tehnici si mijloace de spalare a banilor internationale

5/7/2018 tehnici si mijloace de spalare a banilor internationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/tehnici-si-mijloace-de-spalare-a-banilor-internationale 1/52

Introducere

Spălarea de bani este o problemă comună la nivelul grupărilor economice i la nivș

interna ional. Această problemă a luat amploare odată cu dezvoltarea tehnologiei, apari iț ț

internetuluii i introducerii sistemului bancar i a tranzac iilor online.ș ș ț

Fondul Monetar Interna ional a stabilit că dimensiunea fenomenului spălării banilor ț

lume se înscrie undeva între 2 si 5 procente din PIB-ul mondial. Potrivit unui raport din 200

al FMI, spălarea banilor prin sistemele financiare interna ionale a ajuns la ordinul trilioanelț

de dolari, adică la aproximativ 10% din Produsul Intern Brut global. În perioada 2000-200

din România au ieşit, sub formă de fluxuri financiare ilicite, 32,4 miliarde de dolari. Dup

media anuală, de 3,6 miliarde de dolari, ţara noastră se clasează pe locul 28 în lume, confor

unui studiu al think tank-ului american Global Financial Integrity.

Primele cinci locuri ale clasamentului sunt ocupate, în ordine, de China (241,7 miliard

de dolari), Federaţia Rusă (47,47 miliarde de dolari), Mexic (46,23 miliarde de dolari), Arab

Saudită (33,5 mld. dolari) şi Malaezia (32,6 mld. dolari).

Motivatie:

Am ales această temă deoarece ni-i s-a parut o temă interesantă, atractivă fiind u

subiect neexploatat conţinând date şi informaţii care nu sunt abordate intr-o discuţie normală

Un alt motiv a fost implicarea numelui România in conflicte legate de traficul de arme .

Obiective

Prezentarea general a tehnicilor i mijloacelor de spălare a banilor utilizate la nivș

interna ional i surprinderea evolu iei tendin elor tipului de infrac iuni utilizate pe parcursț ș ț ț ț

anilor cât i a industriilor cu cota cea mai mare de implicare în activitatea de spălare de baniș



Cap. 1 Economia subterană i evaziuneaș fiscală

Scurt istoric

De i apari ia economiei subterane datează de pe vremea pira ilor i chiar mai înainș ț ț ș

un important pion în istoria economiei subterane este Alphonse Capone.

Regele Chicagoului intră în scenă

Cu timpul, e arfele rebele s-au transformat în gulere albe, iar pira ii s-au reîncarnat ș ț

mafio ii începutului de secol douazeci. Prohibi ia acelor ani i-a hrănit pe cei care aveau sț ț

creeze un adevărat cult în rândul lumii interlope. Regele Chicagoului, celebrul mafi

Alphonse Capone, a rămas în istorie ca fondatorul unei organiza ii criminale ce rula anual 10ț

de milioane de dolari. Pentru a li se sterge urma, banii murdari ob inu i din afacerile ilegale cț ț

alcool erau folosi i în spălătorii chimice. De aici s-a născut si expresia "spălare de banț

folosită ulterior pentru a defini toate opera iunile ilegale prin care se ob ineau "bani negri". Nț ț

Capone i nici acoli ii săi nu au putut fi dovedi i că spălau bani. După îndelungi încercăș ț ț

autorită ile americane au trebuit să se mul umească cu infrac iunea de evaziune fiscalț ț ț

singura sub care au putut fi "umfla i" celebrii mafio i. Pe lista celebrită ilor de la acea daț ț ț

figureaza i polonezul Maier Suchowljansky - "americanizat" ca Meyer Lansky -, considerș

geniul financiar al crimei organizate din New York. Alian a sa cu personaje faimoase dț

clanurile mafiote conduse de evrei i italieni a pus bazele crimei organizate din SUA pentș

cinci decenii la rând. Unul dintre prietenii săi a fost renumitul "Bugsy" - cel care a pus baze

imperiului jocurilor de noroc din Las Vegas. Lansky i-a răspândit milioanele de dolari îș

conturile băncilor din Elvetia, America de Sud, Hong Kong i Israel i a fost printre "pionieș ș

parteneriatului stat-privat", guvern-clan. El a în eles că, pentru a exista, crima organizaț

trebuie să lucreze "în cooperare cu oficiali guvernamentali flexibili". Considerat "sfânt

patron" al afacerilor de spalare de bani, Lansky a murit in 1983 ca un adevarat "erou": nu

facut nici o zi de închisoare pentru milioanele de dolari spălate în numele Mafiei i a învinș

statul american în toate procesele de evaziune fiscală ce i-au fost intentate. Exper ii ț

spălarea banilor nu au reu it să descălcească nici acum toate i ele mecanismelor sofisticaș ț



folosite de Lansky. Unele - precum cele din Cuba i Bahamas - nu au fost niciodată detectatș

astfel că s-a ajuns la concluzia că, cel mai probabil, o parte din bani nu s-au întors niciodat

în economia americană.

1.Economia subterană

Reprezintă ansamblul activita ilor economice desfă urate organizat, cu încalcareț ș

normelor sociale i ale legilor economice, având drept scop ob inerea unor venituri ce potș ț

controlate de stat.

Aceasta a dobândit un interes deosebit după anii 70 când în rela iile comerciale dintț

statele dezvoltate i unele din fostele colonii au intervenit schimbări majore, investitoș

occidentali lovindu-se de lipsa unei legisla ii consolidate, de corup ie, de concuren ă neloiaț ț ț

ce se manifestă în zonele respective.Economi tii în scrierile lor folosesc i alte conotaș ș

precum economie subterană, neagră, neregulată, închisă, neoficială, paralelă, informal

clandestină, neobservată, duală, cash, secundară etc., ace ti termeni regăsindu-se tradu i îș ș

mai multe limbi.

Sfera economiei subterane cuprinde practici foarte variate fiind grupate în: fraud

fiscală, muncă la negru i activită ile criminale, aceasta putând fi considerată matriceș ț

structurală a economiei subterane.

Cei implica i înț activită ile subterane, pot fi împăr i i în două categori de persoane: cț ț ț

care lucrează exclusiv în economia subterană i cea de-a doua categorie în care suș

încadrate persoanele ce ob in venituri atât din surse legale, cât i din economia subterană.ț ș

Cele mai afectate de fenomenul economiei subterane sunt statele aflate în tranzi ie dț

la sistemul centralizat la economia de pia ă.ț

1.2. Matricea sructurală a economiei subterane

Sunt acceptate i analizate drept componente ale economiei subterane: frauda fiscalș

munca la negru i activită ile criminale.ș ț



Însă anumite delimitări între cele trei componente enumerate sunt strict teoretice, î

realitate activită ile având continuitate, iar ordinea de desfă urare este subordonată unț ș

singur scop – maximizarea veniturilor.

1.2.1 Frauda fiscalăDefinită ca ansamblul practicilor care urmăresc eludarea în totalitate sau în parte

impozitului datorat statului.

În funcție de locul de manifestare, intensitatea, metodele folosite în antiteză c

legisla ia economică, fiscală, dar si cu morala i toleran a societă ii, frauda poate îmbrăcț ș ț ț

forme violente, precum evaziunea fiscală, contrabada, în elăciunea, dar i forme nesesizabiș ș

sau speculative, interpretări particulare ale unor prevederi legale în scopul sustragerii sa

evitării impozitării.

1.2.2. Munca la negru

Statisticile oficiale înregistrează permanent un număr sporit de omeri, iar dș

persoanele angajate în muncă un procent semnificativ realizează venituri care nu pot asigu

sub nici o formă existen a unei persoane.ț

Fără a generaliza i, mai ales, fară a uita categorii întregi profesionale rămase în afaș

pie ei muncii sau persoanelor aflate datorită vârstei, sănătă ii sau altor condi ii particulare îț ț ț

imposibilitatea realizării unor venituri, trebuie subliniat că există în mod evident o ma

diferen ă între veniturile oficiale i cele efectiv realizate.ț ș

Una din explicațiile ce pot motiva această situa ie este munca la negru.ț

Specificul economic determină comportamentul cetă enilor, zonele subdezvoltatț

perioadele de recesiune economică, tranzi ia economică, reorientările i remodelăriț ș

economice impun for ei de muncă compromisuri importante pentru asigurarea subzisten ei.ț ț

În multe activită i subterane sunt folosite munci brute slab salarizate persoane evideț

fară instruc ie, care într-o anumită situa ie ar putea da foarte pu ine rela ii i ar avea ț ț ț ț ș

credibiltate scăzută.



La cealaltă extremă se situaeză persoanele care, beneficiind de o instruc ie si ț

capacitate intelectuală ridicate, sunt dispuse, contra unor recompense pe măsură, să s

implice în organizarea i desfă urarea unor activită i subterane.ș ș ț

1.2.3. Activită i criminaleț

Activită ile de produc ie, distribu ie i consum de droguri, trafic de arme, trafic dț ț ț ș

materiale nucleare, furtul de automobile, prostitu ia, traficul de carne vie, corup ia sț ț

încadrează evident în sfera activită ii criminale, componenta cea mai periculoasă a economiț

subterane.

Activită ile criminale, precum traficul de droguri, de armament, de materiale nucleaț

etc., sunt o realitate pe care o sesizăm destul de des prin intermediul unor „ tiri de senza ieș ț

dar, în spatele acestor activită i, circulă sume uriase, generatoare de adevarate fluxuț

economico-financiare.

Principalele legături în plan interna ional ale economiei subterane sunt generate dț

criminalitatea organizată, iar scopul tuturor activită ilor este, în mod evident, ob inerea unț ț

venituri importante i plasarea lor în economia oficială.ș

Motivele care stau la baza criminalită ii organizate pot fi uneori de natură politicț

religioasă, dar, chiar i în aceste cazuri este vorba doar de o interfa ă, crima organizaș ț

având în mod evident tendin a de suprapunere cu economia subterană, dându-i acesteia uț

caracter organizat, preluând disponibilită ile financiare i oportunită ile create de alte activităț ș ț

componente.

Pătrunderea masivă a banilor negri în circuitele financiare oficiale poate permit

reprezentan ilor criminalită ii organizate să influen eze deciziile importante ce vizeazț ț ț

func ionarea economiei mondiale.ț

Consecin ele păț trunderi capitalului ob inut din activită i criminale în economia reaț ț

sunt similare efectelor devastatoare ale poluări pentru natură i pot avea caracter ireversibil.ș

1 Stefan Popa, Adriana Cucu – Economia subterana si spalarea banilor, Editura Expert 2000.



2.Evaziunea Fiscală

2.1. Forme ale evaziunii fiscale

Evaziunea fiscală se poate defini ca fiind totalitatea procedeelor licite și ilicite cu ajutor

cărora cei interesa i sustrag în totalitate sau în parte materia lor impozabilă obliga iunilț ț

stabilite prin legile fiscale.

Evaziunea fiscală este rezultanta logică a defectelor i inadverten elor unei legislaș ț

imperfecte i rău asimilate, a metodelor defectuase de aplicare, precum i neprevederilor ș ș

nepriceperii legiuitorului a cărei fiscalitate excesivă este tot atât de vinovată ca i acea pș

care îi provoacă prin aceasta evaziune.

Când sarcinile fiscale apasă prea greu asupra unei materii impozabile aceasta tinde s

evadeze.

Amenzile fiscale nu-l vor determina pe contribuabil să declare veniturile ce le are, ci

se va înconjura de precau iuni mai minu ioase pentru a se sustrage de la obliga iile fa a dț ț ț ț

stat.

Natura umană este înclinată să considere impozitul mai mult ca un prejudiciu decât c

o legitimă contribu ie la cheltuielile publice.A însela fiscul se consideră o probă de abilitate nț

de necinste; a plăti ceea ce fiscul pretinde este o dovadă de naivitate nu te integritate.

