tehnium 02 1983

8/2/2019 Tehnium 02 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-02-1983 1/24

LUCRAREA P R A C T I C Ă DEBACALAUREAT •.••••••••.••••••.••.•••••••.•• pag. 2 -3

T r u s ă d i d a c t i c ă RADIOTEHNICA PENTRU ELEVI ..... pag. 4-5

OhmmetruExperimentA p l i c a ţ i i FET

CQ-VO ............................................ pag. 6-7Receptor MA, SSB, CWExcitator FM .Amplificator 28 MHz

A U T O M A T I Z Ă R I ............................... pag. 8 -9N u m ă r ă t o r fotoelectric

CITITORII RECOMANDA ............. pag.10-11Comutatoare de curent alter-nativ cu tiristoareTermostatLED-urile În laboratorul foto

PENTRU CERCURilE

TEHNICO-APLi CATIYE .................. pag.12-13C o n s t r u i ţ i un windsurf

AUTO-MOTO ................................. pag. 14-15"Dacia"-1300: Regulatorulde tensiuneAutoturismele "Oltcit"

ATELIER ......................................... pag. 16-17C o n s t r u i ţ i un acumulatorDublor de tensiuneCircuite de xeg1aj

FOTOTEHNICA .............................. pag. 18-19Filtre pentru fotografierea pemateriale fotosensibile colorPolaroid SX-70

TEHNiCA M O D E R ~ . Ă .ma ," "_ •• ......... r A ~ l 20Memorii - c o n s i d e r a ţ i i ge-

nerale

MEMORATOR .................................. pag. 21Tiristoare LP.R.S.

REVISTA REViSTELOR ................. pag. 22AmplificatorDeratizareTransverter 28/144

PUBLICiTATE ................................... pag. 23Radioreceptoare portabile

SERViCE ............................................ pag. 24

( C i t i ţ i in pag. a)

8/2/2019 Tehnium 02 1983


5

4

3

2

A X

2

Um cele aratate mai sus reiese ca,pentru a analiza f u n c ţ i a reali-zata de un circuit, este ne-

cesara c u n o a ş t e r e a tipuluisau negativa)

anume:

Functia booleanamulte 'variabile h ~ , ~ , k , , ' , r , ' "

o variabila binaradepind de valorile

bile booleene,Pentru notarea uneiene se utilizeaza simbolul. O functie doua va-

riabile se' noteaza Varia··bilele B func·

f B) valorilede A'

riabilelor ;nr·lc,n,andC.'"ntr.:;

Pentrudata se poate

SAU - NU SI-,NU NUJ

~ - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - ~

TENSIUNE i lOGIC

DESCRIEREA CRRCUITElOR

schemelor de circu

are la b a z ă folosirea trandrept comutator binar.

~ ~ " ~ ~ ~ ; ; ; v ; l l ~ timpurii de dezvoltarea calculatoarelor electronice numerice preconizau utilizarea sistemuluizeci ma! sau arltmetic cu baza de

10.

astfel de sistem, pentru reprezentarea celor zece cifre sînt nezecE') niveluri de tensiune,

electronice este necesar se p ă s t r e z e cu precizie acesteniveluri pentru a nu exista ambigui

între d o u ă cifre vecine.sistemul zecimaî a

favoarea sistemului binar in care se folosesc numaid o u ă niveiuri de tensiune.

Tranzistorul ofera foartede stabilire a niveluri

r I ; ~ , + ; . ,,,+,, el fiind "b!ocat" cînd nutrece curent, S3.U poate fi "saturat"

trece un anumit curentd o u ă niveluri pot definite

astfel se o b ţ i n e un

C o n s i d e r ă m circuitul cu tranzistor cu emitorul comun are carac-

teristicile de coiector din 2D a c ă tensiunea de bazanu vor exista curent

si nici curent de Îartensiunea de colector (tensiunea dei e ş i r e ) va fi e g a l ă cu tensiunea dealimentare V c'

TEHNIUM 2/1983;"

1

:

8/2/2019 Tehnium 02 1983


A c e a s t ă s i t u a ţ i e este r e p r e z e n t a t ă punctul A de pe dreapta de

tranzistorul fiind În stare

D ă m o c r e ş t e r e p o z i t i v ă a tensiupe b a z ă .

La început nu se Î n t î m p l ă nimic,nu se atinge bariera de poten

a j o n c ţ i u n i i b a z ă - emitor de0,7 V.

Peste a c e a s t ă tensiune, prin b a z ă colector p r o v o a c ă o c ă d e r e de

L, determinînd s c ă d e i e ş i r e pe colector.

Eventual se poate ajunge la uncînd o c r e ş t e r e s u p l i m e n t a t ă

pe b a z ă nu va maic r e ş t e r e s u p l i m e n t a r ă a

colector (sau o s c ă s u p l i m e n t a r ă a tensiunii de ie

Acesta este punctul 8, unde trans a t u r a t ă . Ten

colector În aceste c o n d i ţ i i d o u ă dintr-un voit, se nu

tensiunea de s a t u r a ţ i e a co

CE sat·

S e m n i f i c a ţ i a acestor d o u ă s t ă r i e v i d e n ţ i a t ă prin reprezenta

g r a f i c ă a tensiunii de i e ş i r e (tencolector) În f u n c ţ i e de

pea ş a cum se a r a t ă În figura 3.

Punctele A B corespund celorf i g u r ă . Cînd acest montaj se fo

În circuite logice, starea dei'n c o n d i ţ i e de s a t l l r a ţ i e se nu

le nivel zero logic notat O, iarse n u m e ş t e nivel

notat 1.Trebuie remarcat d a c ă nivelu

r e p r e z i n t ă cele 2 s t ă r i , V, din f i g u r ă , valorile reale ale

V pot varia considerabil f ă r ă produce m o d i f i c ă r i ale niveluri/or

i e ş i r e , realizînd astfel un sisbinar cu niveluri de i e ş i r e precis

O p o a r t ă l o g i c ă b i n a r ă este un circare are d o u ă sau mai multe in ş i o s i n g u r ă i e ş i r e , fiecare din

semnalul dedin cele d o u ă ni

Circuitul este astfel angajat Încîttensiunea de iesire este la nivel I logic numai cînd e x i s t ă o a n u m i t ă c o m b i n a ţ i e a nivelurilor logice de lai n t r ă r i . E x i s t ă trei p o r ţ i logice de b a z ă ,

poarta SAU, poarta poarta NU.La poarta SAU, i e ş i r e a este de

tensiune 1 logic d a c ă oricare dintresemnalele de intrare este la nivel de1 logic. Poarta are la i e ş i r e o tensiune de 1 logic numai d a c ă toatei n t r ă r i l e sînt la nivel de -\ logic Îna c e l a ş i timp. Poarta NU are o sing u r ă intrare o s i n g u r ă i e ş i r e , i e ş i -rea fiind la nivel de 1 logic, cînd intrarea este la nivel O logic invers.

Circuitul NU se mai numeste circuit invers deoarece semnalui de ieş i r e este totdeauna opus sau inverscelui de la intrare.

O p o a r t ă SAU poate fi c o m b i n a t ă cu un circuit NU se o b ţ i n e ceeace se cheama o p o a r t ă SAU NU.Iesirea este i n v e r s a t ă si este la nivelO 'Iogic cînd oricare intrare este lanivel O logic.

Similar, poarta poate fi combin a t ă cu o p o a r t ă NU se o b ţ i n e op o a r t ă - NU, care are i e ş i r e a lanivel O logic, cînd toate i n t r ă r i l e sîntla nivel 1 logic.

DESCRIEREA TRUSEI

Trusa d i d a c t i c ă de testare a circuitelor logice de b a z ă se compunedin u r m ă t o a r e l e p ă r ţ i :

c a r c a s ă m e t a l i c ă ; - s u r s ă de alimentare;- p l ă c i circuite logice;- conectoare f ixare p l ă c i ;

comutatoare;. G becuri vizualizare t u n c ţ ii lo

gIce.Carcasa m e t a l i c ă este c o n f e c ţ i o

n a t ă din t a b l ă de 1 mm avînd formap a r a l e l i p i p e d i c ă de 180 x 80 x60 mm cu capac rabatabil, pe caresînt fixate comutatoarele, conectoarele becurile de vizualizare.

Sursa de alimentare este a l c ă t u i t ă dintr-un transformator, puntea redresoare condensatorul de filtraj(fig. 4).

F U N C Ţ I I LOGICE ELEMENARE

TABEL DE ADEVAR SIMBOLURI ALE F U N C Ţ I I L O R LOGICE ELEMENTARE

CABL J

2/1983

- - - - - - - - - - - - ~ - 4 + ~ v

- - - - - - - - - - - . . - -111+12 V

F=A .. B

F

-

3

8/2/2019 Tehnium 02 1983


OHMM TRUD a c ă a ţ i Încercat v r e o d a t ă m ă s u -

r a ţ i direct cu ohmmetrul r e z i s t e n ţ a int e r n ă " a unui instrument sensibil (microampermetru), a ţ i putut constataacul acestuia di n u r m ă "bate" puternicpeste capul de s c a l ă (n u repetati expe

r i e n ţ a , deoarece e x i s t ă riscul deterio-r ă r i i ) . c o n s t ă În" a p l i c ă " bobinei a

microampermetrului testat o tensiuneV x cu mult mai mare decît valoarea Vi

d e v i a ţ i e i acului la cap

poate demonstraohmmetrele serie o b i ş n u i t e a p l i c ă re-z i s t e n ţ e i de în f u n c ţ i e de va-loarea ei c o n c r e t ă o tensiune V x cu -

Între zero Rx = O) V= (0), unde V tensiunea

de alimentare. particular,r e z i s t e n ţ e i care corespunde indi-c a ţ i e i acului centrul scalei, i se a p l i c ă în timpul m ă s u r ă r i i tensiunea V/2.

Cum de r e g u l ă alimentarea se face de labaterii de 1,5-4,5 î n ţ e l e g e m bineriscul despre la început.

Schema 1) Î n l ă t u r ă Ux avînd

ordinul zecilor de

un circuit corector de tonalitate -, montajul

fi utilizat ca p r o t e z ă a u d i t i v ă . de

microfon.reduspoate

este d a t ă o s c h e m ă

de 9V. Este bine ca sursa fie dec u p l a t ă printr-un condensator, C7(47-':220 f.lF), iar În serie cu alimentarea se intercaleze o c e l u l ă sup l i m e n t a r ă de filtrare, R

5-C

5.•

Intrarea neinversoare (+) este pol a r i z a t ă din divizorul R

3-R

4(rezis

t e n ţ e egale, avînd valoarea de

4,7-10 k O), iari n t r ă r i i

inversoare(-) i se a p l i c ă semnalul de la microfon prin grupul C1-R 1- R e a c ţ i a negat i v ă este a s i g u r a t ă de r e z i s t e n ţ a R6'a c ă r e i valoare se o p t i m i z e a z ă experimental. C î ş t i g u l În tensiune poatefi stabilit prin reglarea lui R1 (22-50

4

F&2:. AL. MARCUL IESCU

m i l i v o l ţ i (25 mV pentru exemplul dinf i g u r ă ) . Este vorba tot despre un ohmmetru serie, da r la care s-a suprimatt r a d i ţ i o n a l a r e z i s t e n ţ ă a d i t i o n a l ă , ia rreglajul de aducere la zero nu se maiface cu p o t e n ţ i o m e t r u l serie sau ci

prin ajustarea f i n ă a tensiunii ali-mentare, U (fig. 2).Deoarece

mentuluis c a l ă , a d i c ă

fie e g a l ă cu c ă d e r e a de tensiunepe instrument la cap de s c a l ă : U Vi == Ri . Ii. Pentru exemplul ales r e z u l t ă V = 25 mV. A c e a s t ă tensiune m i c ă seo b ţ i n e de la o baterie Vcu ajutorul divizorului P),calculat c o r e s p u n z ă tor. Elementul reglabil P este" necesar pentru acompensa În timp abateriei. din s c h e m ă permit re-glarea zeroului v a r i a ţ i a tensiu-nii Un între 1,3 1,65 V.

Constructorii care nu dispun de unp o t e n ţ i o m e t r u cu valoarea indica {i

(între 30 n 40 f1) ÎnlocuiR) +- P din 1 una dinn ~ ţ i i l e 3. Cea de-adoua pentru po-

avînd valoarea(prin

La iesire se cone;ctE!aZa o c a s c ă avînd i m p e d e n ţ a mai mare sau e g a l ă cu 200 n, intermediul condensa-torului C6• cuplat la in-trare va avea cordon ecranat, cutresa l e g a t ă la masa montajului. Aud i ţ i a o p t i m ă se s t a b i l e ş t e asupra elemente!or R1 _ R6'

Montajui descris p r e z i n t ă d o u ă conveniente: În primul rînd, c î ş t i g u l În tensiune s-ar putea nu fie suficient de mare pentru a reda coresp u n z ă t o r sunetele slabe captate de

microfon; În al doilea rînd, procurarea unei c ă ş t i cu· i m p e d a n ţ ă mareeste d i f i c i l ă , mult mai r ă s p î n d i t e fiind c ă ş t i l e m i n i a t u r ă de 40-60 D,care se vînd ca anexe la unele radioreceptoare tranzistorizate.

Primul neajuns poate fi Î n l ă t u r a t

t e n ţ i o m e t r u l disponibil (500 D - 1 kH)astfel ca r e z i s t e n ţ a e c h i v a l e n t ă varieze între 110 n 145 1'1,.

R e z i s t e n ţ a i n t e r n ă a sursei U poate fi

în raport cu R aceea amluat = 2,2 n R1). urmare,valoarea Rxc c o r e s p u n z ă t o a r e d e v i a ţ i e i acului la centrul scalei (I = I12) esteRxc = R = 500 D.E c u a ţ i a curbei de etalonare, a d i c ă

r e l a ţ i a m a t e m a t i c ă dintre i n d i c a ţ i a acului CuA) r e z i s t e n ţ a Rx (O) conect a t ă la borne este:

U i 25000R x= - - R i = -- - 500.

I

Folosind un instrument cu s c a l ă astfel încît putem aprecia la ci

dem ă s u r a r e este

între 135 D 1 870pentru intervalul 60

Aducerea la zero se face scurtcircuÎtînd bornele R, ajustînd p o t e n ţ i o m e -trul P astfel ca acul indice exact

de s c a l ă 50Rl

rul de alilmel1tareţ i n e închis numai în m ă s u r ă t o r i -lor, evitînd astfel consumarea i n u t i l ă a

încheiere m e n ţ i o n ă m este sensibil cîmpurile

se face la c u r e n ţ i motiv pentru care se r e c o n l a r : l d ă

unorcordoane

ecranatcpentru l e g ă turile la R,.

110..0.. 351t

glarea nivelului de redare a fost in-trodus p o t e n ţ i o m e t r u l iar

8/2/2019 Tehnium 02 1983


n ţ ă , FET -ul poate fi cocircuit cu canalul În am

la d r e n ă sila s u r s ă sau viceversa, pen

b i n e î n ţ e -c ( ) n d i ţ i a d e a se p ă s t r a polaric o r e c t ă a tensiunii UGs. In

fi înseriatcircuit de curent alternativ,f ă r ă c o m p o n e n t ă c o n t i n u ă .

Pentru a analiza mai concret,un J-FET cu canal de

N, care În mod normal se coneccu sursa spre minus cu

i e ş i r e , 'o = (U os), trasate pentrup o l a r i t ă ţ i aplicate canalului,

ca în figura 16. S-au reprezennumai p o r ţ i u n i l e c o r e s p u n z ă -

os miCi, deoaf a t ă nu ne intere

zona de s a t u r a ţ i e . O b s e r v ă m toate caracteristicile

iar pentru valorios foarte mici (sub 0,1 V) pen

GS nu prea apropiatep, ele pot fi

sif a ţ ă de origine. Pe de altaş t i m În planul axelor de

tensiune-curent ocare trece prin origine "re

o r e z i s t e n ţ ă electrica.un element pasiv de cirCUit

l ă s a saprin el un curent direct pro

cu tensiunea a p l i c a t ă la

Putem spune deci în acesteFET -ul (mai precis canalul

se c o m p o r t ă aproximativ ca oavînd valoarea contro-

exclusiv de c ă t r e U GS'== O rezis-

canalului este rdsminro), respectiv c o n d u c t a n ţ a ca

m a x i m ă , gdsmax (sau go).prin c o n d u c t a n ţ ă

se î n ţ e l e g e m ă r i m e a fi i n v e r s ă r e z i s t e n ţ e i , deci În cazul

1 I din= G,- d Un.\' , pentru' UC ,\

Interesul practic al acestei zoneos < 100 mV)

se reduce prin utilizarea unorp e l i c u l ă m e t a l i c ă a

condensatoare cu pierderi miciT1

circuitului integrat, prin

2/1983

$

M . ALEXANDRU

este redus tocmai din cauza valOrilor Uos prea mici, cu care este incomod de operat. Pe de alta parte, luînd În considerare întreaga p o r ţ i u n e p r e m e r g ă t o a r e s a t u r a ţ i e i ( a ş a cumse a r a t ă În figura 16), caracteristicile

nu sînt nici suficient de l iniaresinici suficient de simetrice În raportcu originea, cel p u ţ i n pentru unelea p l i c a ţ i i mai p r e t e n ţ i o a s e . Intr-adev ă r , se d e m o n s t r e a z ă În a c e a s t ă p o r ţ i u n e c o n d u c t a n ţ a canalului var i a z ă d u p ă o lege de forma:

g" -:: InsI [2(U(,\ UI') - U/i\] (3)

ceea ce î n s e a m n ă panta caracteristicilor nu depinde numai de parametrul UGS, ci de tensiunea U osPentru Uos <:s: (UGS Up ) r e g ă s i m cele afirmate anterior:

21/isS (1 _ U\g l' = -- UI' UI'

(4)

deci c o n d u c t a n ţ a canalului controlataexclusiv de tensiunea UGS' adica litllaritate foarte b u n ă si simetrie acaracteristicilor În raport cu , originea. Cu riscul de a-i plictisi pe ceia v a n s a ţ i , p r e c i z ă m aceasta Îns e a m n ă ' r e z i s t e n ţ ă c o n s t a n t ă a canalului pentru UGS == constant egala

UGS::: O

,--_U_O_G_' _ U _ D _ ~ --ib---...-..I - ( + )

optimizarea filtrului C1 - R1 C2 ş i , b i n e î n ţ e l e s , prin ecranarea coresp u n z ă t o a r e a montajului. Realizat Înf o r m ă " d e f i n i t i v ă " , montajul trebuieintrodus Într-o c a s e t ă m e t a l i c ă (ta-

cele d o u ă sensuri posibileII I U

9 1-UI,\ U"(5)

In particular, pentru UC,,\ O con-d u c t a n ţ a canalului are valoaream a x i m ă :

g" ==-

respectiv r e z i s t e n ţ a valoarea m i n i m ă

1

2Im ,\

UIcanalului

gll 21/isS

(6)

are

(7)

Reluînd e c u a ţ i a g e n e r a l ă (3), care ,emai poate scrie su b forma

gdl = go - - + - - - (g )us U m )

UI' 2U p

o b s e r v ă m pentru U us .= constant ,c o n d u c t a n ţ a canalului depinde atît devaloarea n u m e r i c ă a tensiunii UDs (deunde neliniaritatea caracteristicilor),cît de sensul acestei tensiuni (de undenesimetria caracteristicilor în raport cuo r ~ g i n e a ) .

