215

~NSILOZAREA FURAJELOR

1. Importan]a `nsiloz\rii furajelor

~nsilozarea reprezint\ una din metodele cele mai eficiente de conservare a

nutre]urilor suculente, precum [i a celei mai mari p\r]i din produsele secundare

[i subprodusele cu destina]ie furajer\. Nutre]urile `nsilozate asigur\ furajarea

animalelor mai ales `n perioada de stabula]ie. Conservarea nutre]urilor prin

`nsilozare prezint\, fa]\ de alte metode, o serie de avantaje:

- nutre]ul `nsilozat p\streaz\ cea mai mare parte din substan]ele nutritive,

precum [i alte `nsu[iri valoroase ale plantelor verzi (suculen]a, ac]iunea

dietetic\, gradul ridicat de consumabilitate [i digestibilitate);

- prin aceast\ metod\ se `mbun\t\]esc `nsu[irile nutritive ale unor furaje

grosiere;

- pierderile de substan]e nutritive sunt mici (5-10% fa]\ de 25-40% la

preg\tirea fânului pe sol);

- depozitarea unor cantit\]i mari de furaje [i cu un con]inut mai mare de

ap\;

- conservarea prin `nsilozare este mai pu]in condi]ionat\ de factorii

climatici, putându-se realiza cu pierderi minime chiar când condi]iile

atmosferice nu sunt favorabile prepar\rii fânului;

216

- prin `nsilozare este posibil\ valorificarea unor plante din flora spontan\

sau cultivat\, care obi[nuit nu sunt consumate de animale s-au sunt pu]in

consumate (rogozuri, culturi b\tute de grindin\ sau atacate de boli [i d\un\tori

etc.);

- realizarea unor economii de for]\ de munc\, deoarece tehnologia

`nsiloz\rii poate fi complet mecanizat\;

- pericolul de producere a incendiului este foarte mic;

- furajele `nsilozate `n condi]ii bune se pot p\stra de la un an la altul, dând

posibilitatea de a se crea unele rezerve pentru anii `n care produc]iile de furaje

sunt mici.

Conservarea prin `nsilozare se aplic\ [i la boabele de orz [i porumb

cu umiditate ridicat\, procedeu care ofer\ o serie de avantaje, [i anume:

- recoltarea mecanizat\ cu ajutorul combinelor pentru cereale;

- eliminarea `n mare parte a strangul\rii procesului tehnologic, determinat

de capacitatea instala]iilor de uscare sau a spa]iilor intermediare de depozitare a

cerealelor pentru uscare pân\ la umiditatea de p\strare a boabelor;

- reducerea spa]iului de depozitare [i posibilitatea folosirii unor

construc]ii simple, mai pu]in costisitoare;

- reducerea pre]ului de cost al nutre]ului;

- eliberarea terenului mai devreme pentru culturile succesive [i preg\tirea

`n condi]ii mai bune a terenului pentru culturile de toamn\.

217

Nutre]ul realizat are compozi]ia chimic\ foarte apropiat\ de boabele de

porumb sau orz uscate, iar pierderile de substan]e nutritive sunt sub 10%, nivel

la care se poate ajunge prin uscarea lor pe cale articial\.

2. Categoriile de furaje `nsilozate

Dup\ con]inutul `n ap\ `n momentul `nsiloz\rii, se deosebesc trei grupe

de nutre]uri murate: silozul, semisilozul, semifânul. Pierderile de substan]e

nutritive, `n câmp [i `n timpul prepar\rii [i p\str\rii, sunt diferite, `n func]ie de

categoria de furaj `nsilozat.

Silozul este un furaj ce con]ine peste 70% ap\. Pierderile de substan]e

nutritive `n câmp sunt reduse, deoarece plantele sunt `nsilozate imediat dup\

recoltare, `ns\ pierderile `n timpul prepar\rii [i p\str\rii silozului sunt cele mai

Pierderi de s.u. `n func]ie de modul de conservare a furajului

Con]inutul `n ap\ al silozului (%)

%

218

mari. Sub aceast\ form\ se conserv\ plantele care au un con]inut mare de

glucide solubile, u[or `nsilozabile, cum ar fi: porumbul, iarba de Sudan, sorgul

etc..

Semisilozul. Pentru realizarea acestui furaj, plantele, dup\ recoltare,

r\mân pe câmp pân\ ce con]inutul `n ap\ ajunge la 55 (60)-65 (70)%, dup\

care se toac\ [i se transport\ la locul de `nsilozare. Pierderile de substan]e

nutritive `n câmp cresc, dar scad cele din timpul prepar\rii [i p\str\rii.

Semifânul se caracterizeaz\ printr-un con]inut `n ap\ `n momentul

`nsiloz\rii de 45 (50)-55 (60)%, iar pierderile totale de substan]e nutritive sunt

cele mai sc\zute.

3. Procesele biochimice din timpul `nsiloz\rii

~nsilozarea furajelor este rezultatul interac]iunii mai multor factori, dintre

care cei mai importan]i sunt:

- con]inutul plantelor `n glucide;

- con]inutul lor `n ap\ `n momentul `nsiloz\rii;

- con]inutul de aer din masa plantelor ce se `nsilozeaz\, prezen]a

[i `nmul]irea bacteriilor acidolactice `n timpul `nsiloz\rii. Substan]ele

nutritive din nutre]ul `nsilozat sufer\ o serie de modific\ri determinate atât de

respira]ia plantelor [i producerea de CO2, cât [i de ac]iunea microorganismelor.

Astfel, `n masa furajului `n timpul `nsiloz\rii au loc unele procese biologice [i

biochimice.

219

3.1. Procesele biologice

Dup\ recoltare, respira]ia celulelor continu\ cât timp se g\se[te aer `n

masa furajului. Prin respira]ie, glucidele solubile sunt oxidate, rezultând ap\,

bioxid de carbon [i energie:

C6H12O6 + 6 O2 → 6 CO2 + 6 H2O + 674 kcal

Cu cât masa furajului este mai afânat\, cu atât durata procesului de

respira]ie este mai mare, fiind de 10-12 ore la furajul tocat [i bine tasat [i

peste o lun\ la furajul `ntreg, netasat.

Dup\ epuizarea oxigenului din aerul existent `n siloz, are loc respira]ia

intracelular\, oxigenul fiind furnizat din procesul de reducere a substan]elor

proprii din furaj. ~n urma acestui proces se formeaz\ CO2, NH3, ap\, cantit\]i

mici de alcooli, acizi gra[i, metan [i o cantitate `nsemnat\ de c\ldur\. Acest

proces `nceteaz\ dup\ moartea celulelor `n urma acumul\rii de CO2 `n furajul

`nsilozat.

Dac\ nu se iau m\suri de oprire a proceselor de respira]ie, temperatura `n

siloz se poate ridica la 60-700C sau mai mult. ~n acest caz, pe lâng\ pierderile

`nsemnate de substan]e nutritive, nutre]ul se caramelizeaz\, `[i pierde

suculen]a, substan]ele proteice se coaguleaz\ [i devin greu digestibile [i `n plus

exist\ pericolul de `ncingere [i chiar autoaprindere a nutre]ului. Pierderea de

glucide `n procesul respira]iei celulare este mult mai important\ la plantele

leguminoase, al c\ror con]inut `n glucide hidrosolubile este mic, iar `n urma

degrad\rilor datorate respira]iei r\mâne disponibil\ pentru flora lactic\ o

cantitate mult prea mic\ de zaharuri care s\ poat\ fi transformat\ `n acid lactic,

220

agentul conservant al nutre]ului `nsilozat. Pentru limitarea pierderilor este

necesar\ oprirea cât mai rapid\ a respira]iei celulelor, respectiv a oxid\rii

glucidelor solubile, care se poate realiza prin eliminarea cât mai complet\ a

aerului din masa nutre]ului, printr-o presare puternic\ [i continu\ de la primul

pân\ la ultimul strat. ~n urma pres\rii se elimin\ oxigenul, iar bioxidul de

carbon ce rezult\ din procesul respira]iei `nlesne[te moartea prin asfixiere a

celulelor.