2.1.1. Evaziunea fiscală legală

Se întelege prin evaziunea fiscală actiunea contribuabilului de a ocoli legea, recurgân

la o combinatie neprevăzută ale legilor si deci „tolerată” prin scăpare din vedere.Ea nu poa

fi posibilă decât datorită unei inadverten e sau lacune ale legii i este frceventă mai ales ț ș

epoci când apar noi forme de întrepinderi sau noi categorii de impozite.

2.1.2. Evaziunea fiscală frauduloasă sau frauda fiscalăPrin evaziunea fiscală ilicită se in elege ac iunea contribuabilului ce violează ț ț

prescrip ie legală cu scopul de a nu plăti impozitul cuvenit.ț

În general este greu de determinat toate formele de evaziune de acet gen.Acele de ca

trebuie sa se ină însă seama la cercetarea contabilă sunt:ț



- Înregistrările cu scopul de a mic ora rezultateleș

- Înfiin area de conturi pasive cu nomenclaturi fictiveț

- Amortismele nelegale i amortismele la supraevaluăriș

- Rezelvele latente

- Neajustificarea cu documente legale a înregistrăriilor

- Trecerea de cifre nereale în registrele comerciale

- Erorile în conturi personale a unor părinti din beneficiu

- Compensa iuni în conturiț

- Reducerea cifrei de afaceri

- Mascări de par i din beneficiu prin omisiuniț

- Crearea de conturi pasive la care se găsesc alocate diferite rezerve

- Falsificarea sau crearea pur i simplu a unor piese i acte justificativeș ș

-contabilizări de cheltuieli i facturi fictiveș

- erori de adunare, raportare etc.

2.2. Legea pentru combaterea evaziunii fiscale

Cre terea alarmantă a cazurilor de încălcare a normelor financiar fiscale prin sustragereș

unui mare număr de contribuabili de la plata impozitelor i taxelor datorate bugetului, fș

ascunzând valoarea reală a veniturilor, fie neprezentând declara iile de impunere sau alț

documente stabilite de lege, a făcut necesră luarea unor măsuri ferme de stopare

fenomenului de evaziune fiscală.

Sanc ionarea unora din faptele de nerespectare a disciplinei se realiza, până la aparitț

legii pentru combaterea Evaziunii Fiscale, numai prin aplicarea de amenzi contraven ionaț

deoarece singura reglementare in materie o reprezenta Ordonan a Guvernului nr.17 sin 2ț

august 1993 privind stabilirea i sanc ionarea contraven iilor la reglementarile financiaș ț ț



gestionare i fiscale, situa ie ce nu era în măsură să asigure o reac ie corespunzătoaș ț ț

gravită ii încălcărilor de lege în acest domeniu.ț

Toate acestea au făcut necesară elaborarea unei legi pentru combaterea evaziun

fiscale.

În prima partea a legii este definită no iunea de evaziune fiscală ca fiind sustragerea, prț

orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor i altor sume datoraș

bugetului de către contribuabili i sunt prevăzute obliga iile pe care le au ace tia cu privire ș ț ș

declararea surselor de venituri, i a cuantumului cheltuielilor realizate în cadrul activită ilor pș ț

care le realizează.

În a doua parte a legii sunt prevăzute sanc iunile ce pot fi aplicate pentru încălcareț

dispozi iilor legii.ț

2.3. Combaterea faptelor de evaziune fiscală

2.3.1. Cauzele evaziunii fiscale

Cauzele acestui fenomen sunt multiple.Este de amintit în primul rând excesivitate

sarcinilor fiscale mai cu seamă pentru unele categorii de contribuabili, excesivitatea care a

însă drept motiv tocmai amploarea pe care o are evaziunea fiscală.În compara iț

interna ionaleț eficien a unui sisitem fiscal măasoară atât prin importan a venitului fiscal, cț ț

prin gradul de consim ire la impozit.ț

În al doilea rând trebuie men ionatăț insuficien a educa iei cetă ene ti i educa iei fiscaleț ț ț ș ș ț

contribuabililor, precum i excesul de zel al organelor fiscale predispuse uneori la exagerări.ș

Evaziunea fiscală este păgubitoare atât statului cât i contribuabilului.În primul rânș

trebuie statului pentru că îl lipse te de veniturile necesare îndeplinirii atribu iilor saș ț

esen iale.În al doilea rând contribuabilului prin faptul că totalul impozitelor se distribuieț pe

masă de venituri mai mică.

2.3.2. Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale

După cum am spus evaziunea fiscală are loc prin susutrageree, prin eschivare de

impuneree.În prezent evaziunea fiscală „legală” a căpătat dimensiuni alarmante atât pr



numărul mare de cazuri, dar i prin semnale foarte mari care nu ajung la bugetul dș

stat.Pentru a înlătura efectele, trebuie suprimate mai întâi cauzele.Fenomenul este generr

de faptul că prevederile legale sunt confuze, ambigue i susceptibile de interpretări.ș

Legea nr. 12/1991- privind impozitul pe profit.Potrivit art. 5 din lege, unita ile plătitoare dț

impozit pe profit înfiin ate începând cu data de 1 ianuarie 1991, precum i cele înfiin aț ș ț

anterior, dar care realizează profit impozabil după această dată, sunt scutite de impozitul p

profit între 5 ani i 6 luni de la data înfiin ării, în func ie de profitul activită ii desfă urate – 5 aș ț ț ț ș

pentru unită ile di industrie , agricultură i construc ii, 3 ani pentru unitătile din domeniț ș ț

explorării i exploatării resurselor naturale, ale comunica iilor i transporturilor, un an pentș ț ș

întreprinderile prestatoare de servicii i 6 luni pentru unită ile cu profit comercial.ș ț

Un agent economic beneficiză de una din perioadele de scutire de impozit de profpotrivit art. 5 din lege dacă func ionează cu acela i profil de activitate încă o perioadă egaț ș

cu cea pentru care i s-a acordat scutirea respectivă.

Potrivit art.7 din aceea i lege se prevede că în cazul în care unită ile prevăzute de art.ș ț

î i încetează activitatea într-un interval de timp mai mic decât cel pentru care sunt scutite dș

la plata impozitului de la data expirării perioadei pentru care se scutea de impozit, acestea a

obliga ia de a vira la bugetul administra iei centrale de stat sau la bugetele locale, după caț ț

impozitul pe profit calculat pentru întreaga perioadă de scutire.Ajungând în acest punct, legedă undă verde evaziunii, căci se vorbe te de încetarea activită ii, fără să se prevadă însă ș ț

obligativitatea ob inerii unui profit după perioada de scutire.Deci legal societatea nu siț

încetat activitatea, dar nu mai obtine profit.

La rândul ei Legea nr. 31/1990 – privind societă ile comerciale, a creat condi iile ca ț ț

persoană, sau mai multe persoane să poată constitui un număr nelimitat de societăti c

răspundere limitată.Crearea mai multor întreprinderi de către acel i grup de asocia i, are cș ț

scop evaziunea de la impozitul pe profit.Înainte de expirarea termenului de scutire de la pla

impozitului pe profit, asocia ii au i luat măsura înfiin ării unei noi societă i beneficiind dț ș ț ț

scutire de la plata impozitului pe profit pentru fiecare nouă societate înfiin ată.Marfa sț

achizi ioneză de întreprinderea nouă i se vinde cu un adaos comercial mare întreprindeț ș



vechi.Majoritatea cheltuielilor se vor înregistra pe firma veche.Din toate acestea va rezulta u

profit mare pentru societatea nouă i un profit foarte mic pentru vechea societate.ș

O alta problema importantă se ridica din Legea 35/1991 privind regimul investi iilor străinț

75% din totalul societă ilor cu parteneri străini au ca obiect de activitate comer ul propiu-zț ț

beneficiind de facilită ile prevăzute pentru „investi ii străine”. De asemenea, legea nu ț ț

specificat dacă i partenerul român beneficiază de facilită i sau doar cel străin.ș ț

Prin acesta tăcere, asocia ii i ac ionarii au tras concluzia că respectivele facilită i sț ș ț ț

acordă la nivelul întregii societă i, acesta fiind i principalul considerent de la care s-a pornit ț ș

înfiin area celor mai multe societă i cu capital strain .ț ț 2

Bibliografie:

- Stefan Popa, Adriana Cucu – Economia subterana si spalarea banilor, Editura Expert 2000

- Dan Drosu Saguna, Mihaela Eugenia Tutungiu – Evaziunea fiscal (pe intelesul tuturor

Editura Oscar Print Bucuresti 1995.

- http://www.adevarul.ro/financiar/Istoria-spalarii-camatari-mafiotii-noastre_0_82193369.html

2 Dan Drosu Saguna, Mihaela Eugenia Tutungiu – Evaziunea fiscal (pe intelesul tuturor), Editura Oscar Print Bucuresti 1995.

1



Cap. 2 Tehnici i mijloace de spălare a banilor ș

Spălarea banilor este partea financiară de facto a tuturor infrac iunilor prin care se ob inț ț

profit. Este procesul prin care infractorii încearcă să ascundă originea i posesia reală ș

veniturilor provenind din activită ile lor criminale.ț

Etapele spălării banilor

În ciuda varietă ii metodelor folosite, procesul de spălare a banilor se realizează în trț

etape care pot cuprinde numeroase tranzac ii efectuate de spălătorii de bani, tranzac ii caț ț

sunt de natură să alerteze institu iile financiare asupra activită ilor infrac ionale,respectiv:ț ț ț

1. Plasarea:

Reprezintă „scăparea”, la propriu, de numerar ob inut din activitatea ilegală, pentț

separarea fondurilor provenite din surse ilicite, care ar putea fi supravegheate de organele d

aplicare a legii.

În etapa ini ială sau de plasare în spălarea banilor, infractorul introduce profitul său ilegț

în sistemul financiar. Aceasta se poate face prin împăr irea sumelor mari de numerar în sumț

mai mici i mai pu in suspecte care sunt apoi depozitate direct într-un cont bancar sau prș ț

cumpărarea unui numar de instrumente financiare (cecuri, bilete la ordin etc.) care sunt ap

colectate i depozitate în conturi dintr-o altă loca ie.ș ț

2. Stratificarea:

După intrarea fondurilor în sistemul financiar, are loc a doua etapă

stratificarea.Reprezintă procesul de mi care a banilor între diferite conturi pentru a le ascundș

originea.

În această etapă, spălătorul de bani întrerprinde o serie de preschimbări sau mi cări aș

fondurilor pentru a le îndepărta de sursa din care provin. Fondurile pot fi îndreptate cătr

cumpărarea i vânzarea de instrumente de investi ii, sau spălătorul poate, pur i simplu, sș ț ș

trimită fondurile prin transfer electronic într-o serie de conturi din diverse bănci de pe între

globul. Utilizarea a mai multor conturi îndepărtate din punct de vedere geografic, în scop

spălării banilor, este, în special, folosită în acele jurisdic ii care nu cooperează în ancheteț

1



pentru combaterea spălării banilor. În anumite situa ii, spălătorii de bani pot deghizț

transferurile ca fiind plăti pentru bunuri i servicii, în acest fel dându-le o aparenș

legitimă.Separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi complexe d

tranzac ii financiare proiectate pentru a însela organele de control si pentru a asiguț

anonimatul.

