tehnologii În electronicĂ - eprofu.ro · din clasa a ix a care urmează cursurile unui liceu...
TRANSCRIPT
prof. RUSU CONSTANTIN
BISTRIȚA – 2019
978-973-0-28629-8ISBN -
TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
- AUXILIAR CURRICULAR -
I
CUPRINS PREFAȚĂ .................................................................................................................................................. 1
CAPITOLUL 1. REPREZENTĂRI GRAFICE ELECTRICE ................................................................................. 2
1.1 SEMNE CONVENȚIONALE, SIMBOLURI, NOTAȚII. ......................................................................... 2
1.2 REALIZAREA SCHEMELOR ELECTRICE. ........................................................................................... 5
1.2.1 Clasificarea schemelor electrice. ............................................................................................ 5
1.2.2 Întocmirea și citirea schemelor electrice. .............................................................................. 8
1.3 DESENAREA SCHEMELOR ELECTRICE CU APLICAȚIA PROFICAD. ................................................. 15
1.3.1 NOȚIUNI ELEMENTARE DE UTILIZARE PROFICAD ................................................................. 15
1.3.2 REALIZAREA UNEI SCHEME MONOFILARE ÎN PROFICAD ...................................................... 21
1.3.3 REALIZAREA UNEI SCHEME DE CONEXIUNI ÎN PROFICAD .................................................... 24
1.3.4 REALIZAREA UNEI SCHEME ELECTRICE DESFĂȘURATE ÎN PROFICAD ................................... 26
1.4 DESENAREA SCHEMELOR ELECTRONICE CU APLICAȚIA MULTISIM. ........................................... 28
LUCRARE DE LABORATOR 1 ............................................................................................................... 35
REALIZAREA SCHEMELOR ELECTRICE ÎN PROFICAD .......................................................................... 35
EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR ........................................................................................................... 37
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT ....................................................................................... 39
2.1 REZISTOARE ................................................................................................................................. 39
2.1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE ............................................................................... 39
2.1.2 MARCAREA REZISTOARELOR ............................................................................................... 42
2.1.3 GRUPAREA REZISTOARELOR ................................................................................................ 47
2.2 REȚELE DE REZISTOARE .............................................................................................................. 50
2.2.1 REZOLVAREA TEORETICĂ A REȚELELOR DE REZISTOARE ..................................................... 50
2.2.2 REZOLVAREA PRACTICĂ A REȚELELOR DE REZISTOARE ....................................................... 55
2.3 CONDENSATOARE ....................................................................................................................... 65
2.3.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE ..................................................................... 65
2.3.2 MARCAREA CONDENSATOARELOR ...................................................................................... 68
2.3.3. GRUPAREA CONDENSATOARELOR ...................................................................................... 72
2.4. REŢELE DE CONDENSATOARE ..................................................................................................... 76
2.4.1 REZOLVAREA TEORETICĂ A REȚELELOR DE CONDENSATOARE. .......................................... 76
2.4.2 REZOLVAREA PRACTICĂ A REȚELELOR DE CONDENSATOARE ............................................. 79
2.5. BOBINE ȘI TRANSFORMATOARE ELECTRICE. .............................................................................. 85
2.5.1. GENERALITĂŢI PRIVIND BOBINELE ...................................................................................... 85
II
2.5.2. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANSFORMATOARELE ELECTRICE MONOFAZATE. .................... 88
2.5.3. ALGORITMUL DE CALCUL AL UNUI TRANSFORMATOR MONOFAZAT. ................................ 91
LUCRARE DE LABORATOR 2 ............................................................................................................... 94
Determinarea rezistenței echivalente a unei rețele de rezistoare. .................................................. 94
LUCRARE DE LABORATOR 3 ............................................................................................................... 96
Determinarea capacității echivalente a unei rețele de condensatoare. ........................................... 96
EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR ........................................................................................................... 98
CAPITOLUL 3. INSTALAȚII ELECTRICE DE CURENȚI SLABI .................................................................... 100
3.1 GENERALITĂȚI ............................................................................................................................ 100
3.2 INSTALAȚII DE SONERII .............................................................................................................. 100
3.3 SISTEME DE SUPRAVEGHERE AUDIO- VIDEO ............................................................................ 102
3.4 SISTEME ANTIEFRACȚIE ............................................................................................................ 110
3.5 INSTALAȚII DE INTERFOANE AUDIO ......................................................................................... 114
BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................................... 119
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
1
PREFAȚĂ
Auxiliarul curricular TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ se adresează elevilor
din clasa a IX a care urmează cursurile unui liceu tehnologic, domeniul electronică și
automatizări.
Auxiliarul curricular este structurat în trei capitole.
În capitolul 1 sunt prezentate:
Noțiuni generale privind electrice și electronice;
Desenarea schemelor electrice cu ajutorul aplicației Proficad;
Desenarea schemelor electronice cu ajutorul aplicației Multisim;
În capitolul 2 sunt prezentate elementele pasive de circuit:
Rezistoare și rețele de rezistoare;
Condensatoare și rețele de condensatoare;
Bobine și transformatoare;
În capitolul 3 sunt prezentate o serie de instalații și sisteme de curenți slabi:
Instalații de sonerii electrice;
Sisteme de supraveghere audio-video;
Sisteme antiefracție;
Instalații de interfoane audio
Autorul urează mult succes celor care utilizează acest auxiliar curricular și le
dorește să îmbine cât mai plăcut și armonios cunoștințele teoretice cu abilitățile
tehnice pentru a-și dezvolta cât mai mult puterea de creație tehnică.
ÎN ELECTRONICĂ VIITORUL RĂMÂNE DESCHIS TUTUROR POSIBILITĂȚILOR.
Prof. RUSU CONSTANTIN
Colegiul Tehnic INFOEL - BISTRIȚA
CAPITOLUL 1. REPREZENTĂRI GRAFICE ELECTRICE
2
CAPITOLUL 1. REPREZENTĂRI GRAFICE ELECTRICE
1.1 SEMNE CONVENȚIONALE, SIMBOLURI, NOTAȚII.
Instalații electrice și circuitele electronice sunt alcătuite din mai multe
elemente. Aceste elemente sunt reprezentate grafic prin semne convenționale și
simboluri grafice. Semnele convenționale și simbolurile grafice sunt notate cu o literă
sau un grup de litere și cifre corespunzătoare categoriei din care fac parte.
Schemele instalațiilor electrice și a circuitelor electronice sunt întocmite cu
ajutorul acestor semne convenționale și simboluri.
Cunoașterea semnelor convenționale și a simbolurilor este importantă atât
pentru întocmirea unei scheme electrice sau electronice, cât și pentru realizarea
practică a unei instalații electrice sau a unui montaj electronic.
Principalele semne convenționale utilizate în instalațiile electrice de iluminat și
prize monofilare sunt reprezentate în tabelul 1.1.
TABEL 1.1 Semne convenționale utilizate în instalațiile electrice de iluminat
SIMBOL DENUMIRE SIMBOL DENUMIRE
Cutie de distribuție
Întrerupător simplu (cu o
singură clapetă)
Contor energie
Întrerupător dublu (cu două
clapete)
Siguranță fuzibilă
Întrerupător tip sonerie (cu
revenire)
Siguranță automată
Comutator de capăt
Traseu cu mai multe conductoare (în acest caz 3)
Comutator de capăt dublu
Doză de ramificație
Comutator în cruce
Doză de aparat
Priză simplă
Lampă electrică cu
incandescență
Priză dublă
Lampă electrică fluorescentă
Priză simplă cu contact de
protecție
Sonerie
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
3
Principalele semne convenționale utilizate în instalațiile electrice acționări
electrice sunt reprezentate în tabelul 1.2.
TABEL 1.1 Semne convenționale utilizate în instalațiile electrice de acționări
SIMBOL NOTAȚIE DENUMIRE SIMBOL NOTAȚIE DENUMIRE
B
Contact normal închis – buton comandă cu revenire (BO)
C Bobină contactor electromagnetic
B
Contact normal deschis –buton comandă cu revenire (BP)
d Bobină releu comandă
B
Contact normal deschis – buton comandă cu reţinere
dt Bobină releu de timp
B
Contact normal deschis cu revenire –buton sonerie
e
Contact de comandă normal închis - releu termic
C-contactor
d-releu
Contact de comandă normal închis (contactor, releu)
a Întreruptor pârghie, separator
C-contactor
d-releu
Contact de comandă normal deschis (contactor, releu)
C Contacte de forţă ND (contactor)
C Contact de comandă - comutator
e Contacte de forţă releu termic
dt
Contact NÎ cu temporizare la acţionare (releu timp)
m Motor de curent
alternativ trifazat
dt
Contact NÎ cu temporizare la revenire (releu timp)
m Motor de curent
alternativ
monofazat
dt
Contact ND cu temporizare la acţionare (releu timp)
m Motor de curent
continuu
dt
Contact ND cu temporizare la revenire (releu timp)
H Lampă electrică de semnalizare
M
3
M
3
CAPITOLUL 1. REPREZENTĂRI GRAFICE ELECTRICE
4
Principalele semne convenționale utilizate în circuite electronice sunt
reprezentate în tabelul 1.3.
TABEL 1.3 Semne convenționale utilizate în circuite electronice
SIMBOL NOTAȚIE DENUMIRE SIMBOL NOTAȚIE DENUMIRE
R Rezistor electric Th TIRISTOR
P Potențiometru T TRIAC
L Bobină E Sursă de tensiune continuă
C Condensator nepolarizat
+ Plusul sursei de alimentare
C Condensator polarizat
- Punct de masă (-)
D Diodă redresoare V Sursă de tensiune alternativă
Dz Diodă Zener (stabilizatoare)
Tr Transformator de tensiune
D Diodă luminiscentă (LED)
Tr Transformator de
tensiune cu priză
mediană
D Fotodiodă A Ampermetru
T Tranzistor bipolar NPN
V Voltmetru
T Tranzistor bipolar PNP
Ω Ohmmetru
Ω
VCC
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
5
1.2 REALIZAREA SCHEMELOR ELECTRICE.
Schema electrică este un desen care cuprinde elementele unei instalații
electrice și legăturile dintre aceste elemente reprezentate prin simboluri grafice.
1.2.1 Clasificarea schemelor electrice.
După elementele pe care le conțin:
o Scheme electrice de forță sau principale (fig.1.1 a) – conțin
simbolurile aparatelor și traseele pe care energia circulă de la sursă la
consumator;
o Scheme electrice de comandă sau auxiliare (fig.1.1 b) – conțin
simbolurile elementelor și dispozitivelor prin care se asigură buna
funcționarea a schemelor electrice de forță. Schema electrică de
comandă are funcțiile de: măsură, semnalizare, comandă, protecție,
automatizare.
a b
Figura 1.1 Scheme electrice de forță (a) și de comandă (b)
CAPITOLUL 1. REPREZENTĂRI GRAFICE ELECTRICE
6
După modul de reprezentare:
o Scheme electrice monofilare (fig.1.2 a) – în care conexiunile dintre
aparate se reprezintă pe un singur traseu și care pun în evidență modul
principal de racordare a circuitelor;
o Scheme electrice desfășurate (fig.1.2 b) – conțin simbolurile
elementele aparatelor instalației electrice dispuse în circuit într-o
anumită ordine pentru a înțelege funcționarea schemei;
o Scheme electrice de conexiuni (fig.1.2 c) – în care sunt reprezentate
(prin doze de ramificație sau șiruri de cleme) modul de realizare a
conexiunilor dintre aparatele electrice ale instalației;
a b
c
Figura 1.2 Schemele electrice ale unei instalații de iluminat
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
7
o Schema bloc (fig.1.3, fig.1.4) – în care aparatele, sistemele sau
instalațiile sunt reprezentate prin blocuri funcționale (pătrate sau
dreptunghiuri), utilizată pentru studiul principiului de funcționare a unei
instalații.
Figura 1.3 Schema bloc a unei surse de tensiune stabilizată
Figura 1.4 Schema bloc a unui sistem de reglare automată
CAPITOLUL 1. REPREZENTĂRI GRAFICE ELECTRICE
8
1.2.2 Întocmirea și citirea schemelor electrice.
O schemă electrică se întocmește pe planul construcției respective sau
separat cu ajutorul semnelor convenționale, respectând anumite reguli.
Citirea unei scheme electrice se face de la stânga la dreapta și de sus în jos
respectând o anumită ordine. Citirea schemelor electrice presupune în primul rând
cunoașterea legilor și principiilor de bază ale electrotehnicii.
A. ÎNTOCMIREA UNOR SCHEME ELECTRICE MONOFILARE.
1. Întocmirea schemei monofilare pentru instalația de iluminat și prize
de pe panoplia demonstrativă din figura 1.5
Figura 1.5 Panoplie demonstrativă cu instalație de iluminat și prize
ETAPE:
Reprezint dozele de ramificație după cum sunt plasate pe panoplie
Reprezint aparatele după locul de plasare pe panoplie;
Reprezint traseele dintre aparate și dozele de ramificație;
Pe fiecare traseu reprezint cu linii oblice numărul de conductoare care îl
parcurge.
Figura 1.6 Schema monofilară a unei instalații de iluminat și prize
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
9
2. Întocmirea schemei monofilare a unui apartament cu 3 camere
Instalaţia electrică de iluminat și prize este formată din:
2 circuite de prize: CP1, CP2;
un circuit de lumină CL.
Pe circuitul de prize CP1 sunt conectate prizele:
P1 și P2 - BUCĂTĂRIE
P3 și P4 - HOL
P5 și P6 - SUFRAGERIE
Pe circuitul de prize CP2 sunt conectare prizele:
P7 - HOL
P8 și P9 – CAMERĂ MICĂ
P10 și P11 - DORMITOR
Pe circuitul de lumină CL sunt conectate toate lămpile + întrerupătoarele şi soneria
astfel:
L1 + L2 + K1-2 (iluminat hol +bucătărie);
L3 + K3 (iluminat sufragerie);
L4 + K4 (iluminat camera mică);
L5 + K5 (iluminat dormitor);
L6 + K6 (iluminat baie);
S + KS (alimentare sonerie intrare).
Etapele întocmirii schemei electrice monofilare:
Se desenează planul de arhitectură al construcţiei.
Pe planul de arhitectură desenat se amplasează simbolurile tabloului de
alimentare, prizelor, întrerupătoarelor, lămpilor electrice.
Se precizează numărul de lămpi din fiecare încăpere şi puterea acestora.
Se stabilesc grupele de prize care vor fi alimentate pe acelaşi circuit
(circuitele de priză) şi grupele de lămpi electrice care vor fi montate pe
acelaşi circuit (circuitele de lumină).
Se reprezintă pe desen traseele de conductoare pentru fiecare circuit de priză
şi de lumină.
CAPITOLUL 1. REPREZENTĂRI GRAFICE ELECTRICE
10
Figura 1.7 Schema monofilară a unei instalații de iluminat și prize pentru un apartament cu 3 camere
Bucătărie
Sufragerie Dormitor
Cameră mică
Baie
2
2
2
2
2
2
W
2X100W
3X100W
5X75W
1X100W
2X40W 2X40W
HOL CP1 CP2
CL P1
P2 P3
P5
P4
P6
P7
P10
P9
P11
P8
L5
K5
K4
K6
K3
K1-2
L4
L6
L3
L2 L1
S
KS
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
11
B. ÎNTOCMIREA UNEI SCHEME ELECTRICE DESFĂȘURATE.
Întocmirea schemei electrice desfășurate (figura 1.8 b) pentru instalația de
iluminat de pe panoplia demonstrativă din figura 1.8 a.
a b
Figura 1.8 Panoplia și schema unei instalații electrice de iluminat cu 3 lămpi
Înainte de întocmirea schemei electrice trebuie să cunoaștem principiul de
funcționare și rolul aparatelor din instalație.
O lampă electrică funcționează când este alimentată cu tensiune la bornele
dispozitivului în care este fixată.
Sursa de alimentare cu tensiune în circuitele de iluminat și prize are doi poli
care se notează cu F (fază) și N (nul). Această sursă este de tensiune
alternativă și are valoarea de 220 V.
Una sau mai multe lămpi electrice se conectează în serie cu contactul unui
întrerupător care are rolul de a alimenta și de a întrerupe alimentarea cu
tensiune a lămpii electrice. Când contactul este închis lampa este alimentată
cu tensiune și luminează iar când contactul este deschis alimentarea cu
tensiune se întrerupe și lampa nu mai luminează.
Într-o instalație electrică de iluminat, de regulă, conductorul de nul (N) se
conectează direct la lămpile electrice iar conductorul de fază (F) se
conectează la intrarea în contactele întrerupătorului. Ieșirile din contactele
întrerupătorului se conectează la lămpile electrice.
Protecția instalației electrice se face cu ajutorul a două dispozitive care se
numesc siguranțe fuzibile sau siguranțe automate. Aceste reprezintă intrările
în circuit și se conectează la sursa de alimentare (se notează cu F și N).
CAPITOLUL 1. REPREZENTĂRI GRAFICE ELECTRICE
12
Pentru realizarea schemei din figura 1.8. b se procedează astfel:
Se desenează o linie orizontală sus și o linie orizontală jos care vor reprezenta
polii sursei de alimentare, faza F și nulul N;
Pe fiecare linie, în partea stângă, se desenează simbolul siguranței fuzibile
sau automate care vor asigura protecția instalației electrice;
Sub linia de sus se plasează pe orizontală simbolurile lămpilor electrice din
circuit și se notează conform panopliei (în cazul nostru sunt notate cu H1, H2,
H3);
Sub lămpile electrice se plasează simbolurile contactelor întrerupătorului;
După plasarea acestor simboluri se desenează legăturile dintre ele astfel:
o Contactele din partea de sus ale lămpilor se conectează direct la linia
orizontală de sus care reprezintă nulul N;
o Contactul de jos al lămpii H1 se conectează la borna de sus a
contactului din stânga întrerupătorului K ;
o Contactele de jos ale lămpilor H2 și H3 se conectează la borna de sus
a contactului din dreapta întrerupătorului K ;
o Bornele de jos ale contactelor întrerupătorului K se conectează între
ele apoi se conectează la linia orizontală de jos care reprezintă faza F.