3.2. Procesele biochimice

Dup\ moartea celulelor se produce plasmoliza con]inutului celulelor,

ceea ce permite o dezvoltare puternic\ a microorganismelor care favorizeaz\

desf\[urarea proceselor de fermenta]ie. ~n masa furajului au loc, `n principal, o

fermenta]ie lactic\, dar [i fermenta]ii secundare: acetic\, butiric\ [i alcoolic\.

Predominarea uneia sau a alteia depinde de mai mul]i factori, dintre care un rol

hot\râtor `l au prezen]a sau absen]a oxigenului, reac]ia mediului [i con]inutul

plantelor `nsilozate `n glucide solubile.

Fermenta]ia lactic\ prezint\ cea mai mare importan]\ deoarece duce la

acumularea acidului lactic, agent conservant, de care depinde calitatea

nutre]ului `nsilozat. Fermenta]ia lactic\ este produs\ de bacteriile lactice

(Streptococus, Leuconostoc, Lactobacillus, Pediococus) care transform\

glucidele `n acid lactic [i cantit\]i mici de acid acetic, succinic, formic [i

propionic. Bacteriile lactice ac]ioneaz\ atât `n prezen]a cât [i `n absen]a aerului,

spre deosebire de bacteriile care duc la fermenta]ii nedorite, care sunt numai

221

aerobe. Randamentul de transformare a glucidelor solubile `n acid lactic este

influen]at atât de tipul glucidelor (glucoz\, fructoz\, pentoz\) cât [i de tipul

bacteriilor lactice (homofermentative sau heterofermentative) (C. Demarquilly,

1973). Fructoza d\ na[tere la mai pu]in acid lactic decât glucoza, iar eficien]a

transform\rii este mai redus\ `n cazul bacteriilor lactice heterofermentative.

Acidul lactic se formeaz\ [i se acumuleaz\ progresiv `n masa silozului [i

poate ajunge la valori de 8-11% din substan]a uscat\, `n silozurile de bun\

calitate.

Pe m\sur\ ce cre[te con]inutul `n acid lactic, scade valoarea pH, precum

[i con]inutul silozului `n acid butiric. Un siloz `n care predomin\ acidul lactic [i

valoarea pH este sub 4,2 , poate fi considerat un siloz stabil, ce se poate p\stra

mai mult timp.

Bacteriile lactice

suport\ un mediu acid

mai pronun]at decât

bacteriile butirice, [i

anume pH<4,5. La aceste

valori de pH, bacteriile

de fermenta]ie butiric\

precum [i celelalte

bacterii care duc la

fermenta]ii secundare

nedorite `[i `nceteaz\ Influen]a pH-ului [i a tipului de acid

asupra stabilit\]ii silozului

Siloz instabil: - pH ridicat - predomin\ acidul butiric [i

produsele de degradare a proteinelor

Siloz stabil: - pH sc\zut - predomin\ acidul lactic

222

activitatea.

Mucegaiul se dezvolt\ pân\ la reac]ia mediului ce corespunde la un pH =

1,2-1,8 , dar nu suport\ anaerobioza.

Pentru dezvoltarea microflorei din masa `nsilozat\ este necesar un anumit

substrat nutritiv, reprezentat de un substrat azotat pentru `nmul]ire [i un

substrat de glucide solubile pentru activitatea vital\. ~ntre aceste dou\ grupe de

substrat trebuie s\ fie un anumit raport, rolul cel mai important avându-l

con]inutul `n glucide solubile. Astfel, gramineele perene, recoltate `n faza

optim\ pentru `nsilozare, au un con]inut de glucide solubile cuprins `ntre 20-

28% din s.u., `n func]ie de specia [i tehnologia de cultivare, `n timp ce la

leguminoase propor]ia de glucide solubile este de numai 9-10% din s.u.,

insuficient\ pentru realizarea cantit\]ii necesare de acid lactic.

~n func]ie de con]inutul `n glucide solubile plantele se pot `mp\r]i `n :

- plante ce se `nsilozeaz\ u[or (porumbul, sorgul, iarba de Sudan,

hibridul sorg x iarb\ de Sudan, raigrasul aristat, secara de nutre], varza furajer\,

floarea soarelui etc.);

- plante care se `nsilozeaz\ greu (lucerna, trifoiul, borceagul cu peste

50% m\z\riche);

- plante care nu se `nsilozeaz\ (stuful, vrejii de ro[ii etc.).

Activitatea bacteriilor lactice din siloz este condi]ionat\ [i de gradul de

umiditate a plantelor `n momentul `nsiloz\rii. Bacteriile lactice se dezvolt\ [i

activeaz\ bine când furajul `nsilozat are o umiditate de 60-70%, deci 30-40%

223

substan]\ uscat\. Prin ofilirea nutre]ului `n câmp se poate reduce umiditatea

pân\ la nivelul optim.

Plantele care se `nsilozeaz\ greu, cum ar fi leguminoasele, cu un con]inut

mare de protein\ [i redus de glucide solubile, pot fi `nsilozate dup\ o prealabil\

ofilire, prin care se reduce umiditatea [i cre[te con]inutul `n substan]\ uscat\. ~n

acest caz, se realizeaz\ semisilozul sau semifânul, când se impune o tasare

foarte puternic\ a furajului `nsilozat. Asemenea plante se mai pot `nsiloza prin

folosirea unor aditivi care m\resc con]inutul `n glucide solubile sau creaz\ un

mediu acid, ceea ce permite declan[area fermenta]iei lactice.

O condi]ie esen]ial\ pentru o bun\ `nsilozare o constituie crearea `n

masa `nsilozat\ a unui mediu anaerob, favorabil bacteriilor acido-lactice [i

nefavorabil micoorganismelor care produc fermenta]ii nedorite.

Anaerobizarea se realizeaz\ prin tocarea plantelor la dimensiuni

corespunz\toare, tasarea puternic\ [i continu\ `n tot timpul `nsiloz\rii.

Rezultate bune se ob]in printr-o perfect\ etan[eizare a silozului. La

silozurile de suprafa]\, anaerobizarea se poate realiza [i prin folosirea de

prelate speciale din material plastic, ce permit extragerea aerului cu pompele de

vid (I. Moga, 1974).

Prin respectarea la `nsilozarea nutre]urilor a condi]iilor prezentate,

aciditatea total\ a furajului realizat trebuie s\ fie de 1,5-2,5%, din care

70-75% acid lactic.

Fermenta]ia butiric\ este produs\ de bacterii specifice [i are loc când

plantele `nsilozate sunt s\race `n glucide solubile, umiditatea este ridicat\

224

(>70)%) [i reac]ia mediului corespunz\toare unui pH > 4,5. ~n acest caz se

`nmul]esc bacteriile apar]inând genului Clostridium, care oxideaz\ acidul

lactic [i aminoacizii, rezultând acid butiric, amoniac [i diverse amine

(histamin\, cadaverin\, putrescin\, triptamin\) ce sunt d\un\toare s\n\t\]ii

animalelor, iar nutre]ul cap\t\ miros [i gust nepl\cut.

Nutre]ul bine `nsilozat nu trebuie s\ con]in\ mai mult de 0,3% acid

butiric.

