Parada de Centenar din cen-trul Piteștiului s-a încadrat în

aceeași notă de mediocritate ce a cuprins ca o plagă administrația județului și clasa politică. Un șef de garnizoană slab sau dezinteresat și un prefect în aceeași notă, care i-a ținut isonul. Aceleași fi guri viclene de parlamentari cărora le curgea din buzunare untura de la funcții și aceiași demnitari cu cardurile dol-dora de salarii mărite indecent. Cu toții afectați, chipurile, de măreția evenimentului. Păcat de sutele de copii cu sufl ete curate care au rebe-git de frig în Piața Vasile Milea să poată vedea tancurile și tehnica mi-litară, atâta câtă avem, însă au plecat dezamăgiți.

Cumplită ironie a sorții! În orașul care are o Școală de

Tancuri și care a format în timp eli-ta acestei arme în România, parada care marca o sută de ani de la Marea Unire s-a desfășurat fără tancuri. Măcar de-ar fi luat prefectul un tanc

de jucărie pe care să-l tragă de ață în timp ce trecea în revistă garda de onoare și tot era ceva! Aproape că nici nu mă interesează scuzele puerile cum că toate tancurile ar fi fost ”rechiziționate” de București pentru parada de la Arcul de Tri-umf sau că primarul Ionică n-ar fi acceptat tehnică grea de luptă ca să nu se strice pavelele de pe centru. La Centenar, Argeșul a arătat ca un județ slab, întors în timp cu încă o sută de ani de la Marea Unire. Nu un județ în vână, ci unul încremenit în concepții feudale și dominat de boierii PSD care dau fuga să se tra-gă în poze cu o prostime de care râd și pe care o disprețuiesc imediat ce blitzurile fotoreporterilor se opresc. D’aia n-avem de niciunele la capito-lul infrastructură și investiții majore și nu ne putem compara nici măcar cu Dâmbovița, Olt sau Teleorman, că de Craiova, Ploiești sau Cluj nici nu îndrăznesc să amintesc. Suntem conduși de mediocri al căror singur ideal e să se lipească cu superglue de

niște funcții care să le aducă o pensie îndestulătoare. Nimic pentru județ, totul pentru confortul și bunăstarea lor.

În timp ce Olguța Vasilescu pornește drumul expres Pitești-

Craiova, deputata Simona Bucura Oprescu își taie buclele în scop cari-tabil și apoi le pozează pe Facebook, într-un exercițiu de PR ce a eclipsat chiar și Flacăra Centenarului a lui Dan Manu. Avem de a face cu două școli de gândire fundamental opuse. Olguța scrie istorie pentru Craiova, Simona își taie coada de cal, gen Iu-lia Timoșenco, pentru like-uri. Să ne mai mirăm de ce Argeșul e pe nicăieri și Craiova ia viteză de rache-tă? Nu. Iar faptul că n-am reușit să organizăm o paradă cu tancuri în patria tancului românesc, așa cum e cunoscută Școala de la Pitești, cred că spune totul despre noi ca județ și despre cine ne reprezintă.

Gabriel Grigore

Punctul pe YParadă fără tancuri, în oraşul şcolii de tancuri

pag. 19

pag. 20

Paradă ştearsă de Centenar, fără tehnică de luptăColonelul Bae: „Ar fi distrus pavajul din Piaţa Milea”

NR. 1273FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

5 - 11 decembrie 201820 pagini 1 leu

pag.

20

Lexford Castel, program special de 1 Decembrie

O SPUNE ŞI RAPORTUL CURŢII DE CONTURI ANEXAT ÎN DOSARUL FRAUDEI DE LA SPITALUL JUDEŢEAN

Amalia Dumitraşcu nu este singura responsabilă în dosarul delapidării de un milion de euro

EXCLUSIV

„Ordinele de plată au fost semnate de către persoanele desemnate de către conduce-rea Spitalului Județean Argeș, fără că aceasta din urmă să asigure condițiile necesare legalității plăților efectuate. Atât persoanele care au aprobat ordonanțierile de plată, cât și persoanele care au acordat viza controlului fi nanciar preventiv au confi rmat în mod nelegal co-rectitudinea sumelor de plată”, scrie negru pe alb în raportul auditorilor din mai 2017, anexat în dosarul civil de la Tribunalul Argeș prin care Spitalul Județean cere recuperarea prejudiciului

Cu toate acestea, singura împotriva căreia conducerea Spitalului Județean a făcut plân-gere penală rămâne economista Amalia Dumitrașcu

pag. 4-5

Proca, tatăl şi fi ul, prinşi într-un grosolan confl ict de interese

Fostul şi actualul primar de la Berevoeşti s-au angajat reciproc pe postul de consilier personal pag. 10

Un dosar de Dosarele X la Poliţia Costeşti Motociclistul grav accidentat a fost scos vinovat, pe deasupra şi beatDoctorii s-au trezit cu aparatul în braţe şi unii habar n-aveau să lucreze pe elŞefa Radiologiei ştia că doar ea şi încă o colegă pot lucra pe RMN-ul adus la Spitalul JudeţeanŢineţi minte, argeşeni! Olguţa începe drumul expres Craiova-Piteşti, parlamentarii de Argeş nu fac nimic pentru autostrada Piteşti-Sibiu

pag. 6

pag. 7

pag. 12

Nr. 1273 (5 - 11 decembrie 2018)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Tăindu-și buclele pentru o cauză umanitară încă neidentifi cată, deputata Simona Bucura Oprescu a făcut-o fericită pe „frizerița” Gabriela Zoană.

Emilian Dragnea, un prefect cum sigur nu vom avea la următorul Centenar.

Băi, oameni buni, mă înțeapă inima la ce absență de tancuri văd în Piața Milea! Măcar pe Că-tălin Rădulescu ”Mitralieră” să-l fi adus la paradă, să defi lăm și noi cu ceva tehnică de luptă....

Din Din

Culise...Culise...

Cornel Ionică, primar Pitești, bucuros că e apreciat la justa valoare: „Un alt pro-iect, o clinică pentru persoane cu probleme psihice, a trecut, dar a treia oară. Noi am trecut din prima”. Cătălin Rădulescu, deputat, anunță

că PSD a inventat guvernarea cu bădălăi: „În orice țară civilizată erau date amnistia și grațierea în secunda doi. Noi tot amânăm, nu știu de ce, întrebați bădălăii de la noi. Domnul Tudorel Toader trebuia să își asu-me OUG asta de mult timp, că e ministrul Justiției”. Dan Barna, președinte USR, habar n-

are ce înseamnă să te pui rău cu Georgiana Drăghici: „USR consideră că nu ar trebui sub nicio formă să fi e desemnat ca ministru, pentru că are în curs o cercetare penală. Con-siderăm că o asemenea numire nu ar fi decât o validare a penalilor în funcţii publice”.

Ion Georgescu, primar Mioveni, cu-tremurat de înțelepciunea populară ro-mânească: „Ce face omul cu mâna lui nici dracu nu desface”. Ion Dumitru, Duce de Albota, se la-

udă că a fost la șpriț cu Iuda: „El a fost la mine, a mâncat și a băut cu mine înainte ca să facă pasul acela”. Șerban Valeca, PSD Argeș, un lider

politic cu frâna trasă: „Ținând cont de vi-teza cu care s-au desfășurat evenimentele, nu am mai reușit să ne întâlnim să facem o propunere”. Gabriela Zoană, eurodeputat PSD,

înțelege, dar nu prea pricepe: „Atunci când faci politică, ești pregătit să accepți anumite jocuri de culise, înțelegeri de mo-ment, războaie declarative și multe altele. Ne-am obișnuit cu ele. Cu toate acestea, nu ne vom putea obișnui niciodată cu stilul președintelui Iohannis”.

Subiect al unui scandal în care era acuzat de homosexualitate, fostul stareț al Mănăstirii Trivale a fost pedepsit exemplar de șefi i săi pe linie ierarhică și trimis la... reeducare. Protosinghelul Gherasim a ajuns nici mai mult, nici mai puțin decât la Bascovele. Fosta mănăstire de maici condusă, de câțiva

ani, de maica Petronia, venită de la Robaia. La fel de adevărat e și că Mă-năstirea Bascovele rămăsese cam fără măicuțe, în ultimii ani. Iar o aseme-nea idee genială de a-i oferi starețului Gay un post pe măsura competențelor sale numai arhiepiscopul, trebuie să o recunoaștem, o putea avea.

Concurs picat la proba de... calculator

Ne-a ajuns la urechi un zvon de ne-a zgâriat urechile și ne-a afectat serios timpanul. Tot mai multe surse vorbesc de faptul că pe 26 noiembrie, anul acesta, într-un secret desăvârșit, cel puțin pentru argeșenii dornici să fi e bine informați, s-ar fi ținut la București un concurs pentru postul de inspector general adjunct la Inspecția Muncii. Și că la el s-ar fi înscris și un conjudețean de-al nos-tru care ar fi picat cu brio la... proba practică. Și în ce ar fi constat proba practică? În competențe de lucru cu calculatorul. Așa ceva....

Carrefour se mută pe Argeș în jos, la mall-ul din Tudor Vladimirescu

Am afl at pe surse că cel mai mare retailer eu-ropean, Carrefour, ar fi semnat deja contractul cu dezvoltatorii sud-africani care deschid viito-rul mall din cartierul piteștean Tudor Vladimi-rescu. Prin urmare, celebrul hypermarket care era principala ancoră pentru un alt complex co-mercial, Jupiter City Pitești, deținut de un grup de investitori evrei, își face deja bagajele către o locație mult mai tentantă pentru piteșteni.

Comandantul Penitenciarului Colibași se vaită că îi pleacă deținuții

Aurel Conea, comandantul Penitenciarului Colibași, este nemulțumit de faptul că mai are

doar 450 de deținuți din cei aproape 900 care erau anul trecut. Și asta din cauza legii recursu-lui compensatoriu. Iar dacă se aplică și grațierile mult dorite de Liviu Dragnea, Aurel Conea riscă să rămână și fără obiectul muncii, a se citi restul de deținuți...

Sala de Sport de la Ștefănești, transferată la Liceul Tehnologic pe motiv de... femeie de serviciu

Miză importantă pentru gruparea Mihalcea din Primăria Ștefănești. Miercuri, 5 decembrie, pe ordinea de zi a consilierilor locali se afl ă o propunere prin care se urmărește trecerea sălii de sport a orașului din proprietatea Primăriei în cea a Colegiului Tehnologic. Iar motivul nu ține de performanța sportivă a elevilor amintitei unități școlare (care, apropo, nici cu performanțele la învățătură nu se pot lăuda), ci de femeia de servi-ciu. Se pare că Aurelia, femeia de serviciu a sălii de sport, verișoara primară a Lenuței Mihalcea, casiera primăriei și nevasta vicelui (încurcate sunt gradele de rudenie la Ștefănești), nu ar suporta să presteze cu mătura și în alte spații ale primăriei și s-a plâns cumnatului după verișoară sau cum naiba i-o veni, lui Gelu Mihalcea. Așa că va fi trecută, cu tot cu sala de sport, la liceul condus de Vergiliu Gorgoi, evident un susținător al pro-iectului. Iată că mătura a ajuns să facă curat, în sfârșit, la Ștefănești!

Stareţul gay a fost trimis de Calinic să slujească la o mănăstire de maici

ELECTRO-CUTARE

Acum sunt mai liniștită, Simono! Arăți atât de necompetiti-vă cu coada tăiată, că nu mă mai tem că-mi vei lua locul pe listă la europarla-mentare...

Cornele, împrumută-mi și mie eșarfa să mă pro-tejez de frig! Că mă dor șalele de la războiul cu

directorul de la Apă Canal...

Cristian Gentea, foarte atent cu propria sănătate, mai ales de când primarul Ionică

a fost lovit de sindromul ANI.

Ce faci, Dane? Umbli fără fl acăra Cente-narului la tine taman acu’, când am nevoie

să-mi aprinzi țigara?

Grav incident de securitate în PSD Argeș: între Șerban Valeca și Dan Manu fl acăra

Centenarului nu mai pâlpâie ca pe vremuri.

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1273 (5 - 11 decembrie 2018)

Deputata Simona Bu-cura Oprescu are un nou look. Se vede treaba că pe cel vechi nici măcar ea nu îl mai suportă.

Mi-am tăiat coada și acesta e cel mai cu-rajos gest politic al meu din 2018...

Șeful Fiscului, Lucrețiu Tudor, cu o fl otilă de albine din Finanțe, bine păzită de șeful de la Administrativ, Cristi Puiu.

Dan Manu, inventatorul fl ăcării de Centenar, mult mai puternică pentru PSD Argeș decât

fl acăra de la aragaz și becul lui Edison la un loc.

Ele sunt fetele cu care vom ataca agenții mici și mijlocii în 2019. Bani să aveți, că avem

noi grijă să vă plătiți impozitele...

Să n-o stingi, Cornele, că fl acăra asta a ținut în viață Consiliul Județean în absența unor

investiții majore în 2018...

George Mădălin ȘugubeteCu prilejul aniversării Centenarului

Marii Uniri și pentru acordarea respec-tului cuvenit, în cadrul unei ceremonii organizate la sediul Ministerului Afaceri-lor Interne, plutonierul George Mădălin Șugubete, subofi ţer operativ principal în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Ju-deţean Argeș, a fost decorat cu „Emble-ma de onoare a Ministerului Afacerilor Interne” de către ministrul Carmen Dan pentru curajul său extraordinar și pentru profesionalismul său deosebit. Pentru importanta distincție primită, ”Jurnalul de Argeș” îl declară pe George Mădălin Șugubete ”Omul Săptămânii”.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

UPIT lansează oferta educaţională pentru anul universitar 2019-2020

Universitatea din Pitești, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Argeș, orga-nizează miercuri, 5 decembrie, între orele 14.00-16.00, în Corpul Central din Târgul din Vale nr. 1, „Career Hub: Magia Meseri-ilor”, eveniment cu prilejul căruia va fi lan-sată ofi cial oferta educațională pentru anul universitar 2019-2020. La eveniment sunt invitați elevi și cadre didactice din liceele argeșene, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai administrației publice locale, mass-me-dia.

Cu prilejul ”Career Hub: Magia Meseriilor”, Universitatea din Pitești lansează, totodată, apelul la candidaturi pentru tinerii care do-resc să devină Ambasadori UPIT și să repre-zinte Universitatea din Pitești în comunitatea de elevi din județul Argeș, în cadrul unor proiecte complexe de promovare și dezvoltare de imagine. A.C.

A plecat din județ, iar acum conduce o importantă instituție națională -Agenția pentru Protecția Ariilor Protejate. Este vorba de Adriana Croitoru, cea care a fost o perioadă directoarea Agenției pentru Protecția Mediului Pitești. Această instituție va prelua, pentru o mai bună admi-nistrare, toate zonele protejate din România și va avea structuri terito-riale în fi ecare județ. Foarte curând și în Argeș, motiv pentru care i-am solicitat mai multe informații.

Adriana Croitoru: „În Argeș, avem 10 oameni, plus șeful de serviciu”

„Agenția a fost înfi ințată la fi nalul anu-lui 2016, pe 21 decembrie, tocmai pentru a avea un management unitar în adminis-trarea ariilor protejate. După cum știți, în 2007, ca să intrăm în Uniunea Europea-nă, am negociat un procent de 22,68% arii naturale protejate. Pentru a face un management unitar al acestei arii natura-le protejate era necesară înfi ințarea unei instituții care să se ocupe de această ad-ministrare. Scopul ei este să înfi ințeze în fi ecare județ un serviciu teritorial, ceea ce s-a și întâmplat, acum, prin hotărârea de Guvern 867. Astfel, în fi ecare județ avem un serviciu care nu face altceva decât să administreze ariile naturale protejate care

aveau nevoie de custodie, nu cele care au custode de administrare. Cu acestea din urmă, agenția are contract de adminis-trare, contract care a fost încredințat ca urmare a unei sesiuni de atribuire în ad-ministrare”, spune Adriana Croitoru.

În Argeș, acest serviciu teritorial al Agenției Naționale pentru Protecția Arii-lor Protejate urmează să fi e înfi ințat.

„În fi ecare județ, noi ne-am adresat, în primul rând, Consiliului Județean, ca să ne pună la dispoziție un spațiu. În Argeș avem 10 oameni + 1, care este șeful de ser-viciu. Structurile nu au personalitate ju-ridică. Așteptăm de la Consiliul Județean să ne pună la dispoziție spațiul respectiv, două sau trei birouri. Aceste spații se pun la dispoziție după ce va trece solicitarea prin ședințele Consiliul Județean. Ur-mează să vedem, în această săptămână, dacă Consiliul Județean ne va oferi spațiu chiar în această clădire sau, dacă nu, într-o altă instituție deconcentrată care se afl ă sub coordonarea Prefecturii”, ne infor-mează președinta agenției.

„Știm exact unde vrem să ajungem”

În ultimii patru ani, Adriana Croitoru a deținut funcția de director la Direcția Bi-odiversitate a Ministerului Mediului. Cu o astfel de experiență, argeșeanca a fost numită în data de 6 iulie a.c. președinta Agenției Naționale pentru Protecția Ari-ilor Protejate, înlocuindu-l pe George Fazacaș.

„Era normal ca un om care s-a ocupat de înfi ințarea instituției să ajungă să o și conducă, pentru că e fi resc ca cel care știe managementul unei conduceri de instituție să vină și să pună în practică viziunea acesteia. Viziunea este foarte îndrăzneață. Noi avem mai mulți pași pe care îi facem. După cum știți, Ordonanța 75 a preluat de la custozi tot ce înseam-nă arii naturale protejate care au fost date în custodie și le-a adus în administrarea acestei instituții. Noi facem această ad-ministrare și avem un grafi c foarte strâns.

Știm exact unde vrem să ajungem (...)”, adaugă Adriana Croitoru, care a vorbit și despre o inițiativă legislativă prin care supermarketurile să aibă obligația să in-troducă la vânzare produsele din ariile protejate: „Instituția va ajunge în urmă-toarea jumătate de an să lucreze la tot ce înseamnă produs în arie protejată, pe care îl vom certifi ca brand de arie pro-tejată. Aceste produse din ariile protejate vor veni și se vor vinde în supermarketu-rile noastre. Mai mult decât atât, noi ne dorim și vom pune în practică un gen de bursă a produselor din ariile protejate, produse care se vor vinde în toată Uniu-nea Europeană. Cam acesta este punctul zero în care trebuie să ajungă instituția până la jumătatea anului viitor”, conti-nuă Adriana Croitoru.

„Ministerul urma să promoveze această hotărâre de guvern, dar aveam nevoie, în spate, de niște date pe care trebuia să ni le furnizeze Primăria Pitești”

Nu puteam să n-o întrebăm pe Adriana Croitoru, mai ales că e argeșeancă, des-pre situația proiectului prin care se soli-cită declararea Pădurii Trivale drept arie protejată și care acum este blocat. Docu-mentaţia a fost depusă la Guvern, dar nu s-a făcut nimic ani la rând, motivul fi ind acela că ea este incompletă.