Schema electrică din figura 1.8 funcționează astfel:
La închiderea contactului din stânga întrerupătorului K lampa H1 luminează
deoarece faza F ajunge la o bornă a lămpii H1 prin contactul întrerupătorului;
La deschiderea contactului lampa nu mai luminează deoarece circuitul pe care
faza F ajunge la borna lămpii H1 se întrerupe.
La închiderea contactului din dreapta întrerupătorului K lămpile H2 și H3
luminează deoarece faza F ajunge la o bornele lor prin contactul
întrerupătorului K.
La deschiderea contactului lămpile nu mai funcționează deoarece se întrerupe
circuitul de alimentare cu tensiune.
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
13
C. ÎNTOCMIREA UNEI SCHEME ELECTRICE DE CONEXIUNI.
Întocmirea schemei electrice de conexiuni (figura 1.9 b) pentru instalația de
iluminat de pe panoplia demonstrativă din figura 1.9 a.
a
b
Figura 1.9 Panoplia (a) și schema de conexiuni (b) a unei instalații electrice de
iluminat cu lampă și sonerie
Pentru întocmire acestei scheme parcurg două etape:
1. Desenez schema de conexiuni;
2. Desenez conexiunile în doza de ramificație.
CAPITOLUL 1. REPREZENTĂRI GRAFICE ELECTRICE
14
Etapele desenării schemei de conexiuni :
Desenez un pătrat mai mare care reprezintă doza de ramificație în care
voi realiza conexiunile dintre aparatele instalației;
Deasupra pătratului reprezint simbolurile siguranțelor fuzibile F și N,
Reprezint conductoarele de legătură a siguranțelor prin două segmente
de la siguranțe la doza de ramificație;
În stânga pătratului reprezint simbolul sonerie;
Reprezint conductoarele de legătură a soneriei cu doza de ramificație;
În dreapta pătratului reprezint simbolul lămpii electrice și contactele
dispozitivului în care este fixată lampa care se numește dulie (CL-
contact lateral și CF-contact de fund);
Reprezint conductoarele de legătură a duliei cu doza de ramificație;
Sub pătrat reprezint simbolurile contactelor întrerupătorului bipolar;
Reprezint conductoarele de legătură a contactelor întrerupătorului cu
doza de ramificație (sunt 3 segmente, unul de la intrarea în cele 2
contacte și două de la ieșirea contactelor);
Etapele desenării conexiunilor în doză :
Conectez conductorul de nul N cu conductorul de la contactul lateral al
lămpii H (HCL) și cu conductorul 0 de la sonerie (S0);
Se formează mănunchiul 1 care are trei conductoare: N + HCL + S0;
Conectez conductorul de fază F cu contactul comun (0) al
întrerupătorului K;
Se formează mănunchiul 2 care are două conductoare: F + K0;
Conectez contactul 2 al întrerupătorului K cu contactul CF al lămpii H;
Se formează mănunchiul 3 care are două conductoare: K2 + HCF ;
Conectez contactul 1 al întrerupătorului K cu contactul 1 al sonerie S;
Se formează mănunchiul 4 care are două conductoare: K1 + S1 ;
Funcționare:
Soneria și lampa electrică funcționează când sunt alimentate cu tensiune (la
bornele lor ajung atât nulul N cât și faza F).
Contactele S0 și HCL sunt conectate direct la conductorul de nul N.
Contactele S1 și HCF sunt conectate la contactele K1 și K2 al întrerupătorului.
Contactul K0 al întrerupătorului este conectat direct la conductorul de fază F.
La închiderea contactului K1 soneria S sună deoarece faza F ajunge la
contactul S1 prin intermediul acestui contact.
La închiderea contactului K2 lampa H luminează deoarece faza F ajunge la
contactul HCF prin intermediul acestui contact.
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
15
1.3 DESENAREA SCHEMELOR ELECTRICE CU APLICAȚIA PROFICAD.
Proficad este un soft conceput pentru desenarea schemelor electrice și
electronice precum și a unor tipuri de diagrame tehnice (electrice, pneumatice,
hidraulice, etc.).
Acest soft este gratuit și se poate descărca (în limba română) de la adresa
https://ro.proficad.eu/ .
1.3.1 NOȚIUNI ELEMENTARE DE UTILIZARE PROFICAD
1. Setare pagină
Clic dreapta în interiorul paginii
Clic ”Setări pagină”
2. Setare linii ajutătoare pe foaia de desen
Clic pe meniul ” Afișare”
Dacă se bifează Grilă pe foaie apar pătrățele
cu dimensiunea de 1 cm.
Dacă se bifează și Snap în interiorul
pătrățelelor apar alte pătrățele de anumite
dimensiuni.
Dimensiunile acestor pătrățele se stabilesc
din caseta de ajustare
CAPITOLUL 1. REPREZENTĂRI GRAFICE ELECTRICE
16
3. Adăugare meniuri laterale
Clic pe meniul Afișare – Clic pe comanda Panel – Clic pe meniul dorit
4. Plasarea unui simbol pe foia de desen
Se deschide meniul Simboluri grafice;
Se deschide submeniul din care face parte simbolul respectiv;
Se selectează simbolul (se face clic pe simbol);
Se face clic în interiorul foii unde se plasează simbolul;
Se apasă tasta Esc.
Pentru deschiderea unui meniu lateral se
face clic pe meniul respectiv.
Pentru ascunderea unui meniu lateral
deschis se activează butonul din dreapta
sus a meniului (Auto Hide)
moment în care acesta își va schimba
poziția apoi se face clic în interiorul
foii de desen.
Cât timp simbolul Auto Hide este în poziție
orizontală meniul lateral se ascunde
automat iar cât timp este în poziție verticală
meniul lateral rămâne deschis.
Pentru ștergerea unui meniu lateral acesta
se închide din butonul din dreapta sus X.
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
17
5. Personalizarea unui simbol
Ștergerea simbolului – selectare simbol (clic pe simbol) – activare tastă Del
Mutare simbol – se face clic pe simbol, se ține apăsat butonul mouse și se
deplasează apoi se eliberează buton mouse.
Rotire simbol – selectare simbol – activarea unui buton de rotire din bara de
butoane
Plasare sau modificare etichetă simbol – se face dublu clic pe simbol și se
deschide fereastra Proprietăți
aici se completează numele simbolului eticheta este vizibilă dacă se bifează această casetă aici se completează tipul simbolului eticheta este vizibilă dacă se bifează această casetă aici se stabilește culoarea marginii simbolului dacă caseta este activată nu apare culoarea de umplere
aici se stabilește culoarea de umplere a simbolului
Marcarea terminalelor unui simbol – clic dreapta pe simbol apoi selectare
comandă Outlets și se va deschide fereastra Outlets. În această fereastră pe
coloana valoare se trec numerele sau literele care dorim să apară la
terminalele simbolului.
CAPITOLUL 1. REPREZENTĂRI GRAFICE ELECTRICE
18
6. Executarea legăturilor dintre simboluri
După plasarea simbolurilor pentru a executa legăturile dintre ele se apasă tasta ”s”
sau se activează butonul Conductor
La activarea butonului Conductor la terminalele componentelor apar buline
galbene iar mouse se transformă într-un creion;
Se plasează mouse pe bulina terminalului unei componente până ce aceasta
își schimbă culoarea în roșu;
Se deplasează mouse la terminalul componentei cu care se face legătura
(când trebuie schimbat sensul de deplasare se face un clic stânga);
Când bulina de la terminalul componentei își schimbă culoare în roșu se face
clic stânga apoi se apasă tasta Esc;
Pentru ștergerea unei legături se selectează legătura respectivă apoi se
apasă tasta Del;
Pentru personalizarea traseului desenat se face dublu clic pe linia traseului
moment în care se deschide meniul lateral Proprietăți unde se fac setările
dorite.
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
19
7. CREAREA UNUI SIMBOL
Selectez dosarul unde salvez simbolul astfel:
Din bara de meniuri deschid Fisier și selectez Simbol nou
Cu ajutorul formelor din bara de instrumente desenez simbolul
deschid meniul Simboluri text;
deschid submeniul categoriei din
care face parte simbolul (în acest
caz casa-simboluri electrice);
selectez categoria din care face
parte simbolul (în acest caz casete
de legătură).
CAPITOLUL 1. REPREZENTĂRI GRAFICE ELECTRICE
20
După ce desenez simbolul stabilesc punctele de conexiuni astfel:
o Din bara de instrumente selectez Priză
o Plasez cursorul mouse (care s-a transformat într-o bulină roșie) în
interiorul punctului de conexiune și fac clic stânga (Atenție! Cursorul
trebuie plasat la intersecția a două linii de grilă)
o După ce termin apăs tasta ESC
Salvez fișierul
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
21
1.3.2 REALIZAREA UNEI SCHEME MONOFILARE ÎN PROFICAD
Etapele întocmirii schemei electrice monofilare pentru panoplia din figura 1.10
Figura 1.10 Panoplie demonstrativă cu instalație de iluminat și prize
1. Setez dimensiunea și orientarea paginii
Clic dreapta – Setări pagină – Orientare pagină – Peisaj - OK
2. Introduc simbolurile pentru aparatele de pe panoplie
trei doze de ramificație;
două prize duble;
două întrerupătoare bipolare;
un întrerupător monopolar;
cinci lămpi cu incandescență;
patru siguranțe automate.
CAPITOLUL 1. REPREZENTĂRI GRAFICE ELECTRICE
22
Pentru introducerea simbolurilor procedez astfel:
deschid meniul lateral Simboluri grafice;
dezactivez comanda Auto Hide - clic pe ;
deschid submeniul casă-simboluri electrice;
selectez și plasez dozele de ramificație din casete de legătură
selectez și plasez întrerupătoarele din comutatoare
selectez și plasez prizele din prize
selectez și plasez lămpile electrice din corpuri de iluminat
deschid submeniul contacte – comutație - control și protecție;
selectez și plasez siguranța automată din întrerupătoare de circuit
după plasarea componentelor le etichetez conform aparatelor de pe panoplie
o dublu clic pe componentă și se deschide meniul Proprietăți;
o în Referință la Text scriu numele componentei;
o bifez caseta Afișare.
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
23
3. Aranjez simbolurile după cum sunt plasate aparatele pe panoplie
(fig.1.11)
Figura 1.11 Plasarea simbolurilor pe foaia de desen în Proficad
4. Realizez legăturile dintre simbolurile schemei conform traseelor de pe
panoplie astfel:
apăs tasta s și procedez cum am explicat la Executarea legăturilor
dintre simboluri
după efectuarea legăturilor plasez pe fiecare traseu linii oblice în funcție
de numărul conductoarelor care străbat traseul
pentru trasarea acestor linii activez Linie din bara instrumentelor
pentru desen
5. Obțin schema electrică de conexiuni în doze (fig. 1.12)
Figura 1.12 Schemă monofilară realizată în Proficad
CAPITOLUL 1. REPREZENTĂRI GRAFICE ELECTRICE
24
1.3.3 REALIZAREA UNEI SCHEME DE CONEXIUNI ÎN PROFICAD
Etapele întocmirii schemei de conexiuni în doze pentru panoplia din figura 1.13.
Figura 1.13 Panoplie demonstrativă cu instalație de iluminat și prize
1. Plasez pe foaia de desen simbolurile aparatelor de pe panoplie
Plasez dozele de ramificație din Simboluri grafice – casă simboluri
electrice – casete de legătură (înainte de a plasa dozele creez o doză
de ramificație cu 6 conexiuni ca la punctul 7 de la 1.3.1);
Plasez cele patru siguranțe în stânga dozelor din Simboluri grafice –
diverse – siguranțe (siguranță –semn general) ;
Plasez cele două prize din Simboluri grafice – casă simboluri
electrice - prize (înainte de a plasa prizele le creez ca simboluri cum
am prezentat la punctul (7) de la 1.3.1);
Plasez în partea de jos a dozelor contactele celor trei întrerupătoare din
Simboluri grafice – contacte comutație control și protecție –
contacte normal deschise (contact – semn general);
Plasez în partea de sus și în stânga dozelor cele cinci lămpi electrice
din Simboluri grafice – componente pasive – lămpi și dispozitive
de semnalizare (lampă);
2. Notez aparatele plasate după cum sunt notate pe panoplia demonstrativă
3. După plasarea și notarea aparatelor obțin schema din figura 1.14
Figura 1.14 Plasarea simbolurilor pe foia de desen în Proficad
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
25
4. Execut conexiunile în doze astfel:
a. Conectez siguranța de nul N în fiecare doză de ramificație;
b. Conectez siguranța de fază F3 în fiecare doză de ramificație;
c. Conectez câte o bornă de la prizele P1 și P2 la conductorul de nul N în
doza din stânga;
d. Conectez conductorul de fază F1 la borna liberă a prizei P1 în doza în
stânga;
e. Conectez conductorul de fază F2 la borna liberă a prizei P2 în doza în
stânga;
f. Conectez câte un contact de la lămpile H1 și H2 la conductorul de nul
N în doza din mijloc;
g. Conectez câte un contact de la lămpile H3, H4 și H5 la conductorul de
nul N în doza din dreapta;
h. Conectez contactul comun al întrerupătorului K1 la conductorul de fază
în doza din mijloc;
i. Conectez contactul comun al întrerupătorului K2 și un contact al
întrerupătorului K3 la conductorul de fază în doza din dreapta;
j. Conectez contactul din stânga al întrerupătorului K1 la contactul liber
al lămpii H1 în doza din mijloc;
k. Conectez contactul din dreapta al întrerupătorului K1 la contactul liber
al lămpii H2 în doza din mijloc;
l. Conectez contactul din stânga al întrerupătorului K2 la contactul liber
al lămpii H3 în doza din dreapta;
m. Conectez contactul din dreapta al întrerupătorului K2 la contactul liber
al lămpii H4 în doza din dreapta;
n. Conectez contactul întrerupătorului K3 la contactul liber al lămpii H5 în
doza din dreapta.
5. După executarea conexiunilor în doze schema arată ca în figura 1.15
Figura 1.15 Schemă de conexiuni realizată în Proficad
CAPITOLUL 1. REPREZENTĂRI GRAFICE ELECTRICE
26
1.3.4 REALIZAREA UNEI SCHEME ELECTRICE DESFĂȘURATE ÎN PROFICAD
Înainte de întocmirea schemei electrice desfășurate trebuie să cunoaștem principiul
de funcționare și rolul aparatelor din instalație. Principiile generale au fost prezentate
la punctul B din subcapitolul 1.2.2
Figura 1.16 Panoplie demonstrativă cu instalație de iluminat și prize
Instalația electrică de pe această panoplie trebuie să funcționeze astfel:
La activarea clapetei din stânga întrerupătorului K1 trebuie să lumineze lampa
H1;
La activarea clapetei din dreapta întrerupătorului K1 trebuie să lumineze
lampa H2;
La activarea clapetei din stânga întrerupătorului K2 trebuie să lumineze lampa
H3;
La activarea clapetei din dreapta întrerupătorului K2 trebuie să lumineze
lampa H4;
La activarea clapetei întrerupătorului K3 trebuie să lumineze lampa H5;
Prizele se conectează între fază și nul astfel:
o Priza P1 se conectează la siguranța F1;
o Priza P2 se conectează la siguranța F2.
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
27
Etapele întocmirii schemei electrice desfășurate pentru panoplia din fig. 1.16.
1. Plasez pe foia de desen simbolurile aparatelor de pe panoplie (nu se
plasează dozele de ramificație).
Toate aparatele se plasează din meniul simboluri grafice cum a fost
prezentat la subcapitolul 1.3.3 punctul 1.
2. După plasarea și notarea aparatelor obțin schema din figura 1.17
Figura 1.17 Plasarea simbolurilor pe foia de desen în Proficad
3. Execut conexiunile dintre simboluri ținând cont de principiile generale și
principiul de funcționare a schemei electrice;
4. După executarea conexiunilor schema arată ca în figura 1.18
Figura 1.18 Schemă electrică desfășurată realizată în Proficad
CAPITOLUL 1. REPREZENTĂRI GRAFICE ELECTRICE
28
1.4 DESENAREA SCHEMELOR ELECTRONICE CU APLICAȚIA MULTISIM.
MULTISIM este un soft conceput pentru desenarea schemelor electronice
precum și pentru simularea funcționării acestor scheme.
Pentru desenarea și simularea funcționării unei scheme electronice în Multisim
se parcurg următoarele etape:
Se plasează simbolurile componentelor electronice pe suprafața de lucru;
Se personalizează simbolurile plasate;
Se plasează și se personalizează instrumentele virtuale de măsurare a
mărimilor electrice din circuit;
Se plasează și se personalizează sursele virtuale de tensiune sau de
semnal;
Se execută legăturile dintre simbolurile componentelor electronice,
instrumentele virtuale de măsurare și sursele virtuale de tensiune;
Se simulează funcționarea schemei electronice realizate și se verifică
funcționarea corectă a acesteia.
A. PLASAREA SIMBOLURILOR COMPONENTELOR ELECTRONICE
Pentru plasarea unei componente se deschide fereastra Select a Component
utilizând una din următoarele metode:
Se utilizează bara de butoane Components (clic pe unul din butoanele barei)
Din bara de meniuri se selectează Place apoi Component - se deschide
fereastra Select a component
Se utilizează combinaţia CTL + W şi se va deschide fereastra Select a
component
Sourc
e
Basic
Ele
ctr
om
ec.