3. Integrarea:

După ce a trecut cu succes produsele infrac iunii prin primele două etape aleț

procesului de spălare a banilor, spălătorul de bani trece apoi în a treia etapă – integrarea – î

care fondurile reintră în circuitul economic legal. Spălătorul poate alege apoi să investeasc

fondurile pe pia a imobiliară, a bunurilor de lux sau a afacerilor.ț

Dacă procesul de stratificare are succes, schemele de integrare vor trimite din no

rezultatele spălării în circuitul economic, în a a fel încât ele vor reintra în sistemul financiș

apărând ca fonduri normale i „curate” ob inute din activită i comerciale.ș ț ț

Cei trei pa i de bază se pot constitui în faze separate i distincte. Ei pot apărea însă ș ș

simultan sau, mai obi nuit, se pot suprapune. Felul în care sunt folosi i pa ii de bază depindș ț ș

de mecanismele de spălare disponibile i de cerin ele organiza iilor criminale.ș ț ț

În cadrul procesului de spălare a banilor s-au identificat anumite puncte vulnerabil

puncte dificil de evitat de catre spălătorul de bani i, în consecin ă, u or de recunoscuș ț ș

respectiv:plasarea numerarului în sistemul financiar;

trecerea numerarului peste frontiere;

transferarea numerarului în i dinspre sistemul financiar.ș

Analiza metodelor de spălare a banilor

Iată câteva elemente-cheie pe care spălătorii de bani le caută în construc ia schemelor dț

spălare a banilor :

ANONIMATUL – tranzac iile spălătorilor de bani par a fi obi nuite, astfel încât nuț ș

atrag aten ia asupra lor;ț

VITEZA – circula ia rapidă a valorilor, pentru a nu putea fi detectate;ț

COMPLEXITATEA – pista este greu de urmărit;

SECRETUL – transferul valorilor spre locuri unde implementarea legii nu este u or deș

1



controlat.

ANONIMATUL

Este una dintre regulile de bază ale spălării banilor prin care tranzac ia cu valoț

ob inute din infrac iuni care ar putea fi efectuată, trebuie să se asemene altor tranzac ii legaț ț ț

din mediul sau locul unde acestea au loc. De fapt, numerarul nu lasă nici o pista care să duc

la originea sa, i, de altfel, majoritatea veniturilor ilegale (ob inute din infrac iuni, cum arș ț ț

traficul de droguri, în elăciunea, darea de mită etc.) sunt de obicei bani în numerar. ș

economiile în care se folose te des numerarul pentru achizi ii de mai mică sau mai maș ț

valoare, dispunerea de acesta nu reprezintă nici o problemă pentru infractor. Totu i, ș

majoritatea ărilor, aproape toate tranzac iile cu sume mari sunt realizate prin utilizarea altț ț

instrumente de plată (cecuri, poli e bancare, căr i de credit), de aceea cheltuirea saț ț

depozitarea unor sume mari de bani în numerar creează suspiciune.Din această cauză, infractorii au creat variate metode de inserare a numerarului î

sistemul financiar.

1. Structurarea – Divizarea sumelor mari de numerar în sume mai mici i depunerile acestoș

de către mai multe persoane în diverse conturi bancare, sau utilizarea sumelor în vedere

achizi ionării altor instrumente de plata, cum ar fi titluri la purtator i ordine de plată. Smurfinț ș

ul este utilizat, în primul rând, pentru a se ocoli prevederile legale de raportare a tranzac iilț

în numerar ce se eviden iază imediat atunci când tranzac ia a depă it o anumită sumă.ț ț ș

2. Contrabanda cu numerar – Simpla scoatere din ară a unei cantită i de bani în numerar ț ț

introducerea acesteia într-o altă ară (în general, cu reguli mai pu in stricte), de obicei, prț ț

curieri sau prin ascunderea cantită ii pe vase ce transportă bunuri.ț

3. Altă metodă reu ită pentru scoaterea banilor peste grani ă este reprezentată deș ț

utilizarea sistemelor de transmitere a banilor.

4. Amestecul fondurilor ilegale cu cele dintr-o afacere legală cu numerar. Infractorul utilizeaz

o afacere “legală” cu numerar pentru a se putea explica originea numerarului ob inut dț

infrac iuni,care împreună cu încasările de la un magazin super-market, sta iile petrolierț ț

restaurante sau alte companii – sunt depozita i ca un total provenit din afacerea respectivă.ț

VITEZA

1



O dată ce numerarul a intrat în sistemul financiar, fie că se află sau nu în ara dț

origine, spălătorul poate utiliza avantajele create de metodele moderne de transmitere

banilor pentru a-i pune rapid în circula ie.ț

Transferurile bancare electronice pot mi ca sume mari de bani aproape oriunde îș

lume în doar câteva minute.

Circula ia capitalurilor dintr-un cont în altul sau peste grani e poate fi realizată adeseț ț

de către de inătorul contului fară a mai fi nevoit să treacă pe la bancă sau să implice angajaț

băncii.

COMPLEXITATEA

Prin împăr irea fondurilor sale într-un număr de tranzac ii, spălătorul face dificilă saț ț

imposibilă munca investigatorilor de a reconstitui drumul banilor. În acest sens, transferuri

electronice multiple pot fi deosebit de eficiente. Acestea constau în transferuri de fondudintr-un cont sau câteva conturi bancare în conturile numeroaselor institu ii financiare aflatț

de obicei, în alte ări.ț

În continuare, acestea pot fi redirec ionate dinspre acele ări, creându-se un circuț ț

complex multina ional electronic de transferuri care face dificilă i îndelungată urmarirea lț ș

de către investigatori.

SECRETUL

În ciuda faptului că secretul bancar i paradisurile financiare au în egală măsură uș

scop legitim i o justificare comercială, ele pot oferi protec ie nelimitată infractorilor caș ț

abuzează de scopul lor din dorin a de a face afaceri cu orice cost.ț

Paradisurile financiare oferă o gamă extinsă de facilită i investitorilor straini care nț

doresc sa dezvaluie originea veniturilor lor. Acestea includ înregistrarea Corpora iilț

Interna ionale de Afaceri (IBC) sau a companiilor scoică precum i serviciile unui număr dț ș

bănci offshore care nu sunt sub controlul autorită ilor de reglementare. În multe cazuț

paradisurile fiscale impun foarte strict secretul financiar, apărând în mod eficient investito

străini de investiga ii i anchete judiciare în ările lor de origine. Se estimează că există ț ș ț

nivel mondial mai mult de un milion de corpora ii anonime. Atunci când banii murdari s-aț

mi cat suficient de mult într-un “ciclu de spălare”, sunt considera i cura i i sunt pu i ș ț ț ș ș

dispozi ia infractorilor iar originile lor geografice sunt ascunse.ț

1



3. Sisteme utilizate în spălarea banilor.

a) Destinaţiile offshore.

Paradisurile offshore sunt ţări sau teritorii, adesea insule sau grup de insule, car

acceptă implantări fictive de companii, utilizate ca simple cutii poştale, zone cu reglementăelastice privind controlul schimburilor valutare şi mari libertăţi privind impozitele şi care ofer

în acelaşi timp, aproape fără excepţie, un secret bancar impenetrabil şi multe drepturi în ace

sens companiilor private.

În momentul în care banii sunt transformaţi într-o formă care poate fi transferată sau c

care se poate face contrabandă, cel mai adesea aceştia iau calea unui centru offshore.

Acest sistem oferă reale avantaje practice pe care infractorii le cunosc. În primul rândfondurile sunt plasate în zonele geografice protejate de jurisdicţii ce nu admit influen

jurisdicţiilor în care s-a obţinut profitul. Prin implicarea unei alte jurisdicţii, apar mai mul

bariere legale şi financiare în calea organelor de investigaţie, atât sub aspectul obţinerii, cât

al conservării ori valorificării probei care să poată fi admisă în instanţă. În al doilea rând, su

încă multe ţări care facilitează primirea banilor din exterior indiferent de sursa acestora sau

modului de transmitere, bani ce pot intra direct şi discret în sistemul bancar convenţiona

întrucât nu există nicio obligaţie de plată a taxelor, nu există o dovadă a capitalului socia

niciun acord de dublă impunere, nicio obligaţie de a ţine registre contabile, nu exis

administratori sau acţionari înregistraţi, nu se cunosc persoanele care deţin puterea d

decizie în companie, nu se cunoaşte identitatea adevăratului beneficiar, etc. De obice

proprietarii companiilor nu au reşedinţa în ţările unde şi-au înfiinţat societatile, aces

persoane fiind reprezentate prin împuterniciţi, care primesc dispoziţii prin mijloace codificat

convenite anterior.

Paradisurile fiscale reprezintă una din cele mai comune şi utilizate proceduri pentr

fraudă şi evaziune fiscală la nivel internaţional.

b) Companiile scoică.

În esenţă, companiile scoică sunt acelea care există doar pe hârtie. Documentele d

înfiinţare ale companiei pot cuprinde un cont bancar valid şi ceva mai mult decât numele sa

1



adresa avocatului sau agentului care se ocupă cu înfiinţarea companiei, împuternicit şi poa

câţiva acţionari.

Sunt acele companii care nu au active independente sau operaţiuni comerciale prop

si care sunt utilizate de proprietarii acestora pentru a-şi desfăşura afacerile sau pentru menţine controlul asupra altor companii. O companie scoică este inregistrata în ţara în car

este înfiinţată, dar nu este tranzacţionată pe piaţa de capital şi nu operează de sine stătăto

Întrucât companiile scoică nu sunt ilegale, spălătorii de bani, evazioniştii şi finanţato

terorismului le pot relativ usor converti si utiliza pentru ascunderea provenienţei ilicite

veniturilor. Aceste companii sunt uşor de înfiinţat şi pot fi conectate cu alte companii scoic

din lume. Dacă o companie scoică este înfiinţată într-o jurisdicţie cu o legislaţie strictă su

aspectul protejării secretului bancar, este aproape imposibil să se identifice adevara

proprietari sau administratori ai societăţii şi, de aceea, este imposibil să se urmăreasc

fondurile ilicite care sunt returnate către beneficiarul real.

O tehnică folosită cu succes de infractori este înfiinţarea de companii scoică pentru

le putea vinde acţiunile „investitorilor externi”. Aceşti „investitori externi” sunt de fa

intermediari folosiţi de spălătorii de bani. Achiziţionarea acţiunilor se face cu documentaţ

legală necesară şi banii intră astfel în mod legal în posesia infractorilor.

De obicei, înfiinţarea companiilor scoică se face nu de proprietari, ci de agenţi, carselectează jurisdicţiile ce oferă avantajele unei înfiinţări rapide, costuri mici de înmatricular

clauze minime sau care caută acele zone geografice care facilitează apariţia companiilor „p

ţeavă”, locaţii unde nu se solicită informaţii despre proprietari sau care interzic dezvăluire

unor astfel de informaţii.

c) Folosirea liber-profesioniştilor .

Avocaţii, notarii, contabilii şi al i liber-profesioni ti realizează un număr semnificativ dț șactivită i în sprijinul clienţilor lor, organizând şi administrându-le afacerile financiare ț

comerciale. Înainte de toate, ei acordă asistenţă persoanelor fizice şi juridice în domen

precum investiţiile, înfiinţări de companii, administrare, management, optimizarea situaţiei l

fiscale şi alte opera iuni legale. În plus, consultanţii legali pregătesc şi, dacă este necesaț

strâng documentaţia necesară pentru înfiinţarea de societăţi comerciale. În multe situat1



pentru beneficiile materiale substan iale, astfel de profesionişti pot fi direct implicaţi ț

desfăşurarea tipurilor specifice de tranzacţii financiare, de exemplu, păstrarea fondurilor sa

plata preţului de achiziţionare sau vânzarea de bunuri imobiliare. Unii din aceşti libe

profesionişti ajung să se specializeze în identificarea unor societăţi comerciale sau loca

offshore pentru utilizarea lor în scheme de spălare a banilor, producând toată documentaţ

de specialitate necesară, ce oferă o aparenţă de legalitate afacerilor.

În esenţă, liber-profesioniştii folosiţi ca intermediari deţin cunoştinţe şi competenţe c

pot fi utilizate de infractori pentru transformarea profiturilor ilegale în venituri legale.

d) Sistemele alternative de transmitere a banilor.