In particular, pentru Um = O o b ţ i n e m caracteristica de c o n d u c t a n ţ ă m a x i m ă :

+ UDS) (9)2U p

Ţ i n î n d cont de faptul UI' < O (disc u ţ i a se r e f e r ă la J-FET-uri cu canal N).deducem din ultima r e l a ţ i e c ă :

- pentru polarizarea n o r m a l ă a ca

nalului, a d i c ă pentru UDS

> O, conduct a n ţ a este gel, < go, respectiv r e z i s t e n ţ a este rlis > ro;

polarizarea "ltlversa a(U m < O), c o n d u c t a n ţ a este

g,;,. > go, respectiv r e z i s t e n ţ a este frls < ro

I nainte de a trece mai departe pentrua a r ă ta cu m se poate extinde plaja valorilor ± Uns de liniaritate simetrie a

+(- )

BFW1 1

R J ÎkfL2 ) Nil

- - -(+)

b l ă din cutie de conserve) sau dinsticlotextolit placat cu cupru, cumuchiile cositorite, la care se con e c t e a z ă tresa cablului ecranat de lamicrofon.

<::) 1/)L..V I ~

rdsc(/)1-.:::;.

01 \I l~ i 2 ? , ,+

f" - - ' - ~ - - - - , > , , " ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' - - - ~ ' ' ; : ; : : - = - ' ' -),

+ I

t(1;1>c

"

____1 ____ _

o 0,5

+(-)

caracteristicilor, propunem o verificare e x p e r i m e n t a l ă a r e l a ţ i i l o r prezentate mai sus.

E X P E R I E N Ţ A NR. 1Presupunem avem un tranzistor

BFWll (J-FET cu canal pentru

o b ţ i n e m :

În catalog Im .\ 4 10 mA= -6 V. Calculînd r e z i s t e n ţ a

a canalului d u p ă r e l a ţ i a (7),

-bV

1" = - ------ =300-;.-750 n.. 2(4 -;.- 10) mA

în realitate, r e z i s t e n ţ a ro poate fi maim i c ă de 300 n, deoarece am consideratvaloarea m a x i m ă a lui U {'.

R e a l i z ă m simplu din figur;117, unde co n d i ţ i a ::.-:: O se r e a l i z e a z ă prin scurtcircuitarea grilei la s u r s ă m ă s u r ă m cu un ohmmetru pus pe do meniul X I kf î r e z i s t e n ţ a canalului Înambele sensuri.

Pentru un exemplar B F W l l luatla înt împlare am o b ţ i n u t rils (normal) = 320 fI rJs (invers) :::::: 105 n.

Conform o b s e r v a ţ i i l o r f ă c u t e la re l a ţ i a (9), valoarea r e a l ă a lui ro se a f l ă înintervalul 105 n - 320 n, rezultatcompatibil cu estimarea t e o r e t i c ă . E x p l i c a ţ i a nesimetriei fils (normal) 7'= rds

(invers) o p u t ~ m deduce u r m ă r i n d atent figura 17. I n t r - a d e v ă r , pentru po

larizarea normalil a canalului,j o n c ţ i u

nii g r i l ă - c a n a l i se a p l i c ă tensiunea in-v e r s ă (minusul pe g r i l ă plusuld r e n ă ) , r e z i s t e n ţ a j o n c ţ i u niifoarte mare nu i n f l u e n ţ e a z ă practicpe rlis. Pentru polarizarea "i n v e r s ă " acanalului, j o n c ţ i u n i i i se a p l i c ă tensiu-nea d i r e c t ă pe g r i l ă minu-sul pe d r e n ă ) , r e z i s t e n ţ a j o n c ţ i u n i i este relativ m i c ă f u n c ţ i e de valoarealui U/lI), semnificativ pe f<ll,

cu care este În paralel (fig. 18).Rezultatele o b ţ i n u t e nu sînt repro

ductibile dadi m ă s u r ă tarile se fac cualte s e n s i b i l i t ă ţ i ale ohmmctrului . Mai

ele' depind de tensiunea peo a p l i c ă ca -

E X P E R I E N Ţ A NR. 2O mai poate fi reali

între g r i l ă s u r s ă o rede J -;.-5 Mn , a ş a cum sefigura 19. EfectUÎnd m ă s u r ă t o -

accla;;i tranzistor;;i cu aces-au o h ţ i l 1 u t

(Îf1\' l ' r" )

ÎN NR. VIITOR)

-1

-2

-3

8/2/2019 Tehnium 02 1983


o mare calitate a acestui receptorc o n s t ă În faptul practic e l i m i n ă efectele nedorite ale i n t e r m o d u l a ţ i e i . Pentru o b u n ă stabilitate În f u n c ţ i o -nare etajul oscilator T3, oscilatorulBFO(Tg), etaje e amplific atoare def r e c v e n ţ ă i n t e r m e d i a r ă , precumamplificatorul de curent continuu Tasînt alimentate cu tensiune stabiliz a t ă electronic la valoarea de 9V.

Amplificatorul final de audio estede tip clasic, dar poate fi utilizatun circuit integrat TBA 810, TBA798.onstructorul u r m e a z ă a realiza

unele componente cum ar fi bobinele. Astfel bobinele L11 L2' L3 L4

sînt construite pe carcase cu miezuri pe care se î n f ă ş o a r ă s î r m ă CuEm 0,3: L2 = 40 spire; L1 = 15spire ( l î n g ă partea rece a lui L2); L3

, = 40 spire p r i z ă la spira 10 de la mas ă ; L4 =38 de spire cu p r i z ă la spira10.

Bobinele L5' L6' L7' Lai Lg, LlO' L11

RE[EPTORmA,55B,[W

• sînt transformatoare o b i ş n u i t e IF dela aparatele de radio, acordabile pe460 kHz. I n f ă ş u r a r e a L11 trebuiea i b ă 70 de spire CuEm 0,08 (deci ca

celelalte bobine),bobinate pesteLlO' D a c ă radioamatorul d o r e ş t e s ă r e c e p ţ i o n e z e numai banda de 80 m,va Înlocui condensatorul variabil 3 x10 - 350 pF cu unul 3 x 5 - 15 pF.Se folosesc trimere 5-15 pF.

Schema e l e c t r i c ă din figura 1 rep r e z i n t ă un radioreceptor destinatradioamatorilor care l u c r e a z ă Înbanda de 80 m. Acest radioreceptorde tip s u p e r h e t e r o d i n ă se aliment e a z ă cu o tensiune de 12 V, are unconsum de 40 mA f ă r ă semnal, acop e r ă gama de unde c u p r i n s ă Între1,4 MHz 4 MHz, are o sensibilitate mai b u n ă de 5 ţ J V , o atenuarea f r e c v e n ţ e i imagine mai mare de45dB, valoarea f r e c v e n ţ e i intermediare fiind de 460 kHz.

Etajul de intrare are plantat untranzistor MOS-FET de tip 3N140sau 40673 care atît la intrare cît lai e ş i r e c o n ţ i n e circuite Qscilante.

Tranzistorul T2, tot un MOS-FET,p r i m e ş t e pe poarta 1 semnal de laetajul precedent, iar pe poarta 2

semnal de la oscilatorul local, construit cu tranzistorul T3. La i e ş i r e a tranzistorului T2 este cuplat filtr.!llde 460 kHz, format din 4 celule. Inmare parte selectivitatea receptorului este d i c t a t ă tocmai de acest filtru.

Amplificatorul de f r e c v e n ţ ă interm e d i a r ă f o l o s e ş t e d o u ă etaje de amplificare tip c a s c o d ă , circuitele oscilante din acest amplificator sîntacordate tot pe 460 kHz,0 curba deselectivitate În f r e c v e n ţ a intermed i a r ă fiind a r ă t a t ă În figura 2.

Din secundarul ultimului transformator de f r e c v e n ţ ă i n t e r m e d i a r ă , prin dioda O2, se iau semnalul detectat MA componenta de curentcontinuu pentru S-metru o ram u r ă a RAS. Cînd se l u c r e a z ă peCW SSB, semnalul de 460 kHz sea p l i c ă pe poarta 2 a tranzistoruluiT10 (3N141), pe poarta 1 aplicîndu-se semnal de la oscilatorul local

60t B

d 50

,1\

\

:\\

0

20

10

4-50

6

\\ j460

V/

1/I

/V

470 kHz 480

l f - - -

V03CO

de b ă t ă i sau refacere a p u r t ă t o a r e i Tg•

Reglajul automat al s e n s i b i l i t ă ţ i i (RAS) a c ţ i o n e a z ă pe d o u ă c ă i anume: componenta c o n t i n u ă o b ţ i -n u t ă de la O2 este a p l i c a t ă etajuluide curent continuu Ta, care În emitor are cuplat instrumentul S-metru,iar din colector trimite prin P1 pOlarizare (tensiune p o z i t i v ă ) la T1, T4

T6 . A doua r a m u r ă a reglajului automat ia semnal din colectorul lui T7,

semnal care este redresat de dioda0 1 aplicat tot pe poarta lui T1•

Semnalul din a c e a s t ă r a m u r ă estenegativ. Eficacitatea g l o b a l ă a sistemului RAS este astfel foarte pronunţ a t ă , caracteristica sa fiind i l u s t r a t ă În figura 2, se o b s e r v ă pentrusemnale de intrare variind Între 1 IN

100,N semnalul lai e ş i r e

estepractic constant.

10k.fl.

Elementele semiconductoare semai pot Înlocui astfel: T4, T5, T6, T7"

Tg = BF 214, BF 215; T3, T13 = BC177; T15 = BC 171; T14, T16 = BD136; 0 1, O2 = EFD 108; 0 4, 0 5 =1N914; 0 3 = PL 9V1Z. II

D u p ă montare u r m e a z ă reglareaalinierea circuitelor. Se v e r i f i c ă întîid a c ă În punctele principale aleschemei tensiunea de alimentareeste n o r m a l ă , apoi se c o n t r o l e a z ă d a c ă amplificatorul de j o a s ă frecv e n ţ ă f u n c ţ i o n e a z ă normal. Acestuiai se a p l i c ă la intrare un semnal cuf r e c v e n ţ a de 1 kHz amplitudineade 100 mV se a s c u l t ă În difuzor.U r m ă t o a r e a o p e r a ţ i e este aliniereacircuitelor de 460 kHz, o p e r a ţ i e carese poate face cu un vobuloscop saucu un generator un voltmetru.O p e r a ţ i a poate decurge astfel: sei n j e c t e a z ă semnal de 460 kHz cu nivel adecvat pe baza trazistorului T6;

se' r e g l e a z ă

miezul din L lO-L ll p î n ă ce pe S-metru i n d i c a ţ i a este m a x i m ă

100kSl

T162 S B 3 ~

101iS2

log 713 T14-

b 2N 3906 2SB 325 +9V

(se are În vedere ca Plcursorul la m a s ă ) . Se trece apoi·neratorul pe baza lui T4 seg l e a z ă miezul bobinei Lg. Seg l ~ a z ă apoi (pe rînd) La-L7-

In timpul a c o r d ă r i i filtruluitrerupe alimentarea tranziT11 T2, T3, d u p ă care se refacementarea acestor tranzistoare.borna, de a n t e n ă se a p l i c ~ semde 3 MHz (mai exact, 2,8 MHz)rotind condensatorul variabil, sem ă r e ş t e cînd S-metrul are indm a x i m ă . P o z i ţ i a pe s c a l ă a c e a s t ă f r e c v e n ţ ă se s t a b i l e ş

miezul bobine; L4' iar sens;din miezurile bobinelor L2-tima o p e r a ţ i e de reglare a circc o n s t ă În aducerea, pe frecveoscilatorului BFO. In final, sed e a z ă scala S-metrului tot cu ajrul generatorului astfel: se a p l i c ă intrare 100 ţ J . V se trece pemetru g r a d a ţ i a 9, apoi semnalul laintrare se reduce cu 6 dB, deci 50 flVpe S-metru se trece 8. Celelaltepuncte se n o t e a z ă tot din 6 În 6 dB,respectiv 25 ţ J V (S 7), 12,5 flV (S 6),6',2 ţ J . V (8 5) etc.

Asamblarea receptorului se facepe o b u c a t ă de circuit placat pecare se construiesc mici insule aju-t ă t o a r e la fixarea prin cositorire apieselor. Elementele de la intrare(etaj intrare, mixer, oscilator) se se-p a r ă prin p e r e ţ i metalici.

*BIBLIOGRAFIE:

UKW Berichte, 1968, Heft 2Funkschau, 20/1969

+12V

b

TEHNIUM2/1983

8/2/2019 Tehnium 02 1983


În banda de 2 m c o m u n i c a ţ i i l e cude f r e c v e n ţ ă - b a n d ă În

au o eficacitate d e o s e b i t ă mult

MA sau SSB.aSO-urile stabilite Între s t a ţ i i MFinteligibili

l e g ă t u r i Dx, fimai m u l ţ i radioamatori - VU,

F, G, 1, HA etc. - folosescm o d u l a ţ i a de f r e c v e n ţ ă de

f ă r ă a amintiradioreceptoarele MF pot fi reali

circuite inte

U r m ă r i n d ca si radioamatorii VOrealizeze echipamentMF, prea l ă t u r a t un excitator cu perfor

deosebite În ceea ce p r i v e ş t e TrebUie remarcat faptul acest

s t a b i l i z a t ă electronic.Principial, montajul f u n c ţ i o n e a z ă

microfonul cuplat la un am(T

l) f u r n i z e a z ă sem

modulator la un oscilator modu(T 2), d u p ă care u r m e a z ă un etaj

In p r i v i n ţ a etajului amplificator seacesta are În com

sa un tranzistor BC 171zgomot

emitor este alimentatp o t e n ţ i o m e t r u de 1 k n.p o t e n ţ i o m e t r u se r e g l e a z ă

ţ i o n e z e . Acestea (L l L2) sînt realizate pe carcase cu miez de f e r i t ă , carcase ce se g ă s e s c În blocul UUSdin receptoare. Practic pot fi cump ă r a t e de la magazin gata c o n f e c ţ i o nate, ambele fiind de a c e l a ş i tip.D a c ă p o s e d ă m nUfi'lai carcasa cumiezul de f e r i t ă , atLinci u r m e a z ă b o b i n ă m 5 spire din CuAg sauCuEm 0,6, bobinaj cu pas 0,5 mm.

La bobina L2 se scoate o p r i z ă laspira 1 sau 1,5 de la m a s ă . Oricum,c o n f e c ţ i o n a r e a acestor bobine esteo o p e r a ţ i e deosebit de s i m p l ă . , D u p ă ce toate piesele au fost adu

nate, u r m e a z ă asamblarea excitatoruluL Spre deosebire de alte con-

condensatorul de' 30 pF . Ambelec ă s u ţ e au 3 x 2 cm, iar î n ă l ţ i m e a de2 - 2,5 cm.Ş o c u r i le din alimentare SRF sînt

de tipul celor folosite În a c e l a ş i scop În blocurile UUS sau se potrealiza din s î r m ă CuEm 0,3, bobinÎnd cîte 20-30 spire pe miezuri def e r i t ă cu di ametru l de 3 mm, pecare spirele se r i g i d i z e a z ă cu unliant oarecare. D u p ă c o n f e c ţ i o n a r e a Întregului montaj începe acordareacircuitelor oscilante pe f r e c v e n ţ a d o r i t ă .

Se începe cu etajul oscilator;

acestuia i se c o n e c t e a z ă d u p ă rezistorul de 22 n un fi r lung de 10 cmca o m i c ă a n t e n ă . P o t e n ţ i o m e t r u l P1

are cursorul În p o z i ţ i e m e d i a n ă . Sep o r n e ş t e un receptor de 2 m sef i x e a z ă pe 145 MHz cu un fir de ant e n ă apropiat de firul a n t e n ă al etajului oscilator, d u p ă care se aliment e a z ă montajul; cu o ş u r u b e l n i ţ ă izol a t ă se r e g l e a z ă miezul bobinei Llp î n ă ce În receptor se simte prez e n ţ a o s c i l a ţ i e i acestui etaj. D u p ă

se r e g l e a z ă pentru nivel maxim lai e ş i r e . La a c e a s t ă o p e r a ţ i e p o t e n ţ i o metrul P2 trebuie fie pe valoaream a x i m ă În circuit.