Indic
ato
r
Bus
Dig
ita
l
CM
OS
TT
L
Ana
log
Dio
de
Tra
nsis
tor
Mix
ed
Pow
er
Mis
cella
ne
us
Peri
phera
ls
NI
MC
U
Blo
ck
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
29
Fereastra Select a Component este împărțită în trei sectoare:
Database – unde se selectează grupul din care face parte componenta;
Component – unde se selectează o anumită componentă din cadrul grupului
selectat;
Symbol – unde apare simbolul grafic a componentei selectate.
Pentru plasarea unei componente se procedează astfel:
Se selectează grupul din care face componenta;
Se selectează componenta dorită;
Se apasă butonul OK;
Se deplasează cursorul mouse în locul în care dorim să plasăm componenta
apoi se face clic stânga;
Pentru închiderea ferestrei Select a Component se apasă tasta Esc.
CAPITOLUL 1. REPREZENTĂRI GRAFICE ELECTRICE
30
B. PERSONALIZAREA SIMBOLURILOR PLASATE
1. Mutarea unui simbol – se selectează simbolul (clic stânga pe simbol), se ține
apăsat butonul stâng al mouse, se deplasează în locul dorit apoi se eliberează
butonul mouse;
2. Rotirea unui simbol – clic dreapta pe simbol iar din lista care se deschide se
activează (cu clic stânga) una din opțiunile din imaginea de mai jos;
3. Ștergerea unui simbol – se selectează simbolul apoi se apăsă tasta Delete;
4. Înlocuirea unui simbol cu alt simbol – dublu clic pe simbol – activare buton
Replace – după ce se deschide fereastra Select a Component se procedează ca la
punctul A;
5. Modificarea unor parametrii:
Modificarea denumirii – dublu clic pe simbol și se deschide fereastra cu
proprietățile simbolului – se activează Label – în caseta RefDes se modifică
eticheta simbolului
Modificarea etichetei – dublu clic pe simbol și se deschide fereastra cu
proprietățile simbolului – în caseta Label se scrie numele etichetei noi – se
activează Display – se activează opțiunea Use component specific
visibility settings – se scot toate bifele înafară de bifa Show labels;
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
31
Modificarea valorii (acolo unde este posibil) - dublu clic pe simbol și se
deschide fereastra cu proprietățile simbolului – se activează Value – în caseta
cu denumirea componentei sau se modifică valoarea componentei
C. PLASAREA ȘI PERSONALIZAREA INSTRUMENTELOR VIRTUALE DE
MĂSURARE.
Din bara de instrumente se activează Place indicator
o În fereastra care se deschide din coloana Group se selectează tipul de
instrument iar din coloana Component se selectează modul de plasare
a tastelor instrumentului:
H – tastele sunt dispuse pe orizontal cu + în stânga;
HR - tastele sunt dispuse pe orizontal cu + în dreapta;
V – tastele sunt dispuse pe vertical cu + în sus;
VR - tastele sunt dispuse pe vertical cu + în jos;
o Se apasă butonul OK și se plasează instrumentul.
OBSERVAȚIE: implicit instrumentul este pentru circuite de curent continuu iar dacă
se dorește utilizarea lui în circuite de curent alternativ se face dublu clic pe
instrument – se activează Value – în caseta Mode se selectează AC.
CAPITOLUL 1. REPREZENTĂRI GRAFICE ELECTRICE
32
Din bara de instrumente laterală (dreapta – sus) se selectează Multimeter
o Se plasează instrumentul XMM pe suprafața de lucru;
o Se face dublu clic pe instrument și se selectează funcția lui (A, V sau
Ω) și tipul (de curent continuu sau de curent alternativ ~).
D. PLASAREA ȘI PERSONALIZAREA SURSELOR DE TENSIUNE
Din bara de instrumente se activează Place Source
În fereastra care se deschide în coloana Database se selectează POWER
SOURCES;
În coloana Components se selectează tipul de sursă dorit;
Se apasă butonul OK și se plasează sursa.
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
33
o Pentru plasarea unei surse de tensiune alternativă din coloana
Components se selectează AC_POWER
o Pentru plasarea unei surse de tensiune alternativă bloc din coloana
Components se selectează DC_POWER
o Pentru plasarea separată a polilor sursei de alimentare din coloana
Components se selectează VCC, VDD, VEE, sau VSS pentru + (plus)
și DGN sau GROUND pentru – (minus).
(PLUS) (M (MINUS)
Pentru personalizarea unei surse de alimentare (modificarea unor parametrii)
se face dublu clic pe sursă și se deschide fereastra cu proprietățile sursei:
o Din meniul LABEL și DISPLAY se modifică eticheta;
o Din meniul Value se modifică valoarea.
E. EXECUTAREA CONEXIUNILOR DINTRE COMPONENTE
Se plasează cursorul mouse la capătul terminalului unei componente în
poziția în care cursorul se transformă într-o bulină neagră;
Se deplasează cursorul spre capătul terminalului componentei cu care se face
legătura în poziția în care cursorul se transformă într-o bulină roșie;
Se face clic stînga;
Pentru modificarea traseului de pe orizontală pe verticală și invers se face clic
la fiecare schimbare de direcție;
Pentru finalizarea conexiunii undeva pe suprafața de lucru se face dublu clic;
Pentru ștergerea unei conexiuni:
o Se selectează conexiunea;
o Se apasă tasta Delete.
CAPITOLUL 1. REPREZENTĂRI GRAFICE ELECTRICE
34
F. SIMULAREA FUNCȚIONĂRII SCHEMEI ELECTRONICE REALIZATE
Înainte de pornirea simulării se verifică dacă circuitul este conectat la ”punctul
de masă” (GROUND)
Pentru pornirea simulării se apasă tasta F5 sau butonul Run din bara de
butoane;
Cât timp simularea funcționează în partea dreaptă a barei de jos luminează
intermitent șirul de pătrățele de acolo;
Pentru oprirea simulării se apasă butonul Stop din bara de butoane
În timpul simulării se verifică indicațiile aparatelor de măsurat din circuit
Figura 1.19 Măsurare rezistenței unei rețele de rezistoare realizate în Multisim
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
35
LUCRARE DE LABORATOR 1
REALIZAREA SCHEMELOR ELECTRICE ÎN PROFICAD
OBIECTIVE:
o Realizarea unei scheme electrice monofilare în Proficad ;
o Realizarea unei scheme electrice de conexiuni în Proficad ;
o Realizarea unei scheme electrice desfășurate în Proficad ;
RESURSE:
o Calculatoare;
o Rețea conectată la internet;
o Aplicația Proficad;
o Pachetul Microsoft Office;
o Proiector media;
DESFĂȘURAREA LUCRĂRII:
1. Se dă panoplia cu instalația electrică de iluminat și prize din figura 1.20;
Figura 1.20 Panoplie demonstrativă cu instalație de iluminat și prize
OBSERVAȚII:
Pe circuitul F1 se conectează priza P1;
Pe circuitul F2 se conectează priza P2;
Pe circuitul F3 se conectează lămpile electrice H1 și H2;
La activarea clapetei din stânga a întrerupătorului K luminează lampa H1;
La activarea clapetei din dreapta a întrerupătorului K luminează lampa H2;
CAPITOLUL 1. REPREZENTĂRI GRAFICE ELECTRICE
36
2. Realizează în Proficad schema electrică monofilară a instalației electrice de
pe panoplia din figura 1.20
3. Capturează din Proficad imaginea schemei realizate și salvez-o cu numele
schemă-monofilară.jpg
4. Realizează în Proficad schema electrică de conexiuni în doze a instalației
electrice de pe panoplia din figura 1.20
5. Capturează din Proficad imaginea schemei realizate și salvez-o cu numele
schemă-conexiuni.jpg
6. Realizează în Proficad schema electrică desfășurată a instalației electrice
de pe panoplia din figura 1.20
7. Capturează din Proficad imaginea schemei realizate și salvez-o cu numele
schemă-desfășurată.jpg
8. Realizează un document word cu titlul SCHEME ELECTRICE REALIZATE ÎN
PROFICAD în care inserează imaginile salvate și explică funcționarea
instalației electrice.
Denumește fiecare imagine inserată (exemplu: Fig.1 Schemă monofilară
realizată în Proficad) pentru imaginea cu numele schemă-monofilară.jpg).
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
37
EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR
1. Stabilește asocierea corectă dintre simbolurile din coloana A și numele
lor din coloana B.
A – SIMBOL GRAFIC B – NUME SIMBOL GRAFIC
1
a Priză dublă
2 b Întrerupător dublu
3 c Doză de ramificație
4 d Contact de comandă normal
deschis
5 e Siguranță fuzibilă
6 f Doză de ramificație
7 g Priză cu contact de protecție
8 h Rezistență electrică
9 i Sursă de tensiune continuă
10 j Condensator nepolarizat
Răspuns: 1 – 6 -
2 – 7 -
3 – 8 -
4 – 9 -
5 – 10 –
CAPITOLUL 1. REPREZENTĂRI GRAFICE ELECTRICE
38
2. Desenează schema electrică monofilară pentru instalația electrică de pe
panoplia din figura 1.21
Figura 1.21 Instalație electrică cu 3 lămpi
3. Completează spațiile libere cu expresiile de sub text:
Într-o instalație electrică conductorul de nul se conectează la …………………………
Iar conductorul de fază se conectează la ………………………………… .
Dispozitivele care protejează instalația electrică sunt ………………………………… .
Citirea unei scheme electrice se face de la ………………….... la …………………... .
O lampă electrică se conectează cu contactul unui întrerupător în ……………….… .
Expresii cu care se completează textul de mai sus:
SERIE, PARALEL, SIGURANȚELE FUZIBILE, LĂMPILE ELECTRICE,
ÎNTRERUPĂTOARE, JOS, SUS, STÂNGA, DREAPTA
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
39
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
2.1 REZISTOARE
2.1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE
A. DEFINIŢIE.
REZISTORUL – este o componentă electronică pasivă, prevăzută cu 2 terminale,
care are proprietatea fizică de a se opune trecerii curentului electric.
Mărimea fizică care caracterizează rezistorul se numeşte rezistenţă electrică ( R )
Rezistorul este un dispozitiv fizic iar rezistenţa electrică este o proprietatea fizică .
Rezistenţa electrică se poate exprima în 2 moduri:
în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit rezistorul (la rece)
(1)l
RS
unde: (rho)= rezistivitatea electrică a materialului
l = lungimea conductorului din care este construit rezistorul
S = secţiunea transversală a conductorului
în funcţie de valorile mărimilor electrice dintr-un circuit electric (la cald)
(2)
UR
I
(Legea lui Ohm)
unde: U = tensiunea electrică la bornele rezistorului
I = curentul electric care circulă prin rezistor
B. UNITĂŢI DE MĂSURĂ
Rezistenţa electrică se măsoară în ohmi (Ω). 1ohm este rezistenţa unui rezistor
parcurs de un curent de 1 amper atunci când la bornele sale se aplică o tensiune de
1 volt.
Rezistenţa electrică U
RI
1
[ ] 11
VR
A
Deoarece 1 ohm are valoarea mică, în practică se utilizează multiplii acestuia:
1 k Ω (kiloohm) = 1000 Ω = 103 Ω
1 M Ω (megohm) = 1000 k Ω = 1.000.000 Ω = 106 Ω
Rezistivitatea electrică S
Rl
2
[ ]mm
mmmm
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
40
C. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR
a. REZISTENŢA NOMINALĂ (Rn)
Reprezintă valoarea, în ohmi, a rezistenţei pentru care a fost construit rezistorul,
măsurată la temperatura de 20º C.
b. COEFICIENTUL DE TOLERANŢĂ (%)
Reprezintă abaterea în procente, în plus sau în minus, (±%) a rezistenţei reale a
rezistorului faţă de rezistenţa nominală înscrisă pe acesta.
Coeficientul de toleranţă (%) poate fi marcat şi în cod de litere, conform tabelului:
±0,005 ±0,001 ±0,02 ±0,05 ±0,1 ±0,25 ±0,5 ±1 ±2 ±2,5 ±5 ±10 ±20
E L P W B C D F G H J K M
c. PUTEREA NOMINALĂ (Pn)
Reprezintă puterea maximă admisibilă (în curent continuu) ce poate fi disipată pe un
rezistor, pe o perioadă îndelungată, fără ca acesta să se supraîncălzească.
Puterea se exprimă în waţi [ ] ( )P W wat
Puterea nominală depinde de dimensiunile rezistorului, de materialul utilizat pentru
elementul rezistiv şi de tehnologia de construcţie.
Rezistoarele utilizate cel mai frecvent în echipamentele electronice au următoarele
puteri:
0,1W ; 0,125W ; 0,25W ; 0,5W ; 1W ; 2W ; 5W ; 10W.
Puterea nominală pe rezistor se calculează cu formulele
22 U
P U I R IR
Conform formulelor de mai sus, cunoscând puterea şi rezistenţa nominală a unui
rezistor se poate determina curentul maxim admis astfel: [ ]
[ ] 1000[ ]
P WI mA
R
Exemple: un rezistor cu R = 100Ω şi P= 1W suportă un curent de 100 mA
un rezistor cu R = 100Ω şi P= 5W suportă un curent de 225 mA
Rezistor cu caracteristicile: 5W ; 2,2 Ω ; ± 5%
Curentul admis de rezistor ≈ 1500 mA
d. TENSIUNEA NOMINALĂ (Un)
Reprezintă tensiunea maximă ce poate fi aplicată la bornele unui rezistor fără ca
acesta să se supraîncălzească. Tensiunea nominală se calculează cu formula:
[ ] [ ] [ ]U V P W R Pentru rezistorul de mai sus Un = 3,3 V.
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
41
D. SIMBOLURILE REZISTOARELOR
a. rezistor - semn general
b. rezistor - semn tolerat
c. rezistor - semn nestandardizat
d. rezistor cu rezistenţă variabilă
e. rezistor cu contact mobil
f. rezistor cu contact mobil cu poziţie de întrerupere
g. potenţiometru cu contact mobil
h. potenţiometru cu ajustare (semi-reglabil) - semn general
i. potenţiometru cu ajustare predeterminată
j. rezistor cu doua prize fixe
k. şunt
l. element de încălzire
m. rezistor cu rezistenţă neliniară dependentă de temperatură (termistor)
n. rezistor cu rezistenţă neliniară dependentă de temperatură - semn tolerat
o. rezistor cu rezistenţă neliniară dependentă de tensiune (varistor)
p. rezistor cu rezistenţă neliniară dependentă de tensiune - semn tolerat
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
42
2.1.2 MARCAREA REZISTOARELOR
A. MARCARE DIRECTĂ – PRIN COD ALFANUMERIC.
Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată
după grupul de cifre (situaţie în care valoarea rezistenţei este un număr întreg), sau
între cifre (situaţie în care are rol de virgulă iar valoarea rezistenţei este un număr
zecimal).
Litera poate avea următoarea semnificaţie:
R sau J (facultativă) – valoarea rezistenţei este exprimată în Ω (ohmi)
K – valoarea rezistenţei este exprimată în kΩ (kiloohmi)
M - valoarea rezistenţei este exprimată în MΩ (megohmi)
Dacă după numărul de pe rezistor nu este nici o literă din cele prezentate mai
sus valoarea rezistenţei este exprimată în Ω (0hmi).
Exemple:
470 ↔ 470 Ω ; 330 R ↔ 330 Ω ; 1R8 ↔ 1,8 Ω
1K5 ↔ 1,5 kΩ = 1500 Ω ; 15K ↔ 15 kΩ = 15000 Ω
2M2 ↔ 2,2 MΩ = 2.200 kΩ ; 10M ↔ 10 MΩ = 10.000 kΩ
B. MARCARE INDIRECTĂ – PRIN COD NUMERIC.
Acest cod se utilizează pentru marcarea rezistoarelor de dimensiuni mici şi a
rezistoarelor SMD (de tip chip).
Pentru rezistoarele de dimensiuni mici codul este format din 2 sau 3 cifre
semnificative şi o cifră care reprezintă coeficientul de multiplicare.
Coeficientul de multiplicare este întotdeauna ultima cifră şi valoarea acestei cifre
reprezintă exponentul(puterea) lui 10.
0 ↔ 100 = 1 , 1 ↔ 101 = 10 , 2 ↔ 102 = 100 , 3 ↔ 103 = 1000 , 4 ↔ 104 =
10000…….etc.
Valoarea rezultată este exprimată în ohmi.
Exemple:
681 ↔ 68x101 = 680 Ω
153 ↔ 15x103 = 15x1000 = 15000 Ω = 15 kΩ
4252 ↔ 425x102 = 425X100 = 42500 Ω = 42,5 kΩ
1850 ↔ 185x100 = 185x1 = 185 Ω.
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
43
Pentru citirea valorii rezistenţei de pe rezistoarele SMD se utilizează tabele de mai
jos:
TABEL 2.1.
TABEL 2.2.
LITERA S R A B C D E F
Multiplicator 10-2 10-1 10 101 102 103 104 105
Rezistenţa este marcată cu un cod de cifre din tabelul 1, sau cu un cod de cifre din
tabelul 1 urmat de o literă din tabelul 2.
La fiecare cod de cifre din tabelul 1 îi corespunde o anumită valoare.
Dacă rezistenţa este marcată cu un cod de cifre urmat de o literă valoarea se
determină astfel: grupul de cifre care corespunde codului din tabelul 1 se înmulţeşte
cu multiplicatorul care corespunde literei din tabelul 2.
R = Valoare x multiplicator. Valoarea rezultată este exprimată în ohmi.
Exemple:
18 ↔ 150 Ω ; 30 ↔ 200 Ω
05R ↔ 110 x 10-1 = 110 : 10 = 11 Ω
44C ↔ 280 x 102 = 280 x 100 = 28000 Ω = 28 KΩ
88S ↔ 806 x 10-2 = 806 : 100 = 8,06 Ω
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
44
C. MARCARE INDIRECTĂ – PRIN CODUL CULORILOR.
Marcarea se face cu 3, 4 sau 5 benzi colorate. La fiecare culoare îi corespunde o
cifră , după cum este explicat în cele ce urmează.
