tehnologie+farmaceutica-anul+iv-sem+2.unlocked

MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE

UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANŢA

FACULTATEA DE FARMACIE

Aleea Universităţii nr. 1, Campus, Corp B, Constanţa

TEL./FAX: 0241-605050

E-mail: [email protected]

Web: http://www.pharmaovidius.ro

Departamentul Stiinte Farmaceutice I

TESTE GRILA

DISCIPLINA TEHNOLOGIE FARMACEUTICA

SPECIALIZAREA FARMACIE,

SESIUNEA DE VARA

ANUL IV, SEMESTRUL II

2012 - 2013

DIRECTOR DEPARTAMENT

ŞEF LUCRĂRI DR. FLORENTINA NICOLETA RONCEA

SEF DISCIPLINA TEHNOLOGIE FARMACEUTICA

ŞEF LUCRĂRI DR. FLORENTINA NICOLETA RONCEA

2012-2013

mailto:[email protected]

http://www.pharmaovidius.ro/

2

TEMA NR. 44

SUSPENSII FARMACEUTICE

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1244001. Care dintre factori amintiti, imbunatatesc stabilitatea suspensiilor

defloculate

A. dimensiunea redusa a particulelor

B. micsorarea viscozitatii mediului de dispersie

C. absenta sarcinii electrice

D. absenta peptizatorilor

E. evitarea excipientilor tixotropi sau plastici in mediul de dispersie

(pag. 477, [7])

F1244002. Care enunt este coect legat de umectarea particulelor solide in vederea

prepararii suspensiei

A. are loc daca unghiul de contact este mai mic de 90 °

B. are loc daca unghiul de contact este mai mare de 90 °

C. etalarea are loc daca unghiul de contact este de 180 °

D. etalarea are loc daca unghiul de contact este de 0 °

E. micsorarea unghiului de contact va face dificila umectarea

(pag. 38-39, [7])

F1244003. Factorul determinant in asigurarea stabilitatii fizice a suspensiilor

defloculate este unul din cei mentionati:

A. izotonia

B. umectarea

C. peptizarea

D. caracteristicile reologice ale mediului de dispersie si ale preparatului (viscozitatea de

structura)

E. tipul recipientului de conditionare

(pag. 475, [7])

F1244004. Prevederi ale farmacopeei referitoare la suspendarea substantelor

puternic active; care dintre enunturi este corect

A. se evita prepararea de suspensii cu acestea

B. in cazuri exceptionale se face suspendarea unor cantitati reduse la jumatate fata de cele

prescrise

C. cantitatea prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe

24 ore

D. cantitatea suspendata poate depasi doza maxima pe 24 de ore daca substanta

respectiva nu este un stupefiant

E. daca substanta care se suspenda este un stupefiant se va recurge la solubilizarea

micelara

(pag. 894, [FR X])

3

F1344005. Ce proprietati prezinta suspensiile floculate:

A. cristale individuale care sedimenteaza rapid

B. flocoane laxe care sedimenteaza rapid

C. supernatant opalescent

D. volum mic de sedimentare

E. sediment cimentat

(pag. 478)

F1344006. Ce umectanti se pot folosi la suspensii:

A. tensioactivi

B. parafina lichida

C. ulei de floarea soarelui

D. ulei de ricin

E. guma arabica

(pag. 476)

F1344007. Suspensiile defloculate se caracterizeaza prin:

A. particule solide dispersate individual

B. particule agregate in flocoane

C. viteza de sedimentare mare

D. viscozitate mare a mediului de dispersie

E. sediment lax

(pag. 476-477)

F1444008. Se pot prepara suspensii defloculate in urmatoarele conditii avantajoase:

A. viteza de agitare foarte mica

B. realizarea unui pH slab acid al vehiculului

C. prepararea unei suspensii concentrate care se amesteca apoi cu agentul de suspendare,

urmata de diluarea cu vehiculul ce contine si alti adjuvanti

D. viteza de agitare foarte mare

E. prepararea unei suspensii concentrate care se amesteca apoi cu vehiculul

(pag. 480, [7])

F1544009. Aprecierea gradului de floculare al unei suspensii se determină prin:

A. metoda diluării

B. metoda colorării

C. măsurarea volumului de sediment format

D. conductimetric

E. măsurarea indicelui de refracţie

(pag. 478, [7])

F1544010. În suspensiile floculate particulele suspendate :

A. sunt entităţi individuale

B. nu sunt entităţi individuale

C. au viteză de sedimentare mică

4

D. formează lent sedimentul

E. duc la obţinerea unui sediment greu de redispersat

(pag. 478, [7])

F1544011. La prepararea suspensiilor de uz intern nu se folosesc:

A. edulcoranţi

B. aromatizanţi

C. coloranţi

D. conservanţi antimicrobieni

E. aglutinanţi

(pag. 479, [7])

F1544012. Obţinerea fazei insolubile la prepararea suspensiilor nu se face prin:

A. precipitarea cu solvenţi organici

B. precipitarea prin modificarea pH-ului

C. precipitarea prin dubla descompunere

D. procedeul sedimentării

E. triturare la mojar

(pag. 476, [7])

F1544013. Reducerea vitezei de sedimentare a particulelor solide dintr-o suspensie

poate fi micşorată prin:

A. scăderea concentraţiei fazei solide

B. scăderea gradului de dispersie

C. scăderea vâscozităţii mediului de dispersie

D. folosirea de vehicule tixotrope sau plastice

E. creşterea diferenţei de densitate între cele două faze

(pag. 477, [7])

F1544014. Stabilitatea unei suspensii nu este influenţată de:

A. gradul de hidratare

B. solubilitatea în apă a fazei dispersate

C. volumul suspensiei

D. vâscozitatea mediului de dispersie

E. sarcina electrică a particulelor fazei interne

(pag. 477, [7])

F1644015. Agenti tensioactivi neionici folositi la obtinerea suspensiilor floculate:

A. Tween

B. Laurilsufat de sodiu

C. Sapunuri alcaline

D. Sapunuri metalice

E. Carboximetilceluloza sodica

(pag. 479)

F1644016. FR X, controleaza marimea particulelor dintr-o masa de suspensie care

contine aproximativ:

5

A. 100 mg substanta activa suspendata

B. 10 mg substanta activa suspendata

C. 10 g substanta activa suspendata

D. 5 g substanta activa suspendata

E. 25 g substanta activa suspendata

(pag. 893)

F1644017. La suspensii odata cu cresterea concentratiei fazei solide, viteza de

sedimentare:

A. creste

B. scade

C. nu este influentata

D. creste linear

E. creste numai peste o anumita concentratie

(pag. 477)

F1644018. Tehnica prin care se obtin particule cu un grad avansat de dispersie la

prepararea suspensiilor defloculate se numeste:

A. pulverizare

B. maruntire

C. radere

D. micronizare

(pag. 479)

F2144019. Masurarea potentialului zeta al unei suspensii presupune:

A. utilizarea numaratorului Coulter

B. determinarea usurintei de redispersare a suspensiilor

C. determinarea incarcarii electrice a particulelor

D. determinarea sedimentarii gravitatioanle

E. toate cele de mai sus

(pag. (7) 480)

F2144020. Suspensiile de uz intern prezintă următoarele avantaje, cu excepţia:

A. reducerii descompunerii chimice a unor substanţe active comparativ cu soluţiile

apoase

B. evitării gustului neplăcut al unor derivaţi solubili

C. uşurinţei de administrare la copii

D. stabilităţii fizice crescute a formei farmaceutice

E. biodisponibilităţii crescute faţă de preparatele orale solide

(pag. 475, [7])

F2144021. Conform FR X următoarele afirmaţii referitoare la suspensii sunt

adevărate, cu excepţia:

A. suspensiile destinate administrării interne pot conţine edulcoranţi şi aromatizanţi

B. suspensiile care se aplică pe plăgi, pe arsuri şi pe pielea sugarilor se prepară prin

metode care le asigură sterilitatea

6

C. pe etichetele recipientelor se menţionează "A se agita înainte de întrebuinţare"

D. substanţele solide se aduc la gradul de fineţe corespunzător scopului şi modului de

administrare

E. se conservă în recipiente închise etanş, la loc răcoros, ferit de lumină

(pag. 894, [10])

F2144022. La prepararea suspensiilor, FR X prevede că se pot folosi următoarele

substanţe auxiliare, cu excepţia:

A. agenţilor de mărire a vâscozităţii

B. umectanţilor

C. solubilizanţilor

D. agenţilor de floculare

E. conservanţilor antimicrobieni

(pag. 893, [10])

F2144023. Care dintre următoareloe afirmaţii referitoare la floculare cu electroliţi

nu este adevărată:

A. se datorează controlării sarcinii electrice a particulelor suspendate

B. depinde de concentraţia electrolitului

C. creşte cu valenţa ionului folosit

D. se datorează producerii unui strat de solvatare în jurul particulelor

E. se poate controla prin determinarea schimbării potenţialului zeta.

(pag. 478, [7])

F2144024. Umectarea unui solid de către un lichid este completă când unghiul de

contact este:

A. egal cu 0 grade

B. între 0 + şi 90 grade

C. egal cu 90 grade

D. între 90 şi 180 grade

E. egal cu 180 grade

(pag. 38-39, [7])

F2244025. Suspensiile floculate se caracterizeaza prin:

A. sedimentare individuala a particulelor

B. sedimentare cu viteza redusa

C. sediment afanat

D. supernatant opalescent

E. potential zeta foarte ridicat

(pag. Leucuta, 478)

F2244026. Agentii de peptizare utilizati la prepararea suspensiilor:

A. conduc la obtinerea unor suspensii floculate

B. cresc vascozitatea mediului de dispersie

C. confera sarcini electrice particulelor suspendate

D. impiedica cimentarea sedimentului

7

E. nu au nici un efect asupra stabilitatii suspensiilor

(pag. Leucuta, 477)

F2244027. Sterilitatea une suspensii apoase de uz extern poate fi asigurata prin:

A. sterilizarea prin caldura uscata

B. sterilizarea prin caldura umeda

C. sterilizarea prin filtrare

D. sterilizarea cu radiatii UV

E. prepararea pe cale aseptica

(pag. Leucuta, 480)

F2244028. Metode de floculare in vederea prepararii suspensiilor floculate

A. prin neutralizarea partiala a sarcinii electrice a particulelor si monitorizarea

potentialului zeta se obtine o floculare controlata, avantajoasa stabilitatii fizice

B. prin neutralizarea partiala a sarcinii electrice a particulelor si monitorizarea

potentialului zeta se obtine o floculare partiala,insuficienta unei stabilitati fizice

corespunzatoare

C. prin invelirea integrala a particulelor cu un film de tensioactiv neionogen

D. prin cresterea la maximum a potentialului zeta

E. flocularea cu electroliti nu este o metoda practica de obtinere a suspensiilor de calitate

(pag. Leucuta,478)

F2244029. Factori care imbunatatesc stabilitatea suspensiilor defloculate

A. dimensiunea redusa a particulelor

B. micsorarea viscozitatii mediului de dispersie

C. absenta sarcinii electrice

D. absenta peptizatorilor

E. evitarea excipientilor tixotropi sau plastici in mediul de dispersie

(pag. Leucuta,476)

F2244030. Prevederi ale farmacopeei referitoare la suspendarea substantelor

puternic active A. se evita prepararea de suspensii cu acestea

B. in cazuri exceptionale se face suspendarea unor cantitati reduse la jumatate fata de cele

prescrise

C. cantitatea prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe

24 ore

D. cantitatea suspendata poate depasi doza maxima pe 24 de ore daca substanta

respectiva nu este un stupefiant

E. daca substanta care se suspenda este un stupefiant se va recurge la solubilizarea

micelara

(pag. FRX,893)

F2344031. Ce umectanti se pot folosi la suspensii:

A. tensioactivi

B. parafina lichida

C. ulei de floarea soarelui

8

D. ulei de ricin

E. guma arabica

(pag. 476)

F2344032. Ce proprietati prezinta suspensiile floculate:

A. cristale individuale care sedimenteaza rapid

B. flocoane laxe care sedimenteaza rapid

C. supernatant opalescent

D. volum mic de sedimentare

E. sediment cimentat

(pag. 478)

F2344033. Suspensiile apoase sunt sisteme disperse eterogene formate din:

A. particule solide insolubile in apa

B. ulei de floarea soarelui

C. alcool

D. acetona

E. glicerol

(pag. 893)


A. particule solide dispersate individual

B. particule agregate in flocoane

C. viteza de sedimentare mare

D. viscozitate mare a mediului de dispersie

E. sediment lax

(pag. 476,477)

F2344035. Care din urmatoarele substante se prepara sub forma de suspensie

apoasa:

A. glucoza

B. clorhidrat de procaina

C. fenobarbital

D. propifenazona

E. cafeina

(pag. 475)

F2544036. Intr-o suspensie, reducerea vitezei de sedimentare a particulelor solide

poate fi micsorata prin:

A. folosirea de vehicule tixotrope sau plastice

B. cresterea diferentei de densitate intre cele doua faze

C. scaderea concentratiei fazei solide

D. scaderea gradului de dispersie

E. scaderea vascozitatii mediului de dispersie

(pag. 477/7)

9

F2544037. Urmatorii factori nu influenteaza stabilitatea unei emulsii:

A. solubilitatea in apa a fazei dispersate

B. gradul de hidratare

C. vascozitatea mediului de dispersie

D. sarcina electrica a particulelor fazei interne

E. volumul suspensiei

(pag. 477/7)

F2544038. Caracteristicile particulelor suspendate in suspensiile floculate sunt:

A. nu sunt entitati individuale

B. au viteza de sedimentare mica

C. sunt entitati individuale

D. formeaza lent sedimentul

E. duc la obtinerea unui sediment greu de redispersat

(pag. 478/7)

F2544039. Pentru suspensiile de uz intern nu se folosesc la preparare:

A. conservanti antimicrobieni

B. aglutinanti

C. aromatizanti

D. coloranti

E. edulcoloranti

(pag. 479/7)

F2544040. Gradul de floculare al unei suspensii se determina prin:

A. masurarea volumului de sediment format

B. conductimetric

C. metoda diluarii

D. determinarea indicelui de refractie

E. metoda colorarii

(pag. 478/7)

F2544041. Viteza de sedimentare a particulelor unei suspensii poate fi realizata

prin:

A. cresterea gradului de dispersie

B. scaderea concentratiei fazei disperse

C. scaderea vascozitatii mediului de dispersie

D. folosirea de polimeri hidrofili

E. utilizarea tensioactivilor in cantitate mare

(pag. 477/7)

F2544042. Conform FR X substantele auxiliare folosite la prepararea suspensiilor

sunt urmatoarele cu exceptia:

A. agenti de floculare

B. coloranti

C. conservanti antimicrobieni potriviti

10

D. umectanti

E. adsorbanti

(pag. 893/10)

F2544043. Afirmatii adevarate despre suspensii:

A. sunt preparate farmaceutice lichide sau semisolide

B. sunt constituite din una sau mai multe substante active insolubile suspendate in mediu

de dispersie semisolid

C. 90% din particulele examinate au diametru de cel mult 50 micrometri

D. 90% din particulele examinate au diametru de cel mult 25 micrometri

E. substante auxiliare folosite:diluanti,adsorbantiagenti tensioactivi

(pag. 893/10)

F2544044. Formularea suspensiilor farmaceutice are urmatoarele obiective cu

exceptia:

A. reducerea vitezei de sedimentare

B. reducerea fenomenului de crestere a cristalelor

C. sigurarea redispersarii omogene

D. evitarea sedimentarii

E. reducerea cimentarii

(pag. 475/7)

SUSPENSII FARMACEUTICE

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1244050. Alegeti care dintre enunturi este corect referitor la prepararea

suspensiilor defloculate

A. folosirea unor particule a substantei medicamentoase cu grad avansat de dispersie

B. alegerea unui polimer care sa duca la formarea unei viscozitati de structura (plastica,

tixotropica) a mediului de dispersie

C. evitarea umectantilor

D. evitarea agentilor peptizatori

E. folosirea unor sisteme de agitare eficiente

(pag. 478, [7])

F1244051. Alegeti enunturile corecte referitor la suspensiile injectabile, conform

farmacopeei

A. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva,

cu sau fara agenti de suspendare

B. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva,

cu agenti de suspendare

C. suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit

evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme

D. suspensiile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza

deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica, de aceea se aduc la un pH care distruge

microorganismele eventual prezente

11

E. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp

(pag. 512, [FR X])

F1244052. Obiective ale controlului de calitate a suspensiilor:care dintre enunturi

sunt corecte

A. marimea particulelor

B. viteza de sedimentare

C. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei

D. viscozitatea

E. marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule

(pag. 480, [7])

F1244053. Precizati care dintre substantele auxiliare de mai jos sunt admise de FRX

la prepararea suspensiilor farmaceutice

A. umectanti

B. lubrifianti

C. conservanti

D. agenti pentru cresterea viscozitatii

E. polimeri bioadezivi

(pag. 893, [FR X])

F1244054. Prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii suspensiilor:care

dintre enunturi snt corecte

A. suspensiile care contin antibiotice

B. suspensii care se aplica pe plagi

C. suspensii care se aplica pe arsuri

D. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor

E. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare

(pag. 894, [FR X])

F1244055. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii, in monografia de generalitati;

care din enunturi sunt corecte


B. masa totala pe recipient

C. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare”

D. in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie

sa depaseasca doza maxima pe 48 ore

E. in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie

sa depaseasca doza maxima pe 3 zile

(pag. 893, [FR X])

F1244056. Prin ce proprietati, din cele de mai jos, se pot caracteriza suspensiile

defloculate

A. sedimentarea individuala a particulelor

B. lichid clar deasupra sedimentului

C. evitarea cimentarii

12

D. redispersare foarte usoara

E. riscul formarii de sediment cimentat

(pag. 476-7, [7])

F1344057. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie:

A. 50 micrometri

B. 100 micrometri

C. 180 micrometri

D. 200 micrometri

E. 300 micrometri

(pag. 893)

F1344058. Factori care influenteaza stabilitatea suspensiilor:

A. dimensiunea particulelor solide insolubile

B. umectarea particulelor solide

C. viscozitatea mediului

D. lipsa sarcinii electrice

E. lipsa stratului de hidratare

(pag. 477)

F1344059. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin:

A. cresterea cristalelor

B. marirea viscozitatii

C. sedimentarea particulelor

D. formarea de flocoane

E. formarea de sedimente compacte

(pag. 477)

F1344060. In ce cazuri masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa

depaseasca doza maxima pentru 24 de ore:

A. pentru substantele anodine

B. pentru substantele puternic active

C. pentru substantele toxice

D. pentru substantele colorante

E. pentru substantele antioxidante

(pag. 893)

F1344061. In ce cazuri se asigura sterilitatea suspensiilor:

A. pentru suspensiile administrate intern

B. pentru suspensiile aplicate in conductul auditiv

C. pentru suspensiile aplicate pe plagi

D. pentru suspensiile aplicate pe arsuri

E. pentru suspensiile aplicate pe pielea sugarilor

(pag. 893)