Sistemele alternative de transmitere rapidã a banilor (SAT) permit ca banii sã circule î

jurul lumii fãrã a utiliza sistemul bancar conventional. SAT poate fi utilizat în scopuri legale

ilegale i poate exista în forme diverse. De obicei sunt păstrate eviden e ale tuturș ț

tranzac iilor, dar acestea pot fi fãcute în dialect, prescurtate sau printr-un limbaj nefamiliț

investigatorilor i de aceea poate fi dificil sau imposibil de interpretat.ș

Din motive evidente, SAT este un sistem atractiv i folosit pe scarã largă de cătș

reţelele crimei organizate i infractorii periculo i. SAT este utilizat nu numai pentru a spăș ș

veniturile ob inute din infrac iuni, dar i pentru a evita taxele fiscale i obliga iile vamalț ț ș ș ț

Există i o îngrijorare la nivel interna ional asupra faptului că SAT poate fi folosit usor ș ț

finan area terorismului. Se estimează faptul că există în Europa mii de bancheri SAț

majoritatea aparţinând comunită ilor asiatice, iar clien ii lor sunt persoane fizice obi nuite i nț ț ș ș

infractori.

De i este o afacere discretã, bancherii din economia subterană sunt probabil cunoscuș

în cadrul comunită ii i respecta i pentru serviciile pe care le oferă în transmiterea banilor caț ș ț

au fost câ tiga i în străinătate către familiile de acasă, adesea la o rată de schimb mai bună ș ț cu un comision mai scăzut decât cel aplicat de bănci sau de sistemele oficiale de transmite

rapidă de bani.

Transferurile de bani sunt, de obicei, folosite de către persoane care nu păstrează

rela ie tradi ională cu banca i care vor să transfere banii în ara lor de origine, cu minimuț ț ș ț

1



de cheltuieli. Aceste transferuri pot fi folosite i de către spălătorii de bani. Prin intermediș

unei re ele interna ionale de agen ii localizate peste tot în lume, o persoană poate transfeț ț ț

electronic bani rapid (de obicei, în cca 10 minute), cu încredere, convenabil i la pre uș ț

atractive unor alte persoane aflate în una din cele peste 150 de ări.ț

e) Cazinourile i Internetulș .

Un cazino este un club comercial de jocuri care oferă mai multe tipuri de jocuri, d

exemplu jocuri mecanice, care solicită monezi sau jetoane pentru a fi activat.

Cazinourile sunt vulnerabile de a fi manipulate de către spălătorii de bani datori

vitezei i naturii intensive a jocurilor cu numerar i datorită faptului că într-un număr mare dș ș

ări cazinourile furnizează clien ilor lor o gamă largă de servicii financiare. Acestea serviț ț

disponibile la cazinouri sunt similare, în multe cazuri cu cele furnizate de bănci i pot includș

conturi de debit sau credit, facilită i pentru transmiterea sau primirea de fonduri direct de ț

alte institu ii, precum i servicii de schimb valutar i de încasare în numerar a cecurilor.ț ș ș

Cazinourile din România încă nu aplică servicii formale financiare, dar nu pute

exclude că acestea ar putea fi interesate în serviciile respective într-o scurtă perioadă d

timp.

Riscul spălării banilor este foarte mare datorită faptului că Internetul folosit în acescluburi oferă accesul u or i aproape universal, elimină contactul fa ă-în-fa ă i este extreș ș ț ț ș

de rapid i eficient în eliminarea frontierelor. Există trei caracteristici ale Internetului caș

împreună tind să agraveze anumite riscuri convenţionale de spălare a banilor:

- accesul uşor prin Internet;

- contactul dintre client şi instituţie este unul depersonalizat;

- rapiditatea tranzacţiilor electronice.

f) Societă ile cu titluri nominale i la purtător.ț ș

Certificatele de ac ionar sunt documente care dovedesc dreptul de prioritate asupț

companiei sau societăţii comerciale. În majoritatea ărilor, de inătorul de ac iuni esț ț ț

înregistrat i orice transfer de ac iuni către o altă persoană trebuie să fie înregistrat într-uș ț

1



registru oficial. Totu i, unele jurisdic ii oferă posibilitatea de inerii sau transferului ac iunilș ț ț ț

într-o formã “la purtãtor”.

Aceste actiuni la purtător conferă drepturi de proprietate asupra companiei mai mu

decât de inerea actualã a ac iunilor. În cazul acestor ac iuni “la purtător” nu existã nici ț ț ț

înregistrare cu privire la ac ionar i cel care se aflã în posesia fizicã a certificatului de ac ionț ș ț

este proprietarul unei părţi corespunzătoare din societatea comercială. De aceea, este posin

ca adevãratul proprietar al companiei să nu apară în nici o eviden ă a companiilor sau în vreț

statistică guvernamentală. Atunci când identitatea ac ionarilor nu este înregistrată la emitereț

i transferarea unei ac iuni, dreptul de proprietate este anonim. Astfel de companii reprezinș ț

mijloace excelente pentru primirea, de inerea i transferul averii în mod anonim, la adăpostț ș

controlului financiar sau al organelor judiciare.

g) Folosirea organizaţiilor non-profit.

Organizaţiile non-profit adună sute de miliarde de dolari anual de la donatori

distribuie ace ti bani -după plata costurilor lor administrative- către beneficiari. Atât cheltuieliș

lor administrative, cât şi cuantumul şi necesitatea cheltuielilor beneficiarilor pot fi exagerate

dificil de apreciat utilitatea lor.

Folosirea cu rea-credin ă a organiza iilor non-profit pentru spălarea banilor ț ț

finan area terorismului este o modalitate frecventă folosită de reţelele crimei organizate, dț

multe ori aceste entităţi fiind create special în astfel de scopuri.

Problema aceasta a captat anten ia Grupului de Actiune Financiarã Internationaț

(GAFI)3, G8 si Na iunilor Unite, precum i a autorită ilor na ionale din mai multe regiuni.ț ș ț ț

Bibliografie:- Emil Hedeşiu, CONTRACARAREA CRIMEI ORGANIZATE TANSFRONTALIERE, Editu

Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2005, p. 190

3 Grupul de Actiune Financiara Internationala .

1



- Mora Stephens, Global Organized Crime, Woodrow Wilson School Policy Conference 401

Intelligence Reform in the Post-Cold War Era, 06.01.1996.

- dr. Nicolae LUPULESCU Procuror - SPĂLAREA BANILOR ŞI FINANŢARE

TERORISMULUI

- MANUAL DE INSTRUIRE PRIVIND COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR I A FINAN ĂRȘ Ț

TERORISMULUI - editat de către Giuseppe Lombardo, Massimo Nardo, Valeria Rovers

tipăritp la C.N. "IMPRIMERIA NAŢIONALĂ"-S.A.

Cap. 3 Evolu ia tipologiilor de spălare a banilor pe perioada 2007 – 2010 îț

Australia

2



Analiza studiilor AUSTRAC a celor 174 cazuri care apar în rapoartele tipologiilo

publicate 2007 - 2010 au generat o imagine amplă a mediului în care spălarea banilor

finanţarea terorismului are loc în Australia. Prin intermediul acestui exerciţiu, AUSTRAC

identificat tendinţe în tipurile de infracţiuni, tipurile de servicii desemnate, folosite pentr

spălarea banilor şi finanţării terorismului, şi industriile cele mai frecvent asociate cu aces

activităţi.

3.1. Tendinţe în tipurile de infracţiuni

Analiza unor studii de caz a arătat că spălarea banilor şi frauda au fost la fel d

răspândite, şi reprezintă cele mai frecvente două tipuri de infracţiuni. După cum se vede î

figura 1, frauda şi spălarea de bani combinate au constituit mai mult de jumătate (52%) d

totalul infracţiunilor identificate în studiile de caz. Infracţiunile cele mai frecvent identificate a

fost importul de droguri (13%), traficul de droguri (8%), structurarea tranzacţiilor financia

(8%) şi evaziunii fiscale (6%).

Este important de remarcat, totuşi, că în unele cazuri, studiile de caz au implicat m

mult de o infracţiune.

Aceste infracţiuni au fost principalul obiectiv al investigaţiilor şi rămân preocupări

permanente ale agenţiilor de aplicare a legii. Frauda, în special, este o preocupare crescând

pentru autorităţi. Multe cazuri de fraudă au implica sume mari de bani şi numeroase victimeAcest lucru se datorează creşterii numărului fraudelor corporative şi a fraudelor bazate p

tehnologie în Australia. Aceste tipuri de fraudă au cauzat pierderi de miliarde de dolari pent

economia australiană în ultimii ani.

2



Fig 1. : Tipuri de infrac iuni înregistrate – Studii de caz (2007-2010) AUSTRACț

3.2.Tendinţe în utilizarea serviciilor desemnate

După cum se vede în figura 2 de mai jos, cele mai comune trei tipuri de servic

desemnate, folosite pentru a spăla bani au fost conturile şi serviciile de depozitare/sustrage

de fonduri (folosite in 39% din studiile de caz), serviciile de remiten e (expediere) de baț

(14%) şi transferurile electronice de fonduri (12%). Acest lucru nu este de mirare deoarec

aceste servicii oferă metode rapide şi eficiente de a transfera sume mari de bani. Ca metod

preferate pentru spălarea profiturilor obţinute din activităţi ilegale, aceste servicii rămân m

mult ca sigur servicii cu grad ridicat de risc care necesită supraveghere permanentă de căt

entită ile care raportează astefel de cazuri pentru a ajuta la detectarea banilor spăla i ț ț

finan area terorismului.ț

2



Fig. 2: Tipuri de servicii desemnate înregistrate - Studii de caz (2007-2010) AUSTRAC

3.3. Tendinţe în industriile afectate de spălarea banilor şi de activităţile de finanţare a

terorismului

După cum se vede în figura 3, industriile cele mai frecvent utilizate de către infractori î

spălarea de bani şi finanţărea terorismului au fost industria bancară (implicată în 45%d

studiile de caz), servicii de remitenţe-transfer bani (18% ), servicii de jocuri de noroc ( 9%)

servicii profesionale, constând din contabili, avocaţi şi agenţii imobiliare (13%Vulnerabilitatea industriei bancare şi serviciile de remitenţe corelează cu numărul mare d

incidente cu conturi şi servicii de depozitare-retragere folosite de criminali să- i speș

fondurile ilicite.

2



Fig. 3: Industrii Implicate - Cazuri studiate (2007-2010) AUSTRAC

3.4. Studiile de caz analizate

3.4.1. Conturi i servicii de depozitare – sustragereș

Studiu de caz 1: Dezmembrarea opera iunii cannabisț de 10 milioane $

O anchetă a for elor de ordine într-o suspectă operaţiune de droguri ilegală a condus ț

reţinere unui număr de proprietăţi, precum şi confiscarea a 1550 de plante de canabis şi

importantă sumă de bani şi alte active. În total, articolele şi banii confisca i au fost estimateț

fi în valoare de 10 milioane de AUD (dolari australieni).

Ancheta a început după ce AUSTRAC a diseminat informaţii unei agenţii de aplicare

legii, care a identificat o serie de transferuri locale şi de peste mări fonduri în valoare de 3,

milioane de AUD pe o perioadă de doi ani. Activităţile au constat în principal în depozite d

numerar mari făcute de zece suspecţi conecta i la 13 adrese comune în Victoria.ț

2



Acea i suspecţi au trimis, de asemenea, numeroase instrucţiuni de transfș

interna ional de fonduri de mare valoare (IFTIs) beneficiarilor comuni în Noua Zeelandț

Sumele mari de bani implicate în transferuri au fost incompatibile cu statutul declarat d

suspecţi, care au pretins a fi lucrători în industria de retail, studen i sau şomeri.ț

În urma anchetei s-a descoperit că suspecţii au cumpărat proprietăţi în Australia şi le

au folosit să crească şi să cultive plante de canabis. Fondurile generate de această activita

au fost utilizate pentru a achiziţiona proprietăţi suplimentare în Australia şi Noua Zeelandă.

Suspecţi au fost acuzaţi de cultivare, trafic şi posedare de cantităţi comerciale d

droguri, conspiraţie pentru a cultiva, de trafic şi posedare unei mari cantită i de droguri, ț

ob inere cu bună ştiinţă de venituri din urma unor infracţiunii şi furtț

Fig. 4: Dezmembrarea opera iunii cannabisț de 10 milioane $

2



Studiu de caz 2: Mii de dolari proveni i din vânzarea de droguri spălaţi prinț tr-o fabric

de cherestea.