CODUL CULORILOR
În electronică codul culorilor se utilizează pentru marcarea indirectă a rezistoarelor şi
condensatoarelor. Aceste componente se marchează cu 3 sau mai multe inele
colorate. La fiecare culoare corespunde o cifră. Cifrele corespunzătoare inelelor
colorate formează un număr care reprezintă valoarea componentei respective.
În desenul de mai jos am prezentat o metodă de reţinere mai uşoară a acestui cod.
INTERPRETAREA DESENULUI DE MAI SUS.
Se reprezintă un triunghi.
În vârfurile lui sunt marcate primele trei cifre pare 2, 4, 6 la care le corespund
culorile drapelului roşu, galben, albastru.
Pe laturile triunghiului se află cifrele impare corespunzătoare celor pare din
vârfuri - respectiv 3, 5, 7 la care le corespund culorile ce rezultă din
combinaţia culorilor din vârfuri astfel:
o roşu+galben → portocaliu
o galben+albastru → verde
o roşu+albastru → violet
La cifrele 0 şi 1 le corespund culorile cele mai închise, respectiv negru şi
maro
La cifrele 8 şi 9 le corespund culorile cele mai deschise, respectiv gri şi alb
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
45
Se consideră banda I inelul care este mai aproape de unul dintre terminalele
rezistorului.
Când benzile sunt poziţionate pe mijlocul rezistorului acestea sunt dispuse în două
grupe: o grupă de 3 benzi care reprezintă valoarea rezistorului (banda dinspre
terminal este banda I și o grupă de o bandă care reprezintă coeficientul de
toleranță). Această bandă nu poate avea culoarea: auriu sau argintiu.
În această situație se observă o distanță mai mare între cele două grupe.
Semnificaţia benzilor.
REZISTOARELE CU 3 BENZI:
Banda I reprezintă prima cifră a numărului
Banda II reprezintă a doua cifră a numărului
Banda III reprezintă coeficientul de multiplicare ( x 10cifră corespunzătoare culorii benzii)
La aceste rezistoare coeficientul de toleranţă este 20%
REZISTOARELE CU 4 BENZI:
Banda I reprezintă prima cifră a numărului
Banda II reprezintă a doua cifră a numărului
Banda III reprezintă coeficientul de multiplicare ( x 10cifră corespunzătoare culorii benzii)
Banda IV reprezintă coeficientul de toleranţă
REZISTOARELE CU 5 BENZI:
Banda I reprezintă prima cifră a numărului
Banda II reprezintă a doua cifră a numărului
Banda III reprezintă a treia cifră a numărului
Banda IV reprezintă coeficientul de multiplicare ( x 10cifră corespunzătoare culorii benzii)
Banda V reprezintă coeficientul de toleranţă
Culori pentru coeficientul de multiplicare:
Culoare Argintiu Auriu Negru Maro Roşu Portocaliu Galben Verde Albastru Violet
Coef. M 10-2 10-1 100 101 102 103 104 105 106 107
Culori pentru coeficientul de toleranţă:
Culoare Violet Albastru Verde Maro Roşu Portocaliu Galben Auriu Argintiu
Coef. T 0,1% 0,25% 0,5% 1% 2% 3% 4% 5% 10%
VALOAREA OBȚINUTĂ SE EXPRIMĂ ÎN OHMI.
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
46
EXEMPLE:
R = 10 X 10-1 = 10 : 10 = 1 Ω
Coef. toleranţă = 4 %
R = 33 X 104 = 33 X 10000 = 330000 Ω = 330 KΩ
Coef. toleranţă = 5 %
R = 196 X 101 = 196 X 10 = 1960 Ω = 1,96 KΩ
Coef. toleranţă = 1 %
R = 300 X 102 = 300 X 100 = 30000 Ω = 30 KΩ
Coef. toleranţă = 1 %
MARO
NEGRU
AURIU
GALBEN
PORTOCALIU
PORTOCALIU
GALBEN
AURIU
MARO
ALB
MARO
ALBASTRU
MARO
PORTOCALIU
NEGRU
NEGRU
ROŞU
MARO
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
47
2.1.3 GRUPAREA REZISTOARELOR
A. GRUPAREA SERIE.
Două sau mai multe rezistoare sunt conectate în serie dacă sunt plasate pe aceeaşi
ramură de reţea, au un singur punct comun între ele care NU este nod de rețea..
Rezistoarele conectate în serie sunt parcurse de acelaşi curent electric.
a.
b.
Figura 2.1. a. Reţea de rezistoare conectate în serie b. Schema echivalentă
Tensiunea la bornele reţelei este egală cu suma tensiunilor de pe fiecare rezistor.
(1)
Conform Legii lui Ohm tensiunile electrice din reţeaua de mai sus se exprimă astfel:
(2)
Prin înlocuirea relaţiilor (2) în relaţia (1) se obţine relaţia:
(3)
Dacă relaţia (3) se împarte la I se obţine formula rezistenţei echivalente a reţelei:
(4)
În mod similar, pentru n rezistoare conectate în serie rezistenţa echivalentă este:
(5)
Dacă în reţea sunt n rezistoare cu aceeaşi valoare R, rezistenţa echivalentă este:
(6)
La gruparea în SERIE a rezistoarelor, rezistenţa echivalentă a reţelei CREŞTE,
va fi mai mare decât valoarea oricărui rezistor din reţea.
UR1 UR2 UR3 I
+
R1 R2 R3
U
I
+
Re
U
1 2 3R R RU U U U
ReU I 1 R1RU I 2 R 2RU I 3 R 3RU I
Re 1 2 3 ( 1 2 3)I R I R I R I R R R I
Re 1 2 3R R R
Re 1 2 3 4 ............R R R R Rn
Re n R
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
48
B. GRUPAREA PARALEL.
Două sau mai multe rezistoare sunt grupate în paralel dacă sunt conectate între
aceleaşi două noduri. Rezistoarele au între ele două puncte comune.
Rezistoarele conectate în paralel au aceeaşi tensiune electrică la borne.
a. b.
Figura 2.2. a. Reţea de rezistoare conectate în paralel b. Schema echivalentă
Conform Legii I a lui Kirchhoff, în schema de mai sus, curentul electric care intră în
nodul A este egal cu suma curenţilor care ies din nod.
(1) Conform Legii lui Ohm curenţii electrici din reţeaua de mai sus se exprimă astfel: (2)
Prin înlocuirea relaţiilor (2) în relaţia (1) se obţine relaţia:
(3)
Dacă în relaţia (3) se scoate U factor comun apoi se împarte la U se obţine formula rezistenţei echivalente a reţelei: (4)
În mod similar, pentru n rezistoare conectate în serie rezistenţa echivalentă este:
(5)
Dacă în reţea sunt n rezistoare cu aceeaşi valoare R, rezistenţa echivalentă este:
(6)
La gruparea în PARALE a rezistoarelor, rezistenţa echivalentă a reţelei SCADE,
va fi mai MICĂ decât valoarea oricărui rezistor din reţea.
În practică, rezistoarele conectate în paralel, se grupează câte două, iar rezistenţa
echivalentă (R12) a celor două rezistoare (R1 şi R2) se calculează cu formula:
(7)
1 2 3R R RI I I I
Re
UI 1
1R
UI
R
22
R
UI
R 3
3R
UI
R
Re 1 2 3
U U U U
R R R
1 1 1 1
Re 1 2 3R R R
1 1 1 1 1 1........
Re 1 2 3 4R R R R Rn
ReR
n
I
+
Re
U
IR1
IR2
IR3
I
R1
R2
R3
+
U
A
1 212
1 2
R RR
R R
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
49
C. TRANSFIGURAREA TRIUNGHI – STEA (STEA – TRIUNGHI).
Reţelele de rezistoare complexe, pot fi reduse la conexiuni accesibile calculului, prin
transformarea conexiunilor din triunghi în stea sau invers.
a. b.
Figura 2.3 a. Rezistoare grupate în stea b. Rezistoare grupate în triunghi
Pentru înţelegerea transfigurării din triunghi în stea (şi invers) realizez schema de
mai jos:
La transfigurarea din Δ în Y:
R12 şi R13 se transformă în R1
R12 şi R23 se transformă în R2
R13 şi R23 se transformă în R3
La transfigurarea din Y în Δ:
R1 şi R2 se transformă în R12
R1 şi R3 se transformă în R13
R2 şi R3 se transformă în R23
Relaţiile de transformare triunghi – stea Relaţiile de transformare stea - triunghi
1
2 3
R1
R2 R3
R12
1
2 3
R13
R23
R12
1
2 3
R13
R23
R1
R2 R3
12 131
12 13 23
R RR
R R R
12 232
12 13 23
R RR
R R R
13 233
12 13 23
R RR
R R R
1 212 1 2
3
R RR R R
R
1 313 1 3
2
R RR R R
R
2 323 2 3
1
R RR R R
R
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
50
2.2 REȚELE DE REZISTOARE
2.2.1 REZOLVAREA TEORETICĂ A REȚELELOR DE REZISTOARE
A. Determinarea rezistenţei echivalente a unei reţele de rezistoare simplă.
Figura 2.4. Rețea de rezistoare
OBSERVAŢIE: Calculez rezistenţa echivalentă a rezistoarelor care nu au ambele
capete în noduri de reţea (în cazul nostru punctele A, B, C sunt noduri de reţea
deoarece la ele sunt conectate mai mult de 2 conductoare).
Calculez rezistenţa echivalentă a rezistoarelor R1 şi R2 (conectate în serie) şi
rezistenţa echivalentă a rezistoarelor R4 şi R5 (conectate în serie).
În schema iniţială rezistoarele R1 şi R2 sunt înlocuite de rezistenţa echivalentă R12,
iar rezistoarele R4 şi R5 sunt înlocuite de rezistenţa echivalentă R45 şi schema arată
astfel:
Calculez rezistenţa echivalentă a rezistoarelor R12 şi R3 (conectate în paralel) şi
a rezistoarelor R45 şi R6 (conectate în paralel).
În schema precedentă rezistoarele R12 şi R3 sunt înlocuite de rezistenţa echivalentă
R123, iar rezistoarele R45 şi R6 sunt înlocuite de rezistenţa echivalentă R456 şi
schema arată astfel:
Calculez rezistenţa echivalentă a rezistoarelor R123 şi R456 (conectate în serie)
RAB
R1 R3
R2
R6 R4
R5
A B
C
(1) 12 1 2R R R (2) 45 4 5R R R
RAB
R12 R3 R6 R45
A B
C
12 3(3) 12 3
12 3
R RR
R R
45 6(4) 45 6
45 6
R RR
R R
RAB
R123
A B
R456
(5) 123 456ABR R R
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
51
B. Determinarea rezistenţei echivalente a unei reţele de rezistoare complexă.
În reţeaua din fig.2.5 trebuie calculată rezistenţa echivalentă între punctele A şi B.
Pentru a simplifica calculele consider ca toate rezistoarele din reţeaua de mai jos au
aceeaşi valoare R1=R2=R3=R4=R5=R6=R7=R8=R.
În prima etapă transform triunghiul format din rezistoarele R1, R2, R3 în stea şi
triunghiul format din rezistoarele R4, R5, R6 în stea, apoi calculez rezistenţele
echivalente. În urma acestor transformări se obţine reţeaua din fig. 2.6.
(1
(2)
21 212
1 2 3 3 3
R R R R R RR
R R R R R R R
21 313
1 2 3 3 3
R R R R R RR
R R R R R R R
22 323
1 2 3 3 3
R R R R R RR
R R R R R R R
24 545
4 5 6 3 3
R R R R R RR
R R R R R R R
24 646
4 5 6 3 3
R R R R R RR
R R R R R R R
25 656
4 5 6 3 3
R R R R R RR
R R R R R R R
R1
R2 R3
R4 R5
R6
R7 R8
A
B
Figura 2.5
R13
R7 R8
R12
R23
R56
R45
R46
A
B
Figura 2.6
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
52
Prin aranjarea rezistoarelor în reţeaua din fig. 2.6 se obţine reţeaua din fig. 2.7.
În reţeaua din fig. 2.7 grupez şi calculez rezistenţa echivalentă a următoarelor
rezistoare(serie): R12 şi R8 ; R23 şi R45 ; R46 şi R7. Se obţine reţeaua din fig. 2.8.
(3)
Reţeaua din fig. 2.8 este echivalentă cu reţeaua din fig. 2.9.
B
A R13 R12
R23
R45
R46 R56
R7
R8
R13
R7 R8
R12
R23
R56
R45
R46
A
B Figura 2.6 Figura 2.7
412 8 12 8
3 3
R RR R R R
223 45 23 45
3 3 3
R R RR R R
446 7 46 7
3 3
R RR R R R
R13
A B
Figura 2.8
R56
R12-8
R46-7
R23-45
R13
A
B
Figura 2.9
R56
R12-8
R46-7
R23-45
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
53
Pentru a uşura calculul voi redenumii rezistoarele din fig. 2.9 (păstrând valorile lor)
astfel:
(4)
După redenumirea rezistoarelor reţeaua arată ca în fig. 2.10.
Transform triunghiul format de rezistenţele Ra, Rb, Rc în stea, apoi calculez
rezistenţele echivalente. În urma acestor transformări se obţine reţeaua din fig. 2.11.
(5)
412 8
3
RR Ra
223 45
3
RR Rc 56
3
RR Rb
446 7
3
RR Rd 13 Re
3
RR
2
4
4 3 43 34 2 9 7 21
3 3 3
R R
Ra Rb R RRab
R R RRa Rb Rc R
2
4 2
8 3 83 34 2 9 7 21
3 3 3
R R
Ra Rc R RRac
R R RRa Rb Rc R
2
2
2 3 23 34 2 9 7 21
3 3 3
R R
Rb Rc R RRbc
R R RRa Rb Rc R
Re
A B
Figura 2.11
Rac
Rab
Rd
Rbc
Re
A B
Figura 2.10
Rb
Ra
Rd
Rc
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
54
Reţeaua din fig. 2.11 este echivalentă cu reţeaua din fig. 2.12.
În reţeaua din fig. 2.12 grupez şi calculez rezistenţa echivalentă a următoarelor
rezistoare: Rac şi Re (serie), Rbc şi Rd (serie), obţinând reţeaua din fig. 2.13.
(6)
În reţeaua din fig.2.13 calculez rezistenţa echivalentă a rezistoarelor Re-ac şi Rd-bc
(paralel) şi obţin reţeaua din fig. 2.14, în care calculez rezistenţa echivalentă RAB.
(7)
(8)
Re
A B Figura 2.11
Rac
Rab
Rd
Rbc
Re
A Figura 2.12
Rac
Rab
Rd Rbc
B
8 15 5Re Re
3 21 21 7
R R R Rac Rac
4 2 30 10R R
3 21 21 7
R R R Rd bc d Rbc
2
5 10
Re 50 7 107 7Re5 10Re 49 15 21
7 7
R R
ac Rdbc R Rac dbc
R Rac Rdbc R
10 4 14 2Re
21 21 21 3AB
R R R RR ac dbc Rab
2
3AB
RR
Re-ac
A Figura 2.13
Rab
Rd-bc
B
Reac-dbc Rab
B A Figura 2.14
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
55
2.2.2 REZOLVAREA PRACTICĂ A REȚELELOR DE REZISTOARE
Prin rezolvarea practică a unei rețele de rezistoare se poate determina rezistența
echivalentă a rețelei utilizând patru metode suplimentare pe lângă metoda calculului
cu formule:
Se realizează rețeaua de rezistoare în Multisim și se măsoară cu un
ohmmetru virtual rezistența rețelei;
Se realizează rețeaua de rezistoare în Multisim, se conectează cu o sursă de
alimentare virtuală, un voltmetru virtual, un ampermetru virtual și se determină
rezistența echivalentă cu legea lui Ohm;
Se realizează rețeaua de rezistoare practic, pe o placă de probă, și se
măsoară rezistența rețelei cu un ohmmetru;
Se realizează rețeaua de rezistoare practic, pe o placă de probă, se
conectează cu o sursă de alimentare, un voltmetru, un ampermetru și se
determină rezistența echivalentă cu legea lui Ohm.
EXEMPLE DE REZOLVARE A UNOR REȚELE DE REZISTOARE.
1. Se determină rezistența rețelei din figura 2.15 prin trei metode.
Figura 2.15 Rețea de rezistoare desenată în Proficad
Se consideră R1 = R2 = R3 = R4 = R5 = R6 = 1K
1. Determin rezistența echivalentă a rețelei prin calcul cu formule
Se observă că rezistoarele R1 și R2 sunt conectate în serie deoarece punctul
comun dintre ele nu este în nod de rețea .
𝑹𝟏𝟐 = 𝑹𝟏 + 𝑹𝟐 = 𝟏 + 𝟏 = 𝟐 𝑲 (𝟏)
Se observă că rezistoarele R4 și R5 sunt conectate în serie deoarece punctul
comun dintre ele nu este în nod de rețea .
𝑹𝟒𝟓 = 𝑹𝟒 + 𝑹𝟓 = 𝟏 + 𝟏 = 𝟐 𝑲 (𝟐)
După substituirea rezistoarelor R1 și R2 cu R12 , R4 și R5 cu R45 rețeaua din
figura 2.15 se transformă în rețeaua din figura 2.16.