Fermenta]ia butiric\ este mai frecvent\ la `nsilozarea nutre]urilor bogate

`n substan]e proteice. Acest proces se poate evita prin `mbog\]irea mediului `n

glucide solubile [i ad\ugarea unor substan]e organice sau neorganice care

reduc reac]ia mediului la valori de pH <4,5.

Fermenta]ia acetic\ este produs\ de activitatea bacteriilor coliforme

(Aerogenes [i Colibacilii), rezultând acid acetic.

Sub ac]iunea bacteriilor din grupa Colibacililor glucoza este transformat\

`n acid lactic, gaze, acid acetic [i alcool etilic.

2 C6H12O6 + H20 → 2 C3H6O3 + 2 CO2 + 2 H2 + C2H4O2 + C2H5OH

Acidul acetic mai poate rezulta ca produs secundar din activitatea

bacteriilor lactice heterofermentative.

Fermenta]ia acetic\ are loc `n condi]iile unei aera]ii puternice a mediului

[i de aceea este mai frecvent\ la suprafa]a silozului unde nutre]ul este `n

contact cu aerul sau când se prelunge[te durata de `nsilozare [i tasarea nu este

corespunz\toare. ~ntrucât bacteriile acetice sunt aerobe, fermenta]ia acetic\

poate fi evitat\ prin eliminarea complet\ a aerului din furajul `nsilozat, dar

225

prezen]a acidului acetic nu poate fi `nl\turat\ datorit\ activit\]ii bacteriilor

lactice heterofermentative.

Acidul acetic `n cantit\]i mari depreciaz\ calitatea nutre]ului,

imprimându-i un gust acru [i miros `n]ep\tor. Se cere ca acidul acetic s\ nu

dep\[easc\ 1/3 din aciditatea total\ a silozului.

Fermenta]ia alcoolic\ este produs\ de microorganisme din categoria

drojdiilor, care transform\ glucidele `n alcool etilic [i CO2.

C6H12O6............ 2 C2H5OH + 2 CO2

Drojdiile se pot dezvolta atât `n prezen]a cât [i `n lipsa aerului [i sunt

rezistente la aciditate. Drojdiile se dezvolt\ `n primele zile ale `nsiloz\rii [i sunt

consumatoare de oxigen, creând condi]ii nefavorabile pentru dezvoltarea

bacteriilor ce produc fermenta]ii nedorite. Dac\ fermenta]ia alcoolic\ se

men]ine `n limite restrânse nu este d\un\toare, ci dimpotriv\, imprim\

nutre]ului o arom\ [i un gust pl\cut.

~ntr-un siloz normal, acizii rezulta]i din fermenta]iile prezentate, trebuie

s\ se `ncadreze `n urm\torele limite.

Cantitatea de acizi organici `ntr-un siloz normal (dup\ B\ia Gh. [i Marian M., 1972)

Specifica]ie Acid lactic (%)

Acid acetic liber (%)

Acid acetic combinat (%)

Acid butiric liber (%)

Acid butiric combinat (%)

Media 1,93 0,488 0,772 0,006 0,06 Limite 0,237-12 0,250-1,105 0,076-3,156 0,00-0,06 0,004-0,371

226

Bacteriile de putrefac]ie sunt mult r\spândite `n natur\ [i pot deprecia

calitatea nutre]ului `nsilozat. Pot fi distruse prin crearea unui mediu acid, cu pH

<4,5.

Procesul de muceg\ire este determinat de microorganisme aerobe ce

apar]in genurilor Penicillium, Aspergillus, Cladosporium [i altele. Muceg\irea

este frecvent\ la `nsilozarea nutre]urilor netocate, cu umiditate sc\zut\, care se

taseaz\ greu [i eliminarea aerului din furajul `nsilozat s-a f\cut

necorespunz\tor. Nutre]ul muceg\it provoac\ tulbur\ri digestive [i intoxica]ii

grave la animale.

4. Tehnologia `nsiloz\rii furajelor

~n cadrul tehnologiilor moderne de preg\tire a furajelor, conservarea

furajelor prin `nsilozare ocup\ un loc important. Respectarea cu stricte]e a

tuturor verigilor tehnologice duce la reducerea substan]ial\ a pierderilor [i la

ob]inerea unui furaj de bun\ calitate.

4.1. Repararea [i cur\]irea silozurilor

Dup\ golirea silozurilor r\mân resturi de nutre]uri alterate, ce constituie

un mediu favorabil dezvolt\rii bacteriilor de putrefac]ie, a mucegaiurilor etc..

Este necesar ca `nainte cu 2-3 s\pt\mâni de `nceperea campaniei de `nsilozare

s\ se efectueze cur\]irea spa]iilor ce urmeaz\ a fi folosite pentru `nsilozarea

nutre]urilor. Dac\ este cazul se execut\ [i repara]iile necesare. Dup\ opera]ia

227

de cur\]ire este obligatoriu dezinfectarea silozurilor cu var stins `n

concentra]ie de 5%, sulfat de cupru 1% [.a.

4.2. Faza optim\ de vegeta]ie pentru recoltarea plantelor

Pentru o conservare corespunz\toare [i realizarea unui furaj de bun\

calitate, este necesar ca recoltarea plantelor s\ se efectueze când se

`nregistreaz\ produc]ia maxim\ din punct de vedere cantitativ [i prezint\ cel

mai mare con]inut de substan]e nutritive.

Umiditatea plantelor trebuie s\ fie de 60- 70% sau mai redus\, `n func]ie

de planta care se `nsilozeaz\ [i felul nutre]ului murat pe care dorim s\-l

ob]inem (siloz, semisiloz, semifân).

~n cursul vegeta]iei, plantele acumuleaz\ diverse substan]e nutritive.

Unele cum sunt amidonul, celuloza brut\, cresc continuu pân\ ce plantele

ajung la maturitate, altele, cum sunt proteinele, cresc numai pân\ la o anumit\

faz\ de vegeta]ie. Astfel, porumbul `ntrune[te condi]ii optime privind

suculen]a, cantitatea [i calitatea produc]iei, `n faza de lapte-cear\, aceasta fiind

considerat\ faza optim\ de recoltare pentru siloz a porumbului neirigat.

Recoltarea mai timpurie (la `nspicare) duce la `nsemnate pierderi de unit\]i

nutritive, iar `ntârzierea pân\ la faza de cear\ determin\ un câ[tig de unit\]i

nutritive, dar scade con]inutul `n protein\ [i suculen]a plantelor devine mai

pu]in corespunz\toare pentru o bun\ `nsilozare.

Faza optim\ de recoltare `n vederea `nsiloz\rii este diferit\ `n func]ie de

specie, condi]iile de cultivare [i categoria de siloz pe care dorim s\ o realiz\m.

228

Epoca optim\ de recoltare a culturilor furajere pentru `nsilozare (dup\ Varga P., 1978; Vintil\ M., 1986)

Nr. crt. Cultura Epoca de recoltare

0 1 2 1 Porumb, plant\ `ntreag\ Faza de lapte-cear\ pân\ la cear\ (30-40% s.u.) 2 Porumb-[tiule]i pentru past\ ~nceputul fazei de cear\ (>50% s.u.)