„Cu riscul că se va supăra Primăria Piteștiului, vă pot spune că Ministerul Mediului a elaborat un proiect de hotă-râre de Guvern prin care Pădurea Trivale să devină Rezervație Naturală. Ne-am oprit la Primărie, care, ca urmare a unei ședințe de consiliu local, nu ne-a trans-mis solicitările referitoare la suprafața Pă-durii Trivale și multe alte cerințe pe care Ministerul Mediului le-a solicitat. Minis-terul urma să promoveze această hotărâre de guvern, dar aveam nevoie, în spate, de niște date pe care trebuia să ni le furni-zeze Primăria Pitești”, a încheiat Adriana Croitoru. Mari Tudor

Argeşeanca de la conducerea Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate ne dă o veste proastă cu privire la Pădurea Trivale

Adriana Croitoru: „Ne-am oprit la Primăria Piteşti...”

Argeșenii au donat până acum, cumulat, mai puțin de 100.000 de euro pentru lucră-rile de ridicare a Catedralei Mântuirii Nea-mului din Capitală. După cum ne-a declarat ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Mus-celului, ”contribuția clerului și credincioșilor

din Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este până în prezent de 407.180 lei”.

Până în noiembrie a.c., costurile pentru Catedrala Mântuirii Neamului se ridicau la 110 milioane euro.

D.G.

Calinic ne-a spus cât au dat argeşenii pentru Catedrala Mântuirii Neamului

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1273 (5 - 11 decembrie 2018)

Una dintre cauzele fraudei: nefuncționarea sistemului de control intern și managerial

Metoda prin care acționa Amalia Dumitrașcu este deja cunoscută: erau întoc-mite ordine de plată în care la rubrica bene-fi ciar era înscrisă denumirea unui furnizor fi ctiv al Spitalului Județean, iar la contul IBAN și identifi carea fi scală erau trecute datele Rivertex Project, o fi rmă cu patroni din Ștefănești. Și totul s-a întâmplat în condițiile în care, așa cum se precizează și în dosarul afl at pe rolul Tribunalului Argeș, ”nu existau în evidența Spitalului Județean Argeș facturi emise de Rivertex Project, vizate pentru bun de plată, care să ateste că aceasta ar fi livrat bunuri, ar fi executat lucrări sau ar fi prestat servicii Spitalului Județean Argeș”. Și, în mod bizar, deși toată procedura legată de ordinele de plată trecea prin fi ltrul mai multor persoane, inclusiv cu funcții de conducere, delapidarea unor sume foarte mari a fost posibilă ani în șir.

Așa cum se arată și în acțiunea formulată în instanță de către Spitalul Județean Argeș,

”cauza plăților nelegale în sumă de 3,9 mi-lioane lei către Rivertex Project o reprezintă îndeplinirea necorespunzătoare a sarcinilor de serviciu de către persoanele din cadrul entității cu atribuții referitoare la verifi carea legalității, realității și conformității cu pre-vederile privind întocmirea ordonanțărilor de plată și a ordinelor de plată, pe de o par-te, și nefuncționarea sistemului de control intern/managerial pe de altă parte”.

Isabela Din a descoperit frauda, fosta directoare economică Beșliu n-a văzut-o

Frauda a fost descoperită în aprilie 2017 de către directorul economic Isabela Din, cea care îi luase locul Rodicăi Beșliu, pensionată în vara lui 2016. Totul a pornit de la două ordine de plată emise în primăvara lui 2017 la care datele nu concordau cu cele de pe facturi: contul bancar și codul fi scal dife-reau față de cele de pe factură, iar numele furnizorului era același”.

După ce frauda a fost descoperită, o echipă de la Curtea de Conturi a venit în control.

Iar concluziile auditorilor sunt devastatoare și arată că sunt mai multe persoane respon-sabile din cadrul Spitalului Județean Argeș pentru frauda uriașă.

”Atât persoanele care au aprobat ordonanțierile de plată, cât și persoanele care au acordat viza controlului fi nanciar preventiv au confi rmat în mod nelegal co-rectitudinea sumelor de plată, în condițiile în care nu au existat livrări de bunuri și nu au fost executate lucrări sau servicii de către Rivertex Project. Documentele de plată au fost întocmite prin eludarea cadrului legal aplicabil, neexistând concordanța obligato-rie între rubricile privind datele de identifi -care ale benefi ciarului plății. Toate ordinele de plată au fost semnate de către persoanele desemnate de către conducerea Spitalului Județean Argeș, fără ca aceștia din urmă să asigure condițiile necesare legalității plăților efectuate, respectiv fără a verifi -ca existența documentelor care să justifi ce plățile, existența obligațiilor entității față de benefi ciarul menționat în ordinele de pla-tă, concordanța între denumire CUI și cod IBAN în vederea asigurării că benefi ciarul sumelor este cel îndreptățit”, scrie negru pe alb în raportul Curții de Conturi.

Cu toate acestea, pe 18 mai 2017, Spitalul Județean Argeș a făcut plângere la Parchetul Judecătoriei Pitești doar împotriva Amaliei Dumitrașcu și a administratorilor Rivertex Project. Dosarul a ajuns ulterior la DIICOT Pitești, unde este și în prezent pe rol.

EXCLUSIV! O spune și raportul Curții de Conturi anexat în dosarul fraudei

de la Spitalul Județean

Amalia Dumitraşcu nu este singura responsabilă în dosarul delapidării de un milion de euro „Ordinele de plată au fost semnate de către persoanele desemnate de către conducerea Spitalu-lui Județean Argeș, fără că aceasta din urmă să asigure condițiile necesare legalității plăților efectu-ate. Atât persoanele care au aprobat ordonanțierile de plată, cât și persoanele care au acordat viza contro-lului fi nanciar preventiv au confi rmat în mod nelegal corectitudinea sumelor de plată”, scrie negru pe alb în raportul auditorilor din mai 2017, anexat în dosarul civil de la Tribunalul Argeș prin care Spitalul Județean cere recuperarea prejudiciului

Cu toate acestea, singura împotriva căreia condu-cerea Spitalului Județean a făcut plângere penală rămâne economista Amalia Dumitrașcu

Noi detalii ies la iveală în dosarul celei mai mari fraude din istoria sistemului sanitar argeșean. Este vorba despre delapidările de peste 3,9 milioane de lei comise la Spi-talul Județean Argeș în perioada 2012-aprilie 2017 de către fosta contabilă Amalia Dumitrașcu. Pentru a recupera prejudiciul uriaș, Spitalul Județean Argeș a acționat-o în instanță pe latură civilă pe Amalia Dumitrașcu. Procesul a început în această toam-nă la Tribunalul Argeș. Am consultat dosarul afl at pe rol și am descoperit documente ce arată clar că Amalia Dumitrașcu nu este singura responsabilă în dosarul delapidării a aproape un milion de euro de la Spitalul Județean Argeș.

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1273 (5 - 11 decembrie 2018)

Așa cum “Jurnalul de Argeș” a scris în mai multe rânduri, Ama-lia Dumitrașcu mai are o fraudă masivă la activ, dată BCR Pitești între 2002 și 2005, împreună cu o altă colegă. În acel dosar, Amalia Dumitrașcu a scăpat de închisoare prin prescrierea faptelor, fi ind doar obligată să achite băncii despăgu-biri în valoare de 1.604.205 lei.

Ordine de plată pe numele unor fi rme fi ctive

Așa cum se arată în raportul Curții de Conturi din mai 2017, numai în 2013 au fost emise or-dine de plată în valoare totală de 178.423 lei, ordine în care la ru-brica benefi ciar erau înscrise per-soane juridice inexistente (AA Ri-vertex, AA Med Rivertex Logistic, AG MED Rivertex). La o simplă lecturare, se poate vedea că o par-te din numele fi ctiv e identic cu cel al fi rmei unde ajungeau banii delapidați, în speță Rivertex Pro-ject. Însă nimeni dintre cei de la Spitalul Județean Argeș care tre-

buia să verifi ce ordonanțierile de plată și ordinele de plată nu a găsit de cuviință să verifi ce dacă respec-tivele fi rme existau cu adevărat și dacă datele de identifi care cores-pundeau și dacă aveau contracte cu spitalul.

Softul Hipocrate și haosul din aplicația informatică a Spitalului Județean

Tot echipa de la Curtea de Con-turi a mai constatat că în softul Hipocrate, aplicația informatică cu ajutorul căreia se gestionează activitatea desfășurată de către Spitalul Județean Argeș, inclusiv modulele de achiziții publice, în perioada 1 ianuarie 2012-30 iunie 2017, identifi carea furnizorilor s-a făcut după denumire și nu după CUI, ”ceea ce a creat confuzie, existând astfel în evidența contabi-lă furnizori cu denumiri multiple, generate de modul de operare neu-niform al operatorilor ce au intro-dus date în aplicație”.

Am luat legătura cu toți cei care s-au afl at la conducerea Spitalului Județean între 1 ianuarie 2012 și 25 aprilie 2017 (perioada în care și-a făcut Amalia Dumitrașcu de cap), în-trebându-i cum comentează raportul Curții de Conturi, în care se precizea-ză clar că sunt mai mulți responsa-bili pentru delapidarea comisă, nu doar economista cercetată penal acum. I-am întrebat, de asemenea, cum comentează faptul că Amalia Dumitrașcu a fost singura angaja-tă a Spitalului Județean împotriva căreia s-a făcut plângere penală, în condițiile în care ea nu a acționat de capul ei în spital.

Sorin Vasilescu: „Toate documentele semnate de mine erau legale”

Sorin Vasilescu, manager al spitalului până în 2015, ne-a declarat: „Eu știu un singur lucru: toate documentele pe care eu le-am semnat erau absolut legale”.

Adriana TuŢescu: „Nu am niciun comentariu”

Am luat legătura și cu doctorița Adriana Tuțescu, cea care a fost timp de trei luni manager al Spitalului Județean Argeș în 2015. „Nu am niciun comentariu de fă-cut legat de acest subiect”, spune Adriana Tuțescu.

Dan Olariu: „Rodica Beșliu ar fi putut, cu mai multă atenție, să identifi ce pro-blemele, mai ales că delapidarea s-a întins pe ani de zile”

Mult mai comunicativ și deschis a fost chirurgul Dan Olariu, cel care a fost ma-nagerul Spitalului Județean Argeș în pe-rioada septembrie 2015-septembrie 2016. „Pot să îmi reproșez că nu am reușit să identifi c metodele prin care erau sustrași banii. Bănuiesc că au fost mai mulți implicați, nu știu dacă și din cadrul spi-talului. Cred că directorul economic din acea perioadă, doamna Rodica Beșliu, putea, cu mai multă atenție, să identifi ce problemele, mai ales că delapidarea nu s-a întins pe câteva luni, ci pe ani de zile. E ciudat... Cum ciudat este și faptul că furnizorii nu semnalau faptul că nu erau plătiți”, ne-a precizat dr. Dan Olariu.

Reamintim că acum un an chirurgul Dan Olariu declara pentru Jurnalul de Argeș și că a chemat-o pe directoarea Ro-dica Beșliu și pe șefa de birou de la Con-tabilitate și le-a cerut în mod expres să o supravegheze pe Amalia Dumitrașcu și să monitorizeze toate documentele semnate de ea.

Şi auditul intern a constatat mai multe nereguli la Spitalul Judeţean

Între 2 și 15 mai 2017, la Spitalul Județean Argeș a fost făcut și un audit intern. Iar nere-gulile găsite au fost importante: organizarea neconformă a contabilității conturilor de ca-pitaluri proprii aparținând Spitalului Județean Argeș; lipsa inventarierii capitalurilor proprii la 31 decembrie 2016 și lipsa monitorizării riscurilor la nivelul serviciului contabilitate, acolo unde lucra Amalia Dumitrașcu. Tot în raportul de audit intern s-a scris că, în cazul mai multor solduri ale furnizorilor, sumele erau înregistrate pe note contabile, ”fără explicații, fără documente justifi cative și fără verifi carea notelor contabile întocmite”. Concluziile audi-tului intern fac clar referire și la vina manage-mentului spitalului (oare cum s-or simți direc-torul Sorin Vasilescu și directoarea economică Rodica Beșliu?), care ”nu a asigurat măsurile necesare implementării, evaluării și efectuării corecțiilor în situațiile constatării unor abateri de la obiective”.

CE SPUN FOŞTII MANAGERI DESPRE CE SPUN FOŞTII MANAGERI DESPRE

DELAPIDAREA URIAŞĂ ŞI RESPONSABILIDELAPIDAREA URIAŞĂ ŞI RESPONSABILI

Aurelian Gheorghe: „Plângerea împotriva Amaliei trebuia formulată. E treaba justiției să vadă dacă sunt și alte persoane implicate”

Legat de faptul că singura din spital îm-potriva căreia a fost formulată plângere este economista Amalia Dumitrașcu, fos-tul manager Aurelian Gheorghe, cel în al cărui mandat a fost descoperită frauda, spune că „plângerea trebuia formulată. Acum e treaba justiției să vadă dacă sunt și alte persoane implicate sau nu. Juriștii au făcut sesizarea, împreună cu cei de la auditul intern. M-am detașat complet de problema asta”.

L-am întrebat pe Aurelian Gheorghe și cum comentează concluziile raportului Curții de Conturi, unde scrie negru pe alb că sunt mai mulți responsabili pentru delapidare. „Curtea de Conturi a venit după ce am plecat eu”, ne-a declarat Au-relian Gheorghe.

Adriana Molfea: „Curtea de Conturi nu este organ de cercetare”

Am dorit să luăm legătura și cu Adriana Molfea, actualul manager al Spitalului Județean Argeș, pen-tru a ne spune de ce spitalul a făcut plângere doar împotriva Amaliei Dumitrașcu și cum comentează con-cluziile raportului Curții de Conturi privind delapidarea uriașă și legat de faptul că sunt mai multe persoane implicate.

„Curtea de Conturi nu este organ de cercetare. Plângerea penală a fost for-mulată anterior constatărilor Curții de Conturi. Eu nu eram manager la data formulării plângerii. Oricum, în momentul în care se va întocmi re-chizitoriul, vom ști exact cine și ce a făcut. Până la pronunțarea unei ho-tărâri defi nitive, nu putem acuza pe nimeni direct”, ne-a declarat Adriana Molfea.

Am reușit să stăm de vorbă și cu Ro-dica Beșliu, fostul director economic de la Spitalul Județean Argeș. Legat de faptul că fostul manager Dan Olariu i-ar fi cerut în mod expres să o suprave-gheze pe Amalia Dumitrașcu și să mo-nitorizeze toate documentele semnate de ea, Rodica Beșliu spune că „dacă ar fi cerut în mod expres asta, trebuia să existe un document de monitorizare. Și nu cred că există un asemenea do-cument”.

Cum a fost totuși posibil ca sume uriașe să fi e delapidate ani de zile de la Spitalul Județean Argeș, deși docu-mentele de plată treceau prin mai mul-te fi ltre? „Lucrul acesta îl vor stabili în mod cert instituțiile abilitate. Eu nu

pot să mă exprim în vreun fel, pentru că este un dosar în cercetare”, preci-zează Rodica Beșliu.

Am întrebat-o pe fosta directoare economică și dacă are să își reproșeze ceva legat de cazul delapidării uriașe de la Spitalul Județean Argeș. „După ce văd ce hotărâri iau instituțiile abili-tate, o să îmi spun și eu punctul de ve-dere. Există o ierarhie într-o instituție, sunt mai mulți angajați... Am rămas stupefi ată când am afl at de acest caz”, ne-a declarat Rodica Beșliu, care a mai adăugat că a fost până acum audiată o singură dată în acest dosar. Material realizat de Denis Grigorescu

Fostul director economic Rodica Beşliu:

„Am rămas stupefi ată când am afl at de acest caz”

Institutul Naţional al Patrimoniului întârzie răspunsul despre situl urban pe care se construieşte blocul fi rmei Titidan

Institutul Național al Patrimoniului lasă loc de interpretări în scandalul blocului SC Titidan din centrul Piteștiului și întârzie cu mult peste cele 30 de zile în care trebuia să răspundă Direcției Județente de Cultură. Aceasta din urmă a cerut lămuriri cu privire la situl urban „B-dul Republicii”, sit datat în sec. XVI-XX, potrivit „Listei monumentelor istorice - 2015, Judeţul Argeș”, actualizate în 2018, sit pe care se regăsește și nr. 54, adresă la care fi gurează și imobilul gigant de 10 etaje și a cărui construcție este mo-mentan suspendată. Vă reaminitim că dr. Tiberiu Irimia a arătat în instanță, printre altele, că orice intervenție de construire sau desfi ințare la respectiva adresă trebuia fă-cută cu avizul Ministerului Culturii, obținut prin DJCPN Argeș.

Pe scurt, în 2013, când SC Titidan SRL cum-păra terenul de la fostul proprietar – OMV Petrom – se obliga, prin contractul de vân-zare-cumpărare, „să respecte și să preia orice obligații cu privire la statutul arheologic al imo-bilului care ar fi stabilite în viitor” și declara că are cunoștință în acest sens de conținutul unei adrese de la Direcţia Judeţeană pentru Cultu-ră și Patrimoniul Naţional Argeș (nr. 170 din 27.02.2012). Numai că șase ani mai târziu, în 2018, SC Titidan începea ridicarea blocu-lui-turn pe același teren, fără să aibă nevoie de vreun aviz al aceleiași DJCPN ca să obțină autorizația de construire.

Potrivit explicațiilor conducerii Direcției Județene de Cultură, procedura în procesul de avizare pentru obținerea autorizației de construcție e următoarea: un dezvoltator se duce întâi la Primărie și cere un certifi cat de urbanism, un act informativ în care i se spune care este regimul, ce restricții există pentru ce vrea el să facă în zona respectivă, conform unei cărți funciare, și i se pune în vedere să obțină diverse tipuri de avize, în funcție de ce urmea-ză să construiască. Toate acestea se întâmplă la Serviciul de Urbanism al Primăriei, pentru că acolo există delimitarea zonelor de protecție a monumentelor și a siturilor urbane, conform unui PUG. „În Lista monumentelor istorice, situl urban Bulevardul Republicii este descris marcându-se niște puncte informative de limi-tă, niște numere, dar pentru precizarea la amă-nunt scrie „delimitare conform PUG avizat””, explică DJCPN Argeș.

Ce conține solicitarea directorului Cocea de la Cultură

De altfel, în urmă cu mai bine de două luni, Direcția Județeană pentru Cultură Argeș a so-licitat Institutului Național al Patrimoniului lămuriri privind această situație. Cum INP nu a răspuns în termenul de 30 de zile, DJCPN Argeș a reiterat solicitarea în luna noiembrie a acestui an.

„În Lista monumentelor istorice – Judeţul Argeș, în municipiul Pitești, la numărul curent 130, cu codul AG-II-S-B-13432 fi gurează situl urban b-dul Republicii, delimitat conform PUG avizat. În conformitate cu Legea 422/2001, Mi-nisterul Culturii publică lista monumentelor care este întocmită de Institutul Național al Pa-trimoniului și actualizată la fi ecare cinci ani. Si-tul urban mai sus menționat a fost pentru prima dată descris ca limită în Lista Monumerntelor Istorice din 2004, regăsindu-se identic în LMI 2015. Vă rugăm să ne comunicați documentele care au stat la baza delimitării sitului, eventu-ale fotografi i, planșe de urbanism și descrieri, dosarul de clasare, dacă există. În cazul în care există inadvertențe în descrierea localizării situ-lui în LMI 2015 și documentele de urbanism ale administrației publice locale, PUG avizat, vor fi fi luate în considerare documentele de ur-banism în vigoare? Direcția Județeană pentru Cultură Argeș poate cere modifi carea descrierii sitului dacă constată aceste inadvertențe?”, în-treabă Direcția Județeană pentru Cultură Argeș în ultima solicitare transmisă INP luna trecută.

