tehnologii diferențiate de obținere a carcaselor de porc

8/15/2019 Tehnologii diferențiate de obținere a carcaselor de porc

1/19


2/19

Tehnologii diferențiate de obținere a carcaselor de porc

Aprecierea comercială a suinelor

A!"nd în !edere #aptul că această specie nu pre$intă $one de elec ie pentruțdepunerea grăsimii % esutul adipos acoperă uni#orm supra#e ele corporale i #ormea$ă oț ț șserie de depo$ite greu de apreciat pe animalul !iu& i în plus se exploatea$ă caș

per#orman e producti!e numai pentru produc ia de carne' recep ionarea se #aceț ț ț preponderent pe ba$ă greută ii i !"rstei de !alori#icare(ț ș

)upă greutate(

• porci pentru carne * grăsime( categoria + * 121*130 ,g categoria ++ * peste 130 ,g• porci pentru carne categoria + * 80 * 8- ,g

categoria ++ * -0 * 100 ,g categoria +++ * 101 * 120 ,g• porci pentru carne( sub greutatea de 80 de ,g

)upa !"rstă• porci maturi * peste luni !"rstă• porci pentru bacon * / * luni !"rstă si 80 * -0 ,g greutate• grăsuni pentru carne * p"nă la / * luni !"rstă si 80 * 100 ,g greutate• purcei de lapte * purcei p"nă la !"rstă de în ărcare %dar cu plaga ombilicalăț

cicatri$ată complet&

Sistemele de îngră areș4


3/19


)upă scopul urmărit i după !"rsta animalelor puse la îngră at' deosebim treiș șsisteme de îngră are (ș

îngră are pentru carneș îngră are mixtăș

îngră are pentru baconș îngră are pentru grăsime.ș

ipul de îngră are este dependent de speci#icul #ermei' materialul biologic iș șcererea pie ei' iar reu ita îngră ării depinde in mare măsură de loti$area animalelor iț ș ș șrespectarea tenologiei de cre tere.ș

1. Îngră area pentru carneș

Scopul acestei îngră ări este ob inerea cărnii proaspete pentru consum' in careș ț

grăsimea nu trebuie sa depă easca 30*3 din masa totala a carcasei. ste metoda ceașmai e#icientă din punct de !edere economic si urmăre te !alori#icarea poten ialului deș țcre tere al animalelor tinere' care consumă cantitatea cea mai mică de rană pentru 1 ,gșspor. a începe c"nd purceii reali$ea$ă 2/*30 ,g masă !ie i ine p"nă aung la 100*110ș ț,g.

În acest sistem de îngră are se ob in carcase cu procent mare de carne' #ragedă ceș țse pretea$ă pentru consum în stare proaspătă si după o prealabilă maturare.

)intre rasele care se pretea$ă în mod deosebit la aces tip de îngră are' men ionăm(ș ț5arele Alb' )uroc' 6ampsire. 7u se pretea$ă la acest tip de îngră are rasa 5angali aș ț

si rasele locale. Îngră area pentru carne este o îngră are intensi!ă' ea necesită ra iiș ș țcomplete pentru asigurarea poten ialului de cre tere al porcilor. În timpul !erii' înț ș primele luni de îngră are se poate #olosi masă !erde de lucernă' care se suplimentea$ășcu amestecuri concentrate. 7utre urile de ba$ă sunt #oarte !ariate si speci#ice #iecăreiț$one agricole.

uraele care se administrea$ă depind de #uraele prioritare din $ona respecti!ă.)in acest punct de !edere înt"lnim ca i #urae distribuite în rana suinelor nutre uriș țcombinate i #urae concentrate a căror structură poate !aria în #unc ie de posibilită i'ș ț țcarto#i si s#eclă #ierte si terciuite la care se adaugă concentratele' sărurile minerale si

!itamine' $er la #ermele care exploate$ă !aci de lapte i prelucrea$ă această produc ie.ș ți în acest ca$ se completea$ă cu adaos de concentrate.ȘAdăparea este asigurată cu autoul adăpătorilor automate de tip su$etă.Între inerea suinelor se reali$ea$ă în boxe comune de c"te 20*30 capete'ț

asigur"ndu*se condi iile optime de microclimat.ț

ig.1 Structură de nutre combinat pentru tineret pornic la îngră at categoria 30*/0 ,gț ș