F1344062. Mecanismul de actiune a surfactantilor ionogeni in suspensie este de:

13

A. solubilizare micelara

B. adsorbtie ca strat monomolecular pe particulele solide

C. conferirea de sarcini electrice

D. umectare

E. floculare

(pag. 476)

F1344063. Mecanismul de actiune al polimerilor hidrofili intr-o suspensie este de:


B. conferirea de sarcini electrice

C. adsorbtie ca strat multimolecular

D. scaderea tensiunii superficiale

E. marirea viscozitatii mediului de dispersie

(pag. 476)

F1344064. Particulele solide obtinute prin pulverizare se caracterizeaza prin:

A. stare energetica crescuta la suprafata

B. tendinta la aglomerare

C. tendinta la absorbtia aerului

D. scaderea solubilitatii

E. facilitate de umectare

(pag. 477)

F1344065. Suspensiile se prepara prin urmatoarele metode:

A. metoda condensarii

B. metoda dispersarii

C. metoda amestecarii

D. metoda diluarii

E. metoda flocularii

(pag. 893)

F1444066. Caracteristicile suspensiilor defloculate sunt:

A. particulele sedimenteaza individual

B. viteza de sedimentare este redusa

C. sedimentul este voluminos

D. supernatantul este limpede

E. supernatantul este opalescent

(pag. 476, [7])

F1444067. Comportamentul particulelor in suspensie depinde de urmatoarele

propietati fizice:

A. polimorfism

B. structura cristalina

C. punct de topire

D. stare anhidra sau solvatata

E. densitate

14

(pag. 476, [7])

F1444068. Flocularea se poate efectua in conditii controlate, folosind:

A. electroliti

B. substante tensioactive

C. polimeri hidrofili

D. neelectroliti

E. solventi miscibili cu apa

(pag. 478 - 479, [7])

F1444069. In suspensii, viteza de sedimentare a particulelor insolubile:

A. este redata de relatia lui Stokes pentru suspensiile concentrate

B. este redata de relatia lui T. Higuchi pentru suspensiile diluate (sub 2%)

C. este redata de relatia lui T. Higuchi pentru suspensiile concentrate

D. scade cu cresterea viscozitatii mediului de dispersie

E. scade cu scaderea concentratiei fazei solide

(pag. 477, [7])

F1444070. Obtinerea particulelor insolubile prin precipitare cu un solvent organic,

miscibil cu apa:

A. se realizeaza prin adaugarea solutiei substantei medicamentoase in solventul organic

in apa distilata, in orice conditii

B. se realizeaza prin adaugarea solutiei substantei medicamentoase in solventul organic in

apa distilata, in conditii controlate

C. permite obtinerea marimii dorite a particulelor

D. permite obtinerea aceleiasi forme polimorfe, indiferent de solventul organic folosit

E. permite obtinerea de forme polimorfe diferite, in functie de solventul organic folosit

(pag. 476, [7])

F1444071. Stabilitatea fizica a suspensiilor este asigurata prin:

A. folosirea de umectanti

B. folosirea agentilor de peptizare

C. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mare

D. favorizarea aparitiei fortelor de atractie intre particule

E. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mica

(pag. 477 - 478, [7])

F1444072. Suspensiile floculate se deoasebesc de cele defloculate prin:

A. viteza de sedimentare lenta

B. sedimentul afinat

C. sedimentul format din particule individuale

D. posibilitatea aparitiei fenomenului de cimentare a sedimentului

E. supernatant clar

(pag. 478, [7])

15

F1444073. Suspensiile, fiind sisteme disperse instabile, formularea lor are ca

obiective:

A. evitarea sedimentarii particulelor suspendate

B. reducerea vitezei de sedimentare

C. numai reducerea fenomenului de crestere a cristalelor si a cimentarii

D. asigurarea redispersarii omogene, fara dificultate, a sedimentului

E. evitarea fenomenului de crestere a cristalelor

(pag. 475, [7])

F1544074. Avantajele suspensiilor:

A. posibilitatea administrării de substanţe cu solubilitate redusă în apă

B. procesele de degradare ale substanţelor active sunt mai reduse

C. evitarea gustului neplăcut al substanţelor active

D. apariţia sedimentelor cimentate

E. pot fi administrate uşor persoanelor cu dificultăţi de înghiţire

(pag. 475, [7])

F1544075. Controlul calităţii suspensiilor implică determinarea:

A. mărimii particulelor

B. vitezei de sedimentare

C. potenţialului Zetta

D. vâscozităţii

E. gradului de coalescenţă

(pag. 480, [7])

F1544076. În formularea suspensiilor se ţine seama de:

A. sedimentarea particulelor

B. creşterea mărimii particulelor

C. obţinerea unei suspensii floculate

D. obţinerea unei suspensii defloculate

E. de alţi factori, nu de cei enumeraţi mai sus

(pag. 475, [7])

F1544077. În suspensiile defloculate:

A. particulele dispersate sunt ca entităţi individuale

B. sedimentarea nu se realizează individual

C. viteza de sedimentare e mare

D. sedimentarea se face încet

E. sedimentul este foarte uşor de redispersat

(pag. 476, [7])

F1544078. Mărimea particulelor fazei solide a unei suspensii se determină folosind:

A. microscopul cu micrometru ocular etalonat

B. cernerea cu site standardizate

C. numărătorul Coulter

D. pipeta Andreasen

16

E. măsurarea volumului sedimentului

(pag. 480, [7])

F1544079. Particulele obţinute prin pulverizarea unei substanţe solide:

A. au stare energetică crescută la suprafaţă

B. nu au stare energetică

C. nu au tendinţă de aglomerare

D. au tendinţă de adsorbţie a aerului

E. sunt mai dificil de dispersat în apă

(pag. 476, [7])

F1544080. Sterilitatea suspensiilor se obţine prin:

A. sterilizare la autoclav

B. sterilizare la etuvă

C. filtrare

D. folosirea de materii prime sterile

E. prepararea pe cale aseptică

(pag. 480, [7])

F1544081. Suspensiile floculate se obţin:

A. prin realizarea floculării prin controlul sarcinii electrice a particulelor

B. cu ajutorul substanţelor tensioactive

C. cu ajutorul polimerilor hidrofili, dar procedeul este mai dificil

D. prin agitare foarte puternică

E. prin adăugare de emulgatori

(pag. 478, [7])

F1544082. Următorii factori influenţează comportamentul particulelor unei

suspensii:

A. structura cristaline

B. starea anhidră

C. forma amorfă

D. forma solvatată

E. culoarea substanţei suspendate

(pag. 476, [7])

F1644083. Caracteristicile unei suspensii defloculate:

A. viteza de sedimentare mare

B. sedimentul se formeaza încet

C. viteza de sedimentare mica

D. sedimentul se formeaza rapid

E. sedimentul se redisperseaza usor

(pag. 476-477)

F1644084. Cresterea vâscozitatii mediului de dispersie a suspensiilor:

A. creste viteza de sedimentare

B. încetineste viteza de sedimentare

17

C. contribuie la îmbunatatirea calitatii suspensiei

D. contribuie la scaderea calitatii suspensiei

E. reduce dimensiunea particulelor

(pag. 477)

F1644085. Ecuatia lui Stokes se refera la suspensii:

A. diluate

B. cu particule considerate sferice

C. concentrate

D. floculate

E. de uz extern

(pag. 477)

F1644086. F.R.X. prevede sterilitate în cazul:

A. Suspensiilor de uz intern

B. Suspensiilor aplicate pe plagi

C. Suspensiilor aplicate pe arsuri

D. Suspensiilor floculate

E. Suspensiilor aplicate pe pielea sugarilor

(pag. 893)

F1644087. Factorii care influenteaza stabilitatea suspensiilor:

A. vâscozitatea mediului de dispersie

B. substanta activa încorporata

C. dimensiunea particulelor

D. sarcina electrica a particulelor

E. indicele de refractie a suspensiei

(pag. 477)

F1644088. La prepararea suspensiilor, obtinerea particulelor prin metoda

condensarii sau precipitarii se poate realiza prin:

A. procedeul dispersarii

B. precipitare cu un solvent organic

C. precipitare prin modificarea pH-ului

D. precipitare prin dubla descompunere

E. precipitare cu agenti tensioactivi

(pag. 476)

F1644089. Metode de obtinere a suspensiilor floculate:

A. prin controlul sarcinii electrice a particulelor

B. prin utilizarea substantelor tensioactive

C. cu ajutorul polimerilor hidrofili

D. prin metoda gumei uscate

E. prin condensare

(pag. 478-479)

18

F1644090. Suspensiile sunt sisteme disperse:

A. ultramicroeterogene

B. eterogene

C. instabile

D. stabile

E. omogene

(pag. 475)

F2144091. La formularea suspensiilor farmaceutice se au in vedere obictive:

A. micsorarea, in general, a gradului de dispersie a particulelor suspendate

B. reducerea vitezei de sedimentare

C. favorizarea fenomenului de crestere a cristalelor

D. evitarea cimentarii

E. asigurarea redispersarii omogene, fara dificultate a sedimentului

(pag. (7) 475)

F2144092. Factorii care influenteaza comportamentul particulelor in suspensie sunt:

A. structura cristalina

B. starea anhidra ori solvatata

C. polimorfismul

D. umectarea

E. nici unul din factorii enumerati

(pag. (7) 477)

F2144093. Pentru prepararea suspensiilor sterile:

A. se folosesc componente sterile

B. se aplica sterilizarea prin autoclavare a produsului finit

C. se aplica sterilizarea prin filtre Millipore

D. se apeleaza la tehnica asptica

E. este obligatorie doar sterilizarea mediului de dispersie

(pag. (7) 480)

F2144094. Volumul de sedimentare:

A. este raportul la echilibru al sedimentului fata de volumul total al suspensiei

B. este raportul la echilibru al volumului total al suspensiei fata de cel al sedimentului

C. este cuprins intre 0 si 1, in cazul unei suspensii ideale

D. este egal cu 1, in cazul unei suspensii ideale

E. se determina cu ajutorul zetametrului

(pag. (7) 487)

F2144095. Influenta valentei si covalentei electrolitilor asupra flocularii suspensiilor

se poate determina experimental prin:

A. determinarea gradului de dispersie a fazei solide

B. masurarea vitezei de ecremare

C. observarea gradului de floculare

19

D. determinarea unghiului de contact al solidului

E. masurarea schimbarii potentialului zeta

(pag. (7) 478)

F2144096. Obtinerea particulelor de suspendat prin metoda condensarii sau

precipitarii se poate realiza prin urmatoarele procedee:

A. micronizarea solidului

B. precipitarea cu un solvent organic

C. precipitaea prin modificarea pH-ului

D. precipitarea prin dubla descompunere

E. pulverizarea prin frecare

(pag. (7) 476)

F2144097. O valoare mai mica a unghiului de contact denota ca:

A. predomina fortele de adeziune intre lichid si solid

B. predomina fortele de coeziune ale lichidului

C. are loc umectarea solidului

D. umectarea particulelor este dificila

E. particulele solide nu se lasa udate de apa

(pag. (7) 38 - 39)

F2144098. Sarcina electrica de suprafata a particulelor solide dispersate in apa isi

are originea in:

A. interactiunea intre particule in mediu lichid

B. ionizarea gruparilor de la suprafata particulelor

C. adsorbtia preferentiala a unor ioni pe suprafata particulelor

D. cresterea cristalelor

E. impuritati reprezentate de ioni din mediul de dispersie

(pag. (7) 42)

F2144099. Dificultatile legate de formularea suspensiilor farmaceutice rezida in:

A. dispersarea corespunzatoare a particulelor solide in vehicul

B. existenta unei valori reduse a unghiului de contact solid/lichid

C. sedimentarea marimii particulelor

D. cresterea marimii particulelor

E. cimentarea sedimentarii

(pag. (7) 475)

F2144100. La controlul mărimii particulelor dintr-o suspensie, FR X prevede:

A. pentru 10 % din particulele examinate se admite un diametru de cel mult 180 μm

B. 10 % din particule trebuie să aibă diametrul de cel puţin 180 μm

C. 90 % din particule trebuie să prezinte un diamentru de cel mult 50 μm

D. 90 % din particule trebuie să aibă dimensiuni de până la 180 μm

E. 20 % din particule trebuie să aibă diamentrul mai mare de 50 μm

(pag. 893, [10])

20

F2144101. FR X prevede pentru suspensiile farmaceutice următoarele caracteristici:

A. aspect opac

B. vâscozitate care să nu permită sedimentarea fazei solide

C. omogenitate pe toată durata de păstrare

D. redispersarea sedimentului după o agitare de 1-2 minute şi menţinerea omogenităţii pe

durata administrării

E. particule în suspensie cu diametrul de maxim 10 microni

(pag. 893, [10])

F2144102. Probele de control pentru suspensiile farmaceutice includ:

A. determinarea mărimii particulelor

B. determinarea vâscozităţii

C. determinarea vitezei de sedimentare

D. determinarea perioadei de înjumătăţire

E. determinarea capacităţii de redispersare

(pag. 480, [7])

F2144103. Viteza de sedimentare a unei suspensii defloculate poate fi micşorată

prin:

A. reducerea mărimii particulelor solide

B. micşorarea diferenţei de densitate dintre faze

C. mărirea vâscozităţii fazei externe

D. mărirea diferenţei de densitate dintre faze

E. micşorarea vâscozităţii fazei interne

(pag. 477, [7])

F2144104. Substanţele tensioactive pot facilita formarea suspensiilor floculate prin:

A. mărirea tensiunii interfaciale solid /lichid

B. acoperirea integrală a suprafeţei particulelor suspendate

C. acoperirea parţială a particulelor solide

D. crearea posibilităţii de interacţiune prin forţe de legare slabe între particulele

suspendate

E. neutralizarea sarcinilor electrice ale particulelor

(pag. 478-479, [7])

F2144105. O suspensie floculată se caracterizează prin:

A. viteză de sedimentare rapidă

B. volum mic de sedimentare

C. includerea mediului de dispersie între particulele depuse

D. cimentarea în timp a sedimentului

E. sediment poros

(pag. 478, [7])

F2144106. O suspensie defloculată se caracterizează prin:

A. depunderea particulelor solide individuale

B. sediment compact

21

C. eliminarea mediului de dispersie din sediment

D. redispersare dificilă

E. grad de floculare apropiat de unitate

(pag. 476, [7])

F2144107. Factorii care influenţează stabilitatea suspensiilor farmaceutice sunt:

A. dimensiunea particulelor dispersate

B. vâscozitatea fazei interne

C. vâscozitatea fazei externe

D. sarcina electrică a particulelor

E. gradul de umectare a particulelor solide

(pag. 477, [7])

F2144108. Creşterea cristalelor într-o suspensie este favorizată de:

A. existenţa unor polimorfi stabili

B. variaţiile de temperatură

C. existenţa formei hidratate a substanţei active insolubile

D. existenţa de particule suspendate cu acelaşi grad de dispersie

E. micşorarea gradului de dispersie şi existenţa unor forme ale particulelor cu nivel

energetic mai mare.

(pag. 45, [7])

F2144109. FR X are următoarele recomandări privind prepararea suspensiilor:

A. substanţele solide se aduc la un grad de fineţe corespunzător scopului şi modului de

administrare

B. ele se dispersează în mediu de dispersie lichid printr-o metodă adecvată

C. suspensia se completează la volumul prescris (m/v)

D. la preparare se pot folosi şi substanţe auxiliare

E. suspensiile destinate administrării externe pot conţine agenţi de curgere

(pag. 893, [10])

F2244110. Ce proprietati reologice au suspensiile farmaceutice

A. viscozitatea aparenta a suspensiilor floculate este mai mare decit a celor defloculate

B. suspensiile defloculate in vehicule newtoniene pot forma un sediment compact,

cimentat

C. suspensiile defloculate in vehicule nenewtoniene , plastice sau pseudoplastice, nu

sedimenteaza, respectiv viteza de sedimentare este incetinita

D. suspensiile floculate in vehicule newtoniene produc un volum mic de sediment, cu

lichid opalescent deasupra

E. suspensiile in dispersii concentrate de bentonita sau dioxid de siliciu coloidal , sunt

tixotrope

(pag. Leucuta,57)

F2244111. Ce factori determina cresterea cristalelor la suspensiile farmaceutice

A. proprietatile plastice

B. proprietatile tixotrope

22

C. solubilitatea partiala a particulelor suspendate

D. solubilitatea mai mare a particulelor mici in comparatie cu cele mari, care cresc pe

seama celor mici

E. factorii care cresc solubilitatea sau produc fluctuatii ale acesteia in sistem

(pag. Leucuta,45)

F2244112. Consecinte ale interactiunilor intre particule in suspensii farmaceutice

A. sunt determinate de combinarea fortelor de atractie si a celor de respingere

B. fortele de respingere se datoreaza potentialului electrocinetic

C. anularea sarcinilor electrice conduce la coagulare

D. o anulare partiala a sarcinilor electrice determina un minim secundar,care determina

oprirea unirii particulelor si formarea unui sistem floculat

E. adaugarea de elecroliti in orice cantitate la un sistem incarcat electric determina

coagularea si deci pierderea stabilitatii fizice

(pag. Leucuta,44)

F2244113. Ce fenomene de adsorbtie se intilnesc in suspensiile farmaceutice

A. particulele solide pot adsorbi substante tensioactive amfifile

B. adaugarea de tensioactivi amfifili favorizeaza umectarea

C. daca tensioactivii sunt ionogeni, particulele au sarcini electrice, iar stabilitatea cinetica

va creste

D. adsorbtia de polimeri constituie o bariera mecanica in calea unirii particulelor

E. fenomenele de adsorbtie la suspensii sunt atit de mici incit nu au nici o influenta

asupra stabilitatii sistemului

(pag. Leucuta,40)

F2244114. Cum se poate pregati faza insolubila in vederea prepararii suspensiilor

farmaceutice


B. metoda emulsionarii

C. depunerea electrostatica

D. cimentarea

E. metoda dispersarii fizice, mecanice

(pag. Leucuta,476)

F2244115. Ce particularitati ale ecuatiei Higuchi o diferentiaza de ecuatia Stokes

referitoare la viteza de sedimentare

A. suprafata specifica a solidului

B. porozitatea fazei solide sau fractiunea de volum a fazelor

C. viteza de sedimenare scade cu cresterea concentratiei fazei solide

D. marimea razei particulelor ( Stokes) si suprafata specifica a solidului (Higuchi) sunt

factori diferiti care influenteaza diferit stabilitatea

E. cresterea gradului de dispersie si a viscozitatii mediului cresc stabilitatea fizica a

suspensiilor in timp

(pag. Leucuta,477)

23

F2244116. Care din factorii enumerati sunt pasi necesari la prepararea unei

suspensii defloculate de calitate corespunzatoare

A. pulverizarea avansata a substantei solide insolubile in mediul de dispersie

B. umectarea

C. conferirea de sarcina electrica

D. cresterea viscozitatii mediului de dispersie

E. indeplinirea conditiilor de mai sus nu mai fac necesar lucrul mecanic pentru dispersare

(pag. Leucuta,476)

F2244117. Avantaje ale utilizarii suspensiilor:

A. evitarea gustului neplacut al substantelor medicamentoase

B. posibilitatea obtinerii de preparate lichide din substante cu solubilitate redusa

C. formularea nu prezinta dificultati

D. instalarea rapida a efectului terapeutic

E. degradarea substantelor medicamentoase este mai redusa

(pag. Leucuta, 475)

F2244118. Conform ecuatiei lui Stokes, care sunt factorii care influenteaza viteza de

sedimentare a particulelor aflate in suspensie?

