Tehnologia puntii dentareProtetica (puntea)

Tratamentul edentatiei partiale prin punti dentare

Edentatia partiala Etiopatogenie, clasificarea formelor clinice, diagnosticul edentatiei

Def: Edentatia partiala este starea aparatului dento-maxilar caracterizata prin absenta de la 1-15 dinti de pe o arcada.

- deregleaza morphologic si functional aparatul dento-maxilar ceea ce duce la complicatii loco-regionale si la distanta (generale).

- pierderea unui singur dinte duce la modificari in dinamica mandibulara, cu repercursiuni asupra contactelor dento-dentare situatie ce impune tratament cat mai precoce.

Etiopatogenie (ceea ce duc la pierderea dintilor)

Factori congenitali: anodontie→ absenta de pe arcada a dintelui ca urmare a lipsei mugurelui dentar (agenezie)

Edentatia de cauza aparenta: absenta dintelui de pe arcada, in paralel cu coexistenta lui in profunzime Cauze: - condensari osoase - tumori - prezenta unui dinte temporar pe arcada

Cauze dobandite: - caria si complicatiile ei; - tratamente ondodontice incorecte; - complicatii periapicale ce nu pot fi rezolvate chirurgical; - durere pulpitica; - parodontopatii marginale cronice profunde;

Extractia dentaraDizarmoniile ocluzale ce angajeaza disfunctii ocluzale (apare fenomenul de trauma ocluzala)

Frecventa absentei dintilor- cel mai frecvent M1, PM, M3, IS- ultimii care se pierd sunt Ii si C- absenta unui dinte din cavitatea bucala este denumita bresa dentara (spatiu

protetic potential)

Clasificarea edentatiei partiale:1. Criteriul terapeutic2. Criteriul functional3. Criteriul topografic (localizarea edentatiei)

1

1. Criteriul terapeutic Cummer

- este dat de linia crosetelor (linia ce uneste dintii stalpi); Clasa 1 → linia crosetelor e oblica in diagonala fata de linia medio sagitala Clasa 2 → linia crosetelor e transversala fata de linia medio sagitala Clasa 3 → linia crosetelor e unilaterala, nu depaseste linia mediana Clasa 4 → linia crosetelor e bilaterala combinata cu linia transversala (aspect poligonal)

2. Criteriul functional Friedman

Clasifica pe baza functiei indeplinite de segmentele dentare absente de pe arcada.o Clasa 1 → lipsesc dinti cu rol in incizia alimentelor;o Clasa 2 → lipsesc dinti din regiunea laterala cu rol in zdrobire si faramitare; → 2.1. bresa este delimitata de dinti restanti anterior si posterior;

→ 2.2. bresa este delimitata de dinti restanti doar anterior;

3.1. Criteriul topografic Kennedy

Clasa 1 → edentatia biterminala: cuprinde toate edentatiile din ambele regiuni laterale ale arcadei. Clasa 2 → edentatia uniterminala: lipsesc dinti dintr-o regiune laterala; Clasa 3 → edentatia laterala (intercalata); Clasa 4 → edentatia frontala: lipsesc dinti de o parte si de alta a liniei mediene;

REGULI DE CITIRE A EDENTATIEI

1. Includerea starii de edentatie intr-o clasa sau alta urmeaza si nu precede o extractie.

2. Molarul 3 lipseste si el nu necesita inlocuit → spatiul edentat nu este luat in considerare.

3. Molarul 3 este prezent si urmeaza sa fie folosit ca dinte stalp, el trebuie luat in considerare.

4. Cand lipseste molarul 2 si 3 si nu se necesita inlocuirea acestora atunci spatiul edentat nu e luat in considerare.

5. Spatiul edentat cel mai posterior determina clasa de edentatie.6. Spatiile edentate, altele decat cele care determina clasa, se numesc modificari

sau subclase si ele se consemneaza prin nr. lor.7. Intinderea spatiilor edentate apartinand modificarilor sau subclaselor nu se ia

in considerare.8. Clasa a-4-a nu are subclase.