3 Iarb\ de Sudan, hibridul sorg x iarb\ se Sudan ~nspicare

4 Alte cereale furajere (orz, secar\, ov\z)

Faza de burduf-`nspicare la secar\; faza de `nspicare la orz [i ov\z

5 Floarea soarelui, `n cultur\ succesiv\

~nceputul `nfloririi

6 Lucern\

Coasa I - sfâr[itul `mbobocirii-`nceputul `nfloririi (10% din plante); coasa a II-a [i urm\toarele - `nflorit deplin (25-50% din plante); ultima coas\ - cu circa 4 s\pt\mâni `nainte de

data medie a primului `nghe] 7 Trifoi ~nflorirea plantelor `n propor]ie de 25-50%

8 Soia P\st\ile din prima jum\tate a plantelor sunt `n faza de lapte-cear\

9 Lupin Faza de bob `n lapte 10 Borceaguri ~nfloritul leguminoaselor [i faza de burduf la cereale

11 Amestecuri de graminee [i leguminoase perene

Coasa I - gramineele la sfâr[itul fazei de burduf-`nceputul `nfloririi; coasa a II-a - leguminoasele la `nceputul de

`nfloririi 12 Graminee perene Sfâr[itul fazei de burduf-`nceputul `nfloririi 13 Raigras aristat Faza de burduf

14 R\d\cinoase furajere De la `ng\lbenirea frunzelor bazale pân\ la venirea `nghe]urilor

15 Varza furajer\ Toamna târziu

4.3. Recoltarea [i transportul

Recoltarea plantelor `n mod obi[nuit se face mecanizat, preferându-se

utilajele care concomitent cu t\ierea execut\ [i tocarea nutre]ului. Ritmul de

recoltare trebuie corelat cu posibilit\]ile de transport [i `nsilozare. Transportul

nutre]ului la locul de `nsilozare se face cu mijloace prev\zute cu dispozitive

pentru desc\rcarea automat\ [i `n num\r suficient, `n vederea umplerii silozului

229

`ntr-un timp cât mai scurt. Un siloz de 500-1000 tone trebuie `ncheiat `n 5-10

zile.

Dup\ desc\rcare, masa tocat\ se niveleaz\ `n straturi de 30-35 cm

grosime [i se taseaz\, `n mod continuu de la primul la ultimul strat, cu tractoare

pe [enile sau pe ro]i echipate cu pneuri duble [i lam\ nivelatoare. La vârf,

silozul se las\ cu coam\, pentru u[urarea scurgerii apei, dup\ care se acoper\

cu diferite materiale (folie de material plastic, t\i]ei de sfecl\, paie, baloturi de

paie etc.) pentru men]inerea condi]iilor de anaerobioz\ realizate prin tasare.

Neizolarea sau izolarea defectuoas\ determin\ pierderi mari, care pot ajunge

pân\ la 50% `n cazul silozurilor din plante verzi [i peste 50% la silozurile din

amestecuri cu grosiere.

4.4. Metode de `nsilozare

Se cunosc mai multe metode de `nsilozare: `nsilozarea la cald, `nsilozare

la rece, `nsilozarea prin folosirea de aditivi [i `nsilozarea cu umiditate sc\zut\.

Alegerea metodei se face `n func]ie de compozi]ia materialului vegetal

care se `nsilozeaz\, `n special con]inutul `n glucide solubile, con]inutul `n ap\

al plantelor de `nsilozat [i posibilit\]ile unit\]ii, `n a[a fel, `ncât procesul de

`nsilozare s\ se desf\[oare normal, iar furajul ob]inut s\ fie de foarte bun\

calitate.

a) ~nsilozarea la cald este pu]in utilizat\ `n practic\ deoarece pierderile

de substan]e nutritive digestibile ajung la 20-30%. Temperatura ridicat\ (>300)

230

favorizeaz\ dezvoltarea bacteriilor de fermenta]ie butiric\, iar `nsu[irile

organoleptice ale nutre]ului se `nr\ut\]esc.

Tehnologia de `nsilozare se prezint\ astfel: nutre]ul bine tocat, cu o

umiditate de peste 70%, se a[eaz\ `n straturi de 1,5-2 m grosime. ~n timp de

1-2 zile temperatura din masa silozului se ridic\ la 50-600C, dup\ care se

taseaz\ [i se a[eaz\ starturile urm\toare, procedându-se `n acela[i mod pân\ ce

se umple silozul, când se izoleaz\ de mediu prin acoperire. Prin aceast\ metod\

`nc\rcarea unui siloz dureaz\ mai mult, iar calitatea este mult inferioar\ decât

`n cazul `nsiloz\rii la rece.

b) ~nsilozarea la rece (obi[nuit\) se practic\ la plantele cu un con]inut de

ap\, de peste 70%, bogate `n glucide solubile, dar [i la plantele care se

`nsilozeaz\ mai greu, prin ad\ugarea unor nutre]uri bogate `n zaharuri, `n

scopul ridic\rii con]inutului `n glucide solubile la circa 12,6-16,1%.

Din punct de vedere tehnologic, plantele se recolteaz\ din câmp cu

combine speciale, care execut\ t\ierea [i o m\run]ire cât mai fin\ prin tocare [i

se a[eaz\ `n siloz `n straturi succesive. Concomitent cu a[ezarea, se face

nivelarea [i o puternic\ tasare pentru eliminarea aerului din masa `nsilozat\.

Umplerea silozului trebuie s\ se realizeze `ntr-un timp cât mai scurt, având

grij\ ca `n final s\ se asigure o cât mai bun\ etan[eizare, prin acoperire cu

diferite materiale. Temperatura `n masa silozului se ridic\ la 25-300C, iar

pierderile prin oxidare sunt mult mai mici fa]\ de `nsilozarea la cald (cca 12-

17%).

231

c) ~nsilozarea prin folosirea de aditivi. Se recomand\ `n cazul

conserv\rii furajelor s\race `n glucide solubile. Tehnologia este asem\n\toare

cu cea obi[nuit\, cu deosebirea c\ la nutre]urile `nsilozate se adaug\ diferi]i

aditivi pentru a m\ri con]inutul `n zaharuri fermentescibile sau pentru a sc\dea

aciditatea din masa `nsilozat\ la valori de pH sub 4,5.

Produsele ce se pot folosi ca aditivi pot fi `mp\r]ite `n trei grupe: aditivi

furajeri, chimici [i biologici.

Aditivi furajeri. Se pot utiliza produsele:

- uruieli de porumb, orz, ov\z, `n cantit\]i de 50-100 kg/t de material

vegetal;

- fân tocat sau paie tocate `n propor]ie de 10-30% din masa ce se

`nsilozeaz\, pentru reducerea umidit\]ii;

- melas\ deshidratat\, `n cantitate de 20-40 kg/t de material proasp\t,

pentru `nsilozarea leguminoaselor f\r\ ofilire `n prealabil;

- melas\ solu]ie, diluat\ cu 1-2 p\r]i ap\, `n propor]ie de 2-4%;

- zah\r furajer `n propor]ie de 2%;

- graminee bogate `n glucide fermentescibile, tot pentru `nsilozarea

leguminoaselor, `n propor]ie de 1,5-2 p\r]i graminee la o parte leguminoase

bine tocate.

Aditivi chimici. Pentru conservarea plantelor greu `nsilozabile se pot

folosi diferi]i aditivi chimici, cum ar fi: acizi organici sau anorganici, precum [i

unele preparate (Metabisulfitul, sarea “Kofa”, Microacid) cu ac]iune

bacteriostatic\ pentru organismele ce provoac\ fermenta]ia butiric\.

232

~n ]\rile scandinave se practic\ metoda Virtanen, care const\ `n stropirea

silozului cu un amestec de acid sulfuric (15%) [i acid clorhidric (85%), diluat

cu ap\ `n raport de 1 parte amestec la 7 p\r]i ap\. Se folosesc 5-7 l solu]ie la

100 kg material de `nsilozat, `n func]ie de con]inutul plantelor `n glucide

solubile, doza mai mare fiind pentru leguminoase. Solu]ia Virtanen scade pH-

ul mediului sub 4,0, inhib\ respira]ia celular\ [i `nl\tur\ microflora

indezirabil\. Metoda este `ns\ dificil\, iar silozul rezultat poate s\ provoace

decalcifieri `n organismul animal.

