tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale
TRANSCRIPT
AUTORI:GEORGETA BALTALUDMilA RACHIERULIANA pARVUVALERIA GHIDU
r"11:"'1.'"1-"' .I
II
Descrierea elP a Bibliotecii Nafionale a RomanieiChid de nursing cu tehnici de evaluarc ~i ingrijiri
corespunzatoare nevoilor fundamentale / LucreliaTitircii (coord.), Elena Dorobantu, Gherghinica Gal. ... _Ed. a 7-a. - Bucure~ti : Viala Medicalii Romaneascii,2008-2 vol.ISBN 978-973- I60-0 I0-9
Vol. 1 : Tehnici de evaluare ~i ingrijiri corespunziitoarenevoilor fundamentale. - 2008. - ISBN 978-973- I60-009-3
1. Titircii, Lucrelia (coord.)II. Gal, GherghinicaIII. Dorobanlu, Elena
.LUCRETIA TITIRCAELENA DOROBANTU
GHERGHINICA GALMONICA SEUCHEA
MARIA ZAMFIR
COLABORA TORI:MARIANA ARDELEANU IULIANA VISOVAN
MARIUCA IVAN ILEANA CARMEN DINDELEGANLAURA MUNTEANU
VoL I
CU TEHNICI DE EVALUARE 51iNGRlJlRI CORESPUNZATOAREI
NEVOILOR FUNDAMENTALE
URSIDE
Coordonator lucrareLUCRETIA TITIRCA,
GHI614.253.5
J4~:~1..t7fte;:'d~)-"~~~Q~Y[(~--~J-0
I"
.1<.
'(....•. '.i~, I
II:,
[,(I..'il •
::
[",i:.I 1~
d ~
. IIIr \IIl~,.
i~;' -:y{j;¥.il:Mo~i;1!j9'l'J'..,.".;.tff.~;'.:~:<:rr:.r..•~,'.-r-~-
Redactor de carte: Dr. Mihail MIHAILIDETehnoredactor: loan DUMITRENCO
Tehnoredactare computerizata~i coperta: Gina MANCIU
Corector: Constanla MARINESCU
EDITURA "VIATA MEDICALA ROMANEASckBucure~ti, sector 1, str. Ion Brezoianu nrc 27, etc 2, cod 010131
TELEFON: 315.61.09; FAX: 315.69.80
,-.r.'
EDI:T"URAVIATA MEDICAlA ROMANEAscABucure!j)ti
••
n c ~ m :r:
:z o ~C\
~~J:
c::»-
0'-0
_c
~~O
-".V"
mc-
Z->
c:ZZ
»~C
s:c..
••m$",..,
:z-
fA~n
v.
»0-
I:;:;~
Z~C
\c :z ••••
••••• »c d » ;ll:J m
;: ~:'. ~. ; ~
~'. !~ ,. ;,
",
•• < ~ _ ••• ,,',..... • ••••• 'N ••• '....... •..•• .. ,,"
f
, ..'~.,,' v",.'"\,, " "r "-'I';,~',. , , . ":'~" ... : (.1':,';' ;,,""' ","(,';,'w,;.o,,; ,'.'.i,', ,•..•,.
'I""""'''''''~~-" <'1
I
IIIIIIIIIII',I.~.~
:~
';ji,
.1'
NURSINGUL LA INCEPUT DE MILENIU
Tin sa apreciez dintru Ineeput aparitia "Ghidului de nursing eu tehnici de evaluare !,>iingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale" $i sa mullumese totodata, bineeunoscutei autoare Lucretia Titirca $i la fel de valoroaselor sale colaboratoare, pentruaceasta luerare atat de utila nu numai Invalamantului de nursing de la noi din lara, ci $ituturor asistentelor $i asistenlilor medicali oriunde s-ar aHa,studenlilor In medieina, medicilorde familie $i oricarei persoane interesate sa previna Imbolnavirile, sa aeorde primul ajutorsau sa trateze $i sa vindece multe dintre Imbolnavirile cu care ne confruntam astazi.
Mullumese, de asemenea, Editurii "Viafa Medica/a RomaneasCi!i" atat de receptiva Ineditarea $i difuzarea aeestor manuale de baza pentru dezvoltarea $i aprofundarea studiilorde nursing.
Au trecut doua decenii de cand OMS a' Iansat sloganul "Sana tate pentru toti in anu/2000" In cadrul Sesiunii internalionale de atunci, la care au participat 134 de lari membre, afost subliniat loeul aparte pe care-I ocupa cadrele sanitare medii, ca flind grupul cel maiimportant, mai apropiat de populalie $i care poate influenla legatura Intre sisteme $1cerinle.
lata ea, acum, In pragul mileniului III, omenirea nu se poate felicita ca a eradicatprincipalele boli intecto-contagioase $i cu extindere In masa $i nici ca a stavilit drumul sprecronicizarea foarte multor maladii (bali cardiovasculare, oncologice etc.), care determinascaderea duratei medii de viala $i a speranlei de supravieluire.
Reorientarea eatre profilaxiaprimara impune noi metodologii In conceptul de pregatire,inclusiv pentru munca de prevenire $i combatere a bolilor infecto-contagioase, cum ar fi:hepatitele (A, B, C, 0), tuberculoza, BTS (boli cu transmitere sexuala), bolile ocazionate dedeprinderi noeive - utilizarea aleoolului,a fumatului $i a drogurilor majore.
Toate aeestea se petree cu 0 recrudescenla nebanuita In perioada de tranzilie c~i.treintegrarea In UE a larilor din sud-estul Europei, printre care $i Romania. lata de ce nevoia deformare a cat mai multor absolvente In eadrul $colilor de nursing devine cu atat mai acuta eucal $i larile cu un standard de viala mai ridicat din Vest solicita cu insistenla asemeneaprofesioni$ti, mai cu seama din lara noastra.
Exista, astazi, foarte multe punete pe giobul pamantesc in care se eonsuma tensiunisociale $i politiee sau au loc razboaie, terorismul fiind Inca activ in numeroase zone ale lumii.
Exista 0 ere$tere a pragmatismului $i a competiliei loiale - dar $i neloiale - In via!asociala. Exista $i 0 polarizare a nivelului de trai al oamenilor, 0 cre$tere a criminalitalii(organizate), a penetralici consumului de droguri, 0 revolulie a sexualizarii (In sensuI rau alcuvantului). a delincvenlei minorilor $i a tulburarilor psihice, ca 0 consecinla a tuturor celormenlionate anterior .
Programele dorite terapeutiee, profilaetice sau recuperatorii In domeniul oerotirii sanataliinu se pot realiza fara munea In eehipa $i tara prezenla bralelor devotate $i calde ale nurselor.
5
I. ,,>I
I.
I
I
I
,
I
7
nV1BINAREA STIINTEICU VOCATIA DE NU'RSA
fndreptaru/ de faNi se adreseaza in ega/a masura cursanJilor de la $colile Isanitare postliceale $i asistenJi/or medica/i (profesori de nursing sau practicieni).Conceptul de ingrijire prezentat aid are la baza modelul elaborat de Virginia IHenderson, completa!, cu e/emente dintr-o larga blbliografie de speda/itate. Acest .mode/ ii poate ajuta pe asisten/ii medicali sa se apropie $i sa-i cunoasca mai binep.e benefidarii ingrijiri/or, sa ofere ingrijiri mai bune, individualizate, complete $i Icontinue. De altfel, aceasta este direcJia in care se orienteaza inva/amantul sanitar,in formarea de baza $i continua.
Elaborarea acestei lucrari a presupus mult cura) din partea autoarelor. dat fiind .1faptul ca dupa 1989.au aparut la noi in Jara 0 serie de surse de informaj,i desprenursing $i procesul de ingrijire, /ucrari elaborate de autori americani, englezi,francezi $i care au fost folosite in cadrul $colilor $i in educaJia continua a asisten/ilormedicali.
Riscam prin urmare sa fim acuzaJi (mai mult sau mai puJin cu buna credinJa) canu am c1arificat $i aprofundat in suficienta masura noJiunile legate de procesul denursing, de planul de ingrijire, cu toate implica/iile acestora. Este lnsa greu de Icrezut ca in cateva pagini s-ar putea c1arifica $i epuiza toate modelele conceptuale,cu nuanJe/e $1 impfica/iile for.
Pana acum, singurul teren comun de informare a asisten!ilor din Jara noastra In/egatura cu noile no/iuni de nursing au fost atelierele-curs de perfec/ionare, cusprijinul Ministerului Sanata/ii $i Familiei. Prin aceste ate/iere au putut fi pregati!idoar un mic numar de reprezentan/i ai profesiunii de asistent medical. Oricum, Imateria/ele bibliografice primite sau aduse de asisten/ii care au fost in strainatatenu sunt sufidente pentru zeci/e de mii de asisten/i $i cursanJi de la $colile sanitarepostliceale. De aceea, am considerat ca elaborarea unei lucrari care sa constituie I- a$a cum reiese din tit/u - un indreptar, un ABC al nursingului, care sa ajute /aformarea $i informarea asisten/ilor medicali in conformitate cu orientari/e actuale inacest domeniu, ar putea fi de mare uti/itate, un sprijin important pentru elevii $colilorsanitare $i chiar pentru asistentele practiciene.
6
Dr. Mioara MINCU,medic primar,
director general al $colii Sanitare Postliceale"Carol Davila"
.' ., :~-~".-c-;'.;'~:".i,".;:..•;.t.:."v~ . ",>;.;,;"),,,. t.:."., c;, ~,,,~:a::I~;:,~,'jk:".,~""'•.';'"..7,-:
De curajul. abnegatia ~i daruirea acestora este atiH de mare nevoie acum. pentru ca latalumii sa lie ceva mai luminoasa.
$coala Sanitara Postliceala "Carol Davila'; care are 34 de filiale Tnjudetele tarii, se poatem€mdri cu faptul de a Ii lost admisa In Consiliul European de Nursing - Tnliintat Tn1899, cusediul la Londra -. Tnanul 1999. ~i aceasta datorita standardelor pe care le-a onorat anualprin prezenta delegatilor sai la manilestarile internationale.
A trecut un secol pe parcursul caruia obiectivul sau de baza a lost urmarit cuconsecventa: mentinerea TngrijirilorJ\~,,?statii proprii cadrelar medii sanitare) la eel mai Tnaltnivel Tn toate tarile lumii - memOre ~i nemembre - prin educatie. legi ~i practicaprolesioni~tilor.
De-a lungul anilor. Comitetul International pentru Nursing s-a preocupat. Tmpreuna cuasociatiile, de studiul activitatilor deosebite privind nursingul. a Tncurajat activitateapublicistica ~i a initiat numeroase actiuni alaturi de alte loruri nationale ~i internalionale(OMS, UNESCO, UNICEF etc.).
Depunerea juramantului la absolvirea ~colii a lost un timp practicata ~i Tnlara noastra ~ireluata ~i de catre $coala Sanitara PosUiceatia"Carol Davila" dupa decembrie 1992. Unuldintre texte, denumit Tnsemn de mare preluire "Juramantul lui Florence Nightingale". esteurmatorul:
"Ma leg cu trup $i suflet, In fala lui Dumnezeu $i faJade aceasta adunare, ca-mivoi petrece viaJa In cinste $i ca voi practica profesia mea cu loialitate .
. Ma voi feri de tot ceea ce este diu $i daunator $i nu voi lntrebuinta $i nu voi dacu buna $tiinJa vreun leac vatamator.
Vol face tot ce sta In putlnta mea spre a pastra $i ridica drapelul profesiei mele$i voi fine In tai!Ja tot ceea ce ml se va IncredinJa, precum $i tot ce voi afla din treburilefamiliale In timpul profesiei mele.
Ma voi stradui sa-i ajut cu loialitate pe medici In tri:itamentul prescris de ei $i mavoi devota celor pe care Ii lngrijesc".Mi-a~ mai Tngadui sa adresez prin aceasta prelata un apel catre cele trei departamente:
Ministerul Sanatatii ~i Familiei, Ministerul Educatiei ~i Cercetarii, Miriisterul Muncii ~iSolidaritatii Sociale, sa Tncurajeze Tnvatamantul de nursing ~i, Tnurma controlului CNEAIP(Consiliul National pentru Evaluarea ~i AcrecJitarea Invatamantului Preuniversitar). sacreasca numarul de locuri In Invatamantul postliceal sanitar la toate disciplinele. inclusiv Tncel de Asistenta sociala.
Felicitand Inca 0 data pe autoare ~i pe reprezentantii Editurii "ViaJa Medicala Roma-{,,,asca" per-ill! illunca lor deosebita, ,C doresc ace I atribut pe care medicina Antichitatii 11asimileaza celui mai elieient tratament: zambetul.
"Un zambet nu costa nimic, dar poate oleri mull. EI ia numai 0 clipa. dar amintirea luidainuie uneori pentru todeauna.
Un zambet aduce lerieire Tncasa, bunavointa Tnmunca. este semnul prieteniei.Un zambet nu poate Ii Tmprumutat, cumparat sau cer~it. pentru ca el nu are valoare
pentru nimeni pana cand nu este daruit".Unii oameni sunt prea obositi ca sa mai daruiasca un zambel. Daruiti-Ie voi unul pentru
ca nimeni nu are mai mare nevoie decal cel care nu-I mai poate darui.
i,
~'.,:,:," ..""--
~,i;;~
~.~~8•Sit.~
i
•
------------~
r I
IIIIIIIIIII:Ii
t
Ii:.,.::.i::
~l~
'I~
Diversitatea informaliilor a produs deruta, mai ales in predarea nursing-ului,ajungfmdu-se la situa/ia - poate exagerat spus - In care avem "ciUe scoli atateamodele de predare a nursingului~ De aceea am spus mai sus ca a fost nevoie demult curaj pentru a lncerca sa c1arificam,In cateva pagini, complexitatea aspectelorprocesului de nursing, ale diagnosticului de nursing - teme care In literatura strainade specialitate sunt tratate pe sute $i mii de pagini.
To/i cei care au lncercat, cu diverse ocazii, sa c/anfice unele dintre subiecteleabordEJfede noi, dar nu au avut curajul sau timpul necesar sa-si sintetizezeeforturile lntr-un asemenea ghid, ar putea, pe buna dreptate, sa exprime 0 serie deobserva/ii pertinente. Este un lucru firesc, si noi suntem constien/i de faptul ca sepot aduce multe completari necesare, se pot face observajii competente, pentru caexista $i alte modele bune care ar putea fi studiate, cu condi/ia sa fie publicate Inlimba romana, lntr-un tiraj suficient de mare.
Prezenta lucrare este doar un ghid ce nu are pretenjia de a fi impus obliga!oriuca singurul modelposibil.
Pentru aceasta etapa, ne adresam persoanelor de buna credin/a cu rugaminteade a primi aceasta lucrare drept ceea ce se doreste, Si nimic mai mult: un ajutorpentru Inva/area teoretica a nursingului, 0 lncercare de a fixa un limbaj profesionalcomun, standardizat, pentru usurarea comunicarii Si c1arificarea concluziilor _lntr-un cuvant, un fir conducator ce poate fi continuat sl dezvoltaf cu noi cunostin/eacumulate de fiecare asistenta medicala cu preocupari Si responsabilifa/i Ineduca/ie $i formare.
* ••
Lucrarea de fa/a ofera elevilor din scolile sanitare principiJIe care stau la bazaactului de lngrijire, ajutandu-i sa Ie puna in aplicare cu cel mai lnalt profesionalism.Noua tendin/a ce se manifesta azi In lume In domeniul nursingului, de practicare aunor lngrijiri autonome, cheama asistentele sajoace un rol nou, ce nupoate fi redusla simplul act de executare a un,or tehnici de lngrijire. ci implica lntregul efort deasigurare a unei stari de bine persoanei lngrijite, ajutorul acordat acesteia pentrumenjinerea starii de sanatate.Competen/a profesionala se demonstreaza .orincunostin/e teoretice aprofundate si capacitatea de a Ie aplica lntr-o activitatecreatoare, de lngrijire individualizata, personalizata, completa si umana.Autonomia asistentei In procesul de lngrijire demonstreaza ca asistentele sunt
capabile de 0 judecata independenta in ceea ce priveste ingrijirile de baza;autonomia nu inseamna ca asistenta pune un diagnostic medica! sau prescrie untratament, acestea raman In continuare atribu/ii proprii ale medicului.in acelasi timp cuno$tin/ele tehnice (investiga/ii, tratament etc.) legrBe de rolul
delegat al asistentei sunt indispensabile: nu se poate In nici un caz renun/a laaceste cuno$tin/e In pregatirea elevilor de la $colile sanitare postliceale. Aceasta
8
• " .•....',~j;,,:, ri';,',,' ~>:,;.'.•"~~/;,;'~.j/,."~~:.;.",;.,.>,',
pentru ca asistenta colaboreaza cu medicul si are obliga/ia sa execute tratamentulprescris de acesta, chiar dadi are concomitent responsabilitaji si activita/iindependente, cu rolpropriu. De exemplu, la un pacient cu diagnostic medical depneumonie, care prezinta hipertermie, soc, hipoxie etc. asistenta are obligaJia saaplice tratamentul prescris de medic pentru afecjiuni. Dar riscul de deshidratarelegat de hipertermie (manifestata .orinlimbaars3 etc.) fundamenteaza un diagnosticde lngrijire, al asistentei medicale, In baza caruia aceasta lSi planifica anumiteac/iuni (lngrijirea cavita/ii bucale, hidratarea repetata cu lichide, lngrijiri preventivepentru evitarea escarelor etc.). Ambele categorii de lngrijire (cele decurgand dinrotul delegat $i cele decurgand din rolulpropriu) sunt la fel de importante.Lucrarea de fa/a nu urmareste sa impuna 0 linie de conduita rigida (pentru ca nu
au putut fi clarificate toate aspectele); ea urmareste doar sa incite la creativitate,oferind elemente de orientare pentru aplicarea In practica a unui concept teoreticadoptat astazi In majoritatea /arilor.Lucrarea lncearca mai ales sa raspunda nevoii ca fiecare elev sa aiba la
dispozijie 0 bibliografie care sa 11poata orienta In lnjelegerea $i cfarificareanojiunilor de baza. Aceasta Ii da posibilitatea profesorului de nursing sa dezvolte $isa completeze temele cu alte informajii necesare. £Ievii au In acest indreptar unmodel conceptual care poate constitui un punct de pomire pentru reflexie, invederea confruntarii cu realitatea noastra, iar profesorul de nursing poate, in cadrulorelor de curs, sa faca mai multe exerci/ii: sa aprofundeze nojiunile $i, in acela;;itimp, sa predea si temele de tehnica ingrijirii bolnavului - teme la care nu se poaterenun/a.
Exista mu!te contraverse in legatura cu termenul cel mai potrivit pentru a defini,,persoana ingrijita'~ Noi am folosit cu precadere termenul de "pacient" sau"persoana" in loc de individ, bolnav, client, beneficiar.
De asemenea, exista mai multe variante in felul de a descrie "procesul deingrijire". Nu este atat de importanta terminologia utilizata, nici numarul de etapepropuse pentru a defini procesul de ingrijire: este importanta logica in care esteaplicata metoda sistematica de lucru pentru abordarea problemelor de sanatate.Chiar $i 1:7acest lndreptar sunt abordari diferite.Anexele la lucrare provin din surse bibliografice diferite, dar fiecare poate fi
consultata Si folosita pentru a ne obisnui cu depistarea problemelor persoaneilngrijite, cu elaborareadiagnosticului de lngrljire, a planului de lngnjiri. Odatadovedita utilitatea noului concept, este necesar sa asiguram posibilitateaintroducerii si folosirii acestuia In practica asistentei medica/e. Deocamdata poartaeste doar lntredeschisa.Am subliniat $i in contextulprezentarii temelor ca exista multe aspecte de care
asistenta medicala trebuie sa tina seama atunci cand formuleaza diagnosticul de
~
•• I
~\
ingrijire. Trebuie sa poata distinge dar intre diferitele tipuri de probleme cu carepacientul este confruntat, pentru ca nu toate aceste probleme se regasesc indiagnosticul de ingrijire autonoma.
Pentru ingrijiri de calitate nu este insa suficienta cunoa$terea teoretica adiagnosticului de ingrijire, care sa ramana undeva scris, ci este nevoie de a gandirelogic/i, care sa permita utilizarea practica a planului de ingrijire - mijlocul cel maieficient de comunicare intre persoanele din 9chipa de ingrijire.
Este $tiut, procesul de ingrijir€l are drept scop 0 ingrijire $tiin/ifica $i incepe cuculegerea datelor - dar la ce ne folosesc datele daca raman neutilizate? Trebuiedeci sa se determine problemele de dependen/a, cauzele, obiectivele potrivite $iatunci aplicarea in practica a ingrijirilor va prinde sens. Competen/a $i abilitateaasistentei constituie cheia aplicarii realiste a procesului de mgrijire dupa un model$tiinlific. in fond, noi nu facem decat sa regularizam a situa/ie de fapt.
Am repetat atat pe parcursul temelor scrise, cat $i in acest cuvant inainte ca nuam putut sa aprofundam anumite capitole. Cate nu s-ar mai fi putut spune?Ramane poarta deschisa pentru oricine dore$te sa dezvolte problema. nursingului,sa ofere spre publicare lucran: Le a$teptam deci cu nouta/i care nu sunt cuprinsein manualele existente.
Lucretia TITIRCA
'":-:.1:':,
PARTEA INTAI
NURSAprocesul de ingrijire (de nursing]
IIIIII,IIIIIII
,'" _ j', •• :' -,'. :'_'~~:e;<;;'/:(F,:;,;,~;~€.{~~Il~'<~"'~
CAPITOLUL I
INTRODUCEREA IN PROFESIE
Ingrijirea bolnavului se pierde Tn negura timpurilor: In trecutul Indepartat, candfemeile pansau rani!e barbatilor Tntor$i din lupta sau de la vanatoare; mai aproapede noi, Tn 1860, data cand Incepe istoria profesiunii noastre de Ingrijire a bolnavului(sora-nursa-asistenta medical a), odata cu Tnfiintarea primei $coli de catre f},orenpeNirz.h!inqalfl.- ..
-Astazi cu toata vechimea pe care 0 are - misiunea sa sociala nu este totdeaunaclara. Pentru unii, asistenta ajuta medicul. Pentru aitii, ea practica 0 proiesiuneautonoma. Intre aceste doua extreme - rolul asistentei medicaleeste perceput $idescris divers. Timp Tndelungat, ea nu s-a simtit obligata sa se defineasca. insa,rolul celor ce Ingrijesc bolnavul a continuat $i continua sa evolueze.
1. NURSA Reproducem c~Heva definitii ale nursei:~- OIlrsa* AsIA definita de I.C.ti.J.c.,.LJ.rn~~!ft:lL1 . - ~e 0 persoaoa.car.e.:_-_a parcurs un progr~_S2!DQ!.E?l..9.EL19-,:r:D..?l~,,01gL9JQst
aprobat de Consiliul Asiste.miloL.Medicali;-.--- - ---.. - ~ trecut cu succes examenela ...s.1abilite--de.-Cons,ilLLJiA~istenlilQL.MeQiGaji-; -'"
_ ]ndepline$te standardele stabilite de 9QQsiJiul Asistentilor ,.Medic~;~---'-----"- .-----.-----.----- i
_ este autorizata ~~.Qr?.£lj£~.gg.~g~tg_Rr()fesie asa cum estedefiniilideconsiliul Asistentilor Medicali, In concordanta cu~"'''--,~.....-,--- ---._-_.__ ._--"-"'~-~'--"-"-._-'..... .. . .-.
[email protected]:..ea$i experi~1119_sa; ._ "e.ste'Catllilrfzat-a lo __ln.deglinirea acelor.procedurisi tUl)f1ii
care su~puse de Tr19rJjirea~~-nat~tii--in-~ri~e-sTtu-atiTs:ar afla,.,-....-....,.--~ --------------------------------------- .... _--------- - -dar sa nu faca 0 procedura pentru care nu este calificata .• __ ___--~-~--~.-~.~-.- •... '.- .•..._._".••. ~. '" n.'-'_''' .-.
.11
'AsistenJii medicaii denumiJi in literatura anglofona "registred nurse" iar in ceafrancofona "infirmiere diplomee". in aceasta lucrare vom folosi atat termenul denursa, cat $i cel de asistenta medicala. Ambele definesc aceea$i profesie.
"Consiliul internaJional al nurselor (I.C.N.), Consiliul interna/ional al infirmierelor(C.I.I.), cuprinde 103 asociaJii din intreaga lume, mai mult de 1milion asisten/i.
13
14
Asistentele medicale raspund de propria lor activitate, depractica lor; supravegheaza ingrijirile auxiliare $i pregatireaelevilor. Oeci - asistenta raspunde nu numai pentru ce face, dar$i pentru categoriile auxiliare.
2. Nursa este pregatit? __p.rirlt[~un. -Prgg[a,rn de studil1i~nd: ~ .... --:Erom~re~.~~JJ~L . I
.. --prevenirea imbolnavirilor
-l'"!9itiir.e~V~Jn ..R!.JD..ftde vedere fizic, mental, acelor cu deficiente, indiferent de varsta $i in orice unitatesanitara sau in orice situatie la nivel de comunitate.
Aceasta definitie a devenit cunoscuta $i acceptata in toatalumea $i In prezent este utilizata $i in Romania pentrudescrierea nursingului.
De reJinut!
~,Codul pentru.-a~e.s.crie __<;J_~__~~_em~_E:l_~...4 (palru) respon?aqilit~j1._J;_c![~...9&fi.D&~G..c:fir:..~~tiileimp0r:!a_nt~ $i'i:mume: . ._....
, ." 1. promovC!~anata.1iL,2. prevenirea imbolnay,lrllorf..!£J./iJabiJir.eaBfmfJ.tfJ.tiL.4'~SlJhLioJeL~
3. Nursa generalista presupune:
- ,~dis..@If!J.Wfi.=----$.QS;lala,Je.hnifa..!_prg'!21[Q.a.(JQu ni.!fJ.tLsal1i1are_~_e-.teren...j'J+--GomunjtaJ~}
- - fnsu$irea competenlelorde baza si nu numai cunostintele- sa aiM cunofdinle de psihologie (sa $tie sa Incurajeze)- sa aibA. atitudine potrivita fata de pacient $i familia sa- sa aiM preocuparea de a in/elege ceea ce simt ceilalti
(capacitate de empatie)
I '_Important!_ -i, Fenomenele urmarite in special de asistenta rnEWicalasl,JJ!Lr~C1n-le-:----'------ ~.,,_._-------_.--
. - individuale- familia/e $i
- de grup - la problemele actuale sau potentiale desanatate.
Ea este ca 0 mama ce actioneaza c_onfQ[m n~_v.ojJor-copiluJui$i t~~..1ndeRlLQf;1a~g.~_~ill91oL~t ..mai_diverse ...De ..acee~~,_.jls.iSill.llt;L..1D~i.9_Cl:!~a fost denumita "mama pJofe-sionTsta". .
I
II
I
II..
II
I
I
I
I
,I""I~Definitia prezentata de a.M.S. $i l.e.N. stabile$te ca:
1) Nursingul este 0 parte integranta a sistemului de ingrijLr~_a sanatatll cuprmzand:'~-~-'- - promovarea sanatatii
- prevenirea bolii- ingrijirea ersoanelor bolnave {fizls..~ent~L.P~.bic, __hi!ndi:
c.~ I. de!? c:te tVarst~nJQate '.lDitatil,e sa~it~re, a$~~~""I' I-comunitare;>1 In oate .!ormele de aSlstenta s~~ala..< .
15
Prezentam concepti a . Virgillj~i"l1enderEion privind rolulese'nfalaEislstenteJ: m.eajc;<3.I~:--:Rolul esenlial al asistentei medicale consta in.JLilluta
persaana bolnava sau sanatoasa, sa:;;IfJ}enli~--sau redl$t;ge~iiU sa-I asiste in- ultimele sale"cli'per-pdri"In ee.!flirea sfJ!E!nilorp!!.canJ'!.e--::ar!!.!!!_-q~p!in.iLs!'}!!.ur,dataar fiavut fOr/a, voinla sau cuno$tinliile necesare. Asistenla. medicalatrebuie sa indeplineasca aceste func!ii astfel incat pacientulsa-$i reca$tige independenla cat mai repede pos/bil': V.H. -,ErJ~9Rijlhl~s!~!:T1enta.:~~_"~I.~3r:grjj).r:iLb.()ll1?v\-!1\.li..
2) Virginia Henderson define$te nursingulastfel:,;Saajuti Illarvldur:fiEJ'acesta 6'OTnaiisau sJinatos, sa-$i afle
calea spre sanatate sau recuperare, sa ajuti individul, fie bolnavsau sanatos, sa-$i foloseasca fiecare acliune pentru a promovasanatatea sau recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria,vointa sau cunoa$terea, necesare pentru a 0 face, $i saactioneze Tnasa fel incat acesta sa-$i poarte de grija singur catmai curand posibil".
3) A.NA (North American Association) da urmatoareadefinitie pentru nursingul comunitar:
Nursingul comunitar nu este numai 0 sinteza a practicii denursing $i a educarii Tn domeniul sanatalii, ci are scopul de amentine Si a stimula sanatatea populaliei.
Ingrijiril(; au un caracter continuu. Ingrijirea este orientataasupra individului, a familiei sau a grupului Si contribuie astfellasanatatea intregii populatii a zonei respective (sau oras).
Nursa aplica diverse metode pentru a mentine Si stimulasanatatea, coordoneaza activitatea in acest domeniu $istirnuleaza continuitatea. Scopul ei este $i acela de a-I apropiape indivizi, familie sau diverse grupuri. Din aceasta definitiereiese ca interventiile nursei nu se orienteaza doar sprepacientii individuali, ci cuprind $i mediul social, afectiv $i fizic al
--'acestora.
definiliaVirg1iiieiAenderson
3.BaLU~_.NURSEI-------
2. NURSINGdeiinTtla--
-'a.M.S.
definilia"A:N.A.
I'L
. ',.~'"'~"
:1:'.'i .~
\]
{:~"I.:!l'
I.I!
I
IIIIIIII,
j!l:
I\.\!\.~..
.jm~
"I~
4.J:U~..QIm__ENURSEI~ __ J -
de naturaindependenta
de naturadependenta
, Precizare.;.-O.M.S. descrie, de asemenea, ro/u/ nursei in~:~ ,- -"""-.,..--.,.--_.-~----_.-'---~"-~------ ~--_.__ ._-"'--"
societate ::::-$Lacestaeste Importantpentru noi: .."-;ROiUi nl!ffiflLln~SQCleIare.~~stesfi' asfstelndivizi, tamilii $i
grupliil:j/LQ{)fjilli?fgfL2L ..~.?'..1'2~egrezef)jncfi!1iilfiice;"menU1/e'(psihice) $i socia/e, atectate semriifi6at/v pdF! schimbaria/e stariides{lniltate".