5


4/19


%după ara' 200&Ș

Îngră area rapidă pe bază de cerealeșste rentabilă numai atunci c"nd cerealele sunt produse în unitate. Se #olosesc cu

cele mai bune re$ultate #ăinurile de or$ i porumb' acestea a!"nd !aloare nutriti!ășridicată. 9n amestec potri!it pentru îngră are este cel #ormat din 0 or$ uruit' 2ș

proumb uruit' 2 o!ă$ uruit' la care se adaugă uruieli de leguminoase si :;5.

ig.2 Amestecuri concentrate pentru alimenta ia porcinelor la îngră atț ș

6


5/19



6/19


. Îngră area mi!tăș

Îngră area mixtă se practică pentru a ob ine o carne perselata' #ragedă i gustoasă'ș ț șdin care se pot prepară unci de bună calitate' salamuri uscate i slănină cu grosimea deș ș8*- cm' potri!ită pentru prepararea prin sărare i a#umare. =arnea ob inută con ine oș ț ț

cantitate mai mică de apa' se poate consumă proaspătă' #iind gustoasă> este multapreciată la prepararea salamului de durată' tip Sibiu i în special a salamului de iarnă'șcalitatea acestuia #iind in#luen ată de gradul de marmorare i perselare al cărnii iț ș școn inutului ei în apa. =on inutul în apa al cărnii scade pe măsură ce cre te greutatea !ieț ț și cresc depunerile de grăsimeș .

La îngră area mixtă se pretea$ă tineretul porcin din toate rasele precoce iș șsemiprecoce.


7/19



8/19


$. Îngră area pentru baconș

:rodusul denumit bacon se ob ine de la rasele precoce de carne în urma îngră ăriiț șrapide' prin #olosirea unei tenici de îngră are i a anumitor #urae.ș ș

?acon*ul se prepara numai din carcasa porcilor tineri de /* luni' care aung la

această !"rstă la greutatea de 8*-0 ,g. Îngră area pentru bacon trebuie sa urmareascășob inerea de sporuri medii $ilnice mari' reali$ate pe seama cre terii esutului muscular'ț ș țcu un consum redus de #urae' ast#el ca la s#"r itul îngră ării' procentul de grăsime dinș șcarcasă să #ie mic. :entru prepararea unui bacon de calitate superioară' animaleleîngră ate trebuie să îndeplinească următoarele condi ii(ș ț

să pre$inte un scelet #in constitu ie #inăț cap mic cu gu ă pu in de$!oltatăș ț corp lung' în special trenul milociu si cel posterior

uncile să #ie bine de$!oltate' mai alungite spre aretș spata să #ie musculoasă pielea să #ie #ină' #ără pliuri depigmentată' #ără cicatrici i stratș

sub ire de slăninăț=alitatea bacon*ului ob inut depinde de calitatea materialului biologic' de rasaț

#olosită' de calitatea nutre urilor si tenica rănirii' de îngriire a porcilor în timpulțingra ării etc.ș


9/19


B condi ie esen iala la alegerea porcilor care !or #i îngră a i pentru bacon esteț ț ș țstarea de sănătate. 7umai purceii care nu au su#erit de nici o boală în perioada dealăptare i au la 8 săptăm"ni greutatea de 1/*20 ,g pot da în perioada de îngră areș șindicii plani#ica i.ț

Alimenta ia are un rol otăr"tor în ob inerea unui bacon de calitate. a trebuie saț ț

#ie diriată pe tot parcursul îngră ării' pentru ob inerea sporului $ilnic plani#icat i pentruș ț șasigurarea calita ii produsului. În acest scop' trebuie să se stabilească ce #urae se !or ținclude i por ia lor în structura ra iei.ș ț ț

ig./ 7ormele globale de rană la îngră area pentru baconș%dupa 5orar i col.' 200/&ș

ig.