A. vascozitatea mediului de dispersie

B. umectarea particulelor

C. raza particulelor

D. diferenta dintre densitatea fazei interne si externe

E. sarcina electrica a particulelor

(pag. Leucuta, 477)

F2244120. Controlul marimii particulelor suspendate se realizeaza cu ajutorul:

A. microscopului optic prevazut cu micrometru ocular

B. sitelor standardizate

C. pipetei Andreasen

D. permeametrului Blaine

E. numaratorului de particule Coulter

(pag. Leucuta, 480)

F2244121. Suspensii de uz extern:

A. picaturi pentru ochi

B. picaturi pentru nas

C. unguente

D. supozitoare

E. picaturi pentru ureche

(pag. FR X, 893, 823, 709)

F2244122. Instabilitatea fizica a suspensiilor se manifesta prin:

A. sedimentarea particulelor solide

B. cimentarea sedimentului

C. cresterea cristalelor

D. scaderea vascozitatii mediului de dispersie

24

E. coalescenta

(pag. Leucuta, 475-480)

F2244123. Pregatirea fazei solide insolubile in vederea prepararii de suspensii se

face prin:

A. metoda precipitarii

B. metoda pulverizarii

C. metoda agitarii in flacon

D. metoda solventului comun

E. metoda gumei uscate

(pag. Leucuta, 476)

F2244124. Ce fel de substante auxiliare admite FRX la prepararea suspensiilor

farmaceutice

A. umectanti

B. lubrifianti

C. conservanti

D. agenti pentru cresterea viscozitatii

E. polimeri bioadezivi

(pag. FRX,893)

F2244125. Suspensiile defloculate se caracterizeaza prin

A. sedimentarea individuala a particulelor

B. lichid clar deasupra sedimentului


D. redispersare foarte usoara

E. riscul formarii de sediment cimentat

(pag. Leucuta,476)

F2244126. Factori determinanti ai stabilitatii fizice a suspensiilor farmaceutice

A. izotonia

B. umectarea

C. peptizarea

D. caracteristicile reologice ale mediului de dispersie si ale preparatului (viscozitatea de

structura)

E. tipul recipientului de conditionare

(pag. Leucuta,477)

F2244127. Suspensii care se administreaza pe alta cale de administrare decit cea

orala, pentru care se fac referiri in monografia Suspensiones din FR X care trebuie

sa corespunda si prevederilor acelor forme farmaceutice

A. unguente

B. supozitoare

C. colire

D. solutii injectabile

E. solutii perfuzabile

25

(pag. FRX, 894)

F2244128. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii , in monografia de generalitati


B. masa totala pe recipient

C. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare”

D. in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie

sa depaseasca doza maxima pe 48 ore

E. in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie

sa depaseasca doza maxima pe 3 zile

(pag. FRX,893)

F2244129. Umectarea particulelor solide in vederea prepararii suspensiilor

A. are loc daca unghiul de contact este mai mic de 90 °

B. are loc daca unghiul de contact este mai mare de 90 °

C. etalarea are loc daca unghiul de contact este de 180 °

D. etalarea are loc daca unghiul de contact este de 0 °

E. micsorarea unghiului de contact va face dificila umectarea

(pag. Leucuta,38)

F2244130. Suspensiile injectabile , conform farmacopeei

A. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva,

cu sau fara agenti de suspendare

B. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva,

cu agenti de suspendare

C. suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit

evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme

D. suspensiile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza

deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica, de aceea se aduc la un pH care distruge

microorganismele eventual prezente

E. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp

(pag. FRX,510)

F2244131. Prevederi oficiale cu privire la stabilitatea suspensiilor

A. suspensiile nu trebuie sa sedimenteze in timp

B. suspensiilor pot sedimenta in timp

C. dupa agitare timp de 1-2 minute trebuie sa se redisperseze

D. dupa redispersare trebuie sa-si mentina omogenitatea pe durata administrarii

E. substantele puternic active sau toxice suspendate nu trebuie sa fie prelucrate intr-o

masa care depaseste doza maxima pe 24 ore

(pag. FRX,893)

F2244132. Prevederi ale monografiei Suspensiones din farmacopee referitoare la

stabilitate

A. suspensiile trebuie preparate prin mijloace care evita sedimentarea particulelor in timp

B. prin agitare timp de 1-2 minute suspensiile trebuie sa se disperseze

26

C. suspensiile dispersate prin omogenizare trebuie sa-si pastreze omogenitatea pe durata

administrarii

D. incarcarea electrica, factor de stabilitate, se determina cu ajutorul zetametrului

E. pentru evitarea sedimentarii se prevede ca suspensiile sa se agite inaintea administrarii

(pag. FRX,893)

F2244133. Prepararea suspensiilor defloculate

A. folosirea unor particule a substantei medicamentoase cu grad avansat de dispersie

B. alegerea unui polimer care sa duca la formarea unei viscozitati de structura (plastica,

tixotropica) a mediului de dispersie

C. evitarea umectantilor

D. evitarea agentilor peptizatori

E. folosirea unor sisteme de agitare eficiente

(pag. Leucuta,476)

F2244134. Obiective ale controlului de calitate a suspensiilor


B. viteza de sedimentare

C. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei

D. viscozitatea

E. marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule

(pag. Leucuta,480)

F2244135. In ce cazuri exista prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii

suspensiilor

A. suspensiile care contin antibiotice

B. suspensii care se aplica pe plagi

C. suspensii care se aplica pe arsuri

D. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor

E. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare

(pag. FRX,894)

F2244136. Obiective ale formularii suspensiilor farmaceutice

A. reducerea vitezei de sedimentare

B. reducerea fenomenului de crestere a cristalelor


D. asigurarea redispersarii omogene a sedimentului

E. realizarea in exclusivitate a suspensiilor floculate

(pag. Leucuta,475)

F2344139. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie:

A. 50 micrometri

B. 100 micrometri

C. 180 micrometri

D. 200 micrometri

E. 300 micrometri

27

(pag. 893)

F2344140. In ce cazuri se asigura sterilitatea suspensiilor:

A. pentru suspensiile administrate intern

B. pentru suspensiile aplicate in conductul auditiv

C. pentru suspensiile aplicate pe plagi

D. pentru suspensiile aplicate pe arsuri

E. pentru suspensiile aplicate pe pielea sugarilor

(pag. 893)

F2344141. In ce cazuri masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa

depaseasca doza maxima pentru 24 h.:

A. pentru substantele anodine

B. pentru substantele puternic active

C. pentru substantele toxice

D. pentru substantele colorante

E. pentru substantele antioxidante

(pag. 893)

F2344142. Suspensiile se prepara prin urmatoarele metode:


B. metoda dispersarii

C. metoda amestecarii

D. metoda diluarii

E. metoda flocularii

(pag. 893)

F2344143. Factori ce influenteaza stabilitatea suspensiilor:

A. dimensiunea particulelor solide insolubile

B. umectarea particulelor solide

C. viscozitatea mediului

D. lipsa sarcinii electrice

E. lipsa stratului de hidratare

(pag. 477)

F2344144. Mecanismul de actiune a surfactantilor ionogeni in suspensie este de:


B. adsorbtie ca strat monomolecular pe particulele solide

C. conferirea de sarcini electrice

D. umectare

E. floculare

(pag. 476)

F2344145. Mecanismul de actiune a polimerilor hidrofili intr-o suspensie este:


B. conferirea de sarcini electrice

28

C. adsorbtie ca strat multimolecular

D. scaderea tensiunii superficiale

E. marirea viscozitatii mediului de dispersie

(pag. 476)

F2344146. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin:

A. cresterea cristalelor

B. marirea viscozitatii

C. sedimentarea particulelor

D. formarea de flocoane

E. formarea de sedimente compacte

(pag. 477)

F2344147. Particulele solide obtinute prin pulverizare se caracterizeaza prin:

A. stare energetica crescuta la suprafata

B. tendinta la aglomerare

C. tendinta la absorbtia aerului

D. scaderea solubilitatii

E. facilitate de umectare

(pag. 477)

F2344148. Cloramfenicolul poate fi precipitat dintr-o solutie alcoolica prin:

A. adaugare de apa

B. acidulare

C. alcalinizare

D. adaugare de PEG

E. evaporarea solventului

(pag. 476)

F2544149. Comportamentul particulelor unei suspensii este influentata de urmatorii

factori :

A. culoarea substantei suspendate

B. forma solvatata

C. forma amorfa

D. starea anhidra

E. structura cristalina

(pag. 476/7)

F2544150. La prepararea suspensiilor obtinerea fazei insolubile se face prin:

A. precipitare prin dubla descompunere

B. precipitarea prin modificarea pH-ului

C. precipitarea cu solventi organici

D. triturare la mojar

E. procedeul sedimentarii

(pag. 476/7)

29

F2544151. Afirmatii adevarate despre suspensiile defloculate:

A. sedimentarea se face lent

B. sedimentul e foarte usor de redispersat

C. viteza de sedimentare e mare

D. sedimentarea nu se realizeaza individual

E. particulele dispersate sunt ca entitati individuale

(pag. 476/7)

F2544152. Metode de obtinere a suspensiilor floculate:

A. cu ajutorul substantelor tensioactive

B. cu ajutorul polimerilor hidrofili, dar procedeul este mai greu

C. prin agitare foarte puternica

D. prin adaugare de emulgatori

E. floculare prin controlul sarcinii electrice a particulelor

(pag. 478/7)

F2544153. Calitatea suspensiilor se controleaza prin determinarea:

A. gradului de coalescenta

B. marimii particulelor

C. potentialului zeta

D. vascozitatii

E. vitezei de sedimentare

(pag. 480/7)

F2544154. Pentru a obtine suspensii sterile se utilizeaza:

A. preparare pe cale aseptica

B. filtrare

C. sterilizare la etuva

D. sterilizare la autoclav

E. folosirea de materii prime sterile

(pag. 480/7)

F2544155. Pentru determinarea marimii particulelor fazei solide a unei suspensii se

foloseste:

A. pipeta Andreasen

B. masurarea volumului sedimentului

C. microscopul cu micrometru ocular etalonat

D. cernarea cu site standardizate

E. numaratorul Coulter

(pag. 480/7)

F2544156. Suspensiile prezinta urmatoarele avantaje:

A. pot fi administrate usor persoanelor cu dificultati de ingrijire

B. evitarea gustului neplacut a substantelor active

C. se pot administra substante greu solubile in apa

30

D. procesele de degradare ale substantelor active sunt mai reduse

E. aparitia sedimentelor cimentate

(pag. 475/7)

F2544157. Factori de care se tine cont in formularea suspensiilor:

A. cresterea marimii particulelor

B. sedimentarea particulelor

C. scaderea marimii particulelor

D. obtinerea unei suspensii floculate

E. obtinerea unei suspensii defloculate

(pag. 475/7)

F2544158. Pulverizarea unei substante solide duce la obtinerea de particule cu

urmatoarele proprietati:

A. stare energetica scazuta la suprafata

B. nu au tendinta de aglomerare

C. stare energetica crescuta la suprafata

D. tendinta de absorbtie a aerului

E. mai dificil de dispersat in apa

(pag. 476/7)

F2544159. Flocularea suspensiilor cu substante tensioactive:

A. se folosesc tensioactivi ionici

B. aglomerarile de particule trebuie acoperite partial cu filmul de tensioactiv

C. se folosesc tensioactivi neionici: tween,span

D. particulele individuale sa nu fie integral acoperite cu filmul de tensioactiv

E. este necesara o cantitate foarte mare de tensioactiv

(pag. 478/7)

F2544160. Flocularea suspensiilor cu ajutorul polimerilor hidrofili:

A. este usor de realizat

B. polimerii hidrofili realizeaza si o crestere a vascozitatii mediului de dispersie

C. este dificil de realizat

D. polimerii pot crea sisteme tixotrope

E. necesita tensioactivi ionici tip span, tween

(pag. 479/7)

F2544161. Factori care influenteaza stabilitatea suspensiilor:

A. umectarea particulelor

B. densitatea fazelor

C. dimensiunea particulelor

D. raportul de concentratii a fazelor

E. tensiunea interfaciala

(pag. 477/7)

F2544162. Prepararea suspensiilor defloculate :

31

A. se face prin dispersarea substantei medicamentoase

B. se prepara prin cristalizare controlata

C. se controleaza sarcina electrica a particulelor cu ajutorul unui electrolit

D. se utilizeaza substante tensioactive

E. se face cu polimeri hidrofili

(pag. 479/7)

F2544163. Flocularea prin controlul sarcinii electrice:

A. se utilizeaza un electrolit cu sarcini de semn contrar particulelor suspendate

B. este dificil de realizat

C. cresterea valentei ionilor creste capacitatea de floculare

D. cresterea valentei ionilor scade capacitatea de floculare

E. ionii monovalenti sunt de 10 ori mai eficienti decat ionii bivalenti

(pag. 478/7)

F2544164. In realizarea flocularii prin controlul sarcinii electrice a particulelor cu

ajutorul unui electrolit se pot folosi ca agenti floculanti :

A. metocel

B. clorura de aluminiu

C. lauril sulfat de sodiu

D. polioxietilen monostearat

E. fosfatul dipotasic

(pag. 478/7)

F2544165. Conform FR X marimea particulelor unei suspensii :

A. se determina prin examinarea 100 mg substanta activa suspendata la microscop

B. 90% din particule au diametru maxim 50 micrometri

C. 90% din particulele suspensiilor oftalmice au diametru maxim 25 micrometri

D. 10% din particulele examinate au diametru max 100 micrometri

E. se determina prin examinarea a 10 g substanta activa suspendata, la microscop

(pag. 893/10)

F2544166. Factori care influenteaza comportamentul particulelor in suspensie:

A. Structura cristalina

B. tipul de emulgator folosit

C. cresterea temperaturii

D. forma amorfa ori cristalina

E. polimorfismul

(pag. 476/7)

F2544167. Prepararea suspensiilor se face prin:

A. dispersarea pulberilor intr-un vehicul

B. agitarea pulberilor cu grad avansat de dispersie intr-un vehicul

C. precipitarea substantelor medicamentoase in vehicul

D. folosirea unui emulgator corespunzator

E. metoda gumei uscate sau continentala

32

(pag. 476/7)


A. particule dispersate sub forma de entitati individuale in vehicul

B. viteza de sedimentare mare

C. grad ridicat de impachetare al particulelor

D. sedimentul se formeaza rapid

E. particulele nu sunt puternic legate intre ele

(pag. 476/7)

F2544169. Suspensiile-picaturi pentru ochi,conform FR X:

A. pot prezenta un sediment usor redispersabil prin agitare

B. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 25

micrometri

C. se conserva in recipiente de cel mult 10 ml bine inchise

D. pentru suspensiile unidoza se admite adaosul conservantilor antimicrobieni

E. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 50

micrometri

(pag. 893/10)

TEMA NR. 45

UNGUENTE. PREPARATE TRANSDERMICE

BIBLIOGRAFIE:

7. Tehnologie farmaceutica industriala – Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001

10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993


F1245001. Caracteristici ale unguentelor mentionate in monografia de generalitati

din FRX: care dintre enunturi este corect

A. preparate farmaceutice semisolide destinate aplicarii pe piele sau mucoase

B. corpuri pseudoplastice

C. aplicarea unor forte de forfecare asupra lor determina o deformare temporara

D. dispersarea avansata a substantelor medicamentoase in baza de unguent conduce

intotdeauna la obtinerea unor sisteme disperse cu o singura faza

E. structura de gel nu este o caracteristica a bazelor de unguent, ci doar a celor de natura

polimerica

(pag. 951, [FR X])

F1245002. Care dintre enunturi se refera la caracteristici ale unguentelor, conform

farmacopeei



33




E. structura de gel nu este o caracteristica a bazelor de unguent, cu exceptia celor de

natura polimerica

(pag. 951, [FR X])

F1245003. Care dintre enunturi se refera la prevederi oficinale de preparare pentru

unguentele care se aplica pe plagi, arsuri, pielea sugarilor

A. se prepara cu baze de unguent lipogeluri

B. se prepara cu baze de unguent hidrogeluri

C. se prepara cu baze de unguent cu proprietati emulsive sau peliculogene

D. se prepara cu metode care le asigura sterilitatea pina la deschiderea recipientului

E. se sterilizeaza cu oxid de etilen

(pag. 952, [FR X])

F1245004. Care dintre excipientii de mai jos sunt lipofili si se utilizeaza la

prepararea bazelor de unguent

A. alcool stearilic

B. propilenglicol

C. polietilenglicol 4000

D. agar

E. laurilsulfat de sodiu

(pag. 530, [7])

F1245005. Conservarea unguentelor oftalmice, conform farmacopeei, se face intr-

unul din urmatoarele recipiente

A. in recipiente din sticla

B. in tuburi din aluminiu

C. in tuburi din materiale plastice

D. in recipiente sterile inchise etans, care contin cel mult 10 g unguent, la cel mult 25

grade Celsius

E. in tuburi din aluminiu acoperite la interior cu rasini epoxidice, care contin cel mult 10

g unguent, la cel mult 20 grade Celsius

(pag. 953, [FR X])

F1245006. Precizati care din substantele de mai jos sunt continute in unguentele

oficinale

A. fluocinolon acetonid 0,01%

B. indometacin 2%;

C. acetat de hidrocortizona 1%

D. oxid galben de mercur 1%;

E. diclofenac sodic 4%

(pag. 956, [FR X])

34

F1245007. Prepararea unguentelor in care substanta medicamentoasa este dizolvata

in excipient se face printr-unul din procedeele de mai jos

A. particulele substantei medicamentoase nu trebuie sa depaseasca 100 micrometri

B. substantele active se dizolva in masa topita sau intr-unul din componentii vehiculului

si apoi se amesteca cu restul bazei de unguent

C. substantele medicamentoase hidrosolubile nu se pot incorpora in unguente - solutii

deoarece hidrogelurile nu pot fi folosite ca baze de unguent

D. daca substanta medicamentoasa reduce consistenta bazei de unguent, nu se poate

prepara un unguent solutie

E. substantele medicamentoase volatile nu se pot incorpora in unguente-solutie, deoarece

exista riscul volatilizarii la cald

(pag. 533, [7])