Aceasta implica persollalul de .nursing in activitatile de .asistenta ce se refera la sanatate ca $i la boala $i care privescintreaga durata a vietii de la conceptie la moarte.
Nursingul se ocupa deci de.<;!2p-ggllil!LJ~~it!.'2.~2.~~!ic:.<?..~ipsihosociale ale vietii, deoarece acestea afecteaza sanatatea,boala si moartea. -.---.----oe-aceea, nursingul folose$te cuno$tinte $i tehnici din $ti:n-tele fizice, sociale, medicale, biologice $i umaniste (arta $i$tiinta).
persona~e-nursif.lg_JLLG.[ea~<\..j~.a-..gflrtene.L_alaturide1t1t:r,.9:lo!id~.911~p[Qte.sLlJni.~.i..QGLJpatii,gf?PCl~tIg.ipa.la.asigurareasa..~atatiiin actiyltatUnrl,Jgite..' Individul $i, unde este cazul, familia sa vor trebui sa fieimplicate in toate aspectele - pentru mentinerea unei bunesanatati. (Din "Dezvoltarea NurseiGeneraliste", Raport la 0reuniune a.M.S., Copenhaga, februarie 1990).
£[email protected]_.aslst~nteL(l1edicale.suntde natura:- inde.gendellia.- dependenta--:.~@~~9~~~!l1L_
Func~iile--fJ!tnat.!lyjijild~'p'endenta___ w. .~ •• .. __ • __ •• ~_ •• _
Asistenta -. asista pacientul dirU?XomLfLioLtiativa,tempo,a,--== .-'~- ~.-._--_ ..,---,"'-'"'-' .', . ... .. ..."sS!lJfJJ?J,(i'ffi!yjn: .
a) --:~D.fQ!1....atunci candel nU-$ipoate indepliniindependent anumite functii. Ajutorulgsistentei este in functiede varsta, de natura bolii, de alte dificultati, fizice, psihice sausociale;
b) - stabile$te relatiide incredere cu persoana ingrijita $i cuapartinatorii (apropiatii);
c) - Ie transmite informatii, invataminte, asculta pacientul $iil sustine;
d) - este alaturi de indivizi $i coiectivitate in vedereapromovarii unor conditii mai bune de viata $i sanatate.
~!!~!.!JVLna...tur.a-dep~~_.La indicatia medicului aplica metodele de observatie, de
tratament sau de readaptare, observa la padent modificarileprovocate de boala sau tratament $i Ie transmite medicului.
H,
de naturainterdepen-denta
,~
funclii:
profesionala
educativa
L
__,~'~',,~i)/.::r..'~<~:.:t~~',~';'~~,[4:':;':'.
Func~ia de natura interdependentaAsistenta col~~z.a=~lJ ..'a1ti~fllille.si.Q~.\L.Qin....domeniul
sanitar, social, educatiy.~~admjnistr-ativ~etc....$L_participal~activitali l!.J1m:.<1L~.[P..!lrlliI~,.
'-EXemplu:- actiuni de depistare a tulburarilor de argin fizic, psihic sausocial; -- .._~-_.- -- -----.- -- -- .
- actiuni de educalie pentru sanatate, de sensibilizareasupra responsabilitatii $i asupra drepturilor pe care Ie arepopulatia in materie de sanatate;
- actiunide rezolvare a problemeior psihosociale;- actiuni privind organizarea $i gestionarea centrelor sau
unitatilor de ingrijire.
Precizare: Pentru a raspunde nevodor persoane/or $i Igrupuri/or carora /i se adreseaza ingrijirile, asistenta uti/izeazain practica profesiona/a cuno$tinfe/e teoretice $i practicemedica/e, ce/e de economie, informatica, psihologie, pe-dagogie etc.
De aici se desprind cateva functii specifice care sunt in statutulasistentei medicale ;;;icare se regasesc in cadrul funcliilor denatura: independenta, dependenta $i interdependenta.Subliniem astfel:
a funcfia profesiona/a - este yorba de rolul cel maUmpilllilOi.?laSls en , ve a e~.LaJ2.G1:!Qaae pacielltjQ~~..L!.l.rpeQ1Lr1.~rirecfiilibrului sau de a face pentru el ceea ce el insu;;;i nu poate~'Aici sunt cupnnse TunctHre':'.-'tehnica". preventiva eli deumanizare a tehnicii • de psihoiog, ca $i iuncliile din codulasistentei medicale:.- - l::>[ompxarea$Lmentiner..ea..s,an.atatii.
- prevenireajmb.olna:\lirilor.... '...c. ingrijire.Cl.iO.situatiaJrnQQlnavirii~i rec.LJPl'rare2,..--~'-'- - "'.".- -.,.,~.-.-...".. -- ._,
Aceasta...ceredin partea asistentei:1 .~a..Jl.c.QLc;lJLdjre.c.U[lg!jji!~9._ ..2: ~~.educe.pacLeQllL.3. s?e<:l.lJ.9.fLf!ltLprofesioni$tidin sistemul sanatatii4. sa participe pienar la'aetivltatea echipei de asiste.ntasanilara ..... ..... .5. sa<:l.ezvoltee~agticanursingului pe baza gandirii critice $i
a cercetarrr:'.'--'. ~. __ .~----_.-
b)!..u,!q!!C1.l:1ducativa;=~eQ!.J.g1!~~"f?entr~2anii,tCiteAceasta functie presupune, alaturi de calitalipsihologice $i .
aptitudini pedagogice - de a $ti sa comunici, de a ~ti sa fiiconvingator.
17
---"---'--
1. ~~P~CTE TEORETICE ALE_ PAOC.ESiJ-L..YL....1DE INGRIJIRE [ALE NURSINGULUI)~_...~---------------.-
I1. in comunitate $i ambul?!9.!.Lu- dispensar - urbC!O,
- -,rural II'- policlinica..:$COli, gradinite, cre:;;e, leagane- amine de batrfmi - I
2. in SlaPona'Ls, e,r,',;!!h,l,nt,errJ,g'~,C_hirhJ,X9".iE;"..p~diatrie, Obs!:.g;ne-II,cologie etc.) ,
3. Inspe~J~~~£!J(L~:'l~!!lie sCl,!itara~19i~0..a: I
I). LOCI.&J)EMONCA--
19
~'utia ingrij.i.ci..IDL .Pana la jumatatea secolului al XX-lea Ingrijirile au fost tributare mai ales I
conceptiei religioase, mo:;;tenite din trecut.
15~re.nce Nightingale.a cautat sa elibereze Ingrijirile de impr~_re~gi()asa.:....A Ins[Stat pe laptul ca:- . I- Tngrijirile nu pot sa demonstreze dO~.Q@_car~~..Lf!li~~L- aceasta treb! lie sa cedez-e-loclll !!nei1o!e~ a proJ2lemelor, Qflzata pe gEm.
dire. -- ---..- ---._ .
-~Stfel, p:ntr:i~:Prif!1a oare) in is,toria IogrijirHQI, pr<:l«Ji9~acord~rii Tngrijirilor devine I,oblectul "gandlrll". In cartea sa "Note despre nursing", dm 1859; FlorenceNightingale descrie aceste ingrijiri.
Cu toate ca formarea surorHor medicale a Inceput - competenta era limitata. Iincepand din 1930, progresele medicinii, chirurgiei au modificat continutul prafesiei.Medicii au delegat 0 parte din actele (sarcinile) lor - surorilor. Pentru a face talasolicitarilor, Ingrijirile au fost reorganizate dupa principiul taylorismului, adicarealizarea lor Tnserie. Din aceasta cauza, bolnavul, care pan a atunci era In centrul IpreocuparHor, a trecut pe planul al doilea (activitatea nu mai era centrata pepacient, ci pe sarcinHe ce trebuiau Tndeplinite. Penuria de surori accentueazaaceasta situatie). Apoi dezvoltarea rapida a :;;tiintelor medicale, a tehnicii au Icontribuit la trecerea pacientului pe planul al doilea, punandu-se accentul peaspectele medicale, tehnice.
Factorul decisiv pentru elaborarea unui cadru conceptual privind Ingrijirile a tost Iorientarea catre 0 noua conceplie:;;i anume: ingrijiri centrale nu pe sarcinL..£Lp~_,_persoana ingrijite'l - considerate'l, in.!!l9~J~..!?~IJ.!!!1it~I~,_
- ASlstenta trebuie sa cunoasca "global" individul, precum :;;icomunitatea In care Iacesta traie:;;te.
18
Rolul educativ reiese :;;i din relatiile pacient-asistent :;;i dinrelatiile de munci'l cu personalul 'In subordine, practicanti,studenti (educarea personalului de nursing).
c) f(,Jnc/ia economica - de gestionare- QestlOnarea serviciului, organizarea timpului, precizareaprioritatilor de aprovizionare etc.Functia economicase';'eaiizeaza prin corelarea ei cucomportamentul etic.
Nota: in "Nursingul Tn actiune" de Jane Salvage, 1992, suntdescrise patru functii majore ale nursei.
in anexa nr. 1 sunt definitedetaliat alte functii, precum :;;iatribuliile :;;i responsabilitatilenursei (Din "Dezvoltarea NurseiGeneraliste", Raport la reuniunea a.M.S., Copenhaga, 1990).
d) funclia de cercetareACWsta funclie impune dezvoltarea unor calitati specifice,
dar :;;i aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale :;;i moralesuperioare; Asistenta - ca participanta In echipa de cercetarealaturi de medic - devine 0 componenta importanta. Prin activi-tatea pe care 0 desfa:;;oara (multifactoriala, multidisciplinara :;;imulti sectorial a), asistenta are atributia de identificare adomeniilor de cercetare :;;i, mai ales, cercetare de nursing.
in cadrul functiei de natura interdependenta, asistenta(Iucreaza) colaboreaza cu personal din alte compartimente(administrativ, economic, serviciul plan-profesional), cu alIi pro-fesioni:;;ti (educatori, psihologi, logopeii, profesori), fapt care-ipermite sa desfa:;;oare :;;i activitati de cercetare.
Dom8Hii de activitate pentr!la.::;istentageneralista (cu pregatirepluridisciplinara): I
- ~~~=.~t?!iQ.r:I9.L."- ambulatoriu
- J~~.uJ1YLL- Cercetare.- Educatie--$o.cial-ecQD..QIJ:lj,G_(c:;Q!l2iI.U.g,eviata)-:Ad mi o.lli1rillLY_r '-'''' '-',- Demografig,':'-!_i&--Igienic
de cercetare
economica
5.~OMEN!!:::.Q.LACTIVITATE
Ii.,
!~,:\iJ:ri';it,im~';I~ri
~..mi'~:
r
IIIIIIIIIIIf,
;\{
1:.:11,i@;
iii
Astfel, ingrijirile sun!: - de\l9J911~gt\L,-_. _.-'-'<--'~'-=-i~.f_l,!jfL~Q@rl$~cundar~
-Iasateadesea in sarcina ajutoarelor necalificateS-a ajuns abia tarziu la revalorizarea relaffeTIi1fFe:'--'.... ..,-'--.-----.---'---=~g~Lllig[ijit.. . ....
-g~L9~I[lgrjjf:l~lEJ~Catre sfar$itul anilor '70, curentul revalorizarii relatiei dintre ee! ingrijit $i eel ce
ingrije$te influenteaza surorile belgiene - gratie lucrarilor Virginiei Henderson carea descris necesitatile fundamentale aleomului, ca baza a ingrijirilor (publicatii inanul 1955, apoLJ96.6,..1977)-14 NevoiEundamentale,
Dar pentru'descoperirea acestor necesitati trebuie sa intri in relatie cu persoanaingrijita. Este $tiul ca nu putem (este imposibil) sa cunoa$tem fiecare pacient -atata timp cat ingrijirile acordate sunt efectuate in serie (sistem taylorian). Acesteiconceptii noi (adica ingrijiri centrate nu pe sarcini, ci pe persoana ingrijita) is-aacordat mare importanta, ceea ce a facut ca nursele sa-$i organizeze munca in allmod, adica in loc sa se repartizeze sarcini, sa se repartizeze bolnavi. Activitatea safie astfel centrata pe PERSOANA.
Astfel, asistenta:- sit fie~~r:'.2.!1Lnta.£eluiJipsiLde_GQn,~tiinta- ochiul pentru eel care $i-a pierdut vederea de curand- mana pentru eel caruia i-a fost amputata- dragostea de viata pentru eel ce incearca sa se sinucida- sa posede cuno$tintele necesare pentru tanara mama (Principii de baza,
Virginia Henderson).
Alte concepte de nursingDe-a lungul anilor s-au conturat numeroase teorii ale nursingului:FLORENCE NIGHTINGALE (1820-1910) - teoriile sale se bazeaza pe
~onceptul de mediu inc.Qlllliiirt~---.-nH"'" "'. '.n VIRGINIA HENDmSOr'LLL897.:-.t~~E) __da "cj,e!initia. nursingului, adoptatauiteljQ( .$U:Je ICN~.Q.9_Qg~Q1LJ.L!?,au~~f~:,g~.~P!e~ceie~J41lli~QraIe:JimU:Lijr:~"-<"" .,
MYRA E. LEVINE (n. 1920) - teoria sa estedeosebita prin enuntul celorpatru principii (interventiile pacientului se bazeaza pe: 1. conservareaenergieipacientului; 2. conservarea integritatii structurale a pacientuiui; 3. pe conservareaintegritatii personale (psihice) a pacientului $i 4. pe conservarea integritatii socialea pacientului $i prin introducerea cuvantului TROPHICOGNOSiS propus in locultermenului "diagnostic nursing", pe care 11respinge.
HILDEGARD PEPLAU (n. 1909) - teoriile sale sunt centrate pe relatiaterapeutica dintre nursa $i pacien!, cele patru secvente identificate de Peplau incadrul acestei relatii interpersonale fiind: orientarea, ic!entificarea, exploatarea,retragerea.
IMOGENE M. KING (n. 1923) - utilizand ca $i concept major persoana, Kingintroduce trei sisteme dinamice ce interactioneaza: individul. grupurile $i societatea.
BETTY NEUMAN - teoria sa este influentata de conceptul de stres idescris deHans Selye $i propune doua instrumente pentru sludiul nursingului: gandireainductiva ;;i abordarea deductiva.
20
...... , H".'.'... "I
MARTHA ROGERS (n. 1914) - teoria sa se bazeaza pe relatia dintre om $imediul inconjurator.
DOROTHEA OREM - folose$te prima explicit termenul de autonomie in nursing.SORA CALLISTA ROY (n. 1939) - conform teoriei sale. nursingul trebuie sa fie
centrat pe individ $i sistemul sau adaptativ.JEAN WATSON (n. 1940) - autorul identifica zece factori care influenteaza
structura, studierea $i intelegerea nursingului ca $tiinta a ingrijirii.M. M. LEININGER - publica lucrari legate de nursingultranscultural.
2. REORIENTAREA SERVICIILOR DE SANATATE._ ...••.• ~"' .•~p..".,...._'_."., ....,_~" ..= ..", ~'-T""'-"_- ._."., ..••••.. , ... ,_._.__..•.• ...".,-- '_"_'-~----"~.' ••_ .. '"
Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) - creata in 1948 - este 0 institutiespecializata a Natiunilor Unite, careia ii revine pe plan internationalresponsabilitatea principala in probleme sanitare $i de sanatate publica. O.M.S.Guprinde165 de tari, (numar in continua cre$tere, tot mai multe state, indeosebi dincele care $i-au dobandit independenta, urmand sa faca parte din Organizatie),repartizate in 6 birouri regionale.
Biroul regional al Europei (unul din cele 6 birouri regionale) cuprinde In prezent50 de state membre, printre care $i Romania. Pentru reorientarea ser.;icii/or desaniitate sunt importante urmatoarele hotarari: .
1) Conferinla de 19._J?117J.a.-A1.a.1fJ78,undes-a enuntat principiuLI.P..S"(ingrijiriprimare de sanKtate)prin "Declar.atifuje la A1mct.Ata:'.•_AuJ.mDe.Lapoi:,...--"~Iansarea strategiei mondJ"S'a-nte pour tOl,lsd:icitan2000".($ana,tate periITuTOti~na in anul 2000)':~~---"-"'" .- 3) in 1984 statele membre-ale'regiunii europeneau adaptatcele ,,38 de obiec-tive" (scopiJrT)a1e sflll~ii'-entriilQtC' - -.- . .' .. "---' .--'- ..- .....'--4) onenn a de la Viena 21-24 i~!l1i:J198~~ql}.linl,!a-s~ sensibilizeze nursele dintoata 'Europa asupra modificarilor-cerute In practica defngrijlre'-penfru-mingi";reaceror 38 de obiective reglonale~~--'-'----'- .......•,.. . -..--Reamintim ca la Conferinta dela Alma-Ata (1978) a fast enunlat principiull.P.S.considerand prioritatea nr. 1- Comunitatea.
5) Rezolutia Adunarii Mdndialea Sanatatii 45.5 din 1992 (vezi ;,Nursingul inactiune" de J. Salvage).
3. iNGRIJIRI PRIMARE DE SANATATE (I.P.S.)•._....=_ .••.,_.•~,~~.,~.'s,..•"'._,.. .•.•.•...'c".__.'7 •.•~••.,~..•..•.••"~''•• 'r.''''' ••.•••.n'' ....•.•~._~ .•."..,....~_~__.••..•••__ ._~., ••_~ __ -~~.""~ __ ,. "'~ __"_ ,_", "'","._'0 __'_" ••• ~_ ••.• __ ,. ' ••
~. intel.eg?l!l:.- !~Le.sillltiaLe de S~f}atCl~~- accesibile tuturor persoanelor $i familiilor din comunitate-"prin mijloace ce Ie su-;;tacceptabile .....' _'Hu .._ ... n' .--
...:'cuparticiparea lor plenara. .-~i la un pretoe cost aboraablfcomunitatii ~i tarii.I.p]). se spnjina pecolTiilili!'ill~~'-~""'~~ .... <- -.-.----- , 21
I.P.S. favorizeaza ilJ.{JrijjLL.cDlllp1eJitJagjobtind:..-:. p~~mov~~i~~atatii ._ --------.- p~veni!ila im lLQJl:!.fudr.il.o.L.-- ~ngrijiril~.C::lJ!.Citi.Y..~c.urente__$j.QJ:>j5'nuite- r.~J)P..illill.ea.... ..- urgentele_ ..•_ ...-._, .....----,..........--
l.e~:..!.CO~JLe.iJJ.!I(f~.lY!L~~!nterventii $i anume ....1) ingnJmd~gY,gnir~LP..d.(l]gL~,2) fngrijiri de Pleveni!~~s_ecundCJ[g__~
':3)'frig~ prevenire ter1ia1-a_. _ ..Se poate vorb.i 9i de jn.tery~nlia,.9JLniv~LL(Ratru2, in ~~..boJlIQcl~r~.'2.~le
(sustinerea familiei etc.). __~...._-~~.,-=--~----=,--
Defin~tia comunitalil _.
15rJncomunitate in~elegem ansamblu!-':!.I]~Lp.9-PI,JIC!W.de.peunJe[itgr.ilJge.ograficdeterminat, de care estelegalprlri'rnferese $ivalori comune, avand 0 forma de'gestiune adminrstrativ~:Tarrrlembriisaiauir1!e..rrE~I9,liLcugr0purrs~ci~lIe $i institutii.
-~te'locurae unde'preac~l.p.s.; indivizii, familiile $i grupurile i$fasigura singuri responsabilitatea actiunilor de sanatate. Pentru realizarea acesteistrategii s-a considerat ca este necesara schimbarea vechii concepfij de asistentamedicala, a!1JJmeconc~p!ia dinainte de,Conferinta de la Alma-Ata cand: ".
- actiunile de sanatate au fost orientate spre lupta impotriva bolii;- se acorda 0 pondere mai mare refacerii sanatatii $i nu mentinerii $i dezvol-
tarii ei;
- ingrijirile erau limitate /a partea medica/a $i in acest caz asistenta era unexecutant a/ indicatiilor medicale, pierz,~ndu-$i rolul de baza in procesul de ingrijire.Dar ingrijirile persoanei nu presupun numai funclii tehnice, ci $i cele de nursing, cene obliga sa gandim.
in conceplia actuala, se considera ea 0 buna asisten/a medicala (0 buna ingri-ji"re)presupune trecerea de la ingrijirile terapeutice (carora Ii s-a acordat un loc pri,oritar in dauna ingrijirilor menite sa menlina sanatatea, via/a) trecerea deci la IPS
I.P.S. - sunt denu' . io rfiri de sanatate ~Q.rrHmlt~J«:!-,perltr:.ycas.p1[gitapartlc ar~..9_QnlJ1Qj@ii(rne.mI?J:iloraceS1ela):=-IS'eciomuljn gfobalitate'a' sa, cu.
---necesit,fiHlesa~lz.LQJPE~ckiQ.Q,aTe, cu!lli@.!.~.}ispiritual~ate ~ci!!:.ja_qaTmcopartener $i nu numai ca receptor pasiv de diverse prestatii.--'~-------------------.-----.--
23
I
I
II
II
I
I
I
,II I
Necesitatea cunoa$terii $i studierii unui Intreg ansamblu decaracteristici:
- ciimatul, resurse de c!Q..a,caracteristicile populatiei, nivelulde educatie a populatiei, categorii s(icl~1~~~Q3SLL~$i~Q9QO[llice,ca.racterui5an--s.iu"rural,--natu'ra-'muncii efectuata de b~rbat $if~meie, In9lae61a ~revaJ~6Ig~ir}Q~_~C!'IC;-etea_Y?5?rvi.~E!()rd~_san~_
innriiiri rle 2. Prevenirea secundara urmare$te:r-- ..- interventii curative - pentru tratamentul bolilor $i prevenireaprevemre
se6lii1dara . ~ - .... _-~,-,_..-,-----agravarii sau a complicalli!2!::.-.Rolul asistentei este sa descopere problemele la timp (prin viziteacasa, in comunitate - nu a$teptam sa ne caute oamenii, iicautam noi, prin controaleperiodice etc.)
ingrijil:i~ 3. Prevenirea tertiara urmar~te recu..Qerarea",-Rolulf;l.sj~tentei~~ire esle sa sustina persoana lngrijita pentru a se adapta la aiferitete!1lara dificultati cauzate de problemele de sanatate - rol in----- recuperarea persoanei.
Atentie!Este necesar sa se faca 0 distinclie intre I.P.S. (vezi ~i definilia) - care au
primit 0 importan/a mai mare dupa Conferinla de la Alma-Ata - ~i ingrijiri depre venire primara (noliune care este, de asemenea, definita mai sus).
1.)dentifi-~.lGee~ce inseamnaI.P.S.
2..J.nijie,re.a...._ a) - wega!irea lucra~ilor sanitari pentru a.Jrl!el~g~LP.$..,j?ersonalului _ indiferent ca ?.ce$tia..~~creaz-(rWi'--m~iu extraspitalicesc, In I
sanltar si a meqll:rspltaHgesc sau :?~lJDlp~l!?Qn£l[(f~lrl"l@re--:':-_:----''! ..1consumato-'--Este indispensabil ca ace$tia sa cunoasca diterite medii de -"I' . ,- -rilor de I.P.S. viata pentru colaborarea cu I.P.S.,---------- - rT)_~diuI f.illDiliaL.::!:-domicJllldt_....
- mediu de mL!!l~~----:__?ctivitatea barbatilor, temeilor._--~ .••••-- •• " .••••••.--_. -_.,--~-._._. •• _' •...__ ,_ .• , O_" .•• ..;...••.• "_. u, __ .,'_-' ••• _ _' ••
- alte medii --> cultural, petrecerea tim~ull:li..I~~.r:_e~~..,- mediu ~colar --> copiiPregatirea lucratorilor sanitari $i sociali pentru a lucra cu
populatia, nu pentru populatie. Aceasta Ie impune:- sa $tie sa asculte- sa fie capabili sa inteleaga propunerile facute (de indivizi,
familii, grupuri)
r~I'
Pentru asigurarea dezvoltarii I.P.S. sunt necesare trei domenii de studiu ~L..~~ -. --~"'---"-----.~..--'-"'-'-'--- 1. Identificarea a ceea ce inseamna I.P.S.
2. Initierea personalului'sanrra~r;--acOhsum'atoriiorIn I.P.S..~-----~-- .:...----~-----. ... -3. Sa facem cunoscuta valoarea sociala $i econ~aTP.S.
--.,..----------_._.-- -._-- .._._--~---_.... ,_.,-_. --,- ..._.
Nivelurile de interven1=ii:
22
1. Prin prevenirea primara'intelegem:- rnentinerea.$i_p[.9..rn.QXsg'tL~~!1atatlLp~~D1~i_ p~~y~~ireaimbolnavirilor Interveotia asistfiO!ei urmare~te" -
- educatia sanitara (din toate punctele'de vedere - alimen-tatie, contraceptie etc.)
- prevenirea specifica (vaccinari, protilaxia unor boli)
~pIe\lenireprimara
I~
I';
~
x
.... "i:.,' .•',,:,w,". .1
Definilie: '/n mQdelconceptual este un ansamblu de..EE~E.te,o imagine mentala care favoriz?,azareprezentar€??If![1ljtatii.~delul-conceptual (cadrul conceptuaij este' '(feCi 0dimensiune esentiala de baza care ne permite sa aplicam"filosofia noastra" privind ingrijirile. Nu po ate sa fie altfel,deoarece cadrul conceptual este stabilit pe baza de postulate,valori $i eLemente:------
Pentru a defini cadrul conceptual al unei profesiuni - oricarear fi campul ei de actiune - este necesar ma; Intai sa seprecizeze urmatoarele elemente:
1.~copul profesiei_2: telul activit~~~: ..Q~D_?F£iClr~~
1'\".
5. COMPETEN1'A ASISTENTEI MEDICAlE'-~-~~~" '~~~~""------' -' _..•......_-~... .._ "-'.~--".,~,._ -..•.._-= '-~
Practicarea unor Tngrijiri de calitate presupune multe cuno$tinte $i e/emente decompeten/a:
1. Cunoa$terea unui model conceRtual de Tngrijire (de nursing)2. C-uno$t1nleie acu[l1ufate~'~-- -_.~ --'-
3.GPDQC!$j~,SI~~~~..!~imiJl.9.I
Concep!ia individului dupa Virginia Henderson: "Individul este a entitate bio-psiho-sociala formand un TOT indivizibil (no/iune privind globalitatea individului). E/are necesita!i fundamentale (comune tuturor) cu manifestari specifice pe care $i Iesatisface singur daca se simte bine. EI tinde spre autonomie Tn satisfacereanecesita/ilor sale':
2. Conceptii privind sanatatea. Au fost formulate mai multe definitii alesanat"$["'''~' " - -.. -'-~-""-'.'" -.. ...--aerrmrrao.M.S. a saaa@fL
,,~anatatea ege 0 stara..Qg bine fizic, mental 9-i?_o~ial,._ce nu const~_n~m?-iJnabsenta bolii sau a infirmitatii". .".--- .. ' .....'A1feCietmijil:----------
"SarllitateCi este 0 stare Tn car~,neGe$itatlle_s!-Lnt sa!L$.fa.c..ute in moj:lClutonom, nuselimitecci"ia-absenta boITf';'-(Virginia/:fmlc!fm;onf "Sanataieaest'eostare"de'tlcFiflTI:)ru bio-psffiO=-Sclc~arsr'SWdiuaLstare.de Cl1Jgnomie $i independenta,-fara a fi egala cu absenta bolii sau a infirmitatii -, este osta're-CiinamTca ce-aaposibilitatea unui organism de a ramane in echilibru cu mediui extern $i intern"(Dinamica se refera la capacitatea individului de adaptare la modificarile mediuluiintern $i extern.) .
"Sanatatea reprezinta ansamblul fortelor biofizice, fizice,clJ~~!ly~ __psi~Lce,$[soCiale, mobilizabilel2~n!U!_C!TlJtr.LJntCi'.C::()l11e~nsa$icjepa$i boala.".-"------~---- .-.•....... -.._.,...
:b- Conceplia des(Jfe boa/a: este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal dealarma tradus prin suferintalTz"lca~psihica, 0 dificultate sau 0 inadaptare la 0 situatienoua, provizorie sau definitjv~l. Este un eveniment putand merge pana larespingerea social a a omului din anturajul sau.
1.SJIDDa~.terea unui
"!!IQfJe[~Qil=_ceptu'!.L~~_.ingrij(re
b) - POR.l,!@!l~,_!':eJ~.lJJepregatita. ~~.. (Ll!cre~e)SQ.operez~. c.ulucratoni sanitari '----- ..-.. . _. '-" -
4. CADRUL CONCEPTUAL AL iNGRIJIRILOR
3. Sa se recu- Sa studieze costul, incidenta economica a I.P.S. tinand cant de:noaseavaloa= ":;'"dufafa.tfn:,-pufu j' de-iTiTJnc.,l'-----.-- .--~------_...._-.-.---.-rea socjala"~i - mijloacere"$rtehnoTo~ime-riec'esare~f.~n£lmI~-:i~~- Cfj~~t0~lULQ.f~. dotar~-r------'LP.S.si a __ . __ , __'~~~~(lEu peroson~_,--. . " '._' ~'. ., . c.. j
~~anelor , .J ,I~.X,Pf.~,[email protected]. In..__._.~.9mt,J.J.l.,:-.~,.. a...1UCJ.,a.tor"II,o.t. s.a,n.,itarj$L a Icare Ie acordil .P?PlJlat~L-=,_qY'2.()ss!~t:G'a .n€!.c:esita/ilorde san~ta.~e. I
_ ..-,_.~_.......--~--~----~
- sa $tie sa utilizeze informatiile- sa $tie sa alcatuiasca un plan de Tngrijire (sau actiuni
sanitare stabilite cu populatia)- sa Tnvete sa munceasca cu alte modele sociale diferit de
cel ce Tngrije$te$i cel Tngrijit; conducator $i salariatI Modele sociale stabilite pe relalii de ega/itate $i recunoa$tere
"1 rocipraca. Persona/uhdin sistemu/ sanitar trebuiesa inveje sarenunje la complexele de superioritate sau de inferioritate intrediferitele categorii prafesiona/e. Sa Inve/e sa cunoasca valoareasociala a persoanelor care Indep/inesc alte profesii.Personalul din sistemul sanitar sa nU-$i asume un
comportament de domina/Ie fa/a de consumatorii de presta/Ii -spunandu-!e ce au de facut - fara sa-i asculte macar ce au despus.