10/19


Sporul mediu $ilnic reali$at în perioada de îngră are i un anumit raportș șcarnegrăsime în carcasă nu pot #i asigurate dec"t de ra iile complete' care con inț ț

proteină cu !aloare biologică ridicată' precum i to i aminoaci$ii indispensabili( li$ină'ș țtripto#anul' metionină etc.

uraele de origine !egetală con in cantită i insu#iciente din ace ti aminoaci$i> deț ț șaceea' este obligatoriu ca în ra ia porcilor ce se îngra ă pentru bacon să nu lipseascăț ș

proteină de origine animală' laptele sm"nt"nit i #ăinurile animale. )intre #uraeleș!egetale cele mai indicate sunt ( gr"u' secară' ma$ăre' linte' mei i cantită i reduse deș țsuculente( morco!i' carto#i' masă !erde de lucernă' tri#oi i sparcetă .ș

:orumbul' tăr" ele' #asolea dau un bacon de calitate in#erioară> de aceea' ele nuțtrebuie să depă ească 30 din !aloarea nutriti!ă a ra iei i se pot administra numai înș ț ș

prima perioadă a îngră ării.șÎn ultimele 2 luni de îngră are nu se !or administra dec"t #urae cu e#ect po$iti!ș

asupra calită ii produsului( or$ul' gr"ul' secara' meiul.țB mare importan ă are administrarea în rana porcilor' a sărurilor minerale'ț

microelementelor i !itaminelor . Se #olosesc premixuri'CsupernucleeC' în propor ie deș ț0'2*1 din ra ie' ca de exemplu(ț

ig.8 :remix %compo$i ie,g& pentru purceiț%dupa 5orar si col.' 200/&

12


11/19


=eea ce este #oarte important în îngră area pentru bacon este dinamica cre terii înș șgreutate pe parcursul îngră ării. )e la greutatea de 20*2 ,g' c"nd sporul mediu $ilnicșreali$at trebuie să #ie de 340*30g i p"nă în ultima lună' c"nd sporul reali$at aunge laș20g' cre terea este progresi!ă' #ără !aria ii bru te.ș ț ș

%e&nica &rănirii i îngri'irii în îngră area pentru baconș șAlimenta ia porcilor pentru bacon trebuie să #ie strict diriată. Se !a urmări cuț

aten ie consumul ra iei' e!olu ia po#tei de m"ncare i starea de sănătate. 6rănireaț ț ț ș porcilor se #ace pe grupe de 4* capete cu greutate asemănătoare' ne#iind posibilărănirea indi!iduală. 6rana se administrea$ă de 3 ori pe $i' sub #ormă uscată sau de

pastă. 7u se indică administrarea sub #ormă de terci sub ire' deoarece s*a obser!atțin#luen a negati!ă a cantită ii mari de apă asupra calită ii cărnii'. Adăparea porcilor ț ț țtrebuie să se #acă la discre ie.ț


12/19


secunde la temperatura de 1400 grade =elsius' se spală' se e!iscerea$ă i se #aceșcontrolul sanitar*!eterinar.

)upă e!iscerare' porcii se despică pe milocul spinării' de la occipital la ba$a co$ii.În #unc ie de grosimea stratului de grăsime i de lungimea i lărgimea carcasei'ț ș ș

baconul se clasi#ică' la noi în ară' în patru calită i ( extra' cls. + ' a*++*a i cls. a*+++*a.ț ț ș

(. Îngră area pentru grăsimeș

Se practică în ca$ul recondi ionării animalelor adulte re#ormate. )e la acestea sețob ine Dcarnea grasăE' solicitată pentru di#erite preparate cu durată mare de conser!are.ț

Îngră area durea$ă 3*4 luni' reali$"ndu*se sporuri de 800g$i' iar animalele aung lașo masă corporală de 200*400 ,g' în #unc ie de sex i !"rstă.ț ș


13/19


)e i animalele sunt adulte' procesul lor de cre tere #iind înceiat demult ' pentruș ș păstrarea sănătă ii i des#ă urarea metabolismului' ra ia !a con ine săruri minerale iț ș ș ț ț ș!itamine %sare 0' din ra ie i carbonat de calciu 0'2&.ț ș

Perioada a II"a)Suculentele i celelalte #urae !oluminoase !or #i reduse la 2*30 din totalulș

ra iei i !or #i introduse #urae concentrate. 6rănirea porcilor pu i la îngră at se !a #aceț ș ș șdupă norme' inînd seama de sporul plani#icat i de masa !ie.ț ș

*iniile de tăiere ale suinelor

ig.- Scema #luxului tenologic de tăiere a porcinelor

15


14/19


Aceste linii cuprind instala iile de prelucrare i transport a carcaselor de porc înț ș

cadrul unui proces de muncă în #lux continuu' cu di!i$iunea muncii i cu un înalt gradșde mecani$are a opera iilor.ț