F1245008. Prepararea unguentelor oftalmice, conform farmacopeei, trebuie sa se

faca intr-unul din urmatoaele situatii

A. in camere curate de clasa A ca si la solutiile injectabile

B. in conditii aseptice

C. cu baze de unguent hidrogeluri

D. substantele medicamentoase se vor emulsiona

E. marimea particulelor suspendate va fi mai mica de 5 micrometri

(pag. 953, [FR X])

F1345009. Care este faza gresita in prepararea unguentelor anhidre:

A. componentele grase se topesc

B. substanta activa se dizolva in masa topita

C. substanta activa se dizolva intr-un vehicul ce intra in baza de unguent

D. se amesteca restul bazei pana la racire

E. omogenizarea se face la 100 °C

(pag. 533)

F1345010. Ce afirmatie este gresita in tehnologia sistemelor cu eliberare controlata:

A. se aplica principii fizico-chimice si ale chimiei polimerilor

B. se controleaza patrunderea substantei medicamentoase in organism

C. cinetica de cedare este cunoscuta si reproductibila

D. in mare masura cedarea este independenta de variabilele fiziologice ale locului de

administrare

E. durata mentinerii nivelului medicamentos in plasma este asemanatoare cu formele

farmaceutice cu cedare prelungita

(pag. 611-658)

F1345011. STT cu nitroglicerina cedeaza substanta activa pe o durata de:

A. 12 ore

B. 24 ore

C. 72 ore

D. 4 zile

E. 7 zile

35

(pag. 614)

F1445012. Bazele grase hidrofobe:

A. favorizeaza absorbtia si biodisponibilitatea substantelor medicamentoase din preparate

dermatologice

B. actioneaza ca preparate oclusive, dupa aplicare

C. se prepara din baze grase la care se adauga un emulgator

D. sunt usor de indepartat prin spalare cu apa

E. au capacitatea de a incorpora apa

(pag. 532, [7])

F1545013. Absorbţia percutanată este scăzută în următoarele cazuri:

A. infecţiile cutanate

B. rănile penetrante

C. cheratinizarea excesivă

D. psoriazis

E. jupuirea pielii

(pag. 524, [7])

F1545014. Absorbţia percutanată:

A. este un proces de difuziune activ

B. decurge contrar gradientului de concentraţie

C. nu depinde de factorii fizico-chimici caracteristici substanţei medicamentoase

D. este un proces de difuzie pasiv

E. nu depinde de starea pieli

(pag. 520, [7])

F1545015. Conform FR X se păstrează la Separanda următoarele unguente:

A. unguentul cu clotrimazol

B. unguentul cu oxid galben de mercur

C. unguentul emulgator

D. unguentul cu acetat de hidrocortizon

E. unguentului oftalmic cu pilocarpină clorhidrică

(pag. 953, [10])

F1545016. În terapia locală se utilizează ca antiseboreice următoarele categorii de

substanţe active cu excepţia:

A. substanţelor degresante

B. substanţelor astringente

C. substanţelor cheratolitice

D. substanţelor reducătoare

E. antibioticelor

(pag. 518, [7])

F1545017. Sistemele terapeutice transdermice

A. folosesc calea cutanată pentru efecte locale

36

B. cedează substanţa activă cu o viteză ce nu poate fi controlată

C. conţin substanţe active încorporate într-un rezervor

D. cedarea substanţelor active este influenţată de variabilele de la locul absorbţiei

E. sunt forme farmaceutice transparente

(pag. 521, [7])

F1545018. Terapia medicamentoasă dermatologică urmăreşte:

A. modificarea sau ajustarea funcţiei barieră a pielii

B. scăderea funcţiei barieră antimicrobiană a pielii

C. scăderea funcţiei barieră mecanică

D. instalarea unor stări patologice

E. toate răspunsurile sunt corecte

(pag. 517, [7])

F1645019. Ce rol au hidrocarburile în formularea unguentelor?

A. umectant

B. vehicul neapos miscibil cu apa

C. vehicul hidrofob

D. agent de crestere a vâscozitatii

E. emulgator A/U

(pag. 529-530)

F1645020. Cremele sunt:

A. unguente-emulsii în care faza apoasa depaseste 25%

B. unguente-emulsii în care faza apoasa depaseste 10%

C. unguente-suspensii în care faza apoasa depaseste 25%

D. unguente-suspensii în care faza apoasa depaseste 10%

E. unguente polifazice

(pag. 951)

F1645021. Emulgator ulei/apa folosit la formularea unguentelor:

A. guma arabica

B. tiomersal

C. palmitat de izopropil

D. tristearat de gliceril

E. esteri de polioxietilen sorbitan

(pag. 529-531)

F1645022. Factori fiziologici care influenteaza absorbtia percutanata:

A. natura chimica a substantei active

B. solubilitatea substantei medicamentoase în vehicul

C. tipul excipientului folosit

D. gradul de umectare a stratului cornos

E. polaritatea moleculei de substanta activa

(pag. 524)

37

F1645023. Unguente farmaceutice oficinale în F.R.X.:

A. Unguent cu fenilbutazona 2%

B. Unguent oftalmic cu clorhidrat de pilocarpina 2%

C. Unguent cu acetat de hidrocortizona 2%

D. Unguent cu clotrimazol 2%

E. Unguent cu oxid de zinc 2%

(pag. 953-961)

F1645024. Unguentul simplu este:

A. o baza grasa hidrofoba

B. o baza de absorbtie anhidru

C. o baza de absorbtie hidratata

D. o baza lavabila

E. o baza hidrosolubila

(pag. 532)

F2145025. Din grupa bazelor grase de unguent fac parte:

A. vaselina

B. unguentul cu macrogoli

C. glicerolatul de amidon

D. unguentul simplu

E. masa gelatinoasă

(pag. 532, [7])

F2145026. Următoarele baze de unguent sunt oficinale (în FR X), cu excepţia:

A. unguentului simplu

B. unguentului emulgator

C. unguentului emulgator hidratat

D. unguentului cu macrogoli

E. unguentului cu glicerol

(pag. 953-957, [10])

F2145027. Conform FR X, pastele sunt considerate unguente – suspensii în care faza

dispersată depăşeşte ------ % din masa unguentului:

A. 10 %

B. 15 %

C. 20 %

D. 25 %

E. 50 %

(pag. 951, [10])

F2145028. Conform FR X, cremele sunt unguente – emulsii în care faza apoasă

depăşeşte ---------- % din masa unguentului:

A. 10 %

B. 15 %

C. 20 %

38

D. 25 %

E. 50 %

(pag. 951, [10])

F2145029. Conform FR X, unguentele se conservă:

A. în recipiente bine închise

B. în recipiente sterile, închise etanş

C. la rece

D. la cel mult 15 grade C

E. în recipiente bine închise, la cel mult 25 grade C

(pag. 952, [10])

F2145030. Conform FR X, unguentul simplu se prepară din lanolină şi vaselină în

următoarele proporţii:

A. 50 : 50

B. 90 : 10

C. 10 : 90

D. 80 : 20

E. 20 :80

(pag. 960, [10])

F2245031. Cum se prepara unguentele in care substanta medicamentoasa este

dizolvata in excipient

A. particulele substantei medicamentoase nu trebuie sa depaseasca 100 micrometri

B. daca substanta medicamentoasa este lipofila se dizolva in excipientul topit, exceptia

fiind cazul in care ar recristaliza la rece, cind se suspenda

C. substantele medicamentoase hidrosolubile nu se pot incorpora in unguente - solutii

deoarece hidrogelurile nu pot fi folosite ca baze de unguent

D. daca substanta medicamentoasa reduce consistenta bazei de unguent, nu se poate

prepara un unguent solutie

E. substantele medicamentoase volatile nu se pot incorpora in unguente-solutie, deoarece

exista riscul volatilizarii la cald

(pag. Leucuta,533)

F2245032. Unguente oficinale

A. fluocinolon acetonid 0,01%

B. indometacin 2%;

C. acetat de hidrocortizona 1%

D. oxid galben de mercur 1%;

E. diclofenac sodic 4%

(pag. FRX,951)

F2245033. Caracteristici ale unguentelor mentionate in monografia de generalitati

din FRX


39





E. structura de gel nu este o caracteristica a bazelor de unguent , ci doar a celor de natura

polimerica

(pag. FRX,951)

F2245034. Excipienti lipofili utilizati la prepararea bazelor de unguent

A. alcool stearilic

B. propilenglicol

C. polietilenglicol 4000

D. agar

E. laurilsulfat de sodiu

(pag. Leucuta,530)

F2245035. Caracteristici ale unguentelor, conform farmacopeei






E. structura de gel nu este o caracteristica a bazelor de unguent , ci doar a celor de natura

polimerica

(pag. FRX,951)

F2245036. Unguentele care se aplica pe plagi, arsuri, pielea sugarilor se prepara ,

conform farmacopeei

A. cu baze de unguent lipogeluri

B. cu baze de unguent hidrogeluri

C. cu baze de unguent cu proprietati emulsive sau peliculogene

D. cu metode care le asigura sterilitatea pina la deschiderea recipientului

E. se sterilizeaza cu oxid de etilen

(pag. FRX,951)

F2245037. Conditionarea unguentelor oftalmice, conform farmacopeei

A. in recipiente din sticla

B. in tuburi din aluminiu

C. in tuburi din materiale plastice

D. in recipiente sterile inchise etans, care contin cel mult 10 g unguent, la cel mult 25

grade Celsius

E. in tuburi din aluminiu acoperite la interior cu rasini epoxidice, care contin cel mult 10

g unguent, la cel mult 20 grade Celsius

(pag. FRX,953)

40

F2245038. Prepararea unguentelor oftalmice, conform farmacopeei, trebuie sa se

faca

A. in camere curate de clasa A ca si la solutiile injectabile

B. in conditii aseptice

C. cu baze de unguent hidrogeluri

D. substantele medicamentoase se vor emulsiona

E. marimea particulelor suspendate va fi mai mica de 5 micrometri

(pag. FRX,953)

F2245039. Unguentul simplu este o baza de unguent:

A. grasa hidrofoba

B. de absorbtie

C. emulsie de tip A/U

D. de absorbtie hidratata

E. hidrofila anhidra

(pag. Leucuta, 532)

F2245040. Din punct de vedere al compozitiei, lanolina este:

A. un poliol

B. o glicerida

C. o hidrocarbura

D. o baza emulsie A/U

E. un ester sterolic

(pag. Leucuta 530, FR X 92)

F2345041. Pentru care tip de unguent se indica marimea particulelor de cel mult 25

microni:

A. unguente oftalmice

B. unguente vaginale

C. unguente aplicate pe pielea sugarilor

D. unguente rectale

E. unguentul cu oxid de zinc

(pag. 952)

F2345042. Care este faza gresita in prepararea unguentelor anhidre:

A. componentele grase se topesc

B. substanta activa se dizolva in masa topita

C. substanta activa se dizolva intr-un vehicul ce intra in baza de unguent

D. se amesteca restul bazei pana la racire

E. omogenizarea se face la 100 °C

(pag. 533)

F2345043. STT cu nitroglicerina cedeaza substanta activa pe o durata de:

A. 12 ore

B. 24 ore

C. 72 ore

41

D. 4 zile

E. 7 zile

(pag. 618)

F2345044. Ce afirmatie este gresita in tehnologia sistemelor cu eliberare controlata:

A. se aplica principii fizico-chimice si ale chimiei polimerilor

B. se controleaza patrunderea substantei medicamentoase in organism

C. cinetica de cedare este cunoscuta si reproductibila

D. in mare masura cedarea este independenta de variabilele fiziologice ale locului de

administrare

E. durata mentinerii nivelului medicamentos in plasma este asemanatoare cu formele

farmaceutice cu cedare prelungita

(pag. 611)

F2545045. Scopul terapiei medicamentoase dermatologice este:

A. instalarea unor stari patologice

B. scaderea functiei bariera mecanica

C. scaderea functiei bariera antimicrobiana a pielii

D. subtierea stratului cornos

E. modificarea sau ajustarea functiei de bariera a pielii

(pag. 517/7)

F2545046. Urmatoarele unguente se pastreaza la Separanda conform FR X:

A. unguent oftalmic cu pilocarpina clorhidrica

B. unguent cu acetat de hidrocortizon

C. unguent cu oxid de zinc

D. unguent cu oxid galben de mercur

E. unguent cu clotrimazol

(pag. 953/10)

F2545047. Scaderea absorbtiei percutanate este redusa in cazurile urmatoare:

A. psoriazis

B. jupuirea pielii

C. cheratinizarea excesiva

D. ranile penetrante

E. infectiile cutanate

(pag. 524/7)

F2545048. Afirmatii adevarate despre sistemele terapeutice transdermice:

A. contin substante active intr-un rezervor

B. folosesc calea cutanata pentru efecte locale

C. cedeaza substanta activa cu o viteza ce nu poate fi controlata

D. sunt forme farmaceutice transparente

E. cedarea substantelor active este influentata de variabilele de la locul de absorbtie

(pag. 521/7)

42

F2545049. Afirmatii adevarate despre absortia percutanata:

A. decurge contrar gradientului de concentratie

B. este un proces de difuziune activ

C. nu depinde de factori fizico-chimici caracteristici substantei madicamentoase

D. este un proces de difuzie pasiv

E. nu depinde de starea pielii

(pag. 520/7)

F2545050. Urmatoarele substante active sunt folosite ca antiseboreice in terapia

locala cu exceptia:

A. substantelor astringente

B. substante cheratolitice

C. substante degresante

D. antibiotice

E. substante reducatoare

(pag. 518/7)

F2545051. Referitor la paste este adevarat ca:

A. sunt baze de unguent lavabile

B. au continut redus de substante insolubile solide

C. in compozitia lor se asociaza ZnO, talc, amidon

D. filmul format pe tegument este transparent

E. sunt mai grase decat unguentele

(pag. 533/7)

F2545052. Afirmatii corecte referitoare la sistemele terapeutice transdermice:

A. sunt sisteme farmaceutice cu cedare controlata

B. viteza de eliberare a substantei active este influentata de variabilele de la locul de

absorbtie

C. folosesc calea cutanata pentru efecte locale

D. au actiune rapida

E. cinetica este intotdeauna de ordinul1

(pag. 523/7)

F2545053. Referitor la paste este adevarat ca:

A. faza apoasa depaseste 25% din masa unguentului

B. pe tegumente realizeaza film opac

C. in FR X este oficinal unguentul cu oxid de zinc 1%

D. nu au efect de filtru solar

E. au proprietati absorbante pentru diferite noxe deoarece suprafata particulelor solide

continute este redusa

(pag. 533/7)

F2545054. Conform FR X unguentul cu glicerol:

A. sinonim: unguent cu polietilenglicoli

43

B. contine: amidon,alcool cetilstearilic emulgator,glicerol,apa distilata

C. este omogen, incolor,opac,higroscopic

D. se pastreaza ferit de lumina

E. contine: glicerol, amidon,parafina lichida,apa distilata

(pag. 955/10)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1245055. Absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase aplicate pe piele

in preparate dermatologice este crescuta in cazul in care urmatorii factori au valori

crescute; alegeti acei factori

A. coeficientul de repartitie intre stratul cornos si vehicul

B. concentratia substantei medicamentoase dizolvata in vehicul

C. coeficientul de difuzie al substantei medicamentoase in stratul cornos

D. grosimea stratului cornos

E. suprafata de aplicare a preparatului pe piele

(pag. 519-522, [7])

F1245056. Adeps lanae anhydricus, proprietati, conform farmacopeei. Care dintre

enunturi sunt corecte

A. este un excipient hidrofil

B. este un emulgator apa/ulei

C. poate incorpora apa de 2-3 ori masa sa sub forma de emulsie

D. se dizolva in apa;

E. este miscibila in stare topita cu uleiuri vegetale

(pag. 91-4, [FR X])

F1245057. Alegeti enunturile corecte referitoare la un sistem terapeutic transdermic

A. reprezinta un sistem farmaceutic de cedare controlata a substantei medicamentoase

B. cinetica de cedare este cunoscuta, predeterminata, reproductibila si de lunga durata

C. exista diferite sisteme terapeutice comercializate dar modul de formulare si asigurare a

cineticii de cedare este diferit

D. sistemele terapeutice se aplica numai pe tegumente

E. sistemele terapeutice au numai efecte locale

(pag. 611-621, [7])

F1245058. Alegeti variantele corecte referitoare la prepararea unguentelor emulsie,

conform farmacopeei:

A. se prepara baza de unguent prin dispersarea fazei interne in faza externa in care in

prealabil s-a incorporat emulgatorul

B. substanta medicamentoasa se dizolva in faza in care este solubila

C. substantele medicamentoase se disperseaza in baza de unguent in functie de

proprietatile acestora si de scopul terapeutic urmarit

D. se pot folosi antioxidanti si conservanti antimicrobieni potriviti;

44

E. unguentul obtinut se sterilizeaza

(pag. 951, [FR X])

F1245059. Baze de unguent oficinale in FRX:alegeti-le

A. unguentum emulsificans

B. unguentum gliceroli

C. ungentum macrogoli

D. unguentum simplex

E. unguentum lanalcoli

(pag. 954-960, [FR X])

F1245060. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la hidrogeluri sunt corecte

A. se prepara din polimeri hidrosolubili

B. sunt sisteme semisolide tridimensionale ale unor matrite polimerice reticulate

C. sint opace;

D. aspect: clar

E. se prefera administrarea pe cornee

(pag. 532, [7])

F1345061. Absorbtia percutanata se poate realiza:

A. prin foliculul pilos

B. prin si printre celulele stratului cornos

C. prin peretii foliculilor pilosi

D. prin glandele sebacee

E. prin glandele sudoripare

(pag. 519)

F1345062. Care sunt bazele de unguent lavabile:

A. unguent emulgator

B. unguent cu stearina

C. unguent simplu

D. vaselina

E. glicerolatul de amidon

(pag. 532)

F1345063. Care sunt etapele absorbtiei percutanate:

A. dispersarea substantei medicamentoase in excipient

B. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient

C. difuzia moleculelor substantei medicamentoase prin excipient spre suprafata pielii

D. parasirea excipientului si patrunderea in stratul cornos

E. difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm

(pag. 521)

F1345064. Care sunt zonele terapeutice la nivelul pielii:

A. suprafata externa

B. stratul cornos

45

C. epidermul viu si dermul superior

D. glandele pielii

E. conjunctiva oftalmica

(pag. 518)

F1345065. Exemple de baze de unguent din F.R.X. sunt:


B. unguent cu glicerol

C. unguent cu macrogoli

D. unguent simplu

E. unguent cu carbopol

(pag. 951-960)

F1345066. Exemple de substante medicamentoase care se acumuleaza in stratul

cornos sunt:

A. hidrocortizon

B. betametazona

C. fluocinolon

D. escina

E. estradiol

(pag. 520)

F1345067. Rezervorul medicamentos al unui STT contine substnta activa sub forma

de:

A. solutie

B. suspensie

C. particule solide

D. emulsie

E. aerosoli

(pag. 612)

F1345068. Substante formatoare de geluri sunt:

A. bentonita

B. acid poliacrilic

C. metilceluloza

D. lanolina

E. uleiul de ricin

(pag. 532)

F1345069. Unguentele sterile prevazute de F.R.X. sunt:

A. aplicate pe pielea sugarilor

B. aplicate pe arsuri

C. aplicate pe plagi

D. oftalmice

E. aplicate pe mucoasa nazala

(pag. 952-953)

46


A. numai transepidermic

B. transepidermic, cand viteza de absorbtie devine constanta

C. transfolicular, in perioada de latenta pana cand viteza de penetrare atinge viteza de

stare stationara

D. transepidermic, in perioada de latenta pana cand viteza de penetrare atinge viteza de

stare stationara

E. transfolicular, cand viteza de absorbtie devine constanta

(pag. 520, [7])

F1445071. Biodisponibilitatea cutanata a substantelor medicamentose poate fi mai

mica daca:

A. substanta nu este suspendata sau emulsionata in vehicul

B. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mica

C. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mare

D. substanta este dizolvata in vehicul, rezultand o solutie saturata

E. substanta medicamentoasa are un coeficient de repartitie piele/vehicul mic

(pag. 529, [7])

F1445072. Care dintre urmatoarele unguente sunt prevazute de FR.X:

A. unguent cu clotrimazol 1%

B. unguent cu acetat de hidrocortizon 1%

C. unguent cu fenilbutazona 4%

D. unguent cu oxid galben de mercur 2%

E. unguent cu oxid de zinc 10%

(pag. 953, 956, 95960, [9])

F1445073. Cedarea substantelor medicamentoase din sisteme terapeutice

transdermice prezinta urmatoarele caracteristici:

A. se face cu o viteza predeterminata

B. se face pe o perioada de 24 - 48 ore

C. se face pe o perioada de 12 - 24 ore

D. se face cu o cinetica cunoscuta si reproductibila

E. nu este influentata de variabilele locului de absorbtie

(pag. 523, [7])

F1445074. Conform FR.X, unguentele:

A. trebuie sa aibe un aspect omogen

B. examinate cu lupa, pot prezenta picaturi sau aglomerari de particule

C. trebuie sa aibe un pH cuprins intre 4,5 si 8,5

D. trebuie sa aibe un pH mai mic decat 4,5

E. se conserva in recipiente bine inchise la cel mult 8 °C

(pag. 952, [9])

F1445075. Efectele preparatelor dermatologice la nivelul stratului cornos sunt:

47

A. rehidratarea acestui strat

B. indepartarea chimica a tesutului ingrosat rezultat in urma afectiunilor la acest nivel

C. ocluzia stratului cornos

D. absorbtia radiatiilor ultraviolete

E. indepartarea sebumuului din canalul sebaceu

(pag. 518, [7])

F1445076. Efectul rezervor observat in cazul absorbtiei percutane:

A. consta in acumularea substantei medicamentoase in anexele pielii

B. consta in acumularea substantei medicamentoase in stratul cornos

C. nu prezinta importanta in cazul substantelor medicamentoase puternic active

D. este favorabil difuziei in epiderm si derm

E. poate fi accentuat de dimetilsulfoxid sau prin hidratarea stratului cornos

(pag. 520, [7])

F1445077. Factorii fiziologici care maresc absorbtia percutanata a substantelor

medicamentoase sunt:

A. hidratarea stratului cornos

B. tratarea pielii cu solventi organici

C. cheratinizarea excesiva a stratului cornos

D. cresterea fluxului sanguin dermic

E. pielea intacta

(pag. 524, [7])

F1445078. In sistemele terapeutice transdermice, elementul de control al cedarii

substantei

medicamentoase este:

A. o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate

B. o folie metalica cu pori cu dimensiuni riguros controlate

C. o matrita monolitica corespunzator formulata

D. o matrita lipofila cu sau fara invelis polimeric

E. intotdeauna o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate

(pag. 523, [7])

F1445079. In vederea obtinerii unor efecte la suprafata pielii se folosesc unguente:

A. cheratolitice

B. emoliente

C. antiseboreice

D. ecran antisolare

E. paste

(pag. 518, [7])

F1445080. La prepararea prouselor semisolide de tip emulsie, amestecarea fazelor

se realizeaza:

A. la temperatura de 50 - 70 °C

B. la temperatura de 70 - 72 °C

48

C. prin amestecarea ambelor faze deodata pentru emulsiile care au un volum mic de faza

dispersa

D. prin adaugarea fazei continue la faza discontinua cand are loc o inversare a tipului de

emulsie, urmata de o dispersare in picaturi mai fine

E. prin adaugarea fazei interne la faza continua in cazul emulsiilor care au un volum mare

de faza dispersa

(pag. 534, [7])

F1445081. Lanolina, folosita ca excipient in formularea unguentelor, indeplineste

urmatoarele roluri:

A. vehicul hidrofob

B. agent de crestere a viscozitatii

C. formator de matrita, oferind consistenta necesara

D. emulgator ulei/apa

E. emulgator apa/ulei

(pag. 529, [7])

F1445082. Procese fizico-chimice implicate in absorbtia percutanata sunt:

A. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient

B. difuzia moleculelor substantei medicamentoase prin vehicul spre suprafata pielii

C. parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos

D. difuzia prin stratul cornos, in epiderm si derm

E. diluarea substantei medicamentoase in torentul circulator

(pag. 521, [7])

F1445083. Se impune folosirea preparatelor dermatologice cu efecte locale in tesutul

viu al pielii in urmatoarele situatii:

A. dureri provocate de arsuri

B. deshidratarea si iritarea pielii

C. afectiuni premaligne sau maligne

D. pigmentarea excesiva a pielii

E. afectiuni inflamatoare

(pag. 519, [7])

F1445084. Substantele medicamentoase incorporate in sisteme terapeutice

transdermice sunt:

A. substante medicamentoase cu indice terapeutic mare

B. substante medicamentoase active in organism in concentratii foarte mici

C. cedate numai pe baza gradientului de concentratie

D. nitroglicerina, estradiol, hidrocortizon acetat, clonidina

E. nitroglicerina, estradiol, clonidina, scopolamina

(pag. 523, [7])

F1445085. Sunt considerate baze de absorbtie anhidre:

A. amestecul de vaselina si ceara

B. lanolina

49

C. unguentul simplu

D. unguentul emulgator

E. alcoolii de lina

(pag. 532, [7])

F1545086. Acceleratorii de penetrare folosiţi la obţinerea unguentelor:

A. scad temporar capacitatea barieră a pielii

B. au acţiune farmacologică

C. sunt incompatibili cu substanţele active

D. nu trebuie să permită pierderea unor compăonente ale lichidelor biologice

E. sunt alergeni

(pag. 527, [7])

F1545087. Bazele de unguent lavabile:

A. se îndepărtează numai prin spălare cu apă şi săpun

B. pot fi anhidre sau hidratate

C. se mai numesc evanescente

D. după aplicare pe piele formează un film care nu este oclusiv

E. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lână hidratat

(pag. 527, [7])

F1545088. Conform FR X referitor la prepararea unguentului oftalmic cu

pilocarpină clorhidrică sunt adevărate afirmaţiile:

A. se prepară pe cale aseptică

B. se sterilizează la etuvă

C. are concentraţia 2%

D. se păstrează la Separanda

E. se păstrează ferit de lumină

(pag. 958, [10])

F1545089. conform FR X mărimea particulelor de substanţă activă suspendate într-

un unguent oftalmic:

A. se determină pe o masă de unguent ce conţine aproximativ 10 mg substanţă

medicamentoasă

B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 25 micrometri

C. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri

D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri

E. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri

(pag. 953, [10])

F1545090. Factorii dependenţi de natura chimică a substanţei medicamentoase care

influenţează transferul cutanat sunt:

A. coeficientul de repartiţie U/A

B. activitatea termodinamică a substanţei medicamentoase

C. coeficientul de repartiţie strat cornos/vehicul

D. clearance-ul substanţei medicamentoase după traversarea stratului cornos

50

E. prezenţa unei duble legături C2-C3.

(pag. 524, [7])

F1545091. Penetrarea substanţelor medicamentoase prin piele este crescută în:

A. porţiunea posterioară auriculară

B. zona plantară

C. zona presternală

D. zona anterioară a braţelor

E. cazul în care se administrează esteri ai acidului nicotinic

(pag. 544, [7])

F1545092. Referitor la mărimea particulelor suspendate într-o bază de unguent FR

X prevede:

A. se determină pe o masă de unguent ce conţine aproximativ 200 mg substanţă

medicamentoasă

B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri

C. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 150 micrometri

D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri

E. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri

(pag. 952, [10])

F1645093. Antioxidanti folositi la prepararea unguentelor:

A. acid sorbic

B. acid citric

C. fenol

D. galat de propil

E. butil hidroxi anisol

(pag. 529-530)

F1645094. Bazele de unguente pot fi:

A. baze de tip solutie

B. baze de unguent lavabile

C. baze de tip suspensie

D. baze grase hidrofobe

E. baze hidrosolubile

(pag. 532)

F1645095. Criterii de calitate în formularea unguentelor:

A. stabilitatea fizoco-chimica

B. puritatea

C. inocuitatea

D. eficienta

E. cantitatea fazei apoase din compozitie

(pag. 533)

F1645096. Epidermul contine:

51

A. dermul

B. stratul bazal

C. stratul cornos

D. stratul granulos

E. hipodermul

(pag. 514-515)

F1645097. În functie de gradul de dispersie al substantelor active, unguentele pot fi:

A. unguente-solutii

B. unguente cu mai multe faze

C. unguente hidrosolubile

D. unguente-suspensii

E. unguente-emulsii

(pag. 951)

F1645098. Prevederile FRX la conservarea unguentelor oftalmice:

A. în recipiente bine închise

B. în recipiente sterile

C. în recipiente închise etans

D. la o temperetura de cel mult 25°C

E. la loc racoros

(pag. 953)

F1645099. Unguentul emulgator:

A. este oficinal în FRX

B. este oficinal în FR IX

C. este o baza de unguent lavabil

D. este o baza anhidra de tip ulei/apa

E. eset o baza hidratata de tip ulei/apa

(pag. 532)

F2145100. Acumularea substantelor medicamentoase in structurile pielii, urmata de

eliberarea pe o perioada prelungita de timp (,,efect rezervor,,) se intalneste la

preparatele dermatologice ce contin:

A. antiseptice

B. cheratolitice (acid salicilic, sulf)

C. astringente (acid citric, acid tartric)

D. corticosteroizi (fluocinolon, hidrocortizon, s.a.)

E. hormoni sexuali (testosteron, estradiol)

(pag. (7) 520)

F2145101. Transferul transcutanat al substantei medicamentoase se ralizeaza in

circulatia generala dupa aplicarea pe urmatoarele zone:

A. torace

B. scalp

C. fesa

52

D. antebrat

E. spatele urechii

(pag. (7) 523)

F2145102. Promotorii absorbtiei cutanate trebuie sa indeplineasca urmatoarele

conditii:

A. sa creasca permeabiliatea substantei medicamentoase prin stratul cornos

B. sa mareasca capacitatea bariera a pielii

C. sa nu permita pierderea unor componente ale lichidelor bilogice

D. sa permita revenirea la normal a functiei bariera a pielii


(pag. (7) 527)

F2145103. Promotorii absorbtiei cutanate trebuie sa indeplineasca urmatoarele

conditii:

A. sa creasca permeabilitatea substantei medicamentoase prin stratul cornos

B. sa mareasca capacitatea bariera a pielii

C. sa nu permita pierderea unor componente ale lichidelor biologice

D. sa permita revenirea la normal a functiei bariera a pielii


(pag. (7) 527)

F2145104. Urmatorii compusi actioneaza ca acceleratori ai absorbtie cutanate:

A. azona

B. dimetilsulfoxid

C. dimetilformamida

D. dimetilacetamida

E. metilceluloza

(pag. (7) 528)

F2145105. Care dintre urmatoarele substante au capacitatea de a forma geluri:

A. alcoolul cetilstearilic

B. cetilsulfatul de sodiu

C. bentonita

D. dioxidul de siliciu coloidal

E. metilceluloza

(pag. (7) 532)

F2145106. Urmatoarele substante formatoare de geluri sunt produse naturale

organice:

A. tragacanta

B. pectina

C. carboximetilceluloza

D. bentonita

E. dioxidul de siliciu

(pag. (7) 532)

53

F2145107. Gelurile:

A. sunt preparate semisolide in care faza lichida este incorporata intr-un sistem

tridimensional al unei matrite polimerice

B. au aspect clar

C. sunt lipodispersabile

D. pot contine o proportie mare de substante medicamentoase (mai putin de 25 %) (mai

putin de 25 procente)

E. nu sunt lavabile

(pag. (7) 532)

F2145108. Bazele grase hidrofobe:

A. au aspect translucid

B. sunt usor de indepartat prin spalare

C. au efect ocluziv

D. pot incorpora cantitati mari de apa

E. au proprietati emulgatoare, cand sunt folosite ca atare (fara adaus de emulgator)

(pag. (7) 532)

F2145109. Bazele de absorbtie hidratate:

A. se obtin din bazele de absorbtie anhidre prin adaugare de apa

B. au proprietati emoliente

C. au proprietati ocluzive

D. sunt emulsii de tip U/A (ulei/apa)

E. se numesc si coldcreme

(pag. (7) 532)

F2145110. Următoarele afirmaţii privind gelurile sunt reale:

A. sunt sisteme semisolide în care faza lichidă este emulsionată într-o matriţă polimerică

B. încorporarea substanţei medicamentoase se face după gelificarea polimerului

C. sunt hidrodispersabile

D. au un aspect opac

E. au proprietăţi pseudoplastice, plastice şi tixotrope

(pag. 532-533, [7])

F2145111. Din grupa bazelor de unguent lavabile fac parte:

A. unguentul simplu

B. unguentul emulgator

C. unguentul emulgator hidratat

D. cremele cu stearaţi

E. vaselina

(pag. 532, [7])

F2145112. Pastele:

A. au un conţinut ridicat de substanţe solide insolubile

B. au proprietăţi de protecţie a pielii

C. formează pe tegument un film opac

54

D. se mai numesc şi coldcreme

E. sunt unguente monofazice

(pag. 533, [7])

F2145113. Substanţele formatoare de geluri hidrosolubile sunt:

A. tragacanta

B. metilceluloza

C. acidul poliacrilic

D. dioxidul de siliciu

E. plastibaza

(pag. 532, [7])

F2145114. În formularea unguentelor se urmăreşte realizarea următoarelor criterii

cosmetice:

A. uşurinţă la aplicare

B. consistenţă ridicată

C. absenţa caracterului lipicios

D. asigurarea stabilităţii fizico-chimice a substanţelor medicamentoase

E. absenţa texturii grunjoase la aplicare

(pag. 533, [7])

F2145115. La prepararea unguentele anhidre:

A. se aplică metoda topirii

B. substanţa activă se dizolvă în masa topită sau în unul din componentele bazei şi apoi

se amestecă cu restul bazei

C. masa topită se amestecă până la răcire

D. masa topită se lasă în repaus până la răcire

E. faza apoasă se incorporează prin emulsionare la rece

(pag. 533, [7])

F2145116. La prepararea unguentelor tip emulsie sunt valabile următoarele:

A. componentele fazei grase se amestecă prin topire

B. faza aposă se încorporează la rece

C. substanţele hidrosolubile se dispersează în faza grasă

D. substanţele termolabile se adaugă la emulsia răcită

E. substanţele liposolubile se dispersează în faza polară

(pag. 534, [7])

F2145117. Conform FR X, la unguentele care se aplică pe plăgi sau arsuri se

folosesc:

A. baze de unguent cu proprietăţi emulsive

B. baze de hidrocarburi

C. baze de unguent cu proprietăţi peliculogene

D. lipogeluri

E. toate tipurile de mai sus

(pag. 952, [10])

55

F2145118. Următoarele afirmaţii privind unguentele oftalmice sunt valabile:

A. se prepară în condiţii aseptice

B. la preparare se folosesc în general baze liposolubile

C. pot conţine conservanţi antimicrobieni potriviţi

D. se condiţionează în recipiente sterile, închise etanş, care conţin cel mult 50 g unguent

E. se conservă la cel mult 25 grade C

(pag. 953, [10])

F2245119. Baze de unguent oficinale in FRX

A. unguentum emulsificans

B. unguentum gliceroli

C. ungentum macrogoli

D. unguentum simplex

E. unguentum lanalcoli

(pag. FRX,951)

F2245120. Prepararea unguentelor emulsie, conform farmacopeei

A. se prepara baza de unguent prin dispersarea fazei interne in faza externa in care in

prealabil s-a incorporat emulgatorul

B. substanta medicamentoasa se dizolva in faza in care este solubila

C. substantele medicamentoase se disperseaza in baza de unguent in functie de

proprietatile acestora si de scopul terapeutic urmarit

D. se pot folosi antioxidanti si conservanti antimicrobieni potriviti

E. unguentul obtinut se sterilizeaza

(pag. FRX,951)

F2245121. Hidrogelurile, preparare, caracteristici si aplicare

A. se prepara din polimeri hidrosolubili

B. preparate cu acid poliacrilic ( Carbopol) necesita neutralizarea acestuia cu hidroxid de

potasiu sau cu trietanolamina

C. sint opace

D. sint lavabile

E. se prefera administrarea pe cornee

(pag. Leucuta,531)

F2245122. Adeps lanae anhydricus, proprietati, conform farmacopeei

A. este un excipient hidrofil

B. este un emulgator apa/ulei

C. poate incorpora apa de 2-3 ori masa sa sub forma de emulsie

D. se dizolva in apa

E. este miscibila in stare topita cu uleiuri vegetale

(pag. FRX,53)

F2245123. Absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase aplicate pe piele

in preparate dermatologice este crescuta in cazul in care urmatorii factori au valori

crescute

56

A. coeficientul de repartitie intre stratul cornos si vehicul

B. concentratia substantei medicamentoase dizolvata in vehicul

C. coeficientul de difuzie al substantei medicamentoase in stratul cornos

D. grosimea stratului cornos

E. suprafata de aplicare a preparatului pe piele

(pag. Leucuta,521)

F2245124. In ce conditii vehiculul preparatelor dermatologice poate imbunatati

absorbtia percutanata a substantei medicamentoase

A. cind solubilitatea in vehicul este redusa

B. cind solubilitatea in vehicul este mare

C. cind activitatea termodinamica a substantei medicamentoase este mica

D. cind activitatea termodinamica a substantei medicamentoase este mare

E. cind vehiculul este un hidrogel

(pag. Leucuta,522)

F2245125. Un sistem terapeutic transdermic

A. reprezinta un sistem farmaceutic de cedare controlata a substantei medicamentoase

B. cinetica de cedare este cunoscuta, predeterminata , reproductibila si de lunga durata

C. exista diferite sisteme terapeutice comercializate dar modul de formulare si asigurare a

cineticii de cedare este diferit

D. sistemele terapeutice se aplica numai pe tegumente

E. sistemele terapeutice au numai efecte loca

(pag. Leucuta,523)