Reglajui etajului amplificator sepoate face cu un voltmetru electronic.U r m ă t o a r e a o p e r a ţ i e c o n s t ă În ve

rificarea m o d u l a ţ i e i . P o t e n ţ i o m e t r u l P3 fixat pe valoare m a x i m ă , se vorb e ş t e la microfon se a s c u l t ă În receptor ( d u p ă T2) cum se aude. Od e v i a ţ i e mai mare de f r e c v e n ţ ă seo b ţ i n e m i c ş o r î n d valoarea lui P3.D a c ă semnalul' de AF este totusi

mic, se mai poate monta un etaj amplificator de microfon.La terminarea a c o r d ă r i i pe frec

v e n ţ a d o r i t ă a etaje or se m o n t e a z ă ,capacele peste c ă s u ţ e . Aceste capace trebuie asigure o b u n ă l e g ă t u r ă e l e c t r i c ă . De m e n ţ i o n a t c ă Îndreptul f i e c ă r u i miez .de b o b i n ă seimpune crearea unui orificiu spre ase putea a c ţ i o n a miezul pentru refacerea acordului.

Acest excitator se c u p l e a z ă la un

- - - . - - I - : . . ; . - - - - - - - ~ O - 1 2 V Etajul oscilator c o n ţ i n e tranzistoT2 de ti p 2N918, precum bobiLl ' Î n s e r i a t ă cu o d i o d ă varicap.

tip de oscilator se n u m e ş t e ş i , În cazul de f a ţ ă ,

pe una din f r e c v e n ţ e l e cu73 MHz.

72 MHz

Se o b s e r v ă c ă dioda varicap Oo polarizare prin p o t e n ţ i o

P1' stabilindu-se astfel exact

de lucru. Tot pe dioda vasemnalul de audiocare, impunînd v a r i a ţ i a acesteia, c r e e a z ă modu

de f r e c v e n ţ ă . D u p ă etajul oscimontat etajul amplifica

r separator, to t cu tranzistorul

Cele d o u ă etaje de r a d i o f r e c v e n ţ ă , separator, au În compo

lo r bobinele Ll L2 pe carele confec-

s t r u c ţ i i , acesta nu se m o n t e a z ă peun circuit imprimat desenat, ci Înn i ş t e mici incinte ( c ă s u ţ e ) formate

din p e r e ţ i de circuit imprimat sudate(cositorite) Între ele. Prin p e r e ţ i i acestora se fac orificii În care sem o n t e a z ă condensatoare de trecerede 1 nF (sau de care dispune radioamatorul). Se o b s e r v ă majoritateaelementelor pentru alimentare sîntÎn afara c ă s u ţ e l o r , l e g ă t u r a cu ele·mentele active f ă c î n d u - s e prinaceste condensatoare de trecere.Trecerea de la T1 la T se p r a c t i c ă prin perete Între rezistorul de 22 n

AMPlifiCATOR 28111Radioamatorilor î n c e p ă t o r i care secu r e c e p ţ i o n a r e a semna

din banda de 28 MHz le preun amplificator de radiofrec

al c ă r u i efect c o n s t ă . în sensif ă r ă a in

d a t o r i t ă faptuluiÎ n t r e b u i n ţ e a z ă un tranzistor

40673.Montajul are la intrare un circuit

°mL1C1, iar la i e ş i r e un cir

rezonant pe a c e e a ş i f r e c v e n ţ ă 2C4)· Bobinele L l L2 se constru

din s î r m ă de CuEm 0,4, bobi

cîte 17 spire . Bobina L l arela spira 6. Cele d o u ă condende acord C l C4 au capaci

c u p r i n s ă Între 5 15 pF. Evipot utiliza alt gen de bo

cOnstituie circuite rezo-

2/1983

nante În 28 MHz.La plantarea pieselor se va ţ i n e

seama ca bobinele L1 L2 fie cuaxele perpendiculare, În sensuld a c ă L l este v e r t i c a l ă , În mod obligaJoriu L2 trebuie fie o r i z o n t a l ă .

Intregul montaj se introduce Într-ocutie m e t a l i c ă .

Acordarea circuitelor este cît sepoate de s i m p l ă : se c u p l e a z ă amplificatorul la intrarea receptorului.Condensatoarele C l C4 se f i x e a z ă pe valoarea medie a c a p a c i t ă ţ i i , ser e g l e a z ă apoi miezurile bobinelor(întîi L1) pentru maximum de indicaţ i e pe S-metru.

Se poate cupla antena direct lareceptor (pe un post oarecare) sec i t e ş t e i n d i c a ţ i a S-metrului, apoi sei n t e r c a l e a z ă amplificatorul se citeste iar S-metrul, observTndu-se cucît a crescut sensibilitatea întreguluisistem.

a c e a s t ă o p e r a ţ i e se r e g l e a z ă potenţ i o m e t r u l Pl se c o n t r o l e a z ă cu receptorul d a c ă oscilatorul a c o p e r ă gama d o r i t ă .

Refacerea e v e n t u a l ă a acorduluise face to t din miezul bobinei, poziţ i a cursorului p o t e n ţ i o m e t r u l u i fiindalta.O d a t ă t e r m i n a t ă a c e a s t ă o p e r a ţ i e ,

peste etajul oscilator se f i x e a z ă uncapac ca nu mai radieze.

Se c u p l e a z ă antena receptoruluila i e ş i r e a etajului T2• CondensatorulCT (3-12 pF) se f i x e a z ă pe valoarea de mijloc, iar miezul bobinei L2

40673

~ 1 n F C2

40673

100 k.o.

etaj dublor de f r e c v e n ţ ă ca sea j u n g ă În banda de 2 m.

Cînd s-a o b ţ i n u t semnal În 2 m,

se v e r i f i c ă obligatoriu profunzimeam O d u l a ţ i e i , care sigur va impunemicsorarea nivelului AF.

Dioda varicap este 1S529, BA 105etc., eventual BB 139, si d a c ă nu seo b ţ i n e d e v i a ţ i a de f r e c v e n ţ ă d o r i t ă cu o s i n g u r ă d i o d ă se pot monta Înparalel d o u ă diode.

. . . . . f - - - ~ ~ ~ - - - o + 2V2.20 Jl!O,5 w

8/2/2019 Tehnium 02 1983


În practica i n d u s t r i a l ă de labo

rator deseori se impunen u m ă r a r e a

pieselor În m i ş c a r e . Aceasta poateavea ca scop controlul p r o d u c ţ i e i , stabilirea loturilor de ambalare, controlul statistic sau î n c e r c ă r i l e de laborator.

La viteze mici, o p e r a ţ i a de n u m ă -rare poate fi Î n d e p l i n i t ă de c ă t r e om,dar solicitarea n e r v o a s ă p r o v o c a t ă de monoton a o p e r a ţ i e i este deosebit de i n t e n s ă atrage d u p ă sinec r e ş t e r e a oboselii ca atare s c ă d e -rea a t e n ţ i e i . Toate aceste lucruri ser e p e r c u t e a z ă defavorabil asupras u r ă t o r i i , cît a p o s i b i l i t ă ţ i l o r deaccidentare.

Astfel de a c t i v i t ă ţ i pot fi îndeplinite cu succes de c ă t r e aparateelectronice care permit viteze de num ă r a r e rldicate s i g u r a n ţ ă În tunc'"ţ i o n a r e . In aceste aparate n u m ă r a -rea are loc pe baza o b t u r ă r i i sau ref l e c t ă r i i unor r a d i a ţ i i (de l u m i n ă , radigactive etc.).

In continuare, se descrie un num ă r ă t o r fotoelectric (sursele de lum i n ă fiind mai la Îndemîna amatorului) de v i t e z ă r i d i c a t ă , capabil

SLA 7

+

ECKART IMRE. Tu r d a

controleze piese de dimensiuni mici,

independent de nivelul de iluminaregeneral.

SCHEMA BLOC

Dispozitivul de n u m ă r a r e se compune dintr-un traductor fotoelectricn u m ă r ă t o r u l electronic, fiecare cu

alimentare proprie (fig. 1).Bariera l u m i n o a s ă se c r e e a z ă cu

un bec cu i n c a n d e s c e n ţ ă montatÎntr-un reflector. Lumina este conc e n t r a t ă cu o l e n t i l ă cade pe 010 -

t o d i o d ă c o n e c t a t ă de blocul formator de impulsuri alimentat În curentcontinuu. Becul electric se aliment e a z ă si el cu tensiune c o n t i n u ă pentru 'a evita formarea unui fascicul luminos pulsator.

Impulsurile se transmit la bloculn u m ă r ă t o r cu cablu ecranat; lungimea cablului poate fi de ordinul zecilor de metri.

Traductorul fotoelectric (fig. 2) secompune dintr-o s u r s ă ce emite ol u m i n ă c o n t i n u ă , o f o t o d i o d ă (lucrînd ca element sensibil), un amplificator neinversor (cu circuit inte-

SLA 7 S LA 7

grat), un amplificator de impulsun bloc de alimentare, format la rîndui lui dintr-un transformator de alimentare, un redresor d o u ă stabili,zatoare de tensiune.

Semnalele date de f o t o d i o d ă (prinobturare) sînt d i f e r e n ţ i a t e (derivate)de grupul C1R4 amplificate de cir-

,-- ---,I I Reflector

cuitul integrat la i e ş i r e a c ă r u i a o b ţ i n impulsuri de 0,2-4 V cu tide c r e ş t e r e mic, de ordinul 1-5În f u n c ţ i e de valoarea capacicondensatorului C4• Aceste isuri sînt amplificate În continuaretrarizistorul T1, o b ţ i n î n d amplitunea lor la 10 V.

Amplificarea semnalelor seg l e a z ă din semireglabilul P2' Dinmireglabilul P1 se c o n t r o l e a z ă siunea de i e ş i r e , În curent contia circuitului integrat se regastfel ca, la " i e ş i r e impuls",nea c o n t i n u ă fie c u p r i n s ă În

0,6 V 0,8 V, p o z i t i v ă f a ţ ă de m a s ă . N U M Ă R Ă T O R U L ELECTRONIC

A f i ş a r e a pe 5 d i g i ţ i se r e g l e a z ă cuelemente cu 7 segmente, conectateprin decodoare c o r e s p u n z ă t o a r e (IC 9-IC 13 ) de n u m ă r ă t o a r e decadice(IC 4-IC 8 )· Ş t e r g e r e a ( f o r ţ a r e a Înzero) se r e a l i z e a z ă cu p o r ţ i l e 1/4IC1• Comanda acestor p o r ţ i se realiz e a z ă de la bistabilul format cu porţ i l e Ş I - N U (1/2 IC 1), cu impunerear e a l i z a t ă din comutatorul 2x2 p o z i ţ i i . In p o z i ţ i a d e s e n a t ă (fig. 3), la i e ş i r e a

IIII

IIIIIIIIIII

Disp. de n u m ă r a r e /------ - - - -1 r - - - - - - ,

.... . : ~ : ..••..••-.., ' F.D. Bl 1 -+1_--"""'-1' . , , ....... ., '. oc

......._ : . . ~ ..:... . . : . ~ . fo r mI fascicol···· I •••• imp, .I lumino'S I1______ - ,

Blocalim.

IIIIIII

I I_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ I I

Tradudorfotoelectric

( -- -O' FO

= f *- -_ .1

24VSOmA

S LA 7 SLA 7

1_____ .J

LISTA DE MATERIALE PENTRU TRADUCTORUl FOTOE

LECTRIC

Circuite integrate: IC 1 -

LM201, Il A709, LM 709Tranzistoare: T1 - BC 107 B,

BC 108 B, BC109 B, 2N930Fotodiode: D - DF1, DF2, DF3

Diode: 0 1 .. 0 4 F057, 1N4001sau punte 1PMDiode Zener: OZ1' OZ2 - PL

1/Z, 1N3021 BRezistoare: R1 - 10 kn/O,25 W,

± 10%; R2, R3 - 1kn/0,25 W, ±10%; R4 -- 1,3 Mn/O,25 W, ± 20%;Rs - 56 kn/O,25 W, ± 20%; R6-

100 kn/O,25 W, ± 20%; R7 1,5kO/O,25 W, ± 20%; Rs - 2,2k!l/0,25 W, ± 20%; Rg 820 n ..1 200 n/0,25 W, ± 20; RlO 8 2 -150 n/O,S W (peliculare)

Semireglabile: P1 -2,5 k!2/0,25W, pelicular; P2 - 1 M!2/0,25 Wsau 0,5 W, pelicular

Condensatoare: C1 0,1 ...0,2{(F/50 V, ceramic; C 2 -

47 ...100 pF/3S V, cu tantal; C3

-

100 pF/SO V, ceramic; C4 - 25pF/50V, ceramic; C", C6 - 10

f iF/ 16 V, electrolitice: Cl , C8-100 nF/SO V, ceramicp C, - 2 x1 000 jiF/25 V, electrolltic

Transformator: 3VA 220 V 21 VBec electric: 24 V 50 mAL u p ă : cu d i s t a n ţ ă foca a adec-

v a t ă scopului.

TEHNIUM

8/2/2019 Tehnium 02 1983


TZ

+

punerela zero ,- _ . _ - ~ 4 i e ş i r e

circuiteinte9rateCOB400E

punereld zero

(IRCUITUL IMPRIMAT P E N T ~ U A F I Ş A J impulsurilor de n u m ă r a r e spre nu- logic care, negat de poarta cu i n t r ă -m ă r ă t o a r e l e decadice ( i e ş i r e a 3 la riie 4 5 legate î m p r e u n ă , conducenivel logic 1, ia r i e ş i r e a 6 la nivel 10- la nivel logic 1 la i e ş i r e a 6, a d i c ă im-gic O din 1/2 IC 3 ). A c ţ i o n î n d comu- puls de n u m ă r a r e transmis la intra-tatorul 1, se i n v e r s e a z ă s t ă r i l e de rea 14 a primului n u m ă r ă t o r (lC 4 )·

c o n d u c ţ i e ale p o r ţ i l o r 1/2 IC 1, o b ţ i - Impulsurile de n u m ă r a r e sosescnÎnd nivel logic 1 la i e ş i r e a 3 ast- la p o r ţ i l e 1/2 IC 3 printr-un trigerfel prin p o r ţ i l e 1/ 4 IC 1 pinii 2 -3 ai realizat cu p o r ţ i Ş I - N U diode den u m ă r ă t o a r e l o r se pun la t}ivel O 10- c o m u t a ţ i e (0 3 0 4 ), Histerezisul

Circuitul de intrare punere la zero gic ( p o z i ţ i a de n u m ă r a r e ) . In a c e l a ş i circuitului este determinat de celetimp, la intrarea 2 din 1/2 IC 3 sosind d o u ă diode. P o r ţ i l e de mijloc, În co-

e d eba f

BLOCUL DECOOlF!CATOARELORN U M Ă R Â T O A R E L O R

.,... 1 7

- -1 ; . . ' - - - - ------ --1 7 ~

BENzilE DESENATE PUNCTAT SE G Ă S E S C PE F A Ţ A O P U S Ă BLOC TRADUCTOR FOTOELECTRIC

LISTA DE MATERIALE PENTRUN U M Ă R Ă T O R Circuite integrate: IC 1, IC2, IC3 -

GOB 400 Esau CDB 400 HE;IC4 •. IC8 - CDB 490 Esau CDB90 EM; ICg .. IC13 - SN 7447

Elemente de a f i ş a r e : SLA 7, TIL21 (5 b u c ă ţ i )

Diode Zener: 0 1, O2 - PL 4V7,

PL 3ZDiode: 0 3, 0 4 - 1N4148, 1N4149,

1N914Rezistoare: R1- 100 010,5 W, ±

10%; R2 - 330 n /0,5 W, ± 10%;R

3•. R7 - 3,3 kOlO,25 W, ± 20%;

R 8 ~ .. R42 -

120 ..310 010,5 W, ± 5%I n t r e r u p ă t o r : 2 x 2 p o z i ţ i i .

LISTA DE MATERIALE PENTRUBLOCUL DE ALIMENTARE A NUM Ă R A T O R U l U I

Circuit integrat: LM 305, ROB305

Tranzistoare: T1 BD136; T2

2N3055

>«CloC5

t3LL

LWo:::O-V l

BLOC DE ALIMENTARE Pl TTL,

1000

16Viode: Punte 3 PM sau 8 diode 1 C\J

N 4001 conectate În punte (cîte 2 7.5diode În paralel pe b r a ţ e l e p u n ţ i i ) O - - - -+ - - . . . . J

Rezistoare (peliculare): R 1 -

100 WO,5 W, ± 20%; R2,R3 - 5,6kWO,25 W, ± 10%; R4 * 0,25 n/ 3W

Semireglabil (bobinat): P - 1

kn!O,5 WCondensatoare: - 1 0001,F/16

V, C2 "F/16 V, cu

TEHNIUM 2/1983

V, ceramic;V, electroli-

V.

IN P A R A N T E Z Ă . AU FOST TRECUTETERMINALELE DE LA CAPSULA METAU(Â

d e t e r m i n ă J 1 ( a d i c ă In acelasi

'312.

p ă t r u n d e r e a

RGERE

DUBLU PLACAT

SPRE BEC VEDERE DE JOS21V

24V/O,05A •

lOOOIlF

1000jJF--- _____ ~ _ L __ __

135

+SVO,5A

flip-flop, f o r m e a z ă un cir

Cînd intrarea estela 8 3 avem

deci4

{CONTINUARE ÎN

8/2/2019 Tehnium 02 1983


[OmUTATOAREDE [UREnTALTERnATIV

[U TIRISTOAREÎn practica e l e c t r o n i c ă sîntem

adeseori p u ş i În s i t u a ţ i a de a comanda printr-un releu un consumator conectat la r e ţ e a u a de 220 V. Seî n t î m p l ă î n s ă releul de care dispunem are contacte care nu r e z i s t ă la curentul cerut de s a r c i n ă , iard a c ă t o t u ş i g ă s i m un releu convenabil, flama de arc electric ce apareÎntre contacte la decuplare face cadispozitivul nu fie fiabil, d a t o r i t ă d e t e r i o r ă r i i contactelor.

Prezentele montaje descrise Încontinuare înlocuiesc cu succes releul mecanic printr-un consumatorelectronic cu tiristor, dispozitiv carep r e z i n t ă un grad de fiabilitatemult mai ridicat.