ImportantAsistenta generalista - a carei activitCite?edesfa$oara In
comU-fiifaTe~'tre6we-samerltlna cont?~tl? n3gulClt~cu Persoane~famTm;- grupu'n;Ta--aomidffu;' ici $coala, la )~ml)tij (I()~uri def11LJ~~~[[cilQGlIr.Li.g~,:e'atl~=:::-_'.'" ,"'", ...' .... ....
Asistentele trebuie sa abordeze Ingrijirile de a$a natura,Incat sa satisfaca nevoile de sanatate ale pacientului, familiei,colectivitatii $i sociqtatii.
Orice activitate ce se dore$te a fi profesionala urmare$te sa se sprijine pe baze$tiintifice. Cu toata diversitatea teoriilor $i conceptelor despre Tngrijiri (In profesiuneanoastra), ele toate au 0 anumita Tntelegere privind persoana Tngrijita, sanatatea $iingrijirile (nursingul).
1. Conceptul despre om: e.s.ULo-iiinla .J:l.oJ,ga,!:lVandJJevoLbioIQgicelpsihologlce, SQclal.e..sLc~, O"mlJ.taTrJ.-fQf!tinua $.QhLrnb
7aI:e..$1 TninteractLu~,gu
mediul sau IncQQjurator, 0 fiinta responsabila, libera $i capabila de a se adapta._.~ ..----"~- --------.-~-,-. 24---"-'''-'"",-, , - .
I
II
I
I
II
I
II,.'It
I
i'l
II
1-<.
I
II
II
,I
CAPITOlUllI
MODELUL CONCEPTUAL--- --------.-.....
Al VIRGINIEI HENOEBS.OI\L_." ..
27
Post!1lalete .sur:l:t-SlJPQ.rryL~oretic~L.~Jji!llJ1Lc;;,gL):OQ~::teLl,JILJiconceR.tuaL..£.nyJ1turipentru sustinerea altor enunturi. Ele sun!recunoscute ~i acceptate (nu trebuie demonstrate). .E.ostulateleRe e se bazeaza modelul Vir iniei Hend~r~qD_sunt:
-:-orice fiinta umana tinde~~. in ependenj~.~~.o-cJ.Q.r?;;!E:!_- individul formeaza u!:!Jot,£aracterizatprin nevoi fundamen-tale ..--. -- '- -- - ..
---:: candJ.lUa..QlDnevoi ramane nesatisfacuta, individul nu este"complet", "intreg'':'Jnaepe-ndent'',~'''''''--'- .-o.-. '---.J
Postulate
~Componentele esenjiale ale unui model conceptual sUi1l.urmji!Q9Le..,~:- postulate
'--=--valori.-------- elemente a):,..QQPulprofesieL
,- ~. telul activitatii (ben~J~I)c) rolul activitatiid) dificultati iiitalnife-dEfpaCient (sursa de dificultaw)'~raacoraafa:---' --.-.. ..f) consecintele
Precizarea conceptelor-cheie ale acestui model:- Individul bolnav sau sanatos este vazLl.L~f\J:l.ntot complet prezent~nd.14 ~evoi I
fundamentale e c r e.buLe..sa)~[Je.._.$glj~t~G~;~:----'-' --.... . ... --- copul ingrijirilor este de a pa~au a restal?lliJDsJ-W.illlQf3.D!?i.ndividuluiin
satisfacerea acestor nevoi'.. -:B:01ulaSiS~fin~eu~pa.g:H1.!5L~.~t~SLJPli~ea a ceea ce el nu I
poate sa faca singur.~-"-" ..----Onmodel conceptualpentru 0 profesie reprezinta (a~a cum am mai spus) 0imagine mentala a profesiei, 0 conceptie a ceea ce ar putea sau ar trebui sa fie.
Un model conceptual este 0 abstractie, 0 creatie a spiritului. I1J:OMPONENTEbE .ESENTIALE .ALE UNUI MODEL CONCEPTUAL----.....
26
3. (0"11 sau~:~ Tnt~e la p'!9.~U.Qe car£LS~9..c_lJP-A{surselede
dificultate puse Tn evidenta de asistenta - legate de: lipsa deforta fizica, vointa sau lipsa de cuno~tinte)
5.. natura interv~iei acoidat~Lpacielltl,JllJJjde:Tnlocuire,su-plinire, ajutare, intarirea fortei, sporirea fortei)
. ,6.cons~~.gei actiuni~e!()<:'ente - cand "se- orgal)izeaza intr-o structura
teoretica gloBala - devin cadnj( sau 'conceptual (sau modelulsau conceptual - in cazul nostru, al nursingului)$tiin!ificfL- c no i tele C'tiintifice - acumulate pe parG.ursuLformariiasistente~~~J~~!:11~.~g:Ei:r~JlmJ~r u~~oe::lo._~~Q1ensiurliIe-S-aletlzlce, intelectuale ~i afective,~J.E:!Jufnizeaza,de asemenea,
, explicatii asu-pramediUluniiic~jsociaL"--'-tet7h7ee----.-.- ..:notfW1i ~i abilitati tehnice - se refera la procedeele metodice ~i~tiintifice care servesc la promovarea sanatatii ~i combatereabolilor.Relaponale..:.cuno~tirif8le relationale - se refera la capacitatea asistentei dea stabili relatii cu pacientii, de a crea un c1imat propice unorrelatii calde de umanitate. De asemenea, de a ~ti sa colaborezecu anturajul pacientului (familie, prieteni), de a lucra intr-oechipa multidisciplinara ~i de a IUi~rain comunitate.Etice- curiO~tintele etice - sunt legate de ansamblulde norme ~iprincipii referitoare la valorile morale ale persoanei ~i profesiei ~icare regleaza buna conduita a asistentei.Legislative.=-cuno$tiniefe legislative - referitoare mai ales la reglementarile~i directivele incluse in lugi, in vederea protejarii asistentei ~i apacientului.
Demersul$tiintific esteuninstrument de investigatie,.de,ana!iza, ~de interpretare, de planificare $i de evaluare a ingrijirilor.
Cunoa~terea demersului~tiintific aplicat in ingrijireaindividualizata a pacientilor ii va permite asistentei sa ajunga lacontinuitate ~i la planificarea unor ingrijiri de calitate.
Instrumentul logic ~i sistematic pe care-I utilizeaza nursinguleste demersul $tiinjific.
2. Cunol;l-tintele acu:.,.mulate _".--
De re!inut~ale com~nlel;-I'£Q!'~q~ la cun~tere~.Eg!!c::QPtului_Jr:n.9d13lului
concep uall de ing!!JILe-,-_!ll'~_ul: concept de ingrijife este sinonim cu:'----.-moael de nursing -.---.- ---- ..- --.................... .
ecadrueonce-ptuar"_.---.~. __ •• ~ 'C •
• -model conceptual ...__ ._._.-._-----~_... ,._,,--
, ~,Cunoo{i-tereade'ii1ers ului
'"'$liintific ...
:,'~:\::,
Valori sau.credj;,-ie-'".._-----_ ..-
.Elemente
Modelul Virginiei Henderson este sustinut de trei valori:• asistenta poseda functii care sunt Qr.QQdi• cand aSlstenta preia din ~ediCl,llui,- ea Ced€:lClZa0
parte din functiile sale unuiper~Q.naTn~~.~liiif~?i-,- '. '"--".-.js:icietatea a$teapta""uri'servic]udTn Rartea asistentelor, pe.FClr~nlJ.P2_C!-tE.!~$.~{P!irrie.as~-~~J3nici~n-aIt-perS()Pi:l1. . . - .. -, .. , '~.'-.. ",., " .. ' "'-.; -. ' ' '--.
Cele $ase elemente care dau sens vietii profesionale:
1. Scopul profesiei este:~.~LLJ.!~LpaciE!D.1!dLS!l:;;j..£~~~.~.IIt'E:J.??Us.?::.~ire~lC:l~ileasca
.iru:l.ep.e.ndanta..sa._lQ~~'--9.?_~L~~'poatasa-$i satisfaca nevoileprlllm:!D.SUSi.~. - '-', ....._-----,,-, 0_- _..- - de gJavoJiza vindecarea;---'"_. --". -----------~-~-.---~~_....-..-~".,
- de a asista muribundul spre un slar$itQ?mn.Membrii aceste,profesITlfnd'spreLJri'-ideal. Fiind lnsa reali$ti,
neputand sa-I atinga - accepta sa desfa$oare activitati limitatecare au scopul de a conserva sa.u a restabili independentapersoanelor lngrijite.
2. Obiectivu/ ac~ita1li..J::lrofesionaleeste bene1icia~lJ~--adica.~~~Q9Lla~sau,..grup.uL<if;U~g[~Q?D,€:l_SRre,_~~~~_~ste.indreptata
l~t~;:~~;~aobiectivului se fine cont de faPt~;'~~~~:~i~UI,bolnav sau sanatos, formeazaun tot cu nevoi comune tuturorfiinfelor umane, dar $i de faptul ca manifestarea nevoilor estediferita de la un individ la altul.
3. Rolul profesiei - .geSEJillOeazaroIuL$o.9L?!J)EJ.c::(m~::lau..l12.e'rnbriiprofgsLeC:::-.-"'-Rolul asiste.nt~..e...mJp-~iL<it;lp_~n(t~llt~L (a ceea ce nu
~~~~~it:t~~j~~iJ}~~:~~r~~~n: _~nacet~~S:~~;/~~~~~~~~:..cerinlele mai u~or $i fara hanaicap.~--.---,--_.~-,.,.- --'--_.~--
4. Sursa de dificu/tateDilicultatilelfira17ii'reTapacient, care fac ca persoana sa nu
QoataraSpunde~.la.lma.dl.o.llevoile'.saje~s;JDJ~cauzatJi__dsLojiP:S(L..- - de foria , -<~-~~------
..=sJe vOIDIL- de cuno$tinte
Ac-estedificulta/I Ph de competenfa asistentei $i este importantde $tiut de care lipsa este data sursa de dificultate. Dar I.
dificultafile [ntalnite de pacient nu sunt toate legate deprofesiunea noastra.
?R
"5..l!Jtervenlia aplicata persl:!~lJ.~!- asistenta nu trebuie sa
piarda din veaere -omur"Tn--globalitatea sa. Interventia va Ii6fientata asupra "Iipsei.u~~~fna spori (cre$te)independenta persoanei. Este initiativa noastra proprie.
6. Consecinlele - sunt rezultatele oblinute -> "ameliorarea"depe~:C~$l~lr~pe~den~-=~-ati~g.~.r~~_I""scopului.-- '
2. NEVOILE FUNDAMENTALE __.--~-----Generaiitati_.------_._~'-=---".....-,..
Fara lndoiala, exista anumite nevoi fundamentale comune tuturor fiintelorumane, care trebuie satisfacute pentru a atinge un nivel optim de bunastare.
CadruI c()!:1~&llliJ?l_~!_Virgjnl.!3.LJiend.~LSQrLP-Q[OE.'$t.E.!__Q~_la,?fj,st?'!r~....':!--'7.9.[ .necesit~fi !~zJoJofJ!q£!,~La~!!ira:fi(aJf)fiinfejumane - numite nevoi fundamel1t,!le.
Nevoile fundamentale si dimensiy_nih~blo-psiho-sociale, cull;ur~le-~i spi,rituale----.~-----.._---_.~"---"."' .. , ..,,,.,., .
Cadrul conceptualal VirginieiHenderson se bazeaza pe definii'ea celor 14 revoifundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale $i spirituale aleindividului.
Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi estetelul prolesiei de asistenta medicala.
Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta trebuie sa$tie ca: 0 nevoie fundamentala este 0 necesitate vitala, esenfiala a fiin/ei umanepentru a-$i asigura starea de bine, In apararea fizica $i mentala.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:1. .s..f,t:spirasi Cl avea o~a circ_\!.lat~,2. a.bea $i a manca .3. a.elimina4.~~~.mi$ca...2i a~~~ bU~~~~!~.r~._5. a dormi $i a se odihni6 .~I~]iDJiilica.~L.dezbr:iic.a_,.7. ~:$i menline temperatura corpulu!JrUimlte.JJ.9.!:rn?ll3_8. a fi curat, lngrijit, de a proteja tegumeqtele ~imucoasele9"i~gIi~glEi[e,'~=~'------"-' _~----~-~~
1O.Cl.fQ!!lU.nic~.11. a actiona conforrnjlropriilor conving(:!.!:i,~i\l9Iori,de a pracljca
reliqia ~"'.~-~~~_.'~-'12~ fi preocupat Tn vedere~ realizarii13. a.se..r.e.crea....14. a lnvata cum sa-ti pastrezi sanatatea~'---'-_. ._--~-_.~.~_.-." - -_ __ .._--- .
')0
II
III
I
I
I
I.3. CLASIFICAREANEVOILOR UMANE-DUPA TEORIA LUI MASLOW-
I4. NEVOIA SI H~MEOSTAZIA
Satisfacerea In ansamblu a nevoilor unei persoane permite eonservarea In starede echilibru a diverse lor sale procese fiziologice $i psihologice.
Nevoia: stare care cere un aport,.2...':!2l!LareJQsa unui lucr~-Sie_neGesitate.,.Q~__I'dorimaTdorit. vrut}, de utilitate.75efinijia homeostaziej: _ .~ echilibru ~i de. [email protected]~~ __~lls.!?~E?~a_InJr.e.djYj~[~~,-proceserrzlolo~~ gerso~mei. Acest concept se extinde, de asemenea, ;;i la
~o-s~ice~~------'--'~-"'"-'-''-'-'---'''''-''' -.._ .AsHel, azi se vorbe~te de - homeostazie fiziologica ~ide
-~holTleosta~siho-so~~~lqy~!: ..Evolutia spre0 nevoiesupmloara nu se poate realiza pe deplin d8cat atunei
efmd nevoia inferioara este satisfacuta.Nesatisfacerea unei nevoi fie de ordin fiziologic sau psihologic este susceptibila
de-aavea:rep-ercuSlUilT"iaOl'la-saU-mar-m[me-rYe\roi:'-""-- - .- Exemplu a€auloreglare -{fransPlrafj'a-uln-le5i:~IF- 0 eliminare insuficienta aacidului uric poate provoca un oarecare grad de addoza metabolica pe care nevoiade a respira va Incerca sa 0 compenseze printr-o respiralie rapida ;;i profunda,antrenand astlel 0 mai mare eliminare de CO2 ~i 0 restabilire posibila a eehilibruluiaeido-bazic.
Exemplu cu efect mai putin favorabilln procesul de autoreglare: 0 persoana earenu se poate mi~ea va avea apetitul scazut, eapacitatea pulmonara redusa,moti!itatea intestinala locetinita, tonusul psihologie seazut... ;;i deci homeostaziaproceselor fiziologice ~i psihologice poate Ii perturbata.
31
I
~",;' ,:,;,:;,,"~'J'.;-.'" "., ,:',f~i:'"';'"
Fiecare din aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane anume:- }} dimensiune biologiccL(blgfiziologica)-. 0 dimensiune psjhologic~- 0 dimensiune sociologica.;;; dim~ii" } ~ cultural-spirituala-~Cele 14 nevoi fundamentale Imbraca forme foarte variate dupa: individ, starea
sa desanatcite, niafuritatea sa, obiceiuri personale ~i culturaje.'r-recar~ nevoieprezinta componente bio-fizico-psiho-socio~culturale.
Cele 14 nevoi formeaza un tot: a considera 0 nevoie facand abstractie decelelalte constituie 0 negatie a "totului"; a Incorca sa sopari fizicul do psihic 0 inutil.
Dupa concoptul Virginiei Henderson, scopul ideal al profesiunii de asistenta esteindependenta persoanei In satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.
30
o in c1asificarea nevoilor, dupa Virginia Henderson, circulatia este alatura,ta. - -~~.._~nevoiL.(t~....a.s.e.JI!Lsc.a.-.Qatafiind Insa legatura fiziologica care une~te functia
'-:Qa-rdiorespiratorie- unii prefera sil alature functia circulatorie ianevoia de a.respira. Ni se pare~~
...-~-
• 0 alta problema carenue"sto"specificat~ ceste sexualitate~~onside~~ ca-- - , ---::...~~:..:.::...:.:..:.:.:.=...:.:.:.~==~faptul de a comunica Inglobeaza sexualitatea, aceasta fiind un mijloc decombatere a solitudinii fiintei ~i de a comunica la nivelul corpului sEIU.
• Asistenta care vrea sa personalizeze Ingrijirile trebuie deci sa tina seama dediversele dimensiuni implicate ~i de interactiunea Intre nevoL Satisfacereasau nesatisfacerea unei nevoi are consecinfe asupra satisfacerii saunesatisfacenl celorlalte nevoi.
Q.n.evoie nosatisfacuta poate sa P'1ra (sau sa fie) de._ordin bio-fiziologic, daraceasta nu inseamna ca este singura dimensiune interesatai De exemplu:nevoia
ae a elimina comporta ~i 0 dimensiune psihologica - nevoia de intimitate pe care 0
resi'11tepersoana sau tensiunea nervoasa care se repercuteaza, de asemenea,cor'lj:;orta ~i dimensiunea clJltural-spirituala:
-- prin valoarea acordata igienei In anumite culturi- sau legat de anumite obi~nuinte ~i ritualuri.
in concluzie - dimensiunile pot modifica manifestarile de satisfacere a fiecareiadi voi. eei In uen a sa IS acerea nevoilor fundamenta e. --.De exemg.lu:. ------
P~voia de a se alimenta reamintim factorii dimensiunii psihologiee, s~io-culturale ~i chiar religioase (spirituale) care pot influ~tis.facerea nevoii.
Dimensiunea psihologtc8- ""'factOripsihologici ca' Irica aoxietatea, emotia, repulsia pentru anumite
alimente- _'.
p ~
\j2.imensiunea socio-culturalL I- c1ir:natulfamilial ?;=esei: ~bieeiuri alime~arelegate de familie sau .
culturalffiPodanta aeG g entatieLDimensiunea spirituala (religioasa)~strictia alimentara impusa pentruanumite religii (de exemplu, carnea de porc
la evrei).
5. INDEPENDENTA 51 DEPENDENIA. _iN sA~g.~~~ui_fU~~Ji~M.~~T~~E .
__I Important de tetiJE!!.:.._~tiunea de "nivel...:..?cceptabil In satishr::erea ne\l.Qilo-r"
~seamna ca pO;;Ua.exista.-Un..oarac.aregracrae insatjSfacfie.iE~~'ca acest lucru sa presupuna 0 depen.d~.s_o_aog,L..__ ..
De exemplu: 0 persoana este independenta daca folose$teIntr-un mod adecvat, fara ajutorul altei persoane, un aparat, undispozitiv, 0 pmteza (proteza auditiva, oculara, dentara, carja,sac de stomie, membru artificial etc.), fapt care.i permite samaoifeste 0 stare de bine - deci este independenta,Dependenta apare din momentul In care persoana trebuie sarecurga la alta persoana pentru a utiliza un aparat, un dispozitivde sustioere sau 0 proteza. 0 alta precizare: se considera caeste eronat sa caiificam pacientul "dependent", de aceea estepreferabil sa se spuna "problema de dependen,tii".
.,.,
Observafie:'Asistenta$tie ca propria sa competenta nu este suficienta In
vastul domeniu al sanatatii. A$a, de exemplu, In cazul unuipacient nesatisfacut prin lipsa de bani, de locuinta, caldura,interventia asistentei este limitata. De aceea, ea recunoa$tecompeteota altor profesioni$ti cu care lucreaza interdependent.
II
Ca sa-$i mentina~unechilibru fiziologic $i psihologic, pacientul trebuie sa atingaun nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.
.. ~ta II'.. Atingerea. unui nive! ace.e,.,."..t.abi.!...in y_..a._t.'-.'.S.._.fCl.. fi?r:..e.._.a...._..!!...e...l.l.~.i/o..._.r._.,(.!cJ... fl. _,i. '.".:, la adult bun echilibru fiziologic $i P?lO.9logigLpilr:U!QtiuoL~e_care Ie.---- mdee!.!Deste...Jo.Qh19ulInsu'iL(singur),fara ajLJtorLJIunEiialte
'~lliJrsoa~ Independenta este (Jecis'atisfacerea uneia sau maimultor nevoi prin actiuni proprii, Indeplinite de persoana Insa$i.
Pentru copii, independenla se considera $i atunci candnevoile sunt Indeplinite cu ajutorul altora (de catre altii) In functiede faza de cre$tere $i de dezvoltare a copilului.
Depende'!1~ I !neapacitatea persoanei de J:J adopta eomp!!!!?!J7ente sa.!:!-cje..a Indeplini singur, fag ajutorul l)J1~lte_p'~rsoaQ_~!..9-EEI,1.QLc;Cl!.esao; permita un nivel aeeeptabill~._.~.?ti$fac_e,Le.?O.~\l9i-'Q~as.tfer,-Incat sa fie iodepencrenr.~-"-'" .,
Originea probabilcfa acestei dependente este 0 lipsa de forta(cand pacientul nu poate), lipsa de voiota (cand nu vrea), lipsade cunoa$tere (caod pacientul ou $tie cum sa actioneze pentrusatisfacere.a oevoilor fundamentale).
~~~.
lerarhizarea nevoilor dupa ABRAHAM MASLOW
32
NEVOIADE RECUNOA$TERE
- de iubire - de recuno$tinta- de stima - de recunoa$tere a
statutului,a competenlei
- de respect
NEVOIA DE APARTENENTA- nevoia de a stapani situaliile- de a apartine unui grup- de a fi recunoscut $i acceptat de catre grup- de a avea cui Imparta$i- nevoia de putere---------
... '.. NEVOIA, DE ~IGURAN1A- nevoia de siguranla se manifesta In cazulnilor externe (pierderea locului de munca,mediului, ora$ului) - catastrofe, razboi etc.- evenimente sociale etc.
NEVOI FIZIOLOGICE- (nevoi fizice $i corporale elementare)- a manca, a bea, a te odihni, a comunica, a se distra, a elimina,absenta durerii, anularea suferintei .- nevoia de aer, apa...
Evolutia spre 0 nevoie superioara nu se poate realiza pe deplin decat atuncicand nevoia inferioara este satisfikuta. .
II
I
I
I
I
I
.~I
I'IIt,
.'l\1: .''(:1'
ijJ:'
~
...ru.....l.."j! .• , •.•
~.'.r, ..~:~: i
;
~~f". ii'
I'.'" ii;.i
IIiI
\ .
I:~
I'
II
II
II
I
---.J
Exemplu: la un pacient subalimentat, imobilizat,poateU$orsaapara rO$eata sau rani prin presiune (escara). a actiunepreventivil poate evita aceasta problemade dependenta.
Daca problema de dependenta este posibil sa apara din _ca.~iaanumltor pred)sp~zitii, atunci vorbim de~ star~e_1 I.
dependenta PO I ENTIALA. . . _In acest caz trJ5uie planificata 0 interventie_
35
Daca In ciuda Ingdjirilor din_l::1arteaasistentei problema nupoate fi corectata, de.Qendentaeste atuncIPERMANENTA-sau--'gBONICA (exemplu in-paraPieQlef-ROluT -aSISlentelesteTriacest caz suplinrreaaceea ce el nu poate face independent $ide a-I ajuta sa se adapteze In aceste limite.
Cand dependenta pacientului __~~__.!l?.9.uce__este InDESCHE$1 ERE -J:Q!!JlaSlstemtelin~9Elst.CCl.£~jEicteii sLJ.s/ine -j'-.~~t progres $i de. a ajuta l2acientul sa-$i r~9illigC!sc~_graC£[email protected]!J2!!!!e. - ,--- ---
In acela$i timp, daca problema este erezenta,dependentaeste ACTUALA _ -----
.d--;-ln.a.c-e~t9Cl.bactiunile vor fi qorec,tive..
Potenliala
----~Permanenta
D~-canda
Actuala,-
Jipuri ~~a ~i nivelul de intervf;!n~ie
ImportanJa practica:Evaluarea r1Ivelului de dependenta a pacientului folose$te ca instrument de
masura pentru a ne orienta In procesul de Ingrijire. Astfel, consemnarea $iurmarirea nivelului de dependenta ne permite aprecierea rezultatului obtinut In Iurma tratamentului $i interventiilor de Ingrijire.Determinarea $i consemnarea nivelului de dependenta se pot face $i numai
pentru una sau mai multe dintre nevoile nesatisfacute. acordand nevoii respective Ipunctaj de la 1\a 4, fara sa se mai facEttotalizarea punctelor.
Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social, cultural $ispiritual al fiintei umane. Pacientul poate sa prezinte patru forme de dependenta:-:"potentiala-actuala _- descrescanda~erm..9nent~Aceasta problema trebuie sa fie considerata sub unghiul celor 3 (trei) niveluri de
interventii - deja mentionate: prevenirea primara, secundara $i tertiara.
Atunci cand 0 nevoie fundamentala este nesatisfacuta din-_ __' ~""",,,',-,,,,,_~,,"""_',_~- ~~_._"'._. __ .~ ''''''_,.,'_''C, •• ,',"." ..,...•.• _•.•••..•...•• __",. ~
C;9uzayngL=-~Jdr.~~LdfLgJfLc-\Jltate,__aR~t_una _sau rrl9-LlTlultemasiTfestaride dependenta. Acestea sunt siimniiobservabile aleiJiieT"riiifiifiiteificapaClitIjia persoanei de a raspunde prin elinsu$i la aceasta nevoie (vezi Anexa 2).
Exemplu: incapacitatea unei persoane sa-$i protejezeItel,1H!I1entele-poate. duce la -ro$eatasau la leziune =este 0_manifestare de dependenla fata de aceasta nevoie, sau -incapacitatea de a comunica poate produce, de asemenea,manifestari de dependenta care pot conduce la izolarea sociala.Dependenta unei persoane trebuie sa fie considerata
(apreciata) nu numai In raportcu intensitatea sa, dar $i In raportcu durata sa (de la cateva zile la ani de zile). Astfelea(dependenta) poate fi: moderata sau totala, temporara saupermanenta.
Tabel de coresponden~a a nivelurilor de dependen~a
persoana ind~R.eDdenta___ ._p~na la 14 = nivel 1...---._----......- ..•.... ,..--_. - _._-. __ __ _ .._ .._-----_ _ -
pacient cudependent~_moderata:delCl._l;i_@ 28 = nivel 2padent~~~!i;pg.~d~n-ta.majOJa:--.-- deJa.,?9 I~ 42-=- ~i;el 3pac-ier;-tcu deRen..<:J~Q.l~JQ!ill(l;____de la 43'la-S5 = nivel 4.,- - -----_._.
Clasificarea nivelurilor de deper:'d~"-~i!• __ .~ •••••••••••••••••• ~~-..-....-. w_' -_.
Clasificarea Tn patru categorii de dependenla• --_-__~__~~---_._c_-_.-.---<---,------_..
34
Manifestarea-dec.iepen- ~d~
~;
Niveluri deI
Nivel1 Nivel2 Nivel3 Nive/4-~
.E5llsoana Persoana --I?ersQana Persoana--~ prezini~-o--'-~ste prezinta 0 prezinta 0independenta d~2end~N~-dep'_e-n~:N~ dependenta$i autonomil moderata majora totala-- -
Nivelul de dependenlaJindicele~c!St_g.r.a.Yita~U~!_J::>~.ls..Q~D~LJlJgrlJite$e_.poatedetermina.:aup.a-e..val.uar.ea.JunctiBL~lQ!=tE;lm~[lgilDIEVdependentaa fiecarei nevbi-fun"damentale, dUQaurmatorul tabel: ---~-"------_ ..•~, •.....-_.---------_.- -----~-~_.~.~._~----..".',,..
Fiecare nevoie fundamentala'poate fi Incadrata Intr"una dintre::;l:.!e patrucategorii.Totalul de puncte obtinut permite c1asificarea pacientilor In patru categorii de
dependenta, astfel:
'c'i(,;,!JIi"C'ii I
~7
-:_,
5. Sursele de dificultate legate de lipsa cf!!..E.'!.!2.0$tinJe:...ASlsfenta poate ~Qien1uLhcl1$1iQ.area unOJ:g_~QQ$.tirll?
c~e-su nt nece~!:!LP.Q!J!r..~_i!::~~tl!!~Lr:LsatLstac.e~J:l~vo i~~'::.Astfel sunt necesare informatii p-entru: cun.Q.a»tereade sine,gJ----nosTIntedespre saoaf8tesi~bo-a1£'''cunoa$ter~.Cl._C;.~LQrj~ltfgersoane cunQa~r.aa..medi-61!t4i-soGial.-.---- ..
Unde. cum poate intervent.~sis_tellt~?---~_._'-------~---~------'-----~'-'---' '~""--
-lipsa de.~
4. Sursele de dificultate de ordin spiritual.ESteyorba ~~ asf?J!.?-tli!a..sp.Ldtl,H~j51c•..[~~Ql.ti"p_~r~S>Cl.rlc:lL?$':Jf)rC!_
sensulUl vietii, intrebari religl.~.se, filosofic~_li!DJ.t~in.QI9-C!l~"!!:Slar.err9I~I:C:a@-idi!1LQers,oanei insatisfaclii. Au repercusiuni (maTales) asupra persoanelor in v~rsta 'saura: muribunzi.
Dar pot aparea manifestari de dependenla $i la alte categorii.
Interven{ia asistentei ~oate .fi asupr?__:3.!:JE~~L~t~..Q!1if!:J!1at~__9jf~fL_~slJ_?$upramanifestarilor de dependenla.-UneonfiiSa C!_$.uPJg9ursl:lLc!?_~djJiG.l,JLtgleIllJ~E2_po'ate-.~ - .__ ._.--- --.._. __ .-_........ . . .-..... . . .---.. -_.- .._-- ..
- Astfel, fala de 0 problema de retentie urinara, datorita efectului anesteziei la unpacient operat, asistenta nu poate actiona asupra sursei, ea poate actiona doarasupra retentiei, care constituie problema de dependentiila pacientului. Din contra,cand este yorba de insuficiente cuno$tinte, acliunile asistentei pot viza direct sursade dificultate - printr-o invatare (educare) adecvata a pacientului.Alte situalii in care intervenlia asistentei asupra sursei de dificultate nu este
posibila: deficitul vizual sau intelectual.Exista insa situalii in care interventia asistentei poate fi la cele doua niveluri: de
exemplu, un pacient cu escara datorita imobilizarii (asistenta se ocupa de rana, dar$i de sursa de dificultate - prin schimbarea pozitiei pacientului).