Ofi erii de poli ie au început investigarea unei opera iuni semnificative de vânzare dț ț ț

droguri, precum şi a metodelor de spălare a banilor utilizate de suspecţi pentru a- i spăș

veniturile din vânzarea drogurilor.

Pentru a spăla bani ilici i ob inu i din vânzarea de droguri, suspect A şi fratele săț ț ț

suspect B, au intrat într-un acord cu un asociat care deţinea o fabrică de chereste

Proprietarul fabricii de cherestea a primit bani din veniturile provenite din vânzările de drogu

şi apoi, le-a procurat suspecţilor cecuri legitime, care au fost plasate în conturile persona

sau intr-un cont de dezvoltare imobiliară în numele suspectului A. În acest mod, suspecţii a

încercat să amestece fondurile ilicite cu fondurile legitime provenite de la fabrica dcherestea.Propietarului fabricii îi revenea 13% din profitul ob inut din vânzarea drogurilor.ț

Într-o perioadă de nouă luni, aproximativ 509,000 AUD (dolari australieni) au fo

depu i în conturile deţinute de suspect A. Această sumă include 319,000 AUD spăla i prș ț

fabrica de cherestea, precum şi numerar din vânzarea de droguri, care a fost depus direct î

conturile bancare diferite deţinute de suspectul A.

Atât suspectul A cât şi suspectul B au fost arestaţi şi acuzaţi de diferite infracţiun

inclusiv spălarea de bani sub Legea 1989 (NSW) Confiscarea Sumelor Rezultate dActivitatea Criminală.

2



Fig. 5: Mii de dolari proveni i din vânzarea de droguri spălaţi printr-o fabrică de cherestea.ț

Studiu de caz 3: Ho care a folosit nume false timp de 20 de ani.ț

Un infractor non-cetăţean a utilizat identităţi false pentru a- i ascunde adevărașidentitate mai bine de 20 de ani. Suspectul a folosit o varietate de documente false, inclus

carduri de îngrijire a sănătăţii şi permise de conducere, să stabilească şi să menţină acest

identităţi false.

Investigaţiile au arătat că suspectul opera, de asemenea, două conturi bancare, su

nume false, şi a pus în mişcare sume mari de bani între conturi folosind tranzacţii structurate

AUSTRAC a primit mai multe rapoarte de tranzacţii suspecte (SUSTRs) desp

suspect prezentate de către angajaţii băncii. Rapoartele au venit din diferite filiale bancare p

întreg teritoriul statului, cu referire la diferite aspecte suspicioase ale activităţii suspectulu

inclusiv posibila sa implicare în infracţiuni fiscale legate de:

• Suspectul a efectuat tranzacţii cu ajutorul a două conturi în două nume diferite (ambe

din care au fost ulterior dovedit a fi false). Cu toate acestea, suspectul a folosit un

2



dintre nume pentru o perioadă considerabilă de timp, şi doar mai târziu în cadr

anchetei s-a descoperit care este identitatea lui reală.

• Când a fost întrebat de către personalul bancar cu privire la unele din tranzacţiile sal

suspectul a indicat că au fost pentru renovare casei. Suspectul a spus desch

func ionarilor băncii că în mod deliberat structurează tranzacţii în numerar „în scopuț

fiscale” astfel încât banii să nu poată fi urmări i. El a spus, de asemenea, casierilor cț

structura tranzactii la mai multe sucursale bancare din zonă.

• Suspectul a făcut mari depozite de numerar în conturile sale, şi apoi a retras, ulterio

cu retrageri de numerar structurate (smurfing), fie prin intermediul unei sucursa

bancare sau a unui bancomat (ATM). Acest numerar a fost depus ulterior în alt

conturi personale.

• Acesta a folosit, de asemenea, cecuri pentru a transfera fonduri între conturile sale.Suspectul a fost arestat ulterior şi câteva sute de mii de dolari au fost confiscate d

aplican ii legii. El a fost condamnat şi amendat pentru şapte acuza ii de deschidere de contuț ț

sub nume false conform Legii 1988 a Rapoartelor de Tranzacţii Financiare şi condamnat

amendat pentru opt acuzaţii de fraudă în temeiul Codului penal Queensland Act 1899.

Studiu de caz 4: Fonduri spălate provenite din furturi de la mai multe ATM-uri.

Pe o perioadă de o lună, aproximativ 714,000 AUD au fost fura i în furturi separate dț

la cinci bancomate (ATM-uri) din Sydney. Informaţiile de la AUSTRAC au ajutat ofiţerii d

aplicare a legii să urmărească diferitele operaţiuni întreprinse de către două persoan

suspectate de a fi implicate în furt.

La momentul furturilor, suspectul A era un angajat al unei societăţi de tranzit î

numerar, lucrând ca membru al echipajului responsabil pentru golirea şi completarea ATM

urilor. Curând după ce au avut loc furturile, suspectul B (un asociat al suspectului A) a făcut

serie de depozite substan iale în numerar în valoare totală de aproximativ 70,000 AUD ț

contul uneia din companiile care le de inea. La acea vreme, suspectul B era angajatul unț

agenţii de aplicare a legii şi, de asemenea, proprietarul mai multor întreprinderi.

Suspectul B, apoi a cumpărat o barcă în valoare de 60,000 AUD, din care 30,000 AU

au fost plăti i în numerar. Soldul a fost plătit cu un cec bancar al companiei sale. O lună mț

2



târziu, suspectul B a depus în continuare 10,000 AUD numerar într-un cont bancar a

companiei. Suspectul B mai târziu a călătorit la Melbourne şi a livrat 250,000 AUD în numera

unui asociat, bani care urmau să fie utiliza i pentru procurarea de imobiliare.ț

În plus, suspectul B a cumpărat o proprietate în numele uneia dintre companiile sa(societatea A):

• El a plătit un depozit iniţial de 37,400 AUD pentru proprietate. Mare parte din ace

depozit a fost finanţat printr-un cec bancar tras pe seama unei alte companii a sale

(societatea B).

• El a stabilit atunci achiziţionarea de proprietăţi cu un alt cec bancar pentru suma d

39,000 AUD, care a fost elaborat, de asemenea, pe contul bancar al companiei B.

• În cele din urmă, suspect B a făcut două alte depozite de numerar în contul bancar

companiei B, total în valoare de 12,000 AUD.

Ca urmare a anchetei, ambii suspecţi au fost acuzaţi de diferite infracţiuni, inclusiv pent

că au utilizat instrumente false contrar prevederilor din Legea Crimelor 1900 (NSW), dân

mărturie mincinoasă în temeiul Legii Crimelor 1914 (Cwth), şi obţinerea de bani prin declara

false sau care induc în eroare conform NSW Crime Act.

2



Fig. 6: Fonduri spălate provenite din furturi de la mai multe ATM-uri

Studiu de caz 5: Australian prins spălând venituri survenite din pornografie infantilăUn suspect australian, care era administrator al unui site de pornografie infanti

găzduit în Rusia, a primit fonduri şi a dat în schimb parole infractorilor care au cumpăra

acces la material.

Infractorii au achiziţionat acces la site folosind bani în numerar, sau prin intermedi

unei agenţii de transfer de bani. Suspectul a colectat fonduri şi apoi le-a depozitat în cont

său bancar intern, după care le-a transferat în conturile de peste mări. Suspectul a reţinut u

comision de 2-3 la suta pentru acest serviciu. Beneficiarii de peste mări erau companparavan situate în Estonia şi Statele Unite, care au transferat apoi fondurile înapoi în Rusia

de unde provenea materialului incriminator.

Suspectul a fost implicat în tranzac ii în valoare de mai mult de 600,000 AUD, dintț

care majoritatea au fost instrucţiuni de transfer internaţional de fonduri (IFTIs) transferân

3



fonduri din contul său bancar intern în conturile de peste mări, inclusiv în Franţa, State

Unite, Estonia, Germania, şi Ţările de Jos.

Suspect australian a fost arestat de către organele de aplicare a legii şi a pled

vinovat pentru implicarea sa în schemă.

Fig. 7: Australian prins spălând venituri survenite din pornografie infantilă

Studiu de caz 6: Un australian spală o valiză de bani în numerar pentru fraudato

nigerieni

Suspectul în acest caz a fost iniţial condamnat pentru infracţiunea de fraudă implicân

autovehicule. În cursul investigări fraudei cu autovehicule, autorul a arătat că el şi mai mu

3



membri ai familiei sale au căzut victime unei înşelători/fraudă nigeriană şi a transferat sum

mari de bani autorilor schemei.

Infractorul a spus poliţiei că s-a implicat într-un sistem aparent de spălare a banilo

exploatat de către ni te infractori nigerieni. Acesta a pretins că a avut de-a face cu avocaș

africani cu sediul în Spania şi Londra, şi că a spălat cel puţin un geamantan plin de ba

pentru ace tia. A călătorit în Spania de două ori i la Londra de patru ori transportând în totș ș

cel mult 800,000 AUD.

Datele AUSTRAC au inclus multe rapoarte de instrucţiuni de transfer interna ional dț

fonduri (IFTIs) întreprinse de către bănuit, mai ales în cantităţi de mai puţin de 9,000 AUD

către beneficiarii din Africa de Sud, Nigeria, Marea Britanie, Italia, Singapore şi Statele Unit

AUSTRAC a identificat 48 de rapoarte IFTI, detaliând transferuri în valoare de 398,190 AUD

În plus, AUSTRAC a identificat nouă rapoarte de tranzacţii suspecte (SUSTRs) cadescriu activităţile suspecte ale infractorului care implică transferuri internationale de fondu

depozite cu cecuri în conturi bancare şi retrageri mari de numerar. Un raport de deplasar

transfrontalieră a monedei fizice (CBM-PC) privind infractorul, de asemenea, părea s

corespundă cu un SUSTR depus de un dealer de schimb valutar situat într-un aeropo

internaţional australian.

Infractorul a pledat vinovat pentru fapte de înşelăciune şi a primit două ani d

închisoare.

Studiu de caz 7: Suspecţi spală milioane pentru operaţiunea ilegală scoica abalone

Informaţii AUSTRAC asistă în cadrul unei anchete de aplicare a legii referitoare

spălarea de bani întreprinsă de doi suspecţi, care erau angajaţi de încredere care acţionau î

numele unei afaceri de pescuit scoică abalone i care erau, de asemenea, implica i ș ț

activităţi ilegale.

Într-o perioadă de nouă luni, suspectul A a făcut 335 de depozite de numerar la dou

bănci diferite. Fiecare operaţiune a fost structurată în sume mai mici de 10,000 AUD pentru

evita pragul de raportare a tranzacţie cu numerar. Banii au fost apoi trimi i în străinătate prș

instrucţiuni internaţionale de transfer de fonduri (IFTIs). În total, suspectul a transferat m

mult de 3 milioane de AUD către Hong Kong şi China, pentru care a primit onorarii în valoa

3



de aproximativ 30,000 AUD de la proprietarul afacerii cu scoici abalone. Suspectul era u

jucător de noroc, acesta fiind motivul pentru care s-a implicat în schema de spălare de bani.

Pe o perioadă de două luni, suspectul B a făcut 59 de depozite structurate în numera

depunând sume mai mici de 10,000 AUD în conturi bancare. Aceste tranzacţii au fosrealizate la două ramuri de bănci diferite, în şi în jurul ora ului Sydney. În total, suspectul Bș

transferat 556,000 AUD în conturi bancare din Hong Kong. Suspectul a primit 3,000 AU

plată pentru efectuarea transferurilor.

În urma arestări lor, ambii suspecţi au pledat vinova i pentru efectuarea tranzacţiilț

pentru a evita cerinţele de raportare în cadrul Legii 1988 Rapoartele operatiunii financiare

în cadrul Codului Penal din 1995 (Cwlth) pentru spălare de bani.