Acidul formic are acela[i scop, fiind `ns\ mai pu]in d\un\tor

organismului animal. Se folosesc solu]ii `n concentra]ie de 5-7%, `n doze de

4-5 l/100 kg nutre] verde. Metoda este costisitoare [i din aceast\ cauz\ nu s-a

extins.

Metabisulfitul de sodiu [i sarea “Kofa”, inhib\ fermenta]ia butiric\, dar

nu `mpiedic\ proteolaza [i nici pierderile de substan]e nutritive. Se

administreaz\ `n cantit\te de 0,3-0,5 kg la 100 kg mas\ `nsilozat\.

Rezultate bune se ob]in prin folosirea preparatului românesc

“Microacid”, sub form\ de pulbere, ob]inut prin trecerea acidului sulfuric pe

rumegu[ de lemn. Se administreaz\ `n propor]ie de 0,5-1%, pe timp frumos [i

de 1,5%, pe timp nefavorabil, din greutatea nutre]ului `nsilozat.

Aditivi biologici. Din acaest\ grup\ face parte preparatul biologic

românesc pe baz\ de bacterii acidolactice de tipul “Lactosil”, care este utilizat

`n multe ]\ri pentru `mbun\t\]irea proceselor fermentative din plantele furajere

`nsilozate, dar [i direct `n hrana tineretului animal pentru prevenirea

233

tulbur\rilor gastrointestinale comune. Preparatul con]ine culturi de bacterii

acidolactice din genul Lactobacillus [i se prezint\ sub form\ lichid\ (15-18%

s.u.) sau semiumed\ (55-60% s.u.). Se folose[te `n cantitate de 1 l sau 1 kg/t

de furaj `nsilozat, bine tocat (sub max. 3-5 cm), respectând `ntocmai [i celelalte

reguli de `nsilozare.

d) ~nsilozarea cu umiditate sc\zut\ reprezint\ un procedeu modern

aplicat pe scar\ larg\ la `nsilozarea nutre]urilor bogate `n proteine [i cu

con]inut mai redus `n glucide fermentescibile, `n special la leguminoase

perene, dar [i la graminee, fiind practic [i foarte economic, cu pierderi mici de

substan]e nutritive. Metoda se bazeaz\ pe reducerea umidit\]ii prin ofilire,

purtând denumirea [i de metoda ofilirii. ~n func]ie de umiditatea plantelor la

`nsilozare se pot realiza urm\toarele tipuri de furaje: semisilozul [i semifânul.

Semisilozul, se ob]ine din `nsilozarea culturilor pure de leguminoase sau

graminee de nutre] (lucern\, trifoi, iarb\ de Sudan, sorg x iarb\ de Sudan)

sau a culturilor `n amestec de graminee [i leguminoase.

Tehnologia prevede reducerea con]inutului furajului `n ap\ la 55-65%,

prin l\sarea `n brazde pentru ofilire timp de 4-24 ore, `n func]ie de durata [i

intensitatea luminii solare, precum [i de tehnologia recolt\rii. La plantele

recoltate cu vindroverul [i zdrobite `n propor]ie de circa 90%, pierderea apei

pân\ la con]inutul de 60% se poate realiza `n numai 4-5 ore de insola]ie

puternic\ [i 8-10 ore de nebulozitate accentuat\, iar la plantele recoltate cu

cositoarea purtat\, `n 10-15 ore de insola]ie puternic\ [i 20-24 ore pe timp

noros (V. {u]\, 1976).

234

Dup\ ofilire materialul vegetal se adun\ [i se m\run]e[te prin tocare, apoi

se transport\ la locul de `nsilozat unde se a[eaz\ `n straturi succesive de 35-

40 cm grosime, presându-se energic fiecare strat. Silozul trebuie umplut

`ntr-un timp cât mai scurt [i acoperit imediat cu folie de material plastic sau

alte materiale pentru a evita contactul cu mediul extern.

~n materialul `nsilozat se petrec

acelea[i procese de fermenta]ie ca [i `n cazul

silozului obi[nuit. ~n cazul semisilozului

pierderile prin fermenta]ie [i scurgere sunt

mai mici, fermenta]ia butiric\ este inhibat\,

iar consumabilitatea furajului realizat este

mai bun\, `n compara]ie cu silozul obi[nuit.

Prepararea semisilozului presupune [i

anumite riscuri legate de ofilirea `n câmp,

unde se pot produce pierderi `nsemnate de

substan]e nutritive, când timpul este nefavorabil. De asemenea, recoltarea

trebuie efectuat\ `n dou\ faze, m\rind astfel, num\rul de treceri pe lan [i

consumul de carburan]i.

Valoarea nutritiv\ a semisilozului este de 0,25-0,35 U.N./kg, fa]\ de

0,15-0,20 U.N./kg la nutre]ul `nsilozat obi[nuit.

Semifânul este produsul realizat prin `nsilozarea plantelor cu umiditate

de 45-55%. Tehnologia de preparare a semifânului este asem\n\toare cu cea

aplicat\ la semisiloz, cu deosebirea c\ ofilirea `n câmp este mai intens\,

Efectul con]inutului de s.u. la `nsilozare asupra pierderilor de material `nsilozat prin scurgeri

235

realizându-se `n timp de 24-48 ore. ~n acest caz, riscurile de pierderi datorate

de timpul nefavorabil sunt mai mari. O aten]ie deosebit\ trebuie acordat\

m\run]irii cât mai fine a plantelor, `ndep\rt\rii aerului prin tasare, umplerii cât

mai rapide [i izol\rii cu folii de material plastic. Procesul de fermenta]ie are loc

la scar\ redus\, de aceea semifânul poate avea un con]inut mai sc\zut `n acid

lactic, un pH relativ ridicat, iar acidul butiric, de regul\, nu se formeaz\

datorit\ con]inutului sc\zut `n ap\, `n timp ce con]inutul `n glucide solubile

este mai ridicat, comparativ cu silozul [i semisilozul.

Compozi]ia chimic\ a silozului, semisilozului [i semifânului (dup\ Mc. Donald [i colab., 1968, cita]i de I. Puia [i colab., 1984)

Compozi]ia chimic\ Siloz Semisiloz Semifân Substan]\ uscat\ (%) 15,9 34,1 47,6 Glucide solubile (%) 1,7 10,6 20,3

N-proteic (%) 2,0 1,2 1,1 pH 3,7 4,2 4,9

Acid lactic (%) 12,1 5,5, 0,9 Acid butiric (%) - - -

5. Tehnologii specifice de `nsilozare

5.1. Tehnologia `nsiloz\rii porumbului

Porumbul ocup\ un loc important `n asigurarea nutre]ului `nsilozat,

deoarece are un poten]ial de produc]ie ridicat, se cultiv\ cu rezultate bune `n

diferite condi]ii pedoclimatice [i se `nsilozeaz\ u[or, având un con]inut ridicat

de glucide solubile.