6. SURSELE DE DIFICULTATE. , --------
Z..2ursele de dificJJ1.talfU:!!!ordinJ2$iJJQ1Qg~C?_cuprindsen!i-ment~ $i emotii - ~J?G~tanre-sLTfletl3$ti.~i_!!1t~I~~tualE[care -pm Influ.e.nta.....s-illisfa~C3:~]nl,l1]11Qr....nevo.!.,JundarTlentale(tulburari de gandire, anxietate, stres; situatii de cri.:s?,mo.-dltlcarea scheme.LSQ[Qoral~ao~-et(UK1ariffestarile dedependenla la acest nivel pot---am-em=-tbate nevoile (ex.anxietatea poate cauza hiperventilatie, anorexie, diaree,perturbarea capacitatii de comunicare etc.).
'.3>Sur:seJ£Ld8-dific-I:Jltate-de ..orc!in__~oQgLc.URriDQ..moble me/eg~nerat~ersOqn&I!L@PQrtj~_IL?.Qt.lol!9j~1sau, cu parten~TQJ_~~viata, cu familia sa, cu prietenii,cucolegiraEfmTH'lCa-:':'Pe scuftP[Qbl@meleJegafe=aelnseic:iiita::':ilQ.g?d~.@aJ~.tii~'CQDlu_iJitate,Aceste surse pot fi prezente pe planuri rela{ionale culturale $ieconomice. Se pot prezenta sub forma de modificare a roluluisau social (serviciu nou, $omaj) dificultati de comunicare,probleme de adaptare la 0 cultura, sentiment de respingere etc.Asistenta nu poate intotdeauna sa influenteze direct problemelegenemte de aceste surse de dificultate, dar ea trebuie sa $tie saIe recunoasca $i sa ajute pacientul. Asistentele trebuie sadeceleze nivelul igienei locuintelor, salubritatea, aerul ambiantetc. Sursele de dificultate de ordin social pot sa afectezecaiitatea vietii (cu repercusiuni asupra tuturor nevoilor) ~i pot fisurse de stres, de depresie, de rnalnutritie etc.
-:th
1. Sursele de dificultate de. ordin fizic cLJWind..JQ?te~~ (p~edlcile).fizic~ dauatura in~d[\sec~q!Lfr0.!!i~l.~~~~".ce Influenteaza n..e.gatl~cer~?un~@_?S!!,U:D.9Ll!!1!1!.9.LlJgY()1.~ndamentale. Sursele dedificultate intrinseci provin de laindMCrulInSU$i.Poate fi yorba de 0 problema articuiara, de 0paralizie, de 0 problema metabolica, de 0 infectie, de 0excrescenta care obtureaza trecerea aerului, a alimentelor, asubstantelor excretoare etc. Sursele de dificultate extrinsecicuprind agenti exteriori care in contact cu organismul umanimpiedica functionarea normala (ex. 0 sonda nazo-gastrica sauvezicala care cauzeaza iritatii, pansament compresiv, 0imobilizare etc.)
-:-de ordinfrzrc:--
...,.~rdinsocial
-~psihologlc--
Sursele de dificultate'se definesc ca fiind cauza dependentei = orice obstacolmajor care lmpiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentaleconstituie 0 sursa de dificultate. Sursele de dificultate pot fi cauzate de:
1. Factori de ordin fizic2. Factori de crdin psihologJc3. Factori de oraln social.4.'Factori de ordin SRiLitJ!..gL5. Factori legati de insuficient~uno~tin{e (vez0nexa 4)
l
I:I:
II
II
UJ.'f=..... . ",".'"~'\/' .', r
il
ceea ce este pacientul, asupra suferintei, asupra obiceiurilor sale de viata $i asupra Istarii de satisfacere a nevoilor fundamentale.
IIII)39
2. Analiza $i interpretarea date/or ne permit sa punem In lumina problemele Ispecifice de dependenta $i sursa de dificultate care le-a generat, adica elaborarea"diagnosticului de Ingrijire".
3.P/anificarea ingrijiri/orne permi!A: Ia) determinarea scopurilor (obiedfveloi) care trebui€ urmarite-"": mai precis'
determinarea obiectivelor de atins (rezultatul a$teptat);b) stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor (pentru atingerea I.
rezultatelor).
4. Executarea, aplicarea interven/iilorUtilizarea planului de interventii elaborat (precizarea concreta a interveniiilor). I5. Eva/uarea consta In analiza rezultatului obtinut (daca interventiile au fost .
adecvate, daca s-a obtinut rezultatul dorit sau nu) $i daca au aparut noi date Inevolutia starii pacientului (care trebuie notate) $i, eventual, daca este necesara Ireajustarea interventiilor $i obiectivelor (proces ciclic).
Care sunt avantajele utilizarii procesului $tiinJific din punct de vedere al calitafiiingrijirilor? IAvantajul cel mai mare este legat de faptul ca demersul se sprijina pe date!e
fumizate de pacient sau luate din alte surse sigure. Acesto date permit sa se vadasituatia Tn ansamblul ei $i sa se aprecieze nevoile reale ale fiecarui pacient Iconsiderat ca 0 persoana diferita $i unica In sine.
Demersul constituie deci un instrument:- de individualizare- de personalizare a Ingrijirilor - ele concura Ia umanizare. Io alta calitate a demersului consta Tnfaptul ca informaiiile constituie 0 resursa
foarte utila pentru controlul calitatii de Ingrijire; pune la dispozi!ia Intregii echipe deIngrijire detaliile planificarii Tngrijirilor, facand posibila raJionalizarea ingnjin!or,coo~d,~narea$i :;tabilirea prioritafii'l
1. CULEGEREA DE DATE SAU APRECIEREAprima etapa a demersului (procesului) de ingrijire
Culegerea datelor este faza initiala, debutul procesului de Ingrijire de la careIncepe derularea acestui demers. Culegerea informa!iilor este un proces continuu,In sensul ca pe tot parcursul muncHsale, asistenta nu inceteaza de a observa, dea intreba $i de a nota datele privind pe fiecare pacient.Deci - Incepand de la sosirea pacientului In spital sau Tnmomentul contactuiui
initial cu personalul de Ingrijire, Intr-un centru de sanatate, In comunitate $i pe totparcursullngrijirii, culegerea de date permite asistentei sa-$i stabileasca acfium!ede ingrijire.
Procesul de Tngrijirecomporta cinci etape:1. Culegerea de date2. Analiza $i interpretarea lor (probleme, diagnostic de Tngrijire)3. Planificarea ingrijirilor (obiective)4. Realizarea interventiilor (aplicarea lor)5. Evaluarea
CAPITOLUL III
Etapele procesului de ingrijire
-.;2 :;t~
PROCESUL DE INGRIJIRE
Prezentare generalaCe este procesul (sau demersul) de Ingrijire?• Este 0 metoda organizata $i sistematica, care permite acordarea de Ingrijiriindividualizate. Demersul de Ingrijire este centrat pe reacfiile particulare alefiecarui individ (sau grup de indivizi) la 0 modificare reala sau potentia/a desanatate.
e Dupa Genevieve Dechanoz, procesul de Ingrijire reprezinta aplicarea modului$tiinfific de rezolvare a problemalor, a analizei situatiei, a Ingrijirilor, pentru araspunde nevoilor fizice, psihosociale ale persoanei, pentru a renunta faadministrarea Ingrijirilor stereotipe $i de rutina, bazate pe necesitatipresupuse, Infavoarea unor Ingrijiri individualizate, adaptate fiecarui pacient.Este un mod de a g~mdi logic, care permite interventia con$tienta, planificataa Ingrijirilor, In scopul protejarii $i promovarii sanatatii individului.
Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson In procesul de Ingrijireu$ureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural $ispiritual $i gasirea surselor de dificultate care Impiedica satisfacerea nevoilor. Deasemenea, permite stabilirea interventiilor capabile sa reduca influenta acestorsurse de dificultate, In scopul de a ajuta persoana sa-$i recapete autonomia (pe catposibil).
1. Culegerea de dateCulegerea datelor ne permite sa facem 0 inventariere a tuturor aspectelor
privind pacientul In globalitatea sa. Se poate spune ca ele ne informeaza asupra a38
Multe dintre asistenteie din spital se informeaza despre pacient Inca Inainte dea-I vedea (citesc dosarul, Intreaba date mai semnificative) pentru a-I aborda cu unspirit deschis.
Tipuri de informalii cu/eseInformatiile culese sunt:
- date obiective - observate de asistenta despre pacient_- date $ubiective - expuse oe pqcient >'''-C
o
- date continand informatii trecute -- date conti nand informatii actuate- date legate de viala pacientu/ui, de obiceiuri/e sale, de anturaju/ SEW saude mediu/ Tnconjurator.
Ingrijirea pacientului porne;;te de la informatiile primite. Scopul investigalii/ornoastre este de a rezo/va prob/eme/e pacientu/ui, pe care acesta nu $i Ie poaterezolva singur - deci: identificarea prob/eme/or. Identificarea problemelor deIngrijire a pacientului se bazeaza pe cunoa$terea pacientu/ui:
- cunoa;;terea deficientelor pacientului- cunoa;;terea a;;teptarilor acestuia In ce prive;;te:
- Ingrijirea- sanatatea- spitalizarea sa
- cunoa;;terea propriilor resurse pentru a face fata nevoilor de sanatate.Prin cuno;;tintele noastre trebuie (putem) sa aprofundam problemele reale ;;i
o potentiale.Toate informatiile culese pot fi grupate In doua mari categorii:- date relativ stabile- date variabi/e
.. "k'-~,.IObservarea
Observarea ramane elementul primordial, de baza, pe care II folose$te asistentape parcursul activitatii.
Observarea presupune: 0 capacitate intelectuala deosebita de a sesiza, prinintermediul simturilor, detaliile lumii exterioare (diferite detalii).
Observarea este un proces mintal activoObservarea se bazeaza pe subiectivitatea celui ce observa, ceea ce determina
marea sa "fragilitate".Observatia este filtrata prin mecanismele noastre senzoriaie, de perceptie $i
emotivitate.Pe scurt, perceptia este un proces selectiv care ne duce la a vedea ceea ce am
mva/at sa vedem ;;i la ceea ce (?ste de vazut. Trebuie deci ca in atentia noastra safie diminuarea subiectivitalii (prin efort intelectual).
41
<,: ...J,~",j:,;i";,~.ra';'
Pentru culegerea datelor, asistenta trebuie sa recurga la diferitesurse deinformatii, astfel:
- sursa directa, primara: pacientul- surse secundare sau indirecte:
- familia ;;i anturajul pacientului- membrii echipei de sanatate- dosarul medical - actual - anterior...:..scheme de referinta (consultarea unoI' date; cazuri specifice:
hemodializa) . ~.
autonomie, capacitate a de comunicare, acceptarea sauneacceptarea rolului etc.
A;;a cum am mai mentionat, colectarea datelor este unproces continuu care trebuie urmarit de catre asistenta Inmunca sa zilnica pentru a descoperi cum sa se ajunga lasatisfacerea nevoilor.-Aceste date sunt la dispozitia intreg'fi.e-8chipe de Ingrijir-e;;i
constituie un instrument de iucru In procesul de Ingrijire, caretrebuie sa fie adus la zi cu regularitate, In functie de evolutiastarii pacientului.
Mijloacele principale cele mai eficace de a obtine informatiile dorite sunt faraIndoiala urmatoarele:
a) observarea pacientuluib) interviul pacientuluic) consultarea surselor secundare (mai sus-enumerate)
Surse de informa~ie
40
- /nforma/ii genera/e: nume, varsta, sex, stare civila etc.- Caracteristici individuate: rasa, limba, religie, cultura, ocupatieetc.- Gusturi personate $i obiceiuri: aiimentatia, ritm de viata etc.- Evenimente biogratice" legate de sanatate: boli anterioare,sarcini, interventii Chirurgit:ale, accidente-etc. "'~ . • -'c,._
- E/emente fizice $i reacliona/e: grup sanguin, deficitesenzoriale, proteze, alergii etc.- Releaua de suslinere a pacientu/ui: familie, prieteni etc.
Sunt date In continua evolutie, schimbare ;;i care cer 0constanta reevaluare din partea asistentei. Date variabile legatede. starea fizica: temperatura, tensiunea arteriala, functiarespiratorie, apetitul sau anorexia, eliminarea, somnul,mi;;carea, reactii alergice, inflamatii, infectii, oboseala,intensitatea durerii, reactii la tratament, la medicamente etc.Date variabile legate de condiliile psihosocia/e: anxietate, stres,confort, inconfort, stare depresiva, stare de con;;tienta, grad de
Date relativstabile
I Date varia bile
-I
I,
IiI,
I
II
1:1:
II
II
I
I
I
I'
I
I
Trebuie sa se tina cont de anumiti factori importanti:- alegerea momentului oportun pentru pacient- respectarea:
- orei de masa- momentelor de oboseala ~i de repaus- a perioadelor cand pacientul se simte foarte suferind
- asistenta sa-$i organizeze astlel munca sa, Incat sa prevadaun timp suficient de lung pentru a permite pacientului sa seexprime In ritmul sau- asistenta trebuie, de asemenea, sa creeze toate condiliiletinand cont de - intimitatea la care pacientul are drept - $i deconfortul pacientului- interviul se bazeaza pe abilitatea asistentei de a stabili 0comunicare eficace $i clara- de asemenea, interviul presupune capacitatea asistentei de amanifesta un cornportament care sa reflecte:
- atitudine de acceptare- capacitate de ascu/tare- atitudine de respect- capacitate de empatie
Asistenta demonstreaza acest comportament prin:- mentinerea unui contact vizual - expresie (mimica)senina a 1
fetei - surazatoare (dupa caz)- printr-o pozitie comodi:i ~i limbaj care dovedesc pacientuluidorinta sa de a-I asculta ~i de a-i u~uraurmarirea interviului.
Abi/itatea de a faci/ita (favoriza) interviu/Sunt numeroase abilitati, descrierea lor depa$ind cadrul
acestui Indrumar.Vom enumera cateva:
a) Abi/itatea de a pune lntrebari adecvateIntrebarile pot fi: Inchise sau deschise.intrebari/e lnchise - aduc un raspuns limitat prin "da" sau
"nu".
CondiJiilepentruinterviu
Interviul
43
Abilitati aleasistentei dea facilitainterviul
GeneralitaJi: I/nterviu/-Intrevederea, dialogul, discutia cu pacientulInterviul este 0 forma special a de interactiune verbala care se desfa$oara In
intimitate Intre asistenta ~i persoane care recurg la Ingrijiri de sanatate.Per~ite de?istar~a nevoilor n~s.?tisfacute ale persoanei $i diverse ma~ifestari I
de dependenta pe care Ie determlna. . "Interviul este un instrument prin excelenta de persona/iz.are a Ingrijirilor
(instrument de cunoa~tere a persona!itatii).
42
Implicarea simt;urilorIn cursul muncii sale pentru pacient, asistenta se folose~te de organele de simt,
vedere, auz, atingere ~i miros.Vederea: ne aduce 0 multitudine de informatii privind caracteristicile fizice ale
unei persoane (fizionomia, privirea, comportamentul etc.). Ea ne informeaza, deasemenea, asupra anumitor semne ~i simptome care traduc 0 nevoieinsatisfacuta, 0 problema de sanatate:
- fata trista saLJdenotand suferinta- agitatie sau descurajare- eruptii ale pielii, ictere etc.Auzu/: prin simtul auzului ne parvin cuvintele- intonatia vocii- gemete, vaicareli, plangeri- zgomote emise de pacient, batai cardiace, gazeAtingerea: joaca rol important la examenul fizic sau la palparea anumitor par1i
ale corpului, permitand cunoa~terea detaliilor (induratie, grosimea unei mase,caJdura membrelor etc.)
Mirosu/ permite:- decelarea unui miros relevant pentru gradul de curatenie al pacientului-- procese patologice - infectia unei plagi care degaja miros urat- halena - de exemplu la un diabetic (In acidoza)
Utilizarea observat;ieiPentru a fi p,icace, observatia trebuie sa fie facuta cu multa atentie, asistenta
trebuie sa-~i dezvolte spiritul de observatie, trebuie deci, pe cat posibil, sa facaabstractie de propriile preocupari ~i sa se concentreze asupra pacientului ~iasupra a tot ceea ce-Ilnconjoara.
Cadrul conceptual al nevoilor fundamentale constituie 0 grila de observatiesistemica $i practica. Aceasta grila cu cele 14 nevoi ale pacientului din punct devedere bio-psiho-social, cultural, spiritual permiteobservarea pacientului ca un tot- adica de a avea 0 viziune ho/istica asupra persoanei. Presupune, de asemenea,
! depistarea surse/or de dificu/tate care sunt cauza dependentei pacientului.
IE/emente de evitatAsistenta trebuie sa se 'fereasca de: "'. '-' ,,'- subiectivism- judecati preconcepute- rutina $i superficialitate- !ipsa de concentratie $i continuitate
Precizare: In observarea pacientului de catre asistenta, pentru culegereadatelor, se recurge $i la instrumentele de masura termometrice, aparate de monito-rizare etc. Acestea ar fi informatiile culese dupa modelul medical, dar.este foarteimportant ca datele sa fie dupa modelul nou, al procesului de lngrijire care permiteo viziune globala a pacientului din punct de vedere bio-psiho-sociallnacordarea deingrijiri individualizate. Daca folosim modelul medical vom avea numai informatiimedicale.---
,..-
- structurat- pentru obtinerea datelor de baza ale fiecarui pacientEx.: "Cum va numiti?"
"Cu ce va ocupati?"- semistructurat
- condus cuobiective $i puncte de reper dinainte precizateEx.: "Relalati-mi despre suferintele dv. legate de constipatie".
a. inceperea interviului- asistenta se prezinta declinandu-$i numele, functia $iexplicand scopul interviului
Ex.: "Bunil ziua die... Ma numesc ... $i sunt asistenta. A$ dorisa discutam 10 minute In legatura cu starea dv. desanatate $i sa-mi raspundeti la cateva intrebari care-mivor permite sa planific ingrijirile. Sunteti de acord?"
- pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului
b. desfa$urarea inferviului- asistenta pune Intrebari deschise sau inchise, ale carorraspunsuri vor forma "profilul" pacientului- pe parcursul interviului, asistenta $i pacientul devin, rand perand, emitator $i receptor
Ex.: PacieQtul: "Pentru ce este sun;;ade oxigen pe peretelede deasupra patului meu? Asta Inseamna ca sunt graybolnav?"Asistenta: "Nu, nu Inseamna asta. Toate saloanele dinaceasta sectie sunt prevazute cu surse de oxigen. Spi-talul are un sistem central de distribuire a oxigenului $i,daca un pacient are nevoie, putem sa i-I administram ra-pid. Acesta este motivul pentru care ati fost nelini$tit?"Pacientul: "Nu, eram doar curios".Asistenta: "in aceasta situatie, aveti a,lteprobleme care. va nelini$tesc?" . . .Pacientul: "Da".
este de preferat sa se semnaleze apropierea sfar$ituluiinterviului
Ex.: "Am sa va mai pun doua Intrebari" sau "Vom termina Indoua minute".
c. concluzia interviului- la sfar$it, asistenta va trage concluziile asupra interviului
Ex.: "Va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste Intrebari"."Am Inteles care va sunt problemele"."Raspunsurile date de dv. ma vor ajuta sa va planificIngrijirile".
Tipuride interviu
Etapeleinterviului
~.",,', ..." -,".,' "'~.:l;\"N,-';;,,"."i\N':.",.!'.;\N'J\:\I'~'I1',! .•.•'tW'Y"Al, '),_">;.y;) , I",'" ",,'\i,P,",'\" "', ",!,.hl',,,,.'" <",,', """1'",..,,',) t.n~I"I<.~'" .' ~, •••..•.•• , 1
- Inceperea relatiei asistenta-pacient, relatie favorizata deschimbul de informatii, idei $i emotii.- obtinerea de informatii asupra celor cinci "dimensiuni" alepacientului: fizica, afectiva, intelectuala, spirituala, sociala- observarea pacientului: interactiunile dintre pacient $i familiasa, modul In care evolueaza In mediul spitalicesc- furnizarea de date pacientului, care-I vor determina sa punaIntrebari $i sa participe la stabilirea obiectivelor $i efectuareaIngrijirilor
Exemplu de Intrebare Inchisa: "Ati dormit bine?" (raspunsmonosilabic). I
fntrebarile deschise - permit pacientului sa se exprime.Exemplu de Intrebari deschise: "Vorbiti-mi despre problemacare v-a adus la spital". Sau: "Puteti sa-mi descrieti obi$nuinta
" dumneavoastra In legatura cu somnul?""i"" ,,', - ' '", -,, Intrebarile deschise pot fi de diverse tipuri:
- de tip narativ (ex. "Povestiti-mi ce probleme va maicreeaza boala"), "Povestiti-mi ceea ce s-a petrecut"(desfa$urarea unui eveniment).
- de tip descriptiv (ex. "Descrieti-mi felul dumneavoastra dea proceda").
- de tip de calificare (ex. "De ce nu mfmcati niciodatacarne?").b) Abilitatea de a confirma (valida) perceptiile sale In legatura cu
, pacientul, In a$a fel Incat sa elimine subiectivismul observatieisale (ex. "Mi-ati spus ca sunt doua zile de cand vomati"). Cereti-isa va repeteceea ce credeti ca nu ati Inteles.c) Abilitatea de a readuce pacientulla raspunsurile necesare-atunci cand face digresiuni (ex. "Vad ca va preocupa multdigestia dv., dar n-ati putea sa-mi dati amanunte $i despresomnul dv. ?").d) Abilitatea de a face 0 sinteza (ex. pe scurt, "Ceea ce mi-atipovestit demonstreaza ca nu puteti niciodata sa va destindetidin cauza nervozitatii dv.").e) Abilitatea (capacitatea) de a aplica 0 ascultare actMi:- prin repc;tareauitimei par1idin fraza pacientului,- prin extragerea $i reformularea continutului emotiv din enuntulpacientului $i raspunzandu-i In a$a fellncat sa-i demonstrati caIntelegeti ceea ce el simte (traie$te).
Aceste accesibilitati sunt 'necesare pentru a nu-I face PE?pacient sa se Inchida In el, sa nu mai raspunda. Asistenta sa$tie cum sa puna Intrebari suplimentare sau sa treaca subtacere unelechestiuni care pun pacientulln situatii neplacute.
Seop
,
I,Ii
I':
II
I,I(!I,',,',',,'iH
.1..1. Af;:
r-
Profilul pacientului Fi~a de interviu I
IIII
II
I
I
I
II
OBI$NUINTE DE VIATA
STAREA DE DEPENDENTA
ALTE PROBLEME DE SANATATE
ALCOOL: dalnu/ocazional; TUTUN: dalnu/ocazional.DROG: dalnu/denumirea mod de administrare_______ ICAFEA: dalnu/ocazional.Dieta ; Greutate /kg; Inaltime__ ; TA _Puis __ /min.; Semne particulare _Alergii cunoscute: reactia _
Spitalizari anterioare pentru la dala _Operatii/interventii Iadata _Tratamente preserise urmate: daJ"1u.Impresii din spitalizarea anterioara _
PREZENTARE DE CAZ (CULEGEREA DE DATE):
Data aparitieiMotivele internarii _Probleme de sanatate (dependenta - P -) _Sursele de dificultate (etiologia - E -) _Manifestari de dependenta (semne ~i simptome - S -) _Alte date: (investigatii parac/inice elc.)
47
ELEV$COALA _ANUL DATA _
STAGIU PRACTICSPECIALITATEA '----------
"' ;,"' DATE GENERALE DESPRE PACIENT
INITIALELE PACIENTULUI varsta sexul slareacivila~ nr. copii __ ' religia profesia _stalutul social- ocupatia Iocul de munca _
DOMICILlUL: Localitatea casa camere _LOCUIE$TE: singur/cu sot(ie)/cu copiilcu parinti/institutionalizat.
Aulonom serniindependent dependenl _Proleze: dentaralocularalauditivalde membrulvalvulara; IStimulator cardiac/din anul __ ; Lentile de contactlochelari - dioplrii ;
Afectiuni care limiteaza activilatea: cardiace/respiratoriillocomotoriilsenzoriale/altele ~ _
46
Este constiluit din informatiile culese prin interviu ~i cuprinde ca elemenle debaza urmaloarele:
Il!INOTA:In culegerea dalelor, pe langa profilul pacientului, va fi inc/us ~i examenulsistemelor ~i aparatelor:
- examenul fizic- investigatii radiologice ~i endoscopice- explorari func!ionale- examene de laboralor
InformaJii /- nume, prenumegenerale -sex
" "",I - sl-are civila -;- -- ocupatie- religie- surse de sustinere
Antecedente - bolile copilariei, vaccinarimedicare - lraumalisme
- spitalizari (experienta pacienlului cu ocazia spitalizarilor ante- 1
rioare)- interventii chirurgicale- alergii medicamentoase- utilizarea lralamenlelor empirice
Antecedente - boli cronice, afectiuni mentale ale membrilor de familiefamiliale
Mod de viaJa, - utilizarea de alcool, tutun, droguriobi~nuinJe - obiceiuri de munca, somn, alimentatie
- practicarea exercitiilor fizice-
Probleme de - apari!ia simptolilelor:sana tate - natura loractuala - caracteristici (Iocalizare, durata, intensitale elc,)
- factori dec/an~atori (frig, umezeala, efort etc.)I - masuri luate pentru a Ie u~ura ~i efectul acestora
- cLino~tinte despre sanatateMediul - factori de risc (poluanti, zgomote, trepidatii)ambiental - securitatea fizica (respectarea masurilor de 'protectia muncii)
-Profilui I ~ Iimbavorbita, etnie - ,~-
psiho-social, ::-ccapacitaticognitive~i cultural - emotii, senlimente, stari suflete~ti care pot influenta satisface-
rea nevoilor- probleme generate In raport cu familia, anturajul
2. ANALIZA $IINTERPRETAREA DATELORa doua etapa a procesului de ingrijire
ANALIZA $1 INTERPRETAREA DATELOR iN CADRUL CONCEPTUALAL VIRGINIEI HENDERSON~ PRESUPUN UN EXAMEN AL DATELOR
$1 CLASIFICAREA LOR
De retinut: Analiza $i interpretarea datelor vor conduce asistenta la stabilireadiagnosticului de Ingrijire.
Nota: Organizarea datelor se poate face $i dupa diferite alte metode (Maslow,Gordon, pe sisteme = sistem respirator, sistem cardiovascular etc.).
Exemplu ,
Comportamente ale pacientului care-i Comportamente ale pacientului carefavorizeaza satisfacerea nevoilor nu-i favorizeaza satisfacerea nevoilor
- i$i ia masa regulat cu poM; - lipsa poftei de mancare;- alimentatie variata care respecta nor- - greutate la stomac atunci candmele; manaflCa;- nici 0 alergie alimentara; - dificuitate in a dormi de doua zile;- hidratare In jur de 2000 ml/zi. - spune ca nu simte gustul alimentelor
pentru ca este prea nervos $i segande$te cum va fi la Intoarcerea luiacasa.
- caracterul schimbator al unui mare numar de date- subiectivitatea persoanei care culege datele- caracterul adesea urgent $i grav al situatiei.
Rolul asistentei este sa determine prin datele culese ee nevoieeste nesatisfacuta, sa determine unde se atla sursa de difieultate
, (care reprezinta obstacolul In satisfacerea nevoii).Diverseie cuno$tinte ale asistentei In nursing $i in $tiintele
conexe (anatomie, tiziologie, fiziopatologie, psihologie, socio-I logie etc.) Ii vor fi sprijin In procesul de analiza $i interpretare adatelor.
Exercitiu:M. P.este un pacient de 76 de ani, spitalizat de mai multe saptam{mi ca urmare
,a unui accident vascular cerebral (AVC) cu imobilizare aproape completa a parjiidrepte. EI prezinta de asemenea dificultate in articularea cuvintelor. Respiralia saeste superficiala: ritm 24/min. Apetitul sau este bun, dar are nevoie de ajutor pentrua-$i taia alimentele $i suslinerea mainii drepte (este dreptaci). Se hldrateaza bine,poate sa lina un pahar, poate sa ceara bazinetul, dar nu poate sa-$i menlinascaunul prea mult (incontinenla de fecale $ipierderi de urina, scaune moi). Ra$ealala nivefu! sacrului (29 em diametru). De cateva zile paate sa se intaarca in patajutandu-se de marginea patului. Se ridica in fotaliu 1ora zilnic, se simte in generalanxios, in momentul ridicarii fiindu-i frica sa nu cada. Cu taate aceste limite,
An
Din coloana stanga se poate vedea ca aceasta persoana evolueaza bine, ingeneral. Dar starea sa actuala arata (coloana dreapta) un oarecare dezechilibru,datoritall,nei neiini$ti legata de relntoarcerea acasa. Aceasta persoClnaare nevoiede suportul asistentei $i de informatii'prlvind convalescenta acasa. Aceasiiil'nelini$te $i lipsa de informatii pot constitui 0 problema dedependenta.
Departajarea intre manifestarile de independen~a$i manifestarile de dependen~a
,~~',.
48
Analiza $i interpretarea datelor - In nursing este 0 sarcinacomplexa.
Diticultatea provine din:- numarul mare de date culese (relativ la eele 14 nevoi)- varietatea surselor de informatii (pacient,familie, dosar,eehipa de ingrijire etc.)
Complexita-tea analizei ~ia interpreHlrii(diticultate)
Pentru ca datele culese sa poata orienta asistenta spre interventii individualizateeste important ca ele sa fie analizate $i interpretate. Aceasta presupuneidentificarea nevoilor specifice ale pacientului, nu numai a celor care caracterizeazaorice fiinta umana. De exemplu, ne\ioia de a fi curat este comunatLituror,ln timp benevoia de a face zilnic dU$este personala, particulara pentru 0 anumita persoana.o alta persoana, pentru a fi independenta, are nevoie sa-$i poata.spala zilnic parul.Exista, de asemenea, nevoi personale In ceeace prive$te dintii, barbieritul, unghiileetc. Identificarea nevoilor particulare se face, pe cat posibil, cu participareapacientului. Datele culese pentru cele 14 nevoi vor indica una sau mai multe nevoiparticulare. Acestea pot sa conduca actiunile asistenteila interventii individualizate.
Ana!iza Analiza datelor se face prin:- examinarea datelor- clasificarea datelor: date de independenta - acelea carepermit satisfacerea autonoma a nevoilor-date de dependenta - ~- stabilirea problemelor de Ingrijire- recunoa$terea legaturilor $i a prioritatilor (problemelor).
Analiza presupune, de asemenea, regruparea datelor lafiecare din cele 14 nevoi.
Regruparea permite identificarea resurselor individuale.