16


15/19


Linia care asigură transportul carcaselor în po$i ie !erticală este' în mod obi nuit'ț școn#ec ionată din ea!ă %care repre$intă calea de gidare&' crosete de sus inere si organeț ț ț

purtătoare sau c"rlige de agătare i de transport.șransportul carcaselor pe linie din ea!ă se poate #ace manual %prin împingere& sauț

mecanic' atunci c"nd pe linie este montat i un con!eier cu pinteni care preia c"rligul i*ș ș

l împinge pe calea de gidare.enologia de tăiere a porcilor în cadrul liniilor de tăiere în #lux continuu iș prelucrarea în !ariantele opărire integrală i opărire par ială se reali$ea$ă corespun$ător ș țmiloacelor tenice speci#ice #iecărui procedeu' prin executarea opera iilor deț

prelucrare.Asomarea porcilor este prima opera ie executată în cadrul liniei de tăiere. În modț

obi nuit se execută cu autorul curentului electric' sau cu instala ii speciale #olosindș țdioxid de carbon.

În abatoarele moderne' în cadrul liniilor de tăiere de mare capacitate' sunt montate

instala ii de transporrt i imobili$are cu autorul cărora porcii sunt adu i în stareț ș șsuspendată între cele două ben$i transportoare' p"nă la punctul de asomare electrică.Asomarea electrică se execută c"nd porcii aung la capătul transportorului' prin

aplicarea pe capul animalului a polilor electrici ai unui cle te de asomare. =le tele deș șasomare are montat' în cele două capete' doi electro$i sub #ormă de ro$ete din ate'țcăptu ite în interior cu burete. ?uretele se îmbibă cu o solu ie de sare pentru a asiguraș țo mai bună conductibilitate electrică.

Acest sistem de asomare trebuie executat cu deosebită aten ie' deoarece aplicareaț prelungită a curentului electric sau #olosirea unei tensiuni mai ridicate duce la pro!ocarea unor puncte emoragice în carcasă i organe' care in#luen ea$ă considerabilș țcalitatea cărnii' i o #ac improprie #olosirii la #abricarea anumitor.ș

În timpul ră$uirii carcasele sunt CdusateC continuu cu apa caldă' care poate #icolectată' #iltrată i recirculata.ș

)epilarea manuală se execută' în aceste ca$uri' că o completare la cea mecanică'#olosindu*se clopotul de depilare sau cu itul pentru îndepărtarea resturilor de păr.ț

)epilarea par ială se execută în ca$ul prelucrării prin opărire par ială i cuprinde'ț ț șîn mod corespun$ător' depilarea supra#e elor opărite.ț

Bpera ia se reali$ea$ă manual cu autorul unor clopote ră$ătoare sau cu autorulțcu itelor' însă se poate reali$a i mecani$at cu dispo$iti!e perii* tambur.ț ș

)epilarea picioarelor se execută în sec ia triperie' cu autorul ma inii de cură at.ț ș ț:arlirea se #ace pentru îndepărtarea în totalitate a resturilor de păr de pe supra#a aț

carcasei de opărire i depilare.ș:arlirea totală se execută în ca$ul prelucrării prin opărire integrală' #olosindu*se

ar$ător cu ga$e naturale sau combustibili lici$i. Această opera ie se poate executațmanual sau mecanic' #olosindu*se un cuptor de construc ie specială.ț

Sunt supu i p"rlirii totale în cuptor porcii cu destina ii speciale' care sunt men inu iș ț ț țsub #lacără 2* 10 secunde la o temperatură de 100* 2000F=.

:arlirea totală în condi iile unei temperaturi înalte duce at"t la arderea părului i laț ș

ob inerea unui orici #raged i aspectuos' c"t i la distrugerea ' unui însemnat număr deț ș ș șmicroorganisme de pe supra#a a pielii.ț

17


16/19


:arlirea par ială se re#eră la capul i la picioarele deta ate i se executa at"t înț ș ș șsistemul manual' c"t i în cel mecanic' #olosindu*se un con!eier care trece capul prinș#a a unor ar$ătoare corespun$ător reglate.ț

Spălarea i cură area sunt executate în înceierea #a$ei de prelucrare la exterior aș țcarcasei' în procesul de prelucrare prin opărire integrală.