F2245126. Ce preparate topice sunt destinate unor efecte la suprafata pielei

A. protectoare fata de radiatia ultravioleta

B. destinate inhibarii proliferarii stratului bazal

C. ocluzia stratului cornos cu efect hidratant si emolient

D. antiseptice sau antibiotice cu actiune locala

E. deodorante

(pag. Leucuta,518)

F2245127. Ce preparate se folosesc pentru efecte in stratul cornos A. emoliente

B. cheratolitice

C. sistemice

D. pentru glandele pielei

E. pentru absorbtia unor produsi iritanti de la suprafata pielei

(pag. Leucuta,518)

F2245128. Ce preparate topice se folosesc pentru efecte asupra anexelor pielei

A. antiseboreice

B. depilatoare

C. vasoconstrictoare

D. antiperspirante

57

E. deodorante

(pag. Leucuta,518)

F2245129. Care sunt caile principale ale absorbtiei percutanate

A. stratul cornos

B. dermul

C. hipodermul

D. transfolicular

E. transepidermic

(pag. Leucuta,519)

F2245130. Care sunt etapele care preced absorbtia percutanata

A. dizolvarea substantei medicamentoase in vehicul

B. difuzia moleculelor dizolvate in vehicul

C. parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos

D. difuzia in capilarele sanguine din epiderm-derm

E. preluarea sistemica

(pag. Leucuta,521)

F2245131. Ce substante medicamentoase se folosesc in sistemele terapeutice

transdermice

A. scopolamina

B. dermatolul

C. clonidina

D. nitroglicerina

E. estradiolul

(pag. Leucuta,523)

F2245132. Ce factori fiziologici pot favoriza absorbtia percutanata

A. pielea subtire a sugarilor

B. pielea uscata

C. pielea hidratata

D. cheratinizarea excesiva

E. regiuni anatomice cu grosime mai mare (zona plantara)

(pag. Leucuta,524)

F2245133. Care este rolul vehiculului preparatelor dermatologice in absorbtia

percutanata

A. excipientii nu traverseaza bariera cutanata

B. dizolvarea substantei medicamentoase in vehicul face dificila difuzia

C. absorbtia este favorizata de starea de dispersie moleculara a substantei

medicamentoase in excipient

D. afinitatea crescuta a vehiculului pentru substanta dizolvata micsoreaza viteza de

transfer si marimea procesului

E. activitatea termodinamica a substantei medicamentoase este dependenta de vehicul

(pag. Leucuta,526)

58

F2245134. Ce promotori (acceleratori) ai absorbtiei percutanate se pot folosi

A. uleiul de parafina

B. N--metil-2-pirolidona

C. dimetilacetamida

D. dodecilazacicloheptan-2-ona (Azona)

E. tensioactivii

(pag. Leucuta,527)

F2245135. Exemple de excipienti hidrocarburi si rolul lor in bazele de unguent

A. vaselina

B. polidimetilsiloxanul

C. ceara de albine

D. parafina

E. vehicul hidrofob, formator de matrita

(pag. 530,Leucuta)

F2245136. Ce excipienti alcooli se folosesc in baze de unguent si cu ce rol

A. alcool cetilic

B. alcool etilic

C. alcool stearilic

D. glicerol

E. excipienti lipofili, solizi, pentru formarea matritei impreuna cu excipienti lichizi

(pag. Leucuta,530)

F2245137. Ce excipienti acizi grasi se folosesc in baze de unguent si cu ce rol

A. acid stearic

B. acid sorbic

C. acid palmitic

D. acid citric

E. rol de formatori de matrita si de compusi chimici care reactioneaza cu baze spre a

forma emulgatori (stearat de sodiu)

(pag. Leucuta,530)

F2245138. Exemple de esteri, corpuri grase, utilizati in baze de unguent

A. monostearat de glicerol

B. esterul metilic al acidului p-aminobenzoic

C. esteri de sorbitan (Span)

D. esteri de polioxietilen sorbitan(Tween)

E. rol de formatori de matrita

(pag. Leucuta,531)

F2245139. Ce polioli se pot folosi ca excipienti in baze de unguent si cu ce rol

A. polietilenglicoli

B. glicerol

59

C. propilenglicol

D. clor-metacrezol

E. componenti ai fazei apoase ai unei emulsii, umectanti, sau formatori de matrita

(polietilenglicolii)

(pag. Leucuta,530)

F2245140. Ce sunt bazele de absorbtie, exemplu

A. baze care se absorb prin piele

B. baze care favorizeaza absorbtia

C. baze anhidre care au emulgatori si au capacitatea de a incorpora apa dind emulsii

D. unguentul simplu

E. unguentul cu alcooli de lina

(pag. Leucuta,532)

F2245142. Controlul calitatii unguentelor conform FR X se refera la:

A. omogenitate

B. marimea particulelor

C. pH

D. vascozitate

E. sterilitate

(pag. FR X, 952)

F2245143. Preparatele semisolide denumite paste:

A. sunt unguente de tip suspensie

B. procentul de substanta suspendata depaseste 25 %

C. au proprietati de protectie a pielii

D. au in compozitie peste 10% apa

E. au proprietati emoliente

(pag. FR X 95, Leucuta 533)

F2245144. Alcoolul cetilstearilic emulgator:

A. are in compozitie alcool cetilstearilic

B. are in compozitie cetilstearilsulfat de sodiu

C. este un emulgator de tip A/U

D. este un produs solid ceroas

E. intra in compozitia unguentului emulgator

(pag. FR X, 101, 954)

F2245145. Unguentul cu macrogoli:

A. este o baza de unguent hidrosolubila anhidra

B. este o baza de unguent hidrosolubila hidratata

C. este un gel

D. da incompatibilitati cu polietilena

E. este o baza de unguent oficinala in FR X

(pag. FR X 957)

60

F2245146. Cold-cremele:

A. sunt baze de unguent emulsie de tip A/U

B. sunt baze de unguent emulsie de tip U/A

C. sunt baze de unguent de absorbtie hidratate

D. au proprietati emoliente

E. pot fi indepartate prin spalare cu apa

(pag. Leucuta, 532)

F2245147. Criterii de calitate pentru unguentelor:

A. vascozitatea

B. capacitatea de intindere

C. puritatea

D. inocuitatea

E. stabilitatea fizico-chimica a substantelor medicamentoase

(pag. Leucuta, 533)

F2245148. Excipienti pentru baze de unguent grase hidrofobe:

A. vaselina

B. lanolina

C. ulei de parafina

D. ceara

E. colesterol

(pag. Leucuta, 532)

F2345149. Care sunt caracteristicile unguentelor:

A. preparate semisolide

B. se aplica pe piele si mucoase

C. se aplica in scop terapeutic

D. se aplica pentru protectie

E. dimensiunea particulelor insolubile dispersate sa fie de 125 microni

(pag. 951)

F2345150. Ce fel de unguente se obtin in functie de gradul de dispersie al

substantelor active:

A. unguente-solutii

B. unguente-emulsii

C. unguente-suspensii

D. unguente-polifazice

E. hidrogeluri

(pag. 951)

F2345151. Care sunt caracteristicile corecte pentru unguente:

A. aspect omogen

B. culoare si aspectul caracteristice componentelor

C. pH cuprins intre 3,5-5,5

D. marimea particulelor 50 microni

61

E. pH cuprins intre 4,5-8,5

(pag. 952)

F2345152. Cum se conserva corect unguentele:

A. in recipiente bine inchise

B. in recipiente inchise etans

C. in recipiente sterile

D. la temperatura de cel mult 30 °C

E. la temperatura de cel mult 25 °C

(pag. 952)

F2345153. In ce conditii se conserva unguentele oftalmice:

A. in recipiente sterile

B. in recipiente inchise etans

C. in recipiente bine inchise

D. in cantitate de cel mult 10 g unguent oftalmic

E. la cel mult 25 °C

(pag. 953)

F2345154. Care sunt zonele terapeutice la nivelul pielii:

A. suprafata externa

B. stratul cornos

C. epidermul viu si dermul superior

D. glandele pielii

E. conjunctiva oftalmica

(pag. 518)


A. prin foliculul pilos

B. prin si printre celulele stratului cornos

C. prin peretii foliculilor pilosi

D. prin glandele sebacee

E. prin glandele sudoripare

(pag. 519)

F2345156. Exemple de substante medicamentoase care se acumuleaza in stratul

cornos sunt:

A. hidrocortizon

B. betametazona

C. fluocinolon

D. escina

E. estradiol

(pag. 520)

F2345157. Care sunt etapele absorbtiei percutanate:

A. dispersarea substantei medicamentoase in excipient

B. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient

62

C. difuzia moleculelor substantei medicamentoase prin excipient spre suprafata pielii

D. parasirea excipientului si patrunderea in stratul cornos

E. difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm

(pag. 521)

F2345158. Care sunt bazele de unguent lavabile:


B. unguent cu stearina

C. unguent simplu

D. vaselina

E. glicerolatul de amidon

(pag. 532)

F2345159. Substante formatoare de geluri sunt:

A. bentonita

B. acid poliacrilic

C. metilceluloza

D. lanolina

E. ulei de ricin

(pag. 532)

F2345160. Exemple de baze de unguent din F.R.X. sunt:




D. unguent simplu

E. unguent cu carbopol

(pag. 954,955,957,960)

F2345161. Unguentele sterile prevazute de F.R.X. sunt:

A. aplicate pe pielea sugarilor

B. aplicate pe arsuri

C. aplicate pe plagi

D. unguente oftalmice

E. aplicate pe mucoasa nazala

(pag. 952-953)

F2345162. Tipuri de baze de unguent prevazute de F.R.X. sunt:

A. baze grase

B. baze emulsii A/U

C. baze emulsii U/A

D. baze hidrosolubile

E. baze lavabile

(pag. 951)

F2345163. Unguentele oftalmice se caracterizeaza prin:

63

A. consistenta semisolida

B. sterile

C. marimea particulelor dispersate de 25 micrometri

D. marimea particulelor dispersate de 50 micrometri

E. conservate in cutii de plastic de 20 g

(pag. 953)

F2345164. Rezervorul medicamentos al unui STT contine substanta activa sub

forma de:

A. solutie

B. suspensie

C. particule solide

D. emulsie

E. aerosoli

(pag. 612)

F2545165. Afirmatii adevarate despre bazele de unguent lavabile:

A. pot fi anhidre sau hidratate

B. se numesc si evanescente

C. formeaza un film care nu este ocluziv dupa aplicare pe piele

D. se indeparteaza doar prin spalare cu apa si sapun

E. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lana hidrata

(pag. 527/7)

F2545166. Caracteristicile acceleratorilor de penetrare utilizati la obtinerea

unguentelor:

A. cresc temporar capacitatea de bariera a pielii

B. au actiune farmacologica

C. scad temporar capacitatea bariera a pielii

D. nu trebuie sa permita pierderea unor componente ale lichidelor biologice

E. sunt alergizanti

(pag. 527/7)

F2545167. Prepararea unguentului oftalmic cu pilocarpina clorhidrica conformFR

X:

A. se pastreaza la separanda

B. se sterilizeaza la etuva

C. se pastreaza ferit de lumina

D. are concentratie 2%

E. se prepara pe cale aseptica

(pag. 958/10)

F2545168. Urmatoarele unguente sunt prevazute inFR X:

A. unguent cu hidrocortizon acetat 1%


64


D. unguent emulgator hidratat

E. unguent cu clotrimazol 1%

(pag. 953/10)

F2545169. Marimea particulelor de substanta activa suspendate intr-un unguent

oftalmic conform FR X:

A. 10% din particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri

B. 90% din particulele examinate au diametrul de cel mult50 micrometri

C. 10% din particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri

D. 90% din particulele examinate au diametrul de cel mult 25micrometri

E. se determina pe o masa de unguent ce contine 10 mg de substanta medicamentoasa

(pag. 953/10)

F2545170. Prevederi ale FR X referitoare la marimea particulelor suspendate intr-o

baza de unguent:

A. 90% din particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri

B. 10% din particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri

C. 90% din particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri

D. 90% din particulele examinate au diametrul de cel mult 150micrometri

E. se determina pe o masa de unguent ce contine 200 mg substanta medicamentoasa

(pag. 952/10)

F2545171. Factori dependenti de natura chimica a substantei madicamentoase care

influenteaza transferul cutanat:

A. activitatea termodinamica a substantei medicamentoase

B. coeficientul de reoertitie strat cornos/vehicul

C. clearance-ul substantei medicamentoase dupa traversarea stratului cornos

D. coeficientul de repartitie U/A

E. prezenta unei duble legaturi C2-C3

(pag. 524/7)

F2545172. Substantele active se absorb transepidermic astfel:

A. prin glandele sebacee

B. prin peretii foliculilor pilosi

C. prin stratul cornos, intra sau intercelular

D. prin glandele sudoripare

E. raspunsurile corecte sunt a si b

(pag. 519/7)

F2545173. Bazele de absorbtie hidratate:

A. Sunt emulsii apa/ulei

B. se numesc si coldcreme

C. sunt amestecuri de polietilenglicoli cu mase moeaculare mici si mari

D. lanolina hidratata cu 25% apa este un astfel de exemplu

E. unguentul emulgator este un astfel de exemplu

65

(pag. 532/7)

F2545174. Bazele de unguent lavabile:

A. pot fi baze anhidre

B. pot fi hidratate de tip U/A

C. pot fi hidratate de tip A/U

D. se mai numesc si crème

E. dupa evaporarea apei formeaza un film continuu si hidrofob

(pag. 532/7)

F2545175. Unguentele trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii de calitate:

A. instabilitate fizica

B. puritate

C. inocuitate-prezenta caracterului sensibilizant

D. eficienta-efect terapeutic bun

E. stabilitate fizico-chimica

(pag. 533/7)

F2545176. Biodisponibilitatea cutanata poate fi mai micain urmatoarele cazuri:

A. cand solubilitatea in vehicul este foarte mare

B. cand solubilitatea in vehicul este foarte mica

C. cand coeficientul de repartitie piele/vehicul este mic

D. cand substanta medicamentoasa este emulsionata in vehicul

E. cand coeficientul de repartitie piele/vehicul este mare

(pag. 529/7)

F2545177. Se pot folosi ca promotori ai absorbtiei percutanate urmatoarele

substante:

A. dimetilsulfoxid

B. dimetilacetamida

C. propilenglicol

D. dimetilformamida

E. miristat de izopropil

(pag. 527/7)

F2545178. Elemente mai importante care infuenteaza transferul percutanat:

A. activitatea termodinamica a substantei medicamentoase

B. coeficientul de repartitie strat cornos vehicul

C. clearance-ul substantei medicamentoase dupa traversarea stratului cornos

D. natura chimica a substantei medicamentoase

E. cantitatea de excipient folosita

(pag. 525/7)

F2545179. Substantele auxiliare folosite la prepararea unguentelor oftalmice

conformFR X sunt urmatoarele cu exceptia:

A. antioxidanti

66

B. agenti pentru cresterea vascozitatii

C. umectanti

D. stabilizanti

E. conservanti antimicrobieni potriviti

(pag. 953/10)

F2545180. Unguentul oftalmic cu clorhidrat de pilocarpina conform FR X:

A. are concentratia 1%

B. clorhidratul de pilocarpina este dispersat in unguent simplu

C. se pastreaza la Separanda in recipiente sterile, inchise etans

D. are concentratia 2%

E. clorhidratul de pilocarpina este dispersat in unguent cu glicerol

(pag. 958/10)

F2545181. Afirmatii corecte privind bazele de unguent lavabile:

A. prin incorporarea de substante grase pot avea caracter emolient

B. dupa evaporarea apei ramane un film semipermeabil

C. lanolina hidratata cu 25% apa este o baza lavabila

D. unguentul emulgator hidratat este o baza de tip emulsie U/A

E. dupa evaporarea apei ramane un film continuu si hidrofob

(pag. 532/7)

F2545182. Bazele de absorbtie:

A. sunt anhidre si hidratate

B. cele hidratate au proprietati emoliente

C. unguentul simplu este un vehicul anhidru constituit din vaselina-lanolina (10:90)

D. alcooli din lana sunt baze de absorbtie hidratate

E. bazele de absorbtie hidratate se numesc si coldcreme

(pag. 532/7)

F2545183. Etapele absorbtiei percutanate sunt urmatoarele:

A. dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient

B. difuzia moleculelor substantei medicamentoase prin vehicul spre suprafata pielii

C. parasirea vehicului si patrunderea in foliculii pilosi

D. retinere in derm

E. difuzia prin stratul cornos, in epiderm si derm

(pag. 521/7)

F2545184. La obtinerea unguentelor acceleratorii de penetrare:

A. sunt incompatibili cu substantele active

B. au actiune farmacologica

C. scad temporar capacitatea bariera a pielii

D. sunt alergeni

E. nu trebuie sa permita pierderea unor componente ale lichidelor biologice

(pag. 527/7)

67

Tema nr. 46 Preparate rectale

BIBLIOGRAFIE: 7. Tehnologie farmaceutica industriala – Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001 10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993


F1246001. Alegeti care din enunturile referitoare la procesele pe care le sufera la locul de aplicare supozitoarele preparate cu gliceride semisintetice, este corect A. dizolvare B. topire C. conversie polimorfa D. interesterificare E. polimerizare (pag. 539,542, [7])

F1246002. Care este prevederea referitoare la controlul calitatii supozitoarelor, prevazuta in farmacopee, care se refera la o proprietate biofarmaceutica a acestora A. uniformitatea masei B. dozarea C. aspectul D. comportamentul la topire sau dizolvare E. conservarea (pag. 889, [FR X])

F1246003. Care excipient din cei enumerati mai jos, este recomandabil pentru supozitoarele rectale A. masa gelatinoasa B. amestec de polietilenglicoli cu masa moleculara sub 1000 C. Tween 80 D. metilceluloza E. unt de cacao (pag. 542, [7])

F1246004. Criterii pentru alegerea excipientului sau bazei de supozitor A. interval larg intre punctul de topire si solidificare B. interval ingust intre punctul de topire si solidificare C. solidificarea masei topite sa nu se faca cu contractie de volum; D. viscozitatea excipientului topit sa fie mica spre a permite manipularea tehnologica E. topirea sau dizolvarea la locul de aplicare sa se faca lent (pag. 542, [7])

F1246005. Dozele terapeutice maxime ale substantelor medicamentoase care se administreaza pe cale rectala, in comparatie cu cele folosite in cazul preparatelor farmaceutice administrate intern, sunt, conform farmacopeei: A. reduse la jumatate B. crescute cu procente prevazute de farmacopee dependent de greutatea corporala a pacientului C. dublate D. nemodificate E. nu se pot folosi intrucit nu se admite administrarea substantelor care au doze maxime, pe aceasta cale de administrare

68

(pag. 889, [FR X])