Cristian Cocea, directorul direcției și-a ex-primat luni, 3 decembrie, și propria opinie cu privire la acest caz.

„O părere personală, strict personală: nu cred că există documente care să delimiteze PUG-ul respectiv...” a declarat, pentru „Jurnalul de Argeș”, Cristian Cocea.

Izabela Moiceanu

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1273 (5 - 11 decembrie 2018)

Victima, Dănuţ Ilie Stănică (51 de ani), este șofer profesionist de TIR. De trei ani efectuează trans-porturi internaţionale și venise de puţin timp în ţară să-și vadă fami-lia. Pe 1 aprilie 2018, zi ce s-ar fi putut încheia tragic, bărbatul cir-cula însă pe motocicletă.

„Veneam de la Șerboieni, pe sen-sul de mers Popești-Pitești, ca să ajung la Peco, în Costești, să ali-mentez motorul cu benzină. O mașină a ieșit cu spatele de pe un pod, pe drumul național. Am re-dus viteza, am frânat, dar el deja trecuse cu spatele de axul dru-mului. Am văzut că era cineva cu telefonul la ureche, atât îmi amin-tesc, și impactul cu aripa din față”, povestește Dănuț Ilie Stănică.

În istoricul întocmit de polițistul judiciar care s-a ocupat de caz, a fost consemnat cu totul altceva:

„Numitul Iordache Marius Cătă-lin, în timp ce conducea autoturis-mul marca Renault cu nr. de înma-triculare AG--RIO, pe DN 65 A, pe raza comunei Buzoiești, județul Argeș, la un moment dat a efectuat manevra de mers înapoi, ieșind de pe un podeț, iar când a ajuns pe banda de mers către Pitești, a fost lovit pe partea stângă față de mo-tocicleta BW .... care se deplasa din direcția Pitești către Popești”.

În concluzie, o direcţie de mers opusă celei despre care vorbește victima.

Că motociclistul circula în direc-ţa Popești-Pitești și nu invers, cum s-a consemnat, o spune și Alexan-dru Apostol, un bărbat din Cra-iova, coleg cu victima și martor al accidentului. Bărbatul venise să-și viziteze mama la Șerboieni și pleca-se în același timp cu motociclistul

din localitate. Circula la doar câţi-va metri în spatele lui Dănuţ Ilie Stănică la momentul impactului. Alexandru Apostol a fost și cel care i-a acordat motociclistului primul ajutor. I-a dat jos cagula pe care bărbatul o purta pe sub cască și i-a degajat căile respiratorii.

„Dacă n-ar fi făcut asta, m-aș fi înecat în propriul sânge, pentru că eu, din cauza loviturii, mi-am mușcat buza”, povestește victima.

Omul a fost dus în comă la spital și aproape nimeni nu i-a mai dat șanse să scape.

Colegul lui Dănuţ Ilie Stăni-că a confi rmat direcția de mers indicată de acesta

Alexandru Apostol mărturisește cum a văzut, din spate, întreaga scenă a teribilului accident.

„Și eu, și el mergeam în sensul spre Pitești. Ăla a ieșit de pe pod, nu s-a asigurat și a ajuns în juma-tea străzii... Chiar pe jumate. El (motociclistul) a încercat să-l evite și l-a luat pe aripa din față, pe stân-ga. Colegul meu a zburat efectiv... Rezervorul motocicletei era într-o parte, el în altă parte. Ce mai, ca-n fi lme! A fost cumplit! Mie nu mi-a cerut nimeni declarații... Eu am îndoieli că la volanul mașinii a fost cel care pretinde că a fost... Nu pot fi însă sigur, pentru că eu eram, într-adevăr, cu ochii mai mult pe colegul meu, dar i-am și zis ce cred polițistului care venise acolo să facă măsurători sau nu știu ce să facă. La vreo două ore de la acci-dent, polițistului care a venit să-mi arate că a luat alcoolemia (n.red. - testul făcut șoferului mașinii) mi-a zis că ce mă bag eu, îi spun eu cui să ia probe?! Cred că eram vreo 50 de inși strânși acolo”, povestește, pentru „Jurnalul de Argeș”, Ale-xandru Apostol.

Omul e intrigat că nici măcar n-a fost chemat să dea declarații.

Una peste alta, în toată povestea teribilului accident vinovată a fost găsită victima, motociclistul inter-nat în stare foarte gravă la Spitalul Județean cu multiple traumatisme

și băgat de urgență într-o operație din care, în cele din urmă, a ieșit cu bine.

„Când mi s-a pus fi ola fi indcă eu, efectiv, am fost în comă?”

După ce a fost externat, bărbatul a afl at cu stupoare cum s-a contu-rat fi lmul accidentului.

„Mi-au zis: «V-am găsit 0,33 la mie alcoolemie». Am întrebat: «Dar când mi s-a pus fi ola, fi indcă eu, efectiv, am fost în comă? Nu știu nimic. Nu am semnat nimic». Din câte îmi amintesc eu, după ce mi-am recăpătat cunoștința, abia marți, la două zile de la acci-dent, a venit o asistentă și mi-a zis: «Haideți să vă recoltăm sânge, că am avut un scandal că nu s-a re-coltat sânge pentru analize». Până marți nu mi s-a luat nicio probă de sânge... La o lună de la accident, am întrebat: «Cum, domnule, să apară așa ceva, dacă eu n-am băut deloc și dacă mie nu mi-a luat ni-meni sânge?». Nu că... „uite, ai semnat”. M-am uitat, nu era sem-nătura mea. În hârtiile alea de la Poliție, efectiv nu sunt semnătu-rile mele. Le-am arătat semnătura mea, să se convingă și ei că nu sea-mănă cu aia. N-am putut să intru în posesia acelor hârtii, că nu mi le-au dat... Mai târziu mi-au spus că aveam alcoolemie de 1,2 la mie. De unde, dacă eu nu băusem abso-lut nimic?”, spune Dănuţ Ilie Stă-nică, omul care e hotărât să ceară o expertiză cu privire la semnăturile la care face referire.

Una peste alta, dincolo de în-doielile pe care bărbatul le are în ceea ce privește ancheta, omul are și propriile suspiciuni referitoare la cel care conducea mașina im-plicată în accident, un autoturism ce aparține rudelor unui polițist al IPJ Argeș.

„În mașina respectivă cred că era, de fapt, un domn, Gică, din Costești, tehnician veterinar, beat mort, tatăl unui polițist. Înainte de a pleca de la un prieten al meu, unde a fost să facă injecție unui animal, era distrus de băutură și s-a urcat la volan... Am martori și în privința asta. Accidentul s-a pe-trecut la 20 de minute de când a plecat în starea asta de la prietenul meu... Apoi a spus că, de fapt, a condus nepotă-su. Ce au zis ei? Au

văzut că eu sunt lovit grav, au tră-it cu impresia că mă duc pe lumea cealaltă și că se pot schimba între ei cum vor”, mai spune bărbatul.

„Ia să-i spun eu și lui fi i-miu!”

Am încercat să stăm de vorbă cu personajul la care face referire victima. Acesta pune totul pe sea-ma asemănării dintre mașina sa și mașina nepotului, ambele marca Renault.

„A nepotului e AG... RIO, A mea e AG ... FGI. Mașina era a lui, el a fost la volan. De unde să fi u eu?! S-au făcut constatări atunci... Și așa am înțeles că el (n.red. - mo-tociclistul) a fost beat rău”, a de-clarat, contactat de „Jurnalul de Argeș”, Gică I.

Referitor la celelalte acuzații po-trivit cărora ar fi fost văzut în acea zi urcându-se beat la volan, tatăl polițistului a declarat: „Nici vorbă! Nu, nu... Dar s-au făcut constatări atunci, s-a măsurat... Au fost mar-tori mulți atunci, că a fost tămbă-lău...”, a mai declarat bărbatul, care, confi rmând că fi ul său este poliţist, a încercat, la fi nalul con-versaţiei, o formă de intimidare.

„Cum ați zis că vă numiți dum-neavoastră? Ia să-i spun eu și lui fi i-miu!”, a amenințat bărbatul înain-te de a închide telefonul.

Nepotul său, Marius Cătălin Ior-dache, tânărul care, potrivit celor consemnate de anchetatori, s-a afl at la volanul mașinii, a închis te-lefonul în momentul în care „Jur-nalul de Argeș” i-a relatat suspiciu-nile victimei.

Dănuț Stănică nu vrea decât o anchetă corectă

„Pe mine m-au nenorocit. Nu mai vorbesc de faptul că am rămas cu sechele... Mi-a dat Dumnezeu zile-le înapoi, m-am făcut, cât de cât, bine, nu mai sunt în starea gravă în care am fost, dar mi-au suspendat tot mie permisul. Nu am pretenții la nimic, decât să se facă dreptate și să se vadă că în accidentul ăsta n-a fost vina mea. N-am pretenții la motor, n-am pretenții la nimic. Vreau doar înapoi permisul, să pot să merg înapoi la muncă. Ce vină mi-au băgat ei mie, eu nefi ind vi-novat deloc?!”, mai spune bărbatul, care este și tatăl unei fetițe în vârstă de 10 ani.

Motociclistul grav accidentat a fost scos vinovat, pe deasupra şi beat Automobilul implicat în accidentul în care motociclistul scos vinovat a fost grav rănit aparține rudei unui polițist de la IPJ Argeș

Un dosar de Dosarele X la Poliţia Costeşti

IPJ Argeş spune că motociclistul mai poate aduce menţiuni în dosar

Referitor la direcția de mers a motociclistului, IPJ Argeș admite o posi-bilă eroare, dar spune că în anchetă s-a reținut în cele din urmă direcția reală de mers, spre Costești (Popești- Pitești).

Potrivit IPJ Argeș, motociclistul ar fi fost testat cu etilotestul imediat după accident (înainte ca starea lui de sănătate să se altereze), rezultând o alcoolemie de 0,36 la mie. Tot potrivit IPJ Argeș, victimei i s-au recol-tat probe de sânge la spital.

„Sunt probe luate. La Poliția Costești există un dosar sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă și conducere a unui vehicul sub infl uența alcoolului. Se fac cercetări pentru stabilirea tuturor împrejurărilor care au condus la producerea accidentului. Per-soanele care sunt părți în dosarele penale pot propune ca administrare probe și pot veni cu mențiuni referitoare la ceea ce s-a întâmplat la or-ganul de urmărire penală sau direct la procurorul care supraveghează instrumentarea dosarului”, transmite IPJ Argeș.

Material realizat de Izabela Moiceanu

La șapte luni distanță de un teribil ac-cident petrecut în aprilie anul acesta, victima, un motociclist grav rănit, despre care nimeni nu credea c-o să mai scape cu viață, arată partea nevăzută a unui scenariu conturat încă de când omul era în comă, scenariu care-l indică drept singurul vinovat. Dincolo de amănuntul, poate im-portant, poate nu, că celălalt autovehicul implicat în accident aparţine rudelor unui poliţist, interesante sunt câteva detalii ce ridică multe semne de întrebare. În primul rând, în consemnările anchetatorilor, sensul de mers al motocicletei a fost trecut invers decât cel indicat de victimă și con-fi rmat de cel puțin un martor. În al doilea rând, acel martor al accidentului, coleg cu motociclistul, care mergea cu autotu-rismul la câţiva metri în spatele acestuia, nici măcar n-a fost audiat în acest dosar, deși mărturisește că a rămas la faţa locului timp de două ore după preluarea victimei de către ambulanță și că a luat personal legătura cu anchetatorii. În al treilea rând, suspiciunile victimei sunt că la volanul mașinii s-ar fi afl at un alt șofer, a cărui identitate s-ar fi vrut protejată tocmai pentru că fusese văzut urcându-se beat criţă la volan.

Documentul care arată că organul de cercetare al Poliţiei Judiciare a consemnat invers direc-ţia de mers a motociclis-tului

Motocicleta, făcută acordeon după impac-tul cu mașina șoferului scos basma curată

Dănuţ Ilie, în redacţia Jurnalului și la ieșirea din comă, în Spitalul Judeţean

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1273 (5 - 11 decembrie 2018)

De aproximativ o lună, scena Teatrului “Așchiuță” din Pitești a suferit niște modifi cări. Motiv pentru care spectacolele pentru copii au fost mutate în Sala “Stu-dio Liviu Ciulei” de la etajul cinci al Teatrului “Davila”. Numai că aici, conform spuselor maestru-lui de sunet Valentin Popa-Nica, oamenilor le este mai greu să urce, mai ales celor vârstnici, care îi însoțesc pe micuți. Anga-jatul care ne-a sesizat se plânge de lipsa căldurii și se teme că lucrările din Sala “Așchiuță” nu se vor termina rapid.

Managerul Poghirc: „Scaunele de la «Așchiuță» au o vechime de 60 de ani”

Pe de altă parte, managerul Nicolae Poghirc spune că aceste lucrări erau necesare și că aduc îmbunătățiri sce-nei și jocului actorilor.

„Sunt doi pereți care limitau sce-na, n-au nicio legătură cu structu-ra de rezistență. Limitau culisele de public. Lărgim spațiul de joc și vom avea o scenă funcțională, pentru că acei pereți erau puși în mijlocul scenei, oblic, plecau de la o deschi-dere de patru metri și ajungeau la trei metri în spate și, din acest mo-tiv, spațiul de joc era impropriu, spectacolele sufereau. Prin des-chiderea scenei, nu facem decât să îmbunătățim condițiile de joc și, în felul acesta, să aducem normalitatea și pe scena Sălii «Așchiuță». Totoda-tă, nu dăm doar acei pereți jos, ci re-parăm întreaga sală. Este vorba de o igienizare a Sălii «Așchiuță», pentru că dorim ca publicul tânăr să aibă condiții normale, decente, atunci când vine la teatru. Scaunele de la «Așchiuță» pe care le vom înlocui au o vechime de 60 de ani. După 60 de ani, cred că este normal să le înlocu-im și să dăm vopseaua de pe pereți jos. Nu cred că cineva, acasă la el, își vopsește pereții în ulei”, ne-a expli-cat managerul Nicolae Poghirc.

Lucrările de igienizare au început în luna noiembrie a.c., înaintea Fes-tivalului Internațional al Teatrului de Studio și de Forme Noi 2018. Managerul teatrului spune că sunt realizate din fondurile teatrului, cu „bani prevăzuți pentru igienizarea spațiilor care nu au fost igienizate de ani de zile” și că vor fi gata până în ianuarie.

Nicolae Poghirc: „În ianuarie, publicul va reveni în Sala «Așchiuță»”

„Aceste lucrări de igienizare au început cu puțin timp înainte de festivalul nostru. Am mutat tempo-rar festivalul la Sala «Studio» de la ultimul etaj al teatrului, acolo unde vin spectatorii spătămână de săp-tămână sau în deplasare, la Buzău, Tâgoviște și în alte părți. Pentru că nu e vorba de lucrări de amploare, ci de lucrări de igienizare, la revenirea din minivacanța de Crăciun, lucră-rile vor fi terminate. Mai exact, în ianuarie, publicul va reveni în Sala «Așchiuță»”.

În ceea ce privește frigul... „Cen-trala a fost pornită. E o valoare re-lativă frigul. Mie mi-e frig, ție îți e cald”, continuă managerul Teatru-lui „Al. Davila”.

Maestrul de sunet Valentin Popa-Nica: „Când vin copiii e frig. Există centrală, dar nu i-au dat drumul nici în ziua de azi”

Pe acest subiect am stat de vorbă și cu maestrul de sunet Valentin Popa-Nica, artistul care lucrează de 40 de ani la Teatrul „Al. Davila”. Angaja-tul spune că a fost frig în Sala Stu-dio, în care au fost mutate temporar

spectacolele de la “Așchiuță”. „Nu există niciun fel de logică, a spart 2 pereți ca în trei zile să fi e gata și să se joace tot în Sala «Așchiuță», dar nu s-a jucat acolo, ci în Sala «Stu-dio» 125, unde copiii urcă cinci eta-je. A surpat doi pereți și a lăsat așa. Fără căldură nici la ora actuală. Fără să pornească centrala, nimic. Este îngheț acolo și te duce de colo-co-lo; te scoală noaptea la 3-4, să pleci la Buzău pentru spectacole. Omul acesta nu are niciun fel de respect pentru oamenii muncii. Ne ține câte 17-18 ore, unii au plecat, pe alții i-a dat afară. Și acum la Sala «Studio 125» e un frig de te găsește boala. Cand vin copiii e frig. În noiembrie nu era frig, dar există centrala, căre-ia nu i-a dat drumul nici în ziua de azi. Zilele trecute am avut o repetiție și am înghețat acolo. N-a fost frigul de acum. Se plâng bunicii care vin cu copiii. I-am auzit spunând: «Să vină mă-ta cu tac-tu, că nu mai pot să urc până la etajul cinci». Aici, la «Așchiuță», era jos, acolo, la Sala «Studio» de la «Davila» urcă 5 etaje. Să urci scările cu copii mici e chin. A nenorocit o sală, care nu știu dacă se va reabilita. Oamenilor le e frică. A mai rămas un singur mașinist. Aici trăiesc, aici am trăit de 40 de ani. Nimic nu este corect și în regu-lă. Statul trebuie să respecte omul, să îi creeze condiții”.

Să râdem sau să plângem?

Managerul Poghirc: „E o valoare relativă frigul. Mie mi-e frig, ţie îţi e cald”

Sunetistul, despre managerul Poghirc: „E un Terminator”

Sunetistul mai spune că nu a primit o explicație din partea conducerii teatrului cu privire la această situație: „El hotărăște, el e buricul pământului, e o bătaie de joc. «Nu te interesează pe tine», ăsta e răspunsul manage-rului Poghirc. E un Terminator. (…) Este o dictatură maximă, numai el hotărăște, nu poți să spui nimic”, povestește angajatul.

Amintim ca în acest an au fost mai multe di-sensiuni între managerul teatrului, Nicolae Po-ghirc, și câțiva angajați ai secției de Estradă a Teatrului „Al. Davila”, în frunte cu dansatorii Andreea Dragnea, Mihai Dragnea și Dragoș Ionescu, care l-au acuzat pe managerul Nico-lae Poghirc de abuz de putere și nerespectarea drepturilor salariaților. Mari Tudor

”În replică, maestrul de sunet Valentin Popa Nica spune: ”În Sala Studio 125 e un frig de te găsește boala”

Cert e că a apărut un nou scandal în lumea tea-trului argeșean, după mutarea spectacolelor de la “Așchiuță” la Teatrul “Davila”

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1273 (5 - 11 decembrie 2018)

CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesMedicul Constantin Capătă, directorul fondator al Spitalului de Pediatrie Piteşti

Personalități din Pitești, victime ale bombardamentului american

Pe 6 mai 1944, americanii au por-nit bombardamentul asupra Piteș-tiului. În acele momente dramatice au murit 191 de oameni. Printre victime s-au numărat și câteva per-sonalităţi locale. Este vorba despre profesorul Neculai Pariza, fost di-rector al Liceului “Brătianu”, mace-donean de origine, cu un trecut de luptă printre cele mai frumoase pe tărâmul românismului, profesoara Sevasta Stavrache, directoarea Șco-lii Normale de Fete, dr. Ion Moldo-vanu și ziaristul Georgică P. Marti-nescu, proprietarul ziarului “Presa” din Pitești, înfi inţat în anul 1929.