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
56
Figura 2.16 Rețea de rezistoare desenată în Proficad
Se observă că rezistoarele R12, R3, R45 sunt conectate în paralel
𝑹𝟏𝟐 − 𝟑 = 𝑹𝟏𝟐 ∙ 𝑹𝟑
𝑹𝟏𝟐 + 𝑹𝟑=
𝟐 ∙ 𝟏
𝟐 + 𝟏=
𝟐
𝟑 𝑲 (𝟑)
𝑹𝟏𝟐𝟑 − 𝟒𝟓 = 𝑹𝟏𝟐𝟑 ∙ 𝑹𝟒𝟓
𝑹𝟏𝟐𝟑 + 𝑹𝟒𝟓=
𝟐𝟑
∙ 𝟐
𝟐𝟑
+ 𝟐=
𝟒
𝟑∙
𝟑
𝟖=
𝟏
𝟐 𝑲 (𝟒)
Cele trei rezistoare R12, R3, R45 conectate în paralel au fost substituite cu un singur
rezistor R12345 care este conectat în serie cu rezistorul R6
𝑹𝒂𝒃 = 𝑹𝟏𝟐𝟑𝟒𝟓 + 𝑹𝟔 = 𝟏
𝟐 + 𝟏 =
𝟑
𝟐= 𝟏, 𝟓 𝑲 (𝟓)
Prin calcul se obține rezistența echivalentă a rețelei 𝑹𝒂𝒃 = 𝟏, 𝟓 𝑲
2 Determin rezistența echivalentă a rețelei prin măsurarea rezistenței cu un
ohmmetru virtual în Multisim.
Desenez în Multisim schema rețelei din figura 2.15, conectez la punctele A și
B un ohmmetru virtual și obțin schema din figura 2.17.
Figura 2.17 Rețea de rezistoare desenată în Multisim
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
57
OBSERVAȚIE. Deoarece în Multisim nu pot plasa rezistoarele la 45º, rezistoarele
R1și R5 din figura 2.15 le-am rotit cu 45º spre dreapta iar rezistorul R3 l-am rotit cu
45º sau spre stânga obținând astfel schema din figura 2.17;
După reprezentarea schemei rețelei de rezistoare în Multisim conectez între
punctele A și B un multimetru virtual XMM1 (instrumentul se află în bara
laterală din stânga pe prima poziție);
Selectez multimetru ca ohmmetru (Ω);
Conectez borna minus (-) a ohmmetrului la un punct de masă (Ground);
Pornesc simularea cu F5 și observ că ohmmetrul indică valoarea 1,5 KΩ.
𝑹𝒂𝒃 = 𝟏, 𝟓 𝑲
3. Determin rezistența echivalentă a rețelei cu legea lui Ohm în Multisim.
Conectez rețeaua de rezistoare din figura 2.17 în serie cu o sursă de
alimentare V1 și un ampermetru I;
La punctele A și B conectez un voltmetru U și obțin schema din figura 2.18
Figura 2.18 Rețea de rezistoare desenată în Multisim
Pornesc simularea și notez valorile indicate de voltmetru și ampermetru
U = 10 V I= 6,67 mA
Calculez rezistența cu lege lui Ohm 𝑹 = 𝑼
𝑰
Deoarece curentul este exprimat în mA voi utiliza formula 𝑹 = 𝑼
𝑰∙ 𝟏𝟎𝟎𝟎
Înlocuiesc în formulă și obțin: 𝑹𝒂𝒃 = 𝟏𝟎
𝟔,𝟔𝟕∙ 𝟏𝟎𝟎𝟎 = 𝟏𝟒𝟗𝟗, 𝟐𝟓 𝛀
𝑹𝒂𝒃 ≅ 𝟏, 𝟓 𝑲
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
58
2. Se determină rezistența rețelei din figura 2.19 prin trei metode.
Figura 2.19 Rețea de rezistoare desenată în Proficad
Se consideră R1 = R2 = R3 = R4 = R5 = R6 = 1K
1. Determin rezistența echivalentă a rețelei prin calcul cu formule
Se observă că rezistoarele R2 și R3 sunt conectate în paralel ( au două
puncte comune);
𝑹𝟐𝟑 =𝑹𝟐 ∙ 𝑹𝟑
𝑹𝟐 + 𝑹𝟑=
𝟏 ∙ 𝟏
𝟏 + 𝟏=
𝟏
𝟐 𝑲 (𝟏)
Se observă că rezistoarele R5 și R6 sunt conectate în paralel ( au două
puncte comune);
𝑹𝟓𝟔 =𝑹𝟓 ∙ 𝑹𝟔
𝑹𝟓 + 𝑹𝟔=
𝟏 ∙ 𝟏
𝟏 + 𝟏=
𝟏
𝟐 𝑲 (𝟐)
După substituirea rezistoarelor R2, R3 cu R23 și R5, R6 cu R56 rețeaua din
figura 2.19 se transformă în rețeaua din figura 2.20;
Figura 2.20 Rețea de rezistoare desenată în Proficad
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
59
Se observă că rezistoarele R23 și R1 sunt conectate în paralel ( au două
puncte comune);
𝑹𝟐𝟑 − 𝟏 =𝑹𝟐𝟑 ∙ 𝑹𝟏
𝑹𝟐𝟑 + 𝑹𝟏=
𝟏𝟐
∙ 𝟏
𝟏𝟐
+ 𝟏=
𝟏
𝟐∙
𝟐
𝟑=
𝟏
𝟑 𝑲 (𝟑)
Se observă că rezistoarele R56 și R4 sunt conectate în paralel ( au două
puncte comune);
𝑹𝟓𝟔 − 𝟒 =𝑹𝟓𝟔 ∙ 𝑹𝟒
𝑹𝟓𝟔 + 𝑹𝟒=
𝟏𝟐
∙ 𝟏
𝟏𝟐
+ 𝟏=
𝟏
𝟐∙
𝟐
𝟑=
𝟏
𝟑 𝑲 (𝟒)
Rezistoarele R23 și R1 se substituie cu rezistorul R123 iar rezistoarele R56 și
R4 se substituie cu rezistorul R456;
Rezistoarele R123 și R456 sunt conectate în serie
𝑹𝒂𝒃 = 𝑹𝟏𝟐𝟑 + 𝑹𝟒𝟓𝟔 = 𝟏
𝟑+
𝟏
𝟑=
𝟐
𝟑= 𝟎, 𝟔𝟔 𝑲 (𝟓)
Prin calcul se obține rezistența echivalentă a rețelei 𝑹𝒂𝒃 = 𝟎, 𝟔𝟔 𝑲Ω
2 Determin rezistența echivalentă a rețelei prin măsurarea rezistenței cu un
ohmmetru virtual în Multisim.
Desenez în Multisim schema rețelei din figura 2.19, conectez la punctele A și
B un ohmmetru virtual și obțin schema din figura 2.21.
Figura 2.21 Rețea de rezistoare desenată în Multisim
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
60
După reprezentarea schemei rețelei de rezistoare în Multisim conectez între
punctele A și B un multimetru virtual XMM1 (instrumentul se află în bara
laterală din stânga pe prima poziție);
Selectez multimetru ca ohmmetru (Ω);
Conectez borna minus (-) a ohmmetrului la un punct de masă (Ground);
Pornesc simularea cu F5 și observ că ohmmetrul indică valoarea 666,667 Ω
𝑹𝒂𝒃 = 𝟔𝟔𝟔, 𝟔𝟔𝟕 𝛀 = 𝟎, 𝟔𝟔 𝑲𝛀
3. Determin rezistența echivalentă a rețelei cu legea lui Ohm în Multisim.
Conectez rețeaua de rezistoare din figura 2.21 în serie cu o sursă de
alimentare E și un ampermetru I;
La punctele A și B conectez un voltmetru U și obțin schema din figura 2.22
Figura 2.22 Rețea de rezistoare desenată în Multisim
Pornesc simularea și notez valorile indicate de voltmetru și ampermetru
U = 10 V I= 0,015A
Calculez rezistența cu lege lui Ohm 𝑹 = 𝑼
𝑰
Înlocuiesc în formulă și obțin: 𝑹𝒂𝒃 = 𝟏𝟎
𝟎,𝟎𝟏𝟓= 𝟔𝟔𝟔, 𝟔𝟔 𝛀 = 𝟎, 𝟔𝟔 𝑲𝛀
𝑹𝒂𝒃 = 𝟎, 𝟔𝟔 𝑲𝛀
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
61
3. Se determină rezistența rețelei din figura 2.23 prin trei metode.
Figura 2.23 Rețea de rezistoare desenată în Proficad
Se consideră R1 = R2 = R3 = R4 = R5 = R6 = 1K
1. Determin rezistența echivalentă a rețelei prin calcul cu formule
Se observă că rezistoarele R2 și R5 sunt conectate în paralel ( au două
puncte comune);
𝑹𝟐𝟓 =𝑹𝟐 ∙ 𝑹𝟓
𝑹𝟐 + 𝑹𝟓=
𝟏 ∙ 𝟏
𝟏 + 𝟏=
𝟏
𝟐 𝑲 (𝟏)
Se observă că rezistoarele R3 și R4 sunt conectate în paralel ( au două
puncte comune);
𝑹𝟑𝟒 =𝑹𝟑 ∙ 𝑹𝟒
𝑹𝟑 + 𝑹𝟒=
𝟏 ∙ 𝟏
𝟏 + 𝟏=
𝟏
𝟐 𝑲 (𝟐)
După substituirea rezistoarelor R2, R5 cu R25 și R3, R4 cu R34 rețeaua din
figura 2.23 se transformă în rețeaua din figura 2.24;
Figura 2.24 Rețea de rezistoare desenată în Proficad
Se observă că rezistoarele R25 și R34 sunt conectate în paralel (au două
puncte comune prin intermediul legăturii de deasupra lor și a legăturii dintre
ele)
𝑹𝟐𝟓 − 𝟑𝟒 = 𝑹𝟐𝟓 ∙ 𝑹𝟑𝟒
𝑹𝟐𝟓 + 𝑹𝟑𝟒=
𝟏𝟐
∙𝟏𝟐
𝟏𝟐
+𝟏𝟐
=𝟏
𝟒∙ 𝟏 =
𝟏
𝟒 𝑲 (𝟑)
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
62
După substituirea rezistoarelor R25, R34 cu R25-34 rețeaua din figura 2.24
se transformă în rețeaua din figura 2.25;
Figura 2.25 Rețea de rezistoare desenată în Proficad
Se observă că rezistoarele R25-34 și R6 sunt conectate în serie deoarece
punctul comun dintre ele nu este conectat în nod de rețea
𝑹𝟐𝟓𝟑𝟒 − 𝟔 = 𝑹𝟐𝟓𝟑𝟒 + 𝑹𝟔 = 𝟏
𝟒+ 𝟏 =
𝟓
𝟒 𝑲 (𝟒)
După substituirea rezistoarelor R25-34, R6 cu R25346 rețeaua din figura 2.25
se transformă în rețeaua din figura 2.26;
Figura 2.26 Rețea de rezistoare desenată în Proficad
Rezistoarele R1 și R25346 sunt conectate în paralel (au două puncte comune)
𝑹𝒂𝒃 = 𝑹𝟐𝟓𝟑𝟒𝟔 ∙ 𝑹𝟏
𝑹𝟐𝟓𝟑𝟒𝟔 + 𝑹𝟏=
𝟓𝟒
∙ 𝟏
𝟓𝟒
+ 𝟏=
𝟓
𝟒∙
𝟒
𝟗=
𝟓
𝟗= 𝟎, 𝟓𝟓𝟓𝟓 𝑲 (𝟓)
Prin calcul se obține rezistența echivalentă a rețelei 𝑹𝒂𝒃 = 𝟎, 𝟓𝟓𝟓 𝑲𝛀
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
63
2 Determin rezistența echivalentă a rețelei prin măsurarea rezistenței cu un
ohmmetru virtual în Multisim.
Desenez în Multisim schema rețelei din figura 2.23, conectez la punctele A și
B un ohmmetru virtual și obțin schema din figura 2.27.
Figura 2.27 Rețea de rezistoare desenată în Multisim
După reprezentarea schemei rețelei de rezistoare în Multisim conectez între
punctele A și B un multimetru virtual XMM1 (instrumentul se află în bara
laterală din stânga pe prima poziție);
Selectez multimetru ca ohmmetru (Ω);
Conectez borna minus (-) a ohmmetrului la un punct de masă (Ground);
Pornesc simularea cu F5 și observ că ohmmetrul indică valoarea 555,556 Ω.
𝑹𝒂𝒃 = 𝟓𝟓𝟓, 𝟓𝟓𝟔 𝛀 = 𝟎, 𝟓𝟓𝟓 𝑲𝛀
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
64
3. Determin rezistența echivalentă a rețelei cu legea lui Ohm în Multisim.
Conectez rețeaua de rezistoare din figura 2.27 în serie cu o sursă de
alimentare E și un ampermetru I;
La punctele A și B conectez un voltmetru U și obțin schema din figura 2.28
Figura 2.28 Rețea de rezistoare desenată în Multisim
Pornesc simularea și notez valorile indicate de voltmetru și ampermetru
U = 10 V I= 0,18 A
Calculez rezistența cu lege lui Ohm 𝑹 = 𝑼
𝑰
Înlocuiesc în formulă și obțin: 𝑹𝒂𝒃 = 𝟏𝟎
𝟎,𝟏𝟖= 𝟎, 𝟓𝟓𝟓 𝑲 𝛀
𝑹𝒂𝒃 = 𝟎, 𝟓𝟓𝟓 𝑲𝛀
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
65
2.3 CONDENSATOARE 2.3.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE
A. DEFINIŢIE.
CONDENSATORUL – este un element de circuit prevăzut cu două conductoare
(armături) separate printr-un material izolator(dielectric).
Mărimea fizică care caracterizează condensatorul se numeşte capacitate
electrică ( C )
Capacitatea electrică – este proprietatea unui condensatorului de a înmagazina o
anumită cantitate de electricitate.
Când la bornele condensatorului se aplică o tensiune electrică, acesta acumulează o
anumită cantitate de electricitate(Q) proporţională cu tensiunea aplicată (U) şi
capacitatea condensatorului(C) conform relaţiei (1)
Din punct de vedere energetic, condensatorul înmagazinează energia câmpului
electric dintre armături conform relaţiei (2)
Capacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri:
în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la
rece)
(3)
unde: (epsilon)= permitivitatea absolută a dielectricului
- permitivitatea vidului ; - permitivitatea relativă a dielectricului
S = suprafaţa armăturilor
d = distanţa dintre armături
în funcţie de valorile mărimilor electrice dintr-un circuit electric (la cald)
(4)
unde: Q = cantitatea de electricitate acumulată pe armături
U = tensiunea electrică aplicată la bornele condensatorului
Q C U
SC
d
21
2W C U
0 r
0 r
QC
U
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
66
B. UNITĂŢI DE MĂSURĂ
Capacitatea electrică se măsoară în farazi (F). 1 farad este capacitatea unui
condensator care acumulează o sarcină electrică egală cu 1 coulomb atunci când la
bornele sale se aplică o tensiune de 1 volt.
Capacitatea electrică
Deoarece 1 Farad are valoarea foarte mare, în practică se utilizează submultiplii
acestuia:
1 mF (milifarad) = 10-3 F
1 μF (microfarad) = 10-3 mF = 10-6 F
1 nF (nanofarad) = 10-3 μF = 10-6 mF = 10-9 F
1 pF (picofarad) = 10-3 nF = 10-6 μF = 10-9 mF = 10-12 F
C. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR
a. CAPACITATEA NOMINALĂ (Cn)
Reprezintă valoarea capacităţii condensatorului care trebuie realizată prin procesul
tehnologic şi care este înscrisă pe corpul acestuia.
b. COEFICIENTUL DE TOLERANŢĂ (%)
Reprezintă abaterea în procente, în plus sau în minus, (±%) a capacităţii reale a
condensatorului faţă de capacitatea nominală înscrisă pe acesta.
Coeficientul de toleranţă (%) poate fi marcat şi în cod de litere, conform tabelului:
±0,05 ±0,10 ±0,25 ±0,5 ±1 ±2 ±2,5 ±5 ±10 ±20 ±25
N B C D F G H J K M E
c. TENSIUNEA NOMINALĂ (Un) [Un] = V
Reprezintă tensiunea continuă sau alternativă maximă ce poate fi aplicată la bornele
unui condensator un timp îndelungat fără ca acesta să se străpungă. Tensiunea este
marcată pe corpul condensatorului în volţi sau printr-o literă, astfel:
Litera A B C D E F G
Un[V] 100 250 300 500 600 1000 1200
Litera H J K L M N P
Un[V] 1500 2000 2500 3000 4000 5000 6000
QC
U
1[ ] 1
1
CC F
V
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
67
d. REZISTENŢA DE IZOLAŢIE (Riz) [Riz] = Ω
Reprezintă valoarea raportului dintre tensiunea(continuă) aplicată la bornele unui
condensator şi curentul care îl străbate, la un minut după aplicarea tensiunii.
Riz > 100 MΩ.
e. TANGENTA UNGHIULUI DE PIERDERI ( )
Reprezintă raportul dintre puterea activă disipată de condensator şi puterea reactivă,
măsurate la aceeaşi frecvenţă la care a fost măsurată capacitatea nominală.
Cu cât tangenta unghiului de pierderi este mai mică cu atât condensatorul este mai
bun.
f. RIGIDITATEA DIELECTRICĂ.
Reprezintă tensiunea maximă continuă pe care trebuie să o suporte condensatorul
timp de 1 minut fără să apară străpungeri sau conturnări.
D. SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR
a. condensator simbol general
b. condensator simbol general tolerat
c. condensator de trecere
d. condensator de trecere simbol tolerat
e. condensator de trecere simbol nestandardizat
f. condensator electrolitic
g. condensator electrolitic simbol tolerat
h. condensator electrolitic simbol nestandardizat
i. condensator variabil
j. condensator variabil simbol tolerat
k. condensator semi-reglabil
l. condensator semi-reglabil simbol tolerat
tg
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
68
2.3.2 MARCAREA CONDENSATOARELOR
A. MARCARE DIRECTĂ – PRIN COD ALFANUMERIC.
Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi una sau litere. Litera poate fi
plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea capacităţii este un număr
întreg), sau între cifre (situaţie în care are rol de virgulă iar valoarea capacităţii este
un număr zecimal).