F1246006. In procedeele de preparare industriala prin turnare a supozitoarelor un element particular il reprezinta A. prepararea masei excipientului si substantei medicamentoase B. turnarea in forme C. racirea formelor cu excipient si substanta medicamentoasa D. ambalarea in cutii de carton a plachetelor cu supozitoare E. turnarea materialului topit direct in ambalajul din material plastic, care va constitui si recipientul de conditionare (pag. 548, [7])

F1246007. Pe ce cale se administreaza supozitoarele cu metronidazol prevazute in FR X A. uretrala B. rectala C. vaginala D. auriculara E. intracavitara (pag. 889, [FR X])

F1346008. Avantajele folosirii untului de cacao ca baza pentru supozitoare: A. polimorfism B. hidrofilie C. capacitate de contractie de volum D. inocuitate si toleranta locala E. prezenta acizilor grasi liberi (pag. 543)

F1346009. Dozele terapeutice maxime la supozitoare: A. nu se calculeaza B. sunt aceleasi cu dozele administrate per os C. sunt aceleasi cu dozele administrate i.m. D. variaza in functie de baza de supozitoare folosita E. variaza in functie de metoda de preparare (pag. 889)

F1346010. Masa supozitoarelor rectale pentru adulti este de: A. 2-3 g. B. 2-4 g. C. 1-2 g. D. 5-12 g. E. 3- 5 g. (pag. 889)

F1346011. Masa supozitoarelor rectale pentru copii este de: A. 2-3 g. B. 3-5 g. C. 1-2 g. D. 5-12 g. E. 2-4 g. (pag. 889)

F1346012. Supozitoarele rectale nu trebuie sa contina: A. diluanti B. absorbanti

69

C. coloranti D. aglomerari de particule E. conservanti (pag. 889)

F1446013. Conform FR.X, supozitoarele preparate cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve in apa la 37 ± 2 °C in cel mult: A. 15 minute B. 30 minute C. 1 ora D. 2 ore E. 3 ore (pag. 890, [9])

F1546014. Conform FR X supozitoarele rectale pentru adulţi au greutatea de: A. 1-2 g B. 5-12 g C. 2-3g D. 2-4g E. 1-5g (pag. 889, [10])

F1546015. Conform FR X supozitoarele se păstrează în recipiente bine închise la cel mult: A. 8 °C B. 15°C C. 30°C D. 25°C E. 18°C (pag. 890, [10])

F1546016. Prepararea supozitoarelor în farmacie se face prin: A. porfirizare B. comprimare directă C. modelare manuală D. granulare E. metoda imersiei (pag. 894, [10])

F1546017. Supozitoarele rectale preparate cu baze hidrosolubile trebuie să se dizolve la 37+ 20C în cel mult: A. o oră B. 30 minute C. 20 minute D. 55 minute E. 90 minute (pag. 890, [10])

F1546018. Supozitoarele rectale preparate cu baze liposolubile trebuie să se topească la 37+ 2°C în cel mult: A. 15 minute B. 60 minute C. 30 minute D. 45 minute

70

E. 90 minute (pag. 890, [10])

F1546019. Untul de cacao: A. este prevăzut de FR X B. nu este prevăzut de FR X C. nu se pretează la prepararea supozitoarelor prin modelare manuală D. nu se pretează la prepararea supozitoarelor prin topire şi turnare în forme E. este o bază hidrosolubilă (pag. 890, [10])

F1646020. Care dintre urmatoarele substante ajutatoare, folosite la prepararea supozitoarelor rectale, au rolul de conservanti antimicrobieni ? A. Alcoolul cetilic 5 %, alcoolul cetilstearilic 10 % B. Arlacel 165, Arlacel 186 C. Miristatul de propilenglicol D. Acidul sorbic, nipaesterii E. Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil (pag. 544-545, [7])

F1646021. Care dintre urmatoarele substante ajutatoare, folosite la prepararea supozitoarelor rectale, au rolul de sechestranti ? A. Uleiul de ricin, glicerolul, propilenglicolul B. Tweenul 80 C. Acidul ascorbic, EDTA D. Hialuronidaza E. Sarurile acizilor biliari (pag. 544-545, [7])

F1646022. Care dintre urmatoarele substante ajutatoare, folosite le prepararea supozitoarelor rectale, au rolul de antioxidanti ? A. Alcoolul cetilic 5 %, alcoolul cetilstearilic 10 % B. Arlacel 165, Arlacel 186 C. Miristatul de propilenglicol D. Acidul sorbic, nipaesterii E. Tocoferolul, BHA, galatul de propil (pag. 544-545, [7])

F1646023. Dupa FR X, supozitoarele rectale preparate din baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve în cel mult: A. 30 de minute B. 1 ora C. 45 de minute D. 5 minute E. 2 ore (pag. 890, [9])

F1646024. Dupa FR X, supozitoarele rectale preparate din baze liposolubile trebuie sa se topeasca în cel mult: A. 60 de minute B. 15 minute

71

C. 30 de minute D. 45 de minute E. 5 minute (pag. 890, [9])

F2146025. Conform FR X, supozitoarele preparate cu baze liposolubile trebuie să se topească în apă, la +37 +/- 2 grade C, în cel mult: A. 10 minute B. 20 minute C. 30 minute D. 1 oră E. 2 ore (pag. 889-890, [10])

F2146026. Conform FR X, supozitoarele preparate cu baze hidrosolubile trebuie să se dizolve în apă la +37 +/- 2 grade C, în cel mult: A. 10 minute B. 20 minute C. 30 minute D. 1 oră E. 2 ore (pag. 889-890, [10])

F2146027. Conform FR X, supozitoarele se conservă în recipiente bine închise: A. la rece (2 – 8 C) B. la loc răcoros (8 – 15 C) C. la cel mult 25 C D. la cel puţin 25 C E. nu se precizează temperatura (pag. 890, [10])

F2146028. Supoztoarele cu glicerol au acţiune: A. antimicotică B. antiinflamatoare C. laxativă D. tranchilizantă E. antispastică (pag. 892, [10])

F2246029. Avantaje ale untului de cacao ca baza pentru supozitoare: A. hidrofilie ridicata B. buna toleranta locala C. se topeste intre 30 si 35°C D. contine acizi grasi liberi E. nu adera de formele de turnare (pag. Leucuta, 542)

F2246030. Untul de cacao: A. contine trigliceride B. contine esteri ai acizilor grasi cu alcooli superiori C. contine esteri ai acizilor grasi cu alcooli sterolici D. contine mono si digliceride E. contine polioli (pag. Leucuta, 543)

72

F2246031. Supozitoarele preparate cu gliceride semisintetice sufera urmatoarele procese la locul de aplicare A. dizolvare B. topire C. conversie polimorfa D. interesterificare E. polimerizare (pag. Leucuta,539)

F2246032. Care excipient din cei enumerati mai jos, este recomandabil pentru supozitoarele rectale A. masa gelatinoasa B. amestec de polietilenglicoli cu masa moleculara sub 1000 C. Tween 80 D. metilceluloza E. unt de cacao (pag. Leucuta,539)

F2246033. Supozitoarele cu metronidazol prevazute in FR X sunt destinate administrarii A. uretrale B. rectale C. intravaginale D. auriculare E. intracavitare (pag. FRX,892)

F2246034. Criterii pentru alegerea excipientului sau bazei de supozitor A. interval larg intre punctul de topire si solidificare B. interval ingust intre punctul de topire si solidificare C. solidificarea masei topite sa nu se faca cu contractie de volum D. viscozitatea excipientului topit sa fie mica spre a permite manipularea tehnologica E. topirea sau dizolvarea la locul de aplicare sa se faca lent (pag. Leucuta,542)

F2246035. Masa gelatinoasa oficinala pentru prepararea supozitoarelor A. se recomanda numai la prepararea supozitoarelor rectale B. se recomanda numai la prepararea supozitoarelor uretrale C. se recomanda numai la prepararea supozitoarelor vaginale D. farmacopeea nu are o formula pentru prepararea masei gelatinoase E. formularea masei gelatinoase este recomandata numai in formulare farmaceutice (pag. FRX,889)

F2246036. Dozele terapeutice maxime ale substantelor medicamentoase care se administreaza pe cale rectala, in comparatie cu cele folosite in cazul preparatelor farmaceutice administrate intern, sunt, conform farmacopeei A. reduse la jumatate B. crescute cu procente prevazute de farmacopee dependent de greutatea corporala a pacientului C. dublate D. nemodificate E. nu se pot folosi intrucit nu se admite administrarea substantelor care au doze maxime, peaceasta cale de administrare (pag. FRX,889)

73

F2246037. Care este prevederea referitoare la controlul calitatii supozitoarelor, prevazuta in farmacopee, care se refera la o proprietate biofarmaceutica a acestora A. uniformitatea masei B. dozarea C. aspectul D. comportamentul la topire sau dizolvare E. conservarea (pag. FRX,889)

F2246038. In procedeele de preparare industriala prin turnare a supozitoarelor un element particular il reprezinta A. prepararea masei excipientului si substantei medicamentoase B. turnarea in forme C. racirea formelor cu excipient si substanta medicamentoasa D. ambalarea in cutii de carton a plachetelor cu supozitoare E. turnarea materialului topit direct in ambalajul din material plastic, care va constitui si recipientul de conditionare (pag. Leucuta,548)

F2346039. Avantajele folosirii untului de cacao ca baza pentru supozitoare: A. polimorfism B. hidrofilie C. capacitate de contractie de volum D. inocuitate si toleranta locala E. prezenta acizilor grasi liberi (pag. 543)

F2346040. Masa supozitoarelor rectale pentru adulti este de: A. 2-3 g. B. 2-4 g. C. 1-2 g. D. 5-12 g. E. 3-5 g. (pag. 889)

F2346041. Masa supozitoarelor rectale pentru copii este de: A. 2-3 g. B. 3- 5 g. C. 1- 2 g. D. 5- 12 g. E. 2- 4 g. (pag. 889)

F2346042. Dozele terapeutice maxime la supozitoare: A. nu se calculeaza B. sunt aceleasi cu dozele administrate per os C. sunt aceleasi cu dozele administrate i.m. D. variaza in functie de baza de supozitoare folosita E. variaza in functie de metoda de preparare (pag. 889)

F2546043. Conform FR X supozitoarele cu metronidazol contin: A. 4 g metronidazol B. 0,5-1g metronidazol

74

C. 2g metronidazol D. 200mg metronidazol E. 100mg metronidazol (pag. 892/10)

F2546044. Supozitoarele pentru adulti au conform FR X greutatea de : A. 1-5g B. 2-4g C. 2-3g D. 1-2g E. 5-12g (pag. 889/10)

F2546045. In cazul prepararii supozitoarelor rectale cu baze liposolubile, acestea trebuie sa se topeasca la 37+- cin cel mult: A. 60 minute B. 15 minute C. 30 minute D. 45 minute E. 90 minute (pag. 890/10)

F2546046. In cazul prepararii supozitoarelor rectale cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve la 37+ 2 C in cel mult: A. 60 minute B. 30 minute C. 20 minute D. 90 minute E. 40 minute (pag. 890/10)

F2546047. Pastrarea supozitoarelor se face conform FR X in recipiente bine inchise la cel mult: A. 15 C B. 8 C C. 25 C D. 18 C E. 30 C (pag. 890/10)

F2546048. In farmacie supozitoarele se prepara prin: A. comprimare directa B. porfirizare C. metoda imersiei D. granulare E. modelare manuala (pag. 899/10)

F2546049. Referitor la untul de cacao este adevarat ca: A. este o baza hidrosolubila B. este prevazut in Farmacopee C. nu se preteaza la prepararea supozitoarelor prin topire si turnare in forme D. nu este prevazut de FR X E. nu se preteaza la prepararea supozitoarelor prin modelare manuala (pag. 890/10)

75

F2546050. Gliceride semisintetice sunt urmatoarele cu exceptia: A. Suppocire B. Massa Novata C. Massa Estarinum D. Witepsol E. Massa tripla (pag. 543/7)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU F1246051. Care dintre enunturi sunt corecte referitor la proprietati ale gliceridelor semisintetice ca baze de supozitor A. au consistenta necesara B. instabile, autooxidabile C. fara capacitate de incorporare semnificativa a apei D. contractie de volum redusa; E. exista numeroase tipuri, cu serii diferite, fiecare avind proprietati fizico-chimice si tehnologice particulare, ceea ce determina alegerea excipientului pentru caracteristicile substantei medicamentoase de incorporat (pag. 543-4, [7])

F1246052. Care sunt caracteristicile polietilenglicolilor folositi ca excipienti pentru supozitoare A. capacitate crescuta de dizolvare a unor substante medicamentoase insolubile in apa B. risc crescut de contaminare microbiana C. risc redus de incompatibilitati fizico-chimice D. stabilitate la caldura E. actiune iritanta asupra mucoasei rectale (pag. 544, [7])

F1246053. Etape care se succed de la administrarea supozitorului pina la patrunderea substantei medicamentoase in circulatia generala:alegeti variantele A. topirea excipientului lipofil B. dizolvarea excipientului hidrosolubil C. transferul substantei medicamentoase prin excipientul lichid si dizolvarea in mucusul rectal D. absorbtia substantei medicamentoase prin mucoasa rectala E. transferul direct din excipient in mucoasa rectala (pag. 539, [7])

F1246054. Incorporarea substantelor medicamentoase in excipientii pentru supozitoare se face in urmatoarele sisteme disperse(alegeti variantele corecte) A. solutie B. suspensie C. emulsie D. eutectic E. dispersie solida (pag. 545, [7])

F1246055. La prepararea supozitoarelor cu unt de cacao pot apare neajunsuri determinate de unele proprietati nefavorabile ale excipientului; precizati enunturile corecte A. indicele de aciditate mare B. indicele de iod mare C. polimorfism

76

D. capacitatea redusa de contractie la racirea masei topite E. lipsa hidrofiliei (pag. 543, [7])

F1246056. Particularitati ale medicamentelor administrate pe cale rectala, sub forma de supozitoare A. sunt destinate numai pentru actiune locala B. sunt destinate numai pentru actiune sistemica C. substanta medicamentoasa cedata din supozitor poate fi absorbita prin mucoasa rectala D. farmacopeea prevede un test pentru topirea in 30 min. a supozitoarelor lipofile sau dizolvarea intr-o ora a celor cu baze hidrosolubile E. testul comportamentului la topire sau dizolvare in vitro prevazut de farmacopee este sinonim cu cel pentru dizolvarea comprimatelor (pag. 538,FR 890, [7])

F1346057. Avantajele folosirii PEG-urilor ca baze pentru supozitoare: A. stabilitate la caldura B. contaminare microbiana redusa C. higroscopicitate D. capacitate mare de dizolvare E. dezagregare rapida (pag. 544)

F1346058. Calea rectala se abordeaza atunci cand: A. substanta medicamentoasa este inactivata de secretiile gastrice si intestinale B. pacientul prezinta leziuni rectale C. administrarea este de durata, in afectiuni cronice D. substanta medicamentoasa sufera un efect puternic al primului pasaj hepatic E. marimea si viteza absorbtiei sunt mai reduse decat pe calea orala (pag. 538)

F1346059. Care din urmatoarele afirmatii privind supozitoarele obtinute prin topire si turnare sunt adevarate: A. procedeul se realizeaza la rece B. se determina capacitatea formelor goale C. se ia o cantitate de excipient si substanta activa in exces D. se determina factorul de dislocuire E. lubrifierea formelor se face cu solutii de aceeasi natura cu masa de supozitoare (pag. 546-547)

F1346060. Care din urmatoarele baze de supozitoare sunt oficializate in F.R.X.: A. grasimi semisintetice B. Brij C. Myrj D. masa gelatinoasa E. masa de polietilenglicoli (pag. 889)

F1346061. Care sunt limitele de timp in cadrul determinarii comportamentului la topire sau la dizolvare al supozitoarelor: A. 15 minute B. 20 minute C. 30 minute D. 45 minute E. 1 ora (pag. 890)

77

F1346062. Care supozitoare sunt mentionate in F.R.X.: A. supozitoare cu glicerol B. supozitoare cu metronidazol C. supozitoare cu fenilbutazona D. supozitoare cu noraminofenazona E. supozitoare cu paracetamol (pag. 891-892)

F1346063. Plastifianti folositi la prepararea supozitoarelor: A. ulei de ricin B. glicerol C. propilenglicol D. dioxid de siliciu coloidal E. lanolina (pag. 545)

F1346064. Promotori de absorbtie folositi la prepararea supozitoarelor: A. tocoferol B. acid sorbic C. tensioactivi D. hialuronidaza E. acid oleic (pag. 545)

F1346065. Supozitoarele rectale au forma: A. cilindro-conica B. sferica C. ovoidala D. de cilindri ascutiti la un capat E. torpila (pag. 889)

F1446066. Administrarea medicamentelor pe cale rectala se abordeaza: A. in caz de obstructii ale tractului gastrointestinal B. in cazul substantelor inactivate de secretiile gastrice C. pentru administrarea de durata in boli cronice D. in cazul substantelor medicamentoase inactivate la nivel hepatic E. in vederea asigurarii unei actiuni prelungite a substantelor medicamentoase (pag. 538, [7])

F1446067. Avantajele polietilenglicolilor folositi ca excipienti hidrosolubili la prepararea supozitoarelor sunt: A. capacitatea de a fixa apa B. dizolva substante medicamentoase greu solubile in apa C. la utilizare prezinta dizolvare lenta D. stabilitate la caldura E. contaminare microbiologica redusa (pag. 544, [7])

F1446068. Ca substituenti ai untului de cacao la prepararea supozitoarelor se folosesc: A. Massa Estarinum B. Eucerina C. Witepsol D. Masa gelatinoasa E. Adeps solidus (pag. 543, [7])

78

F1446069. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la absorbtia substantelor medicamentoase din supozitoarele rectale nu este adevarata: A. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este coeficientul de repartitie mucoasa/excipient al substantei dizolvate in masa topita B. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este viteza de dizolvare in mucusul rectal C. absorbtia se realizeaza prin difuzie pasiva D. absorbtia nu depinde de coeficientul de repartitie lipide/apa al substantei medicamentoase E. absorbtia depinde de pH-ul mediului si de pKa substantei medicamentoase (pag. 540, [7])

F1446070. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la supozitoarele cu glicerol nu este adevarata: A. se prepara prin modelare manuala B. nu sunt higroscopice C. se prepara din carbonat de sodiu anhidru, glicerina si stearina D. principiul activ rezulta in urma unei reactii de saponificare E. sunt supozitoare rectale (pag. 891 - 892, [9])

F1446071. Dezavantajele untului de cacao, folosit ca excipient la prepararea supozitoarelor, sunt: A. tendinta de a rancezi B. inocuitate C. contractie de volum la racire mica si insuficienta D. incalzirea si topirea peste 40 °C este urmata de o solidificare lenta (cca 4 zile) E. cifra de apa este de cca 20 g la 100 g produs (pag. 541, [7])