Se deschide Secția de Ecologie a Muzeului Județean Argeș

1977. Deschiderea Secției de Eco-logie a Muzeului Județean Argeș, unică în țară. Elaborarea tematicii: Radu Stancu, George Vasiliu, Radu Gava.

Deschiderea expoziției “Tehnica Nouă”

1979, septembrie 10. Deschiderea expoziției permanente “Tehnica Nouă”, astăzi desfi ințată (atunci, strada 1 Mai).

Simpozion național la Pitești

1980, noiembrie 27-29. La Pitești, Simpozionul Național “Protecția Ecosistemelor și folosirea rațională a erbicidelor”, reeditat în 1983.

Direcția Muncii redobândește clădirea de pe strada I.C. Brătianu

1981, noiembrie 5. Direcția Muncii și Casa de Pensii redobân-desc, spre folosință, clădirea de pe strada I.C. Brătianu, inițial Casa Corporațiilor, construită cu fon-duri ale meseriașilor și patronilor din Pitești. Multă vreme, după 1948, a fost instituție sanitară (Po-liclinica de Adulți).

Spectacole artistice ceho-slovace la Pitești

1986, iunie 16-25. Spectacole prezentate de Ansamblul Artis-tic al Ministerului Transportului din Cehoslovacia, schimb cultural cu Ansamblul Folcloric “Chin-dia” (Clubul Petrochimiștilor) din Pitești, instructor Marian Stănoiu.

Piteștenii participă la referendumul pentru pace

1986, noiembrie 23. Populația municipiului Pitești a partici-pat la referendumul pentru Pace, pronunțându-se unanim în sensul colaborării internaționale.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

După absolvirea cursurilor primare, Constantin Capătă devenea, pentru anii 1938-1946, elevul Liceului “Ghe-orghe Lazăr” din Sibiu. La 13 ani ai săi, elevul român Constantin Capătă se maturiza în Sibiu, sub presiunea unor vremuri imprevizibile! Noua graniță dintre România și Ungaria creiona limite foarte apropiate orașului Făgăraș, iar câțiva colegi, originari din localitățile anexate, vor abandona studiile liceale! Traumele adolescenței au continuat, apoi, pe timpul participării României la ultima confl agrație mondială (1941-1945). Ajuns la ceasul stabilirii viitoarei traiectorii profesionale, absolventul Li-ceului “Gheorghe Lazăr” din Sibiu (1946) optează, vocațional, pentru Facultatea de Medicină din Cluj, concursul admiterii aducându-i succesul dorit!

M.I.

A fost repartizat în Argeș prin hotărâre guvernamentală

La Cluj, vreme de șase ani (1946-1952), studentul Constantin Capătă a fructifi cat pasiunea școlară pentru biologie și chimie, obiectivul intelectual stabilit, probabil, din copilărie, infl uența colaterală exercitată de tinerii în halate albe, veniți la Sibiu, din Cluj (1940-1945) și cotele educației umanitare, acumulate tradițional. Ca specializare, viito-rul doctor Constantin Capătă a optat pen-tru Pediatrie, domeniu în care va excela! La fi nalizarea Facultății de Medicină din Cluj (1952), absolventul Constantin Capătă a fost repartizat, prin hotărâre guvernamentală, în Argeș. Geografi c, zona se numea Regiu-nea Pitești (1950-1968), era constituită din județele istorice anterioare Argeș, Muscel, Olt, Vâlcea (desfi ințate), divizându-se în 14 raioane teritoriale. Din punct de vedere sectorial, exista, la Pitești, Secția Sanitară Regională, având în subordine secții raiona-le, spitale, dispensare urbane, rurale sau de întreprindere. Sistemul autohton al timpu-lui a pariat, fără echivoc, pe entuziasmul și probitatea tinerilor profesioniști, principiul conferindu-i medicului Constantin Capătă, care avea, atunci, numai 25 de ani, debutul în viața publică. Prima sa responsabilitate a cumulat funcțiile de medic-șef al Secției Sa-nitare și Spitalului Raional Costești, Argeș (1952-1963).

Activitatea de inspector la Secția Sanitară Regională Argeș

Eforturile medicului-șef Constantin Capă-tă au interferat, permanent, direcționări te-matice prioritare și anume acoperirea diagra-melor cu medici, acomodarea specialiștilor la normativele proprii mediului rural, spori-rea numărului de copii născuți în unități sa-nitare (aproximativ 40% pentru 1960), asi-gurarea asistenței de profi l la copiii cuprinși între 0-4 ani, realizarea controlului periodic

al stării de sănătate pentru elevii claselor I-VIII, respectarea programului stabilit dis-pensarelor, conlucrarea cu factorii comunali privind construirea și dotarea unor spații destinate, special, unităților profi late.

Rezultatele notorii obținute în derularea acestor programe au constituit suportul promovării sale ca inspector la Secția Sani-tară Regională Argeș (1963-1968), respectiv Secția Sanitară a Județului Argeș (1968-1972), coordonând, aproape un deceniu, sectorul pediatric. Comparativ cu etapa inițială (1952-1963), aria responsabilităților teritoriale și instituționale devenea mult mai generoasă! Astfel, în regiunea Argeș, indica-torii specifi ci se raportau atât la raioane, cât și la cele șapte orașe, 365 de comune, 1533 de sate. Apoi, prin revenirea la județe (Le-gea Nr. 57, din 16 februarie 1968), cel inti-tulat Argeș, unit, însă, cu arealul tradițional Muscel, totaliza, datorită noilor reglemen-tări administrative, un municipiu (Pitești), patru orașe (Câmpulung, Costești, Curtea de Argeș, Topoloveni), 94 de comune, 496 de sate. Fiecare localitate avea standarde bine defi nite privind natalitatea, creșterea copiilor și asigurarea sănătății acestora, pe vârste sau etape școlare. Datorită inclusiv preocupărilor inspectorului Constantin Ca-pătă, unitățile sanitare din Argeș-Muscel au obținut, în perioadele notifi cate, indicatori peste media republicană.

A fost cooptat în grupul experților ONU pentru pediatrie

În paralel cu prestațiile amintite, promova, obținând succese plauzibile, treptele obliga-torii pentru practicarea medicinei publice, din atare perspectivă anul 1972 fi ind con-vergent renumelui său. Atunci, Constantin Capătă obținea, la București, primariatul, titlu ce înnobilează, profesional, prestigiul fi ecărui medic. Era numit șeful Secției Pedi-atrie din Spitalul “Nicolae Bălcescu” Pitești, atribuindu-i-se, totodată, calitatea de coor-donator al grupului operațional care stabile dotările specifi ce domeniului necesare nou-

lui Spital Județean Argeș. Apoi, în 1976, va fi cooptat în grupul experților ONU pentru pediatrie.

Identifi cat, pasional, cu asemenea ipostaze, probatoriile vor contura viitoare atribuții su-perioare. Spre fi nalul deceniului opt al seco-lului XX, județul Argeș reliefa un potențial demografi c în continuă ascensiune, fenomen datorat, mai ales, creșterii natalității. În atare context, medicul primar Constantin Capătă, șeful Secției Pediatrie, a fost avansat director general al Direcției Sanitare Argeș, calitate exercitată, cu deplină responsabilitate, cinci ani (1979-1984). În ceea ce privește Spita-lul de Copii din Pitești, detaliile precizează: 450 de paturi, policlinică distinctă, arhitecți Maria Mulțescu, Alexandru Mulțescu, șef de șantier, inginerul Mircea Georgescu, di-rector fondator, medicul primar Constantin Capătă (pediatrie), inaugurare calendaristi-că: sâmbătă, 3 noiembrie 1984.

Intelectual de anvergurăMedicul Constantin Capătă a fost un

adevărat profesionist, dedicat scopului în-deplinirii jurământului moral, rostit la ab-solvirea facultății, păstrării sănătății copi-ilor, indiferent de mediul familial, sporirii patrimoniului sanitar material necesar zonei Argeș-Muscel, conlucrării colegiale onorabi-le, îndrumării stagiarilor, evoluției generale citadine.

Productivă rămâne participarea medicului Constantin Capătă la elaborarea Enciclope-diei Argeșului și Muscelului (2008-2014), variantă virtuală postată pe internet. În această lucrare de anvergură, având calități redacționale, semnează (C.G.C.) enunțurile privind: structura sistemului sanitar; funcționalitatea principalelor instituții; contribuția personalităților originare din perimetrul aferent la evoluția științelor ge-neraliste.

Informaţiile au fost selectate din materialul ”Portrete postume pentru

prieteni”, purtând semnătura profesorului universitar dr. Petre Popa.

„Clubul enciclo-pediștilor” din Argeș. În medalion, medicul pediatru Constantin Capătă

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1273 (5 - 11 decembrie 2018)

Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș vă invită, în fi ecare săptămână, într-o scurtă incursiune în lumea fasci-nantă a cărților, încercând să vă pună la dispoziţie cele mai recente și mai reprezentative titluri, fi e că este vorba despre romane de dragoste, polițiste, fantastice, de calătorii, de aventuri sau despre lucrări științifi ce.

„Secţia pentru Tineret” vă oferă o gamă variată de noutăţi editoriale, dintre care menţionăm: Vera Brosgol, „Fantoma Aniei” (București, Editura Grafi ca, 2017); Lauren Wolk, „Wolf Hollow” (București, Editura Arthur, 2017); Pamela S. Turner, „Samurai: război și onoare în Japonia me-dievală” (București, Editura Arthur, 2017). Pentru cei interesaţi de critică lite-

rară recomandăm următoarele titluri:

Ada Stuparu, „Marin Sorescu în postu-me” (Craiova, Editura Scrisul Românesc Fundația - Editura, 2017); Ovidiu Ghi-dirmic, „Orientări hermeneutice” (Craio-va, Editura Scrisul Românesc Fundația - Editura, 2017); Ciprian Vălcan, „Cioran, un aventurier nemișcat: 30 de interviuri” (București, Editura All, 2015). Pentru cei interesaţi de biologie și

chimie recomandăm următoarele titluri: Luminița Irinel Doicin, Irina Elena Doi-cin, „Chimie organică: pentru Bacalaureat și Admitere în facultate” (București, Edi-

tura Art Educațional, 2017); Jacob Bro-nowski, „Ascensiunea omului” (București, Editura Humanitas, 2018); David Eagle-man, „Creierul” (București, Editura Hu-manitas, 2018). Pentru cei pasionaţi de romane poliţiste

semnalăm: James Patterson, Maxine Pae-tro, „A 10-a aniversare” (București, Editu-ra Rao, 2015); Ann Cleeves, „Secretele din Strada Portului” (București, Editura Cri-me Scene Press, 2015); Camilla Läckberg, „Îmblânzitorul de lei” (București, Editura Trei, 2016). Daniela Tudose, bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Petrecere la bibliotecă!

La bibliotecă a fost petrecere!Cei mai fascinaţi au fost copiii, antrenați în

diverse activități. Realizarea decorațiunilor este un prilej bun de a-i implica în activități de lucru manual și, pe lângă faptul că este distractiv, sunt și încântați să vadă că pot face singuri, cu mâinile lor, mici minuni.

Noiembrie, în cadrul Jobenului cu idei, a deschis, la bibliotecă, balul mascat, cu dife-rite animăluțe înspăimântătoare, pe care le-am realizat prin diferite tehnici. Acest ateli-er este creat special pentru copii, pentru că ne dorim să fi m o punte de legătură între ei și cărți și să-i facem să se “împrietenească” de mici cu ideea de carte. Astfel, mica vrăji-toare a pădurii ne-a antrenat la lectură, pen-tru ca mai apoi jocul și buna dispoziție să ne fi e tovarăși de voie-bună. Mânuțe diba-ce, hârtie, foarfece, lipici și multă inspirație - iată rețeta perfectă pentru carnavalul ce a urmat.

Atelierul le este dedicat copiilor cu vârste cuprinse între 8 și 11 ani, obiectivul - zicem noi, atins - constând în atragerea cât mai multor copii, care preferă să-și petreacă tim-pul liber într-un mod plăcut și creativ.

Carmen Frîncu

Un nou proiect cultural-educativ la Centrul Cultural Piteşti

Centrul Cultural Pitești demarează pro-iectul cultural-educativ sub genericul „Față în față cu eroii din cărți”, inițiat și coordonat de scriitorul Nicolae Cosmescu, redactorul-șef al revistei de literatură “Cu-vântul Argeșean”, publicație trimestrială a Ligii Scriitorilor Români, Filiala Argeș. Noul proiect își propune realizarea unor întâlniri cu o serie de personalități care au devenit personaje din cărți, discuții interac-tive cu acestea, în ideea promovării unor modele în rândul comunității.

Prima ediție, care va avea loc miercuri, 5 decembrie, de la ora 14, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții, îl va avea ca invitat pe eco-nomistul George Grigorescu, președintele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România, care este, la rându-i, unul dintre eroii cărților dedicate motorsportului autohton, semnate de Nico-lae Cosmescu: „Cu accelerația la planșeu”, „Destine de campioni” și „Așa am devenit legende”. Născut la Brașov, cu domiciliul actual la București, George Grigorescu a absolvit studiile liceale și universitare la Pa-ris, a petrecut peste 30 de ani în domeniul auto, a fost pilot de raliuri al Uzinei Da-cia, IATSA Pitești, pilot ofi cial al Renault Sport și câștigător al unor multiple titluri la nivel național, Maestru al Sportului în Automobilism, profesor de pilotaj sportiv și copilotaj și membru în comisia de raliuri a Federației Române de Automobilism.

D.G.

Într-o seară ploioasă, la fi nal de no-iembrie, de dragul literaturii, ne-am întâlnit în număr mare la Centrul Cul-tural Pitești, sub egida Fundației “Liviu Rebreanu”.

Lansarea cărții „Vorba cântecului...” a domnului Aurel Hernest a avut un ecou favorabil în lumea iubitorilor de frumos. Au fost prezenți literați de ieri și de astăzi, oameni cu haruri revărsate peste seme-nii lor. Lângă autorul cărții s-au alătu-rat profesoara Allora Albulescu, poetă și președinte al Fundației, profesor dr. Geor-ge Ene, istoricul și poetul Nicolae Ionescu.

Cartea domnului Aurel Hernest deapănă frumoasele-i amintiri, răsfățându-se în ele. Iată ce poetic spune dl. George Ene acest lucru în prezentarea de pe copertă a auto-rului:

Multe vin de dinaintea lui, când domoa-le, când înfi orate, ca apa Râului Doamnei, ducând la vale petice de cer, cu sufl et alb-albastru.

Peste toate - bătaia inimii calde a copi-lului întors biruitor în timp într-o poves-te care rămâne fermecătoare deasupra realității ce stă să se risipească.

Nicolae Ionescu, vechi prieten al auto-

rului, a amintit de începuturile lor litera-re, despre Cenaclul CESARG, unde s-au împrietenit, evocând la trecut pe poetul și juristul Marius Dumitrescu.

Profesoara Gilda Crăciun a dat citire unui fragment din povestirea: „Cum mi-am omorât moartea”.

În continuare, decanul de vârstă al scri-itorilor argeșeni, domnul profesor Mihail Ghițescu, și-a amintit cu precizie de gru-

pările literare existente de-a lungul timpu-lui în Pitești, evocând oamenii importanți ai literaturii locale.

De remarcat este faptul că printre numeroșii participanți s-au numărat, ca de obicei, și elevi, membri ai atelierului de creație și interpretare de la Școala Gimna-zială „Nicolae Simonide”.

Nuşa Cantemir

Amintiri culese toamna

Sala a fost arhiplină. Nu a lipsit Corul Veteranilor „Mihai Viteazul” din Pitești, care a interpretat cântece patriotice. Corul are 43 de ani de ac-tivitate. Prefectul Emilian Dragnea a fost prezent la această manifesta-re. „Eu, la fel ca dumneavoastră, am învățat istoria la zi. (...) Trebuie să ne bucurăm că suntem contemporani cu sărbătoarea Centenarului Marii Uniri. Nu există comună argeșeană care să nu aibă zeci, sute de jertfe atât în Războiul de Independență, cât și în Primul și al Doilea Război Mon-dial. Nu există familie din județul Argeș care să nu aibă pe cineva care s-a jertfi t în marile bătălii pentru

libertatea și întregirea neamului ro-mânesc”, a declarat prefectul Emili-an Dragnea.

Tot în cadrul acestui eveniment, „Cartea de Aur a Eroilor din Argeș și Muscel” a fost prezentată și, de ase-menea, s-a ascultat „Iubire Centena-ră, Imnul Marii Uniri”, realizat de Fundația „Niște Țărani”, în cadrul programului „100 de ani de la Marea Unire”. Cercul Militar Pitești repre-zintă o instituţie de cultură destina-tă desfășurării activităţilor în cinstea veteranilor de război, cadrelor mili-tare și familiilor acestora.

Mari Tudor

Veteranii au fost premiaţi la Cercul Militar Piteşti

Diplome și insigne pentru veteranii de război din Argeș. Consiliul Direc-tor al Filialei Județene Argeș-ANVR (Asociația Națională a Veteranilor de Război) a acordat, cu prilejul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri din 1918, Insigna de onoare a Asociației Naționale a Veteranilor de Război, precum și diplome aniversare structurilor asociative cu care colaborea-ză și unor veterani de război. Evenimentul s-a desfășurat miercuri, 28 noiembrie, la Cercul Militar Pitești și a fost moderat de col.(r.) Ţânţarcu Alexandru. Printre veteranii premiați se numără și generalul de brigadă în retragere Constantin Năstase, în vârstă de 103 ani.

Eroii din spatele unui autograf

În perioada 29 noiembrie - 14 decembrie, la Bibli-oteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș poate fi vi-zionată expoziția tematică România Centenar: Ma-rea Unire. 1918- 2018. Sunt expuse documente care aparțin fondului bibliotecii, dedicate Războiului de Întregire Națională și personalităților care au marcat un secol de Românie Mare. Un loc aparte în cadrul expoziției îl ocupă documentele ce poartă autograful unor personalități aparținând celor mai diverse dome-nii, care au participat operativ la război. Vorbim des-pre preoții militari Iordăchescu Cicerone sau Andrei Hovarth, medicii militari I.P. Țuculescu (celebru ca pictor) sau Alexandru Vaida- Voievod (cu o impre-sionantă carieră politică), scriitorul Camil Petrescu, care a descris experiența sa în celebrul roman „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” (1930).

Figura emblematică din cadrul expoziției o repre-zintă generalul Averescu. Ofi ţer de carieră, mareșal al României și om politic, Alexandru Averescu a fost unul dintre strategii de seamă din istoria armatei ro-mâne. În operaţiunile Primului Război Mondial, a acţionat decisiv în victoriile de la Mărăști și Oituz, în vara anului 1917, iar în toamna lui 1916 a fost cel care a punctat strategic prin ingenioasa ''manevră de la Flămânda'' (18-22 septembrie/1-5 octombrie 1916), fi ind foarte aproape de a învinge forţele Armatei a 3-a bulgare și de salvare a ocupării Capitalei de forţele in-amice. Chiar și după înfrângerea din bătălia de la Ne-ajlov-Argeș (16/29 noiembrie - 20 noiembrie/3 decem-brie 1916), a condus retragerea organizată a armatei și a oprit înaintarea trupelor austro-ungare și germane de la Rucăr spre Câmpulung. Autograful celebrului general apare pe un supralibros al lucrării „Operațiile de la Flămânda”, București, Cultura Națională, ș.a., în această carte fi ind descrise evenimentele de mai sus.