Interpretarea Interpretarea datelor Inseamna a da un sens, a explicaoriginea sau cauza problemei de dependenta, adica a defini
I sursele de dificultate.
I,.j:':
I
Ii,:
::1:;
':
I'l:':'}
ii'il":,:1:,
IH\,',',','"1:1'1
L'tl!,i'
ll\i:
Ii,.,:••',:.,.
~ : I i
!ii!,\::,i'hi,
lEii'i!.I'i:~'!\!Ii!
Ilfl,nj'ii
Ii
'W:I~I';
--..,
I
I
'1I
II
I
I
I
I
II
1. Diagnosticul de Ingrijire este 0 forma simpla $i precisa caredescrie raspunsul (reacjia) persoanei (sau grupului) la 0problema de sanatate. EI constituie 0 judecata practica bazatape colectarea $i analiza datelor $i serve$te de pivot la plani-ficarea Ingrijirilor. Diagnosticul de Ingrijire releva rolul autonomal asistentei. ("Planification de soins infirmiers", autori: LouisGrondin, Rita I. Lussier, Margot Phaneuf, Lise Riopelle).
2. Diagnosticul de Ingrijire este un enunt concis actual saupotential, al manifestarilor de dependenta al persoanei,regrupate sau nu $i legate de 0 sursa de dificultate. ("Repertoiredes Diagnostics Infirmiers", autori: Riopelle, Grondin, Phaneuf).
3. Diagnosticul de Ingrijire - 0 problema de sanatate reala saupotentiala pe care nursele, prin baza pmgatirii ~i experientei lorsunt capabile (calificate) sa acorde' Y;igrijire. (Gordon - "Lediagnostic infirmier - Temoin du role propre de I'infirmiere",Amiec Cahier nr. 12, pg. 41).
== N.A.N.D.A. = Asociajia Nord-Americana de Diagnostic de ingrijire (in franceza IA.N.A.D.I. = Asociafia Nord-Americana de Diagnostic Infirmier).In cadrul acestui grup, care se reune$te periodic, se completeaza lista de I
diagnostice, se dezbat probleme de educatie continua, d.efolosire a unui vocabular(In formularea diagnosticului) mai uniform ~i mai comod. In Anexa 5 se prezinta listade diagnostice acceptate de a VII-a Conferinta a Grupului National pentruClasificarea Diagnosticului de Nursing (NANDA).
Dif~rite lReproducemdif~~itedefinitii ale diagnosticului de ingrijire:definitii alediagnos-ticului deingrijire
51
4. Un diagnostic de Ingrijire este enuntul care descrie raspunsuluman (stare de sanatate sau alterare actuaJalpotentiala a unuimod de interactiune) al unui individ sau al unui grup, pe careasistenteie pot sa Ie identifice legal $i pentru care ele potprescrie interventii definitive In vederea mentinerii sanatatii sau; reducerii, eliminarii, prevenirii deteriorarilor (i'nrautatirii) (L.J.Carpenito - "Le diagnostic infirmier - Temoin du role propre deI'infirmiere", Amiec Cahier nr. 12, pg. 42).
5. In 1990 este adoptata oficial definitia diagnosticului dei'ngrijire (de nursing) de catre Adunarea Generala (ANADI):"Enuntul unei judecati clinice asupra reactiilor la problemele desanatate prezente sau potentiale, la evenimentele de via(a aleunei persoane, ale unei familii sau ale unei colectivitati". ("Lediagnostic infirmier - Temoin du role propre de I'infirmiere",Amiec Cahier nr. 12, pg. 14).
Diagnosticele de Ingrijire servesc ca baza pentru a alege intervenliile deIngrijire vizand atingerea rezultatelor pentru care asistenta este responsabila.
Diagnosticul de ingrijire (de nursing)
Pomind de la informatiile culese $i de la departajarea manifestarilor dedependenta, asistenta poate sa defineasca problemele pacientului ~i sa puna undiagnostic de Ingrijire.Formularea sintetica a informatiilor Intr-un diaUllostic de Ingrijire u~ureaza
munca asistentei, pentru ca se c1arificasensul interventiei sale.Definirea diagnosticelor de Ingrijire nu este un element nou. Inceputul I-a facut
Florence Nightingale In anii 1854-1855. Au urmat din ce In ce mai multe descrieridespre problemeleo& Ingrijire$i despre necesitateaunui 'cadru conceptual pentruprofesia de asistenta.In u!timele doua decenii (pe plan mondial), Ingrijirile acordate de asistente au
evoluat considerabilln materie de responsabilitate.Invatamantul tinde sa formeze nu numai asistente executante, ci - de preferinta
- asistente care sa raspunda In mod autonom de problemele unui individ.Pe scurt, cand rolul asistentelor a inceput sa evolueze, ele s-au reunit pentru a
forma grupul de studiu pentru c1asificareadiagnosticelor de Ingrijire - S.U.A. 1973.Grupul de studiu: Asociatia Nurselor Americane (A.NA) - a fost format din
asistente practiciene, asistente din Invatamant, teoreticiene, conducatoare. Acestgrup elaboreaza 0 lista de diagnostice care au fost studiate $i testate In practica..A.poi,acest grup se transforma In "North American Nursing Diagnosis Associations"
50
comunica bine, ii place sa-I atingi, sa-I mf'mgai. Se plictise$te, n-are decat untelevizor. Se simte foarte singur. Facefi partaj intre datele care-i favorizeazasatisfacerea nevoilor $i intre cele care nu-i favorizeaza, deci partaj intremanifestarile de independenja$i manifestarile de dependenja. Pentru a U$uraexercijiul va enumeram manifestarile de dependenja.
Manifestarile de independental_ Manifestari de dependenta
- respiratie superficiala ritm 24/min- partea dreapta imobilizata- are nevoie de ajutor pentru a-$i taiaalimentele $i pentru sustinerea mainiisale- nu poate sa-$i retina scaunul multtimp - incontinenta de fecale $i urina- ro$eata la nivelul sacrului- anxios In momentul cand se' ridica: Iieste frica sa nu cada- dificultate In a articula cuvintele, sepiictise$te, se simte singur.
,::.
0"".',' ,,'.",' .• ":.',' ";.,",,.' .;l:i,..••W'~t'/(':i1i~:t~>:
. .Componentele diagnosticului de ingrijire [de nursing)
Diagnosticul de ingrijire este format din doua sau trei parii principale:1. Problema de dependenta a persoanei2. Cauza problemei de dependenta3. Semne :;;isimptome
Problema este prezenta, semnele :;;i simptomele sunt 1validate $i cauza identificabila.
Ex. "A/imentatie inadecvata prin deficit din cauza star;;depresive': •
Problema are mari $anse sa survina. Sunt prezenti factorii, derisc.
Ex. "Atingerea potentia/a a integritatli pielii, din. cauzaimobilitatii':
Sinteza celar 3 tipuri de diagnostic de ingrijire
Problema poate sa fie prezenta (prezenta problemei nu ecerta), dar sunt indicii care lasa sa se intrevada. Colectarea dedate va trebui sa infirme sau sa confirme. Ex .. "Perturbareaposibila a stimei de sine din cauza unei dificulta{i in asumarea
I (o/u/ui de tata sau disfunc{ii sexua/e".
Deoarece diagnosticu/ de ingrijire trebuie sa se orientezespre actiuni/eautonome, este esen{ia/ a se identifica 0 cauza sau eti%gia asupra careiaasistenta poate sa ac{ioneze.
Actual
Potential
Posibil
t;~
Ex. P = alterarea eliminarii intestinale: constipatiaE = din cauza imobilitatiiS;" manifestata prin scaune rare, dure, senzatii de presiune la nivelul rectului,
dureri abdominale.
Exista trei tipuri de diagnostice de ingrijire:- diagnostic actual - cand manifestarile de dependenta sunt prezente,lobservabile; , O'
- diagnostic potential - cand 0 problema poate surveni, daca nu se previne;- diagnostic posibil - este acela care descrie 0 problema a carei prezenta nu estesigura. In loc sa se ri:;;te descrierea unui diagnostic eronat, este preferabil sa seprezinte ca ceva posibil, atragand in felul acesta atentia personalului de ingrijirecare urmeaza apoi sa infirme sau sa confirme diagnosticul.
Orienta rea diagnosticelor spre inter.ven1:iiautonomesi/sau interventii de colaborare. .
Formularea diagnosticului de ingrijire seface deci pornind de la informa!iileculese, analiza :;;i interpretarea lor de catre asistenla $i exprima problemapersoanei, cauza acestei problemH :;;i semnele prin care se manifesta :;;i care reies'din dalele culese (dupa cum reiese din exemplele anterioare).
In acest sens redam mai jos $i alte exemple:
A doua parte a diagnosticului este constituita dirt enuntulcauzei (eti%gia) problemei, adica a sursei de dificu/tate.
Reamintim ca sursa de dificultate poate fi definita ca 0piedica (obstacol major) in satisfacerea. uni3ia sau,mai mu!tornevoi fundamentale.
Prima parte a diagnosticului consta i~onuntu/ prob/emei,problema care exprima 0 dificultate traM de persoana, uncomportament sau 0 atitudine nefavorabila sanatatii sausatisfacerii nevoilor sale. Reamintim ca: problema dedependenta 0 putem defini ca 0 schimbare defavorabila de ordinbio-psiho-social, cultural sau spiritual in satisfacerea unei nevoifundamentale care se manifesta prin semne observabile.Precizare: Problemele de dependenta se definesc in urmaanalizei :;;i interpretarii datelor (a manifestarilor de dependenta).
Termenii care arata 0 schimbare in starea de sanatate :;;ifrecvent folositi in formularea problemei sunt: alterare, deterio-rare, deficit, incapacitate, diminuare, dificultate, perturbare.
Dupa culegerea datelor, asistenta poate sa traga 0conciuzie, explicand ciar situatia :;;idefinind problemele.
De exemplu:- alterarea starii de con$tienta...- atingerea integritatii pielii .- a/terarea integritajii fizice .- a/terarea mobilitajii fizice- a/terarea eliminarii intestina/e: constipatie
2. A douaparte a diag-nosticului
1. Primaparte a diag-nosticului
Cauza poate fi legata de factorii de ordin fizic, psihologic, social :;;ispiritual sauo insuficienta cunoa:;;tere - vezi pag. 36-37 :;;iArtexa 4.
Diagnosticul de ingrijire format din 3 Parti utilizeaza formula P.E.S.1. Probleme de sanatate2. Etiologia .3. Semne :;;isimptome
P E S
Probleme de Etiologia sau cauza Semnele prindependenta care se
manifesta
III
I
I
II,
:'Ii
It
Iii"",r:Ilj,!':Ik'I'"Il<"":
~;:'i:'~! i ;'~1il
,i,li):pilL:i!iJP
'~;,iil,'!ii'i'.,i,'!""""'",',',':,'i~WiiI""'"1~,1I::il
54
Problema conexa (de colaborare)Trebuie sa tinem cont in acela~i timp de functiile de colaborare ale_asistentei cu
medicul. Trebuie precizat ca nu toate problemele identificate de asistenta pot saconstituie diagnosticul de ingrijire cu rol propriu (independent). Astfel, dupa
II
II
II
I
II
II
II
~
I
Problema conexa este definita astfel:' n.- problema reala sau potentiala de sanatate (complicatie)
corespunzand unui raspuns fiziopatologic al organismului (unuitraumatism, unei boli) pe care asistentele au intreaga respon-sabilitate sa Ie recunoasca, sa Ie semnaleze ~i sa Ie trateze incolaborare cu medicul. Se impune deci ca asistentele saidentifice ~i problemelede ingrijire care tin cont de functiile decolaborare (diagnostic de ingrijire colaborativ).
A~a, de exemplu, in cazul unui "diabetic" (cand pot aparea:hipotensiune, stare de le~in, tremuraturi, ro~eata a felei,iritabilitate sau somnolenta, voma) sau in cazul "iminentei deinfarct miocardic" (cu dureri retrosternale, aritmii, tahicardieetc.), cazuri 'in care interventiile asistentei sunt de colaborare,dar permit 'in acela~i timp ~i interventii autonome, vizandconforful bolnavului, dlminuarea anxieta!ii etc.
Exemple de diagnostic de ingrijire colaborativ (reuninaproblema $i cauza):- Intoleranta (imposibilitatea, nu suporta) la activitati fizice dincauza conditiei sale cardiace.- Modificarea starii de confort din cauza durerii retroslernale.- Anxietatealegata de frica de moarte.
55
Precizarein formujarea diagnosHc'Uluide rngtijire, cauzele (sursell,Fdedifi6uitiJie);care
constituie a doua componenta a diagnosticului, se leaga de prima componenta- de problema - prin urmatoarele cuvinte: legatde, din cauza - a$a cum alivazut fn exemplele de mai sus.in cazul imposibilita!ii de a cunoa$te clar sursa de dificultate, asistenta va
descrie doar problema pacientului (sau specifica: sursa posibila!!).Se poate fntampla ca uneori problema de dependen!a sa fie privita ca 0
sursa de dificultate sau invers.Exemplu: "durerea" poate fi 0 problema de dependen!a, dar $i sursa de
dlficultate (ex. fn mi$care). Tot a$8 $i frica, stresul, doliul etc. care pot fl, deasemenea, tratate ca'probleme de dependenlii $1ca surse de dificultate.
Problemaconexa
L.J. Carpenito, toate problemele identificate de catre asistenta se pot defini in douatipuri de probleme utilizand doi termeni ~ianume:
- diagnosticul de 'ingrijire (probleme cu rol propriu de 'ingrijire) ~i-probleme conexe (cu rol de colaborare sau cu rol interdependent de ingrijire).Problemele conexe pe care Ie identifica asistenta sunt probleme reale sau
potentiale de sanatate (complicatii) care rezulta sau pot rezulta din situatiipatologice sau iatrogene.
Diagnostic de rngrijire:Alterarea imaginii corporale din cauzaamputatiei gambei, manifestata prin...
Diagnostic de fngrijire:- sedentarism din cauza /ipsei demotivatie de a face alte activitati sauexercitii- sentiment de inutilitate din cauzalipsei de activitate sau- sentiment de singuratate din cauzaizolarii sociale
Ell:emple
Date culese:- sta toata ziua la televizor, nu-I inte-reseaza alte lucruri- se apropie putin de alte persoane,spune ca se simte singur ~i seplictise~te, prime~te putini vizitatori.
Exemplul2
Dupa culegerea datelor ~i separarea manifestarilor de dependenta alepacientului M.P., prezentat in pag. 49, putem formula urmatoarele diagnostice:
Diagnostice1. Problema respiratorie potentiala din cauza imobilitatii manifestata prin...2. Dificultate in a se aliment:l din cauza imobilitatii partii drepte manifestata
prin ...3. Mofidicarea eliminarii intestinale ~i urinare (incontinenta) din cauza pierderii
controlului sfincterian manifestata prin...4. Lezarea integritatii pielii din cauza presiunii asupra sacrului, manifestata
prin... .---- '''''-'' - - ",: , . ---c. ", •• --
5. Anxietate - legata de limitele sale (frica de a cadea)6. Alterarea comunicarii din cauza AVC, manifestata prin dificultate in
articularea cuvintelor
Diagnosticele astfel formulate orienteaza munca asistentei spre interventii cuobiectivul bine precizat.
Exemplul1
Date culese:- amputatie de gamba stanga;- refuza sa-~i priveasca bontul;- i~i ascunde bontul sub cuvertura;- e!<primasentimente negative fata de, aceasta operalie;- vorbe~te putin.
Exemplul3
..•..~~. --'-"-
Exerci1=iiCazul nr. 1M.S., 63 ani, este vaduv de 0 luna; In prezent refuza sa se alimenteze, plange
frecvent, se izoleaza. Fiica sa declara ca el se treze:;;te foarte devreme :;;iumbla fararost, In lungul :;;i latul camerei. Fata sa este trista:;;i Impietrita. Fiind de putin timp!}[,rlsiohar, el este'iipsltde ocupatie: Diagnosticelede Ingrijire pot fi formulatereunind problema :;;icauza sa.
II,II
PROBLEMA DEDEPENDENT}.,Stare depresivaSentiment de izolare
SURSA DE DIFICUL TA TEDoliul neacceptat IncaPensionar,fara ocupatie
AtenJie:1. Trebuie sa $tim sa facem diferenta Intre manifestarile de dependenta $i
problemele de dependenta - vezi pag. 33 $i 342. Nu este obligatoriu sa utilizam to ate (sau numai) diagnosticele din lista
NANDA sau alte c1asificari adoptate.Putem sa formulam propriul nostru diagnostic de Ingrijire - mai bine-zis putem
sa formulam problema identificata de noi la 0 pelsoana priri propriii nO$tri termel'l[lImportanta este identificarea corecta a problemei pe care 0 prezinta persoana $iformularea care sa ne conduca (orienteze) spre interventiile ce Ie putem face (spreaplicarea practica a Ingrijirilor).
Exerci1=iide testare a cuno~tin1=elor
Alegeti 0 singura problema - pe care 0 considerati cea mai potrivita pentruformularea diagnosticului - avand urmatoarele date:
III
SEMNE
manifestate prin ... (vezi textul).
Cazul nr. 2M.1. - pacienta de 40 ani, se plange ca nu are scaun decat la 5 sau 6 zile.
Fecalele sunt de consistenta dura :;;i dificil de eliminat. Este 0 femeie putin activa,e<:ireia Ii place sa manance bine. Meniul sau se compune Intotdeauna din carne,cartofi, paste tainoas.e :;;iproduse de patiserie.
1. Date culese- lipsa familiei sau a prietenilor- comunica putin, este retras- se simte singur $i Inlaturat- arata ostilitate
Probleme1) Alterarea comunicarii verbale2) Izolarea sociala3) Anxietate
4) Alterarea procesului de gandire
56
SEMNEmanifestate prin ... (vezi textul) ..
SEMNE
manifestate prin ... (vezi textul).
R=2
R=4
Probleme1) Modificarea imaginii corporale2) Perturbarea interrelatiilor sociale3) Perturbarea cronica a stimei de sine4) Perturbarea situationala, a stimei de
I sine,
Prezentare de cazuri
,.,. ..•
2. Date culesePacientui se exprima In felul urmator:- "eu ilu mai va/orez nimic acum"- "eu nu voi mai ajunge sa ... "- "altadata eu puteam sa fac fatasituCltiil()E.c~lor mai dificile pe.cand acum ... "
Doamna T. (68 ani) a fast alta.data pianista concertista, locuie$te cu fiica sa $iginerele sau.
Ea a trebuit sa se pensioneze devreme din cauza unei art rite reumatoide severe.Ii place sa asculte muzica $i sa citeasca Insa, In prezent, nu po ate sa asiste laconcertul orchestrei simfonice cu toate ca are abonament pentru sezon. Este
t obligata sa stea acasa cand are durerile articulare $i resimte oboseala cand I$iif spore$te activitatile. Mi$carile mainii sunt limitate mai ales in flexie. Degetele sun!j deform ate :;;iedematiate; merge Incet $i cu rigiditate. Fiica sa spune ca trebuie sa-$i
ajute mama pentru cea mai mare parte a activitati!or sale.
SURSA DE DIFICUL TA TEDieta saraca In fibreLipsa de mi:;;careLipsa de cuno:;;tinte
SURSA DE DIFICULTATEModificarea schemei corporaleNoua imagine corpora/aDin cauza schemei corporale
PROBLEMA DE DEPENDENT}.,Constipatie
PROBLEMA DE DEPENDENT}.,Problema de cupluSentiment de rU$ine fata de ...Perturbarea imaginii de sine
: ". ""'.::'.-: ..Cazul nr. 31.0. - 38 ani, operat de putin timp, este purtatorul unei colostomii (anus artificial).
EI este adesea trist :;;ipierdut In ganduri. Refuza ca sotia sa-I asiste la Tngrijirile salespeciale :;;i nu se Intoarce spre ea imediat dupa ce :;;i-a efectuat Ingrijirile.
I,.J..;...•i,l;0~:i~:'i"
I;');I::.. ~
I'~~::~1I;;:: ~:.'~l~:'~I::!~:I~.i'h"\;i8
IIIIIIIIIIIIII
Diagnosticul medical
1. Tine eont de problema de sana-tate 'in sine, descrie procesul, exemplu:artrita reumatoida, AVe
2. Identifica un proees anume deboala 'ill legatura cu patologia unororgane $i sisteme specifice.
3. De obicei ramane constant 'indecursul bolii (de$i mai poate fi adaugat$i un alt diagnostic).
4. 0 terminologie anumita a fost de-semnata $i acceptata de comunitateaprofesionala medicala pentru a descrieprocesele specifice .debpala. e'"
5. Formularea sa nu impliea, 'in ge-neral, factorii etiologici. Ex.: obezitatea.
6. Serve$te ca ghid Tndete~minareacursu lui obi$nuit al tratamentuiui me-dical pentru promovarea 'insanato$irii.
7. Orienteaza practicianul spre trata-ment medical. -.-J
59
Diagnosticul de ingrijire
1. Tine cont de starea pacientuluicare traie$te 0 problema de depen-denta $i de reaclia sa fata de aceastastare.
2. Identifica un raspuns umah spe-cific la un procent de boala particular,conditie sau situatie.
3. Se schimba 'in functie de modifi-carile raspunsurilor pacientului.
Sinteza diferen~elor intre diagnosticul de ingrijire$i diagnosticul medical
4. Nu exista 0 terminologie anumedesemnata $i acceptata de comuni-tatea profesionala de nursing pentru adescrieJeaetiavmana. '=='.-v'
5. Tine cont de sursele de dificultate(sau de factorii care contribuie) carecauzeaza problema de sanatate.
Ex.: Aport caloric (excedent) 'intre-cand nevoile organismului, legat deinactivitate sau Iipsa de cuno$tinte.
6. Serve$te ca ghid 'in determinareatipurilor de interventii nursing care vorasigura ca 'ingrijirea acordata, furnizatade arice nursa, sa promoveze reactiisanatoase $i un trai de calitate.
7. Orienteaza asistenta spre inter-ventii autonome.
.... ,.:l'P'
Exerciliul nt". 3Doamnei 1.1. 'ii place sa cante la pian. Ea sufera de artrita $i are probleme - vezi
diagnostic.a) ( ) constipatie din cauza alimentatiei sarace 'in fibreb) ( ) depresie u$oara, probabil cauzata de 0 pensionare anticipatac) ( ) alterarea mobilitatii degetelar din cauza artritei
Stabiliti prioritatile.
Exerciliu/ nr. 2Doamna X este urmarita la domiciliu. Ea a avut 0 interventie asupra colonului $i
este purtatoarea unei colostomii; iata diagnosticele elaborate:a) ( ) insuficienta cunoa$tere 'in legatura cu 'ingrijirea colostomieib) ( ) 0 lejera alterare a func1ieidigestive - posibila anxietatec) ( ) modificarea schemei corporale - rau (greu acceptabila)
Stabiliti prioritatile.
~,~1r;r.i-
f[~:.
I{~;.~,e"
R = 3 !r
Criterii care permit stabilirea unor priorita~iintre problemele de dependen~a
Pentru a stabili 0 ordine a plioritiiJilor intre diagnosticele de ingrijire, trebuieavuta in vedere mai intai in ce ma$.i1r.3nevoia nesatisfacutfi ameninja (vatama)homeostazia pacientului sau securitatea sa $i gradul de dependenja.
Asistenta trebuie sa se ocupe mai intai:1 . de 0 nevoie a carei nesatisfacere pune 'in pericol starea de homeostazie apacientului;
2. de 0 nevoie a carei nesatisi'acere antreneaza 0 foarte mare cheltuiala de energie;3. de 0 insatisfactie care poate sa compromita serios securitatea pacientului;4. de 0 nevoie a carei nesatisfacere determina un grad important de dependenta;5. de 0 nesatisfacere la nivelul unei nevoi care repercuteaza asupra mai multor
nevoj'6. de o~ev'o-ie'acKrei nesatisTacerevatama (deranjeaia)coi1fortufpaCientului; ~c
7. de 0 nevoie a carei nesatisfacere se repercuteaza asupra demnitatii pacientului It(Iipsa de respect, comunicare sau informatie insuficienta); ::
8. de 0 nevoie care este importanta 'in ochii pacientului (exemplu: pacient paralizat, eafazic, sa comunice cu cop!ii). ;:'
~Exerc;.tiu/ nr. 1 ;;Puneti cifrele 1, 2 sau 3 'in paranteza - dupa prioritatea apreciata de'
dumneavoastra:Operata 'in ajun pentru vezica biliaraa) ( ) modificarea respiratiei din cauza dureriib) ( ) durere toracica dreapta - datorita interventieic) ( ) risc potential de hemoragie din cauza unor probleme sanguine
58
. Alegeji cea mai buna formulare de diagnostic (problema + etiologie) pentrusintetizarea datelor culese de la dna T.:
1) Deficit de 'ingrijire personala din cauza intolerantei la activitati fizice;2) Intoleranta la activitati fizice legata de diminuarea tonusului muscular;3) Diminuarea mobilitatii fizice din cauza durerilor articulare, limitelor functionale;4) Perturbarea de rol legata de pensionarea fortata, de incapacitatea de a-$i
asuma rolul (pianista);5) DiminuareC},ry.cbilita1iifizicedin ,:::auzaartritei,
Doamna M. (83 ani) are 0 fractura de $old de acum 5 ani $i, 'in prezent, se mi$ca ~putin 'in timpul zilei. Prezinta uneori incontinenta urinara $i se plange de mici ;ipierderi de urina. Se plange ca nu poate sa readoarma dupace a fost la toaleta ~;:noaptea. 'j
Este somnolenta dimineata $i spune frecvent ca este foarte obosita pentru a se ~scula la micul dejun. In cursul zlei este iritabila $i se plange ca aSistenta n-o lasa :!sa-$i faca siesta. [:
Cum poate fi formulat diagnosticul de ingrijire? (problema + etiologia) (r
R = Perturbarea obi$nuintelor de somn din cauza necesitatii de a se scula pentru a ..urina $i a diminuarii mobilitatii.
III"I'III,'".
I,'!
::i:'
I'.:.;:ii,(':n
'1:
Ii:l,lli:(
1:1I'nl
ir"':.'l".:i';i
I,llJ~!
J~! Ii ~1;1,1.'i!
3. PLANIFICAREA iNGRIJIRILOR*a treia etapa a procesului de ingrijire
Dupa formularea diagnosticului de ingrijire, asistenta elaboreaza un plan deactiune, care sa influenteze pozitiv starea fizica $i mentala a persoanei $i sa reducaproblemele de dependenta.
Detinilie: Planlficarea ingrijiriI6r'irlJ'eamna stabil/rea Uhui plan do interven/ie,prevederea etapelor, a mijloacelor de desfa$urare ca $/ a precau/ii1or care trebu/eluate.De retlnut: Planul de interventie tine cont $i de prescriptiile medicale. Planul de
interventie cuprinde doua componente:a. obiectivele de ingrijireb. interventiile
Planul de /nterven/ie permite asistentei sa judece urgen/ele$i importan/aproblemelor de dependenJ<}i,putfmd astfel sa decida priorita/ile pe care trebuie saIe respecte in cursul unei z/Ie de munca.
Acest plan se intocme$te tinand cont de loate sursele de informatie $i departiciparea tuturor colaboratorilor din echipa de ingrijire, in vederea c1arificariiproblemelor pe care Ie are persoana (pacientul) $i pentru 0 orientare comuna aactiunilor ce urmeaza a fi intreprinse.
Un astlel de plan, care u$ureaza urmarirea ingrijirilor ce trebuie acordate decatre toti membrii de echipa, din toate turele de lucru, constituie un instrument decomunicare, de uniticare $i de continuitate a ingrij/r/lor.
Important: Deoarece planul de ingrijire este stabilit pornind de la nevoile $icapacitatile pacientuiui, acesta are dreptul sa participe la deciziile privind interven-liile, are dreptul sa-$i spuna opinia asupra ingrijirilor pe care Ie dore$te. Obiectivulprincipal al ingrijirilor este de a aduce persoana laun grad optim de independentain satisfacerea nevoilor proprii.
Este deci esential - in masura in care este posibil, sa se colaboreze cupersoana ingrijita in pregatirea planului de interventii $i inelaborarea prioritatilor.
Asistentatrebuiecsa informeze perso.anadesprE'~actiunilepe care Ie intreprinde$i sa-i solicite acordul.
De exemplu: Asistenta poate sa-i spuna unui pacient slabit care sta de multtimp in pat: "Planul de ingrijire pe care I-am facut pentru dv. impune sa va ridicatidin pat. Astazi va voi a$eza in fotoliu, in trei reprize. Pentru a evita problemelerespiratorii $i ca sa nu va incerce 0 stare de slabiciune, ar fi bine ca dv. sa nuramaneti in fotoliu mai mult de 30 de minute. Sunteti de acord sa incercam?" Sauunui pacient cu incontinenta in urma indepartarii unei sonde, care poate fi reeducat,i se poate spune: "Mi-ar placea sa va ajut in rezolvarea problemei dv. vezicale.Daca vreti, eu va duc la toaleta la fiecare doua ore in cursul zilei, ca sa puteti dv.,putin cate putin, sa reluaji mai bine controlul vezical. Dv. ce credeti inacest sens?"Unui pacient atazic, in recuperare, i se poate spune: "Eu cred ca dv. v-ar placea
• "Planificarea ingrijirilor" se mai nume;;/e ;;i "Plan de in/erven/ii"
~n
sa incercati sa va exprimati, nu-i a$a? Daca ma ajutati, putem incepe sa lucramimpreuna la pronuntia a doua consoane. In timp ce va fac toaleta (baia partiala) $ide fiecare data cand voi veni sa va vad vom cauta cuvinte care incep - cu «p" $i«f" $i dv. veli incerca sa Ie pronuntati cu mine. Gasiji ca aceasta este 0 ideebuna?"
In unele cazuri, planurile de interventie se pot face in Intregime cu colaborareapacientului, dar nu intotdeauna este posibil acest lucru. Uneori nu este de dorit sase comunice pacientului toate,oiJ.iI1.r:;tiveiepropuse. Aceasta in cazul in care existariscul de a-i produce acestuia nefini$te sau reactii negative.
Nota: Plan/ficarea presupune stabilirea prior/ta/ilor de ingrijire in urma carora sestabi/esc obiectivele. lerarhizarea nevoi/or, dupa Maslow, furn/zeaza, de exemplu,o metoda de a slab/Ii priorila/i/e:Prioritatea 1: nevoi fiziologice (respiratie, circuiajie, nutrijie, hidratare, eliminare,
temperatura, confort fizic)Prior/tatea 2: nevoi de securitate(pericole din mediul inconjurator, frica)Priorita/ile 3-4-5: nevoia de a simti dragostea, de a nu fi izolat (pierderea unei
fiinte dragi, stima de sine, realizarea etc.) .