F1446072. Gliceridele semisintetice, ca baze de supozitoare, prezinta urmatoarele caracteristici: A. capacitate de incorporare a unor cantitati mari de pulberi B. solidificare rapida, medie sau lenta C. capacitate emulgatoare diferita D. contractie de volum la racire mica E. hidrofilie crescuta (pag. 543, [7])

F1446073. Masa gelatinoasa, ca baza de supozitoare, prezinta urmatoarele inconveniente in utilizare: A. incompatibilitati ale gelatinei si glicerinei cu unele substante medicamentoase B. sensibilitate la umiditate C. glicerolul este usor iritant al mucoasei D. nu are o consistenta suficienta

118

PREPARATE TRANSDERMICE

1. Un sistem farmaceutic: A. reprezinta un sistem farmaceutic de cedare controlata a substantei medicamentoase B. cinetica de cedare este cunoscuta, predeterminata , reproductibila si de lunga durata C. exista diferite sisteme terapeutice comercializate dar modul de formulare si asigurare a cineticii de cedare este diferit D. sistemele terapeutice se aplica numai pe tegumente E. sistemele terapeutice au numai efecte locale 2. În funcţie de viteza cedării substanţei active, sistemele cu cedare controlată pot fi clasificate în: A. sisteme de administrare cu viteză preprogramată, B. . sisteme de administrare cu viteză controlată prin activare, C. sisteme cu eliberare autoreglabilă, D. sisteme cu eliberare prelungită, E. sisteme cu eliberare prelungită sau susţinută. 3. Un preparat farmaceutic cu cedare prelungită se caracterizează prin: A. cedarea substanţei active este etapa limitantă a vitezei de absorbţie, B. cedarea substanţei active urmează o cinetică de ordin zero, C. cedarea substanţei active urmează o cinetică de ordin unu, D. cedarea substanţei active nu constituie etapa limitantă a vitezei de absorbţie, E. cedare susţinută, pe o perioadă mai lungă de timp a substanţei active. 4. Sistemele de administrare cu viteză preprogramată: A. permit cedarea controlată a substanţei medicamentoase, B. permit cedarea susţinută a substanţei medicamentoase, C. sunt sisteme rezervor sau matriţă, D. sunt sisteme rezervor, matriţă sau microcompartimente închise, E. sunt sisteme cu eliberare autoreglabilă. 5. Substantele medicamentoase incorporate in sisteme terapeutice transdermice sunt: A. substante medicamentoase cu indice terapeutic mare B. substante medicamentoase active in organism in concentratii foarte mici C. cedate numai pe baza gradientului de concentratie D. nitroglicerina, estradiol, hidrocortizon acetat, clonidina E. nitroglicerina, estradiol, clonidina, scopolamina. 6. In sistemele terapeutice transdermice, elementul de control al cedarii substantei medicamentoase este: A. o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate B. o folie metalica cu pori cu dimensiuni riguros controlate C. o matrita monolitica corespunzator formulata D. o matrita lipofila cu sau fara invelis polimeric E. intotdeauna o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate 7. Cedarea substantelor medicamentoase din sisteme terapeutice transdermice prezinta urmatoarele caracteristici: A. se face cu o viteza predeterminata B. se face pe o perioada de 24 - 48 ore C. se face pe o perioada de 12 - 24 ore D. se face cu o cinetica cunoscuta si reproductibila E. nu este influentata de variabilele locului de absorbtie

119

8. Rezervorul medicamentos al unui STT contine substanta activa sub forma de: A. solutie B. suspensie C. particule solide D. emulsie E. aerosoli 9. Sistemele rezervor cu cedare controlată, alegeţi variantele corecte: A. conţin substanţa activă sub formă de soluţie, suspensie, formă solidă, B. cedarea substanţei active se realizează prin difuzie moleculară, C. difuzia poate avea loc printr-o membrană polimerică sau prin masa unui polimer, D. difuzia poate avea loc printr-o membrană polimerică , E. membrana polimerică nu are o permeabilitate specifică. 10. Un sistem terapeutic transdermic (F.R. X, supliment 2004), alegeţi variantele corecte: A. este un preparat farmaceutic flexibil, de dimensiuni diferite, care conţine o substanţă activă, B. este un preparat farmaceutic flexibil, de dimensiuni diferite, care conţine una sau mai multe substanţe active, C. nu conţine excipienţi, D. poate fi constituit dintr-o matriţă solidă sau semisolidă, un rezervor semisolid, E. se poate aplica pe pielea lezată pentru a elibera substanţa activă în circulaţia sistemică. 11. Sistemele terapeutice transdermice: A. se aplica pe leziunea respectiva a pielii B. irita pielea C. nu sensibilizeaza pielea dupa aplicatii repetate D. au un film protector E. contin doua folii preotectoare. 12. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Transderm-nitro sunt false cu exceptia; A. este un sistem tip rezervor B. contine triturat de nitroglicerina pe lactoză în ulei de silicon, C. contine clonidina asociata cu nitroglicerina pentru prevenirea anginei pectorale D. este un sistem tip matriţă E. se foloseste ca implant cutanat. 13. In cazul sistemelor cu cedare controlata, eliberarea substantei medicamentoase; A. este neinfluentata de variabilele fiziologice locale B. se face cu o viteza inconstanta C. este influentata de variabilele fiziologice locale D. viteza de cedare este neprogramata E. se face cu o viteza nereproductibila

14. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Ocusert sunt adevărate; A. este un implant ocular B. contine pilocarpina baza dispersata in ulei de silicona C. se comercializeaza doua forme Pilo-20 si Pilo-40 D. contine pilocarpina baza dispersata in gel de alginat E. reprezintă un exemplu de sistem cu cedare controlată tip rezervor. 15. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemele de cedare a substantei medicamentoase activate de enzime sunt false cu exceptia: A. rezervorul medicamentos este alcatuit din microsfere de substanta medicamentoasa B. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 0

120

C. hidroliza enzimatică a biopolimerilor asigură cedarea substanţei active D. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 1 E. un proces neenzimatic activeaza cedarea substantei 16. Sistemele terapeutice transdermice –afirmatii adevarate: A. poate fi constituit dintr-o matrita solida sau semisolida B. Compozitia si structura matritei influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active C. poate fi constituit numai dintr-o matrita solida D. structura matritei nu influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active E. nu conteaza tipul matritei 17. Din categoria sistemelor cu cedare controlata autoreglabila fac parte: A. sistemele bioadezive B. dispozitive cu cedare controlata C. sisteme cu eliberare pulsatorie D. sisteme cu eliberare autoreglabila E. sisteme vectorizate 18. In cazul dispozitivelor modulabile pentru transportul medicamentos transdermic se poate folosi drept control exterior: A. pompe peristaltice B. Iontoforeza C. sisteme bioadezive D. Electroporarea E. fonoforeza 19. Sisteme de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase: A. pompe peristaltice B. sisteme vectorizate C. sisteme rezervor cu membrana, cu cedare controlata de permeabilitate D. sisteme matrita sau monolitice, cu cedare controlata de difuzie E. sisteme cu microcompartimente inchise, cu cedare controlata de dizolvare 20. Sisteme cu cedare preprogramata bazata pe difuzia moleculara printr-o membrana polimerica: A. Ocusert B. Nitroderm C. Scopoderm D. Catapres E. Nitro-Dur 21. Duragesic – afirmatii adevarate: A. este un sistem de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase B. contine Fentanil C. membrana care reglează cedarea este etilen vinilacetat, D. cantitatea de substanta eliberata este direct proportionala cu marimea plasturilor E. este un sistem terapeutic tip matriţă. 22. Sistemul Deponit A. este un sistem terapeutic`de tip matrita continand Nitroglicerina B. este un sistem iontoforetic periodic transdermic C. este un sistem terapeutic tip rezervor D. este preparat prin realizarea unor straturi succesive de polimer izobutilenic E. contine nitroglicerina asociata cu clonidina.

121

23. Sistemul Compudose : A. este dispozitiv de cedare modulat din exterior B. este un sistem terapeutic`de tip matrita administrabil ca implant subdermic C. contine estradiol intr-un elastomer siliconic D. contine Levonorgestrel intr-un elastomer siliconic E. se utilizează în medicina veterinară. 24. Pompe si sisteme implantabile pentru perfuzare – exemple: A. pompe osmotice B. dispozitive de perfuzare ambulatorii C. sisteme de perfuzare continua D. pompe peristaltice E. sisteme vectorizate 25. Exemple de pompe de perfuzare implantabile: A. Sistemul Oros B. Catapres C. dispozitive cu presiune de vapori D. pompe peristaltice E. Sistemul Deponit 26. Dispozitivele cu modulare din exterior sunt: A. hidrogeluri termosensibile B. dispozitive cu cedare modulata de schimbarea pH-ului C. pompe seringi D. Iontoforeza E. Sistemul Oros 27 Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip matrita: A. Progestasert B. Ocusert C. Nitro-dur D. Compudose E. Deponit 28 Presiunea osmotica ca sistem de activare a eliberarii din sistem se intalneste in: A. Pompa osmotica elementara (Oros). B. Pompa osmotica „push pull” C. Pompa osmotica implantabila Alzet D. Pompa osmotica Ocusert E. Pompa osmotica Progestasert 29. Exemple de sisteme de cedare controlata cu microcompartimente inchise A. Sistemul Nitrodisc B. Dispozitiv transdermic contraceptiv C.. Dispozitiv implantabil Syncro-Mate-C D. Sistemul Deponit E. Sistem terapeutic transderm-Nitro 30 Sistemele terapeutice transdermice –conditionare; A. sub forma de rezervor solid B. prezinta o membrana impermeabila ce nu influenteaza cedarea C. sub forma de rezervor semisolid D. prezinta o membrana impermeabila ce influenteaza cedarea E. prezinta o membrana permeabila ce influenteaza eliberarea

122

31. Electroporarea: A. consta in formarea pasagera de pori in stratul lipidic B. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a substantei medicamentoase modulate mecanic C. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin control exterior D. consta in formarea permanenta de pori in stratul lipidic E. se mai numeste si iontoforeza. 32. Fonoforeza: A. este un sistem de cedare al substantei medicamentoase activata cu ajutorul ultrasunetelor, B. se numeste si ionoforeza C. modulează cedarea substanţei active dintr-un dispozitiv polimeric, D. foloseste degradarea polimerului pentru a activa cedarea substantelor medicamentoase E. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin control exterior. 33. Etichetarea sistemelor terapeutice transdermice: A. trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active B. trebuie să menţioneze doza eliberată pe unitatea de timp şi aria suprafeţei de eliberare C. trebuie să menţioneze doza eliberată şi aria suprafeţei de eliberare D. nu trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active, acestea fiind stiute E. trebuie să menţioneze aria suprafeţei de eliberare 34. Iontoforeza: A. utilizeaza un camp magnetic pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase B. utilizeaza un câmp electric pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase C. s-a cercetat clinic pentru următoarele substanţe – lidocaina clorhidrat, insulina, sulfamide, dexametazona fosfat sodica, D. se mai numeşte şi sonoforeză. E. utilizeaza presiunea osmotica pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase 35. Referitor la determinarea calităţii sistemului terapeutic transdermic este adevarat ca: A. trebuie sa corespunda determinarii A a uniformitatii continutului unidoza B. trebuie sa corespunda determinarii C a uniformitatii continutului unidoza C. se poate determina eliberarea substanţelor active prin metoda aparatului cu disc, metoda celulei sau metoda cilindrului rotativ, D. uniformitatea este stabilita standard E. toate afirmatiile sunt false 36. Sistemele bioadezive: A. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de membranele biologice B. eliberarea este controlata de osmoză prin bariera gelifiata C. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de organele cavitare D. mecanismul bioadeziunii este fizico-chimic E. eliberarea este controlata de difuzie prin bariera gelifiata 37. Sistemul terapeutic Norplant: A. este un dispozitiv intrauterin B. contine progesteron C. contine levonorgestrel D. se aplica prin implantare subdermic E. este un sistem terapeutic tip rezervor

123

38. Sistemul Nitrodisc (Roberts): A. Utilizeaza o matrita de alginat siliconic B. Viteza de cedare poate scade la asociere cu ulei mineral C. Viteza de cedare poate creste la asociere cu palmitat de izopropil sau ulei mineral, D. este format din microcompartimente inchise ăntr-o matriţă lipofilă siliconică, E. este format din microcompartimente deschise 39. Sistemul Progestasert: A. contine cristale de estradiol dispersate in ulei de silicona B. este invelit de o membrana neporoasa de copolimer de etilen-vinil-acetat C. contine cristale de progesterona dispersate in ulei de silicona D. este invelit de o membrana poroasa de copolimer de etilen-vinil-acetat E. elibereaza substanta medicamentoasa cu o cinetica de ordinul 1 40. Sistemul Nicoderm CQ A. este un dispozitiv intradermic B. conţine nicotină C. este un sistem de tip rezervor D. este un sistem de tip matriţă E. conţine o membrană polimerică care controlează viteza de cedare a substanţei active. 41. Sistemele tip matriţă – alegeţi variantele corecte: A. viteza de cedare a substanţei active este controlată prin intermediul matriţei polimerice lipofile sau hidrofile, B. viteza de cedare a substanţei active este dependentă de timp, C. modularea vitezei de cedare preprogramată a substanţei active se face prin controlul dozei de încărcare, solubilitatea substanţei în polimer şi difuzia acesteia în polimer, D. se pot prepara prin suspendarea substanţei active în polimer, E. se pot prepara prin suspendarea substanţei active şi a polimerului într-un solvent comun. 42. Sistemul Nitro- Dur A. este un sistem terapeutic transdermic de tip rezervor, B. este un sistem terapeutic transdermic de tip matriţă, C. nitroglicerina se încorporează sub formă de trituraţie în lactoză, D. nitroglicerina se încorporează sub formă de trituraţie în alcool polivinilic, E. se aplică pe piele pe o durată de 48 de ore. 43. Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip rezervor: A. sistemul Occusert B. Nitroderm, C. Progestasert, D. Nitro-Dur E. Compudose 44. Dispozitivele cu cedare controlată – afirmaţii adevărate: A. modulează cedarea substanţei actie cu o viteză prelungită, B. modulează cedarea substanţei actie cu o viteză constantă, C. realizează o concentraţie plasmatică constantă, D. realizează o concentraţie plasmatică prelungită, E. sunt reprezentate de sistemele terapeutice transdermice. 45. Iontoforeza: A. utilizează tehnologia electrotransportului, B. asigură energie electrică de nivel scăzut, C. asigură energie electrică de nivel înalt,

124

D. permite transferul de peptide şi proteine, E. transportul substanţei active prin piele este asigurat de energia electrică de nivel înalt. 46. Sistemele cu cedare pulsatorie – afirmaţii adevărate: A. asigură o cedarea substanţelor active cu viteză constantă, B. asigură o cedarea substanţelor active prin modulare pulsatorie, C. se clasifică în dispozitive cu cu modulare exterioară şi dispozitive automodulabile, D. controlul cedării pulsatorii poate fi chimic sau electronic, E. controlul cedării pulsatorii poate fi fizic sau electronic, 47. Dispozitivele modulabile reversibil în funcţie de un agent din mediu, A. reprezintă sisteme inteligente de cedare a substanţei medicamentoase, B. reprezintă sisteme dispozitive cu eroziune modulată electric, C. se realizează prin desorbţie competitivă, reacţia cu un substrat enzimatic, ăncapsularea de celule vii, D. sunt sisteme intelingente de cedare a substanţei medicamentoase, E. reprezintă dispozitive modulate din exterior. 48. Dispozitivele modulabile pentru transportul transdermic – afirmaţii adevărate: A. reprezintă dispozitive modulate din exterior, B. sunt dispozitive cu cedare controlată, C. sunt dispozitive cu cedare autoreglabilă, D. se obţin prin aplicarea unui câmp electric, a ultrasunetelor, prin electroporare. E. se obţin prin aplicarea unui câmp electric, câmp magnetic, a ultrasunetelor, prin electroporare. 49. Sistemele cu eliberare controlată, alegeţi variantele corecte: A. sunt sisteme cu eliberare prelungită, B. cedarea substanţei active este dependentă de variabilele fiziologice ale locului de administrare, C. cedarea substanţei active este independentă de variabilele fiziologice ale locului de administrare D. durata menţinerii unui nivel plasmatic medicamentos este de 10 – 12 ore, E. durata menţinerii unui nivel plasmatic medicamentos este de zile, săptămâni sau ani. 50. Exemple de sisteme terapeutice cu viteză controlată tip rezervor – alegeţi variantele corecte: A. Estraderm (progesteron), B. Transderm – Scop (scopolamina), C. Catapress – TTS (clonidina), D. Occusert (pilocarpina nitrat), E. Duragesic (fentanil citrat). 51. Exemple de sisteme terapeutice cu viteză controlată tip matriţă – alegeţi variantele corecte: A. Nitro-Dur (nitroglicerina), B. Compudose (estradiol) C. Deponit (isosorbit dinitrat), D. Compudose (progesteron) E. Deponit (nitroglicerina). 52. Sistemul iontoforetic periodic transdermic (SIPT) – alegeţi variantele corecte: A. producerea curentului electric se realizează periodic, B. permite administrarea de peptide, C. permite modularea intensităţii şi frecvenţei curentului electric,

125

D. nu permite modularea intensităţii şi frecvenţei curentului electric E. asigură administrarea de hormoni. 53. Dispozitivelecu cedare modulată prin schimbarea pH-ului: A. reprezintă sisteme cu cedare controlată, B. sunt sisteme de administrare cu cu viteza controlată prin activare, C. sunt sisteme cu eliberare autoreglabilă, D. cedarea substanţei active din hidrogelurile polimerilor poliacizi e dependentă de pH, E. cedarea substanţei active din hidrogelurile polimerilor poliacizi e independentă de pH,

54. Reacţia cu un substrat enzimatic ca mecanism al cedării substanţei active – alegeţi variantele corecte: A. dispozitive cu membrană de control, B. dispozitive cu eroziune controlată, C. dispozitive cu solubilitate controlată, D. dispozitive cu desorbţie competitivă, E. dispozitive cu modulare din exterior. 55. Dispozitivele cu eroziune controlată – alegeţi variantele corecte: A. sunt dispozitive automodulabile, B. eroziunea controlată a unui polimer cu substanţa activă e dependentă de pH, C. eroziunea controlată a unui polimer cu substanţa activă e independentă de pH, D. modularea vitezei de eroziune e dependentă de reacţia substratului enzimatic cu modificarea pH-ului, E. modularea vitezei de eroziune e independentă de reacţia substratului enzimatic cu modificarea pH-ului,

BIBLIOGRAFIE

1. www.rezidentiat2004.ro

2. Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2001, 2007.

3. Iuliana Popovici, D. Lupuleasa – Tehnologie farmaceutica, vol.II, Ed. Polirom,

Iasi, 2008.

4. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 2009.

5. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, suplim. 2004, Ed. Medicala, Bucuresti,

2004.

tehnologie+farmaceutica-anul+iv-sem+2.unlocked

Documents