236

a) ~nsilozarea porumbului plant\ `ntreag\. Momentul optim de

recoltare pentru `nsilozare este `n faza de lapte-cear\ la porumbul neirigat [i

`n faza de cear\ la cel irigat. La porumbul siloz din cultur\ succesiv\, faza

optim\ de recoltare corespunde cu perioada 10-25 octombrie, func]ie de zona [i

evolu]ia vremii. Recoltarea se face cu combine specifice, plantele se m\run]esc

prin tocare la dimensiuni de 2-3 cm, iar tasarea [i acoperirea se fac `n mod

obi[nuit. Datorit\ con]inutului ridicat `n glucide solubile, porumbul se

`nsilozeaz\ singur sau `n amestec cu plante greu `nsilozabile, pentru a le

asigura minimul de glucide necesar unei bune `nsiloz\ri. La o `nsilozare

corect\ nutre]ul poate fi dat `n consum dup\ 3-4 s\pt\mâni. Valoarea nutritiv\

este de 0,21-0,24 U.N. la 1 kg siloz.

b) ~nsilozarea [tiule]ilor de porumb. Conservarea eficient\ a [tiule]ilor

de porumb cu umiditate ridicat\ la recoltare se realizeaz\ prin `nsilozare. Se

pot `nsiloza [tiule]i cu p\nu[i (pentru rumeg\toare) sau f\r\ p\nu[i (pentru

porci [i p\s\ri) sub form\ de past\. Umiditatea [tiule]ilor `n primul caz trebuie

s\ fie de 35-50%, iar `n al doilea caz de 30-35%, pentru ca `nsilozarea s\ se

desf\[oare `n bune condi]ii. {tiule]ii, cu sau f\r\ p\nu[i, se transform\ `n past\

prin m\cinare cu mori cu cioc\nele, utilizând site cu diametrul ochiurilor

>5 mm, astfel ca dimensiunile particulelor s\ fie `ntre 5-8 mm când umiditatea

[tiule]ilor este sub 35% [i de 7-10 mm, la o umiditate de peste 35%. Pasta

ob]inut\ se conserv\ prin metoda de `nsilozare la rece, cu tasarea fiec\rui strat

[i izolarea de aer. ~n cazul când umiditatea [tiule]ilor >40%, pasta se poate

`nsiloza [i `n amestec cu 5-10% f\inuri de concentrate sau f\in\ din fân de

237

lucern\, pentru corectarea nivelului proteic [i prevenirea fermenta]iilor nedorit\

(alcoolic\, acetic\).

Maturarea silozului se realizeaz\ `n 30-60 zile, `n func]ie de intensitatea

fermen]iei lactice. Valoarea nutritiv\ este de 0,44-0,45 UN la 1 kg nutre]

murat.

c) ~nsilozarea cocenilor de porumb. Valorificarea mai bun\ a cocenilor

de porumb se poate face prin `nsilozare la rece sau cu adaos de aditivi. Hibrizii

de porumb din grupele 300 [i 400, la maturitatea [tiule]ilor, au tulpinile `nc\

verzi, cu un con]inut de circa 50% umiditate. Se pot conserva dup\ tehnologia

`nsiloz\rii porumbului plant\ `ntreag\, dar tocarea trebuie f\cut\ mai fin (1-2

cm), tasarea mai puternic\, pentru desf\[urarea `n bune condi]ii a fermenta]iei

lactice. Dac\ umiditatea cocenilor de `nsilozat este <50%, se folose[te metoda

`nsiloz\rii cu diferi]i aditivi (saramur\, melas\, t\i]ei de sfecl\, borhot de la

fabrica de spirt, nutre]uri verzi sau suculente etc.).

~nsilozarea cu adaos de saramur\ prezint\ avantajul c\ asigur\, odat\

cu administrarea nutre]ului, [i cantitatea de sare necesar\ pentru rumeg\toare.

Se folosesc 70-90 l saramur\ `n concentra]ie de 1-3% pentru 100 kg coceni,

f\r\ a influen]a negativ procesele de fermenta]ie lactic\. Tehnologia `nsiloz\rii

este asem\n\toare cu cea obi[nuit\ (la rece), cu particularitatea c\ straturile de

coceni se stropesc cu saramur\.

~nsilozarea cocenilor cu adaos de melas\. Se utilizeaz\ melas\ `n

concentra]ie de 2%, uneori [i cu adaos de 1% sare, sporind con]inutul cocenilor

238

`n ap\ [i zah\r, fapt ce influen]eaz\ pozitiv fermenta]ia lactic\. Opera]iile

tehnologice sunt ca la `nsilozarea cu saramur\.

~nsilozarea cocenilor `n amestec cu t\i]ei proaspe]i de sfecl\ sau

borhoturi de la fabricile de spirt [i bere. Se aplic\ `n unit\]ile din apropierea

fabricilor de zah\r sau spirt, folosind cantitatea de 30-50 kg t\i]ei la 100 kg

coceni toca]i m\runt. Distribuirea t\i]eilor se poate face `n straturi alternative

cu coceni sau prin amestecare cu ace[tia. ~n primul caz se `ncepe cu stratul de

coceni, iar tasarea se face de fiecare dat\ `naintea distribuirii stratului de

t\i]ei. Grosimea straturilor de coceni se stabile[te `n a[a fel `ncât umiditatea din

t\i]ei s\ asigure umectarea corect\ a masei de coceni .

~nsilozarea cocenilor `n amestec cu nutre]uri verzi sau suculente. Se

pot folosi `n acest scop floarea soarelui [i porumbul sem\nate `n culturi

succesive, sfecla furajer\, frunzele [i coletele de la sfecla pentru zah\r, dovlecii

[i pepenii furajeri etc.. Se recomand\ ad\ugarea cantit\]ii de 100-150 kg

nutre]uri verzi sau suculente la 100 kg coceni toca]i la dimensiuni sub 1,5

cm. Se procedeaz\ la a[ezarea `n straturi alternative a celor dou\ componente,

cu tasarea puternic\ a fiec\rui strat.

d) ~nsilozarea cioc\l\ilor de porumb se poate realiza numai `n amestec

cu nutre]uri bogate `n ap\, cum ar fi t\i]eii de sfecl\ umezi, borhoturile [i

melasa, care `mbog\]esc `n acela[i timp [i con]inutul `n glucide

fermentescibile. Pentru o bun\ `nsilozare se impune m\run]irea cât mai fin\ a

cioc\l\ilor (particule cu diametrul sub 5 mm) [i amestecarea acestora, fie cu

melas\ `n concentra]ie de 2-4%, folosind 50-60 l la 100 kg cioc\l\i toca]i, fie

239

cu t\i]ei sau borhoturi `n p\r]i egale. Dup\ omogenizare, amestecul se

a[eaz\ `n straturi succesive de 40-45 cm grosime [i se taseaz\ ca [i `n cazurile

precedente.

Calitatea nutre]ului se va `mbun\t\]i mult, dac\ la structura amestecului

se adaug\: 0,5% uree, 1% sare, 3-5% gozuri, t\râ]e sau 5-10% f\inuri. Se

acord\ o aten]ie deosebit\ izol\rii silozului atât `n timpul matur\rii, cât [i `n

timpul folosirii, deoarece se degradeaz\ u[or `n contact cu aerul. Valoarea

nutritiv\ este de 0,15-0,20 UN la 1 kg nutre].

5.2. Tehnologia `nsiloz\rii plantelor de floarea soarelui

Floarea soarelui face parte din grupa plantelor u[or `nsilozabile [i poate fi

`nsilozat\ singur\ sau `n amestec cu plante greu `nsilozabile, dup\ metoda

obi[nuit\. Se recolteaz\ când 50% din plante sunt `n faza de `nflorire. Pentru o

`nsilozare corect\ este necesar\ tocarea la dimensiuni de max. 1 cm [i o

tasare puternic\.

Capitulele de floarea soarelui se pot `nsiloza prin amestec cu plante verzi,

melas\, borhoturi lichide etc., dup\ tehnologia `nsiloz\rii cocenilor de porumb.

Se ob]ine un nutre] cu un con]inut mediu de 0,23 UN/kg.