În figura 1, la Închidere? contactului S, prin. r e z i s t e n ţ a Rs c i r c u l ă uncurent care se d i y i z e a z ă prin R1

poarta tiristorului. In f u n c ţ i e de tipultiristorului, ca de tensiunea de alimentare, se po t u ş o r modificavalorile Rs R1 pentru a asigura cu rentul de p o a r t ă necesar deschideriitiristorului. Cît timp contactul Smîne închis, tiristoJul conducec i r c u l a ţ i a curentului prin consumator este a s i g u r a t ă . La deschiderealui S, tiristorul se b l o c h e a z ă (Ia trecerea curentului alternativ prin zero)

circuitul se întrerupe.Diodele 0 1-0 4, care f o r m e a z ă

puntea, trebuie astfel alese ÎnCÎtsuporte curentul maxim al sarcinii,iar tensiunea lor i n v e r s ă s ă fie sUP!3-r i o a r ă tensiunii de vîrf a r e ţ e l e i . Ina c e l a ş i timp, rolul p u n ţ i i de diode

este ca prin consumators ă t r e a c ă

ambele a l t e r n a n ţ e . Montajul din figura 1 p r e z i n t ă t o t u ş i inconvenientul

circuitul de c o m a n d ă are un fi rcomun cU unul din firele r e ţ e l e i

P r a f . MIHAI VORNICU

deci e x i s t ă pericol de electrocutare.Pentru Î n l ă t u r a r e a acestui nea

juns, În figura 2 s-a indicat un montaj În care circuitul de c o m a n d ă estecomplet izolat de r e ţ e a d a t o r i t ă optocuplului interpus între r e ţ e a u a dec o m a n d ă r e ţ e a u a de 220 V.

Optocuplul poate fi de f a b r i c a ţ i e i n d u s t r i a l ă , În acest caz se vaaplica o tensiune Ucc i n d i c a t ă defabrica p r o d u c ă t o a r e , iar r e z i s t e n ţ a Rs se va calibra pentru curentul admis prin optocuplu, sau poate fi realizat dintr-un LED (de p r e f e r i n ţ ă galben) un fototranzistor, ambele închise Într-un tub. Pentru un LEDo b i ş n u i t , curentul prinR s va trebui

fie de 10-15 mA. Cît timp cu

rentul c i r c u l ă prin LED, fototranzistorul este În c o n d u c ţ i e curentulde emitor d e t e r m i n ă deschiderea ti ri$torului.

Montajul din figura 3 p r e z i n t ă oparticularitate i n t e r e s a n t ă , anume,d a t o r i t ă p u n ţ i i de redresare, curentul altern.,ativ are numai a l t e r n a n ţ e pozitive. In momentul În care peoasemenea a l t e r n a n ţ ă tensiuneac r e ş t e de la O V la circa 7 V, princircuitul punte R2 R3 c i r c u l ă uncurent foarte mic, insuficient pentrua deschide tranzistorul. Cînd tensiunea d e p ă ş e ş t e cei circa 7 V, tranzistorul se deschide ş u n t e a z ă circuitul p o r ţ i i tiristorului a ş a Încît, chiard a c ă se Închide contactul. S, tiristorul tot nu se va deschide. M e n ţ i n î n d închis contactul S, În momentul Încare tensiunea a l t e r n a t i v ă descreste

spre zero, tranzistorul se va bloca'tiristorul va primi pe p o a r t ă un curent care ÎI va deschide. Prin acestmecanism, indiferent de momentulÎnchiderii lui S, sarcina de curent al-

TEKMIIITATCu ajutorul circuitului integrat

f3E 555 se poate realiza un termostateficient foarte economic. Divizorulrezistiv intern al temporizatorului sta-b i l e ş t e tensiunile de r e f e r i n ţ ă ale celord o u ă comparatoare la 1/3 din Vcc, res-

pectiv 2/ 3 din Vcc. D a c ă la terminalul6 se a p l i c ă o tensiune e x t e r n ă care de-p ă ş e ş t e 2/ 3 din Vcc, circuitul basculantbistabil din {3E 555 este trecut în stareac o r e s p u n z ă t o a r e unui nivel" 1" logic lai e ş i r e a 3. în acest moment, tranzistorul

10

Ing. NICOLAE ANCRIAN

intern de d e s c ă r c a r e este saturat. Încele mai multe a p l i c a ţ i i saturarea tran-zistorului de d e s c ă r c a r e produce s c ă d e -rea tensiunii de comparare la mai p u ţ i n de 2/ 3 din Vcc. D a c ă intrarea de trigeratinge 1/3 din Vcc, comparatorul gene-r e a z ă un impuls care readuce circuitulbasculant bistabil în .starea corespun-

toare b l o c ă r i i tranzistorului de des-c ă r c a r e , ia r i e ş i r e a în starea l o g i c ă ,,1".

Acest mod de f u n c ţ i o n a r e este foartebun pentru a p l i c a ţ i i în care este necesar

FIG.1

J ,s+12Vcc

O

FIG.2

FIG.3

Rs

lk n

Rl·220n

R2

15ko.12W

~ > S - c = R = S ~ ~ ~ ____ __." 9 .12Vcc 220n

O

R31.5kn

ternativ va fi c u p l a t ă prin tiristor numai la început de a l t e r n a n ţ ă (atunciCÎnd tensiunea a l t e r n a t i v ă are o valoare În jurul lui zero), fapt care det e r m i n ă ca r e ţ e a u a nu p r i m e a s c ă din cuplare un ş o c ( d a t o r i t ă c u p l ă r i i pe tensiune mare) ca atare nui n t r o d u c ă În r e ţ e a p a r a z i ţ i i radioelectrici care se m a n i f e s t ă prin pocnituri s y p ă r ă t o a r e În sursele audiovideo. In plus, cuplarea sarcinii "pe

controlul temperaturii, în particularpentru termostate care trebuie men-ţ i n ă temperatura între anumite limitepredeterminate. Circuitul de c o m a n d ă g e n e r e a z ă o tensiune p r o p o r ţ i o n a l ă cec r e ş t e o d a t ă cu sporirea temperaturiip î n ă cînd atinge valoarea de 2/3 dinVcc. I e ş i r e a t e m p o r i z a t ă se va schimbaastfel înCÎt comande deconectareaa l i m e n t ă r i i r e z i s t e n ţ e i de Î n c ă l z i r e . Temperatura va s c ă d e a p î n ă cînd ten-siunea la intrarea trigerului c a p ă ovaloare e g a l ă cu 1/3 din Vcc, comandî nd revenirea la starea an t e r i o a r ă .

În cazul schemei din f i g u r ă , divizorult e r m i s t o r - r e z i s t e n ţ ă produce o ten-siune p r o p o r ţ i o n a l ă cu temperatura.Cînd temperatura c r e ş t e (tranzistorulde d e s c ă r c a r e blocat, i e ş i r e a la nivel lo-gic ,,1"), tensiunea de c o m p a r a ţ i e este

220 V""

nul" l u n g e ş t e v i a ţ a consumatorului, ş t i u t fiind becurile se ard, Îngeneral, la c u p l ă r i sau d e c u p l ă r i der e ţ e a f ă c u t e Î n t î m p l ă t o r pe maximultensiunii.

BIBLIOGRAFIEFirst Book of Practical Electronic,Projects, BABANI andBERNARDS,london

d e t e r m i n a t ă de divizorul (R r + RI)R2, crescînd d a t o r i t ă s c ă d e r i i rezisten-ţ e i Rr. Cînd temperatura atinge valoa-rea pentru care R J devine m i n i m ă (on o t ă m cu R TH), r e l a ţ i a n e c e s a r ă pentrua stabili 2/3 din Vcc la intrarea de com-parare este:

(R TH + R1)/(RTH + RI + R2) = 1/2.

În momentul satisfacerii acestei re-l a ţ i i tranzistorul TI este saturat, pla-sînd r e z i s t e n ţ a R1În paralel cu (RI + R).Astfel temperatura scade, iar RT c r e ş t e .

Divizarea se produce Între Rr [Rdl(R I +R 2)] . Cînd RT atinge o valoarec o r e s p u n z ă t o a r e temperaturii minime(Rn), divizorul trebuie s a t i s f a c ă re-l a ţ i a : [R111(R I + R2)]/[Rn + RII(RI + R2)]

8/2/2019 Tehnium 02 1983


In laboratorulfoto

L u c r ă r i l e efectuate În camera obcu hîrtie foto n e c e s i t ă surse dei n a c t i n i c ă , avînd o culoare bine

o b ţ i n u t ă , de r e g u l ă . prinadecvate.

Flz. GHEORGHE SALUTA

ţ a t un tub de carton. La c e l ă l a l t c a p ă t al tubului se m o n t e a z ă o l e n t i l ă cu diametrul de 25-30 mm d i s t a n ţ a f o c a l ă de circa 80 mm. Se poate folosi eventual obiectivul de la un proiector dediafilme, î m p r e u n ă cu montura sa cilind r i c ă . Tubul de carton va fi suficient derigid va avea diametrul egal cu cel al

lanternei. Lungimea p o z i ţ i a f i n a l ă sestabilesc experimental astfel ca filamentu l becului se afle În apropierea focarului lentilei, iar imaginea luia p a r ă c l a r ă pe ecranul plasat la 3 -4 m.Se' va alege un bec de l a n t e r n ă cu spirala filamentului cît mai s t r î n s ă , pentrua o b ţ i n e o luminozitate mai mare a..petei" luminoase ce s e r v e ş t e ca indica-tor. "

Indicatorul luminos rezultate optime cînd se p r o i e c t e a z ă diapozitivecare Î n f ă ţ i ş e a z ă desene cu linii albe pefond negru, utilizate adesea În activitatea d i d a c t i c ă . t e h n i c ă sau ş t i i n ţ i f i c ă . Ele

sînt o b ţ i n u t e simplu prin fotografiereape film negatiV alb-negru de mare contrast a desenelor or i formulelor scrisepe hîrtie a i b ă .

SCALA PENTRU BLITZ

Fotografierea cu blitzul ( f ă r ă "computer") i m p l i c ă o g r i j ă p e r m a n e n t ă pentru reglarea diafragmei D În f u n c ţ i e

de calcul" cu care, sînt p r e v ă z u t e . der e g u l ă . blitzurile.

Scurtarea acestui timp. u t i l ă În cazulfotografiei "de reportaj". se poate faceprin a d ă u g a r e a unei scale speciale peinelul diafragmei obiectivului. Pe easînt indicate diverse d i s t a n ţ e - Înme,tri -, dublînd practic scala diafragmei (fig. 6). Este vorba. de fapt, detranspunerea scalei d i s t a n ţ e l o r de pe"rigla de calcul" a blitzului pe ineluldiafragmei aparatului. În scopul m ă r i r i i o p e r a t i v i t ă ţ i i (fig. 8).O p e r a ţ i a se d e s f ă ş o a r ă astfel: mai În

tîi se face punerea la punct a c l a r i t ă ţ i i (focalizarea) pe geamul mat, cu telemetrul sau prin apreciere. În f u n c ţ i e dec o n s t r u c ţ i a aparatu u i; apoi se p r i v e ş t e inelul de reglaj al d i s t a n ţ e i . iar valoarea c i t i t ă pe el se r e g l e a z ă pe ineluldiafragmei. pe scala nou a d ă u g a t ă . Înacest mod. pentru blitzul filmul folosite uzual se r e a l i z e a z ă c o n d i ţ i a mai susm e n ţ i o n a t ă .

Scala d e s e n e a z ă cu t u ş pe hîrtie

Diodele electroluminescente r o ş i i . culo r Îngust de emisie, repre

o s u r s ă i n a c t i n i c ă pentru hîrtiaalb-negru. Desigur, din

puterii reduse, ele nu a s i g u r ă iluîntregii î n c ă p e r i , dar po t

p r e ţ i o a s e la iluminareaa scalei diafragmei la aparatul dea cadranului cronometrului sau

ui de timp, la iluminarea unortrebuie a c ţ i o n a t e frecvent

Alimentarea LED-uri lo r se faceredresor simplu (fig. 1),

se d o r e ş t e un montaj stabil,dintr-o baterie de l a n t e r n ă de

V or i 2 x 1,5 V (fig. 2), atunci cîndo iluminare i n t e r m i t e n t ă . Se

a t a ş a LED-ul unei baterii cu ajuI a d o u ă cleme, ca În figura 3, sau

poate c o n f e c ţ i o n a un soclu (fig. 4)care LED-ul se m o n t e a z ă Într-o

c i l i n d r i c ă de la care s-a scos

1 N 4003

J~ 5 V [ .. 3V) - ~ ; i t '

ROLL. _____ ~ ~ - - - " - - - - " 02

3 4

PENTRUP R O I E C Ţ I E

Clasicul b ă ţ indicator cu care sedetaliile de interes pe ecranul de

a dispozitivelor poate fi Înlocu un spot luminos. Astfel nu main e c e s a r ă p r e z e n ţ a , uneori deran

a celui care e x p l i c ă În cîmpuliar o p e r a ţ i a poate fi e f e c t u a t ă

d i s t a n ţ ă chiar de persoana careaparatul.

Un asemenea indicator poate fi u ş o r t dintr-o l a n t e r n ă ci lind r i c ă cu

sau trei baterii R 20 o l e n t i l ă , cum se vede În figura 5. Se scoate

lanternei pe corpul cilinal acesteia se introduce p U ţ i n for-

Este necesar ca raportul- dintre valoac o r e s p u n z ă t o a r e temperaturii celei

Rn, valoarea corespuntoare temperaturii celei mai înalte,

fie cel p u ţ i n 2. D a c ă se notea:m cu= RTlIRTH > 2 se alege Re = Rrc, re

RI (K/2 - l)RTH, R:: = KR TH= [(3K - 1 /(4K - 2)] RTH.

în cazul În care RTLIRTH < 2, se iau

= 0, R:: = 2RTH, iar R\ = 2R THRTc).

Puterea d i s i p a t ă pe termistor trebuiela o valoare cît mai m i c ă

a avea o a c u r a t e ţ e b u n ă a punctermostatare. Pentru a preveni

L a n t e r n ă

220.a.

c i l i n d r i c ă '>

\1

c o m u t ă r i ra:razite premature, pe int r ă r i l e de tnger comparator se vorplasa c a p a c i t ă de deparazitare. Rezist e n ţ a la Î n c ă l z i r e R se c o n s t r u i e ş t e dinn i c h e l i n ă se a l i m e n t e a z ă de la o tensiune A U c o r e s p u n z ă toare scopului propus. In locul tranzistorului BD 137 se

poate cupla un releu Între terminalul 6m a s ă . Releu! trebuie a c ţ i o n e z e la o

tensiune m i n i m ă de 3 V nu consume mai mult de 200 mA.

Bibliografie: 1. Electronics, June, 1973

2. Catalog de circuite integrate liniare I.P.R.S. -B ă n e a s a

U r-------------______ ____----_____t - - t - t - - - - - - - - - ~ - - + - _ + - - - _ ___. +5 \1 \

1/. 13 12 '11 9 e

555

:3 L; 5 6 .7BD137

Tub

160.0.68A

5 Detal iu : ,.,,.,. ....Tub

Inele defi xare (carton)

Exemplu de s c a l ă pentru un blifz cuN= 16 (pentru sensibilitalea u z u a l ă o

filmului)

Reper

de d i s t a n ţ a I p î n ă la subiect. pentrurealizarea c o n d i ţ i e i I.D=N, unde Neste n u m ă r u l ghid (director) pentrublitz sensibilitatea filmului folosit.O p e r a ţ i a n e c e s i t ă un timp oarecarepentru calculul de aflare a lui D saupentru efectuarea i n t e r p o l ă r i i pe "r;igia

8v e l i n ă se f i x e a z ă pe inelul diafragmeicu b a n d ă a d e z i v ă , a l ă t u r i de g r a d a ţ i i l e originale. D a c ă inelul este Îngust nue x i s t ă loc, scala se poate fixa Într-oz o n ă a inelului f ă r ă i n s c r i p ţ i o n a r e , avînd g r i j ă s ă t r a s ă m cu vopsea un noureper pe corpul obiectivului (fig. 7).

OSCILATOR

400 Hz

În unele s i t u a ţ i i avem nevoiede un semnal de j o a s ă f r e c v e n ţ ă pentru verificarea diferitelormontaje. Schema p r e z e n t a t ă gen e r e a z ă un semnal cu f r e c v e n ţ a ' foarte s t a b i l ă , a j u s t a b i l ă În limitemici cu ajutorul p o t e n ţ i o m e t r u l u i de 5 k!!'.

Y03AVE2x8(171-17J

11

8/2/2019 Tehnium 02 1983


Ing . M A R I A N V E L C E A

1\\

1\,I

1/J

1//\ . . /r--

'9

10

Popularitatea sporturilor cu veleeste i n c o n t e s t a b i l ă , dar practicarealor a fost l i m i t a t ă de pretul ridicat ala m b a r c a ţ i i l o r . In ultimii ani s-a impusÎ n s ă o s o l u ţ i e , a c c e s i b i l ă tuturor,anume windsurful ( p l a n ş ă cu v e I ă ) .

Acest mijloc de navigatie ieftin si laÎndemîna oricui se compune dintr-op l a n s ă (surf) cu rolul de asigurare af ! p t a b i i i t ă ţ i i ş i o v e l . ă .pentru propulsie.Pllotarea ambarcatlet cere In primulrînd e x p e r i e n ţ ă . E x i s t ă manuale despecialitate care d e z v o l t ă teorii întregipentru amatorii de performante darpentru î n c e p ă t o r i nu e x i s t ă decît o solutie ce ar putea fi r e z u m a t ă glumet În" b ' ă i repetate". '

Deci, practic, se m o n t e a z ă . catargulpe p l a n ş ă , d u p ă lansarea acesteia laa p ă . ContrabalansÎnd cuplul de r ă s t u r -

IV

//

/1/)

/'1" ... 20x20/

V"

I

•

nare dat de ridicarea velei ptatea proprie deplasareavom Încerca mentinem .echilibru si a s i g ' u r ă m a ş e z 1 n d u - r i e convenabil f a ţ ă R e c o m a n d ă m cititorilor un

nea windsurf, În sperantarii acestui sport În tara 00

care din 1984 va deveni olimgura 1 se identifica p ă ~ i l e nente.