3.4.2. Distribu ia de metale pre ioaseț ț

Studiu de caz 8: Sindicat major de droguri plăte te lucrătorii în aur ș

O investigaţie într-un sindicat de droguri bine organizat a identificat un fost manager d

bancă ca şef al operaţiunii. Suspectul a fost implicat în finanţarea şi facilitarea opera iunț

multi-milioanare de canabis şi amfetamină şi care a fost legată de criminali foarte cunoscu i.ț

Suspectul se presupune că a spălat veniturile din droguri, prin cumpărarea şi vânzare

de aur, achiziţionarea de vite, şi prin jocuri de noroc.

Autorităţile cred că suspectul a folosit numerar ilicit de pe urma vânzării de drogupentru a cumpăra aur de la prospectori la un pre premium, şi a vândut apoi aurț

întreprinderilor independente şi a declarat încasările de venituri ca fiind legitime.

Un alt jucător cheie în sindicat a fost plătit iniţial să închidă ochii la activităţi

sindicatului; cu toate acestea, el a devenit mai târziu un curier de droguri şi iscoadă pentr

operaţiune. După arestarea sa, el a condus poliţia la o cantitate mare de pepite de aur

161,000 AUD în numerar ascunse de către sindicat.

Cei implicaţi în operaţiune au fost bine răsplăti i, iar unii au primit bonusuri în droguri țaur. Un lucrător a fost plătit un total de 250,000 AUD în numerar, droguri şi aur în timpul cel

patru sezoane de recoltare în care a fost implicat în operaţiune.

efii de sindicat erau plăti i cu mai mult de 300,000 AUD la fiecare recoltă, precum Ș ț

lingouri de aur. Un contrabandist/intermediar era plătit până la 40,000 AUD să călătoreasc

la Amsterdam pentru a găsi varietatea perfectă de marijuana pentru operaţiunea în creştere.3



Veniturile comune ob inute ca urmare a procesului de infrac iune a fost probă împotrivț ț

infractorilor şi a dus la reţinerea de active de peste 4 milioane AUD, inclusiv proprietăţi rural

vite, maşini, 220,000 AUD în numerar şi o mare cantitate de aur.

Operaţiunea ofi erilor de poli ie a condus la arestarea unui număr mare de membri ț ț

sindicatului, care au fost ulterior acuzati şi condamna i la mai mult de 10 ani de închisoare.ț

3.4.3. Servicii de schimb valutar

Studiu de caz 9: Dealer de schimb valutar închis datorită implicării sale intr

opera iune de spălare de baniț

Manager al unei afaceri de schimb valutar a primit pedeapsă cu închisoare după ce

fost condamnat pentru furnizarea de informaţii false şi asistarea unui alt suspect în evitare

cerinţelor de raportare legiferate.

Suspectul a vizitat afacerile managerului de schimb valutar din Sydney pentru

achiziţiona cecuri de călătorie în valoare de 43,000 AUD, cecurile fiind solicitate în dola

americani. În timpul tranzacţiei suspectul a plătit 14,000 AUD ca „depozit” pent

achiziţionare, şi apoi a indicat că nu intenţionează să completeze niciun formular asociat c

tranzactia.

O întâlnire a fost aranjată între suspect şi proprietarul / managerul afacerii de schim

valutar. În timpul acestei întâlniri suspectul şi managerul au negociat un acord în carsuspectul a primit o rată mai mică de schimb AUD - USD pentru achiziţionarea cecurilor.

schimb, managerul a fost de acord să eludeze obligaţiile de raportare cerute în mod norm

pentru o tranzacţie în numerar mai mare de 10,000 AUD, neprezentând raportul semnificat

de tranzactie cu numerar autorită ii AUSTRAC.ț

Suspectul a revenit la afacerea de schimb valutar câteva zile mai târziu, unde a fo

instruit să asigure nume pentru cecurile de călătorie şi a cerut să completeze înregistrările d

cumpărare şi chitanţele de vânzare pentru cumpărare. Acesta a completat documentele conformitate cu o serie de nume diferite i a achizitionat un numar de cecuri de călătorie cș

valoare de 100 USD i 1,000 USD fiecare folosind nume şi adrese diferite. În total, suspectș

a cumpărat cecuri în valoare de 26,500 USD, dupa ce a plătit afacerii de schimb valuta

43,600 AUD în numerar.

3



În urma unei anchete de aplicare a legii, managerul i afacerea sa de schimb valutș

au fost judecate pentru furnizarea de informaţii false către AUSTRAC şi evitarea cerinţele d

raportare. Managerul a fost condamnat la 10 luni închisoare şi afacerea sa de schimb valut

a fost amendată cu 100,000 AUD.

3.4.4. Servicii de jocuri de noroc/pariuriri

Studiu de caz 10: Sindicat de droguri recrutează curier heroină de la un cazinou

O anchetă de aplicare a legii într-un sindicat suspectat de import de droguri a dus

arestarea unui număr de suspecţi şi confiscarea unei sume mari de bani şi a unei cantită

comerciale de droguri.

Ancheta a identificat un sindicat care folose te curieri pentru a importa heroină dș

înaltă calitate din Vietnam. Curierii au fost toţi membrii aceleiaşi comunităţi, care au fo

recrutaţi de contacte de la cazinouri şi forţa i să devină curieri pentru a- i plăti datoriiț ș

semnificative la jocuri de noroc.

Suspecţii au fost obiectul unui număr de rapoarte de tranzacţii suspecte (SUSTRs

prezentate la AUSTRAC printr-un cazinou datorită unei cre teri de vârf în activitatea lor dș

jocuri de noroc. AUSTRAC a primit, de asemenea, rapoarte semnificative de tranzacţie d

numerar (SCTRs), în valoare de 710,000 AUD la jocuri de noroc de către suspecţi şi rapoar

de transferuri internaţionale de fonduri (IFTIs) către Vietnam în valoare de 18,000 AUD.Ca urmare a anchetei, suspecţii au fost acuzaţi de trafic de droguri, conspiraţie î

vederea traficului de droguri şi import de droguri.

Studiu de caz 11: Traficant de droguri prins datorita raportului către AUSTRAC privin

comportamentul suspect al unui cazinou

AUSTRAC a alertat o agenţie de aplicare a legii despre o serie de tranzacţii suspect

la un cazino, desfă urându-se o anchetă care a dus la arestarea mai multor membri unșsindicat al crimei şi la confiscare de bani şi a unei mari cantită i comerciale de droguri.ț

Unul dintre suspecţi a declanşat o alertă în baza de date AUSTRAC după activităţi

sale de jocuri de noroc la un cazino prezentând un număr mare de rapoarte de tranzacţ

semnificative de numerar (SCTRs). Pe o perioadă de 12 luni, AUSTRAC a primit, d

asemenea, un număr mare de rapoarte de tranzacţii suspecte (SUSTRs) detaliân3



achiziţionarea continuă de cecuri bancare de către suspect. Alte rapoarte detaliaz

semnificative tranzactii cu numerar ale suspectului la cazinou.

Informaţii AUSTRAC au asistat, de asemenea, autorităţile în identificarea metodelor d

spălare a banilor probabil utilizate de către sindicatul. Fondurile ilicite ale sindicatlui au fo

trimise peste mări şi apoi au revenit în Australia prin canale legitime ca fonduri „curate

Fondurile s-au întors în Australia ca veniturile aparent legitim din vânzarea de bunuri sau c

daruri de la membrii de familie de peste mări.

To i suspecţii implica i în acest caz au fost acuzaţi de traficul unei cantită i comerciaț ț ț

de cocaină, şi unul dintre infractori se confruntă cu o pedeapsă suplimentara pentru poses

veniturilor ilicite.

Fig. 8: Traficant de droguri prins datorita raportului către AUSTRAC privind comportament

suspect al unui cazinou

Studiu de caz 12: Fraude fiscale utilizând cazinouri, întreprinderi pentru spălare d

fonduri

3



AUSTRAC a început monitorizarea activităţilor financiare ale unei reţele de suspec

după ce entităţi de raportare au prezentat o serie de rapoarte despre activitatea reţele

financiare.

AUSTRAC a primit rapoarte de tranzacţii suspecte (SUSTRs), rapoartele d

instrucţiuni de transfer internaţional de fonduri (IFTIs) şi rapoarte de transfer semnificativ d

numerar (SCTRs), detaliind activitătea substanţială de joc de noroc a suspectului. Rapoartel

care au declanşat sistemul de monitorizare automată AUSTRAC, au dezvăluit cash-outs d

jetoane de cazinou în valoare de peste 1 milion de AUD şi buy-ins de jetoane de cazinou

valoare de aproape 500,000 AUD.

În plus, mai mult de 80,000 AUD au fost trimi i în Vietnam, de către un membru ș

reţelei. Un SUSTR ulterior a dezvă uit că acelaşi individ a cumpărat jetoane de casino ș

numele unui alt suspect.Acest tip de inteligenţă financiară a fost descoperit ca având legătură cu o anche

comună în curs de desfăşurare de către agenţiile de aplicare a legii în fraudă fiscală. Manda

de căutare ini iale executate ca parte a acestei anchete a dus la confiscarea a 735,000 AUț

în numerar.

Investigaţiile ulterioare ale ofiţerilor de aplicare a legii au arătat că doi dintre suspec

au fost directorii unei companii implicată în schema de spălare de bani „round-robin”, und

fondurile ilicite generate de frauda fiscală au fost filtrate prin intermediul unor societăţi subcontractoare pentru a le spăla. Schema a relevat următoarele activită i ale suspecţilor:ț

• plata salariilor în numerar a angajaţilor lor, dintre care unii au fost imigranţi ilegali ş

sau beneficiari de ajutor social. Autorităţile cred că peste 2 milioane de AU

reprezentând venituri în numerar au fost ascun i folosind această metodăș

• crearea de companii sub-contractoare legate cu societatea principală, pe care o co

de in, şi care le-au folosite pentru a emite facturi false. Prin utilizarea de facturi falsț

mai mult de de 1 milion de AUD a fost declarat ca credite fiscale GST intrate pr

intermediul companiilor sub-contractoare când, de fapt, suspecţii au retras de fap

fondurile de la companiile sub-contractoare în numerar pentru uz propriu.

Suspecţi au fost condamnaţi fiecare la două capete de acuzare de fraudarea a statulu

câteva obţineri de bunuri prin înşelăciune şi provocând necinstit un risc de pierdere statului,

3



distribu ie cu bani sau bunuri destinate să devină un instrument de criminalitate. Ei au foț

condamnaţi la un total de 10 ani închisoare.

Fig. 9: Fraude fiscale utilizând cazinouri, întreprinderi pentru spălare de fonduri

3.4.5. Servicii de creditare

Studiu de caz 13: Venituri frauduloase din Fiji achită datoriile unui card de credit

Australia

Un suspect, situat in Fiji, a obţinut în mod fraudulos un credit bancar de la o bancă d

Statele Federate ale Microneziei pentru a dezvolta o sta iune in Fiji. Suspectul a obţinut ț

mod fraudulos un împrumut pentru 580,000 USD reprezentându-se pe sine ca beneficiar

efectiv al societăţii împrumutate. Compania a fost, de fapt, „societate scoică” fijiană, suspect

nefiind de fapt proprietarul.

Banca, care nu mai împrumutase până atunci o entitate din Fiji, a solicitat servicii

unui avocat din Fiji pentru a facilita împrumutul. Suspectul a furnizat detalii de contact pent3



un avocat din Fiji, cu toate acestea, suspectul sa prezentat ca solicitant fără cunoştinţ

solicitantului. În masca de avocat, suspectul a furnizat o serie de documente frauduloase

banca, inclusiv situaţiile financiare falsificate şi o chitanţă falsificată de înregistrare a ipotec

pentru sta iunea propusă.ț

Până când au fost ridicate suspiciuni e cu privire la împrumut, 240,000 AUD dș

fonduri au fost deja transferate din Fiji la trei entităţi separate în Australia, unde au fo

folosite pentru plata datoriilor cardului de credit şi restan e la chirii.ț

Suspectul a fost arestat la sosirea lui în Australia. El a fost acuzat conform Codul

Penal din 1995 cu spălarea de bani care rezultă dintr-o fraudă comisă peste mări, şi a fo

condamnat la închisoare pentru patru ani şi jumătate.