5.3. Tehnologia `nsiloz\rii gramineelor perene cultivate [i a plantelor de pe paji[tile permanente

Gramineele perene cultivate au un con]inut ridicat de glucide solubile,

suficient ca `nsilozarea s\ decurg\ normal, `n timp ce plantele recoltate de pe

paji[tile permanente au `n general un con]inut mai sc\zut `n glucide solubile, `n

240

func]ie de compozi]ia floristic\ [i cantit\]ile de `ngr\[\minte minerale cu azot

aplicate. Când `n compozi]ia floristic\ exist\ un procent ridicat de leguminoase

sau fertilizarea s-a f\cut cu doze numai de `ngr\[\minte cu azot, con]inutul `n

glucide solubile scade sub 10% din s.u., iar furajul ob]inut este greu

`nsilozabil. Acestea, precum [i gramineele din culturile perene cu peste 70%

umiditate, se pot `nsiloza cu rezultate bune fie prin metoda cu umiditate

sc\zut\ (prin ofilire), ob]inându-se semisilozul sau semifânul, fie prin folosirea

aditivilor.

~n cazul `nsiloz\rii cu umiditate sc\zut\, plantele se las\ `n câmp pentru

ofilire, apoi sunt tocate m\runt (2-4 cm) [i transportate la locul de `nsilozare,

unde are loc o presare puternic\ [i continu\ pân\ la umplerea silozului.

Folosirea aditivilor permite crearea unui mediu acid necesar desf\[ur\rii

normale a proceselor fermentative [i `mbog\]irea substratului nutritiv. Dintre

aditivi furajeri, se pot folosi: uruieli de porumb, 50-100 kg/t de furaj `nsilozat,

fân tocat sau paie tocate, `n propor]ie de 15-20% din masa furajului `nsilozat,

melas\ 2-4%, mal] de orz uscat 1-1,5%, f\inuri de cereale 3-5%, borhot uscat

2-3%. Aditivii chimici au o utilizare redus\ `n produc]ie, rezultate mai bune

realizându-se prin folosirea acidului formic, 3,5-5 l/t de furaj `nsilozat [i a

preparatului “Microacid”, `n propor]ie de 0,5-1%.

Un interes deosebit prezint\ folosirea aditivului biologic “Lactosil”, `n

doz\ de 1 kg/t de nutre] `nsilozat. Silozul din plantele de pe paji[ti con]ine

0,21 UN/t de nutre].

241

5.4. Tehnologia `nsiloz\rii leguminoaselor perene

Leguminoasele furajere perene se `nsilozeaz\ când condi]iile climatice nu

permit preg\tirea fânului. ~nsilozarea se poate realiza prin metoda cu umiditate

redus\ sau prin folosirea aditivilor, deoarece leguminoasele au un con]inut

redus de glucide solubile. Momentul optim de recoltare este la `nceputul

`nfloririi.

Se practic\ `nsilozarea prin amestec cu plante verzi bogate `n glucide

(porumb, sorg, floarea soarelui, iarb\ de Sudan etc.), `n raport de 1-2 p\r]i, la

o parte leguminoase. Se `nsilozeaz\ `n condi]ii bune [i prin adaos de t\râ]e,

uruieli de porumb sau orz, `n cantitate de 30 kg la tona de nutre] verde, f\inuri

de cereale, `n propor]ie de 10%, ap\ melasat\ (format\ din o parte melas\ [i 2-

3 p\r]i ap\), `n cantitate de 100 l/t, 1 kg Lactosil la tona de furaj sau 1%

preparat “Micoacid”.

~nsilozarea cu umiditate redus\ se face ca la plantele de graminee perene.

Pentru ca `nsilozarea s\ decurg\ normal, este necesar ca leguminoasele s\ fie

tocate (2-3 cm), foarte bine tasate [i corect izolate de mediul extern. Valoarea

nutritiv\ a nutre]ului ob]inut este cuprins\ `ntre 0,16-0,20 UN/kg.

5.5. Tehnologia `nsiloz\rii bost\noaselor [i r\d\cinoaselor

Lucr\rile constau `n tocarea [i amestecarea cu nutre]uri fibroase sau

grosiere bine tocate, `n propor]ie de 30-50% `n cazul bost\noaselor [i 20-

25%, `n cazul r\d\cinoaselor. A[ezarea `n siloz se face `n straturi alternative,

242

`ncepând cu nutre]ul fibros sau grosier, iar presarea se face numai peste

straturile de nutre] uscat.

6. Tipuri se silozuri

~nsilozarea nutre]urilor se face `n spa]ii special construite sau amenajate,

numite silozuri. Pierderile de substan]e nutritive la `nsilozare [i calitatea

nutre]ului sunt condi]ionate [i de tipurile de siloz utilizate. Acestea au fost

grupate `n trei categorii: silozuri de suprafa]\, silozuri semi`ngropate [i

silozuri `ngropate, fiecare cu mai multe variante.

6.1. Silozuri de suprafa]\

Acestea pot fi orizontale [i verticale:

Silozurile orizontale sunt cele mai r\spândite, fiind practice [i

economice [i pot avea caracter permanent sau temporar, `n func]ie de

construc]ie. Capacitatea lor este variabil\, cuprins\ `ntre 500-1500 tone.

Silozurile `n form\ de stiv\ sunt cele mai simple silozuri orizontale.

Acestea au dezavantajul c\ nu permit o presare bun\ a furajului [i pe marginile

stivei, iar pierderile sunt relativ mari. ~n mod obi[nuit, silozul se cl\de[te sub

form\ paralelipipedic\, dimensiunile depinzând de cantitatea de nutre] ce se

`nsilozeaz\ (20-40 m lungime, 6-12 m l\]ime [i 3-5 m `n\l]ime). Dup\ tasare,

marginile silozului se taie pân\ la nutre]ul bine tasat, dându-i o form\

paralelipipedic\ sau de trunchi de piramid\. Uneori pe marginile laterale ale

stivei se cl\desc balo]i de paie.

243

Silozurile platform\ pot fi cu pere]i nedemontabili, construi]i din

materiale durabile (beton, piatr\, c\r\mid\) sau cu pere]i demontabili, din

panouri care se `nl\tur\ dup\ terminarea silozului, platforma fiind folosit\ `n

alte scopuri.

Pere]ii demontabili mai au

avantajul c\ prin distan]a la care sunt

monta]i, capacitatea silozului poate

oscila de la un an la altul, `n func]ie

de sursa de furaj [i mijloacele tehnice

de care dispunem. La silozurile cu

pere]ii nedemontabili, platforma se

construie[te cu dou\ pante: pe linia

l\]imii (3-5%) [i longitudinal (1-3%). Dimensiunile silozurilor platform\

variaz\ `ntre: l=6-12 (15) m, h=2-2,5 (3) m [i pân\ la 40 (50) m lungime.

Dimensiunile silozurilor orizontale tip platform\

Nr. Dimensiunile silozului (m) Volum Capacitate crt. Lungime L\]ime ~n\l]ime (m3) (t) 1 10 6 2 120 78 2 15 8 2 240 156 3 20 10 2,5 500 325 4 25 10 2,5 625 406 5 30 10 2,5 750 488 6 35 10 2,5 875 569 7 40 10 2,5 1000 650 8 40 12 2,5 1200 780

Siloz orizontal tip platform\

244

Silozurile `n form\ de movil\ (gr\mad\) permit tasarea `ntregii mase de

furaj, `ns\ suprafa]a de contact cu aerul este mai mare. Se pot folosi `n locul

silozurilor de suprafa]\ `n form\ de stiv\ f\r\ pere]i laterali, la care pierderile

de substan]e nutritive ajung la peste 30%. Dintre silozurile orizontale, cele mai

indicate sunt silozurile platform\.