A. P L A N Ş A . Pentru primaconstructiva se planulam· analitic (tabelul 1), Gît

(fig. 2). M ă r i n l e se fac la

1 L v r - ~ ~ ~ = = ~ ~ = = = = = = = ţ = = = = = = = = ~ = = = = = = = ţ = = = = = = = = ~ ~ 50 50

8/2/2019 Tehnium 02 1983


8/2/2019 Tehnium 02 1983


DACIA 1300

Se c o n s i d e r ă , nu f ă r ă temei, cai n t e r v e n ţ i i l e la i n s t a l a ţ i a e l e c t r i c ă sînt de domeniul strictei s p e c i a l i t ă ţ i . Cu toate acestea, cu un minim dec u n o ş t i n ţ e dotare orice posesorde autoturism poate executeunele l u c r ă r i de diagnosticare, Întreţ i n e r e reglare ale elementelor cecO,mpun a c e a s t ă parte a m a ş i n i i .

In cele ce u r m e a z ă , treCÎnd pestebateria de acumulatoare, desprecare s-a scris, ne vom referi la releu!regulator.D u p ă cum se ş t i e , rel"eul regulatorare sarcina de a acorda functionarea generatorului de curent c'u nec e s i t ă ţ i l e consumatorilor electrici dela bordul m a ş i n i i . Pe "Dacia" 1 300este montat un releu de tip electromagnetic cu d o u ă trepte compensare t e r m i c ă . . EI se c o n e c t e a z ă În schema elect r i c ă a vehiculului, asa cum se a r a t ă În figura 1.

S c h ~ m a 'sa de ",

..

,",",,""este p r e z e n t a t ă În figura 2, figura3 o vedere i n t e r i o a r ă a dispozitivului. Se poate constata 'regulatorul are un electromagnet compusdin î n f ă ş u r a r e a de magnetizare, lm,pîrghia În f o r m ă de L, 4, cu contactul mobil, 2, arcul iamelar, 5, contactele fixe, 1 3. Arcul tinde sa Înd e p ă r t e z e pîrghia de bobina. Iar

D r . i ng . M B H A ~ STRATULAT

cîmpul magnetic al acesteia a c ţ i o -n e a z ă În sens invers.

Înainte de pornirea motorului,cînd cîmpul electromagnetic estefoarte mic, a c ţ i u n e a arcului 5 estep r e p o n d e r e n t ă , a ş a încît pîrghia 4 vasta departe de apropiindcontactele -1 2. a c e a s t ă s i t u a ţ i e , curentul, care soseste de la bateriade acumulatoare prin borna D+,s t r ă b a t e contactele 1 si 2 si sea p l i c ă integral î n f ă ş u r ă r i i de excitaţ i e le a alternatorului prin borna OF.D u p ă pornirea motorului, o d a t ă cuc r e ş t e r e a t u r a ţ i e i , se produce m ă - ' rirea tensiunii alternatorului deciintensificarea cîmpului electromagnetului. Lamela 4 este a t r a s ă într-op o z i ţ i e mijlocie În care contactul 2este liber. Acum curentul furnizat dealternator este silit s t r ă b a t ă rezis-t e n ţ a de reglare cu ten-siunea d i m i n u a t ă dee x c i t a ţ i e , a ş a încît tensiunea alternatotului este c o r e c t a t ă . D a c ă t u r a ţ i a . c r e ş t e mai mult, atunci electromagnetul apropie contactele 2 3,iar curentul furnizat de alternator

s t r ă b a t e r e z i s t e n ţ a Rr ş i , prin contactele 2 3, ajunge, la r e z i s t e n ţ a Rp de aici la m a s ă . In a c e a s t ă si t u a ţ i e , î n f ă ş u r a r e a de e x c i t a ţ i e a al ternatorului este s c u r t c i r c u i t a t ă , iartensiunea curentului livrat de dinamscade vertiginos. Efectul este reducerea cîmpului electromagnetuluidesfacerea contactelor 2 3 cu reluarea ciclului de procese descris.M i ş c a r e a pîrghiei 4 În timpul fuhcţ i o n ă r i i motorului este foarte r a p i d ă

apare ca o v i b r a ţ i e ale c ă r e i efecte nu sînt sesizate de aparatelede control sau de consumatorii dela bordul masinii.

in structura' releului mai i n t r ă : - r e z i s t e n ţ a de .compensare ter

mica Rct, c o n f e c ţ i o n a t ă din constantan, al c ă r e i rol este de a limitacresterea tensiunii alternatorului cese 'produce În mod nedorit cîndtemperatura î n f ă ş u r ă r H de magnetizare, Im, c r e ş t e ;

o r e z i s t e n ţ ă Rs de p r o t e c ţ i e acontactelor împotriva flamei produse de curentul de autoinductiedin alternator (prin Î n f ă s U f a r e a de

r---------,

I

R1,

d l

IiIII

iI

0-

e x c i t a ţ i e , le);- O r e z i s t e n ţ ă Rp de p r o t e c ţ i e a

contactelor împotriva flamei produse prin scurtcircuitarea acestora.

Nici una din aceste rezistente nueste r e g l a b i l ă , astfel încît la controlul regulatorului trebuie se a i b ă În e v i d e n ţ ă doar buna lo r staree f i c i e n ţ a l e g ă t u r i l o r electrice.

CONTROLUL Î N C Ă R C Ă R I I Este mijlocit de e x i s t e n ţ a În ta,

bloul de bord a unui voltmetru 3(fig. 1), care r i d i c ă tensiunea din reţ e a . Fiind montat d u p ă contactulaprinderii, voltmetrul devine activimediat d u p ă a c ţ i o n a r e a cheii decontact 6. Scala voltmetrului ared o u ă zone laterale, de culoare roş i e , care Î n c a d r e a z ă o z o n ă c e n t r a l ă verde.

În p o z i ţ i a l i m i t ă din stînga a zoneiverzi (fig. 4), acul i n d i c ă o tensiunede 12,8 V, cînd el se a f l ă la mijloculacestei zone tensiunea retelei estede 13,5 V, iar p o z i ţ i a l i ' m i t ă dindreapta eÎ corespunde unei tensiunide 15,6 V.

Trebuie se observe imediatd u p ă pornirea motorului acul voltmetrului începe se deplasezespre dreapta, traversînd zona r o ş i e din stînga scalei. Dar traversarea seface lent, numai pe m ă s u r a atingeriitemperaturii de regim a r e z i s t e n ţ e i bimetalice din voitmetru. D a c ă aculindicator nu d e p ă ş e ş t e zona r o ş i e din stînga, aceasta î n s e a m n ă fie caa a p ă r u t o d e f e c ţ i u n e ' În alternator,fie blocul de diode este defect,f i ~ arcul lamelar 5 al regulatorului este prea slab. Cum se d e t e r m i n ă d e f e c ţ i u n e a În acest caz?

1. Mai întîi se v e r i f i c ă starea si Întinderea curelei de antren are a Eliternatorului. Se reaminteste aceastatrebuie ofere o' s ă g e a t ă de19 -15 mm la a p ă s a r e a cu degetulpe ramura dintre pompa de a p ă alternator.

2. Se scoate l e g ă t u r a bornei 3(0+) fig. 5 - se c o n e c t e a z ă un bec de control Între cablul res

m a s ă . La stabilirea contac-becul trebuie se a p r i n d ă ; ca

zul contrar i n d i c ă e x i s t e n ţ a unei întreruperi a conductorului sau un defect al contactului aprinderii, 6' (fig

1 .3. Se scoate conductorul borneiOF (reper 1, fig, 5) se c o n e c t e a z ă becul de control între a c e a s t ă b o r n ă

m a s ă , punîndu-se apoi contactulaprinderii. D a c ă becul nu arde, îns e a m n ă releul este defect si tre-buie înlocuit. '

4. Se c o n e c t e a z ă lampa de control 'Între borna DF a alternatorului

borna plus a bateriei. D a c ă beculnu se aprinde, aceasta constituie indiciul unei d e f e c ţ i u n i intervenite Încircuitul de e x c i t a ţ i e al alternatorului. D e f e c ţ i u n e a poate consta Înuzura a v a n s a t ă a perii or, m u r d ă r i -rea sau uzura inelelor colectoaresau întreruperea î n f ă ş u r ă r i i de excit a ţ i e - defecte 'in f u n c ţ i e de care seintervine În mod c o r e s p u n z ă t o r .

TEHNIUM 2/1983

8/2/2019 Tehnium 02 1983


IUIOIUHISllll "CARACTERISTICI TEHNI

1. Dimensiuni interioare exterioare

Autoturismele Oltcit-Special* (motor cu cilindree de 652 cmc) Oltcit-Club** (1 129 cmc) au caroseriec o m u n ă , ca f o r m ă dimensiuni int e r i o a r e ş i exterioare (fig. 1).

In ceea ce p r i v e ş t e dimensiunileexterioare, se dau u r m ă t o a r e l e valoricomune (în mm): lungime t o t a l ă =3 732; l ă ţ i m e = 1 538; î n ă l ţ i m e , Înstare g o a l ă = 1 430; î n ă l ţ i m e , În sarc i n ă = 1 345; ampatament = 2 370;consola f a ţ ă = 778; consola spate =584; ecartament f a ţ ă = 1 326; ecartament spate = 1 240; garda la sol subs a r c i n ă = 150; v a r i a ţ i a dezbaterii' ( a s i e t ă ) între gol s a r c i n ă (5 persoane, 400 kg) = 3,3%; Înclinarea

* Oltcit-Special = TA-l

'* Oltcit-Club = T A-2

Sectiunea A

o-.Lnce

În mod normal, acul indicator trebuie se s t a b i l e a s c ă În j u m ă t a t e a din stînga a zonei centrale verzi.D a c ă el c o b o a r ă spre cîmpul r o ş u din stînga pe timpul rulajului, cîndse folosesc m u l ţ i consumatori (deexemplu, noaptea), nu este nimicanormal.D a c ă î n s ă acul indicator se deplas e a z ă pe timpul rulajului În zona ro

ş i e din dreapta a scalei, atunci ser e c o m a n d ă se d e s f a c ă imediatconductorul de culoare verde conectat la borna OF (reper 1, figura5) pentru a întrerupe curentul de exc i t a ţ i e " deci f u n c ţ i o n a r e a alternatorului. In acest caz, acul indicator seva deplasa În stînga scalei, iar rulajul se va d e s f ă ş u r a În continuare numai pe seama bateriei de acumulatoare. D a c ă aceasta este complet Înc ă r c a t ă , se poate conta pe un rulajde cca 10 ore, f ă r ă folosirea ilumin ă r i i exterioare, pe d o u ă ore,d a c ă se r u l e a z ă pe timpul n o p ţ i i . Simptomul constituie semnalul uneid e f e c ţ i u n i intervenite În structura releului anume: arderea lipireacontactelor 1 cu 2; deteriorarea re

z i s t e n ţ e i de compensare t e r m i c ă Rct, a celei,'de p r o t e c ţ i e Rp, a Î n f ă -ş u r ă r i i de magnetizare Im sau arcullamelar 5 este prea tare.

REGlAJULReglajul releului regulator devine

necesar nu numai În cazul d e r e g l ă r i i

TEHNIUM 2/1983

volanului f a t ă de v e r t i c a l ă = 37°48';Înclinarea scaunelor f a ţ ă = 28° 30';înclinarea banchetei spate = 28° 30';l ă ţ i m e a banchetei spate = 1 060;Î n ă l ţ i m e a pernei scaunelor din f a ţ ă =610; î n ă l ţ i m e a banchetei spate =500; d i s t a n ţ a m i n i m ă între scaunulf a ţ ă bancheta spate = 210; dist a n ţ a Între perna scaunului f a ţ ă pavilion = 890; d i s t a n ţ a între bancheta spate pavilion = 840; deplasarea scaunului din f a ţ ă = 190.? G r e u t ă ţ i In stare g o a l ă , În ordine de mers,

g r e u t ă ţ i l e pentru cele d o u ă autoturisme sînt: 835 kg ITA-l) 875 kg(TA-2), din care 508 kg (pe punteaf a ţ ă ) 327 kg (pe puntea spate)pentru TA-1 549 kg (pe puntea

S e c ţ i u n e a B

..:t

sale, ci uneori d u p ă repararea sauÎnlocuirea unor elemente ale instal a ţ i e i din figura 1.

Trebuie se r e ţ i n ă numai unregulator corect reglat g a r a n t e a z ă longevitatea bateriei de acumulatoare. D a c ă tensiunea de Î n c ă r c a r e este prea mare, se produc fierberealichidului din baterie si formarea degaze, fenomen Î n s o ţ i t de o r a p i d ă pierdere a apei distilate din electrolit. D a c ă tensiunea de Î n c ă r c a r e esteprea m i c ă , atunci p l ă c i l e bateriei sevor durifica (compacta), iar capacit a t e ~ ei va s c ă d e a În mod î n g r i j o r ă -tor. In ambele cazuri bateria de acumulatoare va i e ş i din uz Înainte devreme. Premisele pentru a puteaefectua reglarea releului regulatorsînt, pe l î n g ă e x i s t e n ţ a unui voltmetru cu domeniu 0-20 V preciziede minimum 0,2 V, c u n o ş t i n ţ e l e cuprinse În prezentul material.

Pentru control se c o n e c t e a z ă aparatul de m ă s u r ă la bornele acumulatorului. Conexiunile trebuie sef a c ă respectînd polaritatea asigurÎndu-se buna fixare contactulelectric corect.

D u p ă pornirea Î n c ă l z i r e a motorului se s t a b i l e ş t e t u r a ţ i a sa la 2 000rot/min prin a c ţ i o n a r e a ş u r u b u l u i dep o z i ţ i o n a r e a clapetei de a c c e l e r a ţ i e a carburatorului. La acest regim tensiunea din i n s t a l a ţ i e c i t i t ă pe voltmetru trebuie fie c u p r i n s ă Între

l I "GENERALE

D r. Ing. T R A I AN C A N T A

f a ţ ă ) 326 kg (pe puntea spate)pentru T A-2. i

Sarcina u t i l ă este de 400 kg, ident i c ă pentru cele doua autoturisme.

Greutatea t o t a l ă Încarcat este de1 235 kg, din 'care 620 kg !pe puntea f a ţ ă ) 615 kg (pe puntea spate)- autoturism TA-l de 1 275 kg,din care 661 kg (pe puntea f a ţ ă ) 614 kg (pe puntea spate) - autoturism TA-2.

Greutatea m a x i m ă a d m i s ă este de1 2.50 kg !TA-l) 1 290 kg (TA-2).

1.1)

o-N

t..no-N

14,1-14,7 V. Se c o n e c t e a z ă apoi laretea consumatori de cca 30 A(ceea ce r e p r e z i n t ă sarcina tuturorconsumatorilor de la bordul m a ş i nii), s i t u a ţ i e În care tensiunea trebuie se ' s t a b i l e a s c ă În limitele13,7-14,3 V. În cazul În care acestec o n d i ţ i i de v a r i a ţ i e a tensiunii r e ţ e l e i nu se r e s p e c t ă , regulatorul trebuiereglat.

In acest scop se î n d e p ă r t e a z ă capacul dispozitivului se r o t e ş t e usor saiba e x c e n t r i c ă 6, care reg l e a z ă ' tensionarea acului lamelar 5(fig. 3), Într-un sens sau altul, p î n ă CÎnd valoarea tensiunii se s t a b i l e ş t e Între limitele de t o l e r a n ţ ă precizatemai sus. nu se uite ca d u p ă reg!are ş u r u b u l de fixare 7, care trebuie s l ă b i t Înainte de începerea operatiunii, fie din nou strîns. Nues'te r ă u ca, folosind acest prilej,se verifice starea contactelor 1, 23 ( f i g ~ 2 3) d i s t a n ţ a dintre acestea. In general, contactele nu sem u r d ă r e s c si nici nu se o x i d e a z ă deoarece ele sînt p r e v ă z u t e cu rezist e n ţ e l e de p r o t e c ţ i e m e n ţ i o n a t e , iarconstructorul a luat m ă s u r i de auto

c u r ă ţ a r e a lor. Prin u z u r ă se poateÎ n s ă m ă r i jocul dintre ele, d u p ă of u n c ţ i o n a r e de foarte l u n g ă d u r a t ă . In acest caz jocul se poate reface la0,2-0,3 mm prin a c ţ i o n a r e a potriv i t ă a surubului 8.

Î n c ă d o u ă lucruri importante.

Greutatea t o t a l ă r u l a n t ă este de1 735 kg ( Ţ A - l ) de 2075 kg(TA-2).

Greutatea t o t a l ă , cu r e m o r c ă , f ă r a frîne este de 1 605 kg A-1) de1 705 kg (TA-2).

3. Motoarele autoturismelor OltcitAmbele motoare codificate cu

M-031 , la cili ndreea de 652 cmc(pentru Oltcit-Club) sînt de tipul cucilindri orizontali, o p u ş i (boxer), racite cu aer (antrenarea ventilatoruluiefectuîndu-se direct de la arborelecotit).

La motorul mic, arborele cu cameeste plasat lateral, sub arborele co tit, iar la motorul mare cei doi arboricu came se a f l ă m o n t a ţ i În chiulase,

Alezajul x cursa este de77x70 mm (TA-1) f a ţ ă de 74x65,6(TA-2), la un raport volumetric de9:1, ceea ce impune folosirea exclus i v ă a unui combustibil cu c i f r ă octanica s u p e r i o a r ă : C098R.

(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)

Mai întîi, a c ţ i o n a r e a ş a i b e i excentrice trebuie se f a c ă cu m u l t ă fin e ţ e , deoarece se o b ţ i n v a r i a ţ i i maride tensiune chiar la rotiri aparentneînsemnate, roUri ce pot surveninecontrolat atunci CÎnd se strîngesurubul de fixare 7.