Precizare: Problemele care trebuie trecute in planul de ingrijire se alegcu discernamant, deoarece, teoret/c, fiecare pac/ent ar putea avea 50-60 dediagnostice de ingrijire $/ atunci folosirea planului ar fi aproape imposibila.
a. Obiectivele de ingrijire -prima componenta a planificarii ingrijirilor
Un obiectiv de ingrijire poate fi definit astfel: • descrierea unui comportament pecare-I a$teptam de la pac/ent. un rezultat pe care dor/m sa-I ob/inem In urmainterventiilor. Acest rezultat define$te comportamentul scontat al pacientului, uncomportament care se dortl$te sa se vadain manifestarile pacientului (reacliispecifice prevazute) (Anexa 3). Pacientui $i familia trebuie inclu$i in acest procesde formulare a obiectivului.
Obiectivu/ de ingrijire vizeazil deci atitudinea, comportamentul sal! acjiuneaP?<::ientuluiin$Yo$i(sau a familiei, a grupuluic~ic;Q'ectivitatii).
. lata un exemplu de obiectiv care ar fi acceptabil in cazul unui pacient partialparalizat:Ca pacien!ul sa se imbrace fara ajutor in decurs de... (saptamani)sauCa pacientul sa-$i men/ina tot timpul gamba (pic/orul) $i bra/ul drept (daca ele
sunt afectate), intr-o buna poziJ/eanatomica, se prec/zeaza $i obiectivul de ingrijire:"asistenta va verifica la fiecare 3 ore".
Caracteristicile unui obiectiv de ingrijireObiectivul de ingrijire trebuie astfel formulat incat sa reiasa clar $i precis care
sunt rezultatele pe care pacientul (familia, grupul, colectivul) $i asistenta spera saIe obtina, precum $i care sunt actiunile, interventiile pe care asistenta $1pacientul(familia, grupul, colectivui) Ie pot intreprinde pentru a atinge scopul fixat.
~1
I'III
II
II
IPerforrnantaCE FACE?
PasivCE se facepentrupacien!?
ActivCE se facede catrepacient?
~.~
I Obs.ervabil ! I•• c •• '-'T~.~:A~~~ent -. 11'0"1_-_
se face actiunea?
/
63
RealismiN CE MAsURA
se poate face actiunea?
Tntrebari la careun obiectiv de ingrijire
trebuie sa raspunda
Specificitate I IPerformanta
Ca dna X... Implicare IIRealismObservabil
Ex.••Ca dna X sa procedeze ea insa$i la aplicarea dispozitivului IIde stomie de fiecare data".sau"Ca dna X sa mearga cu ajutorul carjelor de 3 ori pe zi - cate 51 Iminute".
/Irnplicare
CUM?Tnce fel face
pacientul actiunea?
SpecificitateCINE face actiunea?
Nota:Se subintelege ca asistenta este capabila sa-I inve/e pe I
pacient principiile de lngrijire a unei stomii.
62
- comportamentele. actiunile $i atitudinile sa poata fi "obiectiv" [,iobserJabile, masurabile, evaluabile cu precizie. ~
l;'
Nota:in situa/ii grave de dependen/a marcata, implicarea
asistentei in vederea satisfacerii nevoilor este aproape totala -avand in vedere ca pacientul nu poate totdeauna sa se implice. I"'in acest caz obiectivul va avea un caracter mai pasiv, dar el are itintotdeauna ca subiect pacientuf. Exprimarea In alj'oste cazuri tse va face cu verbe la diateza pasiva. Ex. "Dna X va fi &supravegheata fa fiecare ora privind. .. " ,)'
~~,
i:~:,- nivelul de angajare a persoanei (trebuie sa actioneze singursau cu ajutor).Ex. "Ca dna X sa inteleaga $i sa efectueze ea insa$i ...••sau "Ca dna X sa mearga cu ajutorul (asistentei, carjei)"
- sa apat1ina unui singur subiect (familie. grup etc.) ex. "Cadna x...'~- actiuni, atitudini, comportamente a$teptate de la persoana.pornind de la un verb activ (vezi anexa 3) ex. "Ca dna X sain/eleaga $i sa efectueze ... "
..~ obiectivul trebuie sa tina cont totdeaunade capacitatile fizice.'l,nteleduale:-' afective .ale' persoanei; 'p"eiltfD'8:"fi aplicabil. el '-,
trebuie sa fie realist $i aceasta atat din punct de vedere al ::capacitatii persoanei, cat $i din punct de vedere al abilitatii $i ~.disponibilitatii asistentei pentru a-I ajuta sa atinga obiectivul. Ex. ~"Ca dna X sa efectueze ea insa$i ingrijirile stomiei respectand ~;principiile inva/ate'~
Deci obiectivul trebuie sa aiba urmatoarele (componente) caracteristici:
S = specificitate: cine face actiunea?P = performanta: ce face pacientul? ce se poate face pentru pacient?1= implicare: cum se face actiunea?R = realism: in ce masllra 5e poate face acHi;.nea?0= observabil: cand?
Observabil
Implicare
Specificitate
Realism
Performanfa
it~~~Pentru aceasta, asistenta trebuie sa formuleze obiectivele pornind de la sistemul ~.
S.P.I.R.O. = mijloc mnemotehnic pentru elaborarea obiectivelor de ingrijire. ~.Obiectivele astfel formulate trebuie sa raspunda la urmatoarele cinci intrebari: ~'
1\;r~iii'
~[;'~;
2.~.
~.
Iw~~~'
u;rikfX[~,~
It:'
m~::~;:~~~~;
.,~-.4"
.:"t-"-. De fefimJt:Este uti/ in anumite cazuri sa se menjioneze in formu/area obiectivu/u/
momentu/ in care se va face eva/uarea sa. De ex.: "a se eva/ua /a fiecare ora" sau"a se eva/va /a trei zi/e" etc.
~"
Exerci~iu de elaborare a obiectivelor
Pornind de /a urmatoare/e diagnostice de ingrijire, e/abora!i obiective/e necesare:
1. Deshidratare u$oara, legat de 0 hidratare insufieienta; I2. Diminuarea amplitudinii respiratorii, din cauza imobilizarii indelungate (varsta
74 ani);3. Predispozitie la escare de decubit, din cauza ca pacientui este imobilizat de
mai multe zile $i se mi$ca foarte putin In pat.
Exemplu: Dna X se va ridica Intotdeauna cu ajutor.
Obiectivul, In a/ doi/ea caz, va fi ca pacientul sa se Inapoieze la casa de batranicu fraetura vindecata $; tara complicatii.
Un alt tip de obiective pe care asistenta trebuie uneori sa Ie elaboreze suntobiective/e permanente.
8ugeram urmatoare/e raspunsuri:
Rl= Ca pacientul sa bea 2000 ml lichide timp de 24 ore (Ia interventii se vapreciza eum se va face repartizarea cantitaiii de lichide).
R2 = Ca pacientul sa-$i amelioreze amplitudinea respiratiei: sa faca exerciiiirespiratorii timp de cinci minute de doua ori pezi.
R3 = Ca pacientul sa se Intoarca $i sa-$i schimbe pozitia In pat, ajutandu-sede ,.marginea patului sau auxiliar, la fiecare 2 ore.
b. Interven~a -a.doua componenta a.:plal1ificarii ingrijiriior'"
Alegerea interventiei permite asistentei sa determine modul de a actiona pentrua corecta problema de dependenta a pacientului.
Actiunile asistentei (de ex.: de suplinire sau de eompletare a ceea ce pacientulnu face singur) au ca scop conservarea sau atingerea unui grad optim deindependenta a pacientului .
Asistenta care intocme$te planul de Ingrijire trebuie sa se gandeasca lainterventii care raspund cu adevarat nevoilor specifice ale pacientului.
Interventiile trebuie sa fie deci: novatoare, personalizate, observabile,masurabile (evaluabile).
. Pentru ca interventiile sa fie evaluabile trebuie:Ii.
'- sa se indice la ce ora (2, 6 sau 10 h), In care moment al zilei (dimineata, dupa
baie etc.);
Exemple:O.T.S. - Dna X va f a$ezata In fotoliu In fieeare zi, timp de 0 ora, de 3 ori pe zi(acesta este un obiectiv de interventie a asistentei)O.T.M.'::Ca Intr-o saptamana dna X sa mearga fara ajutor pana la baieO.T.L. - Ca dna X sa-$i mareasca progresiv mobilitatea degetelor ca sa fiecapabila sa tricoteze In termeD de 0 luna.
Precizam ca este preferabil ca obiectivele sa fie formulate In termeni decomportament a$teptat de la pacient, mai curand decat In termeni de interventiiexecutate de asistenta (sau alta persoana).
De asemenea, sa aiba 0 formulare In termeni care sa stabileasca obiectivul cepoate fi realizat. (Mai ales studentii au tendinta sa exprime obiectivele ca posibilde realizat 100%).Obiective/e pot fi:1 - pe termen scurt (O.T.S.) ore, zile2 - pe termen mediu (O.T.M.) 0 saptami'ma3 - pe termen lung (O.TL) saptamani, luni
Exemplu: - Asigurareaconfortului (pat comod etc.)- Prevenireacomplicatiilor infectioase{mobilizareapacienty111J"ltc.)- Ameliorareamicroclimatului...
Nota: Se Intampla uneori ca obiectivul sa nu poata fi formulatrespectandorbe$te regulile redactate, dar este important ca descrierea obiectivului sa fie clara$i precisa orientand interventia. Obiectivul este uneori formulat $i In termeni deinterventii executate de asistenta:
Exemplu: Ingrijim doua femei In jur de 70 de ani. Una activa $i una care nU-$iparase$te patul(zace la pat). Ambele operate de fractura de col femura!.
Obiectivul, in primu/ caz va fi ca la intoarcerea la domiciliu,la sotul ei,sa fiecapabila sa mearga cu ajutorul unui baston, sa fie capabiia sa efectueze sarcinizilnice obi$nuite.
64
Pentru fiecare problema pot fi formulate unul sau mai multe obiective."I,' Pentru aatinge un obiectiv Indepartat se fixeaza mai multe obiective seurte sau
pe termen mediu.
I Exemplu: Dna X va trebui sa faca In fieeare zi, In trei reprize, exereitii de flexiea-degetelor $i pumnului ftermen sClJrtLIntr-Q saptflmana ea sa fiecapabilc'Lsapreseze 0 minge rand pe rand, In fiecare mana (termen mediu).
Aceste obiective cumulate vor duce putin cate putin la obieetivul pe termenlung = peste 0 luna sa tricoteze.
In cazul unui pacient internat In spital O.T.L. - global - este considerat caobiectiv de atins pana la externarea pacientului $i trebuie seos In evidenta Inplanul deTngrijire, pentru ca toata eehipa de Ingrijire sa $tie spre ce rezultat tindeforturi/e comune.
IIiI.',I::
:.:!'j;:ii'i)
I.i.il
i:
Ii:!\
i\I'IiiI,lirill
lili'iill:, "
I..'.'i'{.:.. '•..••.,Ji!i! :,,:,}!Iil',+,
I\~:i,,:!!I~';"J.":',:\;i~;\::~..:.!',1,
Illit~!!.fr.:)lilli'"''i]l!::.:t""'d~!,:!::~,;
I'l!~'j"• :II~;:" ;'.' '..: '.II!.'I ::j,.[:
II;I'!.".:ill oJ,..
iiIQ:,J:jl
....
11
1',....i".,.•.,.1,...•..i."II'ili
: :ili'ji
:l! I; .1.1:
IiI:II I" iiill: -ll:'~i ':IIJ1'"''
IIII
~-'IIII
.167
Plan de ingrijire [ghid) (tara evaluare]
INota:Se acordti prioritate nevoii de a se mi$ca pentru ca aceasta fi produce I
cea mai pronunJata dependenla. cu repercusiuni asupra altor nevo/: Pentru a u;;urademersul, problema cardiaca. se lasa. deoparte.
Exerci1=iu- pentru integrare in procesul de ingrijire I(tara evaluare)
Domnul V.A., In varsta de 68 de ani, este spitalizat de putin limp pentru Iprobleme cardiace - care acum sunt In ordine. Cateva elemente reies dinculegerea de date. EI se alimenteaza destul de bine, se hidrateaza foarte putin (0bautura la masa d~ pranz). Cu t~ate ca i.s-a rec.om.andatsa umble, el.ar~ dificult~t: IIn a. sedeplasa um cauza unel fractun a gambel drepte, unde mal'<;lfnte putmadurere. Are nevoie de ajutor pentru a umbla. Se jeneaza sa-i ceara ajutor asistentei.Nu suna decat foarte rar. Defecare regulata, la doua zile, Insa scaune dure, mictiuniputin mai frecvente. EI spune ca se retine adesea de a urina. Incontinenta u$oaraocazionala. Se plange uneori de durere In partea inferioara a abdomenului.
Nevoia Date care Diagnostic de Obiective Interventiidemonstreaza ingrijiredependenta
I---ASE - Dificultate In a Alterarea mobili- Ca Intr-o sapta- Se fac exerciliimi$ca se deplasa; talii din cauza se- mana el sa fie pasive $i active
- Durere la nive- ehelei unei frac- capabil sa se de- ale membrelorin-lui gambei; turi manifestate plaseze pentru a ferioare de doua- Are nevoie de prin... (vezi nota merge la toaleta ori pe zi. Seajutor pentru a de la sfar$itul determina pa-umbla planului) cientul sa mear- I
ga cu ajutor de Itrei ori pe zi, einciminute la Inceput Ir' ... .-., ,'$iapor=descand'un rninutln lie~care zi
A co- - Ii este jenasa Dificultate In a Ca el sa-$i ex- Se raspunde cumunica ceara ajutor; comuniea, legata prime nevoile eu rapiditate cand
- Nu suna decat dejena rnaimulta Indra.z- suna; Ii subliniezfoarte rar neala (a se disponibilitatea
evalua la trei zile) asistentei pentrua-I ajuta
A eli- - Mictiuni putin Modificarea Ca el sa-$i resta- Se explica paci-mina mai frecvente; schemei urinare bileasca 0 sche- entului neee-
U'~i:::'.~:~
~
~~
66
Echipa de fngrijire: asigura completarea $i eficacitatea activitatii profesionale.
Familia: in anumite circumstante este alaturi In actiuni de Ingrijire.
4. EXECUTAREA (APLICAREA) iNGRIJIRILOR -apatra etapa a procesului de ingrijire
Exemplu: "Se determina pacientul sa practice exercitii respiratorii (10 respiratii ~abdominale profunde), cate 5 minute la 2 ore" ti
Semm1tura: Maria Pop I:f;
mf:
f F~1~/f;~~~
~V~;'
.~,
l'k;,~~1g;~
Pacientul: executa actiunile planificate pentru el, In functie de resursele proprii ri(ex. exercitii, raspunde la diver~istimuli. ..) f.;
;f
Asistenta: supervizeaza aceste actiuni, Incurajeaza, informeaza, 19imanifesta rt:empatia, ajuta 9i efectueaza toate Ingrijirile necesare pacientului. ~
ft'~,~rr
~~f.\:
ObservaJie: Cele doua etape ale demersului de Ingrijire: planificarea Ingrijirilor ~(a III-a etapa) 9i executarea Ingrijirilor (a IV-a etapa) sunt strans legate, astfel: U- In rubrica planificare, decidem intelventiile care trebuie sa se execute In etapa ~;urmatoare: "ridicarea pacientului de 3 ori In cursul zilei", In rubrica executarea g:l!iterventiilor: "ridic pacientul de trei ori In cursul zilei". Aceasta relatie stransa poatesa fie sursa de confuzie Intre cele doua etape pentru studentii de la $coalapostliceala sanitara - care ar trebui atunci cand concep planul de Ingrijire sa repeteacelea9i elemente 9i In etapa a III-a 9i In etapa a IV-a.
pE:Jntrua se evita aceCista confuzie- este posibil ca interventia (atatln ceprive$te planificarea c~t 9i 'aplicarea) sa fieconsemnata 0 singura dataln plar)uILle'--Ingrijire Intr-o rubrica de "interventii".
Trebuie sa precizam ca realizarea interventiei reiesedin evaluarea stariipacientului Inainte, In timpul 9i dupa interventie. Este insa foarte important cainterventia sa fie formulata dar 9i precis, In consecinta va trebui indicat:
- cui se adreseaza actiunea (persoana, familie etc.)- orarul (Inainte de masa, la doua ore; de 3 ori pe zi, la culcare sau data)- natura actiunii cu un verb activ, observabila, masurabila- semnatura asistentei care planifica, executa Ingrijirile.
Aplicarea Ingrijirilor constituie momentul realizarii con9tiente ~i volu'Stare ainterventiilor planificate pentru a obtine rezultatul a9teptat. Aplicarea In practica aactiunilor are ca scop sa ajute pacientul sa-$i mentina sau sa-9i recapeteindependenta sau un oarecare nivel de independenta. In aplicarea In practica ainterventiilor sunt antrenati: pacientul, asistenta, echipa de Ingrijire, familia(apartinatorii). Implicarea acestora are ca scop de a reduce sau a elimina cauzaproblemei.
-Ia ce interval (de trei ori pe zi, de patru ori pe zi etc.);- sau ce continuitate, pe ce durata trebuie sa se desfa90are actiunea asistentei
sau sa se supravegheze continuu selllnele (de ex. dispneea).
• • •••• ».~.• :.~~:.-:;,,~.'f"••iJ.;;'tf'v~$J:1~.#)';f;~:;,,;~,;
c:n
~ Nu sunteti roboji. Fiji aten); la reacjiile pacientului $i modifieaji orice ;ntervenjieineficace;_ Imp!icaji pacientul $i familia sa. Explicati-Ie Intotdeauna raliunea intervenjiilord-voastra;_ Pregatiji mediullnconjurator terapeutic $i fara pericole.
Executarea ingrijirilor'!iii rela1=ia asistent-paciEmt
In optica Virginiei Henderson, Ingrijirile trebuie sa fie de suplinire In salisfacereanevoilor fundamentale.
pe asemenea, Ingrijirile trebuie sa favorizeze drumul spre independen)a, spreca$tigarea autonomiei pacientului. Pentru aceasta, asistenta trebuie sa fie capabilade disponibilitate, de vointa de a ajuta $i de 0 deschidere fala de aljii, care constituieun climat esenjialln desfa$urarea aclivitajii.
Aceasla relajie trebuie sa urmareasca stabilirea unei comunicatii: funcjionala,pedagogica $i terapeutica.• functionala - U$urarea sch;mburilor (dialogurilor) eotidiene• pedagogidi -Inva)area = transmiterea informajiilor necesare prevenlrll
(primare, secundare $i terjiare), reabilitarii atat fizic, cat $i psihiea pacientului
• terapeulica - stabilire~.Intre asistenta $i pacienl a unei relajii de:-- acceptare reciproca- atitudine de: respect, caldura- Injelegere empatica faja de pacient.
~i:
~.:~
~~.:;-
~~,
~~~~.
~flf
~~~"t~>
;;~;r
~:~.~
~ij
sitatea de a urinaatunci cand simteaceasta senza)iepentru a evitaincontinen)a. Seva conduce latoaleta la douaore. Se lasa uri-narul la Inde-mana pe timpulnop)ii.
Se lasa porjia deapa la Indemana.Se explica nece-sitateade a beacel pujin unpahar de apaIntre mese. Seofera pacientuluiun pahar de sucla ora 10, la ora14 $i la ora 20.
ma urinara nor-mala o,a, deeliminare Intr-osaptamana
Ca el sa bea1500 m! de IichidIn 24 ore (a seevalua zilnic)
h~
Insuficientahidratare, legatade frica de a fi 0-bligat sa meargala toaleta
(u$oara incon-tinen)a) din cau-za dificulta)ii In ase adapta pentrumobilizare
- Incontinen)a0-
cazionala;- Dureri (uneori)In partea infe-rioara a abdome-nului
Sfaturi pentru efectuarea interven1=ii1or de ingrijire
Precizare: Fiecare plan de Ingrijire va fi completat cu:- Intervenjii constante:Ex.: A$ezarea obieelelor la Indemana pentru eel cu defect vlzual. ..- Elemenle de-supravegheat:
• comportament• reacjii la medicamente• funcjii vitale elc.
- intervenjii cu roldelegat care reies din prescripjiile medicului.
Nota: La formularea diagnosticului - din acest plan -, semnele (a treiacomponenta a diagnosticului) reies din datele care demonstreaza dependenfa,consideram ca nu mai este necesar sa Ie scriem aiGi.
A se 1- Se hidrateazahidrata pu)in; nu bea
lichideIntre mese
In cursul Ingrijirilor (igiena, tratament), asistenta se Intrejine cu pacientul, "asculta, " atinge (cu duio$ie), raspunde la Intrebarile sale, Imparte cu el povara bolii$i comunica acestuia In)elegerea sa empatica.
Acest contactcu pacientul este un pretext pentru a realiza relatii de Incredere,re,specVecip~s(;"Qf1~~,.ceconferaIngrijirilorun. caracte[ u[1l.c:lncare es,tB0 condijiea calita)iilngrijirifor. Adesea Insa,din c~l.Uzasarci~-i1orp'e care aSistenta trebuie s~Ie Indeplineasca, se observa ca nivelul rela)iilor Intre Ingrijitor $i cel Ingrijit nu estepropice stabilirii acestora, deoarece preocuparea asistentei este mai degrabacentrata asupra sarcinilor de Indeplinit, decat asupra persoanei Insa$i. Este cazulpacienlilor cu stare grava $i multe tratamente, cand asistenta estesupraaglomerata.
Trebuie Insa sa se jina cont de faptul ca, cu cat starea pacientului este maicritica, cuatat anxietatea $i durerea sunt mai ma,i $i el are nevoie, cu atat mai mult,
- Nu efectua)i niciodata acte de Ingrijire tara a se cunoa$te rajionamentul, efectul fj de supon $i Injelegere din partea asistentei.a$teptat; ~ 0 problema asemanatoare se pune $i In cazul Ingrijirii unui pacient confuz sau- Inainte de orice acjiune reexaminaji pacientu! pentru a evalua st~rea problemelor :~ . in~on$tie!1t,cand interesul pentru stabilirea unei relajii cu pacientul trebuie sa fie$i verificali daca intervenjiile prevazute sunt Intotdeauna potrivite (praCticaji 0 ill" eVident. In aceste situajii, Ingrijirile acordate cu caldura $i respect pot sa creezeculegere specifica de date); ~ pacientului, emojional, revenirea unei fiacar; de con$tienja.
W
II
II'I,I,
:"'
1'.'..'". ".
,
I'.':1.:
"r.
,I1!1]1';
iii;}W'ii,;!i!~::,n:ilL::'
I'llil;11.",,),'11"";1
~i:il,:.':.."i..' i.-.• '
11\11
..:"..:1.. \',.' ••..,.1'... '...
I' .1"\':I :W'h iid'Iliir<,
I~":ilil,'..•",,]'!l'1\, ,1'1'"
I-'::'!\
In munca sa pentru pacient, asistenta trebuie sa comunice cu el in multiplecircumstante:- atunci cand aceasta ajunge la spital- atunci cand se face interviul pentru culegerea de date_ atunci cand se executa ingrijirile zilnice, moment in care asistenta trebuie sa-iexplice totul pacientului astfel ca el sa fie informat despre tratamente, despreexameneleyi)rterventiile pe care va trebui sa Ie suporte etc.
Aceasta comunicare verbal a $i nonverbala trebuie sa fie 0 comunicareterapeutidi, 0 relalie de ajutor pentru pacient.
Atitudinea de a asculta, arta de a pune intrebari $i dea raspunde (interesulconcentrandu-se spre pacient) nu sunt dedit cateva din caracteristicile acesteiforme de comunicare.
Situa~ii sau reac~ii in timpul ingrijirilor,care trebuie sa fie in aten~ia asistentei
I Anxietatea - este un sentiment de inconfort $i de tensiune pe care-I resimtepersoana. Poate sa apara sub forma acuta in prezenta unei dureri, a fricii, anelini$tii etc. Ea poate sa produca u$oare modificari ale pulsului, ale respiratiei, aletensiunii arteriale, 0 cre$tere marcanta a acestor semne vitale. Asistenta trebuiesa invete sa deceleze anxietatea pacientului, putand fi de mare ajutor pentruacesta.
Stresul.- este una dintre problemele cele mai raspandite in timpul nostru. EIse manifesta atat din punct de vedere fizic, cat $i psihologic. Stresul psihologicprovine dintr-un dezechilibru intre exigenlele la care individul trebuie sa facti fala$i capacitatea sa de a corespunde. Pe de alta palte, este prezent sentimentul dea nu avea destul timp: viata este ca 0 cursa permanenta contra cronometru.Stresul poate antrena:lumeroase probleme de s(matate -atat pe plan psihologic(anxietate, frica de e$ec, depresia), cat $i pe plan fizic, prin insatisfactia anumitornevoi fiziologice ca foamea, setea, frigul, inconfortul etc. Indiferent de provenientastreslJlui (fizi'c'sau"pshYOlogic), ei poate afectaorganecadeA:l)l,emplu stqrnacul(ulcer de stres). Asistenta poate sa ajute persoana printr-un suport psihologic $iprin rolul sau de suplinire in satisfacerea nevoilor fundamentale ale persoanei lacare ea acorda ingrijiri.
Frica - Anxietatea se asociaza adesea cu frica. Frica este un sentiment pecare-I resimte persoana fata de un pericol fizic sau psihologic. Nu trebuie saminimalizam importanta acestui sentiment tata de un tratament, fata de interventiisau fa1a de moarte. Atunci cand asistenta $tie sa deceleze frica la persoanaingrijita, este important ca ea sa-i demonstreze intelegere, vointa sa de a-I asculta$i de a-I asigura.
Durerea - este 0 senzatie neplacuta perceputa intr-unul sau mai multe punctealeorganisinului. Ea este insotita de reactii psihologice (anxietate, depresie, furie
70
etc.), de preocupari sociale (nelini$te, ingrijorare pentru viitor, pentru familie), iarintrebarile cu caracter religios se intensifica. Exista diverse forme de durere, darputem sa Ie c1asam in doua mari categorii: durerea acuta $i cronica. Rolulasistentei fata de aceasta dificultate consta in a-i administra medicamentele (roldelegat), in a-I acorda ingrijiri care sa-i potoleasca starea de rau fizic, darcomunicarea terapeutica cu ace$ti pacienti care sufera are 0 importanta unica.
$in(1uratatea - Soala, infirmitatea$i batranetea nu sunt atractive. Persoanelein var;ta, bolnavii cronici :;;1 persoanele dinunitatile psihiatrice traiesc frecventexperienta singuratatii $i a izolarii. Singuratatea este starea individului care seregase$te singur cu el insu$i. Uneori, aceste momente sunt benefice pentru fiintaumana. Dar trebuie sa existe un echilibru intre gradul de intimitate de carepersoana are nevoie (pentru conservarea demnitatii sale) $i intre legaturile socialecare sunt necesare pentru (realizare) deschiderea $i dezvoltarea personalitatii.Singuratatea frecventa $i prelungita a persoanelor bolnave duce adesea ladeteriorarea mentala $i afectiva. Rolul asistentei pentru a ajuta persoanasinguratica este de a stabili 0 relatie de ajutor, de a stabiii un c1imatde incredere,de acceptare, de respect $i intelegere. Relatia de ajutor nu inseamna a da sfaturipersoanei, ci a-I su.stine in dificultatea sa aducandu-i suficienta caldura $iintelegere empatica. In afara de situatiile amintite mai sus, asistenta intalne$te lapacienti, in timpul executarii ingrijirilor sale, multe alte dificultati de care trebuie satina cont. Astfel, mai amintim:
Imobilitatea sau diminuarea activitatii normale (poate afecta perceptia imaginii$i stimei de sine).
. ~'>..
instriiinarea - este yorba de pacientii aflati in servicii!e de sanatate caresesizeaza (percep) ca nu exista loc - ca nu se tine seama - de opiniile lor, denelini$tea lor, de capacitatea lor de decizie, de dreptul lor la informalie, depreferintele lor $i chiar de personalitatea lor, cu caracteristicile proprii.
Sentimentul de neputin!ii - situatie in care pacientul se vede condamnat $iconstata cu amaraciune inutilitatea ingrijirilor, i$i da seama ca nimeni nu poate safaca nimic mai mult pentru el.
I. Mocfificaret!Lsr:bflmei cprporale - O,.schir:nbareprogre~,iy}l.cum arfi:, slabirea, Iobezitatea, menopauza, imb<itranirea, poate' sa producc:\.la unele~persoaneperturbari importante. Insa $ocul cel mai puternic este format de 0 boaladeformanta cum ar fi: artrita, paralizia, ori de interventii chirurgicale mutilante(amputatia membrelor, a sanului, a organelor genitale etc.). Aceste situalii, careating schema corporala $i la care pacientul se resemneaza cu dificultate, II fac peacesta sa traiasca sentimente de frustrare, de devalorizare $i pierderea IncrederiiIn sine.
Pierderea unei fiinte dragi, a unui ral, a unui statut social sau a unui avantajcreeaza dificultati de ordin material, profesional sau emotiv.
Doliu! - dupa decesul unei fiinle dragi este 0 pierdere cu repercusiuniI importante.
71
IIIIIIIII1II-II
.".:,,",'..'~
~'''''.~
',.""."
"•.,.•..,~-..'-
.--"~.-..
5.EVALUAREA
iNGRiJUllLO
Racincea
9iultim
aparte
adem
ersuluide
ingrijire
Este
important
sase
cunoascaaprecierea
pacientului,insa
trebuieIn
acela$itim
psa
avemrezerve,
pentruca
pacientulnu
$tieintotdeauna
ceeace
implica
0
bunaingrijire;este,de
asemenea,posibilca
luisa-idisplacaunele
interventii,de$ibeneficiaza
de0
ingrijireexcelenta.
1.R
ezultatulob1=inut
Deexem
plu:un
obiectivooate
fiformulal
infelulurm
atpfii...:.ca
dnaX
saacceptE
{5~-$iexprime
maine
sentimentele
resimtite
cuocazia
primuluipansam
entdupam
astectomie".
Pentru
arealiza
acestobiectiv,asistenta
i$ivaplanifica
toateinterventiile
invederea
obtineriiacestui
rezultat:va
merge
savada
pacientacand
eava
fimai
odihnita,0
vaasculta,
0va
stimula
saseexprim
e,va
manifesta
empatie,
vaincepe
saabordeze
cuea
probleme
legatede
percepereaim
aginiide
sine.P
entrua$ti
dacaobiectivula
fostatins,asistentava
trebuieainsa$isa-$ipuna
ni$teintrebari
inlegatura
cum
odulin
carea
reu$itsa
intretina0
relatiecu
pacienta.