Litera poate avea următoarea semnificaţie:
p – valoarea capacităţii este exprimată în pF (picofarazi)
n – valoarea capacităţii este exprimată în nF (nanofarazi)
μ – valoarea capacităţii este exprimată în μF (microfarazi)
m – valoarea capacităţii este exprimată în mF (milifarazi)
În unele ţări se utilizează următoarele litere:
U - valoarea capacităţii este exprimată în pF (picofarazi)
T - valoarea capacităţii este exprimată în nF (nanofarazi)
K - valoarea capacităţii este exprimată în nF (nanofarazi)
M - valoarea capacităţii este exprimată în μF (microfarazi)
Dacă după numărul de pe condensator nu este nici o literă din cele prezentate
mai sus valoarea capacităţii este exprimată în pF (picofarazi).
Exemple:
2p2 2,2 pF ; 100n 100 nF ; 470 470 pF
20U 20 pF ; 2K2 2,2 nF ; 25M 25 μF ; 10K 10 nF ; 3T3 3,3 nF
B. MARCARE INDIRECTĂ – PRIN COD NUMERIC.
Acest cod se utilizează pentru marcarea condensatoarelor de dimensiuni mici. Codul
este format din 2 cifre semnificative şi o cifră care reprezintă coeficientul de
multiplicare.
Coeficientul de multiplicare este întotdeauna ultima cifră şi valoarea acestei cifre
reprezintă exponentul(puterea) lui 10.
9 sau R 100 = 1 , 1 101 = 10 , 2 102 = 100 , 3 103 = 1000 , 4 104 =
10000
Valoarea rezultată este exprimată în picofarazi.
Exemple:
569 ↔ 56x100 = 56 pF
153 ↔ 15x103 = 15x1000 = 15000 pF = 15 nF
222 ↔ 22x102 = 22X100 = 2200 pF = 2,2 nF
334 ↔ 33x104 = 33x10000 = 330.000 pF = 330 nF = 0,33 μF
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
69
C. MARCARE INDIRECTĂ – PRIN CODUL CULORILOR.
Marcarea se face cu 3, 4 sau 5 benzi colorate. La fiecare culoare îi corespunde o
cifră , după cum este explicat în secţiunea Codul culorilor.
Se consideră banda I prima bandă de la terminale. Când se determină valoarea
capacităţii unui condensator marcat în codul culorilor, condensatorul se ţine cu
terminalele în sus.
Valoarea determinată se exprimă în picofarazi (pf)
SEMNIFICAŢIA BENZILOR.
CONDENSATOARE CU 3 BENZI:
Banda I reprezintă prima cifră a numărului
Banda II reprezintă a doua cifră a numărului
Banda III reprezintă coeficientul de multiplicare ( x 10cifră corespunzătoare culorii benzii)
La aceste condensatoare coeficientul de toleranţă este 20%
CONDENSATOARE CU 4 BENZI:
Banda I reprezintă prima cifră a numărului
Banda II reprezintă a doua cifră a numărului
Banda III reprezintă coeficientul de multiplicare ( x 10cifră corespunzătoare culorii benzii)
Banda IV reprezintă coeficientul de toleranţă
CONDENSATOARE CU 5 BENZI:
Banda I reprezintă coeficientul de variaţie al temperaturii
Banda II reprezintă prima cifră a numărului
Banda III reprezintă a doua cifră a numărului
Banda IV reprezintă coeficientul de multiplicare ( x 10cifră corespunzătoare culorii benzii)
Banda V reprezintă coeficientul de toleranţă
CONDENSATOARE CU 3 benzi pe o faţă şi 2 benzi pe faţa opusă:
pe faţa cu 3 benzi
Banda I reprezintă prima cifră a numărului
Banda II reprezintă a doua cifră a numărului
Banda III reprezintă coeficientul de multiplicare ( x 10cifră corespunzătoare culorii benzii)
pe faţa cu 2 benzi
Banda I reprezintă coeficientul de variaţie al temperaturii
Banda II reprezintă coeficientul de toleranţă
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
70
Culori pentru coeficientul de multiplicare:
Culoare Gri Alb Negru Maro Roşu Portocaliu Galben Verde
Coef. M 10-2 10-1 100 101 102 103 104 105
Culori pentru coeficientul de toleranţă:
Culoare Negru Maro Roşu Portocaliu Verde Alb
C>10pF 20% 1% 2% 2,5% 5% 10%
C<10pF 2% 0,1% 0,25% 0,5% 1%
Marcarea condensatoarelor cu tantal.
Culoare Prima cifră A doua cifră Coef. Multiplic. Tensiune
NEGRU 0 0 x 1 10V
MARO 1 1 x 10 -
ROŞU 2 2 x 100 -
PORTOCALIU 3 3 - -
GALBEN 4 4 - 6.3V
VERDE 5 5 - 16V
ALBASTRU 6 6 - 20V
VIOLET 7 7 - -
GRI 8 8 x 0.01 25V
ALB 9 9 x 0.1 3V
VALOAREA DETERMINATĂ SE EXPRIMĂ ÎN microfarazi (μF)
prima cifră a doua cifră
coeficient de multiplicare tensiunea nominală
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
71
EXEMPLE :
70 X 103 = 70.000 pF = 70 nF 20%
43 X 102 = 4300 pF = 4,3 nF 5%
16 x 10-1 = 16 : 10 = 1,6 pF 0,25%
80 x 10-1 = 80 : 10 = 8 pF 0,1%
15 x 101 = 150 pF 10%
VIOLET
NEGRU
PORTOCALIU
GALBEN
ROŞU
VERDE
PORTOCALIU
MARO
ALBASTRU
ALB
ROŞU
NEGRU
GRI
MARO
ALB
ROŞU
ALBASTRU
MARO
VERDE
MARO
ALB
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
72
2.3.3. GRUPAREA CONDENSATOARELOR
A. GRUPAREA SERIE.
Două sau mai multe condensatoare sunt conectate în serie dacă sunt plasate pe
aceeaşi ramură de reţea iar între ele nu sunt noduri de reţea.
La conectarea în serie 2 condensatoare învecinate au comune numai câte un
terminal.
Condensatoarele conectate în serie sunt parcurse de acelaşi curent electric (I) şi au
aceeaşi sarcină electrică (q) datorită fenomenului de influenţă electrostatică.
a. b.
Figura 2.29. a. Reţea de condensatoare conectate în serie b. Schema echivalentă
Tensiunea la bornele reţelei este egală cu suma tensiunilor de pe fiecare
condensator.
(1)
Conform formulei capacităţii, tensiunile electrice din reţeaua de mai sus se exprimă
astfel:
(2)
Prin înlocuirea relaţiilor (2) în relaţia (1) se obţine relaţia:
(3)
Dacă relaţia (3) se împarte la q se obţine formula capacităţii echivalente a reţelei:
(4)
În mod similar, pentru n condensatoare conectate în serie capacitatea echivalentă
este:
(5)
Dacă în reţea sunt n condensatoare cu aceeaşi valoare C, capacitatea echivalentă
este:
(6)
1 2 3C C CU U U U
qU
Ce 1
1C
qU
C
22
C
qU
C 3
3C
qU
C
1 2 3
q q q q
Ce C C C
1 1 1 1
1 2 3Ce C C C
1 1 1 1 1 1........
1 2 3 4Ce C C C C Cn
eC
Cn
UC1 UC2 UC3 I
C1 C2 C3
U
I
Ce
U
q q q q
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
73
La gruparea în SERIE a condensatoarelor, capacitatea echivalentă a reţelei
SCADE, va fi mai MICĂ decât valoarea oricărui condensator din reţea.
În practică, condensatoarele conectate în serie, se grupează câte două, iar
capacitatea echivalentă (C12) a celor două condensatoare (C1 şi C2) se calculează
cu formula:
(7)
B. GRUPAREA PARALEL.
Două sau mai multe condensatoare sunt grupate în paralel dacă sunt conectate între
aceleaşi două noduri.
La conectarea în paralel, 2 condensatoare învecinate au comune terminalele două
câte două.
Condensatoarele conectate în paralel au aceeaşi tensiune electrică (U) la borne şi se
încarcă cu sarcini electrice (Q) diferite, în funcţie de capacitatea condensatorului.
a. b.
Figura 2.30. a. Reţea de condensatoare conectate în paralel b. Schema echivalentă
Deoarece la conectarea condensatoarelor în paralel sarcinile electrice acumulate pe
fiecare armătură se însumează, se poate scrie relaţia:
(1)
Conform formulei capacităţii, sarcinile electrice din reţeaua de mai sus se exprimă
astfel:
(2)
1 2 3Q Q Q Q
Q Ce U 1 1Q C U 2 2Q C U 3 3Q C U
I
+
Ce
U
IC2 I
C1
C2
C3
+
U
IC1
IC3
A
Q1
Q2
Q3
Q
1 212
1 2
C CC
C C
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
74
Prin înlocuirea relaţiilor (2) în relaţia (1) se obţine relaţia:
(3)
Dacă în relaţia (3) se scoate U factor comun apoi se împarte la U se obţine formula
capacităţii echivalente a reţelei:
(4)
În mod similar, pentru n condensatoare conectate în serie capacitatea echivalentă
este:
(5)
Dacă în reţea sunt n condensatoare cu aceeaşi valoare C, capacitatea echivalentă
este:
(6)
La gruparea în PARALE a condensatoarelor, capacitatea echivalentă a reţelei
CREŞTE, va fi mai MARE decât valoarea oricărui condensator din reţea.
C. TRANSFIGURAREA TRIUNGHI – STEA (STEA – TRIUNGHI).
Reţelele de condensatoare complexe, pot fi reduse la conexiuni accesibile calculului,
prin transformarea conexiunilor din triunghi în stea sau invers.
a. b.
Figura 2.31 a. Condensatoare grupate în stea b. Condensatoare grupate în triunghi
1 2 3Ce U C U C U C U
1 2 3Ce C C C
1 2 3 4 .....Ce C C C C Cn
Ce n C
1
2 3
C1
C2 C3
C12
1
2 3
C13
C23
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
75
Pentru înţelegerea transfigurării din triunghi în stea (şi invers) realizez schema de
mai jos:
La transfigurarea din Δ în Y:
C12 şi C13 se transformă în C1
C12 şi C23 se transformă în C2
C13 şi C23 se transformă în C3
La transfigurarea din Y în Δ:
C1 şi C2 se transformă în C12
C1 şi C3 se transformă în C13
C2 şi C3 se transformă în C23
Relaţiile de transformare triunghi – stea Relaţiile de transformare stea - triunghi
1
2 3
C1
C2 C3
C12 C13
C23
1 212
1 2 3
C CC
C C C
1 313
1 2 3
C CC
C C C
2 323
1 2 3
C CC
C C C
12 131 12 13
23
C CC C C
C
12 232 12 23
13
C CC C C
C
13 233 13 23
12
C CC C C
C
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
76
2.4. REŢELE DE CONDENSATOARE.
2.4.1 REZOLVAREA TEORETICĂ A REȚELELOR DE CONDENSATOARE.
A. Determinarea capacităţii echivalente a unei reţele de condensatoare simplă.
Figura 2.32
Punctele A, B, C sunt noduri de reţea deoarece la ele sunt conectate mai mult de 2
conductoare.
Calculez capacitatea echivalentă a condensatoarelor C1 şi C2 (conectate în serie)
În schema din fig.2.32 condensatoarele C1 şi C2 sunt înlocuite de capacitatea
echivalentă C12 şi schema arată ca în fig.2.33.
Fig.2.33 Fig.2.34 Fig.2.35
În schema din fig.2.33 calculez capacitatea echivalentă a condensatoarelor C12 şi
C3 (conectate în paralel).
În schema din fig.2.33 condensatoarele C12 şi C3 sunt înlocuite de capacitatea
echivalentă C123 şi schema arată ca în fig.2.34.
În schema din fig.2.34 calculez capacitatea echivalentă a condensatoarelor C123 şi
C4 (conectate în serie).
1 2(1) 12
1 2
C CC
C C
(2) 12 3 12 3C C C
C12
A B
C
C3 C4
C5
CAB
A B
C123 C4
C5
CAB
A B
C1234
C5
CAB
123 4(3) 123 4
123 4
C CC
C C
C1
A B
C
C2 C3
C4
C5
CAB
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
77
În schema din fig.2.34 condensatoarele C123 şi C4 sunt înlocuite de capacitatea
echivalentă C1234 şi schema arată ca în fig.2.35.
În schema din fig.2.35 calculez capacitatea echivalentă a condensatoarelor C1234 şi
C5 (conectate în paralel)
B. Determinarea capacităţii echivalente a unei reţele de condensatoare
complexă.
Pentru reţeaua din figura 2.36 trebuie calculată capacitatea echivalentă între
punctele A şi B.
Pentru a simplifica calculele consider ca toate condensatoarele din reţeaua de mai
jos au aceeaşi valoare C1=C2=C3=C4=C5=C6=C.
În prima etapă transform steaua formată de condensatoarele C1, C2, C3 în triunghi,
apoi calculez capacităţile echivalente C12, C13, C23. În urma acestei transformări se
obţine reţeaua din figura 2.37
(1)
(4) 1234 5ABC C C
21 212
1 2 3 3 3
C C C CC
C C C C
21 313
1 2 3 3 3
C C C CC
C C C C
22 3
231 2 3 3 3
C C C CC
C C C C
C4
A B
C1
C2 C3
C6
C5
Figura 2.36
C4
A B
C12 C13
C23
C5
C6
Figura 2.37
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
78
În reţeaua din figura 2.37, grupez şi calculez capacitatea echivalentă a următoarelor
condensatoare: C12 şi C4, C13 şi C5, C23 şi C6 (conectate în paralel).
Se obţine reţeaua din figura 3.
(2)
În reţeaua din figura 2.38 grupez şi calculez capacitatea echivalentă a
condensatoarelor C12-4 şi C13-5 (conexiune serie).
(3)
În reţeaua din figura 2.39 grupez şi calculez capacitatea echivalentă a
condensatoarelor C124-135 şi C23-6 (conexiune paralel).
(4)
412 4 12 4
3 3
C CC C C C
413 5 13 5
3 3
C CC C C C
423 6 23 6
3 3
C CC C C C
C12-4
A B
C13-5
C23-6
Figura 2.38
C124-135
A B
C23-6
Figura 2.39
2
4 4
124 135 16 3 23 3124 1354 4124 135 9 8 3
3 3
C C
C C C CC
C CC C C
2 4 6124 135 23 6 2
3 3 3AB
C C CC C C C
2ABC C
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
79
2.4.2 REZOLVAREA PRACTICĂ A REȚELELOR DE CONDENSATOARE
Prin rezolvarea practică a unei rețele de condensatoare se poate determina
capacitatea echivalentă a rețelei utilizând două metode suplimentare pe lângă
metoda calculului cu formule:
Se realizează rețeaua de condensatoare în Multisim și se măsoară
impedanța rețelei (Z) cu instrumentul numit Impedance meter apoi se
calculează capacitatea echivalentă a rețelei cu formula:
𝑪[𝝁𝑭] = 𝟏𝟎𝟔
𝟐 ∙ 𝝅 ∙ 𝒇 ∙ 𝒁=
𝟏𝟎𝟎𝟎𝟎𝟎𝟎
𝟑𝟏𝟒 ∙ 𝒁
unde: f = frecvența = 50Hz → 2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑓 = 2 ∙ 50 ∙ 3,14 = 314
Se realizează rețeaua de condensatoare practic, pe o placă de probă, și se
măsoară capacitatea echivalentă a rețelei cu o punte RLC digitală;
EXEMPLE DE REZOLVARE A UNOR REȚELE DE CONDENSATOARE.
A. Se determină capacitatea echivalentă a rețelei din figura 2.40 prin două metode.
Figura 2.40 Rețea de condensatoare
Se consideră C1 = C2 = C3 = C4 = C5 = C6 = 1μF
1. Determin capacitatea echivalentă a rețelei prin calcul cu formule
Condensatoarele C1 și C2 precum și condensatoarele C5 și C6 sunt
conectate în serie (punctul lor comun nu este în nod de rețea).
𝑪𝟏𝟐 =𝑪𝟏 ∙ 𝑪𝟐
𝑪𝟏 + 𝑪𝟐=
𝟏
𝟐 (𝟏)
𝑪𝟓𝟔 =𝑪𝟓 ∙ 𝑪𝟔
𝑪𝟓 + 𝑪𝟔=
𝟏
𝟐 (𝟐)
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
80
După substituirea condensatoarelor C1 și C2 cu condensatorul C12 și a
condensatoarelor C5 și C6 cu condensatorul C56 rețeaua din figura 2.40 se
transformă în rețeaua din figura 2.41.
Figura 2.41 Rețea de condensatoare
Condensatoarele C12 și C3 precum și condensatoarele C4 și C56 sunt
conectate în paralel deoarece au câte două puncte comune.
𝑪𝟏𝟐𝑪𝟑 = 𝑪𝟏𝟐 + 𝑪𝟑 =𝟏
𝟐+ 𝟏 =
𝟑
𝟐 (𝟑)
𝑪𝟓𝟔𝑪𝟒 = 𝑪𝟓𝟔 + 𝑪𝟒 =𝟏
𝟐+ 𝟏 =
𝟑
𝟐 (𝟒)
Condensatoarele C123 și C456 sunt conectate în serie deoarece punctul lor
comun nu este în nod de rețea.
𝐂𝐚𝐛 = 𝐂𝟏𝟐𝟑 ∙ 𝐂𝟒𝟓𝟔
𝐂𝟏𝟐𝟑 + 𝐂𝟒𝟓𝟔=
𝟑𝟐
∙𝟑𝟐
𝟑𝟐
+𝟑𝟐
= 𝟗
𝟒∙
𝟐
𝟔=
𝟑
𝟒 (𝟓)
𝑪𝒂𝒃 = 𝟎, 𝟕𝟓 𝝁𝑭
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
81
2 Determin capacitatea echivalentă a rețelei prin măsurarea impedanței Z în
Multisim.