Silozurile verticale (turn) au

form\ cilindric\, `n\l]imi de 8-20 m [i

sunt construite din beton, c\r\mid\,

piatr\, tabl\ etc.. Au o capacitate de

100-500 tone [i sunt prev\zute `n pere]i

cu canale verticale, iar la baz\ cu guri

[i bazine de colectare pentru evacuarea

excesului de umiditate. ~nc\rcarea [i

desc\rcarea nutre]ului se face

mecanizat, iar tasarea se realizeaz\ prin

greutate proprie. Sunt mai pu]in

r\spândite datorit\ costurilor ridicate.

6.2. Silozuri semi`ngropate

Se construiesc pe terenurile cu apa freatic\ la suficient\ adâncime [i au

form\ de tran[ee sau de celule. Pere]ii de deasupra solului se confec]ioneaz\

din panori de lemn, pl\ci prefabricate, baloturi de paie etc., iar pere]ii

subsolului din p\mânt b\t\torit.

Siloz vertical (turn)

245

~n cazul silozurilor c\ptu[ite `n sol cu piatr\, c\r\mid\ sau beton [i partea

de la suprafa]\ se face din acela[i material, `n special la cele sub form\ de

celule.

Dimensiunile silozurilor tran[ee sunt de 20-30 m lungime, 5 m l\]ime la

baz\, respectiv 6 (6,5) m la suprafa]\ [i de 2-

2,5 m `n\l]ime, din care 1-1,5 m `n interiorul

tran[eei, iar capacitatea este de 200-700 t.

Silozurile sub form\ de celule au dimensiuni

mult mai mici, cu o capacitate de 30-50 tone,

se construiesc numai sub acoperi[uri, cu 2/3

din `n\l]ime `n sol [i 1/3 la suprafa]\ [i se

utilizeaz\ pentru `nsilozarea nutre]urilor valoroase destinate `n special

porcinelor. Asemenea silozuri se amplaseaz\ `n apropierea ad\posturilor [i sunt

prev\zute cu sisteme mecanizate pentru efectuarea opera]iunilor de `nc\rcare,

desc\rcare [i distribuire a furajului `nsilozat.

6.3. Silozuri `ngropate

Se pot construi numai pe terenurile cu ap\ freatic\ la o adâncime mai

mare de 3-4 m [i au form\ de tran[ee sau gropi, cu pere]ii verticali sau oblici.

Au o capacitate de 50-500 t [i urm\toarele domensiuni: lungimea 10-40

m, l\]imea la baz\ 4-5 m, la suprafa]\ 5-6 m, iar `n\l]imea de 2,5-3 m. Pere]ii

laterali [i baza acestor silozuri se c\ptu[esc cu piatr\, c\r\mid\ sau alte

materiale, pentru reducerea pierderilor, iar pentru evacuarea excesului de ap\

Siloz semi`ngropat tip tran[ee

246

se prev\d guri de colectare. Pentru u[urarea accesului vehiculelor, capetele

silozului se fac `n pant\ de 450.

6.4. Silozuri `n pungi sau saci de plastic individuali

{i `n acest caz reu[ita `nsiloz\rii este condi]ionat\ de acelea[i reguli ca `n

celelalte sisteme de `nsilozare. Metoda se utilizeaz\ pentru realizarea

semisilozului [i semifânului.

Nutre]ul de `nsilozat se introduce din

ma[ina de adunat, tocat [i presat direct `n

punga (sacul) de material plastic, care dup\

umplere este `nchis\ ermetic. Anaerobioza

este asigurat\ de bioxidul de carbon rezultat

din procesele de fermenta]ie sau prin

procedeul vid\rii. Rezult\ un furaj de foarte

bun\ calitate, pierderile sunt foarte mici, `ns\

costurile sunt mari datorit\ plasticului utilizat

7. Deschiderea silozurilor

Maturarea silozului, respectiv `ncheierea proceselor de fermentare

favorabile, este `n func]ie de natura furajului `nsilozat. Astfel, silozurile din

porumb, sorg, alte cereale furajere, precum [i cele din plante ofilite, se

matureaz\ `n timp de 30-60 zile; silozurile din grosiere se matureaz\ `n circa

60-90 zile de la `nsilozare.

Siloz individual `n sac de plastic

247

Deschiderea silozului se face la un cap\t, `ndep\rtându-se materialul cu

care a fost acoperit [i eventual nutre]ul degradat. Se taie pe vertical\ por]iunea

descoperit\, cu ajutorul cu]itelor speciale sau cu hârle]ul [i se scoate cantitatea

necesar\ animalelor, dup\ care se acoper\ cu folii de material plastic pentru a

`mpiedica degradarea nutre]ului. Descoperirea unei noi por]iuni din siloz se

face numai dup\ consumarea primului strat.

8. Calitatea furajului `nsilozat

Calitatea silozului depinde de o multitudine de factori, dintre care

prezint\ importan]\ deosebit\ urm\torii: valoarea nutritiv\ a materialului ce se

`nsilozeaz\, tipul de siloz, tehnologia aplicat\, metoda de `nsilozare folosit\

etc.

Prelevarea probelor pentru aprecierea calit\]ii furajului `nsilozat se face

astfel: din silozurile de suprafa]\ orizontale sau din cele `ngropate [i

semi`ngropate probele se ridic\ de la nivelul treimii mijlocii din `n\l]imea

silozului [i de la o dep\rtare de 70-80 cm de pere]ii laterali; din silozurile turn,

proba se ia de la partea superioar\, din centru, la adâncimea de 1 m. Probele

medii vor avea o greutate de circa 2-3 kg.

Aprecierea calit\]ii nutre]ului murat se realizeaz\ organoleptic [i prin

analize chimice, urm\rindu-se o gam\ larg\ de indici. Noller C. H. (1975), J.

C. Murdoch (1980) [i al]i autori, recomand\ ca la aprecierea calit\]ii silozului

s\ se analizeze urm\toarele `nsu[iri: culoarea, mirosul, gustul, structura,

valoarea pH, con]inutul `n acizi [i raportul dintre ace[tia etc.. Se apreciaz\

248

c\ nutre]ul este de calitate bun\ dac\ are o culoare apropiat\ de aceea a

plantelor din care a provenit, un miros pl\cut (de pâine proasp\t\, de mere

coapte), un gust acri[or-dulceag, aromat, o structur\ apropiat\ de cea ini]ial\ a

plantelor, valoarea pH `ntre 3,8-4,5, cantitatea total\ de acizi `ntre 1,5-2,5%,

din care cel pu]in 2/3 s\ fie acid lactic, acidul acetic maximum 1/3, iar acidul

butiric s\ lipseasc\. La un siloz [i semisiloz de bun\ calitate, con]inutul `n acid

lactic trebuie s\ fie cuprins `ntre 6-11% din substan]a uscat\.

PLANTA

RECOLTAREA

SILOZUL

CARACTERISTICILE

NUTRE}ULUI

~NSILOZAT

Factorii care influen]eaz\ calitatea nutre]ului murat

Specia

TemperaturaAditivii

Faza de dezvoltare

Partea din plant\care se `nsilozeaz\

SILOZ Umiditate >70% pH = 3,8-4,2

Factorii tehnologici

SEMISILOZ Umiditate 60-70%pH = 4,0-4,5

Factorii climatici

SEMIFÂN Umiditate 40-60%pH-nu este criteriu

NUTRE}UL ~NSILOZAT PREG|TIT PENTRU FURAJARE

COMPOZI}IA MATERIALULUI VEGETAL

Pierderi la recoltarea direct\

Pierderi prin ofilire

UmiditateaAerul (O2)Con]inutul `nglucide solubile Capacitatea tamponDimensiunea toc\turii

Pierderi prin suc scurs

Pierderi marginale

Pierderi prin fermenta]ie