2

3.2. Criteriul topografic Costa

- edentatia frontala (lipsesc dintii incisivi sau/si caninii);- edentatia laterala sau intercalata (lipsesc dintii din zona PM sau/si M);- edentatia terminala cu un sg dinte limitat mezial (lipsesc dintii din zona PM

sau/si M);- edentatia mixta(edentatii la care pot coexista brese frontale, laterale,

terminale);

REPERE IN CITIREA EDENTATIEI

1. Absenta M3 nu este considerata edentatie, in timp ce prezenta lui defineste edentatia;

2. Citirea edentatiei se face de la dr→stg si de la maxilar → mandibula;3. O sg bresa frontala chiar daca depaseste linia mediana primeste o sg denumire;4. Bresele de pe aceeasi hemiarcada se despart prin virgula;5. Bresele de pe ambele hemiarcade se despart printr-o linie in scris sau prin litera M

cand citim (M de la median);6. Cand bresa cuprinde:

- edentatie redusa → lipsesc 1-2 dinti;- edentatie intinsa → lipsesc 3 sau mai multi dinti;- edentatie subtotala → mai exista 1-3-4 dinti;- edentatie extinsa → bresa cuprinde dinti din zona laterala si anterioara;

Complicatiile edentatiei partiale

La nivelul bresei migrarea verticala a dintilor- extruzie: migrarea verticala a dintilor fara proces alveolar;- egresiune: migrarea dintilor cu proces alveolar (cu os);

Exp: edentatie M1i: M2i migreaza orizontal, se inclina spre M1, iar PM2 se inclina spre distal, M1S migreaza vertical → extruzie.

Migrari orizontale ale dintilor (sindromul molarului de 6 ani)- inclinare (versiune sau basculare);- translatie totala (corporeala);

Bascularea dintilor vecini bresei (mezio-versiunea M2 si disto-versiunea PM2) si migrarea verticala a M1S→ se pierd punctele interdentare ca urmare a migrarilor dentare, denivelarea planului de ocluzie, cu aparitia contactelor si interferentelor premature.

Atrofia crestei alveolare- creste inguste in “lama de cutit” (dinti parodontici);- creste rotunjite, rezistente la presiuni (caria complicata);- varsta (atrofia accentuata la varstnici);- afectiunile generale (endocrinopatii, diabet, etc);- atrofia de inactivitate (edentatii vechi neprotezate);

3

Modificarea dimensiunii verticale de ocluzie. Abrazia dentara

- localizata la zona respectiva;- generalizata in cadrul bruxismului;

Disfunctii ocluzo-parodontale ce insotesc disfunctiile ocluzale si modificari la nivelul ATM (parodontiul se citeste in ocluzie, deci orice modificare la nivelul parodontiului inseamna o modificare in ocluzie);

Modificari musculare. Modificari la distanta

- suferinte digestive → pana la 50% din pierderea dintilor ADM nu modifica digestia;→ apar efecte compensatorii (stagnarea in stomac mai mult, miscari stomacale mai active, secretie gastrica suplimentara);

- suferinte psihice → nevroza de edentatie;

21.10.2009Principiul biofunctional (restaurarea functiilor

masticatorii, fizionomice si fonatorii)

Restaurarea masticatiei- Suprafata ocluzala → similara cu dintii inlocuiti si a antagonistilor;- Relief ocluzal modelat functional ceea ce favorizeaza zdrobirea;- Rapoarte ocluzale cu contacte dento-dentare stabile;- Marginea incizala conformata adecvat pt a realiza incizia;

Restaurarea fizionomiei- Forma dintilor, dimensiunea, culoarea sa fie cat mai apropiate de cea a dintilor

restanti;- Se tine cont de curba vestibulara a arcadelor si de curbele de ocluzie;- Gradul de vizibilitate al dintilor e dat de gradul de ridicare al buzei;- Diastema – encose palatinale;- Iluzia optica de spatiu micsorat sau marit:

prin aplatizarea sau convexarea dintilor, prin artificii coloristice pe suprafete proximale.

animarea puntii prin realizarea unor malpozitii dentare; d.p.d.v. fizionomic ne intereseaza elementul mezial, ceilalti dinti se

pot reduce in dimensiuni in functie de spatiul dentar; pierderi de tesuturi moi → se face o completare a lipsei de

substanta cu acril rox pana la limita data de ridicarea buzei.

4

Restaurarea fonatiei- Alegerea lungimii corespunzatoare a dintilor → alterari ale consoanelor

M,S,V,F.- Pozitionarea corecta a dintilor artificiali si grosimea coresp V-O;

pozitionarea mai vestibulara → abrazie; pozitionarea mai orala → alterarea consoanelor: T,D,L;

- Refacerea morfologiei orale individuale armonizata cu elementele de ghidaj anterior. Trebuie sa asiguram un loc optim de articulare pt limba cu sistemul dentar.

Principiul biomecanic

5