, . n al doilea rînd,d u p ă

montareacapacului regulatorului trebuie seefectueze un nou control al tensiunii, deoarece pot a p ă r e a d i f e r e n ţ e între valorile citite cu f ă r ă capacde p r o t e c ţ i e . D a c ă apar deosebirireglajul trebuie r e f ă c u t .

ÎNLOCUIREA RELEUlUIREGULATOR

D a c ă , d u p ă localizarea d e f e c ţ i u n i i stabilirea naturii sale, se ajunge la

concluzia releul regulator trebuieÎnlocuit se p r o c e d e a z ă astfel:

- se desface l e g ă t u r a de m a s ă abateriei de acumulatoare;

- se desface l e g ă t u r a bornei plus(reper 3, fig. 5), precum conductorul bornei OF (reper 1);

- se d e ş u r u b e a z ă p i u l i ţ e l e 2 sescoate releul.Montarea noului releu se face În

ordinea i n v e r s ă a o p e r a ţ i u n i l o r prezentate, avînd g r i j ă ca n e a p ă r a t borna minus a bateriei se conecteze ultima.

15

8/2/2019 Tehnium 02 1983


• •I I

Pentru vasul acumulatorului putem utiliza un borcan c o r e s p u n z ă t o r ca dimensiuni sau o c e l u l ă de acumulator l u a t ă de la un acumulator

elecde

casetodesti

nate la r e ţ e a u a e l e c t r i c ă a autoturismelor, sîntconcepute tensiunea de12 V a de alimentare.Posesorii autoturismelor care

baterii tensiunea

16

UIUllIORIng . M IHA I FLORESCU

defect (dimensiunile indicate aicipermit folosirea vaselor de la acu:'"mulatoarele de m o t o c i c l e t ă ) .

Vasul trebuie fie perfect curat,f ă r ă fisuri. La el va trebui adapt ă m un capac din placaj sau plasticrezistent la acid, care Î n c h i d ă bine vasul si ,în care vom face oriticiide trecere' pentru barele de curent(5x5 mm) un orificiu filetat pentrudop. Dopurile se r e u t i l i z e a z ă de laun alt acumulator.

Cînd capacul este f ă c u t din placaj, acesta trebuie tratat antiacid.

NIng . IANCU ZAHAR I A

conectat stabilizatorul de tensiune protejat la s u p r a s a r c i n ă , realizat cu tranzistoarele T

5- T7

diodele " Conceputun care d e p ă -

50%, e l e c t r i c ă 4 W SarCInIl, con-

sumul drfl bateria de 6 V atinge1-1,2 A si se reduce la

mA cu' i e ş i r e a În gol (sard e c o n e c t a t ă ) . Acesta este

motivul pentru care convertizorul nu este p r e v ă z u t Întreru

propriu, urmînd a se folosiî n t r e r u p ă t o r u l aparatuluiconectat la i e ş i r e a convertizoru-lui.

limitarea pierderisînt cu ger'-

r n< . . l , n<o .nn pentrumare decît cel peÎn montaj, permi

c ă d e r i i deÎn sens de conductie la

0,3-0,35 V. 'Tranzistoarele T3, T4 T5 sînt

to t cu iar d a c ă estecu tran-

5+-17 sau EFTde asemenea f ă r ă

Pentru aceasta el va fi fiert timp decîteva minute Într-o t o p i t u r ă f o r m a t ă dintr-o parte p a r a f i n ă trei p a r ţ i colofoniu. Acelasi amestec se utiliz e a z ă la lipirea capacului de vas

la ermetizarea trecerilor prin capac.

Structura acumulatorului este real i z a t ă din p l ă c i i pozitive negative,izolate Între ele cu un strat s u b ţ i rede v a t ă de s t i c l ă , p l ă c i cu s t r u c t u r ă c e l u l a t ă umplute cu paste active.P l ă c i l e se l e a g ă Între ele cu bare decurent realizate tot din plumb, lipiturile fiind realizate cu plumb curat

nu cu aliaj de lipit.Pentru realizarea p l ă c i l o r avem

mai multe s o l u ţ i i . În prima vom utiliza p l ă c i recuperate de la acumulatoare vechi, care se c u r ă ţ ă ,cu m u l t ă a t e n ţ i e de resturile vechi de p a s t ă . Este e s e n ţ i a l ţ i n e m cont de polaritatea i n i ţ i a l ă a p l ă c i l o r pentru noualor d e s t i n a ţ i e .

In cazul În care nu avem decît op l a c ă b u n ă de la un acumulatorvechi, o vom utiliza ca model,urmÎnd t u r n ă m noi p l ă c i . D a c ă nuavem nici acest model, vom realizaun model din t a b l ă sau placaj subţ i r e ţ " l , O mm), În care vom trafora

derea lui care la rîndul s ă u îlb l o c h e a z ă pe T4. Multivibratorulse o p r e ş t e , curentul În circuitulsarcinii se reduce aparatuleste protejat.F u n c ţ i o n a r e a c o r e c t ă a multi

vibratorului se o b ţ i n e variind 'valoarea r e z i s t e n ţ e i semireglabileRs În jurul valorii lui R9' Din R6

se o b ţ i n e curentul consumat Îngol, mai mic de 2 mA. Aducîndu-I pe R2 În jurul valorii de15 kn, se o b ţ i n e f u n c ţ i o n a r e a s t a b i l ă În gol, ca la sarcinan o m i n a l ă .

Bobina filtrului de Î n a l t ă frecv e n ţ ă , Dr., se va executa pe oc a r c a s ă din material plastic prev ă z u t ă cu miez cilindric din feri

(2) 4 mm, lung de 20 mm conţ i n î n d 20 de spire de conductorde cupru emailat cu diametrul

cît mai multe celule, conform s c h i ţ e i din figura 1 (dimensiunile p l ă c î l o r au fost alese mai reduse, pentru aputea fi realizate de amatori).

Pentru a turna p l ă c i , vom realizad o u ă t ă v i ţ e , ca acelea repr€)zentateîn figura 2, din t a b l ă sau placaj. Mo·delul utilizat va fi imprimat pe unamestec de ipsos de cea mai b u n ă calitate cu care vom u m p l e t ă v i ţ e l e (dimensiunile t ă v i t e l o r - circa100 x 100 x 20 mm).· Vom unge înprealabil modelul cu ulei mineral,pentru a permite o extragere u ş o a r ă a a<;:estuia, d u p ă care vom imprimamodelul pe o adîncime de 0,5 mmÎn prima t ă v i ţ ă , avînd g r i j ă ca toatecelulele se imprime corect. D u p ă uscare se scoate modelul, se r ă s ~ t o a r n ă cu 1800 se i m p r i m ă similarÎn cea de-a doua t ă v i t ă .

. T ă v i ţ e l e uscate se î m b i n ă cu aten·ţ i e , d u p ă ce În prealabil a fost prac·tÎlCat un canal pentru terminalul placii, pe unde se va face turnarea.Blocul astfel format (figura 3) repre·z i n t ă forma de turnare.

Plumbul pentru turnare se o b ţ i n e din p l ă c i vechi de acumulator de pecare au fost î n d e p ă r t a t e resturile dep a s t ă sau din ţ e v i vechi pentru a p ă .

de 0,5 mm, s p i r ă l î n g ă s p i r ă (unstrat).

Este de preferat ca tranzistoarele T1 T2J respectiv T3 T4J

fie pe cît posibil pereche.Toate componentele din

s c h e m ă se m o n t e a z ă pe o p l a c ă de circuit imprimat, ale c ă r e i dimensiuni de gabaritulcomponentelor utilizate. Placade circuit imprimat. cu componentele montate, se introduceÎntr-o c a r c a s ă metal i c ă de prot e c ţ i e .

O a d e c v a t ă per-mite alimentarea "de buzunar" aaparaturii destinate f u n c ţ i o -neze În r e ţ e a u a e l e c t r i c ă a autovehiculului, Înlocuind acumulatorul de 6 V cu 4 baterii tip R20~ : : : ! u R14 'I'nseriate.

8/2/2019 Tehnium 02 1983


Topirea se va face Într-un vas ceramic sau unul metalic, neacoperit cucositor! Plumbul va fi în prealabiltaiat în b u c ă ţ i mici, care se vor in troduce treptat În vasul de topireD u p ă ce a fost t o p i t ă t o a t ă cantitatea, se va Î n l ă t u r a un prim strat dez g u r ă se va continua Î n c ă l z i r e a p î n ă la a p a r i ţ i a unui nou strat dez g u r ă , agitînd u ş o r cu o b a g h e t ă deo ţ e l . Se î n l ă t u r ă noul strat de zgura

I ISensibilitatea urechii o m e n e ş t i nu

~ ~ t e l i n i a r ă pe t o a t ă gama de frecI l § ' n ţ e perceptibile ( f r e c v e n ţ e l e audio), ci v a r i a z ă foarte mult În f u n c ţ i e de f r e c v e n ţ ă de nivelul sonor.Graficul prezentat În figura 1 a r a t ă sensibilitatea urechii pentru diferiteniveluri; se o b s e r v ă la un nivelsonor mare (80-100 dB), caracteristica urechii poate fi c o n s i d e r a t ă aproape l i n i a r ă , dar la niveluri sonore mici (specifice unei a u d i ţ i i lavolum normal Într-o c a m e r ă de di mensiuni medii), urechea practic numai poate percepe f r e c v e n ţ e l e sub100 Hz peste 10 kHz. Din a c e a s t ă c a u z ă e x i s t ă tendi n ţ a de ri volumul În timpul unei a u d i ţ i i , putea percepe t o a t ă v e n ţ e muzicale; la mic, f ă r ă compensare în

f r e c v e n ţ ă , a u d i ţ i a pare " p l a t ă " , f ă r ă " s t r ă l u c i r e " . Reglajul de volum În

f r e c v e n ţ ă are rolul de a ni-velul f r e c v e n ţ e l o r medii de a accentua foarte u ş o r f r e c v e n ţ e l e Înalte,tinzÎnd astfel liniar/zeze curbar ă s p u n s a p e r c e p ţ i e i urechii. nacest f r e c v e n ţ e l e joase celeÎnalte ies e v i d e n ţ ă puternic, Îmbu-n ă t ă ţ i n d foarte mult calitatea sunetului perceput de c ă t r e ureche. Caracteristica de r ă s p u n s În f r e c v e n ţ ă a montajului regulator de volumcompensat este i l u s t r a t ă În grafic cuo linie p u n c t a t ă . Se o b s e r v ă c ă d a c ă se Î n s u m e a z ă caracteristica urechiicu cea a reglajului de com-pensat, se o b ţ i n e o de per-c e p ţ i e aproape

Pentru realizarealum compensat este unp o t e n ţ i o m e t r u cusfert din valoarea

singuri o p r i z ă la unt,.,.,."t;,-" ......."t . o b i ş nuit, deoarece

sau total

.18 _ . J .- .. '111&

1 I f I /& lR1 f l I _ =__fI!IfJ1 .... _ . . . . . .

I1111I1f I I . l l l lo I I I I I_..... , ._-/I!IIIII'I---mlllll!_

format se r e p e t ă o p e r a ţ i a deteva ~ o r i p î n ă nu mai apar f o r m a ţ i i zgura.

Turnarea se face numai În formeuscate de cel p u ţ i n trei zile, pentru ase evita accidentele d a t o r i t ă resturilo r de a p ă din forme.P l ă c i l e turnate se c u r ă t ă cu aten

ţ i e de resturile de ipsos ce au aderatla ele si se c o r e c t e a z ă eventualeledefecte' cu ajutorul unui c u ţ i t bine

LAJDAN TEODOS IU .

B u c u r e ş t i loarea p o t e n ţ i o m e t r u l u i se alege astfel Încît se adapteze cît mai binecu i m p e d a n ţ a de i e ş i r e a preamplificatorului cu cea de intrare a amplificatorului de putere. Componentele pentru compensarea În frecv e n ţ ă se d i m e n s i o n e a z ă În f u n c ţ i e de valoarea p o t e n ţ i o m e t r u l u i ales.

Schema de compensare În frecv e n ţ ă (fig. 2) este foarte S i m p l ă , cunumai patru componente pasivecu un comutator cu d o u ă p o z i ţ i i pentru scoaterea/introducerea Încircuit a montajului.

Cînd schema este s c o a s ă din circuit, r e z i s t e n ţ a R2 u n t e a z ă prizap o t e n ţ i o m e t r u l u i spre m a s ă . Astfel,nivelul sonor c r e ş t e foarte li n Înprima treime a cursei p o t e n ţ i o m e -trului, pentru a c r e ş t e rapid (dar nu

brusc) În restul cursei. Rolul acesteir e z i s t e n ţ e este de a nu. permite oschimbare de volum d a c ă În timpula u d i ţ i e i se c o m u t ă circuitul de compensare În f r e c v e n ţ ă . F ă r ă a c e a s t ă r e z i s t e n ţ ă ar s c ă d e a foarte mult volumul la introducerea În circuit ac o m p e n s ă r i i , deoarece aceasta aten u e a z ă mui t f r e c v e n ţ e l e medii. Ast-

~ - - l : ' -I E Ş I R E PREAMPLlFI- R1CATOR

a s c u ţ i t cu o p i l ă m i c ă . Pentru activarea p l ă c i l o r avem ne

voie de prepararea unei mase deumplere s p e c i f i c ă pentru fiecare dinpolii acumulatorului.

Pentru polul negativ a c e a s t ă pastase r e a l i z e a z ă _din oxid de plumbacid sulfuric. Intr-un vas de s t i c l ă sef r e a c ă oxid de plumb fin pulverizatcu acid sulfuric de -1,20 g/cm3 , di luat prin turnare l e n t ă o parteacid cu patru p ă r ţ i a p ă d i s t i l a t ă -,p î n ă la o b ţ i n e r e a unei paste de cons i s t e n ţ a untului.A ş e z ă m

pe op l a c ă

des t i c l ă

cur a t ă electrodul negativ cu o spa-.t u l ă de s t i c l ă sau p o r ţ e l a n umplem

cu atentie celulele. I n c ă r c a r e a seface din 'ambele p ă r ţ i . Ridicarea p l ă cii de pe placa de s t i c l ă se face numai prin glisare l a t e r a l ă (figura 4),nu prin ridicare, care ar conduce lac ă d e r e a pastei. D u p ă uscare, surplusul de oxizi de pe marginile p l ă cii se rade cu un c u ţ i t .

Placa u s c a t ă se introduce pentru

Jel, cînd circuitul de compensar!::este scos din f u n c ţ i u n e , se reduceîntreg nivelul a u d i ţ i e i , ia r cînd circuitul de compensare este În stare def u n c ţ i o n a r e se reduc numai frecvenţ e l e medii, prin filtrul R2-C 2 . Rezultatul este o c r e ş t e r e n e s e m n i f i c a t i v ă a volumului sonor atunci cînd se com u t ă compensarea de f r e c v e n ţ ă , daro c r e ş t e r e bine p e r c e p u t ă a frecvenţ e l o r joase a celor Înalte În raportcu f r e c v e n ţ e l e medii.

Grupul R1-C 1 nu are nici un rolatunci cînd compensarea de frecv e n ţ ă este s c o a s ă din circuit. Cîndaceasta este c o m u t a t ă , grupul R1-C 1u n t e a z ă priza potent ometrul ui sprec a p ă t u l cursei, realizînd astfel oc r e ş t e r e a nivelului f r e c v e n ţ e l o r Înalte.

Formulele de calcul al elementelorpasive din circuit sînt (în ordinea Încare se c a l c u l e a z ă valorile componentelor):

dB

o s e c u n d ă în acid densi-tatea de ,18 g/cm3 placile aufost corect uscate, acidul sulfuric vadifuza în În caz contrar pastase si cade.

Uscarea c o r e c t ă poate dura 24de ore, fiind r e c o m a n d a t ă os c u r t ă uscare f i n a l ă Într-un cuptorusor Î n c ă l z i t .

'Se r e p e t ă Înmuierea În acid numaid u p ă ce acidul a fost În întregimedifuzat În pori. O p e r a ţ i a se r e p e t ă p î n ă la saturare.D u p ă impregnare, electrodul se

I a s ă În

s o l u ţ i a de acid

2 -3

ore.Electrozii pozitivi se realizeazad u p ă a c e e a ş i m e t o d ă , cu d i f e r e n ţ a ca se u t i l i z e a z ă un amestec de oparte oxid de treigreutate de de plumbbine amestecat.P l ă c i l e se c u p l e a z ă Între ele cu

p u n ţ i din plumb, În n u m ă r u l dorit.Un n u m ă r mai mare de p l ă c i reprez i n t ă o capacitate mai mare. De obicei, p l ă c i l e extreme sînt legate lapolul (figura 5). D i s t a n ţ a în -tre este de cca 0,8--1 mmse cu un strat s u b ţ i r e dev a t ă s t i c l ă . Reamintim lipitu-riie se fac cu plumb nealiat cu cositOf.

cu acidtate de1 ,24 g/cm 3 .

Acest tip de c o n s t r u c ţ i e poate da

o capacitate de 0,7 Ah pentru urdeci metru p ă t r a t al p l ă c i l o r pozitive.Î n c ă r c a r e a si utilizarea acumulato

r u l ~ se fac ca pentru tipurile normale. D u p ă determinarea c a p a c i t ă ţ i i totale a acumulatorului În am p e r i - o r ă . se face o Î n c ă r c a r e cu uncurent de 10% din valoarea capacit ă ţ i i pîna ce tensiunea atinge 2,4 V,Î n c ă r c a r e a continuîndu-se cu un curent de 5% din capacitate.

P(1 ) R2

18·5 il

(2) C2 R2

P(3) Rj5 n

(4) C1 45000 Hz

Este foarte ca toatecomponentele alese fie de b u n ă calitate mai ales a i b ă exact va-loarea prin calcul ( d a c ă este se monta mai multecondensatoare pentru ao b ţ i n e valori de 0,47 flF; nu sevor folosi electro-iittce!)