Documentele aparțin fondului Colecțiilor Speciale și reprezintă un tezaur inestimabil pentru cultura și istoria națională.

Maria Magdalena Ioniţă Roşoiu

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1273 (5 - 11 decembrie 2018)

Cu ocazia zilei Sfântului Nicolae,

Primăria Slobozia urează tuturor

sărbătoriților din localitate multă sănătate și fericire.

LA MULȚI ANI!Primar, Petre Funie

Familia Proca a făcut roca-dă de funcții în Primărie

În cauză a fost o sesizare a pro-curorilor, iar dosarul a fost prelu-at, de la Câmpulung, de magis-traţii din Pitești, în anul 2015, suspiciunea fi ind că cei doi Proca, consecutiv, atunci când deţineau calitatea de primar la Berevoești, s-au angajat reciproc la Primărie. Adică tatăl și-a angajat fi ul consi-lier personal, iar fi ul, după ce l-a înlocuit în fruntea comunei, i-a întors serviciul.

La începutul lui 2012, Florin Bogdan Proca a făcut cerere de angajare la Primărie, iar tatăl n-a ţinut cont de faptul că acesta îi este rudă de gradul I și a dispus cooptarea lui în aparatul admi-nistrativ local în funcţia de con-silier personal. Apoi, peste câteva luni, fi ul a fost ales primar și a trecut la fapte și la acte. S-a demis pe sine din funcţia de consilier personal și a dispus angajarea ta-tălui în locul său.

Potrivit rechizitoriului, „incul-patul Proca Florin Bogdan a de-clarat faptul că la acel moment - iulie 2012 - nu a avut cunoș-tinţă de existenţa unui caz de in-compatibilitate, solicitând chiar juristului Primăriei un punct de vedere vizând legalitatea angajă-rii, acesta comunicându-i faptul

că s-a interesat la Instituţia Pre-fectului și că această angajare ar fi una legală. Mai mult, juristul, persoană ce a îndeplinit această funcţie și în perioada în care in-culpatul Proca Florin Bogdan a fost, la rândul său, angajat ca și consilier al primarului Proca Gigi Fănel, i-ar fi comunicat faptul că decizia sa de angajare a fost îna-intată către Instituţia Prefectului, fără ca Primăria să fi e înștiinţată (n.red., ulterior) despre faptul că acea dispoziţie nu ar fi fost lega-lă”.

Dincolo de declaraţiile prima-rului de la Berevoești, asupra cărora vom reveni, este de men-ţionat faptul că în ecuaţie apare deseori „necunoscuta” poziţie a Prefecturii. O Prefectură care nu se afl ă la prima scăpare, iar ceea ce se întâmplă, spre exemplu, la Câmpulung cu actele propuse spre aprobare Consiliului Lo-cal va constitui subiect al unui articol în ediţiile următoare ale ziarului. O prefectură care a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești faptul că „nu au fost identifi cate adrese de revocare a actelor administrative menţionate (n.red., dispoziţiile de angajare) și acţiuni iniţiate în instanţa de contencios adminis-trativ pentru anularea acestora”.

Proca junior şi martorii au dat declaraţii diferite

Revenind la caz, anchetatorii au apreciat faptul că „apărarea for-mulată de inculpatul Proca Flo-rin Bogdan urmează a fi înlătura-tă, pe de o parte având în vedere declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, iar pe de altă parte având în vedere dispoziţiile legale în materie”. Se indică texte din Le-gea 161 din 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea trans-parenţei în exercitarea demnită-ţilor publice, a funcţiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancţionarea corupţiei, potrivit cărora un primar este obligat să nu emită o dispoziţie care produ-ce un folos material pentru sine, pentru soţul sau rudele sale de gradul I. Iar Proca senior și Proca junior, ca tată și fi u, sunt rude de gradul I. În cauză au fost audia-te persoane din Primărie, inclu-siv secretarul (n.red., unul dintre foștii secretari). Acestea au decla-rat fi e că au atras atenţia asupra situaţiei ilegale create prin anga-jări, fi e că nu li s-a cerut opinia în momentele în care s-a dispus cooptarea rudelor de gradul I în aparatul primarului.

Pedeapsă de până la 5 ani de închisoare

Trimiterea în judecată a lui Flo-rin Bogdan Proca a fost dispusă în octombrie 2018, cauza intrând pe rolul Judecătoriei Câmpulung, acolo unde se afl ă în faza de Ca-meră Preliminară. Pe 13 decem-brie, instanţa se va pronunţa pe marginea unor măsuri și excepţii fi e luate de magistraţi, fi e ridica-te de cel acuzat. Temeiul legal în acest caz îl constituie articolul 253 din vechiul Cod Penal, fi ind aplicabile prevederile legii mai blânde. Pedeapsa prevăzută este închisoarea de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maxi-mă. În noul Cod Penal, închisoa-rea prevăzută este cuprinsă între unul și 5 ani!

Fostul şi actualul primar de la Berevoeşti s-au angajat reciproc pe postul de consilier personal

PROCA, TATĂL ŞI FIUL, PRINŞI ÎNTR-UN GROSOLAN CONFLICT DE INTERESE

Prejudiciu de peste 14.000 de leiÎn cazul ”Florin Proca consilier personal”, organele de urmări-

re penală au calculat un folos patrimonial de natură economică,

constând în salariu și sporuri, în valoare totală de 4.892 de lei. La

Fănel Proca, pentru perioada iulie 2012-martie 2013, s-a ajuns la

9.484 de lei. Ideea e că, deși i s-a solicitat Primăriei Berevoești să

comunice dacă se constituie parte civilă, la momentul dispunerii

trimiterii în judecată a lui Florin Bogdan Proca nu se întâmplase

acest lucru. Adică niciun semn al posibilei intenţii de recuperare

a banilor utilizaţi în comiterea faptelor considerate a constitui in-

fracţiunea de confl ict de interese. Primar, se știe, este în continua-

re primul consilier personal, adică fi ul, Florin.

Material realizat de Cătălin Ioan Butoiu

Proca senior de-abia a fost supus expertizei psihiatrice

Gigi Fănel Proca, cercetat și el pentru aceeași faptă, nu va fi jude-

cat împreună cu fi ul. Asta pentru că seniorul a făcut tot posibilul

ca acţiunea penală să nu evolueze, cerând el însuși să fi e expertizat

psihiatric (se știe că are unele probleme de sănătate, mai ales că în

urmă cu mai mulţi ani a suferit un accident vascular cerebral). A

solicitat acest lucru, dar nu s-a prezentat - „în mod nejustifi cat” -

la Serviciul de Medicină Legală Argeș pentru expertizare. Practic,

acesta nu era de găsit acasă atunci când oamenii legii veneau să-l

ducă la SML, totul fi nalizându-se prin obligarea acestuia să se pre-

zinte la expertiză. Cauza a fost disjunsă, s-a format un alt dosar

pentru Gigi Fănel Proca, iar până în prezent procurorii nu au dat

decizie de încetare a urmăririi penale sau trimitere în judecată.

După groapa Securităţii și sclavia de la Gămăcești, comuna Berevoești se evidenţiază încă o dată. Și nu în bine, în condiţiile în care în urmă cu trei ani procurorii s-au autosesizat asupra situaţiei create de fostul și actualul primar, Gigi Fănel Proca, și Bogdan Florin Proca, tatăl și fi ul fi ind anchetaţi sub suspi-ciunea de confl ict de interese. Fiul a fost trimis în judecată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești; rămâne de văzut ce se va întâmpla în cazul tatălui.

Document spectaculosAles primar, Florin Proca

se concediază din funcţia de consilier personal al tatălui său

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1273 (5 - 11 decembrie 2018)

Cu ocazia zilei Sfântului Nicolae,Primăria Dârmănești

urează tuturor sărbătoriților din localitate tot binele din lume.

LA MULȚI ANI!Primar, Emilian Ciolan

După ce ziarul nostru a dezvăluit în mai multe rânduri că RMN-ul de la Spitalul Județean funcționează cu sincope și după ce inițial ne-am lovit de o lipsă de comunicare, atât la CJ Argeș, cât mai ales la nivelul ma-nagementului Spitalului Județean, președintele Dan Manu s-a decis să dea cărțile pe față și să vorbească deschis despre acest subiect. Zilele trecute, președintele CJ Argeș ne-a spus, cu subiect și predicat, cum s-a ajuns la situația absolut scandaloa-să ca doar doi din șase doctori să poată lucra la acest RMN de ultimă generație.

Pe hârtie, toți doctorii păreau că au competențe specifi ce. În realitate...

Concret, din documentele existente în dosarele profesionale ale medicilor care deservesc în prezent Laboratorul de Ra-diologie și Imagistică Medicală al Spi-talului Județean Argeș, rezulta că șase medici au obținut competența pe RMN, după cum urmează: Dincă Eugenia (2012), Gliga Silvia (2008), Stan Iulia (2008), Dinescu Maria Lorelai (2006), Tudor Daniela Cornelia (2006) și Fianu Daniela Mirela (2001). ”În baza acestor competențe, Spitalul Județean Argeș a considerat că există resurse umane sufi -ciente care să susțină dotarea unității cu un aparat RMN, cu scopul de a le acorda pacienților posibilitatea de a dispune de acest tip de investigație în județul Argeș și în sistem public”, spune Dan Manu. Numai că, după cum mărturisește același Dan Manu, ”am descoperit ulterior că ceea ce scria în hârtii nu corespundea cu realitatea. Iar doamna doctor Dincă, șefa Laboratorului de Radiologie și Ima-gistică Medicală, știa că doar doi doctori (dintre care unul era ea, n.red.) pot lucra efectiv la acel aparat RMN și nu mi-a co-municat acest lucru. Cum am descoperit

inadvertența? În perioada următoare trai-ningului de către reprezentanții fi rmei de unde a fost achiziționat aparatul RMN și care a avut ca scop pregătirea personalu-lui medical privind utilizarea acestuia și nu interpretarea rezultatelor investigației în sine, s-a constatat că doar doi medici și-au asumat competența profesională de a interpreta acest tip de investigație”.

Drept urmare, Spitalul Județean Argeș a început deja demersurile pentru ca ceilalți patru medici care dispun de competențe pe RMN să își completeze și actualizeze cunoștințele profesionale prin cursuri postuniversitare organi-zate de Universitatea de Medicină din București. Cursurile vor începe în ianua-rie 2019 în cadrul Spitalului Clinic Fun-deni - Clinica de Radiologie și Imagistică Medicală.

Remintim că, după dezvăluirile din “Jurnalul de Argeș”, șefa de la Radiologia Spitalului Județean, dr. Eugenia Dincă, care lucrează și la RMN-ul concurent de la Muntenia Hospital, a cerut - surpri-ză! - să fi e suspendată un an. Dan Manu (foto), președintele CJ Argeș, ne-a preci-zat că deocamdată nu s-a luat o decizie privind această cerere neobișnuită. D.G.

Doctorii s-au trezit cu aparatul în braţe şi unii habar n-aveau să lucreze pe el

Şefa Radiologiei ştia că doar ea şi încă o colegă pot lucra pe RMN-ul adus la Spitalul Judeţean

D ă i l d ăl i î i d ? Î i d ă i

Acest haos la nivel de organizare a generat un uriaș scandal

public în rândul pacienților, care aveau mari așteptări de la acest

aparat modern promovat intens de Consiliul Județean

ţ

Acest haos la nivel de organizare a generat un uriaș scandal t tă i de la acestenerat un u șat ș

„Doar doi medici din șase și-au asumat competența profesio-

nală de a interpreta acest tip de investigație”, explică Dan Manu,

președintele Consiliului Județean

Se spune că o adevărată ofensivă social-democrată a început după ce s-a stins Flacăra Centenarului, de vreme ce au prins glas și aleși locali care, până acum, au tăcut la ședinţe mai ceva ca Liviu Dragnea în gerul din 1 Decembrie! Și atacul nu se dă doar cu pionii, în condi-ţiile în care chiar deputatul Simona Bucura-Oprescu a sărit peste graniţa fostu-lui colegiu parlamentar și a zăbovit la o ședinţă a Con-siliului Local Câmpulung. Iar acolo, cu mânuţele-alea două puse pe umerii celor doi bărbaţi de partid și de stat (aiurea) - primarul Li-viu Ţâroiu și viceprimarul Mărgărin Blidaru - Simo-na a sărit pe liberali. „Au fost exprimate aici puncte de vedere care m-au făcut să mă gândesc la jurămân-tul pe care îl depunem cu toţii, consilieri, primari, parlamentari, cum că vom face tot ce stă în priceperea și puterea noastră pentru

comunitatea pe care o re-prezentăm. De aceea, este păcat să ne pierdem în situ-aţii de acestea, în care unii să vorbim peste ceilalţi sau, cumva, în văzul tuturor, să arătăm că nu am citit foarte bine ce am avut pe ordinea de zi sau că principalul nos-tru scop este, uneori, acela de a face politică”. Acesta a

fost discursul cu reproșuri la adresa consilierilor locali li-berali, care făceau feţe-feţe. Adică fi e erau încruntaţi ca de Crăciun, fi e zâmbitori ca de Halloween. Și nu era de mirare, căci printre ei se afl a însuși fi nul Simonei, consi-lierul liberal Bogdan David!

(C.I.B)

Cum i-a urecheat Simona Bucura-Oprescu pe liberalii din Câmpulung

Simona i-a luat sub „protecţia” sa pe pri-marul Ţâroiu și vicele Blidaru de la PSD

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1273 (5 - 11 decembrie 2018)

Profructta din Câmpulung îşi suplimentează producţia de sucuri naturale

Din luna noiembrie 2018, Profruct-ta, producătorul din Câmpulung Muscel de sucuri 100% naturale, a suplimentat oferta de sucuri na-turale cu linia ECO-presate la rece, conținând sortimentele din fructe de pădure crescute 100% organic. Pe lângă sucurile din mere, din pere, cireșe, vișine, coacăze - toate presate la rece - la raft se vor găsi și sucurile naturale 100% ecologice din afi ne, mure, zmeură și mixul din afi ne, mure, zmeură și cătina. Proprietăţile nutritive ale sucurilor Profructta și efectele benefi ce asupra organismu-lui au fost verifi cate și confi rmate prin analize temporizate, în cadrul Centrului de Bioanaliză al INCD Știinţe Biologice București.

Cu unitate de producţie la Câm-pulung Muscel, cu materia prima colectată din pădurile din zonele Câmpulungului, fabrica Profruct-ta scoate pe piaţă sucuri naturale 100%, presate la rece, fără niciun fel de aditivi, fără adaos de zahăr, apă, conservanţi sau coloranţi, pasteu-rizate scurt, conţinând vitamine și minerale benefi ce pentru organism. Unitatea de producţie este utilată cu echipamente de ultimă generaţie și instalaţii performante, ce păstrează intact gustul fructelor.

F. Silvestru

De Black Friday, Altex a vândut… Duster

Oarecum inedit, marile magazi-ne, unele specializate pe comerțul cu electronice, electrocasnice și IT, au vândut la preț redus în perioa-da promoțiilor de Black Friday și mașini Dacia. Altex, de exemplu, a avut la vânzare trei modele: Da-cia Duster Laureate 1.5 DCI 109 CP 4×4, Laureate 1.6 105 CP 4×2 și Laureate 1.6 115 CP 4×2 și s-au dat toate, după cum notează play-tech.ro. Dacia Duster de 109 CP a avut un discount de aproape 10.000 de lei. Ideea Altex de a vinde mașini de Black Friday a fost preluată de la eMAG, care a folosit-o prima dată în 2013. F. Silvestru

Piteştiul a devenit atractiv pentru dezvoltatorii de birouri

Fostele mari platforme industri-ale rede vin treptat „fabrici”, dar de această da tă de conţinut, pe măsură ce clădirile de birouri iau locul co-loșilor indus triali. Potrivit compa-niei de consultanţă Colliers In ter-national, București, Cluj, Timișoara și Iași conduc detașat în preferințele dezvoltatorilor de spații de birouri, dar atenția acestora a început să se îndrepte serios și spre orașe cu mai puțin de 300.000 de locuitori. „Pe lângă orașele mari, care se afl ă în plin avânt (și care și-au dovedit po-tenţialul), primim destul de des în-trebări de la companii interesate să deschidă birouri în orașe medii. Am avut cereri pentru Târgu Mureș, Si-biu, Oradea, Bacău, Constanţa sau Pitești”, a anunțat Simona Filip, Associate Director Offi ce Agency în cadrul Colliers International Româ-nia. F. Silvestru

Fost ministru al Muncii, Olguța Vasilescu s-a bă-tut cu succes ca să înceapă lucrările la drumul expres Craiova-Pitești. Dovada? Directorul general al CNA-IR SA, Narcis Neaga, a semnat luni, 3 decembrie, la Craiova, primele 3 con-tracte pentru proiectarea și execuţia a 3 loturi ale drumului expres Craio-va - Pitești. Tronsonul 1 (17,7 km) se întinde între km 0+000 și km 17+700 și are ca punct de început desprinderea din varianta

de ocolire Nord a munici-piului Craiova (unde este prevăzută amenajarea unui nod rutier), iar ca punct fi -nal limita județelor Dolj cu Olt. Tronsonul 2 (39,85 km), format din două lo-turi, se întinde între km 17+700 și km 57+550 și are ca punct de început limita dintre județele Dolj și Olt, iar ca punct fi nal în apro-pierea municipiului Slatina, la intersecția cu DN 65B în zona localității Valea Mare. Lotul 1 (18,5 km) - varianta de ocolire Balș - se

întinde între km 17+700 și km 36+200. Lotul 2 (21,35 km) - varianta de ocolire Slatina - se întinde între km 36+200 și km 57+550. În-tregul proiect are o lungime de aproximativ 121 km și o valoare estimată de 3,77 miliarde de lei, fără TVA, și va fi fi nanțat din POIM 2014-2020. Drumul expres Craiova - Pitești va avea 4 benzi de circulație (2 benzi pe sens) și va asigura o co-nexiune corespunzătoare a zonei de sud-vest a Româ-niei la Coridorul IV Pan European.

Iar dacă Olguța Vasilescu este un exemplu lăudabil de implicare pentru rea-lizarea unei lucrări foarte importante pentru regiunea din care provine, nu același lucru se poate spune des-pre parlamentarii PSD de Argeș, cei al căror guvern se afl ă la putere și care nu au făcut absolut nimic pen-tru începerea lucrărilor la autostrada Pitești-Sibiu. Și asta pentru că interpelările scrise și prozaice trimise la Ministerul Transporturi-lor, de care n-a ținut niciun ministru cont, nu pot fi în niciun caz considerate de-mersuri concrete.

Replică dură dinspre Sindicatul Dacia: „Parlamentarii de Argeș, în special cei ai Puterii, nu sunt buni de nimic”

Referitor la semnarea celor trei contracte pri-vind drumul expres Craiova-Pitești și la faptul că autostrada Pitești-Sibiu bate pasul pe loc, Ion Iordache, viceliderul Sindicatului Automo-bile Dacia a declarat pentru Jurnalul de Argeș: „Este foarte necesar și acel drum, e un semn bun că se face și ne dă și nouă speranța că se va face și Pitești-Sibiu. Pentru Dacia în sine, dru-mul Craiova-Pitești nu are nicio utilitate, dar pentru România are o utilitate enormă și e bine că se fac drumuri. Noi, cei de la Dacia, ne-am dori o discuție mai dură cu parlamentarii de Argeș referitor la autostrada Pitești-Sibiu, mai ales că se apropie niște alegeri. Partea proastă și tristă este că nu avem cu cine sta de vorbă pentru că, așa cum am mai spus, parlamentarii de Argeș în general, cei ai Puterii, în special, nu sunt buni de nimic”.