Desenez în Multisim schema rețelei din figura 2.42 și conectez la terminalele
A și B instrumentul virtual Impedance meter;
Figura 2.42 Rețea de condensatoare
Pentru conectarea Impedance meter se procedează astfel:
o Din meniul View se selectează Toolbars;
o În lista care se deschide se bifează LabVIEW instruments;
o În bara de instrumente care apare se selectează Impedance meter;
o Fac dublu clic pe instrument și setez frecvența la 50 Hz.
o Conectez bornele instrumentului la punctele A și B.
Pornesc simularea (apăs tasta F5) și citesc valoarea impedanței indicată de
instrumentul virtual. În acest caz Z = 4244,43 Ω;
Calculez capacitatea echivalentă cu formula:
𝑪 = 𝟏𝟎𝟔
𝟐 ∙ 𝝅 ∙ 𝒇 ∙ 𝒁=
𝟏𝟎𝟎𝟎𝟎𝟎𝟎
𝟐 ∙ 𝟑. 𝟏𝟒 ∙ 𝟓𝟎 ∙ 𝟒𝟐𝟒𝟒, 𝟒𝟑= 𝟎, 𝟕𝟓 𝝁𝑭
𝑪𝒂𝒃 = 𝟎, 𝟕𝟓 𝝁𝑭
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
82
B. Se determină capacitatea echivalentă a rețelei din figura 2.43 prin două metode.
Figura 2.43 Rețea de condensatoare
Se consideră C1 = C2 = C3 = C4 = C5 = C6 = 1nF
1. Determin capacitatea echivalentă a rețelei prin calcul cu formule.
Condensatoarele C1 și C2 precum și condensatoarele C5 și C6 sunt
conectate în paralel deoarece au câte două puncte comune.
𝑪𝟏𝟐 = 𝑪𝟏 + 𝑪𝟐 = 𝟏 + 𝟏 = 𝟐𝒏𝑭 (𝟏)
𝑪𝟓𝟔 = 𝑪𝟓 + 𝑪𝟔 = 𝟏 + 𝟏 = 𝟐𝒏𝑭 (𝟐)
După substituirea condensatoarelor C1 și C2 cu condensatorul C12 și a
condensatoarelor C5 și C6 cu condensatorul C56 rețeaua din figura 2.43 se
transformă în rețeaua din figura 2.44.
Figura 2.44 Rețea de condensatoare
Condensatoarele C3 și C56 sunt conectate în serie deoarece punctul comun
dintre ele nu este în nod de rețea.
𝑪𝟑𝑪𝟓𝟔 =𝑪𝟑 ∙ 𝑪𝟓𝟔
𝑪𝟑 + 𝑪𝟓𝟔=
𝟏 ∙ 𝟐
𝟏 + 𝟐=
𝟐
𝟑 𝒏𝑭 (𝟑)
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
83
După substituirea condensatoarelor C3 și C56 cu condensatorul C356 rețeaua
din figura 2.44 se transformă în rețeaua din figura 2.45.
Figura 2.45 Rețea de condensatoare
Condensatoarele C356 și C4 sunt conectate în paralel deoarece au două
puncte comune.
𝑪𝟑𝟓𝟔𝑪𝟒 = 𝑪𝟑𝟓𝟔 + 𝑪𝟒 =𝟐
𝟑+ 𝟏 =
𝟓
𝟑 𝒏𝑭 (𝟒)
Condensatoarele C356-4 și C12 sunt conectate în serie deoarece punctul
comun dintre ele nu este conectat într-un nod de rețea.
𝐂𝐚𝐛 =𝐂𝟑𝟓𝟔𝟒 ∙ 𝐂𝟏𝟐
𝐂𝟑𝟓𝟔𝟒 + 𝐂𝟏𝟐=
𝟓𝟑
∙ 𝟐
𝟓𝟑
+ 𝟐=
𝟏𝟎
𝟑∙
𝟑
𝟏𝟏=
𝟏𝟎
𝟏𝟏= 𝟎, 𝟗𝟎𝟗 𝐧𝐅 (𝟓)
𝑪𝒂𝒃 = 𝟎, 𝟗𝟎𝟗 𝒏𝑭
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
84
2 Determin capacitatea echivalentă a rețelei prin măsurarea impedanței Z în
Multisim.
Desenez în Multisim schema rețelei din figura 2.46 și conectez la terminalele
A și B instrumentul virtual Impedance meter;
Figura 2.46 Rețea de condensatoare
Pornesc simularea (apăs tasta F5) și citesc valoarea impedanței indicată de
instrumentul virtual. În acest caz Z = 3501410 Ω;
OBS. E+6 de la sfârșitul numărului zecimal indică faptul că numărul zecimal se
înmulțește cu 106 adică cu 1.000.000. (3,50141x1000000=3501410)
Calculez capacitatea echivalentă cu formula:
𝑪 = 𝟏𝟎𝟗
𝟐 ∙ 𝝅 ∙ 𝒇 ∙ 𝒁=
𝟏𝟎𝟎𝟎𝟎𝟎𝟎𝟎𝟎𝟎
𝟐 ∙ 𝟑. 𝟏𝟒 ∙ 𝟓𝟎 ∙ 𝟑𝟓𝟎𝟏𝟒𝟏𝟎= 𝟎, 𝟗𝟎𝟗𝟓 𝒏𝑭
OBS. În formula lui C la numărător se scrie:
103 – dacă capacitatea este exprimată în milifarazi (mF);
106 – dacă capacitatea este exprimată în microfarazi (μF);
109 – dacă capacitatea este exprimată în nanofarazi (nF);
1012 – dacă capacitatea este exprimată în picofarazi (pF);
𝑪𝒂𝒃 = 𝟎, 𝟗𝟎𝟗 𝒏𝑭
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
85
2.5. BOBINE ȘI TRANSFORMATOARE ELECTRICE.
2.5.1. GENERALITĂŢI PRIVIND BOBINELE
A. DEFINIŢIE.
BOBINA – este o componentă de circuit cu două terminale şi mai multe spire
realizate dintr-un conductor electric izolat . Proprietatea cea mai importantă a
bobinei constă în faptul că ea poate acumula energie magnetică.
Mărimea fizică care caracterizează bobina se numeşte inductanţă electrică ( L ).
Inductanţa electrică – reprezintă măsura capacităţii unei bobine de a acumula
energie magnetică pentru o anumită valoare a curentului din circuit.
Când la bornele bobinei se aplică o tensiune electrică, spirele bobinei sunt parcurse
de un curent (I) care creează în jurul spirelor un câmp magnetic caracterizat de un
flux magnetic (Ф). Inductanţa L este raportul dintre fluxul magnetic Ф şi curentul I
care parcurge bobina conform relaţiei:
(1)
Din punct de vedere energetic, bobina acumulează în spaţiu dintre spire o energie
sub formă de câmp magnetic conform relaţiei:
(2)
Inductanţa electrică se poate exprima în 2 moduri:
în funcţie de proprietăţile materialului din care este construită bobina (la rece)
(3)
unde: μ= μr∙ μ0
μ= permeabilitatea absolută a materialului miezului bobinei
μ0 - permeabilitatea vidului ; μr - permeabilitatea relativă(1, pentru aer)
S = aria secţiunii transversale a bobinei
l = lungimea bobinei
în funcţie de valorile mărimilor electrice dintr-un circuit electric (la cald)
(4)
unde: Ф= fluxul câmpului magnetic
I = curentul electric care străbate spirele bobinei
LI
20,5Wm L I
2N SL
l
LI
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
86
B. UNITĂŢI DE MĂSURĂ
Inductanţa electrică se măsoară în Henry (H).
Deoarece 1 Henry are valoarea foarte mare, în practică se utilizează submultiplii
acestuia:
1 mH (milihenry) = 10-3 H
1 μH (microhenry) = 10-3 mH = 10-6 H
1 nH (nanohenry) = 10-3 μH = 10-6 mH = 10-9 H
C. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI BOBINELOR
a. INDUCTANŢA BOBINEI (L) - indică capacitatea bobinei de a acumula energie
sub formă de câmp magnetic.
La construcţia bobinelor sunt 4 factori care influenţează valoarea inductanţei:
materialul miezului bobinei
numărul de spire din înfăşurare
aria înfăşurării
lungimea înfăşurării
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
87
b. REZISTENŢA BOBINEI (RL) - reprezintă rezistenţa echivalentă de pierderi a
bobinei, formată din rezistenţa conductorului din care este realizată bobina,
rezistenţa de pierderi în miezul bobinei şi dielectricul carcasei.
c. CAPACITATEA PROPRIE (CL) – reprezintă capacitatea echivalentă rezultată din
capacitatea dintre spirele bobinei.
d. FACTORUL DE CALITATE (QL) – reprezintă pierderile de energie în bobină.
Cantitativ, factorul de calitate al bobinei este raportul dintre puterea reactivă a
bobinei şi puterea activă disipată sub formă de căldură.
e. TENSIUNEA NOMINALĂ (UL) – reprezintă tensiunea maximă pentru care este
dimensionată bobina.
D. SIMBOLURILE BOBINELOR
Bobină, inductanţă
Bobină, inductanţă variabilă
Bobină, inductanţă variabilă
cu miez magnetic
Bobină, inductanţă
cu miez magnetic
Bobină, inductanţă
cu miez magnetic
Bobină, inductanţă
cu prize
Simboluri tolerate
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
88
2.5.2. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANSFORMATOARELE ELECTRICE MONOFAZATE.
A. DEFINIȚIE. ELEMENTE CONSTRUCTIVE.
Transformatorul electric - este un aparat static care modifica tensiunea și curentul
dintr-un circuit fără a modifica frecvența. Se utilizează in circuitele de curent
alternativ .
Transformatorul este construit din 2 sisteme principale :
1. sistemul electric
2. sistemul magnetic
1. Sistemul electric - este format din una sau mai multe înfășurări din conductor din
cupru sau aluminiu prin care circulă curent. Există 2 categorii de înfășurări :
- înfășurarea primară - care primește energie de la rețea prin intermediul
căreia se alimentează transformatorul;
- înfășurarea secundară - care cedează energie unui receptor sau altei rețele
electrice.
2. Sistemul magnetic - îl constituie miezul magnetic care este realizat din tole de
oțel electrotehnic care au depus pe ele un strat de lac electroizolant. Tolele au
grosimi de 0,3 mm și au un conținut de siliciu de 3,5%.
Tolele pot fi în formă de : E ; I ; U ; M ;L ; T .
Miezul magnetic poate fi realizat în două moduri :
cu coloane (este format din tole U+I iar înfășurările sunt separate)
în manta (este format din tole E+I iar înfășurările sunt suprapuse)
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
89
B. CLASIFICARE.
După parametrul care-l modifică în circuit:
o transformatoare de tensiune;
o transformatoare de curent;
o transformatoare de putere;
După felul tensiunii din secundar:
o transformatoare coborâtoare de tensiune;
o transformatoare ridicătoare de tensiune;
După forma miezului magnetic :
o cu coloane;
o în manta;
C. SEMNE CONVENȚIONALE.
Înfășurările transformatorului se notează în felul următor:
înfășurarea de înaltă tensiune cu litere mari.
înfășurarea de joasă tensiune cu litere mici;
D. DOMENII DE UTILIZARE.
Transformatoarele de putere sunt utilizate în rețelele de transport și
distribuție a energiei electrice ca transformatoare ridicătoare și coborâtoare de
tensiune;
Transformatoarele de tensiune se utilizează pentru alimentarea
receptoarelor , reglarea tensiunilor , alimentarea instalațiilor electrice de
redresare, acționări , automatizări;
Transformatoarele de curent se utilizează pentru conectarea ampermetrelor
în circuitele de curenți foarte mari.
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
90
E. PRINCIPIUL DE FUNCȚIONARE.
Transformatorul electric funcționează pe principiul inducției electromagnetice .
La alimentarea cu tensiune a înfășurării primare (A - X), prin înfășurare va circula un
curent (i1) care produce o tensiune magnetomotoare (t.m.m.1) deci și un câmp
magnetic alternativ.
Totalitatea liniilor câmpului magnetic formează un flux magnetic variabil în timp care
străbate miezul magnetic al transformatorului și induce în cele două înfășurări
tensiuni electromotoare e1 și (e2) opuse și aproximativ egale cu u1 și u2 (conform
principiului inducției electromagnetice) .
Valoarea tensiunii induse (u2) depinde de valoarea tensiunii de alimentare și
numărul de spire din secundar (N2) și din primar (N1).
Dacă în secundarul transformatorului se conectează un consumator atunci prin
această înfășurare va circula un curent (i2) care produce un câmp magnetic . Acest
câmp magnetic creează un flux magnetic care se opune fluxului creat de primar , dar
acesta are tendința să rămână constant , fapt care duce la creșterea curentului din
primar (i1) . Datorită acestui fenomen se explică de ce transformatorul la
funcționarea în sarcină absoarbe de la rețea un curent mai mare decât la
funcționarea în gol .
Un transformator funcționează în gol când nu are consumator în secundar , caz în
care impedanța din secundar este foarte mare și curentul este nul.
Un transformator funcționează în scurtcircuit când secundarul este scurtcircuitat , caz
în care impedanța și tensiunea din secundar sunt nule.
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
91
2.5.3. ALGORITMUL DE CALCUL AL UNUI TRANSFORMATOR MONOFAZAT.
1. Determin puterea totală furnizată de secundarul transformatorului [P2].
Reprezintă suma puterilor parțiale ale înfășurărilor secundare. Pentru fiecare
înfășurare din secundar puterea se calculează cu formula 𝑷 = 𝑼 ∙ 𝑰 (𝟏)
unde: U = tensiunea la bornele înfășurării, I= curentul care străbate înfășurarea.
𝑷𝟐 = 𝑼𝟐𝟏 ∙ 𝑰𝟐𝟏 + 𝑼𝟐𝟐 ∙ 𝑰𝟐𝟐 + ⋯ . . +𝑼𝟐𝒏 ∙ 𝑰𝟐𝒏 [𝑽𝑨] (𝟐)
2. Determin puterea absorbită de primarul transformatorului [P1]
𝑷𝟏 = 𝑷𝟐
𝜼= (𝟏, 𝟏 … . 𝟏, 𝟑) ∙ 𝑷𝟐 [𝑽𝑨] (𝟑)
unde η = randamentul transformatorului (se consideră între 75% și 90%)
3. Calculez aria secțiunii miezului magnetic [S].
𝑺 = (𝟏, 𝟏 … . . 𝟏, 𝟔) ∙ √𝑷𝟏 [𝒄𝒎𝟐] (𝟒)
Secțiunea miezului magnetic se obține înmulțind lățimea benzii centrale din tola E
(2a) cu grosimea pachetului de tole (2b). 𝑺 = 𝟐𝒂 ∙ 𝟐𝒃 [𝒄𝒎𝟐] (𝟓)
4. Calculez grosimea pachetului de tole [2b].
𝟐𝒃 = 𝑺
𝟐𝒂 [𝒄𝒎] (𝟔)
5. Calculez numărul de tole [nt].
𝒏𝒕 = 𝟐𝒃
𝒈𝒓𝒐𝒔𝒊𝒎𝒆 𝒕𝒐𝒍ă (𝟕)
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
92
6. Calculez numărul de spire pe volt pentru înfășurarea primară [n1].
𝒏𝟏 ≅𝟓𝟓
𝑺 [𝒔𝒑𝒊𝒓𝒆/𝒗𝒐𝒍𝒕] (𝟖)
unde: S = secțiunea miezului calculată cu formula (4);
55 = o constantă aproximativă care depinde de calitatea miezului. În cazul
tolelor din tablă de fier-siliciu această constantă are valoarea 50. Dacă tolele au
calitate inferioară (sunt din tablă obișnuită constanta se ia între 55 și 60.
OBSERVAȚIE: pentru calculul numărului de spire pe volt se poate utiliza și formula:
𝒏𝟏 =𝒇
𝑺=
𝟓𝟎
𝑺 𝒔𝒑𝒊𝒓𝒆/𝒗𝒐𝒍𝒕 (𝟗)
unde f este frecvența rețelei f = 50Hz.
7. Calculez numărul de spire pe volt pentru înfășurarea secundară [n2].
𝒏𝟐 = 𝟏, 𝟏 ∙ 𝒏𝟏 𝒔𝒑𝒊𝒓𝒆/𝒗𝒐𝒍𝒕 (𝟏𝟎)
8. Calculez numărul de spire pentru fiecare înfășurare [N].
Pentru înfășurarea din primar: 𝑵 = 𝒏𝟏 ∙ 𝑼 (𝟏𝟏);
Pentru înfășurările din secundar: 𝑵 = 𝒏𝟐 ∙ 𝑼 (𝟏𝟐)
unde U este tensiunea corespunzătoare înfășurării respective.
9. Determin diametrul conductoarelor de bobinaj [d].
Înainte de a determina diametrul conductorului de bobinaj pentru o înfășurare se
calculează curentul care parcurge înfășurarea respectivă cu formula:
𝑰 =𝑷
𝑼 [𝑨] (𝟏𝟑)
unde: P = puterea electrică a înfășurării calculată al punctele (1) și (2)
U = tensiunea electrică corespunzătoare înfășurării
Diametrul conductoarelor se calculează în funcție de densitatea de curent (exprimată
în amperi/mm2 ) pe baza unor relații complexe.
În practică pentru transformatoarele de putere mică și o valoare a densității de curent
j=2 A/mm2 se utilizează formula:
𝒅 ≅ 𝟎, 𝟖√𝑰[𝑨] [𝒎𝒎] (𝟏𝟒)
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
93
În practică pentru determinarea diametrului sau a secțiunii conductorului de bobinaj
pentru transformatoare de putere mică se utilizează tabelul de mai jos.