Fig. 10: Venituri frauduloase din Fiji achită datoriile unui card de credit în Australia

3



3.4.6. Servicii de remiten e (transfer de bani)ț

Studiu de caz 14: Pilo ii unei linii aeriene suspecta i că au transportat în Vietnam 1ț ț

milioane de dolari proven i din droguriț

Un sindicat de spălare de bani a fost suspectat de folosirea piloţilor şi echipajului un

linii aeriene pentru transporta pe furi milioane de dolari de bani în numerar din Australș

către Vietnam. Autorităţile suspectează că banii au fost obţinu i din vânzările de droguri îț

Australia şi plăţi pentru droguri importate în Australia.

Numerarul era dat piloţilor de către proprietarii de afaceri a mai multor servicii d

remitenţe, şi autorităţile au suspectau că reţeaua ce folosea piloţi pentru transporta bani

spălat mai mult de 10 milioane de AUD din Australia la Vietnam într-o perioadă de 18 luni.

Căutările de informa ii în bazele de date AUSTRAC au arătat că unul dintre piloț

vietnamezi suspec i a declarat anterior 19,000 AUD pe un raport internaţional de transfer dț

monedă (TPIR). Începând cu această declaraţie, pilotul nu a mai făcut rapoarte precum c

transportă valută în i în afara Australiei.ș

Pilotul suspect a fost arestat după încercarea de a transporta 500,000 AUD în afar

Australiei, fără a-i declara. El a pledat vinovat la acuzaţia de spălare de bani în conformitat

cu Codul Penal din 1995 şi, ulterior, a fost inchis pentru patru ani şi jumătate pentr

contrabanda sumei în total de 6.5 milioane AUD în afara Australiei.

4



Fig. 11: Pilo ii unei linii aeriene suspecta i că au transportat în Vietnam 10 milioane de dolaț ț

proven i din droguriț

Studiu de caz 15: Mexicanii aresta i după un import zădărnicit de 64 kilograme dț

cocaină

O anchetă internaţională comină a agen ilor de aplicare a legii a dus la arestarea ț

Melbourne a trei cetăţeni mexicani care încearcau să importe 64 kg de cocaină în Australia

Cocaina se crede că provenea original din America de Sud şi a fost transportată prin Statel

Unite îndeptându-se spre Australia.

Criminali au încercat să facă expediere să pară legitimă creând o companie parava

şi a ascuns cocaina în interiorul unor cilindrii de ciment, ghivece de flori şi statui, fiecar

cântărind 210 kg.

Gradul de sofisticare al reţelei de contrabandă, mai degrabă decât dimensiune

transportului, a sugerat că o reţea criminal de nivel înalt era implicată în operaţiune.

4



Având în vedere dimensiunea operaţiunii, a fost activitate minimă de tranzac

financiare implicată în import. Informaţii AUSTRAC indicau că următoarele tranzacţii au av

loc:

• o serie de ie iri de instruc iuni de transfer internaţional de fonduri (IFTIs) de la uș ț

suspect în Australia către altul în Mexic, de obicei, în cantită i mai mici de 1,000 AUDț

• IFTIs primite, in valoare totala de 5,716 AUD, de la un suspect din Mexic la un a

suspect din Australia. Această sumă a fost împărţită între trei operaţiuni, toate au fo

efectuate în aceeaşi zi.

Ancheta internaţională a agen ilor de aplicare a legii în cele din urmă a dus la întrerupereț

unui sindicat transnaţional de trafic de droguri şi a împiedicat distribuirea de cocaină p

străzile Australiei în valoare estimată de 16 milioane de AUD. Trei persoane au fost acuzat

de încercarea de a importa şi conspiraţie pentru a importa o cantitate comercială de drogucontrar secţiunii 307.1 din Codul Penal din 1995.

Studiu de caz 16: Poliţia a interceptat o încărcătură de ecstasy de 450 milioane dolari

Un sindicat de criminali a devenit punctul central al unei anchete comune de aplicare

legii dupa ce a fost suspectat de a fi importat o cantitate comercial de ecstasy în Australia d

Italia.

Ofi erii de poliţie au identificat şi confiscat un recipient de transport care sa dovedit țconţine aproximativ 4,4 tone de comprimate ecstasy, cu o valoare estimată de stradă 45

milioane de AUD.

Autorităţile suspectează că sindicatul responsabil penal pentru tentativa de impo

include interlopi australieni de rang înalt ale criminalitatii organizate, care au fost, d

asemenea, suspectatat de a fi implicat în alte importuri la scară largă a diferitelor droguri

special cocaina.

Anchetatorii suspectează că cinci separate sindicate ale crimei organizate lucra

împreună cooperând pentru a importa droguri în Australia. Aceste grupuri de crimă organiza

au fost din Italia, Olanda, Europa de Est şi America de Sud, iar unele au fost implicaţi î

producţia de ecstasy şi cocaină, permiţându-le să furnizeze transporturile de tonaj mare de d

droguri.

4



Autorităţile au identificat 26 de suspecţi principali în Australia, în plus al i patru suspecț

din Belgia şi unul în Ţările de Jos. Un membru principal al sindicatului australian a fo

suspectat a fi fost membru al mafiei din Calabria şi a asociaţiilor criminale extinse în Itali

America de Sud şi Ţările de Jos.

Această investigaţie a identificat membrii de bază ai sindicatului australian responsab

pentru spălare de bani în numele unor grupuri locale si internationale prin utilizarea tehnicii d

smurfing cuc (cuckoo smurfing*) prin dealerii de remitenţe în Singapore. Aceste asociatii c

sediul în Singapore, de asemenea, au participat direct la spălarea de fonduri din Austral

către Europa. Se estimează că 10 de milioane AUD au fost spăla i din Australia folosinț

metoda de smurfing cuc, deşi autorităţile cred că această cifră poate fi mai mare.

AUSTRAC a oferit un sprijin de informaţii financiare important pentru agenţiile de d

aplicare a legii, inclusiv un număr de rapoarte de evaluare de informaţii financiare. InformaţiiAUSTRAC au inclus, de asemenea, mai mult de 50 de rapoarte privind tranzacţiile suspect

(SUSTRs), care detaliază activităţile de spălare de bani ale unui suspect, care a inclu

depozite în cont în valoare de peste 500,000 AUD.

Ca urmare a acestei anchete extinse, agenţiile de aplicare a legii au confisc

proprietăţi şi numeroase vehicule, precum şi numerar, de la suspecţi. Membrii de sindicat a

fost acuzaţi de conspiraţie pentru a importa ecstasy, trafic de ecstasy, importare de cocaină

conspiraţie pentru a importa droguri precursorii (care sunt utilizate la fabricarea de droguilegale), precum şi spălarea de mai mult de 1 milioane de AUD.

Studiu de caz 17: Un dealer de remitan ă a spãlatã bani din droguri pentru o gască dț

delicven i din Orientul Mijlociuț

Informa iile AUSTRAC au asistat ofiţerii de poli ie în investigharea unei familii localizaț ț

în Sydney şi asociaţii lor, care au fost suspectaţi de implicare în activităţi criminale.

AUSTRAC disiminat 14 evaluări de informaţii financiare şi numeroase rapoarte d

tranzacţii suspecte (SUSTRs) agenţiilor partenere de aplicare a legii, detaliind activităţi

reţelei de infractori.

Rapoartele SUSTRs au inclus detalii cu privire la numerarul depus în cont într-un st

şi apoi retras la scurt timp dintr-o locaţie interstatală. Sindicatul a făcut, de asemene

retrageri semnificative de numerar şi depozite. În plus, au existat o serie de transferu

internaţionale de fonduri şi în afara Australiei, dar majoritatea fondurilor fiind transferate

4



Australia. Aceste informaţii s-au dovedit valoroase pentru anchetatori pentru a clarific

mărimea şi structura reţelei.

Ancheta s-a concentrat pe un anumit dealer de remitenţe, care a fost suspectat că ar

remis fonduri pentru Liban, în numele grupării crimei organizate din Orientul Mijloci

Autorităţile, de asemenea, au afirmat că dealerul de remitenţe a avut o reputaţie în cadr

comunităţii sale ca fiind cineva care ar putea transfera fonduri din Australia, fără c

transferurile să vină în atenţia agenţiilor de aplicare a legii sau AUSTRAC.

Progresul anchetei, a identificat un al doilea sindicat de spălare de bani ce opera

principal printr-un cazinou.

Ofiţerii de poli ie au efectuat o serie de raiduri în Sydney şi Melbourne, şi zece bărbaț

au fost arestaţi pentru presupusa implicare în traficul de cocaină, ghe ă i canabis în valoaț ș

de 250,000 AUD din NSW la Victoria.

3.4.7. Piaţa valorilor mobiliare / Servicii de investiţii

Studiu de caz 18: Escrocheria „Boiler Room” a costat victimele australiene 21 milioan

de dolari

Victimele australiene au pierdut 21.5 milioane de AUD în înşelătoria tipică „boile

room” în care le-a fost oferită şansa de a cumpara actiuni reduse în companii de peste mări.

Victimele au fost abordate de către apelanţii de peste mări care le-a ofeoportunitatea de a achiziţiona acţiuni cu preţ redus în marile companii de peste mări. Î

fiecare caz, apelantul ştia numele victimei şi detaliile participării lor anterioare. În pregătire

pentru înşelătorie, infractorii au avut fie cumpărate sau furate registrele companie acţionaril

cu detalii complete ale victimelor şi achiziţiile lor anterioare. Schema a lucrat astfel:

• Escrocii au vizat victimele şi au oferit să aranjeze achiziţionarea de acţiuni lipsite d

valoare deţinute de victimă - acţiunile deţinute la societăţi defuncte. Infractorii a

pretins că sunt în contact cu un cumpărător pregătit să cumpere acţiunile victimelofără valoare, în timp ce, de asemenea, le-a oferit victimelor şansa de a achiziţion

acţiuni cu preţ redus în mari companii din SUA.

• Escrocii au solicitat apoi victimelor ca plata pentru vânzarea acţiunilor de valoare mic

să fie dedusă din preţul de cumpărare redus a acţiunilor companiilor din SUA.

4



• Victima, atrasă de aparenta posibilitatea de a achiziţiona acţiuni blue-chip la tarif

reduse (în timp ce descărca de asemenea, acţiunile lor lipsite de valoare), a plă

escrociilor diferenţa dintre plata pentru ac iunile cu valoare redusă şi costul ac iunilț ț

blue-chip „actualizate”.

În completarea acestor „vânzări”, victime australiene diverse au transferat un total d

21.5 milioane AUD în contul bancar al escrocilor din Hong Kong (care a fost deschis folosin

un nume fals şi o identificare falsă). Investigaţiile agen iilor de aplicare a legii au dezvăluit ț

aceste fonduri au fost retrase din contul din Hong Kong pentru a achiziţiona bunuri de ma

valoare. Atunci când unele victime au suspectat escrocheria şi au oprit trimiterea de ban

escrocii îi ameninţa cu „acţiune în justiţie”, în speranţa că ace tia vor trimite mai mulţi bani.ș

Pentru a identifica amploarea operaţiunii fraudei, datele AUSTRAC au fost reţinute c

informaţiile furnizate de către unităţile de informaţii financiare de peste mări. Acest tip dinteligenţă financiare combinate au identificat fluxuri de fonduri din întreaga lume şi a releva

adevăratul scop al fraudei, care întins către Thailanda şi Statele Unite ale Americii.