Florin Silvestru

Ţineţi minte, argeşeni!

Olguţa începe drumul expres Craiova-Piteşti, parlamentarii de Argeş nu fac nimic pentru autostrada Piteşti-Sibiu

Creșterea ar urma să ducă sala-riul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, de la nivelul actual de 1.900 lei, la nivelul de 2.050 lei, pentru un program complet de lucru de circa 167 ore/lună. Iar pentru absolvenții de învățământ superior sau per-soanele cu vechime de peste 15 ani, nivelul ar trebui să devină 2.350 lei.

Referitor la majorarea salariu-lui minim, reprezentanţii CCI spun: “Da, suntem de părere că salariile în România trebuie să crească! Este un imperativ ne-cesar dacă dorim o dezvoltare solidă și o reducere a decalajului și o aliniere la nivelul de viață și de consum din vest, cu care ne comparăm permanent. Dar aceste creșteri nu trebuie să ge-nereze dezechilibre și disparități în mediul economic. Marjele de profi t cu care operează majori-tatea agenților economici care angajează forță de muncă neca-lifi cată și slab califi cată (în spe-cial din comerț, turism, indus-tria alimentară, lohn - ramuri în care, de obicei, se plătește cu nivelul minim de salarizare) sunt mici (3-5%). Acești opera-tori economici vor avea puține opțiuni - vor concedia personal sau vor majora prețul produ-selor sau serviciilor. În ambele cazuri, efectele se vor răsfrânge

asupra noastră a tuturor, tradu-se fi e în spirala infl aționistă, fi e într-un efort mai mare al sta-tului de a aloca fonduri pentru cei disponibilizați (șomaj, pro-grame de reconversie, ajutoare sociale etc.)”.

Referitor la diferențierea sala-riului minim în funcție de ve-chime și studii superioare, opi-nia mediului de afaceri este că antreprenorul ar trebui lăsat să judece aceste abilități suplimen-tare ale angajatului și să le apre-cieze printr-o remunerație co-respunzătoare. A le aplica fără diferențiere și fără a ține seama dacă realmente anii de vechime sau studiile superioare aduc cu ele o expertiză reală în dome-niul de activitate în care lucrea-ză angajatul, nu înseamnă decât încă o povară suplimentară pe umerii unui antreprenor uneori sufocat de realitatea economică din țara noastră.

În încheiere, mediul de afaceri din Argeș consideră că majo-rarea salariului minim pe eco-nomie este acceptabilă, atâta vreme cât are fundamente eco-nomice (ca de exemplu ajusta-rea la infl ație), dar respinge cu fermitate majorări și diferențieri pe criterii care nu au legătură cu performanța și aptitudinile pro-fesionale.

M.S.

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș, ca instituție reprezentativă a mediului de afaceri din Argeș, este permanent la curent cu modifi cările legislative, mai ales cu cele care impactează direct asupra mediului de afaceri. În această categorie se înscriu și creșterea, anunțată pentru 1 ianuarie 2019, a salariului de bază minim brut pe țară, pre-cum și diferențierea salariului minim pentru persoanele cu studii superioare sau cu vechime în muncă de peste 15 ani.

CCIA Argeş consideră că majorarea salariului minim prezintă şi riscuri, nu doar avantaje

SIF Moldova (SIF2), emitent la Bursa de Valori București care gestionează active de circa 2 miliarde lei, mizează puternic pe afi ne, în contextul în care în vara anului 2018 a achiziţionat un teren de circa 24 hectare în Popești, judeţul Argeș, pe care vrea să dezvolte a treia fermă, și consideră că investiţia aduce randamente mai mari decât cele de la bursa de la București. Tot-odată, socie tatea are în derulare ultimele operaţiuni pentru achi-ziţia a încă unui teren în Argeș, unul de 10 hectare, după ce în august a majorat capitalul social al companiei care se ocupă de afacerile cu afi ne cu 3,3 milioa-ne lei, la 22 milioane lei, sumă vărsată integral pentru fi nanţa-rea investiţiei.

Mihai Ion (foto), primarul co-munei Popești, ne-a confi rmat investiția celor de la SIF Moldo-va în sudul județului și a decla-rat pentru “Jurnalul de Argeș”: „Da, așa este, au cumpărat în vară 24 de hectare și continuă să se dezvolte, astfel încât plantația respectivă să fi e de cel puțin 32 de hectare, din câte știu eu. Vă dați seama că pentru localitatea noastră o astfel de investiție este binevenită, în special pentru faptul că se vor crea locuri de muncă în număr foarte mare, chiar dacă multe dintre ele vor fi doar sezoniere. Din câte ne-au spus investitorii, în perioada de recoltare, care durează trei luni pe an, va fi nevoie de peste 300 de oameni care să lucreze zilnic la această fermă”. F. Silvestru

SIF Moldova dezvoltă o exploataţie de afi ne la Popeşti

Lactag ar putea încheia anul cu afaceri în creştere cu 62%

Producătorul de lactate și mezeluri Lactag merge spre afaceri de 60 milioane lei în 2018, ceea ce înseamnă un avans de 62%. Aceasta după ce compania a intrat în insolvenţă în 2016, iar CITR, adminis-tratorul judiciar, și echipa Lactag au decis să scoată la vânzare divizia de mezeluri. Astfel, Lactag, una dintre cele mai mari businessuri ro-mânești din producţia de lactate și mezeluri, a înregistrat în pri mele zece luni ale acestui an o cifră de afa ceri de 47,4 milioane de lei (circa 10,1 milioane euro), în creștere cu aproxi mativ 38% faţă de perioa-da similară a anu lui trecut, arată datele transmise de repre zentanţii CITR, administratorul judiciar al companiei. F. Silvestru

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1273 (5 - 11 decembrie 2018)

UNGHIURI DE VEDERE

UMILINŢĂ! FC Argeș a înregistrat sâmbăta tre-cută cel mai drastic eșec din actuala ediție de cam-pionat. Echipa din Trivale a fost învinsă cu 4-0 în deplasarea de la Balotești, iar umilința a fost maxi-mă pentru elevii pregătiți de Emil Săndoi.

Fotbaliștii de la Progresul Recea, specialiști în demonstrații de K1 cu arbitri.

Băi, arbitre, dacă mai îndrăznești să dai vreun cartonaș, te batem de îți sună fl uierul în cap!

Cornel Sorescu, președintele Asociației Județene de Fotbal Argeș, a rămas fără permis de conducere timp de o lună pentru cumul de puncte, adică indiscipli-nă în trafi c. Gurile rele vorbesc despre faptul că în acest fel se face economie de motorină la AJF, având în vedere că în fi ecare dimineață președintele Sorescu îl aducea la serviciu pe arbitrul Iulian Călin.

Zvonul săptămânii!

Boxerul argeșean Ma-rius Dumitru, în vârstă de numai 22 de ani, a de-venit săptămâna trecută vicecampion naţional la seniori. Sportivul legi-timat la CS Mioveni și pregătit de Daniel Preda a boxat la Campionatele Naţionale de Box Seniori desfășurate în perioada 26-30 noiembrie la To-mești - Iași. Dumitru s-a califi cat, după două victo-

rii, în fi nala competiţiei, unde a pierdut la puncte în faţa unui pugilist de la CSM Suceava.

Marius Dumitru este fost campion naţional în 2017, fost câștigător al Cupei României, meda-liat cu bronz la Centura de Aur și fost medaliat la Campionatele Naţionale de tineret și seniori.

M.I.

Marius Dumitru, vicecampion naţional de box la seniori

AS Viitorul Ștefănești 2007 a pierdut taxa de garanție

Meciul: AS Viitorul Ștefănești 2007 - ACS Basarabi Curtea de Argeș

Liga a IV-a FORTUNA SPORTS, seniori, etapa 15

Data: 2018-12-01Echipa sancţionată: AS Viitorul Ștefănești

2007Persoane sancţionate: Drăgan Robert Flo-

rin, Vidroiu Bogdan Mihai, Surcel Silviu Ga-briel și Olaru Cristian Valentin

Abatere: Injurii aduse la adresa brigăzii de arbitri.

Meciul: ACS Victoria Buzoiești - AS Viito-rul Ștefănești 2007

Liga a IV-a FORTUNA SPORTS, seniori, etapa 14

Data: 2018-11-24Echipa sancţionată: AS Viitorul Ștefănești

2007Abatere: Echipa oaspete, AS Viitorul

Ștefănești 2007, nu s-a prezentat la terenul de joc.

Rezoluţie: Jocul se omologhează cu sco-rul de 3-0 în favoarea echipei ACS Victoria

Buzoiești, conform art. 79, pct. 1, din Regu-lamentul Disciplinar, iar echipa AS Viitorul Ștefănești 2007 pierde taxa de garanție în baza listei anexe la Regulamentul AJF, poz. 21, col. 4.

AS Progresul Recea a părăsit terenul după trei cartonașe roșii

Meciul: AS Unirea Hârsești - AS Progresul Recea

Liga a V-a, Sud, etapa 13Data: 2018-11-18Echipa sancţionată: AS Progresul ReceaAbatere: În minutul 38, jucătorul cu nr. 10,

Grigore Adrian, de la echipa oaspete primește al doilea avertisment, după care, implicit, cartonașul roșu. Între timp, apar doi coechi-pieri, așa cum spune arbitrul meciului, ”m-au bruscat, mi-a căzut fl uierul, le-am arătat celor doi cartonașul roșu, iar echipa oaspete a pără-sit terenul de joc”.

Rezoluţie: Jocul se omologhează cu scorul de 3-0 în favoarea echipei AS Unirea Hârsești, în baza art. 79, pct. 6, echipa AS Progresul Recea primește o penalitate fi nanciară de 300 lei în baza listei anexe la Regulamentul AJF, poz. 10, col. 5.

Viitorul Ştefăneşti şi Progresul Recea, cele mai sancţionate echipe în ultimele etape ale fotbalului judeţean

Care este în prezent activitatea Centrului de Copii și Juniori de la FC Argeș?

- În prezent Centrul de Copii și Juniori de la FC Argeș funcționează cu 10 grupe de copii născuți între anii 2000 și 2012. Aceștia sunt pregătiți de antrenorii cu licență A și B Augustin Eduard, Petre Calotă, Daniel Ghiță, Paul Cioba-nu, Adrian Mălușanu și Georgian Șerban. Ce a însemnat colaborarea dintre Școala de Fotbal

“Nicolae Dobrin” și FC Argeș?- Majoritatea grupelor de la FC Argeș au provenit din ca-

drul Școlii de Fotbal “Nicolae Dobrin”. Era un lucru nor-mal ca autoritățile locale, în speță Primăria și Consiliul Lo-cal Pitești, să se orienteze către Școala de Fotbal “Nicolae Dobrin”. Atunci când spui FC Argeș, spui Nicolae Dobrin și atunci când spui Nicolae Dobrin, spui FC Argeș. Mai există Școala de Fotbal “Nicolae Dobrin”?- Școala “Nicolae Dobrin” există și va exista, pentru că în

proiectul nostru vrem ca și copiilor care, din diferite mo-tive, nu pot juca în cadrul grupelor de la FC Argeș, să le putem oferi șansa să joace pentru Școala “Nicolae Dobrin”, iar atunci când vor putea face față grupelor de copii ale FC Argeș să-i putem transfera și să joace pentru clubul fanion. Acest lucru duce și la o concurență între copii, ca cei mai buni să reprezinte FC Argeș.

„Jucătorii de la Școala «Dobrin» au venit la SCM și apoi la FC Argeș fără vreo pretenție fi nanciară” A existat vreo tranzacţie financiară între Școala de

Fotbal “Nicolae Dobrin” și FC Argeș?- Categoric nu. Și atunci când nu aveam o colaborare cu

SCM Pitești, doamna Dobrin a fost de acord ca jucătorii crescuți în cadrul școlii să meargă către echipa Piteștiului fără vreo pretenție fi nanciară, pentru că și Gicu Dobrin ar fi făcut la fel. Condiţiile oferite de către autorităţile locale vă ajută în

drumul către marea performanţă?- Autoritățile locale s-au implicat foarte mult și pe această

cale vreau să le mulțumesc factorilor care s-au implicat în acest lucru, în acest proiect și în mod special d-lui președinte al Consiliului de Administrație, Cristian Gentea. De ase-menea, le mulțumesc în egală măsură celor din conducerea clubului și foștilor fotbaliști alb-violeți care s-au implicat în acest proiect.

„Grupele de juniori U19 și U17 fac față cu brio în campionatele de juniori A și B” În aceste condiţii, care sunt produsele Centrului de

Copii și Juniori de la FC Argeș?- La nici doi ani de la reînfi ințarea Centrului de Copii

și Juniori, grupa de copii și juniori D, antrenată de către profesorul Daniel Ghiță, în vară s-a califi cat la faza zonală, trecând apoi mai departe în faza fi nală a campionatului de fotbal dedicat acestei vârste. De curând, grupele de vârstă antrenate de către profesorul Adrian Mălușanu s-au cali-fi cat în fazele zonale ale memorialelor “Gheorghe Ola” și “Gheorghe Ene”, organizate de către Federația Română de Fotbal. În acest timp, grupele de juniori U19 și U17 fac față cu brio în campionatele de juniori A și B organizate de Federația Română de Fotbal, terminând turul pe locul III,

cu perspective mai ales grupa antrenată de Augustin Edu-ard să rămână pe locul III. Concret, cu ce se poate lăuda Centrul de Copii și Juni-

ori? Mă refer la copii.- Ne putem lăuda cu rezultatele avute până în momen-

tul de față, fi ind conștienți că este loc și de mai bine, iar o mare bucurie a fost când Mihai Ianovschi, antrenor zonal din partea Federației Române de Fotbal, ne-a transmis că, după 4-5 jocuri ale echipei naționale U17, Ionuț Oprescu este chemat pentru a fi urmărit de staff -ul federal, pentru a face parte din cadrul echipei naționale U16 antrenate de Adrian Văsâi.

„Mai există și alți copii cu care, peste câțiva ani, FC Argeș se va mândri” Cum a putut ajunge acest jucător la acest nivel?- El a început fotbalul sub îndrumarea profesorului Alin

Popescu la CS Bradu și pe această cale apreciez mun-ca depusă de antrenor și, nu în ultimul rând, a copilului, acesta fi ind un tânăr de mare perspectivă. Avem, așadar, un Vulturaș care este prezent la selecțiile pentru echipa națională de fotbal a României U16! Ionuţ Oprescu este fundaș central la grupa 2003 a clubului nostru, care este pregătită de antrenorii Petre Calotă și Georgian Șerban. El a participat la o selecţie la Buftea pentru completarea lotului naţional al României Under 16 condus de Adrian Văsâi. Mai putem evidenţia și alţi copii?- Nu aș vrea să dau nume tocmai pentru a nu afecta acti-

vitatea lor, dar vă asigur că în cadrul Centrului de Copii și Juniori mai există și alți copii cu care, peste câțiva ani, FC Argeș se va mândri.

Marius Ionel

Petre Calotă, directorul Centrului de Copii şi Juniori al FC Argeş:

„În nici doi ani de la reînfi inţare, am obţinut rezultate. Avem un copil la Naţionala U16 a României”

Viitorul Ștefănești este ”oaia neagră” a fotbalului de Liga a IV-a. Pe lângă faptul că fotbaliștii din Ștefănești îi înjură pe arbitri ca la ușa cortului, această echipă se prezintă la meciuri după bunul plac. Așa se face că Ștefăneștiul are zero puncte la fi nalul turului de campio-nat. O altă echipă care nu face cinste fotbalului județean este AS Progresul Re-cea, formație care a părăsit terenul de joc după ce trei jucători au primit cartonașul roșu în partida cu AS Unirea Hârsești. Iată sancțiunile dictate de Comisia de disci-plină a AJF Argeș.

M.I.

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1273 (5 - 11 decembrie 2018)

Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); ( joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

E la o aruncătură de băț cam tot ceea ce mă în-conjoară. Tableta asta e de săptămâna trecută, dar, pentru că am fost martor la Sfi nțirea Catedralei Neamului, șefi i de la “Jurnal” mi-au cerut întâie-tatea. Și, că veni vorba, încă o fi nă observație vizavi de cârcotașii care, deși nu au contribuit cu nimic, cer socoteală! Că așa e la noi, românii! Cum face unul ceva, cum îl belești! Arena Națională a costat 230 de milioane de euro, benefi ciază de ea 2 ore pe săptămână, CONTRACOST, un număr necunos-cut de microbiști. Catedrala Mântuirii Neamului a costat 225 de milioane de euro și benefi ciază de ea, în mod GRATUIT, 85 de procente din populația ortodoxă.

Ce scriam în urmă cu două săptămâni din Bul-garia!

Mi-am găsit cortul franjuri! L-a numit dărâmăt pe jumătate sfânta ninsoare care a potcovit binișor Siliștea mea. Dacă aș avea bănuți mai mulți, aș an-gaja o secretară cu 5 mâini, cu două să scrie ce îi dictez (mă îmbăt dacă dau gata trei proiecte până în martie ce vine), cu alte două mâini să-și astupe guriţa și să nu vorbească, să nu mă întrerupă, iar cu una să răspundă la telefon când sună Sfântul Pe-tre, rugat de Maica Domnului să mă țină în frâu de la cele lumești. Singura condiție, dacă există o asemenea femeie, este să cumpere un bilet de tren până în Vladivostok și retur. Cu acces la vagonul restaurant și cam atât. Ar dura treaba cam... o lună! Eh! Vise, taică părinte, vise! Uff ff ! Trebuie să vă spun că sunt în Bulgaria când scriu rubrica, dar de trimis o trimit eu joi. Sunt în Dobrici, într-un parteneriat european cu accent pe brutărie, bucă-tăreală etc. M-a trimis surioara mea Nela Minca, din Constanța. Nu intru în amănunt, că dau în pu-blicitate și nu e “Jurnalul” meu! Deci domnu’ poet Silișteanu și Florian, care a demonstrat nu odată calități cu scântei în arta vestitului gătit, mai ales la

tuci, s-a perfecționat în... făcut pâine! Bre, crapă de ciudă toți căpcăunii! Am participat la toate cursu-rile și e fantastic să descoperi atâta miracol în grâul Lui Dumnezeu. Cred că aș fi un brutar bun! Știu să bat aluatul sau să îl împrietenesc cam pentru 14-15 feluri de pâine! Îmi făcusem un plan cu rubrica asta și anume o ordine, un desfășurător! Iar l-am cam uitat. Țin minte că am promis unui fost coleg de liceu, care vinde mașini în târg, că dăm un semnal și că și prin “Jurnal de Argeș” vom putea partici-pa la aducerea zâmbetului unui copil cu probleme. Am înțeles că fetița are 9 ani, că, în timp ce era în burtica mamei, care mai avea tot acolo un geamăn, s-a întâmplat ceva rău... care a conturat o tumoare malignă. Afl u că fata are 9 ani, că se numește Cori-na Maria și că mama ei se numește Radu Mariana! Sunt pe hârtia asta niște conturi în Banca Transilva-nia. Nu văd totuși niște numere de telefon pe afi șul primit, mai multe informații... Dacă le afl u în timp util, le alăturăm. Și tot în zona sensibilă a acestui cotidian care răsucește cuțitul în rană, facem un apel pentru a ajuta, dacă putem, la salvarea vieții unui mare golit român, Ghiță Danciu, întemeie-torul trupei Orizont 77, acolo unde a pus inima și vocea Magda Puskas. Din 30 de mii de euro, de cât are nevoie, s-au strâns.... 837 de euro până în momentul în care scriem la ziar. Pe facebook există o linie unde puteţi dona. Toată lumea are facebook, așa că ușor găsiți amănuntele. Banca Transilvania, BO02CECEC008363031, cont în lei, Asociația Culturală Transilvania!