În mod obi nuit' spălarea i cură area sunt executate concomitent' pe măsură ceș ș țsunt rase por iunile negre de pe supra#a a carcasei' care sunt îndepărtate cu etul de apa.ț țÎn abatoarele moderne' spălarea i cură area se execută mecani$at' #olosindș ț

instala iile speciale' construite în mod asemănător cu cele de depilare' cum sunt cele dețtip Selo* Gerstrup' compuse din ma ină de ră$uit carcase' ma ină de #inisat carcase'ș ș

precum i ma ini de cură at i #inisat capul de porc.ș ș ț șAu #ost construite i unele ma ini care cuprind at"t dispo$iti!ele de p"rlire' c"t iș ș ș

de cură are de scrum.țHupuirea este una din principalele opera ii tenologice ale sistemului de prelucrareț

a porcinelor prin opărire par ială. a constă din deta area manuală sau mecanică a pieliiț șde pe întreaga supra#a ă a carcasei' mai pu in por iunile opărite( capul i picioarele.ț ț ț ș)acă pielea este upuită numai în regiunea spinării' opera ia se nume te cruponare.ț ș

În sistemul de tăiere i prelucrare a porcilor pe linie !erticală' în mod obi nuitș ș upuirea se reali$ea$ă în două etape( upuirea ini ială i upuirea mecanică.ț ș

Hupuirea ini ială sau upuirea manuală începe prin upuirea picioarelor posterioarețla ni!elul aretului i ancorarea c"rligului umerar în spa iul dintre tendoanele lui Aileș ți aret' după care sunt deta ate picioarele posterioare. =arcasa este' apoi' transbordatăș ș

pe c"rligul umerar' după' care se execută o inci$ie a pielii pe partea interioară a picioarelor posterioare de la un aret la calalalt i inci$ia pe linia mediană' încep"nd dinșregiunea perineală' pe abdomen' torace i g"t.ș

Sunt' apoi' deta ate picioarele anterioare i este sec ionată pielea în parteaș ș ținterioară a picioarelor de la un genunci la celălalt. 9ltima sec ionare a pielii se #ace înț

urul g"tului la circa 3 cm înapoia urecilor' după care opera ia de CcroireC a pielii estețterminată i începe upuirea propriu* $isă.ș

)esprinderea pielii începe prin upuire manuală de pe abdomen' torace' subsiori'antebra i g"t.ț ș

Hupuirea mecanică se reali$ea$ă prin smulgerea pielii la ma ina de upuit montatăș pe linia de tăiere.

ig.10 Hupuirea mecanică la porc

18


17/19


Bpera ia se execută după ce mai înt"i carcasa s*a #ixat prin agă area cu autorulț ț

unui c"rlig' în geabul maxilarului in#erior' iar por iunea de piele upuită manual dințregiunea ce#ei se prinde cu o clemă sau cu un cle te la cablul de trac iune al ma inii deș ț ș

upuit.:rin ac ionarea motorului electric' cablul se în#ă oară pe tamburul unui troliu' iar ț ș

pielea este smulsă de la g"t spre spate i coadă. ;ite$a de tragere a pielii este' în medieșde 4* / mmin' iar ungiul de upuire este de aproape 180s.

Au #ost concepute i sisteme de upuire continuă' la care în loc de troliu se a#lă unștransportor de tip ele!ator pre!ă$ut cu c"rlige' în care se #ixea$ă pielea pentru smulgere.

:entru a pre!eni smulgerea o dată cu pielea i a unor por iuni de slănină sau carne'ș ț

upuirea mecanică este supra!egeată de un muncitor.:ielea upuită se colectea$ă într*un recipient i se transportă la atelierul de cură atș ț piei de porc.

!iscerarea este comună tuturor sistemelor de prelucrare a porcilor prin care sereali$ea$ă scoaterea din interiorul carcasei a masei gastro*intestinale' a !e$icii urinare ișa organelor.