3.4.8. Servicii de schimb a cecurilor de călătorii

Studiu de caz 19: Suspectul a încercat să introducă ilegal bani din droguri folosin

cecuri de călătorie

Un suspect implicat în importul de cocaină în Australia a evitat în mod deliberacerinţele de raportare legiferate într-o încercare de a introduce în ară bani proveni i de pț ț

urma drogurilor. Pe o perioadă de două luni suspectul a folosit diverse metode pentru a spă

veniturile ilicite:

Într-un caz suspectul a încercat să achiziţioneze un număr mare de cecuri de călător

la un oficiu de schimb valutar. Suspectul inten iona să achiziţioneze mai multe cecuț

de călătorie, fiecare în valoare mai mică de 10,000 AUD, pentru a evita cerinţele d

raportare a pargului de tranzactionare AUSTRAC. Cu toate acestea, suspectul a foinformat că , de fapt, trebuie să completeze un număr semnificativ de rapoarte d

tranzactii cu numerar (SCTR) pentru că valoarea totală a achiziţiilor a fost mai mare d

10,000 AUD.

4



Decât să completeze SCTR, însă, suspectul a lăsat 14,000 AUD numerar ca „depozit

cu scopul de a-l convinge pe angajatul schimbului valutar să efectua achiziţi

Angajatul a îndeplinit ulterior cererea suspectului.

Suspectul a vizitat, de asemenea, cel puţin trei puncte de schimb valutar şi a conver

sume mari de dolari australieni în cecuri de călătorie. De fiecare dată, suspectul

refuzat să completeze formularele de SCTR şi nu a semnat el cecurile de călătorilo

permi ându-le astfel beneficiarilor să le încaseze. Suspectul a folosit un nume fals, dț

asemenea, pentru semnarea dosarului de cumpărare pentru verificări. În tota

suspectul a achiziţionat cecuri de călătorie în valoare de 96,000 AUD.

Suspectul a împărţit cecurile de călătorie în 16 loturi, fiecare lot în ambalaj de hârtie d

carbon în interiorul unei felicitări/carte po tală, şi a încercat să le trimită prin po tă la diversș ș

destinaţii din Statele Unite. Suspectul a deghizat unele dintre plicuri să apară că au venit de o corporaţie.

Suspectul a fost în cele din urmă condamnat la 13 ani i jumătate de închisoare în bazș

acuzaţiilor de importare cocaină, spălare de bani şi conspiraţie pentru a importa cocaină.

Bibliografie:

- AUSTRAC typologies and case studies report 2010

- www.austrac.gov.au/typologies.html- www.austrac.gov.au

- www.fatf-gafi.org

- www.apgml.org

- www.egmontgroup.org

4

http://www.fatf-gafi.org/

http://www.apgml.org/

http://www.egmontgroup.org/






Capitolul 4: Concluzii i propuneriș

Exista numero i indicatori care pot acţiona ca „steguleţe roşii” (semnale de alarmș

pentru entităţile raportoare în scopul de a identifica potenţialul de spălare a banilor sa

activitatea de finanţare a terorismului.

De i un singur indicator nu indică neapărat activitate ilicită, existenţa indicatorului ș

trebui să încurajeze monitorizare şi examinare în continuare a acestora. În cele mai mul

cazuri, existenţa unor indicatori multipli ridică suspiciunea unei entităţi raportoare d

existen a unei activită i infracţionale potenţiale, şi influenţează răspunsul lor la situaţie.ț ț

Ofiţerii AML/CTF (Anti-Money Laundering and Counter-Terrorism Financing) ar treb

să includă ace ti indicatori de spălare a banilor /finanţare a terorismului în instruireș

personalului, şi să încurajeze personalul lor să utilizeze ace ti indicatori atunci când descrș

comportamente suspecte pentru a fi incluse în rapoartele de tranzacţii suspecte sa

rapoartele lucrurilor suspecte.

Spălătorii de bani şi finanţatorii terorismului vor căuta continuu noi tehnici pentru

ascunde originea fondurilor ilicite conferindule activităţilor o aparenţă de legitimitate. Ofiţe

AML/CFT ar trebui să revizuiască continuu produsele, serviciile şi clienţii lor individuali pent

a se asigura că sistemul lor intern AML/CTF şi sistemele de formare sunt eficiente.

Lista de mai jos prezintă indicatorii care apar în studiile de caz din capitolul 3, şi a

trebui să fie pu i la dispozi ia băncilor, caselor de schimb valutar i companiilor pentru ș ț ș

putea depista i denun a pe escroci, pe cei care spală bani.ș ț

tranzacţiile întreprinse de afaceri (companii), care par a fi incompatibile cu profilul să

şi / sau istoricul tranzacţiilor

depozite în numerar făcute într-un cont într-o locaţie, doar pentru ca fondurile să f

retrase într-o locaţie diferită scurt timp

plăţile în numerar pentru transferurile internaţionale de fonduri

retrageri de numerar efectuate la sucursalele diferite în aceeaşi zi amestec de fonduri ilicite cu surse de venit legale

adrese comune prevăzute pentru fondurile de transferuri efectuate de către diferi

personae

retrageri de numerar consecutive mai mici de 10,000 AUD (pragul limită)

4



clientul refuză să completeze documentaţia necesară pentru a finaliza tranzacţia

tranzacţii întreprinse de client care par a fi incompatibile cu profilul lor şi / sau istoricu

tranzacţiilor

creşterea activităţii jocurilor de noroc

transferurile internaţionale de fonduri către o ţară / jurisdic ie de interes pentș

autorităţi (de exemplu, jrisdic ie cu risc ridicat în privn a drogurilor / fraudelor)ț ț

depuneri mari în numerar

depozite mari de numerar in contul societă iiț

retrageri mari de numerar

mari buy-ins/cash-outs de jetoane de cazinou

mari transferuri interna ionale de fonduriț

retrageri mari de numerar folosind cecuri bancare

retrageri multiple de la ATM

depuneri multiple în numerar

depuneri multiple în numerar i retrageri mai mici de 10,000 AUDș

depuneri multiple la diferite bănci i în diferite conturiș

mai multe depozite de numerar la bănci diferite, rapid urmate de ieşire de transferu

internaţionale de fonduri mai multe retrageri de numerar din conturi

multiple încasări de cecuri

clienţii multiple efectuarea transferurile internaţionale de fonduri către acea

beneficiari de peste mări

multiplii clienţii de peste mări transferă fonduri în acela i cont Australianș

achiziţiile multiple de cecuri bancare

mai multe vizite la întreprinderile de schimb valutar pentru a cumpăra cecuri dcălătorie

ieşire de transferuri internaţionale de fonduri corespunzătoare cu primiri de transferu

de fonduri care pare a fi o tranzacţie U-turn *

achiziţionarea de bunuri de mare valoare (bijuterii, autovehicule, imobiliare)

achizi ionare de jetoane pentru jocuri de noroc pentru ter iț ț

4



tranzacţiile efectuate în aceeaşi zi, la diferite filiale ale băncilor

comportamentul clientului neobişnuit la un cazinou

utilizarea de companii-paravan, etc.

Metodele de spălare de bani vor evolua în ciuda eforturilor agen iilor AML/CTF, însț

pronta interven ie a acestora poate diminua impactul lor asupra economiei.ț

Glosar şi abrevieri

• Beneficiar - Persoană (sau organizaţie), care este destinatarul final al fonduril

transferate.

• Chip buy-in/chip cash-out - chip buy-in - procesul de conversie a numerarului în jetoan

de joc pentru a fi utilizate la jocuri de noroc în cazinou.

- chip cash-out - procesul de conversie a jetoanelor de casin

înapoi în numerar.

• Companie scoică - O companie sau corporatie care a fost stabilită în mod legal, dar nu

făcut încă tranzacţii. Numele companiei şi documentaţia pot fi cumpărate „de pe raf”.Acelucru permite celor care doresc să înceapă o companie să ocolescă procesul d

înregistrare sau încorporare în mod normal, necesare în stabilirea unei noi companii, sa

pentru a crea o aparenţa de longevitate corporativă.

• Structurare - De asemenea, cunoscut sub numele de „smurfing”, aceasta este o tehnic

de spălare de bani care implică divizarea unei sume mari de bani într-un număr d

depozite mai mici care se sustrag cerinţelor pragului de raportare.

- Structurarea poate implica, de asemenea, stratificarea de fonduri pentru transferuri

internaţionale de fonduri într-un efort de a evita ca transferurile să atragă cercetare aten

exagerată.

• Tanzac ii „ U-turn” - O tranzacţie internaţională unde transferul de bani dintr-o ţară esț

urmat imediat de un transfer de intrare înapoi în ţară, fără nici o justificare de aface

evidentă sau o explica ie logică.ț

4



ADIs - institu ia autorizată de depozitare-retragereț

AML / CTF Act -Legea anti-spălării banilor şi finanţării terorismului 2006

APG - Grupul Asia Pacific privind Spălarea Banilor

ATM - maşini automate bancare (bancomate)

AUD – dolari australieni

AUSTRAC – Centru de analiză i raportare a tranzac iilor Australianș ț

CBM-PC raport - circulaţia transfrontalieră fizică a valutei

EFT - transfer electronic de fonduri

FATF - Financial Action Task Force

UIF - unitatea de informaţii financiare

FTR Act - Legea 1988 a rapoartelor de tranzacţii financiareGST (goods and services tax)- taxe pe bunuri şi servicii

IFTI - Instruc iuni de transfer internaţional de fonduriț

ML / TF - spălarea banilor / finanţarea terorismului

RSA - contul economiilor de pensii

SCTR - raport de tranzac ii semnificative de numerar ț

SWIFT - Societatea pentru Telecomunicaţii Financiare Interbancare Mondiale

SMR - raport de materie suspectăSUSTR - raport de tranzacţii suspecte

USD - dolari americani

Bibliografie

- Stefan Popa, Adriana Cucu – Economia subterana si spalarea banilor, Editura Expert 2000

5



- Dan Drosu Saguna, Mihaela Eugenia Tutungiu – Evaziunea fiscal (pe intelesul tuturor

Editura Oscar Print Bucuresti 1995.

- Emil Hedeşiu, CONTRACARAREA CRIMEI ORGANIZATE TANSFRONTALIERE, Editu

Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2005, p. 190

- Mora Stephens, Global Organized Crime, Woodrow Wilson School Policy Conference 401

Intelligence Reform in the Post-Cold War Era, 06.01.1996.

- dr. Nicolae LUPULESCU Procuror - SPĂLAREA BANILOR ŞI FINANŢARE

TERORISMULUI

- MANUAL DE INSTRUIRE PRIVIND COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR I A FINAN ĂRȘ Ț

TERORISMULUI - editat de către Giuseppe Lombardo, Massimo Nardo, Valeria Rovers

tipăritp la C.N. "IMPRIMERIA NAŢIONALĂ"-S.A.

- AUSTRAC typologies and case studies report 2010

- www.austrac.gov.au/typologies.html

- www.austrac.gov.au

- www.fatf-gafi.org

- www.apgml.org

- www.egmontgroup.org

5









ANEXA 1

Declaraţie pe proprie răspundere privindautenticitatea lucrării de licenţă/disertaţie

Subsemnatul/subsemnata, ….Brumă Alina-Mihaela... declar pe proprie răspundere, su

rezerva sancţiunilor penale şi morale, că la redactarea lucrării de licenţă cu titlul ....Tehnici

mijloace de spălare a banilor interna ionale. Studiu de caz: Analiza tipologiilore de spălareț

banilor pe perioada 2007-2010 în AUSTRALIA……. nu am folosit decât sursele bibliografic

menţionate în subsolul paginilor şi în bibliografia menţionată în finalul lucrării. Declar, d

asemenea, că aceasta lucrare nu a mai fost prezentată în faţa unei alte comisii de examen d

licenţă.

Braşov , Semnătura

15.06.2011

5

tehnici si mijloace de spalare a banilor internationale

Documents