10. Verific umplerea ferestrei.
După ce cunosc diametrul conductoarelor de bobinaj și numărul de spire pentru
fiecare înfășurare trebuie să verific dacă bobinei transformatorului încap în fereastra
miezului magnetic.
Calculez pentru fiecare bobină secțiunea care o ocupă în fereastră cu formula:
𝑭𝒏 = 𝟎, 𝟖 ∙ 𝒅𝒏𝟐 ∙ 𝑵𝒏 [𝒎𝒎𝟐] (𝟏𝟓)
unde: d = diametrul conductorului cu izolație iar N=numărul de spire al înfășurării
Calculez aria totală a secțiunii ocupate de înfășurări cu formula:
𝑭 = 𝑭𝟏 + 𝑭𝟐 + ⋯ … . . +𝑭𝒏 [𝒎𝒎𝟐] (𝟏𝟔)
Determin coeficientul de umplere cu formula:
𝒄 =𝑭
𝑭𝟎 (𝟏𝟕)
unde F0 reprezintă secțiunea ferestrei (în cazul de față conform desenului de la
punctul (3) 𝑭𝟎 = 𝟑𝒂 ∙ 𝒂 = 𝟑𝒂𝟐 [𝒎𝒎𝟐] (𝟏𝟖)
Coeficientul de umplere c trebuie să fie mai mic de 0,8 (caz în care bobinele
transformatorului ocupă 80% din secțiunea ferestrei).
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
94
LUCRARE DE LABORATOR 2
Determinarea rezistenței echivalente a unei rețele de rezistoare.
OBIECTIVE:
o Calcularea rezistenței echivalente, cu formule, a unei rețele de
rezistoare ;
o Măsurarea rezistenței echivalente a unei rețele de rezistoare cu un
ohmmetru virtual în Multisim;
o Determinarea rezistenței echivalente a unei rețele de rezistoare cu
metoda ampermetrului și voltmetrului virtual în Multisim;
RESURSE:
o Calculatoare;
o Rețea conectată la internet;
o Aplicația Multisim;
o Pachetul Microsoft Office;
o Proiector media;
DESFĂȘURAREA LUCRĂRII:
1. Se dă schema rețelei de rezistoare din figura 2.47;
Figura 2.47 Rețea de rezistoare
2. Desenați în Multisim schema din figura 2.47 și salvați fișierul pe desktop cu
numele retea-rezistoare-laborator.
OBSERVAȚIE: rezistoarele R1 și R3 se desenează în plan vertical.
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
95
3. Calculați cu ajutorul formulelor rezistența echivalentă a rețelei în punctele A și
B (RAB).
……………………………………………………………………………………....................
........................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
RAB = ……………………………………..
4. În Multisim conectați între punctele A și B un ohmmetru virtual apoi porniți
simularea și notați valoarea rezistenței indicate de ohmmetru.
RAB = …………………………..
5. În fișierul Multisim înlocuiți ohmmetrul cu o sursă de alimentare, un voltmetru
și un ampermetru conectate ca în figura 2.48.
Figura 2.48 Conectare voltmetru, ampermetru, sursă de alimentare, rezistor
6. Pornește simularea și notează valorile indicate de voltmetru și ampermetru
U= …………[V] I = ………………..[A]
7. Calculează cu legea lui Ohm valoarea rezistenței echivalente a rețelei
𝑹𝒂𝒃 =𝑼
𝑰=
RAB = ……………………………………..
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
96
LUCRARE DE LABORATOR 3
Determinarea capacității echivalente a unei rețele de condensatoare.
OBIECTIVE:
o Calcularea capacității echivalente, cu formule, a unei rețele de
condensatoare ;
o Determinarea capacității echivalente a unei rețele de condensatoare în
Multisim;
RESURSE:
o Calculatoare;
o Rețea conectată la internet;
o Aplicația Multisim;
o Pachetul Microsoft Office;
o Proiector media;
DESFĂȘURAREA LUCRĂRII:
1. Se dă schema rețelei de condensatoare din figura 2.49;
Figura 2.49 Rețea de condensatoare
C1 = C2 = C3 = C4 = C5 = C6 = 1μF
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
97
2. Calculați capacitatea echivalentă a rețelei cu formule
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
CAB = ..............................................
3. Desenați în Multisim schema rețelei din figura 2.49
4. Conectați între punctele A și B un Impedance meter apoi porniți simularea și
notați valoarea impedanței:
Z = …………………….. Ω
5. Calculați capacitatea echivalentă cu ajutorul formulei:
𝑪[𝝁𝑭] = 𝟏𝟎𝟔
𝟐 ∙ 𝝅 ∙ 𝒇 ∙ 𝒁=
CAB = ..............................................
CAPITOLUL 2. ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT
98
EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR
1. Completați spațiile libere cu cuvintele potrivite notate mai jos:
direct, foarte mică, scade,invers, ohm, crește, foarte mare, farad.
Rezistența electrică se măsoară în …………………………., care este o unitate de
măsură …………………………………………………….. .
Capacitatea electrică se măsoară în…………………………, care este o unitate de
măsură ……………………………………………………… .
Rezistența electrică este …………………….proporțională cu intensitatea curentului
care străbate rezistorul.
Capacitatea electrică este…………………proporțională cu distanța dintre armăturile
condensatorului.
La conectarea rezistoarelor în paralel, rezistența echivalentă a circuitului
…………………………… .
La conectarea condensatoarelor în paralel, capacitatea echivalentă a circuitului
……………………. .
2. Determinați valorile rezistenţelor de mai jos marcate în codul culorilor:
ARGINTIU ROŞU
VERDE MARO
R1=…………………………
ARGINTIU MARO NEGRU VERDE
R2=…………………………
ARGINTIU MARO PORTOCALIU PORTOCALIU
R3=…………………………
AURIU MARO VIOLET ALBASTRU
R4=…………………………
AURIU ROŞU NEGRU MARO
R5=…………………………
AURIU ROŞU NEGRU ROŞU
R6=…………………………
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
99
3. Determinați valorile condensatoarelor de mai jos marcate în codul
culorilor:
4. Valoarea unui rezistor alimentat cu o tensiune U= 12 V și parcurs de un curent
I = 20 mA este ……………..KΩ. Faceți calculul în spațiul de mai jos.
5. Capacitatea unui condensator care are impedanța Z= 500 Ω și care este
conectat într-un circuit cu frecvența f = 50 Hz este ………………. μF. Faceți
calculul în spațiul de mai jos.
C1 = …………………pF
MARO
NEGRU
ALBASTRU
C2 = …………………pF
MARO
NEGRU GALBEN
C3 = …………………pF
MARO
ALBASTRU
VIOLET
C4 = …………………pF
MARO
NEGRU
VIOLET
C5 = …………………pF
MARO
NEGRU
PORTOCALIU
C6 = …………………pF
MARO
ALB
VIOLET
CAPITOLUL 3. INSTALAȚII ELECTRICE DE CURENȚI SLABI
100
CAPITOLUL 3. INSTALAȚII ELECTRICE DE CURENȚI SLABI
3.1 GENERALITĂȚI
Instalațiile de curenți slabi sunt instalaţii electrice parcurse de curenţi mici
deoarece puterea receptoarelor este mică şi tensiunile de alimentare sunt mici.
Există mai multe categorii de instalaţii de curenți slabi :
Instalaţii pentru semnalizări acustice şi optice:
o Instalaţii de sonerii;
o Instalaţii de avertizare incendii;
Instalaţii electrofonice:
o Instalații de monitorizare audio-video;
o Instalații de avertizare efracție;
o Instalaţii de telefonie;
o Instalaţii de interfoane;
o Instalaţii de radioamplificare;
Instalaţii de ceasuri electrice.
3.2 INSTALAȚII DE SONERII
Aceste instalații au rol de a produce un semnal acustic pe cale electrică la
acţionarea unor butoane de sonerie care se află în diferite puncte dintr-o anumită
incintă.
Cea mai simplă instalație de sonerie (fig. 3.1) este compusă din:
Transformatorul electric (Tr) – care are rolul de a reduce tensiunea rețelei
de la 220 V la o tensiune de valoare mică (3,5 – 12 V);
Soneria electrică (S) – care are rolul de a transforma energia electrică în
energie acustică;
Buton de acționare (B) – care are rolul de a închide circuitul de alimentare cu
tensiune al soneriei electrice;
Conductoare de legătură – care au rolul de a conecta elementele instalației
între ele.
Figura 3.1 Instalație de sonerie simplă
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
101
Instalația de sonerie din figura 3.1. se utilizează frecvent în apartamente de
locuințe sau case. Instalația este protejată la scurtcircuit de siguranțele F și N.
Această instalație se conectează pe un circuit de prize din apartament sau casă.
Siguranțele, transformatorul și soneria sunt montate în interior pe tabloul electric iar
butonul este montat în exterior la ușa sau la poarta de intrare.
În situația în care o sonerie trebuie acționată din două sau mai multe locuri se
utilizează două sau mai multe butoane care sunt conectate între ele în paralel
(figura. 3.2).
Figura 3.2 Instalație de sonerie acționată din trei puncte diferite
În situația în care mai multe sonerii trebuie acționate dintr-un singur loc
(instalații utilizate frecvent în școli) se utilizează mai multe sonerii și transformatoare
(figura 3.3). Dacă s-ar utiliza un singur transformator pentru toate soneriile,
transportul energiei s-ar face la tensiune redusă și pierderile în rețea ar fi mari.
Figura 3.3 Instalație cu trei sonerii acționate dintr-un singur punct
CAPITOLUL 3. INSTALAȚII ELECTRICE DE CURENȚI SLABI
102
3.3 SISTEME DE SUPRAVEGHERE AUDIO- VIDEO
Aceste sisteme se utilizează pentru supravegherea video a unui perimetru
interior sau exterior.
A. Echipamente utilizate într-un sistem de supraveghere video:
o Camere de supraveghere (analogice sau digitale);
Figura 3.4 Camere video
o Sursă de alimentare pentru camere. Se poate utiliza o singură sursă
pentru toate camerele sau câte o sursă locală pentru fiecare cameră;
Figura 3.5 Surse de alimentare de 12 V c.c. locale (pentru o singură cameră)
Figura 3.6 Tablou de alimentare (pentru mai multe camere)
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
103
o Unitate de înregistrare cu hard disk și alimentator. Pentru camerele
analogice se utilizează unitate DVR (Digital Video Recorder) iar pentru
camerele digitale (cu IP) se utilizează unitate NVR (Network Video
Recorder);
Figura 3.7 Unitate de înregistrare DVR. Montare HDD în DVR
Figura 3.8 Unitate de înregistrare NVR
o ROUTER pentru conectarea sistemului de supraveghere la internet și
accesarea lui de la distanță cu ajutorul unui calculator sau telefon;
Figura 3.9 Router
CAPITOLUL 3. INSTALAȚII ELECTRICE DE CURENȚI SLABI
104
o SWITCH pentru conectarea camerelor digitale și NVR-ului la router;
Figura 3.10 Switch
o TV sau monitor conectate la DVR sau NVR;
o Monitor, tastatură și mouse conectate la router pentru accesarea locală
a camerelor;
o Rețea de internet.
B. Materiale utilizate într-un sistem de supraveghere video:
o Conectori de alimentare și conectori de date (BNC- pentru cablu
coaxial și video-balun pentru cablu internet). Conectorii sunt tip tată și
tip mamă;
o Cabluri de alimentare. Se pot utiliza cabluri coaxiale pentru
transmiterea semnalului și cablu de alimentare cu două conductoare
pentru alimentare cu tensiune a camerei sau cablu internet UTP sau
FTP pentru semnal și alimentare cu tensiune;
o Doze aparente pentru conectarea cablurilor la camere;
o Jgheaburi pentru protecția cablurilor de date și de alimentare;
o Dibluri și holșuruburi pentru fixarea camerelor și a jgheaburilor;
o Scule de lucru.
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
105
a. Distribuitor alimentare b. Conectori alimentare
c. Conectori BNC d. Conectori video-balun
Figura 3.11 Conectori de alimentare
b. Cablu coaxial
a. Cablu alimentare
c. Cablu internet FTP c. Cablu internet UTP
Figura 3.12 Cabluri de date și de alimentare
CAPITOLUL 3. INSTALAȚII ELECTRICE DE CURENȚI SLABI
106
C. Scheme de conectare a echipamentelor unui sistem de supraveghere video
Figura 3.13 Sistem de supraveghere video cu DVR
Figura 3.14 Schemă conectare DVR
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
107
Figura 3.15 Sistem de supraveghere video cu NVR
Figura 3.16 Schemă conectare sistem supraveghere video cu NVR
CAPITOLUL 3. INSTALAȚII ELECTRICE DE CURENȚI SLABI
108
Figura 3.17 Scheme conectare sistem supraveghere video fără NVR
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
109
Figura 3.18 Schema de alimentare a camerelor
Figura 3.19 Schema de conectare la internet a camerelor
CAPITOLUL 3. INSTALAȚII ELECTRICE DE CURENȚI SLABI
110
3.4 SISTEME ANTIEFRACȚIE
Sistemul antiefracție este un ansamblu de echipamente, interconectate între
ele, al cărei scop este detectarea și avertizarea prezenței persoanelor străine sau
evenimentelor nedorite
A. Echipamente utilizate într-un sistem antiefracție:
Centrala de alarmă – unitatea de comandă a sistemului;
Figura 3.20 Centrala sistemului de avertizare efracție
Acumulator centrală – sursă back-up în cazul întreruperii tensiunii de
alimentare;
Figura 3.21 Acumulator pentru centrala sistemului antiefracție
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
111
Tastatura – se montează pe perete la intrare și are rolul de a programa
centrala. Pe lângă taste, tastatura are și indicatori optici sau afișaj;
Figura 3.22 Tastatura pentru centrala sistemului antiefracție
Dispozitive de avertizare (sirene) – avertizează acustic și optic starea de
alarmă. Aceste dispozitive pot fi de interior și exterior și conțin acumulatori.
Figura 3.23Sirene de exterior și interior pentru sistemul antiefracție
CAPITOLUL 3. INSTALAȚII ELECTRICE DE CURENȚI SLABI
112
Comunicator GSM / SMS – trimite rapid mesajele de alarmă de la centrală
direct spre telefonul utilizatorului final și/sau dispeceratul firmei de intervenție
rapidă;
Figura 3.24 Comunicator GSM pentru sistemul antiefracție
Senzori (detectoare) – sunt dispozitive care percep mișcarea, vibrațiile,
spargere geam, deschidere ușă, etc. Detectorii transmit semnalul către
centrală iar aceasta o transmite dispozitivelor de alarmă;
Figura 3.25 Detectoare mișcare și contacte magnetice
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
113
B. Schema unui sistem antiefracție
Figura 3.26 Schema de conectare a unui sistem antiefracție
CAPITOLUL 3. INSTALAȚII ELECTRICE DE CURENȚI SLABI
114
3.5 INSTALAȚII DE INTERFOANE AUDIO
Instalația de interfon audio se montează la intrarea în diverse imobile (blocuri
locuințe, instituții, etc.) și este destinată controlului accesului persoanelor în imobil.
Accesul în imobil se face cu ajutorul unei cartele de proximitate sau prin cererea
permisiunii prin intermediul interfonului.
A. Echipamente utilizate într-o instalație de interfoane
Panou exterior
Figura 3.27 Panoul exterior - instalație de interfoane
Posturi interioare
Figura 3.28 Post interior - instalație de interfoane
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
115
Sursă de alimentare
Figura 3.29 Sursă alimentare - instalație de interfoane
Bloc acumulator
Figura 3.30 Bloc acumulator - instalație de interfoane
Doză de derivație audio
Figura 3.31 Doză de derivație audio - instalație de interfoane
CAPITOLUL 3. INSTALAȚII ELECTRICE DE CURENȚI SLABI
116
Yală electromagnetică
Figura 3.32 Yală electromagnetică - instalație de interfoane
Tag proximitate
Figura 3.33 Tag proximitate - instalație de interfoane
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
117
C. Schema monofilară a unei instalații de interfoane.
Figura 3.34 Schema monofilară a instalație de interfoane audio cu 8 posturi
CAPITOLUL 3. INSTALAȚII ELECTRICE DE CURENȚI SLABI
118
D. Schema de conexiuni a unei instalații de interfoane.
Figura 3.35 Alocarea culorilor cablului UTP
Figura 3.36 Schema de conexiuni a instalație de interfoane audio cu 8 posturi
AUXILIAR CURRICULAR - TEHNOLOGII ÎN ELECTRONICĂ
119
BIBLIOGRAFIE
1. Bițoiu, A., Băluță, G. ș.a., Practica electronistului amator, Editura Albatros,
București, 1984
2. Găzdaru, C. ș.a., Îndrumar pentru electroniști, Editura Tehnică, București,
1986
3. Drăgulescu, N., Agenda radioelectronistului, Editura Tehnică, București, 1983
4. https://eprofu.ro/laborator/category/practica-electronica/clasa-a-ix-a-ea/
5. https://eprofu.ro/laborator/category/practica-electric/clasa-a-ix-a-el-p/
6. https://www.proficad.com/ProfiCAD.pdf
7. http://www.ni.com/tutorial/10710/en/
8. http://www.supraveghere24.ro/instalarea-unui-sistem-de-supraveghere-ghid-
complet
9. http://www.comod.ro/camera-supraveghere-ahd-1080p-full-hd-ir-30-m.html
10. https://www.electrainstal.ro/sites/default/files/sisteme/documentatie/carte_tehn
ica_pentru_instalatiile_audio_si_video_digitale.pdf
11. http://www.infinity-it.ro/documentatii/paradox/paradox-centrala-
magellan%28mg%29-spectra%28sp%29-manual-utilizare_ro.pdf