Se începe cu deta area ro$etei printr*o sec ionare circulară în urul anusului iș ț șdesciderea ca!ită ii perineale i abdominale p"nă la stern' prin tăierea sim#i$ei pubieneț și sec ionarea longitudinală' pe linia mediană' a stratului de grăsime i musculaturii.ș ț ș

Apoi' sunt scoase organele genitale i tac"mul de ma e( bumbacul' !e$ică urinară'ș țintestinul gros' intestinul sub ire i stomacul. Se descide i ca!itatea toracică printr*oț ș șinci$ie longitudinală a sternului' se sec ionea$ă dia#ragma i se scot organele( #icat'ț șinimă' plăm"nii' eso#ag i limbă. +mediat după scoatere' tac"mul de organe este spălatșîntr*un curent de apă i agă at în c"rlig sau în curier' primind i un număr de ordineș ț ș

pentru o e!entuală indenti#icare la examenul sanitar* !eterinar.


18/19


controlului sanitar*!eterinar al masei gastrointestinale i al organelor' simultan cu cel alșcarcaselor de carne.

)espicarea în umătă i a carcaselor se reali$ea$ă prin sec ionarea longitudinală aț țcoloanei !ertebrale în a a #el înc"t să nu se distrugă mădu!a spinării i nici să nu seș șspargă !ertebrele sau să se de#orme$e supra#a a de sec ionare.ț ț

:entru despicarea carcaselor se utili$ea$ă #erăstrăul electric mobil' suspendat de unscripete' cu #olosirea unei contragreută i pentru a #i manipulat cu u urin ă. :ornireaț ș țmotorului electric se #ace numai în momentul în care p"n$a a #ost a e$ată pe direc ia deș țtăiere' iar apăsarea se #ace numai de sus în os' în mod uni#orm i moderat.ș

În a#ara despicării carcaselor de porcine cu autorul #erăstrăului electric condusmanual se cunosc i sisteme automate de despicare compuse' în principal' din piesele deșsus inere a carcasei din interior i din exterior' gidaul de conducere a uneltei de tăiereț și mecanismele care asigură mobilitatea complexului de piese.ș

)eta area os"n$ei se execută după ce mai înt"i au #ost sco i rinicii. Bs"n$a seș ș

trage cu m"na' de os în sus' i se deta ea$ă #olosindu*se i cu itul' după care esteș ș ș țcolectată în !ase din material inoxidabil.oaletarea se execută printr*o cură are' cu autorul cu itului' a resturilor de os"n$ă'ț ț

de mădu!ioară' a resturilor de piele' a esuturilor în#iltrate cu s"nge' a plăgii dețs"ngerare i a #ranurilor de la despicare.ș

)upă această se execută i o toaletare umedă' #olosindu*se un et de apa pentrușcură area e!entualelor impurită i i resturi de s"nge de pe carcasă.ț ț ș

=ontrolul calitati! i cantitati! repre$intă ultima opera ie în procesul de tăiere aș ț porcinelor' după care' în raport de sistemul de prelucrare' s*a ob inut carne de porcțopărit' carne de porc upuit cu slănină i carne de porc pentru bacon.ș

=ontrolul calitati! constă în !eri#icarea modului în care s*au executat opera iile înțspecial sub aspectul merceologic' dar i în !ederea asigurării unei bune conser!ări.ș

=ontrolul cantitati! se #ace prin c"ntărirea cărnii în umătă i pe c"ntarul aerian'țseparat pe #urni$ori i pe structuri de greutate i calitate' în !ederea întocmirii raportuluiș șde produc ie.ț

)eta area slăninii se execută după terminarea procesului de tăiere i prelucrare aș ș porcilor prin opărire par ială' în scopul ob inerii sortimentului Ccarne de porc #ărăț țslăninăC. Bpera ia se #ace manual' #olosindu*se cu ite cu lamă lată' cu autorul cărora seț țsec ionea$ă longitudinal stratul de slănină. Se ob in' ast#el' două #" ii de slănină de peț ț ș

#iecare umătate de carcasă' una de pe burtă' cealaltă de pe spinare. )eosebit deimportant este modul în care se #ace separarea grăsimii de stratul muscular' pentru a nurăm"ne grăsime la carcasă sau carne la grăsime.

)upă deta area slăninii i a gu ii se procedea$ă i la deta area capului' în ca$ul căș ș ș ș șaceastă opera ie nu s*a #ăcut anterior' după care căpă "na' separată i nedespicata esteț ț ș

pusă pe bandă cu tă!i.

+ibliogra,ie

20


19/19


1. udor' Lauren iu.ț Tehnologii generale în industria alimentară. ditura :rintec'?ucure ti 200-.ș

. :a ca' +oan> 5orar'

tehnologii diferențiate de obținere a carcaselor de porc

Documents