In Încheiere, d ă m un exemplu decalcul pentru un p o t e n ţ i o m e t r u cuvaloarea de 10 kO. Conformlo r m e n ţ i o n a t e , o b ţ i n e m : R2 ==

C2 == 0,76 flF, R1 . 2 kn C1

o::: 1 nF.

LOUDNESS J(1

401-- - - - t - - - - . . , J I ,

.-----fi

SPRE

ON/OFF t ~ 2 AMPLlFI( ATORUL 2 0 i - - - - - ~ - - ~ ~ ~ ~ - - - - + - - -DE PUTERE

. R2 o - - - - - - ~ ~ - - - - - - ~ ~ ~ - - __ ~ ~ __----1KHz 10KHz Hz

8/2/2019 Tehnium 02 1983


FILTREFOIOIiPE mFOlOS

[OLOS-ar putea ca titlul de mai susp a r ă foarte lung. EI are Î n s ă me

nirea de a limita zona de a p l i c a ţ i e afiltrelor numai pentru partea de luare. a imaginilor, activitatea de laborator presupunînd un cu totul altmod de utilizare a filtrelor.

Fotografului, care a început cu fotografia alb-negru, cum de r e g u l ă seî n t î m p l ă , i s-a explicat la fotografierea pe materiale fotosensibile color nu se folosesc În principiu filtre.A c e a s t ă e x p l i c a ţ i e era absolut neces a r ă este a d e v ă r a t ă prin prismamodului de a c ţ i o n a r e aswpra imaginii a filtrelor uzuale În fotografia

afg-negru.In practica fotografierii pe materiale fotosensibile color, utilizareafiltrelor are În e s e n t ă rolul de aacorda temperatura de culoare a lu minii folosite cu cea pentru care filmul color este echilibrat si furniz e a z ă imagini corect balansate cromatic. Pentru realizarea unor efectespeciale (efect de noapte, dominante marginale etc.) sau pentru Înl ă t u r a r e a unor. radiatii cu caracterparazitar ( r a d i a ţ i i uhraviolete, deexemplu) se folosesc filtre carer e ţ i n zone din spectrul luminii saudin zone spectrale invizibile.

Autorul ar î m p ă r ţ i filtrele utilizatela fotografierea pe materialele fotosensibile color în trei grupe,anume 1) filtre de conversie, 2) filtrede compensare 3) filtre de r e ţ i -

nere.Filtrele de conversie sînt cele destinate propriu-zis a d a p t ă r i i Între film

l u m i n ă din punctul de vedere altemperaturii de culoare. A ş a d a r , ele" d e p l a s e a z ă " o z o n ă s p e c t r a l ă arei l ă r g i m e se a p r e c i a z ă În u n i t ă ţ i decamired. Sensul d e p l a s ă r i i poatefi spre temperaturi de culoare maijoase (spre r o ş u ) ; filtrele care realiz e a z ă acest sens sînt rosietice siconsiderate cu semn plus. 'Deplasarea spre temperaturi de culoare mairidicate (spre albastru) se face cufiltre a l b ă s t r u i sînt considerate cusemn minus.

Uzual filtrele de conversie cootinÎn n o t a ţ i e literele B sau R, care i'nd i c ă sensul d e p l a s ă r i i .prin c o l o r a ţ i a de principiu: B - a l b ă s t r u i (în limbae n g l e z ă "blue", În limba g e r m a n ă "blau") R - r o ş i a t i c ("red", "rof').

Aceste litere sînt Î n s o ţ i t e , de r e g u l ă , de o valoare n u m e r i c ă indicînd plajade deplasare În u n i t ă ţ i decamired.

Teoretic, În baza valorilor plajeide deplasare s p e c t r a l ă , filtrele deconversie au o aplicabilitate gener a l ă . Practic se c o n s t a t ă un ace-

18

Ung. VAS ILE CAL INESCU

l a ş i filtru are a c ţ i u n e d i f e r i t ă pe pelicuie diferite ca m a r c ă ; de aceea estebine se f o l o s e a s c ă filtrele de conversie indicate de firma p r o d u c ă -toare a materialelor fotosensibile.A c ţ i u n e a filtrelor de conversie estecel mai u ş . o r de analizat pe filmediapozitiv. In procesul color negativ-pozitiv uHlizarea filtrelor de conversie este uneori i n u t i l ă , dominantele" fiindcorectabile oricum la obtinerea pozitivului prin filtrajul de cor e c ţ i e . E x i s t ă pelicule color negativeechilibrate pentru o t e m p e r a t u r ă deculoare medie astfel ÎnCÎt p o a t ă fjfolosite În c o n d i ţ i i l e o r i c ă r e i ilumi

n ă r i . Un astfel de exemplu este filmul ORWO NC 19 MASK balan satpentru o t e m p e r a t u r ă de culoare de4 000-4 200 K.

Filtrele de compensare sînt Îne s e n ţ ă n i ş t e filtre de c o r e c ţ i e a culo-

. rilor lucrînd practic ca filtrele deconversie. Ele a c ţ i o n e a z ă asupraunei benzi Înguste din spectru, neinf l u e n ţ î n d În principiu celelalte culori. Un astfel de filtru este cel notatR' 1,5, avînd rolul de a diminua influe n ţ a e x c e s i v ă a r a d i a ţ i i l o r albastreCÎnd se f o t o g r a f i a z ă la a m i a z ă Întimpul verii.

Filtrele de r e ţ i n e r e , a ş a cum lea r a t ă si numele, retin În mare m ă s u r ă (sau complet) anumite zonedin spectru. Cel mai cunoscut filtrudin a c e a s t ă categorie este filtrul UV,care r e ţ i n e r a d i a ţ i i l e ultraviolete', Uh

travioletele,d e ş i

invizibile pentruochi, p a r t i c i p ă la formarea imaginiicolor, c ă r e i a îi i m p r i m ă o n u a n ţ ă sup l i m e n t a r ă de albastru un caracter "rece". Filtrul UV este incolor sinu i m p l i c ă m ă r i r e a expunerii. '

Alte filtre de r e ţ ine re sînt cele deorice culoare prin a c ă r o r utilizarEse u r m ă r e ş t e imprimarea v o i t ă aunei dominante În scopuri tehnicesau artistice. Densitatea acestor filtre poate fi uniform d i s t r i b u i t ă sauinegal d i s t r i b u i t ă . Filtrele colorateinegal servesc o b ţ i n e r i i unor efectespeciale !încadrarea subiectului cuo d o m i n a n t ă , redarea p a r ţ i a l ă a imaginii În mod corect, Î m p ă r ţ i r e a imaginii În zone cu dominante diferiteetc.). Acest gen de filtre prezinta ovarietate n e l i m i t a t ă . Ele n e f ă c î n d î n s ă subiectul articolului de f a t ă , nevom limita la simpla lor m e n ţ i o n a r e

Ca filtru de r e ţ i n e r e special puterr,nota filtrul polarizant, care r e ţ i n e selectiv r a d i a ţ i i l e polarizate dupa (i

a n u m i t ă d i r e c ţ i e pe Întreg spectrulvizibil. Filtrele polarizante sînt incolore sau u ş o r c e n u ş i i , ele neintervenind asupra r e d ă r i i culorilor. Toto-

I

d a t ă , filtrele polarizante r e ţ i n radiatiile ultraviolete, nerecomandÎnd u ~ s e Î n s ă folosirea lor 'in locul filtrelor UV din cauza factorului deprelungire a expunerii relativ mare(2-4 ori). E f i c i e n ţ a filtrului se aprec i a z ă vizual, p o z i ţ i a d e t e r m i n a t ă trebuind m e n ţ i n u , t ă la fotografiere. Filtrul polarizant închide culoarea cerului poate ridica gradul de saturare al celorlalte culori din imagine.Utilizarea aparatelor totografice monoreflex permite controlul moduluide a c ţ i o n a r e al o r i c ă r u i filtru, cu exc e p ţ i a filtrului UV.

Vom ilustra cele spuse prin familiade filtre produse de ORWO, A c ţ i u -nea acestor filtre este exemplificatape pelicule produse de a c e e a ş i f i r m ă !vezi tabelul nr. ·1).

În cel de-al doilea tabel sînt cu prinse d e p l a s ă r i l e temperaturii de

culoare corespunzatoare u t i l i z ă r i i filtrelor anterior nominalizate.

Factorul de prelungire a expuneriiva fi luat În considerare doar la aparatele fotografice fara masurarea interioara a luminii.

Desigur, În tabelul nr. 1 sînt redate principial a p l i c a ţ i i l e filtrelorm e n ţ i o n a t e . Ele pot fi Î n s ă folositeoriunde este necesara o deplasare atemperaturii de culoare c o m p a t i b i l ă cu tipul filtrului. Un astfel de exemplu îl constituie folosirea filtrului deconversie 8·12 În c o m b i n a ţ i e cu pelic u l ă

pentru lumina de zi sau artificiala, ,pentru fotografieri la luminazilei. I n s o ţ i t de o u ş o a r a subexpunere, acest mod de folosire a filtrului 812 duce la obtinerea unui accentuat efect de 'fotografiere denoapte (se va evita Însa introduce-

, rea cerului În imagine, cer care ara p ă r e a prea deschis).

O recomandare de principiu, d a t ă de m u l ţ i fotografi, spune folosirea filtrelor În fotografierea pe materiale fotosensibile color se va facecînd nu e x i s t ă a l t ă s o l u ţ i e , de r e g u l ă preferîndu-se folosirea filmuluiadecvat i l u m i n ă r i i . E x c e p ţ i e fa c filtrul UV filtrele pentru efecte speciale.

În încheiere vom exemplifica modul de alegere a unor filtre de conversie. Folosind film diapozitiv pentru l u m i n ă de zi, echilibrat la

5 600 K, este necesar se executefotografieri În c o n d i ţ i i l e unei luminiavînd circa 7 500 K. Diferenta dehtmperatura de culoare exprim'ata Înu n i t ă ţ i decamired este de 4,5. A ş a -dar, va fi nevoie de un filtru de con-

Denum' ea A c ţ i u n e a F t · I d Utilizarea filtrului În cazul.. r Iri filtrului În aC,oru. el-:-_______ --_..,..-__ ,....-4-

'pu u n i t ă ţ i pre unglrefiltrului decamired a expunerii

culoarea filtrului

Filtre a l b ă s t r u i 1.. K10 81,5 1,2(compen- a l b ~ s t r u foarte deschis

sare)

2. K11 B 3 l , Ş (conversie) albastru deschis

3. K12 86 2(conversie) albastru mediu

4. K13 812 4(conversie) albastru intens

Filtre r o ş i e t i c e 5; K14 R12 1,6(conversie) portocaliu deschis

6. K15 R1,5 1,2(compensare) r o ş u brun f. deschis

7. K16 R 3· 1,5(conversie) r o ş u brun deschis

8. K 17 R 6(conversie) r o ş u br.un închis

9. K18 R12(conversie) r o ş u brun intens

10. K 29( r e ţ i n e r e )

(Filtru UV)

2

3

peliculelorpentrulumina de zi*

L u m i n ă de zi preac a l d ă ( d o m i n a n t ă r ~ ş i e de m i c ă intensitate)

L u m i n ă de zi b o g a t ă În radiatii rosii (înzori sau la amurg)L u m i n ă de zi foarteb o g a t ă În radiatiir o ş i i ( r ă s ă r i t u r i apusun de soare)Becuri chimice cus t i c l ă c l a r ă

L u m i n ă a r t i f i c i a l ă d a t ă de becuri nitraphot ti p 8 PR

În zone puternic umbrite, În conditiileunui cer intens' albastruSoare la a m i a z ă Înp l i n ă v a r ă (orele11 - 14)Cer acoperit

În zone umbrite Înconditiile unui ceracoperit. 8litz electronic cu l u m i n ă prea " a l b a s t r ă " Cer ÎntunecatCer intens albastru

În zone puternic umbrite, În conditiileunui cer intens' albastruLa altitudini Înalte(peste 2 000 m)La mare? u p r a f e ţ e !ntinseIn profunzime

De exemplu:** De exemplu:

UT 18, UT 20

peliculelorpentruluminaa r t i f i c i a I ă * *

L u m i n ă furniz a t ă de becuricu incandesc e n t ă n o r m a l ă (40' - 200 W)

L u m i n ă de lumînare sau l a m p ă cu petrol

L u m i n ă de zi

L ă m p i cu halogeni

Becuri cu incand e s c e n ţ ă supra-voltate intensBecuri chimicecu s t i c l ă c l a r ă L u m i n ă de zi

TEHNIUM 2/1983

8/2/2019 Tehnium 02 1983


În aceste rînduri p r e z e n t ă m În detaliu filmele Polaroid SX-70, ca mo

dei de material fotosensibil colorpentru fotografia instantanee. Gamamaterialelor fotosensibile instantanee pentru tratamente integrale ester e s t r î n s ă la d o u ă tipuri, Kodak PR10

Polaroid SX-70, d i f e r e n ţ e l e dintreele fiind de detaliu.

Figura 1 r e d ă structura g e n e r a l ă amaterial ului:

1. suport transparent p r e v ă z u t pef a ţ a i n t e r i o a r ă cu un strat receptornesensibilizat pe care se va formapozitivul;

2. negativ;3. c a p s u l ă cu agent revelator. Pe

r e ţ i i capsulei sînt c o n s t i t u i ţ i din staniol dublat ia exterior cu hîrtie;• 4. r a m ă de asamblare m a s c ă din hîrtie;5. f î ş i e i n t e r m e d i a r ă din hîrtie;6. b a n d ă de hîrtie.

Negativul se a f l ă În continuareacapsulei cu revelator. F i ş a (5) asi-

albastru

verde

r o ş u

azuriu

galben

purpuriu

1 2

strat sensibil la:

A B

strat argentic \::.} . ·.1

g u r ă l e g ă t u r a e t ş n ş e i t a t e a Întrenegativ c a p s u l ă . I nUe negativviitorul pozitiv r ă m î n e un i n t e r s t i ţ i u foarte fin datorat a ş e z ă r i i celor d o u ă p ă r ţ i cu curbura spre interior. Astfelse Î n l ă t u r ă riscul unei a d e r e n ţ e accidentale, d e ş i f a ţ ă În f a j ă se a f l ă d o u ă straturi galati nate. In momentul trecerii acestui sandvici printrev a l ţ u r i l e aparatului fotografic, c o n ţ i -nutul capsulei p ă t r u n d e uniform Îni n t e r s t i ţ i u l dintre negativ suportulpozitivului. O d a t ă cu agentul revelato r se r ă s p î n d e ş t e un pigment albopac, care are un dublu roi; i n i ţ i a ! , el p r o t e j e a z ă negativul de i n f l u e n ţ a luminii pe durata d e v e l o p ă r i i , apoiconstituie un strat separator carec o n f e r ă s t r ă l u c i r e pozitivului Îm p i e d i c ă vederea negativului.C o n s t i t u ţ i o n a l , negativul este si

milar cu materialele fotosensibiienormale. Deosebirea c o n s t ă În faptul fiecare strat sensibil. Ia cîte otreime de spectru c o n ţ i n e un colorant (complementar cu culoarea la

versie R 4,5, realizabil prin combinarea filtrelor R 3 R 1,5. Un altexemplu: Într-o l · u m i n ă avînd

Temperatura deculoare de r e f e r i n ţ ă

(K)

70005500*4000**

3200***2700

* C o r e s p u n z ă t o a r e , de** C o r e s p u n z ă t o a r e , de*** C o r e s p u n Z ă t o a r e , de

TEHNIUM 2/1983

R1,5

63005 1003800

30502600

care stratul este fotosensibil). La filmele normale colorantul se forma În

cursul d e v e l o p ă r i i . S ă u r m ă r i m figura 2, care r e d ă

m o d i f i c ă r i l e de s t r u c t u r ă ce apar.S-au notat:

1. suport transparent cu strat interior receptor;

2. strat sensibil la albastru;3. strat de colorant galben asociat

stratul ui 2;4. strat sensibil la verde;5. strat de colorant purpunu aso

ciat stratului 4;6. strat sensibil la7. strat de colorant asociat

stratului 6;8. stratul de pigment alb format la

developare.Faza A corespunde expunerii. S-a

luai ca obiect o s c a r ă desus În jos: albastru,azuriu, galben, purpuriu.grafiere s-au format zone expusec o r e s p u n z ă t o a r e cromatice fotosensibile.

4800 K se f o t o g r a f i a z ă to t filmdiapozitiv pentru lumina de Dife-r e n ţ a de t e m p e r a t u r ă de culoare

Filtre

8

3 4

c

Faza B corespunde momentuluiimediat ulterior trecerii materialuluifotosensibil v a l ţ u r i l e aparatu-lu i se observ? a p a r i ţ i a

pigmentar (8). In a c e i a ş i procesul de developare

e x i s t e n ţ a de developare aso

fiecare strat) migrarea co,,,,,..,,,.,.,,,,,,,. spre stratul receptor. Gra-

de argint reduse b l o c h e a z ă trecerea colorantului din stratul asociat Restul c o l o r a n ţ i ! o r

revelatoare aj ung lastratul receptor, trecind prin stratul

unde f o r m e a z ă prin acumularep o z i t i v ă . Aceasta este ul respectiv faza C. Stratuls t r ă l u c i r e a imaginii pozi-

Materialul SX-70 se l i v r e a z ă În cutii (casete) de 10 p o z i ţ i i î m p r e u n ă cuo baterie e l e c t r i c ă p l a t ă s p e c i a l ă . Dimensiunile sandviciului sînt de89 x 108 mm, ia r ale fotografiei decirca 80 x 80 mm.

este de 3 u n i t ă ţ i decamired, deci vafi necesar un filtru B3.