Doamnelor și domnilor cititori și oameni buni, ne scriem de prin Italia în vremea următoare.

Florian Silişteanu, un poet român printre ai lui Dobrici, Bulgaria, miercuri, 21 noiembrie 2018

(rescris în Italia, Treviso, joi, 29 noiembrie 2018)

JURNAL DIN CANA CU PĂSĂRIJURNAL DIN CANA CU PĂSĂRI

De Catedrala Mântuirii Neamului benefi ciază gratuit 85 de procente din populaţia ortodoxă

ÎNCHIRIERI LIVRĂRI

Federaţia Română de Automo-bilism Sportiv a organizat o ma-nifestare dedicată Centenarului,

o cursă inedită denumită „Raliul României Unite 100”. Partici-panţii, licenţiaţi FRAS sau nu, cu

mașini acreditate sau nu, au mar-cat, în drumul spre Alba-Iulia, încheiat pe 1 Decembrie, cât mai multe localităţi în care s-au dat lupte în Primul Război Mondial. Toţi au fost obligaţi să-și decoreze automobilul cu un drapel al Ro-mâniei.

Manifestarea a fost iniţiată în luna octombrie, fi ind aprobată de Norris Măgeanu, musceleanul afl at la conducerea Federaţiei de Automobilism. La Raliul 100 au participat și 12 musceleni îmbar-caţi în șapte mașini, atât ARO și M461, cât și Dacia. Printre aceștia s-a afl at un alt membru al Consiliului Federal al FRAS, Că-tălin Nicolaescu, cel care este vi-cepreședinte în cadrul Federaţiei.

(C.I.B)

Muscelenii au participat la Raliul României Unite 100

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1273 (5 - 11 decembrie 2018)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ A DR. PETRE IONESCU

Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș. Relații la tel: 0725.310.632.

Se vinde tabloul „Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

CENTRUL CULTURAL

PITEȘTI ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR

SPAȚII ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL

CASA CĂRȚII. Relatii la tel. 0248/219976

sau la sediul Centrului Cultural Pitești,

din Municipiul Pitești, Strada Craiovei nr. 2,

Bl. G1, Jud. Argeș.

Problema acordării demnităţii de mareșal a fost abordată în toamna anului 1918, de guvernul condus de generalul Coandă, care pregătea reîn-toarcerea de la Iași în capitala eliberată a familiei regale, a guvernului și a celorlalţi demnitari ai statului. Prima „carte” de mareșal s-a dospit ad-hoc, în casa profesorului ieșean Ursu, misiunea fi ind una dintre cele mai delicate, cei care urmau să o întocmească neavând la îndemână o docu-mentaţie serioasă în acest sens. Cu toate acestea, ea a fost elaborată „sub impresia cărţilor de boie-rie și răzeșie acordate de domnii Ţărilor Române în ocazii similare vitejilor”.

Ca urmare, pe Dealul Mitropoliei, la 18 no-iembrie/1 decembrie 1918, în ziua când la Alba-Iulia se împlinea destinul ţării, aici, în asistenţa mulţimii, a înalţilor demnitari, a mitropolitului Pimen al Moldovei, a generalului Berthelot, șeful Misiunii Militare Franceze, a comandanţilor de armate, generalul Eremia Grigorescu, eroul de la Mărășești, în calitatea sa de ministru de Război, a dat citire primei cărţi de mareșal. Deosebit de emoţionat de surpriza făcută, regele Ferdinand, care a primit demnitatea de mareșal al României ca și cap al oștirii, a spus: „Se cuvine și dumnea-voastră, celor care aţi comandat armate în războ-iul nostru, să fi ţi înălţaţi la rangul de mareșal”.

Acest gând s-a realizat abia în 1930, când, prin votul Senatului și al Camerei Deputaţilor, a fost creată demnitatea de mareșal al României, înce-pând cu 14 iunie 1930. Potrivit legii, demnitatea era onorifi că și se acorda generalilor de armată care au condus cu succes operaţiunile armatei ro-mâne în funcţia de șef al Marelui Cartier General sau de comandant titular al unei armate. Pe baza acestei legi au fost investiţi cu demnitatea de ma-reșal al României generalii Constantin Prezan și Alexandru Averescu pentru serviciile aduse ţării în războiul de întregire a neamului românesc.

Conform statutului, însemnul de mareșal era reprezentat prin două bastoane încrucișate, fi xa-te pe epoletul de general de corp de armată. La acestea se adăuga, desigur, bastonul de mareșal (împăratul Napoleon spusese cândva: „În fi ecare raniţă de soldat se afl ă un baston de mareșal”), lung de 35 cm, acoperit cu catifea purpurie, îm-podobit cu acvile încrucișate de aur și ornat la capete cu frunze de stejar, tot de aur. Printre alte drepturi, onoruri și avantaje materiale prevăzute de lege, în 1938 s-a instituit indemnizaţia mare-șalilor, care era de 60.000 lei lunar drept soldă și 50.000 lei lunar indemnizaţie de reprezentare.

Prof. dr. Cornel Carp

Mareşalii Marii Uniri

Argeşul este prezent la Târgul de Crăciun din Bucureşti

Târgul de Crăciun din Capitală este deschis tuturor românilor, fără taxă de intrare, până pe 26 decem-brie, în Piaţa Constituţiei. Acesta include numeroase atracţii, precum concerte, un carusel pentru copii, un patinoar în aer liber și casa lui Moș Crăciun, dar va fi și locul unde se vor desfășura multe activităţi dedicate sărbătorilor de iarnă.

În program pe 24 decembrie fi gurează „Crăciunul românilor din toată ţara”, acolo unde vor cânta și vor juca interpreţi de folclor și ansambluri din întreaga Românie. Printre protagoniști – nu mulţi la număr! - se vor afl a Ansamblul de datini și obiceiuri „Carpaţi” din Câmpulung Muscel și Ansamblul folcloric „Doi-na Bascovului” din Pitești. C.I.B.

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1273 (5 - 11 decembrie 2018)

Vând teren 1900 mp în Ștefănești, în zona

Primăriei, cu utilitățile la poartă. Tel: 0766/636790

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu

toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti.

Preţ 65.000 euro. Tel. 0729.103.390,

0744.380.731

Tipografi a Editurii Paralela 45ANGAJEAZĂ

MAŞINIST-TIPOGRAFTel. 0755.13.77.63

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape

de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă. Preţ: 3 euro/mp, negociabil.

Tel. 0722651895

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu. Parter, două balcoane, două

băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane, gresie, faianţă.

Preţ: 68.000 euro. Tel: 0733.945.777.

ANGAJĂM

confecţioneri și montatori, pentru tâmplărie aluminiu, PVC și geam termoizolant.

Tel. 0728.860.011

ANGAJEAZĂSOFER PE SPRINTER 3,5 TONE

PENTRU TRANSPORT IN COMUNITATECV la email: monica@yantrans.ro, ioni.yanis@gmail.com

Telefon: 0759 055 778 sau 0743 767 026

MICA PUBLICITATE Unic proprietar vând apartament decomandat conform 1, cartier Războieni/în A-uri şi cumpăr, apartament 2 camere zona Prundu, Craiovei, Fraţii Goleşti sau Gară Sud. Telefon 0749/484,150, 0348/438.150. Vând 5 uşi stejar şi iepuri, în sat Coteşti, comuna Godeni. Telegon 0744/754.292 Vând 480 mp teren intravilan în Sat Siliştea, Comuna Căteasca, la 14 Km de Piteşti, fântână în curte şi curent electric. Preţ 15 euro/mp., uşor negociabil. Telefon 0752/982646. Vând/închiriez apartament 2 camere confort 1, zona Ceair. telefon 0745/182.742.

Vând mobilă de bucătărie, sufragerie şi dormitor, covoare, state bună, preţ avantajos.telefon 0770/338112. Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Proprietar vând VW Jetta, 1,9 disel, 2007, euro 4, full-option, metalizat, 133.000 km, reali, carte service, cauciucuri iarnă-vară, consumabile schimbate recent + distribuţie. Tel. 0770.338.340.

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vând apartament 3 camere, confort 1, etaj 1/4, super

îmbunătăţit, situat în Mioveni-central (vedere la strada

principală). Relatii la telefon 0799/980110, preţ 55.500

euro negociabil.

Caut peroana pentru ingrijire batran. Telefon 0751/066.565.

Salariu avantajos.Vând 2.800 mp teren intravilan,

cu toate uilităţile, situat în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând ţuică veche şi nouă, 30 de grade, preţ avantajos.

Tel. 0745966256

Primesc în gazdă fete sau băieţi. Tel. 0348.802.539

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

VÂND mobilă bucătărie, cabină duş şi alte obiecte de uz casnic,

la preţ redus. Tel. 0729.033.987

Mobexpert Pitesti ANGAJEAZA

personal necalifi cat, califi care la locul de munca in meseria de MONTATOR MOBILIER.

Experienta in montaj mobilier constituie un avantaj.Relatii la tel 0727.333.831

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută

orice instalaţie de gaz metan. Revizii instalaţii

gaze, verificări centrale termice. Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

Centru stomatologic privat WHITE DENTAL CLINIC,

situat în Ştefăneşti, Argeş

angajează tehnicieni dentari (CAD-CAM, ceramist)

și asistenţi medicali.Asteptăm CV-urile dumneavoastră la

offi ce@whitedentalclinic.ro.

Vând teren împrejmuit, suprafaţă 74 mp, situat în cartier Tudor Vladimirescu, strada Dimitrie Gusti nr. 15A (în spatele blocului

P10-11). Preţ 11.100 euro, negociabil, telefon 0728/376049, 0731/522678,

0348/41998.

Vând grâu, porumb (ştulete), ovăz, fl oarea soarelui, preţ avantajos. Telefon

0744/495253, localitatea Albota-Cerbu, judeţul Argeş.

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITESTIZona gară sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)Relatii la tel. 0722.362171

Deutsche Telekom Stif-tung își extinde implicarea internațională prin colabo-rarea cu Fundația Progress din România. Cele două organizații vor crea împre-ună o ofertă de servicii la nivel elementar, care vizează consolidarea interesului față de temele ȘTIM în rândul copiilor din România, cu ajutorul bibliotecarilor ce vor fi implicaţi în proiect.

Proiectul „STEM Volunteer Readers” a fost derulat în Germa-nia cu un mare succes încă de la lansarea sa din 2015. Proiectul se bazează pe studii științifi ce care arată că, în special la vârsta școlii primare, abordarea subiectelor și întrebărilor legate de știință, tehnologie, informatică și mate-matică (ȘTIM) au impact asupra modului în care copiii se exprimă și asupra formării abilităților lor de lectură. Activităţile vor gene-ra un interes deosebit față de co-municarea verbală și alte forme de comunicare, deoarece copiii trebuie să identifi ce și să descrie fenomenele cercetate și să-și ex-prime gândurile și ideile.

Implementarea proiectului „Ora să ȘTIM” în România va fi gestionată de către Fundația Pro-gress. Ca o primă etapă, forma-torii asociaţi Fundației Progress vor instrui 130 de bibliotecari din România, după un curs de bază ce va fi găzduit de Bibliote-ca Naţională a României. Aceștia vor preda modalități de asociere a cărților de copii cu tematica ȘTIM adecvată vârstei și vor fi urmate de activități practice. Ur-mătorul pas va fi apoi ca biblio-tecarii să le citească săptămânal copiilor cu vârste cuprinse între trei și zece ani din cărţile cu te-matică ȘTIM. Pentru a le ajuta în acest scop, bibliotecile vor pri-mi cutii de cărți gratuite special

selectate și materiale dezvoltate de Fundația Progress, ce oferă sugestii de activități. Proiectul se va desfășura în 12 județe din Ro-mânia: Argeș, Bihor, Dâmbovița, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Mureș, Neamț, Sălaj, Vâlcea și Vrancea.

Proiectul de cooperare va funcționa inițial până în iunie 2019. Cunoștințele obținute vor fi utilizate de ambii parteneri pen-tru a dezvolta în continuare alte activități de proiect. Informații suplimentare pot fi găsite online la www.telekom-stiftung.de/vo-lunteer-readers și pe www.face-book.com/orasastim/

M.S.

Deutsche Telekom Stiftung şi Fundaţia Progress colaborează în proiectul STEM Volunteer Readers / Ora să ŞTIM

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1273 (5 - 11 decembrie 2018)

Cu ocazia zilei Sfântului Nicolae,

Primăria Moșoaia urează tuturor

sărbătoriților multă sănătate și realizări pe

toate planurile.LA MULȚI ANI!Primar, Florea Ene

Cu ocazia zilei Sfântului Nicolae,

Primăria Bogați urează tuturor sărbătoriților multă sănătate și realizări pe

toate planurile.LA MULȚI ANI!

Primar, Ion Gârleanu

Am deosebita plăcere să urez toate

cele bune tuturor sărbătoriților

de Sfântul Nicolae. Multă sănătate și fericire

alături de cei dragi!LA MULȚI ANI!

Dănuț Bica, deputat PNL de Argeș

Am stat de vorbă cu inițiatorul acestei acțiuni, șeful formației Salva-mont Nucșoara, Valentin Retevoi. ”Traseul a fost destul de difi cil, pentru că erau zăpadă și gheață. În partea superioară, am folosit colțarii și pioleții, altfel nu se putea urca. A fost destul de frig, sub zero grade oricum”, ne-a povestit salvamontistul Valentin Retevoi. Traseul parcurs până pe Vârful Moldoveanu și înapoi a durat opt ore. La 3:30 dimineața, alpiniștii au pornit cu mașina pe drumul forestier din Nucșoara. La 5:30 au ajuns la Stâna lui Burnei, de unde și-au început as-censiunea. La ducere au folosit traseul Valea Rea-Viștea și s-au întors pe Vârful Roșu-Valea Rea. Cei cinci s-au mai inter-sectat cu un singur turist, care cobora din Refugiul Viștea. Pe munte, liniște și o priveliște impresio-nantă, de un alb imacu-lat.

Mari Tudor

În cinstea Centenarului, au urcat, la sub zero grade, pe Vârful Moldoveanu „Am folosit colțarii și pioleții, altfel nu se putea urca”, povestește salvamontistul Valentin Retevoi, unul dintre cei cinci temerari

Au marcat Centenarul Marii Uniri pe cel mai înalt vârf al României. Trei membri ai echipei Salvamont Nucșoara, alături de doi turiști, au urcat pe Vârful Moldoveanu (2544 m) în cinstea Zilei Naționale. Ascensiunea a avut loc în dimineața zilei de 2 decembrie. Cei cinci s-au întors după opt ore.

Lucrările demarate pe Calea Drăgășani la sfârșitul lunii noiembrie au debutat cu protestul mai multor locatari din zonă, care au reclamat că bordurile, prea înalte, le împiedică accesul către proprietăți.

Iată ce acuză Mariana Rambela, managerul Complexului-restaurant “Capitol”: ”În ziua de sâmbătă, 24 noiembrie 2018, au pus bor-durile și au turnat asfalt pe Calea Drăgășani. Pentru noi a fost un blocaj total, în condițiile în care am avut organizate patru botezuri. Nu s-a putut intra în incinta Complexului «Ca-pitol» decât cu pasul. Inițial a fost vorba de lucrări doar în fața restaurantului, pentru ca mai apoi, adică luni, 26 noiembrie 2018, să se pună borduri de minim 10 cm și în fața porții de intrare. Explicația care mi s-a dat de către oamenii care lucrau acolo a fost aceea că așa este prevăzut în proiect. Adică doar la mine în fața porții s-au turnat borduri (vezi foto - n.r.), pentru că la ceilalți vecini nu s-a făcut așa ceva, au lăsat spațiu de acces, așa cum este nor-mal. Am înțeles că fi rma care execută lucrarea este «Comesad»...

Vreau să vă mai spun că, în momentul în care am întrebat de ce la mine în poartă se pun bor-duri și la ceilalți nu, au chemat poliția locală... Le-am spus că nu pot intra cu mașina în curte și mi-au promis că rezolvă această problemă.

Cum? Au turnat niște beton care să facă legă-tura între înălțimea bordurii și suprafața nor-mală. Repet! Pe Calea Drăgășani, la intrarea în nicio curte de proprietari nu sunt puse bor-duri. Doar la mine! Să fi e vorba de vreo răzbu-nare? Nu știu! Vă dați seama că în apropiere de noi există o casă părăsită la care nu s-a pus bordură, iar la «Capitol» s-a pus?! Mi s-a mai spus că mi s-a pus bordură ca să nu-mi intre apa în curte la precipitații. Păi, m-am văitat eu de așa ceva? Ce va zice acum toată lumea care intră la noi în curte? Avem organizate nume-roase evenimente și cum este sau ar fi ca toată lumea să sară efectiv peste această bordură?!”.

Viceprimarul Sorin Apostoliceanu: „Proiectantul a stabilit casă cu casă, intrare cu intrare, în urma vizitei la fața locului”

Viceprimarul Sorin Apostoliceanu, care spu-ne că a mai fost chemat în zonă de către un alt cetățean nemulțumit, zice că stratul de asfalt se va înălța, astfel încât problema ar putea fi remediată. „Au mai fost probleme acolo, mai spre blocuri. Ceea ce pot spune este că ceea ce s-a pus acum este stratul de uzură, nu este stra-tul fi nal. Stratul fi nal se va ridica foarte mult și probabil că va ajunge până la bordura care o incomodează pe dânsa. Nu a zis nimeni că la «Capitol» se face așa și la nu știu, numărul 75, se face altfel. Asta e o tâmpenie. Proiectantul a stabilit casă cu casă, intrare cu intrare, în urma vizitei la fața locului. De asta vă zic, eu am fost la fața locului la cineva lângă spălătorie, care, tot așa, era o persoană cunoscută și i-am ex-plicat faptul că stratul o să vină până aproape de bordură și sunt patru centimetri maximum, care pot fi trecuți cu mașina foarte ușor. Nu știu, la doamna de la «Capitol» nu am fost la fața locului. Răzbunare din partea cui să fi e? Doamne ferește, asta e cea mai mare tâmpenie pe care am auzit-o în viața mea”, ne-a declarat viceprimarul. Alina Crângeanu

Asfaltare cu scandal pe Calea Drăgăşani. Patroana de la „Capitol” e deranjată de bordurile prea înalte

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1273 (5 - 11 decembrie 2018)

CS Mioveni are plăcerea să ureze

toate cele bune tuturor sărbătoriților de Sfântul

Nicolae. Multă sănătate și fericire alături de cei dragi!

LA MULȚI ANI!

Cu ocazia zilei Sfântului Nicolae,

Primăria Pietroșani urează tuturor sărbătoriților din localitate multă sănătate și realizări pe toate planurile.