Cand
asistentaform
uleazaobiectivele
ingrijirilor,ea
exprima
cerezultat
prevedesa
seobtina
inurm
aingrijirilor
acordate.
2.Satisfac1=ia
pacientului
Exemp/u
deevaluare
"D
oamna
X,
inca$ocata,
nupoate
sase
exprime
pream
ult;plange,
estedescurajata,dar,In
urma
discutieiavutecu
asistenta,este
maicalm
a.D
upacum
sevede,rezultatulnu
afostatins
$iobiectivulvatrebuireluat.La
0noua
Incercarede
evaluareputem
sadem
onstramca
obiectivulafostatins.
Dna
Xaccepfa
savorbeasca
despresentim
entelesale,plange,zice
canu
vam
aifiniciodataea
insa$i,case
devalorizeaza.iie
teama
pentrurelatiile
salecu
sotul.Spune
cas-a
maiIm
barbatatvorbind
cuasistenta.
Rezultatuleste
satisfacator-
pacientavorbe$te
despresentim
entelesale,dar
aparalte
probleme,
altedim
ensiuni-
carevor
fisubiectulunor
noiobiectivecu
evaluarilenecesare.
Dupa
cumse
vede,evaluarearezultatelor
este,Intr-unfel,
0
culegerede
date,atingand
anumite
aspecteale
prob/emei
desanatate
apersoanei.
Noile
dateobtinute
despreevolutia
pacientuluisun!
astfeladaugate,
suntrevazute,sestabilesc
prioritatile,obiectivele
$isedecid
noiinterventiidacaeste
cazul-proces
ciclic..
Deci:cvaluarease
face-pe,tottim
pulTngrijirii.Cand
seobserva
casem
nelenul(~s-au
diminuat
(caobiectivul
pentrupersoana
nua
fostatins),
caactiunile
deingrijire
{aleasistentei)
nuau
avutimpactuldorit,procesulde
ingrijirese
reiade
laprim
aetapa
(reformulareadiagnosticului,
aobiective/or,se
modifica
interventiile).E
valuareaperm
itereajustarea
obiectivelor$ideci
modificarea
interventiilor.E
aprezinta
0asem
anarecu
spiralaeducatiei,
cacine
permite
saevaluam
Inperm
anenta.
;..~
Toateaceste
situatiipot
fireduse
(atenuate)de
catreasistenta,
priningrijiri
potrivite,printr-o
inte/egereem
patica,printr-o
prezentaum
ana$i
caldurasufleteasca,gata
saajute
persoanace
traie$teaceste
dificul!ati.D
ar,farao'prezenta
decalita!e
$i0com
unicarece
constituie0
re/aPe
de"ajufor,
toateaceste
ingrijirisepotvadiiluzorii.
Evaluarea
constain
aaduce
0apreciere
(0judecata)
asupraprogresului
pacientuluiinraportcu
interventiileasistentei.
Evaluarea
este0
conditieabso/ufa
acalitatii
ingrijirilor.D
acainterventiile
planificatenu
$i-auatins
scopullor,atuncitrebuie
sa$tim
dece
nuavem
rezultatulscontat$itrebuie
sa$tim
cumsa
corectamsituatia.
72
;~
Dere!inut:
invederea
executMi
unoringrijiripotrivitefiecarujpacient,asistentaI.
trebuiesa
$tiesa
aplicem
aimulte
metode
deactiune
caresa
u$ufezesuferintele
persoaneibolnave$isa-iasigure
unplus
deconfort$i
0stare
debine.
Executarea
ingrijirilorconstituie
unm
omentpotrivit
pentruasistenta,
carevrea
sainvete,
sainform
ezepacientul
asupraproblem
elorsale
desanatate,
asupratratam
entuluisau,
oridespre
obiceiurilede
viatam
aiputin
potrivitepentru
satisfacereanevoilor
fundamentale.
lnvafareapacientului
esteun
actde
ingrijireesential$inecesar.A
ceastainvatare
poatesa
fiespecifica
(ex.:ainvata
pacientulsa-$ifaca
injectie-
incazuldiabetului)
saupoate
sacontinaalte
sfaturipractice.!nainte
dea
incepeinvatarea,
trebuiem
aiintai
sa-ievaluamcuno$tintele
pacientului$idorintade
ainvata.
Trebuiesa
incurajampacientu/sa
punaintrebari.
iiputemspune,de
exemplu:..P
uneti-mitoate
intrebarilepe
careIe
vreti,chiardaca
elevi
separ
stupide.N
oitotine
simtim
cateodatalim
itati,deci
sanu
credetica
suntetisingurul,
toateintrebarile
suntim
portante,chiar
$iacelea
careva
parneinsem
nate."
''''''Cand
seTtlce
eva/uarea1-'
.C.o;
.,"-,="._,,~"
Evaluarea
trebuiesa
sefaca
curegularitate,
ladiverse
intervale.U
nobiectiv
indica,ingeneral,in
cetim
ptrebuie
sase
facaevaluarea.
De
exemplu:daca
existam
entiunea..se
vaevalua
maine"
sau..."din
3in
3ore"
sau..in
3zile"-
atuncitrebuiesa
fiefacuta
examinarea
interm
enulfixat.
Ce
seeva/ueaza?
Exista
maim
ultem
etodede
adeterm
inaceea
cetrebuie
evaluat.Ne
propunemsa
evaluamdoua
aspecte:1.
Rezultatulobtinut
sauschim
bareaobservata
-adica
reactiapapientului
laingrijiri;
2.Satisfactia
pacientuluiinsu$i.
.•.'~.
II I'III 1 I II' I I
1-I-
I!:1
Evaluarea nu ar fi completa fara 0 evaluare a Intregului proces urmat. Aceastaevaluare este necesara atunci cand situatia pare sa stagneze, cand nu se vadrezultate. De asemenea, se impune 0 evaluare a procesului urmat cand se producnumeroase schimbari In starea pacientului (interventii, complicatii, na$tere etc.),pentru ca va fi necesara introducerea unor date rloi.
Cum se face el'aluarea?
Evaluarea se face pornind de la un punct de referinta care de fapt esteobiectivul de Ingrijire.
De exemplu: obiectivul pentru 0 escara de 2 cm diametru $i 2 mm profunzimepoate fi: "ca escara de decubit sa granuleze Intr-o saptamana". Pornind de laacest punct de referinta, asistenta va putea cu u$urinta sa judece evolutia acesteiprobleme. Persoana care faceevaluarea unui obiectiv dat va trebui sa Inregistrezeobservatia, sa indice data $i sa semneze.
Concluzie: procesul de Ingrijire este un proces cielic $i permanent relnnoit.
PrecizarePlanurile de Ingrijire, a$a cum Ie gasim descrise In diverse publicatii, pot fi
considerate planuri de referinta care furnizeaza linii directoare $i care trebuie luateIn seama.
Toate pot fi instrumente de lucru utile $i trebuie folosite ca puncte de plecare,pentru ca aduc informatiile de baza, ajuta Invatarea, u$umaza demarajul planifidlrii,ajuta la stabilirea unui plan de Ingrijire individualizat.
Utilizarea lui nu trebuie sa se faca orbe$te, pentru ca In nici un plan standard -scris In termeni generali - nu pot fi cuprinse $i tratate toate problemele particulare.
Analizand cu atenlie planul standard, putem determina ce se aplica la pacientulnostru, astfellncat obiectivele acestuia sa fie extrem de specifice $i individuaJizate.Un plan de Ingrijire extensiv line cont atat cie prescriptii1e medicale, cat $i deinterventiile autonome ale asistentei. Astfel, asistenta trebuie sa verifice prescriptiamedicului Inainte de a-$i planifica intervenliile autonome.
"'~Deexemf-tff/:unul din pacienti prezinta.ca,diagnostic de Ingrijire "intoleranta iaactivitate". Asistenta nu va putea sa-$i planifice mijloacele de intervenlieperitruaceasta problema Inainte de a $ti care sunt activitatile autorizate de medic.
Inainte de a decide interventiile autonome, asistenta va verifica prescriptiilemedicale referitoare la:
- limitarea activitatilor fizice- restriclii alimentarec- alte prescriptii ale medicului cu rol delegat.
74
PARTEA A DOUA
NEVOILEFUNDAMENTALE
ale fiintei umane ~i probleme de ingrijire
.:"
~
IIIIIIIII"IIIII
II
r .•..
.' ._,~.•_."'Jo1jN'./' .•~••tr:.,J-,jI.i"~:Il}L'(j-'~.::,;4~~
:"
I"Ii~,. .
I,....,i
I~:.;,,
!:i/,'
lil".':::;',:1
I'.'"''.1Ii
i.l,~
I.'.,!' •.•.."',....,r.,""iF'
11::\1":,1... !.
;.jl
11"\'Illi
fl'ltIj1il"1M.. 1"
I.• I}
c-;;: '". ~.~ ~. ~..•~ .'~-: I.' "~~=-:.~.;:}'=,_,~",;:_~_
~~!:it~t
~)t!c.t:~,~j
;'f,
W~g1.
f~~~;'
t:i~.
~q~,l,;:;~f""
~;;~.
~:
~;.
~,
\t':
~It.1/
i~'~;ift{
[~if;
"Respiratia coree/a es/e Ie felde necesara ca $i hrana'~
(Vechi proverb hindus)
1. NEVOIA DE A RESP!RA$1 A AVEA a BUNA CIRCULATIE
A.RESPIRATIA
Defini~ieA respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul diri mediul
inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, $i de a elimina dioxidulde carbon rezultat din arderile celulare.
I. Independenta in satisfacerea nevoii d~ a respiraEste determinata de mentinerea integritatii cailor respiratorii $i a mU$chilor
respiratori, de functionarea lor efidenta.Etapele respiratiei:
"a) Venti/alia' -r€prezinta. patmnderea aerului incareaf cuoxigEm'in-plamani $ieliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon. Ventilatia are doitimpi: inspiratia $iexpiratia; ea este influentata de:- permeabilitateacailor respiratorii;- concentratia oxigenului in aerul respirat;- maturitatea centrului respirator bulbar;- expansiunea cutiei toradce;- functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia.
b) Difuziunea gazelor- este procesul prin care oxigenul din alveoiele pulmonaretrece in capilarele perialveolare $i CO2 din capilare trece in alveolele pulmonare.Este influentata de:
- diferenta de presiune a O2 In aerul alveolar $i concentra(ia O2 din SElnge;- starea peretelui alveolar;- marimea suprafetei alveolare
77
II
I
I
I
I
II
I
IInterven1=iile asistentei pentru men1=inereaindependen~ei I
in satisfacerea nevoii- exploreaza deprinderile de respiralie ale pacientului-invata pacientul: I
- sa fad\. exercitii respiratorii- sa faca exercitii de mers, de relaxare- sa aiba posturi adecvate, care sa favorizeze respira!ia- sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta, tabagism, mese Icopioase)
79
- - reprezinta numarul de respiratii pe minutFrecvenlarespiraliei - este influenlata de varsta $i sex
la nou-nascut - 30-50 r/minla 2 ani - 25-35 r/minla 12 ani - 15-25 r/minadult -16-18 r/minvarstnic -"15-25 r/min ,-' '-~.~;-
Amplitudinea - este data de volumul de aer care patrunde $i se elimina dinplaman la fiecare respira!ie. Din acest punct de vedererespiratia poate fi profunda sau superficiala;
Ritmul - reprezinta pauzele egale dintre respiratii, deci, respira!ia esteritmica;
Zgomotele - normal, respiratia este Iini$tita; in somn, devine mairespiratorii zgomotoasa (sforait);
5imetria - ambele hemitorace prezinta aceea$i mi$care de ridicare $iml~carilor coborare in timpul inspira!iei $i expiratiei;respiratorii
Tipul de - sunt trei tipuri de respiratie:wspiraJie - costal superior, intalnit la femeie, prin ridicarea partii
superioare a cutiei toracice, datorita maririi diametruluianteroposterior in timpul inspiratiei;
- costal inferior, intalnit la barbat, prin marirea diametruluilateral al cutiei toracice;
- abdominal, intalnit la copii $i varstnici, prin marireadiametrului vertical al cutiei toracice;
Mucozitali - mucoasa respiratorie este umeda, secretii redus8, Itransparente, dense;
Tusea - -teprezinta o8l1piratie forjutG; prin care seelimin3.'secrctiilc ,dincaile respiratorii; este un fenomen de protec!ie alorganismului,
r~.
78
- Mediul ambiant - procentajul adecvat de oxigen (21%) dinaerul atmosferic favorizeaza respiratia; mediul poluat, incarcatcu particule microbiene, chimice, influenteazanegativ respiratia;umiditatea aerului inspirat de 50-60% creeaza un mediuconfortabil;- Climaiul - influenteaza frecventa respiraliei; calduradetermina cre$terea frecventei, frigul - scaderea frecventei;vantul perturba respiralia; altitudinea, prin rarefierea aerului,determina cre$terea frecventei;- LocLiIde munca- prin poluare chimica sau microbiana, devineun mediu nefavorabil bunei respiratii;
- Varsta - la copii, numarul de respiralii pe minut este mai mareca la adult;- Sexul - la femei se inregistreaza valori ale frecvenleirespiratorii la.limita maxima a normalului, la barbati !a limitaminima;- Statura - la persoanele mai scunde, numarul de respiratii peminut este mai mare decat la persoanele inalte;- Somnul- in timpul"somnului, frecventa respiraliilor este maiscazuta dedit in timpul starii de veghe;- Postura - pozitia corecta a toracelui permite expansiuneaplamanului in timpul respiratiei. Individul sanatos poate respirain ortostatism, $ezand, culcat. Pozitia care favorizeazarespiratia este cea $ezand $i ortostatica, prin contractiacorespunzatoare a diafragmei;- Alimentalia - influenteaza menlinerea umiditatii cailorrespiratorii $i prin aportul de glucoza favorizeaza 0 bunafunclionare a diafragmei $i a celorlalli mU$chi respiratori;- Exercljiul fizic - influenteaza frecventa respiratiei. per-soanele neantrenate dau semne de obosealala un efort mai micdecat cele antrenate;----------------- Emo.tiile-lnfluenleaza fre.cvenla$i amplitudinea respiratiei; I
aeeea"$iinfluemlifo illtplMsul, r~sul; -" .,.-" .. ~.-;.,-
Factorisociologici
Factoribiologici
Factorii care influen1=eaza satisfacerea nevoii de a respira
Factori'psihOlogici
c) Etapa circulatorie - consta in conducerea O2 prin vasele arteriale la lesuturi I.~ Manifesta,; de independenta ~I'$i a CO2 adus de la lesuturi, prin vasele venoase, la plami'm, pentru a se elimina.~: _----,.----------------------- I
Este influenlata de:- cantitatea de hemoglobina din sange;- debitul cardiac;- numarul de hematii;- permeabilitatea relelei periferice arterialed) E:tapa tisulara ~. reprezinta schimbul de gaze dintre sange $i;,;suturi, cu
ajutorul unui sistem enzimatic complex.Asistenta medicala face observatii privind etapa ventilatorie a respiraliei.
L.
,"-',_,"",C ... ...• , , _.• _M. ' •.. '",~~" •.' ."'~".<"~._~" '""'...~" .,..",._,'",'.',-'W,i••.. >..,".,.•.",••,.•'.'•••.,", ,.,•.•., .." •.,.,•."••,"••" ••.•.....•.•, .••..•.." •.",..N'.... ., .....•• ".••"" ..,....w.,;,..,~.. ~
••. ~:- .•. '\.:;';",,;.",:'"".•....-=:-"
80
Prezentam trei probleme de dependenta:
15"15"
I
Manifestari de dependen~a
- pozitie fortata, cu bratele atamate pe langa corp, bolnavulstand :;;ezand (pozitie care favorizeaza respiratia)
- oprirea respiratiei
- reducerea frecventei respiratiei
- cre:;;terea frecventei respiratiei
- respiratie superficiala sau profunda
- patrunderea unei cantitati mari de aer In plamani
- patrunderea unei cantitati mici de aer In plamani
R1
- tegumente vinete la nivelul extremitatilor: nas, buze, labulurechii, unghii
- sunt de diferite tipuri: crepitante, romflante, sibil ante
ortopnee
Tuse
Apnee
Bradipnee
Tahipnee
Amplitudinemodificata
Hiperventi-latie
Hipoventi-latie
2. Dispneea
Mucozitati(sputa)
- expiratie fortata, ce permite degajarea cailor respiratoriisuperioare de secretii acumulate
- hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala, provenind de lanivelul cailor respiratorii - p'amani
- amestec de secretii din arborele traheo-bron:;;ic, formate dinmucus, puroi, sange, celule descuamate
respiratie din ce in ce maiDispnee de frecventa ajunsa la un gradtip Che~q:'le'=", . 'maxim; dupa care. frecventaStokes scade treptat:;;i este urmata
de 0 perioada de apnee.Ciclul se reia
- inspiratie lunga urmata de 0expiratie fortata, apriee. Ciclulse reia I
Hemoptizie
DispneeKi.ismaul
Cianoza
Zgomoterespiratorii
Se manifesta ca 0 respiratie anevoioasa. Este provocata de numeroase cauze;mai frecvent, de bolile inimii :;;i ale plamanului, dar :;;i alecailor respi-ratorii supe-rioare. Aerul patrunde cu greutate in plaman, avand drept consecinta oxigenareadefectuoasa a tesuturilor :;;iacumularea de CO2 in sange. Pacientul este anxios.
~~i
II. Dependenta in satisfacerea nevaii
Surse de dificultate,care determina nesatisfacerea nevoiide a respira
in satisfacerea nevoii, se manifesta urmatoarele probleme:1. Alterarea vocii;2. Dispneea;3. Obstructia caiior respiratorii.
Disfonie - tulburari ale emisiunii vocale, interesand inaltimea,intensitatea :;;i timbrul vocii. Se mani.festa sub forma deragu:;;eala, voce stinsa, voce aspra.
Afonie - imposibilitatea de a vorbi.
Senzatia de - lipsa de aer 'i-
sufocare
1. Aiterarea vocii ~.,.' ,.". •••••. ,'''' • .'0 ~<'.. !\t:.
Poate ficauzata de procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare - Inas, faringe, laringe, dar :;;ide prezenta alergenilor din mediul inconjurator. lif
~;Manifestari de dependen1:a ~.
III,~>~
Surse de - alterarea mucoasei nazale, faringiene, bron:;;ice, traheale sauordin fizic parenchimului pulmonar; tabagism;
- obstructia cailor respiratorii; obezitatea; bandaje toracice;dezechilibru hidroelectrolitic; durere;
Surse de - anxietatea; stresul;ordin - situatia de criza;psihologic
Surse de - aerul poluat, umed;ordin - altitudinea inalta;sociologic
Lipsa - cunoa:;;terea de sine;cunoa$terii - cunoa:;;terea mediului ambiant;
i - cunoa:;;terea altor persoane.-
I;I:I.•'.'...•,.:..."
I
I•..........,..~o
Ilit'~.....f..:'!.
ItlL
I~l~I~.~.'~I~
.!,I..•~.I.•...:.I'I~..'~:.;...''lI~
.;:f'-':r, ~:
I!jlj~~,~~.
:.(;'
Q-'L
I
II,
- la nivelul plamanului $i bronhiilor- invata pacientul sa tU$easca, sa expectoreze $i sa colectezesputa !I- umeze$te aerul din incapere cu apa alcoolizata I- aspira secretiile bron$iee, daca este cazul I- invata pacientuJ sa faca gimnastica respiratorie 'I- asigura pozifia$ezarid sau sE)m'i$ez~nda' pacientilor cu .'dispnee '- invata pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare (fumat)- administreaza tratamentul prescris: antitusive, expectorante, IIbronhodilatatoare, decongestionante ale mucoasei traheo- Ibron$ice
83
- asigura pozitie antalgica- invata pacientul sa utilizeze tehnici de relaxare- pregate$te psihic pacientul, in vederea oricarei tehnici la careva fi supus (punetii, examene radiologice, endoscopice)
Oprireaepistaxisului
Pacientul safie echilibratpsihic
Pacientul saprezinterezistenJacrescuta tajade infecjie
Pacientul saprezinte cairespirator'llpermeabile $io bunarespiralie
Pacientul safie echilibratpsihlc
- a$aza pacientul in decubit dorsal, cu capul in hiPerextensiel- comprima cu policele, pe septul nazal, nara care sangereaza Itimp de 5-10 minute 1- aplica eomprese reci pe frunte, nas sau ceafa- recomanda pacientului sa nU-$isufle nasul I
'J.~aci~U1tul sa ,,-_~a nivelul fa:i?ge/~i~i la:ingelui I'J'-t',ezmte mu- - umeze$te aerul din rncaperecoase respi- - recomanda pacientului repaus vocal absolut •r~torii umede - favorizeaza modalitati de comunicare nonverbala$i integre
Pacientul sa - intrerupe alimentatia solida Iinghita tara - recomanda gargara cu solutii antiseptice Iditicultate - alimenteaza pacientul cu lichide caldute
- pregate$te psihic pacientul, in vederea aplicarii tehnicilor de Iingrijire $; in vederea aspirarii secretiilor bron$ice 1- invata pacientul sa evite schimbarile bru$te de temperatura $i Ide asemenea, aglomeratiile
~,
~
JIIj"m
I•• f_-
~:
~
I~it
~~'
~~,
g~~~~,
~,
m
- Interven~iile asistentei -
82
Manifestari de dependen~a
Pacientul cu deficienje respiratorii.. - - ,'-,.. _.~ - n,;",,,
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME $1 DELEGATE
Pacientul sa - la nivelul nasuluirespire Iiber, - indeparteaza secretiile nazalepe nas - umeze$te aerul din incapere
- asigura un aport suficient de lichide pe 24 de ore,
Pacientul sa - educa pacientul pentru a folosi batista individuala, de unicanu devina folosintasursa de - educa pacientul pentru a evita impra$tierea secretiilor nazaleinfeetie
3. Obstruc~ia ciiilor respiratoriiPoate fi produsa de procesele inflamatorii ale cailor respiratorii, dar $i de
prezenta unor corpi straini, patrun$i accidental in caile respiratorii - indeosebi lacopii - ca $i de deformari ale nasului.
------>' ;;c;::.... '1.."
Respiralie - bolnavul respira pe guradificila penas
Secrelii - secretii mucoase, purulente sau sanguinolente, careabundente impiedica respiratianazale
Epistaxis - hemoragie nazala
Deformari ale - deviatie de sept, traumatismenasului
Stranut - expirare fortata
Aspirajie pe - smiorcaitnas
Tuse - eu tarC\cter de tuse useata sau umeda, persistenta._. -
Cornaj - zgomot inspirator cu caracter de $uieratura, auzibil de ladistanta
Tiraj - depresiune inspiratorie a partilor moi ale toracelui
I I suprasternal, epigastru, intercostal
,
b) TENSIUNEA ARTER/ALA
Factorii care influen~eaza tensiunea arteriala
- ••.•";:!;-:::< •••
•••• ~'~n >,~;.>."':"';;L",~:"C:;,-.i'~jl:'7..t:iI')f ••1Ji:1'U)<,.f!;
1£.2.",~.
O~
Manifestarile de independen~a
- varsta - tensiunea este mai mica la copil $i cre$te pe masurace Inainteaza In varsta; se stabile$te ia adult; cre$te U$or lapersoana varstnica
- somnul- tensiunea arteiiala In timpul somnului este mai micadecat In perioada de veghe
Factoribiologici
Frecvenfa Reprezinta numarul de pulsatii pe minut- la nou-nascut 0 130-140 pulsatii/minut
'AAM - la copilul mic 0 100-120 pulsatiilminut- la .~0 ani '0 90-100 pulsatii/minut
.. ,' ;.,'.N •.€""""- . -'. ,~< " ~ .,~- la aduit 0 60-80 pulsatiilminut
Sfigmograma- varstnic c: peste 80-90 pulsatiilminuta) anacmta; b) catacrota; c) inflexiune dicrota
Ritm - pauzele dintre pulsatii sunt egale, puisul este ritmic
Amplitudine - este determinata de cantitatea de sange existenta In vase(volum) - este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima
- la arterele simetrice, volumul pulsului este egal
Tensiunea - este determinata de forta necesara In comprimarea arterei,pulsului pentru ca unda pulsatila sa dispara
,
Celeritatea - reprezinta viteza de ridicare $i coborare a undei pulsatile
Coloratia - coloratie roz a tegumentefor inclusiv a extremitaliiortegumentelor - tegumentele sunt calde
Reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra perelilor arteriali.Factori; care determina tensiunea aJieriala:- debitul cardiac- forra de contraclie a inimH
,. ..:..elasiicltatea $1caiibrulv~selor .••.- '7=..~~~- vasc6zitatea sangehirTensiunea scade de la centru spre periferie.
jI
I~....i.~.
~.
~'f1
1-.)....'.'}
"
III'I""j
",';':/Y.iX",~;ifJ6,:>;;,>::;-;\. (:<)'/;;\'~
"Fiecare are varsta arterelor sale. "(Cazali)
Defini~ie
B. CIRCULATIA *
84
Factorii care influen~e;azapulsul
I. Independenta in satisfacerea circulatieia) PULSULReprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se comprima pe un plan osos
$i este sincrona cu sistola ventriculara. Pulsul ia na$teredinconflictul dintre sangeleexistent 1n sistemul arterial $i cel Impins In timpul sistolei. Acest conflict seexteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.
Circulatia: estefunclia'pfH~"care se realizea~u' mi$carea .sangelLi in interioru!vaselor sanguine, care are drept scop transportul substantelor nutritive $i aoxigenului la lesuturi, dar $i transportul produ$ilor de catabolism de la lesuturi laorganele excretoare.
Un rol important II detin sangele $; limfa, cuprinse 1nsistemul circular, $i inima,1nconditiide integritate anatomica $i funclionala.
Asistenta medicala supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului $i atensiunii arteriale.
Factori - varsta - la copilul mic, frecventa este mai crescuta decat labiologici adult; de asemenea, la varstnici
- ina/limea corpora/a .- persoanele mai scunde au frecventapulsului mai mare decal a celor 1nalte- somnu/ - frecventa pulsuJui 1n timpul somnului este mairedusa
p-'" - alimentalia_-::ln tirnpl)Ldjgestiei, frecventa pulsull)icre$te ."' •. -, ....•. '" i,-,":"', . '", ~ ,'''._' •• -.c••• ,., ••••..,.;....., , .'...... .' "- ___ ,_:' .; __-., • .,. ,_, ." •• 1. ••••
- eforlulfizic -.determ.ina cre$terea frecventei pulsulu;, carescade dupa Incetarea efortului
Factori - emolHio ) •psihologici - pl~n~ul produc cre$terea frecventei pulsului
- manra
Factori 1- mediu/ ambiant - prin concentralia In oxigen a aerului inspirat,sociali influenleaza frecvenla pulsului
'Deoarece in practica ne inti\lnim frecvent cu situalii in care modificarile respir<:ito(iidetermina $imodificari ale parametrilor cardiovasculari (puis, tensiune arteriala) $i invers, am considerat necesar satratam nevoia de a avea 0 buna circulalie lmpreuna cu lnsa$i nEJVoiade a respira.
..,..•... ;
! I~~,i,'::!,I"
~\ " •..'.",';.'-" ..,\. ,',i"11 .....,,: ;",(':
:;",',.;
li'l~&;:)..(1'
~~r
~tIIIi!:
:'T{::~ :
I:!t'
::::'i"::
,",'
,(!~:
I'.!.••'o'.."....•.""1;;;'!:t;
I:..:.,....".'""':..,,,'.:.....,,i'i"
~1'"!l~'I'..''.,,':::~:;
,-;.:
Ill.i
Ii.'...",l~:::];1.
I:;;(,'i
li!i'_::
_I
I
II
I
II
I
\1:1
I:1
I
.1
87
Circula1=ia inadecvata
Manifestari de dependen~a
II. Dependenta in satisfacerea nevaii
Surse de dificultate care determina nesatisfacerea nevoiide a avea 0 buna circula~ie
';duca padentul:- pentru asigurarea conditiilor igienice din Incapere (aerisire)- sa-~i mentina tegumentele curate, integre
" -:-sa ai~a 0 alime~ta!i~echilibrata, fara e,x,cesdegra~imi, de c10rurade sodiu II. '- sa eVlte tutunul, cO;lsumul exagerat de alcool '- sa evite sedentarismul- sa poarte ,mbracaminte lejera, care sa nu stanjeneasca circulalia
De ordin fizic - alterarea mu~chiului cardiac, a peretilor arteriali, veno$i;lobstructii arteriale; supraincarcarea inimii
De ordin - anxietatea, stresul, situatia rJ:.' crizapsihologic
Lipsa - cuno~tinte insuficiente despre alimentatia echilibrata, despre jcunoa~terii sine, despre altii, despre obiceiurile daunatoare
Tegumente - red, palide, datorita irigarii insuficiente a pielii Imodi,ficate - cia.nQtic?~.-:- C9IQr~tig'yiolacee a unghiilor, buzelor, lobuipi I
urechii.., ... I
Modificari de - tahicardie = cre~terea frecventei pulsuluifrecventa a - bradicardie = scaderea frecvenlei pulsuluipulsului
!Modificari de - puis filiform, cu volum foarte redus, abia perceptibilvolum al - puis asimetric - volum diferit al pulsului la artere simetricepulsutui
Modificari de - puis aritmic = pauze inegale Intre pulsaliiritm at - pulsdicrot = se percep doua pulsatii, una puternica $i altapulsului slaba, urmata de pauza
I'.'..I).'::':'~IItI.m'
, IJ"
'Iii .,
I:.
II..:....•.:.••,.
I".,,':.,
T.A. min.
75-90 mrriHg
50-60 mmHg
60-65 mmHg
60-75 mmHg
peste 90 mmHg
75-90
100-120
90-110
peste 150
115-140
T.A. max
T.A. min = T.A. max. +1 sau 22
86
4-11 ani
adLift
varstnic
1-3 ani
12-15 ani
Varsta
Ex.T.A. dif. = T.A. max. 140 - T.A. min. 80 = 60 mmHg
- frigul produce vasoconstrictie, ded ~i cre~tereatensiunii arteriale
- caldura produce vasodilatatie, ded ~i scadereatensiunii arteriale
Manifestari de indepe;ft1den~a
Variatia valorilor tensionale la 0 persoana normotensivaJ24h
- emojii/e: .bucuriile, anxietatea determina cre~terea tensiuniiarteriale
- c/imafu/:
Tensiunea maxima seobline in timpul sistoleiventriculare
Mentinerea raportuluiintre T.A. max.~i T.A. min.