86

120008 1005300

40003200

R12

380033002700

23002050

B 12

16000770052004000

(URMARE DIN PAG. 9)

sirea 6 avem nivel O care se transmite la intrarea 2. Cum intrarea 1este la nivel O, se m e n ţ i n e starea 1logic la i e ş i r e a 3. Acest nivel estenegat de poarta 1/4 IC2, astfel lai e ş i r e a 11 r e z u l t ă O logic.D a c ă la intrarea trigerului semna

lul d e p ă ş e ş t e 1,5 V, i e ş i r e a 8 treceÎn O logic, iar la i e ş i r e a 6 o b ţ i n e m 1logic. Astfel, ambele i n t r ă r i (1 2)ajung pe 1 logic, deci la i e ş i r e a 3apare O logic, iar la i e ş i r e a trigerului(11) 1 logic. S-a ajuns În a douastare s t a b i l ă , În care se m e n ţ i n e atîttimp cît la intrare semnalul se menţ i n e la un nivel sufiCient de ridicat.In acest mod trigeru! f o r m e a z ă impulsuri cu fronturi abrupte din semnale suficient de mari, dar lente, nec o r e s p u n z ă t o a r e circuitelor de num ă r a r e . Montajul a c c e p t ă semnalede intrare cu amplitudinea de maximum 5 V. Desigur, În locul acestuicircuit poate fi utilizat un trigerintegrat (de exemplu, CDB413).

Pentru a evita distrugerea p o r ţ i l o r În cazul semnalelor de valoare ridic a t ă , la intrare a fost montat un limitator de amplitudine, format dindivizorul rezistiv R1' R2 diodeleZener 0 1 O2,

BLOCUL DE ALIMENTARE A NUMÂRÂTORUlUI (fig. 4) este realizatcu un circuit integrat stabilizator detip LM 305 sau ROB 305 , ş i un element de reglaj serie format din conexiunea Darlington a tranzistoarelo r T1 T2. Semireglabilul P se fo l o ~ ş ţ e pentru fixarea tensiunii la ieş i r e . Montajul este de tipul cu prot e c ţ i e la scurtcircuit, valoarea curentului de scurtcircuit admis fiind reg l a t ă prin valoarea r e z i s t e n ţ e i R't;c a l c u l a t ă prin r e l a ţ i a :

R} 0,5/1 ( n) , unde I este intensitatea curentului de scurtcircuit Înamperi.

Tranzistorul T2 §e m o n t e a z ă pe unradiator adecvat. Incercarea bloculuide alimentare se r e a l i z e a z ă cuplîndu-I la r e ţ e a m ă s u r î n d tensiuneade i e ş i r e În gol, apoi în s a r c i n ă (cas a r c i n ă se foloseste un bec de5V/5W). '

Traductorul fotoelectric si n u m ă -r ă t o r u l se Î n c a s e t e a z ă În u ' n i t ă ţ i se

parate (fig. 1). Lupa se poate montaÎn f a ţ a becului sau În f a ţ a fotodiodei, În f u n c ţ i e de d e s t i n a ţ i a loculde utilizare a n u m ă r ă t o r u l u i fotoelectric. De exemplu, În cazul u t i l i z ă -rii pentru n u m ă r ă t o a r e a pieselormici, lupa se m o n t e a z ă În f a ţ a becului (fascicul luminos concentrat).

Montarea pieselor se face pe p l ă c i imprimate, fiind grupate ca u n i t ă ţ i separate:

- traductorul fotoelectric (fig. 5);- d is po zi ti ve le de a f i ş a r e rezis-

toarele de limitare a c u r e n ţ i l o r , RsR42 (fig. 6);

decodoare n u m ă r ă t o a r e (fig.7) î m p r e u n ă cu circuitul de intrare(pe p l a c ă a c o p e r i t ă pe ambele f e ţ e cu strat de cupru) (fig. 8);

- blocul de alimentare a dispozitivului de n u m ă r a r e a f i ş a r e (fig.9).L e g ă t u r i l e dintre diferitele blocuri

se r e a l i z e a z ă cu fire conductoare cîtmai scurte. Pe firele de alimentarese trage cîte o m ă r g e a de f e r i t ă pentru a evita transmiterea unor impulsuri perturbatoare.

Traductorul fotoelectric si n u m ă -r ă t o r u l se Î n c a s e t e a z ă În cîte o cutier e a l i z a t ă din t a b l ă z i n c a t ă de 0,7 mmsau din t a b l ă de aluminiu de 1 -1,5 r Ţ l m .

N u m ă r ă t o r u l a fost verificat si adat rezultate bune p î n ă la 150' Hzf r e c v e n ţ ă de r e p e t i ţ i e a semnaluluiluminos.

Transformînd n u m ă r ă t o r u l liniar Înn u m ă r ă t o r În inel, dispozitivul permite stabilirea loturilor de ambalare.

BIBliOGRAFIE1. A. Manea, M. S c ă r l ă t e s c u -

"Aparate electronice pentru protectia muncii".

2: S. Maican - "Sisteme numericecu circuite integrate"

19

8/2/2019 Tehnium 02 1983


o

8/2/2019 Tehnium 02 1983


T6N05P 50 50 2 30T6N"1

100 10030

T6N2P 200 200 2T6N3P 300 300T6N4P 400 400 2

500 500600 600 2

T6F05P 50 2T6F1P 100 2T6F2P 200 2T6F3P 300 2T6F4P 400T6F5P 500T6F6P 600

50

50505050505050

T16R05 50 50 2,5 100T16R1 100 100 2,5 100T16R2 200 200 2,5 100

T16R3 300 300 2,5 100T16R4 400 400 2,5 100T16R5 500 500 2,5 100T16R6 600 600 2,5 100T16R7 700 700 2,5 100T16R8 800 800 2,5 100

TEHNIUM 2/1983

3

333333 1003 100

3 1203 1203 120

3 1203 1203 1203 1203 1203 120

200200200200200200200200

202020

202020202020

Tiristoarenormale

Tiristoarerapide

Tiristoarenormale

Tiristoarerapide

CAPSUlE

" .f--4-+-rl"' I ' ' ::

;.,

"-" ' S r - + + ~ ! . : - :

xro

EM

o:::t.1

l:' :

</J 3,55 min. 5 max.

13 max.

1> 22,86 max.

max.

I: ' fi

I1> 1,092 max.

amin.30,4 max.

8/2/2019 Tehnium 02 1983


AIPllflCAlaCînd se u r m ă r e ş t e p r e z e n ţ a unui

semnal Într-un montaj, elementul ur-m ă r i t o r trebuie s ă a i b ă i m p e d a n ţ ă mare de intrare ca nu perturbef u n c ţ i o n a r e a aparatului supus t e s t ă -rii si nici altereze forma semnalului ' electric.

tlcatorul alaturat, care p r e z i n t ă oi m p e d a n ţ ă de intrare de peste 2 M i l

un c î ş t i g de peste 50 dB în condi-ţ i i de zgomot redus pentru t o a t ă gama de a u d i o f r e c v e n ţ ă .

TRAnSUERTER

28/144 mHz

Acestui scop îi corespunde ampli-

2N3819

2x1N91l.

iT Ta PtotUCE lc la* Te Pc*

lip [V ] [mA] [MHz] [0C] max[mW]

080C 2 0,5 45 50

OSIC 2 3 45 50

lNU40 5 1 > 0,1* 20 20

lNu70 5 1 > 0,1* 20 30

2Cl11 5 10 350>200 25 300

2C415 :; 1 100 25 340

2C425 10 50 70>40 25 430

2C444 5 1 350>200 25

2CY30 6 > 0,25 25 300

2CY31 > 0,25 25 300

·2CY32 6 > 0,4 25

2CY33 6 1 > 0,4 25 300

2CY34 > 25

2C:Y 38 6 10 L' i 2'; 41(1

22

QRV, 3/1978

10p~ I r

Trecerea de la banda de 10 m în banda

de 2 m invers se face cu un osci-lator pilotat cu c u a r ţ de 116 MHz. Lareceptor TI este convertor, ia r la emisIeT s are a c e l a ş i rol.

Schema avînd o c o n c e p ţ i e c l a s i c ă , pre-z e n t ă m lista componentelor. LI = pri-mar 2 spire, secundar 13 spire, pe tor def e r i t ă , se a c o r d ă pe 28 MHz. L2 este ob o b i n ă ce se a c o r d ă pe 144 MHz; la felL3 , L4 Ls. Li, se a c o r d ă pe 116 MHz;L7 Ls se a c o r d ă pe 29 MHz. L9 , LIO

Lil se a c o r d ă pe 145 MHz; ele au dia-metrul de 5 mm se construiesc cus î r m ă CuEm 0,4. Bobina L, are s î r m ă CuAg 1. L2 L3 au CÎte 2 spire 0 8 dinCuAg 0,6. L 14 , L lS LI6 au CÎte 4 spireo 5 din CuAg 0,4.

RI = 5,6 kD; Re 82 kD; R, = 1,7 kD;R4 = 180 kD; Ro = Rin = 100 kD; R6 = R9 == 220 kD; R7 = = 22 kD; RII = 1 kD;R, 22 n: RI' = 22 D; R 4 = 220 DlIW;RI; = 10 k!l; Rlf' = 3,3 kD; RI7 = R lx = 100 D;

RI9 470 D; R 2n = R'I = 1 k!1; R:: = 220 kn;

R: l = Re4 = 22 kD; Re' = 220 k!1; R2" = 100kD; Re7 = 82 kf1; R2x = 100 kD; R2! = 47 W;R;o = 100 k!1; Rli = 330 D; R 12 = 220 !VS W;Rn = R14 = 2 D; Rl, = 39 D; R '6 = 560 ni lW; P I 100 D; CI = 27 pF;C2 10 nF; C = 60 pF; C = 10 nF; C ==

= 500 pF; Cu = CI" = C4X = C4 '1 = CII" ==

= 10 nF; C, = 10 pF; Cl = 2,2 pF; Cx = 100pF; C9 = C IO = 40 pF; CII = 22 nF; CI: === 1 nF; C i -I = 18 pF; CI ' = 60 pF; C17 = 40pF; C IX = 22 nF; C47 = 60 pF; C,n = Col ==

'i' C" = Col = 22 nF; C'4 220 pF; C'! = 18pF; C20 = 60 pF; C21 = 12 pF; C 2= 500 pF;C:4 = C" = 22 nF; C" = 4,7 pF; Cel; = 500pF; C" = 40 pF; Ce' = 100 pF; C,'! = 4,7 nF:Cln = 500 pF; C '1 = 22 pF; Ce 4,7 pF:C, = 22 pF; C1 4 = 100 pF; Cl' 22 nF;C36 = Cl? = 60 pF; C,a = 22 pF; C I7B = 27 pF:C IXB = 4pF; TI = SO 306; T: = SO 300:T3 = T4 = 2N2369; T, = T, = SO 306; T7

= Tx = TP2301; OI = PL9; O 2 = D,= lN914; O. = 0 0 = IN4001.

RADIO REF - 3/1978

C2 T1 VK T2 T3 +12v~ h - - - - - ~ ~ ~ ~ ~ ~ - 4 - - - - = = ~ - - - - __ __-<

C12 8 1 3 0 ~ 1 P1 ii: C3R3 CS

9 D 1 . ~ V1 ..[.X)l.C18'

+12v R1i, ,.... .. .

C19

23/1980

L2a " CSa C11;

I ~ C 6 ~ C 7 C ~ 6 L2 C9 'R2 ClO

Ci, L 3 ,

R17

03

R21 I-- .1--

TEHNIUM 2/1983

8/2/2019 Tehnium 02 1983


TEHNIUM 2/1983

8/2/2019 Tehnium 02 1983


tensiunea de V30 V cu stabilizator

tranzistor d i o d ă Zener sau unbilizator cu 3 tranzistoare o d i o d ă Zener), cum dealtfel am publicat.

Sîrma f o l o s i t ă pentru bobinaj esteo 1 mm.reamintim În c o m e r ţ se

sesc amplificatoare 10 W produseI.P.R.S.BURCEANU C. - B a c ă u

În locul tubului EBF89 m o n t a ţ i op e n t o d ă (6K7; 6F9; EF41; EF43)d o u ă diode sau un tub echivalent6DA6.

Vom publica un redresor pentrutensiunea de 3 V. P u t e ţ i Înlocui pot e n ţ i o m e t r e l e liniare cu unele logaritmice.N E C Ş A TIBERIU - jud. Bihor

Nu d e ţ i n e m schema s o l i c i t a t ă . S c h i ţ e de antene TV au fost publi-cate.LEFESCU FLORIN - B u c u r e ş t i

"Valuri" pe imagine provin de la

sauneecranate.

4 -5 au publicateteste e pentru tiristoare.MUJlESCU C Ă T Ă L I N - B r a ş o v

Receptorul Electron nu poate fimodificat lucreze În UUS.eDucA VALENTIN - B u c u r e ş t i

La orga de !umîni r e d u c e ţ i semnalul la intrare va f u n c ţ i o n a corect.Nu putem indica un atelier pentru c o n f e c ţ i o n a r e a celor solicitate.D Ă N I L A DA NIE L - T ec uci

Pentru amplificator preamplificator trebuie o s u r s ă de tensiunes e p a r a t ă f a ţ ă de aparatul de radiocare debiteze curentul necesar.

Nu ş t i m ce curent poate debitasursa dv. (nu c u n o a ş t e m ce tipeste).CRISTIAN P E T R I Ş O R - P e t r o ş a n i D a c ă În localitatea dv. nu s o s e ş t e

semnal de la e m i ţ ă t o r u l respectiv,degeaba m o n t a ţ i o a n t e n ă mare.

Vom publica s c h i ţ e l e antenelor

R e d a c t o r - ş e f : ing. IOAN ALBESCUR e d a c t o r - ş e f adj.:GHEORGHE BADEASecretar responsabil.· de· r e d a c ţ i e : ing. IUE MBHAescuRedactor responsabil de n u m ă r : ALEXANDRU MARCULe SCU

Prezentarea a . r t i s t i c ă - g r a f i c ă : ADRIAN MATEESCU

"Administratia

Vagi pentru benzile 4-5 TV.- C!uj-Napoca

Semnalul a n t e n ă redresatpoate alimenta un mic aparat de radio (chiar cu EFO 108 sau cu tranzistoare conectate ca diode).

La amplificator a v e ţ i un tranzistorde"fect.

Deja r e v i s t ă a fost pUblicat unceas electronic. La testerul pentrutiristoare becul se poate Înlocui cuLED. Vom c ă u t a o u b l i c ă m siaceie date solicitate de dv. desprecircuitele

Ca nu p a r a z i ţ i pe r e ţ e a , m o n t a ţ ! pe de alimentare un fii·tru o b a r ă f e r i t ă se b o b i n e a z ă

spire 0La un miez de 20 cm2 primar

220 V b o b i n a ţ i 550 de spire0,4, iar În secundar pentru

45 V (curentul continuu d u p ă filtraj)

b o b i n a ţ i 89 de spire (Ia 3,5A s î r m ă 01,2 mm); pentru 18 V/600 mA bobin a ţ i 28 spire CuEm 0,4.CIEV ADRIAN - B u c u r e ş t i II

Cele solicitate au fost publicate inpaginile revistei.C H I R I T Ă VICTOR - B u c u r e ş t i

La multiplele dv. î n t r e b ă r i din tehnica HI-FI (cu multe grade de libertate) poate putem da r ă s p u n s d a c ă v e n i ţ i la r e d a c ţ i e (joia ' d u p ă - a m i a z ă ) . GORNEA DANIEL - F e t e ş t i

Tiristoare p u t e ţ i procura de la magazinul "Dioda" din B u c u r e ş t i . Mon-taje - scheme de lumini dinamiceau fost publicate.

MARCU FLORIN VIOREL - Bu-c t e r e ş t i M u l ţ u m i m pentru aprecieri.

CONSULTATIESistemul de alimentare a aparate

lor de radio universale este f ă c u t schema a l ă t u r a t ă , care preprincipalele tuburi utilizate:

UY1 N = edresor; UCH21 = oscilato r + convertor sau amplificator

i n t e r m e d i a r ă + preamplifi-eator a u d i o f r e c v e n ţ ă ; UBl21 =d u b l ă d i o d ă (detector RAS) + am':'pllficator de putere AF.

Toate aceste tuburi c o n s u m ă la filamente un curent de 100 mA, de

aceasta fiind semnificatia lite-

U. Ca fi alimentate dinr e ţ e a cu tuburile se mon-t e a z ă În serie, un rezistor

RPCaICU!U! acestui rezi stor se facedeterminînd valoarea tensiunii ce vac ă d e a bornele sale fiind parcursde un curent de 100 mA , stiind labornele tuburi or înseriat'e c ă d e r e a

UY1N U8t...21 UCH21 UCH2f

de este 145 V (SO

20 + 20i.S c ă i i n d din tensiunea de alimen-

tare V) tensiunea pe tuburi(145 r e z u l t ă c ă d e r e a de tensiunepe Rp e g a l ă cu 220 - 145 = 75 V.Valoarea r e z i s t e n ţ e i Rp =75/0,1 =750 O.U r m e a z ă c a l c u l ă m ce putere

trebuie suporte Rp: P =RI2 =759.0,1 2 =7,5 W.

in cazul cînd se u r m ă r e s t e înlocuirea tubului UY1 N cu o d i o d ă semiconductoare, a c e a s t ă o p e r a ţ i e sepoate face astfel: ş t i i n d tensiuneade alimentare a' acestui tub este50 V, În locul filamentulul se vamonta un rezi stor cu valoarea50/0,1 = 500 O puterea 500 x 0,12 ==

=5 W.Dioda care substituie tubul poate

fi F407 sau 1N4007, i n s e r i a t ă cu unrezistor 'de 47n - 0,5 W.

NICUlESCU HORIA - B u c u r e ş t i C-301 este un radiocasetofon care poate r e c e R ţ i o n a

aamele undelor ultrascurte si medii (FM, norma CGIR).'-' Tranzistoarele din lantul FM sînt de tipul BF 190 sauBF 214-215. În partea de casetofon se r e c o m a n d ă utilizarea tranzistoarelor BC109.

C ~ T ! T O R n D! N STRAIN Ă T A T E se POT ABO·NA ADRESiNDU-SE LAU.EXSM - DEPARTA-

MENTUL EXPORT·I MPORT PREsA, P.O.80X

136-137. TIELEX U226,B U C U R E Ş T I \STR. 13 DE·ctMBFUE N il 3.

tehnium 02 1983

Documents