LA MULȚI ANI!Primar, Eugeniu Pătru

Cu ocazia zilei Sfântului Nicolae,

Primăria Stolnici urează tuturor

sărbătoriților din localitate multă

sănătate și realizări pe toate planurile.LA MULȚI ANI!

Primar, Sevastian Pupăză Roșu

Cu ocazia zilei Sfântului Nicolae,

PSD Pitești urează tuturor sărbătoriților

multă sănătate și fericire.

La Mulți Ani!Președinte,

Cristian Gentea

Cu ocazia zilei Sfântului Nicolae,

Primăria Ciofrângeniurează tuturor

sărbătoriților din localitate multă

sănătate.LA MULȚI ANI!

Primar, Dorin Panțeru

CENTRUL CULTURAL MIOVENI - PROGRAMUL CURSURILOR GRATUITE

Ora Sala Curs Profesor/Instructor

LUNI10.00-19.00 Etaj II, Sala ,,Muzic Pian Iliu Denisa

16.00-17.30 Centrul Cultural Corp B (sediul vechi)

Abilit i practice Iordachi Carmina

17.00-19.00 Sala de spectacole17.00-18.00: Încep tori18.00-19.00: Avansa i

Dans modern sportiv Ionescu Daniel

MIERCURI10.00-19.00 Etaj II, Sala ,,Muzic Pian Iliu Denisa11.00-15.00 Etaj II, Sala ,,Monaliza Zegheru Canto muzic u oar Martin Alexandra14.00-15.30 Centrul Cultural Corp B

(sediul vechi)Modelaj în lut Orlando N stase

15.00-18.00 Etaj III, sala ,,Plai de Dor15.00-16.00:clasele I-IV16.00-17.00: pre colari17.00-18.00: pre colari

Balet Andrei Nicoleta

16.00-17.30 Centrul Cultural Corp B (sediul vechi)

Abilit i practice Iordachi Carmina

17.00-19.00 Etaj II, Sala ,,Arte Plastice Iconografie Fulger Lucia

JOI14.00-15.30 Centrul Cultural Corp B

(sediul vechi)Modelaj în lut Orlando N stase

VINERI15.00-17.00 Etaj III, sala ,,NOVA Mandolin Arsenescu Florica

17.00-19.00 Sala de spectacole17.00-18.00: Încep tori18.00-19.00: Avansa i

Dans modern-popular Horobeanu Ion

SÂMB T09.00-13.00 Etaj II, Sala ,,Arte Plastice Pictur Galan Lucia

10.00-12.30 Sala de spectacole Dans popular Oancea C t lin

10.00-13.00 Etaj III, sala ,,NOVA Mandolin Arsenescu Florica

TBM LIGHT, partener autorizat Electromagnetica, vă oferă soluţia: corpuri de iluminat cu LED, fără emisii ultraviolete,

pornire instantanee, peste 50.000 de ore de funcţionare, fără mentenanţă

Am deschis show-room TBM LIGHT în Piteşti, zona autostradă, unde găsiţi toată gama de corpuri de iluminat cu LED

pentru uz casnic, birouri, sectoarele industrial, public şi perimetral.

TBM LIGHT vă oferă cele mai bune soluţii de iluminat! Pentru comenzi:

www.tbmlight.ro sau 0730 088 705.

VREŢI SĂ ECONOMISIŢI VREŢI SĂ ECONOMISIŢI

CU PÂNĂ LA CU PÂNĂ LA 80% 80% ENERGIE ELECTRICĂ? ENERGIE ELECTRICĂ?

Pe 5 decembrie a.c., începând cu ora 16.30, se deschide - la Gră-dina de Vară - “Grădina lui Moș Nicolae”. Este o manifestare or-ganizată de Consiliul Județean Argeș și instituțiile subordonate pentru toți copiii, mari și mici, din județul Argeș, afl ată deja la cea de-a III-a ediție.

Astfel, miercuri după-amiază, în ajunul sosirii Sfântului care aduce daruri celor mici, de la ora 16.30, în centrul municipiului Pitești, la Consiliul Județean Argeș, spiridușii lui Moș Nicolae vor căuta copiii cuminți pentru a le oferi dulciuri, covrigi și nuci, dar nici cei mai năz-drăvani nu vor fi trecuți cu vederea!

Împreună vom merge la Grădina de Vară, care în această iarnă se trans-formă în “Grădina Moșului”, unde copii, părinți și bunici sunt așteptați cu multe surprize, de la căsuțele spe-cial amplasate, unde pot servi un ceai, ciocolată caldă, dulciuri sau chiar un vin fi ert cu scorțișoară, la bradul frumos împodobit, unde își pot face fotografi i cu personaje de poveste.

Tot aici, de la ora 17.00, pe scena special amenajată, vor urca persona-je de poveste, însufl ețite de actorii de la ”Așchiuță” ai Teatrului ”Al. Davi-la”, cu “Minunea lui Moș Nicolae”, și micii artiști ai Școlii Populare de Arte Pitești.

PROGRAM:Ora 16.30 - 17.00: Parada lui Moș

Nicolae, pe traseul CJ Argeș - Gră-dina de Vară, cu trăsura lui Moș Nicolae. OPRIRI în zonele Maga-zin Trivale - Biblioteca Județeană Dinicu Golescu - Grădina de Vară, unde Spiridușii lui Moș Nicolae vor împărți dulciuri copiilor afl ați pe

traseu și vor anima atmosfera, invi-tând publicul la spectacol

Ora 17.00 - 17.10: Dulciuri pentru copiii cuminți - sosirea spiridușilor lui Moș Nicolae la Grădina de Vară

Ora 17.10 – 17.30: Spectacol oferit de actorii secției ”Așchiuță” – ”Mi-nunea lui Moș Nicolae”

Ora 17.30 – 18.30: Spectacol de colinde oferit de Școala Populară de Artă și Meserii Pitești

Ora 18.30: Surprizele lui Moș Ni-colae.

De asemenea, din data de 5 decem-brie până în Ajunul Crăciunului, Grădina de Vară se transformă în ”Grădina Moșului”, incinta sa fi ind pavazată festiv, cu ghirlande lumi-

noase, brad de Crăciun, ornamente, cetină și căsuțe din lemn, pentru a oferi publicului argeșean ce îi trece pragul un strop din magia sărbăto-rilor de iarnă. Aici vor fi susținute spectacole, serbări și alte evenimen-te publice, cu acces gratuit. Primele evenimente sunt deja stabilite, re-spectiv:

Joi, 6 decembrie, Sf. Nicolae, ora 16.00 - 17.00 - spectacol oferit de Centrul Cultural Județean Argeș

Vineri, 7 decembrie, ora 16.00 - 17.00 - spectacol oferit de Teatrul “Al. Davila”

Sâmbătă, 8 decembrie - spectacol oferit de Palatul Copiilor Pitești

Pentru perioada 9 - 23 decembrie – evenimente I.S.J. Argeș. M.S.

Moş Nicolae vine la Consiliul Judeţean Argeş pe 5 decembrie

Expoziţie de artă din Argeş la Opera Română

Opera Naţională București prezintă joi 6 decembrie, de Moș Nicolae, evenimentul „Românește”, Concert Extraor-dinar dedicat Centenarului Marii Uniri. Caracterizat prin unicitate și originalitate, concertul reunește într-un spectacol alcătuit dintr-un repertoriu exclusiv românesc artiști care au reprezentat de-a lungul timpului ţara atât pe scena Operei Naţionale, cât și pe marile scene ale lumii. În plus, în foaiere-le Operei vor fi organizate două expoziţii permanente: „Cen-tenar - 5 generaţii. Expoziţie de Artă Populară Bihoreană” și „Expoziţie de Artă Populară din Argeș și Muscel”. C.I.B.

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1273 (5 - 11 decembrie 2018)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari TudorGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

Tel.: 0248/22.23.22

Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea a elaborat și a supus avizării membrilor Comitetului de Bazin “Pla-nul de restricții și folosire a apei în perioade defi citare în bazinul hidrografi c Argeș”. Planul are ca obiect stabili-rea restricțiilor temporare pentru folosirea apelor în situațiile când, din cauze obiective, debitele de apă autorizate nu pot fi asigurate tuturorfolosințelor.

Deoarece bazinul hidrografi c Argeș are un grad avansat de amenajare hidrotehnică, plani-fi carea folosirii resurselor de apă în diferite perioade ale anului se realizează prin programe-le de exploatare a lacurilor de acumulare. Planul propriu-zis, avizat de membrii Comitetului de Bazin, cuprinde: folosințele restricționate și gradul de afecta-re a alimentării cu apă, atribuțiile unităților de gospodărire a ape-lor, măsuri pentru utilizatori, modul de colaborare, evidențe

necesare în timpul perioadei de restricții.

În situațiile în care se impun astfel de măsuri, criteriile pentru elaborarea planului preliminar de restrictii vizează reducerea în trepte a debitelor captate pen-tru irigaţii, în funcție de natura culturilor, diminuarea debitelor alocate amenajărilor piscicole, reducerea în trepte a debitelor pentru folosințele industriale după parcurgerea etapelor de raționalizare a folosirii apelor, a efectuării de revizii, reparații, întreruperea funcționării unor sectoare neproductive sau de mai puțină importanță pentru perioade scurte de timp, sis-tarea unor activități auxiliare, restricționarea parțială și chiar totală a alimentării cu apă a unităților industriale cu ponde-re mare în procesul de poluare a apelor.

Perioada de aplicabilitate a pla-nului este 2018-2023, cu reactu-alizare anuală.

M.S.

Miercuri, 29 noiembrie, copiii din ansamblul „Dorulețul” al Școlii Gimnaziale „Tudor Vladimirescu” au cântat și au dansat îmbrăcați în costume populare autentice în ca-drul spectacolului dedicat Centena-rului și zilei de 1 Decembrie. Pe 1 Decembrie, la invitația Inspectoratu-lui Școlar Argeș, au interpretat cânte-ce patriotice în Piața Primăriei și au răspuns invitației televiziunilor loca-le, unde au evoluat în direct. Sâm-bătă, pe 8 decembrie, vor participa la Festivalul „Cantus Mundi” de la București, răspunzând unei invitații venite din partea Corului Național de Cameră „Madrigal - Marin Con-stantin”. Pe 9 decembrie, copiii Mă-dălinei Barbu vor urca pe scena Fes-tivalului de Colinde „Florile Dalbe”, faza locală, de la Ștefănești, urmând să participe și la faza județeană, care se va derula la Curtea de Argeș. Pe 14 decembrie vor fi la Centrul de pla-sament din Ceair, pentru a-i încânta cu vocile lor frumoase, dar și pentru a le dărui hăinuțe, dulciuri și fructe copiilor mai puțin norocoși.

Talentații copii de la „Dorulețul” s-au bucurat de un extraordinar suc-ces la public în această vară, în Tur-

cia, unde au participat la un festival folcloric internațional.

„Alături de mine s-au afl at părinții, care s-au implicat cu tot sufl etul la toate activitățile propuse, și doam-nele directoare Magdalena Crivac și Nicoleta Biță și suntem susținuți tot timpul de domnul deputat Nicolae Georgescu”, spune profesoara Mă-dălina Barbu. Copiii se așteaptă să mai primească oferte de a concerta în această perioadă a sărbătorilor de iarnă și vor răspunde „prezent” de fi -ecare dată când sunt invitați, pentru că ceea ce fac fac cu plăcere. La fel ca și elevii de la Școala „Mihai Emi-nescu”, unde activează un alt grup vocal, format din prichindei și intitu-lat „Cântăreții Veseli”. Au participat, împreună cu profesoara lor, la diferi-te festivaluri și concursuri, obținând diplome, iar în această perioadă sunt deosebit de ocupați cu concertele.

Chiar dacă este mai tânăr, an-samblul nou-înfi ințat la Colegiul Național „Zinca Golescu”, „Speranța României”, s-a bucurat de aprecierea publicului cu ocazia spectacolului oferit de Zilele Colegiului, eveni-ment care a avut loc săptămâna tre-cută. A.C.

Copiii din ansamblurile profesoarei de muzică Mădălina Barbu nu mai prididesc cu spectacolele în această perioadă

În urmă cu mai bine de un an, profesoara de muzică Mădălina Barbu punea bazele, cu pasiune și mult entu-ziasm, a două ansam-bluri vocale la școlile „Tudor Vladimirescu” - „Dorulețul” și „Marin Preda” - „Cântăreții Veseli” și, începând din toamna acestui an, a încă unui ansamblu de tineri la Colegiul Național „Zinca Goles-cu” - „Speranța Româ-niei”. Micii artiști se bucură deja de succes, iar în această perioadă primesc invitații peste invitații de a participa la spectacolele tematice dedicate Centenarului, dar și sărbătorilor de iarnă.

„Planul de restricţii şi folosire a apei în perioade defi citare în bazinul hidrografi c Argeş” a fost avizat

Peste tot în țară, co-piii au pregătit progra-me artistice speciale cu prilejul Zilei Naționale. Acest lucru s-a întâmplat și în Pitești, unde copiii din cadrul Școlii Lex-ford Castel au sărbătorit cu fast Ziua Națională a României. Activitățile s-au derulat înainte ca micuții românași să intre în minivacanța de înce-put de decembrie. Elevii și preșcolarii de la Lex-ford Castel s-au îmbrăcat în costume populare, au recitat poezii, imnul țării și alte cântece patriotice. Împreună cu profesorii

lor, și ei îmbrăcați în por-tul popular, copiii au jucat hora și au vorbit despre Marea Unire. Alături de micuți s-a afl at și mana-gerul Lexford Castel, Că-tălin Gherzan, care ne-a declarat: „Având în vedere Centenarul, cel pe care îl sărbătorim de 1 Decem-brie, Școala Lexford Cas-tel s-a pregătit pentru a sărbători această zi. Copiii au afl at despre istoria țării noastre și modul în care s-a înfăptuit unirea. Sun-tem mândri că suntem români și ne dorim un an extraordinar”.

M.T.

Lexford Castel, program special de 1 Decembrie

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1273 (5 - 11 decembrie 2018)

Prefectul Dragnea, într-un exercițiu de forță care l-a băgat în sperieți până și pe Vladimir Putin.

Și ziceați că nu scoatem tehnica de luptă la parada de Centenar?

Șeful jandarmilor, colonelul Gică Lupescu, adevăratul șef al armelor încă nereunite cum trebuie în județul Argeș.

Eu i-am propus obiectivului, pardon, domnului prefect, să aducem niște jandarmerițe d’alea

instruite de mine, îmbrăcate în costum național și cu pulane sub ie... Uita lumea de tancuri și de transportoare blindate și nu ne mai luam nici

atâtea înjurături la parada de Centenar...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

LA MULŢI ANI!Opt personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 5-11 decembrie

2018. Primii sărbătoriți, pe 5 decembrie, sunt Adrian Miuţescu, președintele PNL Argeș, Nicolae Văcăroiu, fostul președinte al Curții de Conturi a României și Alina Nicolau, directoarea Direcției de Drumuri Argeș. Pe 6 decembrie va primi felicitările cuvenite Gheorghe Davidescu, fostul prefect de Argeș, iar pe 8 decembrie va da de băut Dumi-tru Secăreanu, primarul comunei Dâmbovicioara. Pe 9 decembrie va închina o cupă de șampanie Cristian Radu, colegul nostru de redacție, iar pe 10 decembrie se vor afl a în centrul atenției inginerul silvic Dorin Mărășoiu și dirijorul Cătălin Iancu de la Taraful ”Doina Bascovului”. Tuturor sărbătoriților, precum și celor care poartă numele Sf. Nicolae ”Jurnalul de Argeș” le urează La Mulți Ani!

Adrian Miuţescu Gheorghe Davidescu Dorin Mărășoiu

La Pitești, așa cum se știe, parada mili-tară de 1 Decembrie a fost fără tehnică de luptă. Dat fi ind faptul că suntem în Anul Centenar, piteștenii se așteptau însă să vadă tancuri sau măcar o parte dintre cele cu care Garnizoana Pitești a defi lat în urmă cu doi ani în centrul orașului.

„Nici n-aveam cum să le aducem până acolo, că distrugeam tot”

Colonelul Marian Bae, comandantul Gar-nizoanei Pitești, spune că atunci a fost o excepție legată de conjunctură și explică de ce tehnica din dotarea garnizoanei pe care o conduce nu e pretabilă pentru paradă.

„Și anul trecut a fost fără tehnică milita-ră... Unitățile care sunt în Garnizoana Pitești nu au tehnică ce s-ar preta la defi lare. Școala de aplicații are tancuri, transportoare... Lo-cul în care ar fi defi lat, Piața Vasile Milea, nu le-ar fi permis acest lucru, pentru că ar fi distrus pavajul. Șenilatele și tot ce ați văzut la București au avut șenile cu crampoane de cauciuc. Noi nu avem decât cu șenile metali-ce, iar acestea distrug asfaltul. Nici n-aveam cum să le aducem până acolo, că distrugeam tot.

În celelalte orașe în care s-a ieșit cu tehni-că, a fost vorba de comandamente de bri-găzi, unități luptătoare, care au tehnică ce se pretează la așa ceva. Noi suntem două școli, două unități de învățământ care nu au tehni-că pentru defi lare.

Acum doi ani de zile, am putut ieși cu teh-nică pentru că s-a nimerit ca, la momentul respectiv, Centrul de Instruire pentru Tan-curi și Auto să aibă tehnică detașată din alte unități militare ce se preta să iasă la defi lare, cu roți de cauciuc, ca să fi u mai clar. Acelea

erau venite pentru procesul de învățământ care se desfășura la momentul respectiv în Școala de Aplicații. Acum nu am avut și, practic, nu aveam de unde să aducem teh-nică pentru paradă”, a explicat, contactat de ”Jurnalul de Argeș”, colonelul Marian Bae.

„Noi nu avem acea tehnică în dotare”

Lipsa tehnicii de luptă la paradă a lăsat loc de comentarii mai ales în mediul online, unde, în opinia unora, defi larea s-a redus la trei plutoane.

„Cei care s-au exprimat la modul că au defi -lat trei plutoane habar n-au despre ce vorbesc și ce înseamnă pluton. Fiecare școală a ieșit cu câte o companie. Batalionul de chimie a ieșit cu o companie, plus unitatea de trans-misiuni, care a avut un pluton și Garda Dra-pelului. Toate unitățile au avut drapelele de luptă prezente, cu excepția Școlii de Maiștri și Subofi țeri, care a avut drapelul de luptă la parada de la București.

Pe lângă efectivele pe care noi le-am scos acolo - și vă spun că a fost vorba de mai mult de 200 de militari numai de la MapN - au mai fost ISU, cu 35, dacă nu greșesc, și, la fel, jandarmii, deci nu puteau să fi e două plutoa-ne, așa cum s-a afi rmat.

Paradă cu tehnică s-a organizat și la București, și Alba-Iulia. Doar în câteva orașe s-a mai ieșit așa, dar acolo unde există unități de manevră, unități luptătoare, care au teh-nică în dotare. Noi nu avem acea tehnică în dotare. Avem numai tehnică pe care se face instruirea militarilor care vin la pregătire în școlile noastre”, mai precizează colonelul Marian Bae, comandantul Garnizoanei Pi-tești.

Izabela Moiceanu

Paradă ştearsă de Centenar, fără tehnică de luptă

Colonelul Bae: „Ar fi distrus pavajul din Piaţa Milea”