Tensiunea diferenlialareprezint~i diferenfaT.A. max. T.A. min
Factoripsihologici
Factorii sociologici
Tensiunea minima seI ob!,ine in !!mpul diasto!ei 'I
,'11
i!'11:11
I::~i:IIIjliiL}
iI~1
1~;'i..:" I
i
rJi..i:.'.•...(,........ - acavitatea - d;ur~a.produce0 cre$lete a tens.;unUartef;a!e;de ~.i .Irtterven~ii1e asisten.tei pe~trLl men~nerea independente; I!:,!~:,,, asem~nea, efortu.1fl~l~ produce. ~re~terea tenslun~1artenale, cu I clrcula~lel sangume1,1::::'.' revenlrea la valonle Inltlale dupa Incetarea acestUia "
'li!i:~lig: 200::i:li1,,'. r serviciu acas~ scad
~lt::~1l.•.:.0.~.j M ~iiii!!!
r.x~~~ __m -'.,".•• _"w .••••, .•••••~ •• ;i'-'f.~•.'.
nn
- Interven~iile asistentei -Pacientui cu circulatie inadecvata
- inainte $i dupa administrarea medicamentelor care au efectasupra sistemului respirator $i cardiovascular (ex. digitala)- inainte $i dupa efectuarea interven(iilor de ingrijire care pot in-fluenta func(iile vitale (ex.: mobilizarea pacien(ilor imobiliza(i lapat timp indelungat)
- sa pregateasca material ;i'instrumentar corespunzator ~i In ,.stare de func(ionare- sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic (pozi(ie co-respunzatoare $i in acela$i timp comoda pentru pacient)- sa pregateasca psihic pacientul (saexplice tehnica, sa-Iconvinga de necesitatea efectuarii ei $i sa-i solicite cooperarea)- sa asigure condi(ii de microclimat care sa nu influenteze func-tiile vitale (Iini$te, temperatura optima, umiditate corespun-zatoare)- sa cunoasca varia(iile normale ale functiilor vitale, In func(ie desex $i varsta- sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului ~i trata-mentele prescrise (unele modifica functiile vitale)- sa respecte frecventa de evaluare a func(iilor vitale In raport'cu starea pacientului- sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilorvitale
- ceas cu secundar- creion de culoare verde sau pix cu pasta verde- foaia de temperatura
- a$ezarea pacientului In decubit dorsal, fara a explica tehnicace urmeaza a fi efectuata- plasarea main!!, cu fata palmara pe suprafa(a toracelui
- evaluarea functiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al i'cevotu(ieiISOlii,al apatitieiur'lor cbmplicatli '$"afprognosticului- tipul respiratiei- amplitudinea mi$carilor respiratorii- ritmul- frecventa
Observarea ~i masurarea respira~iei
Rolulasistentei inmasurareafunclii10rvitale
Seop
Elemente deapreciat
Materialenecesare
Interventiileasistentei
_ hipertensiune arteriala =' cre$terea T.A. peste valorile normale_ hipotensiune arteriala = scaderea TA sub valorile normale_ modificari ale T.A. diferentiale = variatiile T.A. max. $i T.A.min. nu se fac paralel- T.A. diferita la segmente simetrice (brat stang, drept)
-:,;cadereacantitatii de oxigensfuj5ang~- dimit:luareacantitatii de oxigen in~suturi
Cand semasoarafuncliilevitale
Tehnicide evaluare ~ring•..ijiri asociate nevoiide a respira ~i a avea' a bilna circulat:ie
Evaluarea func~iilorvitaleFuncfiife vitale includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala $i temperatura. Ele
sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boata.
_ cand intervine 0 schimbare in starea de sanatate a unei per-soane_ cand este admis intr-o unitate spitaliceasca (Ia internare, petoata perioada spitalizarii $i la externare)- inainte ~i dupa proceduri invazive de diagnosticI - Inainte $i dupa interventii chirurgicale
Hipo~H~po~
Modificari aletensiuniiarteriale'
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME $1 DELEGATE
Pacientul sa - invata pacientul:prezinte • sa Intrerupa consumul de tutun, alcoolcirculatie • sa aiba alimentatie bogata in fructe, zarzavaturiadecvaUI • sa reduca grasimile $i c10rurade sodiu din alimentatie
_ administreaza medicatia prescrisa: tonice cardiace, antiarit-mice, diuretice, vasodilatatoare, hipotensoare, antianginoase,anticoagulante- urmare$te efectul medicamentelor_ aplica tehnici de favorizare a circulatiei: exercitii active, pasive,masaje
Pacientul sa _ informeaza pacientul asupra stadiului boli! sale, asupra gra-fie echilibrat dului de efort pe care poate sa-I depuna, asupra importanteipsihic continuarii tratamentului medicamentos
-
IT..-•...Ii .I,'.,',
~_'JH.:j,.
•... '..•.. :.,}::'I:,,:::,,:,;,!-,"'.:
!:,>::;:;:'.
, li!:!r1.~:':i-I,:!.;-:,
":,:;:'
il:':~!!i~'1":1',''',,ji!I!;'
~!Il!iil~;
I~"'!L;'"'\ ;i'l'ij',\;I, '1'11;;\:~~" Ji,I!!!l'1,\ !1':'1~:11:'\1. i,..i.•,...i,!....i;.,.. ,'.•.. , ...( 1:1;1"~
./-!'"t ,,1'1.".1,. ;:;'1.., .'.l~~.;; 1'1..::~~.:i...,.I...'I/'....,...'.'....'.,',
" "'H'~;'I ~:I,II: .•'. :.l.I;~""
." :1"1.'.-.". 'II'~'"''li.lt
I:I!'.•...••.•..-••:.•••.•.
"'-,":i:: .. :'"
Il~:'~;::"':;',,"II::.'..!'.'.'. ;.\1.:;,.i,"
Ziua "
4( 51 61 7I 81 91 '101 111 121 131 141
Zile de boala 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11D R T.A. P T D S D S D S r S D S D S D S D S D S D S r ~
3000 60 30 160 41°
2500 50 25 h40 40°
2000 40 20 100 38°
1500 30 15 100 38°A --I
1000 20 10 80 3r IF
'" ", i,- ~\ ~.~.".. C V IV .. ,~:' ; ; :- ,~.'.,1-, •
500 10 5 60 36°
0 0 0 40 35°I
.•••••••••. 1
I~I
IIIIi, J
1,1. !
I
-11'1
1,1
II
I1\l~
~' 'I. . l8-pediOSJ - tibial ,
. 00
:.=~:>
radial
Masurarea pulsului
Fig. 1- Locuri de masurare a pulsului
91
- temporal
-- femural
-apical
- numararea inspiratiilor timp de un minut- consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de tem-peratura (fiecare Iinie orizontala a foii reprezinta doua respiratii)- unirea cu 0 Iinie a valorii prezente cu cea anterioara pentru ob-tinerea curbei
- Tn alte documente medicale se poate nota cifric valoarea ob-tinuta, cat $i caracteristicile respiiatiei: ex.:
Rs= 20respiratii/minut
RD=18 respiratiilminut de amplitudine medie, corespun-zatoare, ritm regulat
- aprecierea celorlalte elemente ale functiei respiratorii se faceprin simpla observare a mi$carilor respiratorii
1- evaluarea functiei cardiovasculare
- ritmicitatea- frecventa- eeleritatea- amplitudinea
\/.
Scop
Elemente deapreciat
~
• NOTA:Pentru foile de temperatura Tn care respiratia este Tnscrisa cu valori ce cresc dincinci In cinci, pentru fiecare linie orizontala se considera 0 respiratie.
r:",".,"~
r;~,:
f~,
fo1("
~Il;:~.
I~.
Ii
I:~;r£
iI:II~.~.Ii~,
t'>. 'J"V'''.;',~.'\: j\ ,',:,.,<'"\,...:'I..•••.-;,.fi1,,.~-t..,
90
NOTAREA GRAFICA A RESPIRATIEI
- t;"JlO";'l'I:'J~;"J:::""I"i,.,,;:,'''':,.,;;,> _,: -,' ; ,"~ •• ,.;",!-" '., ,'J':."" .!~"(~'_i ., ~;,"~;"i.:x';NJ...'i:1'l'~fJ\i:~';.'~'/x~':,""',,','.'~
{--<."'.,.,,, ....••.',' ..•,.''''',.,. ".",',.h)"..!~,',.";, '>:...,..,'~""",_,~.,,,.,,.,,,,~_
Ziua 41 51 61 7I 81 9I ill1 111 121 Dl 141
Zile de boa/a 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
0 R T.A. P T D S D S D S [ S D S D S D S D S D S [ S [C
3000 60 30 160 41°
2500 50 25 40 40°
,
2000 40 20 100 38°.
1500 30 15 100 38°
- """ It.
1000 "20 10 80 37" .,v .C', \. .. ~." ;
500 10 5 60 36°
0 0 0 40 35°
Locuri de - oricare artera accesibila palparii $i care poate fi comprimatamasurare pe un plan osos: artera radiala, femurala, humerala, carotida,
temporala, superficiala, pedioasa (Fig. 1)
Materiale - ceas cu secundarnecesare - creion ro$U sau pix cu mina ro$ie
Interventille - pregatirea psihica a pacientului ' "',.:J ..:;,.'='"
Iasistentei - asigurarea repausului fizic $i psihic 10-15 minute
- spalarea pe maini- reperarea arterei- fixarea degetelor palpatoare pe traiectui arterei
I - exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful de-getelor- numararea pulsatiilor timp de 1 minut- consemnarea va!orii obtinute printr'un punct pe foaia de tem-peratura, tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezintapatru puisatii- unirea valorii prezente cu cea anterioara cu 0 linie, pentruobtinerea curbei- consemnarea In alte documente medicale a valorii obtinute $ia caracteristicilor pulsului
•.. Ex.: 12.11.1996 Po =80lminut
Ps = 90lminutpuis regulat
Fig. 2 - Tipuri de tensiometre
Q':t
Masurarea tensiunii arteriale
- evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii,rezisten1a dt3tl'HmInata d(3 ~1.f!,sticit9tea &j,,9alibrul vase lor) _.
- tensiunea arteria!a sistolica (maxima)- tensiunea arterial a diastolica (minima)
- aparat pentru masurareatensiunii arteriale:
- cu mercur Riva'Rocci- cu manometru- oscilometru Pachon- stetoscop biauricular- tampon de vata- alcool- creion ro$U sau pix cu
mina ro$ie
Scop
Elemente deevaluat
Materialenecesare
I
'I.r
J-
nil
NOTAREA GRAFICA A PULSULUI
I
II
Ii,~;.'
I
I
I.
'Ii
I,] .
I!'-...•.j....•.y!:"[:':'
Ii!';:
11;
I'L.
"..'.:..'.'b:1:'."
il'.,
i!ll
I.I~••,.•,:,r~,i".,~I!i
~
~}..illl'11\'1'
I'J!!'I~:. 11!li:.':.,..
"
I"" :;I:"i_: !T.
..,.
I.~.
III
I
II
I
1,,-,
II
I
95
NOTAREA GRAF/cA A TENSIUNII ARTER/ALE
Zkffl --, :11 51 61 7I 81 91 101 TIl 121 131 14IZile de boata 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 110 R T.A. P T D S D S D S [ S D S D S D S D S D S'[ S [£
3000 60 30 160 41°
2500 50 25 140 40°
2000 40 20 100 38°,.
1500 30 15 100 38°
1000 20 10 80 37°'.' '''-. ~,,; ; . ...., ."..-',.~ .C:;.;" '.
,-
500 -10 5 60 36° -
0 0 0 40 35°
~.liZ).
~~.
1
1ft.',:
-:'
i,;::
Ii
I"'.
I;~
membrana
Fig. 3 - Sleloscopul biauricular
- se pompeaza aer in man-$eta pneumatica, cu ajutorulperei de cauciuc pana ladispari!ia zgomotelor pulsa-tile
- se decomprima progresivaerul din man$eta prindeschiderea supapei, pana
'-.Gandse r;lfitcepe priC',,;,.h:zgo-mot arterial'(care reprezintavaloarea tensiunii arterialemaxime)
- se retine valoarea indicatade coloana de mercur sauacul manometrului, pentru afi consemnata
~ se continua decomprimarea,zgomotele arteriale deve-nind tot mai putemice
94
Fig. 4 .- Aplicarea man~eleilensiomelrului
man~eta
arterahumeralii
artera radialii
a. pentru metoda auscu/tatorie- pregatirea psihica apacientului
- asigurarea repausului fizic$ipSihictimp de 1? minut\3
- spalarea pe maini- se aplica man$eta pneu-matica pe bratul pa-cientului, sprijinit $i inextensie (Fig. 4)
- se fixeaza membranastetoscopului pe arterahumerala, sub margineainferioara a man$etei
- se introduc olivele steto-scopului in urechi
- palpatorie- auscultatorie
"'~;" ~,';~_:"'~:'-"
!1 ;.,,~;.
Metode dedeterminare
Interventiileasistentei
---'-V,-
'"'OC""'''"W •..•.''' .•?NC., .•" •..,;,>C«';.'F.'' ..''-NMN1Ca..W''''.,;;.:b,",0'."'(".".-"'0;>:,<.(." •.-,.00"'.;"'''''-;.''''''''''-'''''«'''''''ce.c.',,', ..•. '," ', ...•h .,,,.,, ••• ,...... ' ",' •• ,,',".'.""- ,"J,"""".""""",,,,,,,,.,,,",",,',,, 'M',' .•', ,c,,,.wC"'''',",'''.'''.'J'.'''~,,,,,.,.m~'N<""." "".M"W-"-,"" w ••.".••..•.'''',., __'''".,_".,~ .•" .•,•.•,•••••,.• " '••',__..•.•.•,.•,,,,'""••. ' .,,,"" ._._ •.•.'••..•__••..•••_I,~.,
------~----[!~ - I
;;:;:;;""'i
DRENAJUL TORACfc
n.,.
- mainile pacientului sunt plasate cu fata palmara, pe abdomensub coaste- se roaga pacientul sa inspire adanc pe nas, cu gura Inchisa,sa stea relaxat, sa nU-$iarcuiasca spatele, sa sesizeze ridicareaabdomenului- In timpul expiratiei pacientul I$i va contracta mU$chii ab-dominalr;-vatine buz~le STranse $i se va concentra asupracoborarii abdomenului- timpul afectat exercitiului va cre$te progresiv de la 5 minute, la10 minute- exercitiul va fi efectuat de 3-4 orilzi- dupa Invalarea exercitiului, pacientulll poate efectua $i In po-zitie $ezand, ortostatica sau In timpul mersului
INCITATIA SPIROMETRICA
- cuprinde una sali mai multe recipiente din plastic, continandbile colorate- pacientul se a$aza In pozitie $ezanda- se introduce piesa bucala In gura pacientului, care va strangebuzele In jurul ei- se solicita pacientului sa inspire profund $i lent pentru a ridicabileIe $i a Ie face sa pluteasca cat mai mult timp (de la doua la$ase secunde)- se scoate piesa bucala $i se expira normal- Inainte de repetareaprocedurii, pacientui se va relaxa $i varespira normal
- este prevazut cu un burduf care se ridica la un volumpredeterminat- procedura cuprinde etapeie prezentate anterior
" .•• ~" ~ " ~-,-" ••.•• -~'~~'''. ~.".- •. ' .• - .;.'<;'. .~l. '::••-:-,.,-.
- drenarea lichidelor, sangelui sau aerului din cavitatea pleurala$i restabilirea unei presiuni negative care sa faciliteze expan-siunea plamanului
- sistemul de drenare sa fie perfect Intretinut, tuburile sa nu fieobstruate- respectarea normelor de asepsie
- cu un flacon de drenaj (Fig. 5):- este cel mai simplu
Spirometrude debit
.2:;,<1,;,:
Spirometrude volum
Scop
Conditiiesentiale
Sisteme dedrenaj
Inter\len~ii penti'"O men1>inerea '0
sau favorizarei!f expansiunii pulmonare
EXERCITI/ RESPIRA TORI!
Respiratiaprofunda
96
. _. " ••. ~.~~.,•..,"".'",,",.,~,i,'.~".,., ;."' ..',:1;J"";''')''';':;''~-''..'.£".,;, .•:''';:;~.~ol\C~:--'';~,'';,~l\'\.:;;'l;,~;r"",,:;,"~'•.• _,,,.,.. " • '•• ',~..,,,,~,.,,,:~:•..~'•••
- se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau deacul manometrului, In momentulln care zgomotele dispar,aceasta reprezentand tensiunea arte'riala minima
- se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu 0Iinie orizontala de cl,lloare rO$ie,socotindu-se pentru fiecareIinie a foii 0 unitate coloana de mercur
- se unesc liniile orizontal,e Cll Iinii verticale $i se ha$ureazaspatiulrJzlJltat' ., '_J;' " ~ ,. . .. '", , .
- In alte documente medicale se Inregistreaza cifric:Ex.: T.A. max.=150 mmHg
T.A. min.= 75 mmHg- se dezinfecteaza olivele stetoscopului $i membrana cu
alcoolb. pentru metoda palpatorie
- determinarea se face prin palparea arterei radiale- nu se folose$te stetoscopul biauricular- etapele sunt identice metodei auscultatorii- are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat realita-
tea, palparea pulsului periferic fiind posibila numai dupareducerea accentuata a compresiunii exterioare
c. metoda oscilometrica este descrisa in "Breviar de explorarifunctionale" de Lucretia Titirca, editia 1994
- favorizeaza oxigenarea $i ventilatia adecvata la pacientiianxio$i; cre$te volumul curent $i diminueaza spatiul mort- pacientul efectueaza 0 inspiratie profunda $i 0 expiratie pre-lungita, cu buzele stranse- este de preferat sa se execute In pozitie $ezand
Respiratia - pacientul este a$ezat In pozitie semi$ezand, cu gem-!nchiiflec-diafiagmatica tat!, sustinuti In regiunea poplitee cu 0 patura rulata '
III DE RETINUT:- man$eta pneumatica va fi bine fixata pe bratul pacientului- manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea- masurarea va fi precedata de lini$tirea pacientului- In caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a scoate man$eta de pe bratulpacientului-Ia indicatia medicului, se pot face masuratoricomparativela ambele brate
,I
II
II
II
IIIII
I
I
II
I
I
I
I
I1
,I
...1- ..
""I
99
- este eficace pentru functionarea sistemului mucociliar- la un pacient cu 0 hidratare adecvata, 0 tuse siaM poate U$ordisloca secretiile- se recomanda aproximativ 2000 ml Iichide/zi
- consta Inadal.;:;).Qrea vaporilor <:Ie?pa la aerL)I inspjrClt- pastreaza caile aeriene umede $i permite debarasareasecretiilor- se realizeaza cu pulverizatoare sau recipiente cu apa a:;;ezatepe 0 sursa de caldura
- consta Tn adaos de umiditate sau medicamente la aerulinspirat- se realizeaza prin pulverizare (folosind atomizorul) sau cuajutorul aerosolilor = un amestec de gaz cu un medicamentdispersat Tn particule sferice de ordinul micronilor (antibiotice,antialergice, bronhodilatatoare, expectorante)
- consta Tn lovirea peretelui toracic, cu mana, ritmic, pe toatasuprafata, timp de 1-2 minute-Incheietura mainii trebuie sa fie relaxata, iar cotul In flexie- pacientul este rugat sa respire lent $i adanc- toracele pacientului trebuie sa fie acoperit- este contraindicat la pacientii cu osleoporoza sau coaste frac-turate :;;i fa cei cu probleme de sang',ldre
- pacientul este rugat sa inspire adanc pe gura :;;isa expire lentpe nas- In timpul expiratiei se aplica cu mana pe peretele toracic 0presiune u$oara $i oscilatorie- dupa 5 expiratii pacientUi este incurajat sa tU$easca $i saexpectoreze- este contraindicata la sugari $i copiii mici
- este un procedeu pozitional care permite eliminarea secretiilor, - pozitia pacientului seschimbi!Ha 20'-30': .".
- decubit ventral cu perna sub abdomen- decubit ventral cu patul Tnclinat la 20°- decubit dorsal- decubit lateral drept- decubit lateral stang- pozitie $ezand
- la sfar$itul fiecarei pozitii pacientul este rugat sa respireprofund- se renunta la pozitiile In care pacientul prezinta disconforl saudispnee- este contraindicat la pacientii cu leziuni ale maduvei spinariisau cu hipertensiune intracraniana
Interven1=ii pentru mobilizarea secre1=iilor
Umidificare.a
Hidratarea
Nebulizarea
Tapotament
VibraJia
Drenajul'postural
~I
cis:
t~~;!~
~
~~~~
i
ft
If
Fig. 5 - Sistem de drenaj cu un flacon
6ljnl'" of.. '''''.~
- fu n cli onal itateadrenajului esteatestata de aparitiaunor bule de aer Tnlichidul din flacon
- cu doua flacoanede drenaj (Fig. 6):-.acest .sistemarE;l' .•.
avantajul masurariisecretiilor prove-nind din drenul to-racic cu mai multaprecizie
- cu trei flacoane(Fig,7):
- are avantajul obtinerii unei diferente de presiune In cavitateapleurala $1 flacoanele de drenare, ceea ce face sa scadapresiunea In interior
."J. "3:~"l<;
A
98
Fig. 6 - Sistem de drenaj cu doua flacoane Fig. 7 - Sistem de drenaj cu trei flacoane
Interventiile 1- a$eZarea pacientului Tnpozilie:;emi$ez€mdasistent~i 1- explicarea tuturor manevrelor pentru a combate starea de
anxietate a pacientului- fixarea tubulaturii la pat $i a$ezarea flaconului sub nivelultG~aGic .... .,., ~'I •..•. '"_ \""71.';,,~';":
- observarea drenajului: v.olumul, tipul, ritmul scurgerii- observarea f1uctuatiilor flotorului- solicitarea pacientului sa respire profund $i sa tU$easca ladoua-trei ore pentru a favoriza drenajul lichidelor- Tn caz de spargere a f1aconului, pensarea tubulaturii $ischimbarea flaconului
• DE RETINUT:- este interzisa ridicarea flaconului plin cu secretii fara pensarea tubulaturii,deoarece Iichidele pot fi reintroduse Tncavitatea pleurala
"!,~,"
r
:. __ ~~_~.,.. _,.:,~..•,.,•.•,;~.'.'.i.!"../f!'l'r,e~~~~E.
- capul se extinde mult sprespate- se introduce lama laringoscopului In cavitatea bucala, cubl~mdete- se lncarca Iimba pe lama laringoscopului (Fig. 10)- cu varful lamei, prin mi$cari succesive de lnainte-lnapoi, seagata epig/ota care se ridica In sus. riescoperind orificiul glotic- tn cazul folosirii laringoscopulu'f tJ lama curba nu este nece.sara lncarcarea epiglotei- se introduce sonda traheala In orificiul g/otei, fara a forta- se verifica prezenta sondei In trahee:
- prin apasari ritmice pe torace trebuie sa se perceapa suflude aer prin sonda- accidentele intubatiei traheale:
- ruperea corzilor vocale prin utilizarea unor sonde groasesau manevre brutale
- rupturi ale traheei prin utilizarea sondelor de calibru maresau prin destinderea exagerata $i mentinerea timplndelungat a balonului de etan$are
- edemul de glota dupa detubare
- dispozitiv de aspiratie- sonde sterile (Nelaton)- manu$i sterile- solutie sterila pentru umectarea sondei- prosop
- seevalueaza semnele $; simptomele care indica prezentasecretiilor In caile aeriene superioare- se explica pacientului In ce fel acest procedeu va permite
,"dCLQ,~jare?cailQrleSpiJatorii". .,~" ., "-~,C~,'
- se asigura intimitatea pacientu!ui printr-un paralfan- se instaleaza pacientul In pozitie adecvata:
- semi$ezand, cu capullntr-o parte - pacientii con$tienti- decubit lateral, cu fala la asistenta - pacientii incon$tienli
- se protejeaza lenjeria de corp cu un prosop- spalarea pe maini- 1mbracarea manu$i1orsterile- fixarea sondei la aparatul de aspiratie- masurarea lungimii sondei, pe obraz, de la nara la tragus- umectarea capatului Iiber al sondei- introducerea sondei:
- pentru aspiratia orofaringiana sonda se introduce pe margi-nea gurii, las~mdu-osa alunece In orofaringe
ASPIRATIA OROFARINGIANA SAU NASOFARINGIANA
r-.;. ~., •••
Maferialenecesare
Inferventiileasistentei
'..~.,." '- ... ;"':ii~.~~,:"":'~':""~,,,,,,,.;'~;~~,",_~, •.'l'''::'Ioi~'H''').l{t;.~~'Q:;:_;V,,'t\''.\f.JJ'/I'!<N"t~~,~:t';.J~0JZ'':'~).5I:,.::;.f~,j:>:}:k~,~j,_0~';••1i';i:;;'~,,,:';; : '.'.;;'< ..::;~,:~'i~-:,;::",::,::,-:.',:"~:,~,:. I,.: .. : _"",;,~",,,,",""""~" V""",,,, "_~~~' __ ._.'"'-,,,
/~~~!. .4.(:-.~~\~ s <Un'=
Fig. 10-lnlubalie orolraheala
inn
,~~~': \ /' 'jlJ,.!. ~ .'- , . /'! -, "",",~', '( ,c"::19A.. I!1'',-...''-';;';[\ \
j, "-~ ..-/.. ///.1'-I.>'~ -..'~~~# ' " \.'<~.~,.! , >''>'\\\~".,:..2?' '-=:-'::':'~
-.se.realize,am eu ajutorul, . - ~:If,y-)plpel Guedel (Fig. 8) : ,I ,/ / 1.'. C- V ..,.'-.te~nicade introducere ,f I i)l.r.(r,t:. ifif{' " ,,' ~-"plpel Guedel este i''Y'., .:...,....Jdesc~isa In. "UrQente!~ I '1'<~S.f" -<.~medrco-ch"urg.cale, L__ <,. __ J .~de Luere)ia TIti.eil '.'1'~ r A..,;I.mportant e.ste_, ~a ;.- \ .I/,,)' r-> ,_......,., ,<::'lunglmea canulel sa fie \ C,' \ .............,;;
corespunzatoare: / ./ ' ._ {b. 'J- daca este prea lunga ~~'Y// ' /
ar putea lmpinge- .,,_limba spre epiglota Fig. 8- Tehnica inlubaliei orotaringiene cu$i astfel ar obstrua A. Iraejiunea mandibuleicaile aeriene B. rolalia pipei cu 180' intre arcadele denlare
- daca este prea C. pozilia corecta a pipeiscu rta, Iimba nu D. hiperextensia capului penlru respiralie arliticialapoate fi mentinuta Inpartea anterioaraa gurii
~ este efectuata de medic sau cadrespecializate pentru aceastarnanevra- sonda de intubatie poate fi introdusa nasotraheal (pe nas) sauorotraheal (pe gura)
Fig, 9 - Pozilia capuluipenlru intubalie traheala
- se efectueaza sub anes-tezie generala (se mai poateutiliza $i anestezia locala alaringelui)- pozitia pacientului este dedecubit dorsal (uneori sepoate a$eza sub ceafa unsac cu nisip) (Fig. 9)
Interven~ii pentru men~inerea cailor respiratorii libere
INTUBATIA
IntubaJiaorofaringiana
Intubatiatraheala
j'
Ii
II
I
I(L/']!:[.
II'
I
II
I
I
I'
I,
II
I
II
II
I
I
~
Fig, 12- Canuiepentru traheostomie
,{..~~f(ll,I./~/)/;~' I I/~r
',' 'y:a I
~:~";' b ~ i I/1~'
~~((~.IIn'1'1 \\ I I~) u
)---j
Fig, 13- Fixarea canulei
~~~~;2:z:~
- manu$i sterile- seringi $i ace sterile- solutii pentru anestezie locala- solutii antiseptice
- pregatirea psihica a pacientului- explicarea procedurii
- pregatirea fizica a pacientului- a$ezarea Tn pozitie de decubitdorsal cucapullnhiperexterisie
- realizarea campului operator:- dezinfectia cu alcool iodat aregiunii cervicale, anterior $i lateralservirea medicului cu instrumental'
necesar efectuarii anesteziei locale $iinciziei- dupa introducerea canulei, fixareaacesteiain jurul gatului cu ajutorul unei me$e
103
- dureaza aproximativ 0 saptamana- scoaterea canulei se face progresiv, timp de cateva ore pe zi,pacientul fiind supravegheat atent- daca apar semne de hipoventilalie se reintroduce, urmand caIn urmatoarele zile sa se prelungeasca progresiv perioadelefara canula- trebuie precedata de 0 buna pregatire psihica a pacientului,care s-a dezobi$nuit sa respire pe nas $i are teama de asfixie,mai ales In timpul noptii
- supravegherea atenta a permeabilitalii canulei-. observarea pla-gii (eventuale '~'" '-"-,sangerari) : .~.~""" :•.. :' ._.,;:"c~-_"\ii.' :- toaleta plagll ~ ' __.'(daca apar cruste,acestea se In-moaie fara a in-troduce solutii an-tisepticein orificiu)- umidificareaaerului inspirat- schimbarea ca-nulei la intervalestabilite de medic
, - efectuafea toaletei cavitatii bucale de 3 ori/zi I:..,piesainterioara-a canulehJa fi curalata frecvent'Cu soluti: '0,- ,; 'I' I-instruirea pacientului $i familiei privind Ingrijirile ladomiciliu ,
ingrijiri dupatraheostomie
Decanularea
J;~
Fig, 11- PoziJia canuleitraheale
@(!~--=-,~\~
)
',"\~~ ,..J..'~ \
~
'" ,~d_\~~,_,JIJ5__-,I/jr-1/J."'J.)7 ' ,-
/;~/,/,/1" If"!I,,/I- --,~,/)~'rt;:Zf." .,-.Ja //I~'i-:l.." '"1/::::. ,;': '.::,.;."!
- pentru aspiratia nasofaringiana, sonda se introduce Intr-onarina, dirijand-o spre centru, de-a lungul pereteluidespartitor al foselor nazale
- se efectueaza aspiratia timp de 15 secunde, rotind sondapentru a extrage secretiile de pe toata suprafata- se extrage sonda- se c1ate$teIn solutie sterila, efectuand 0 aspiratie'-se lasa pacientul sa'se 6dihheasca 20-30 secunde" ,,,",- daca are canula pentru oxigenoterapie, se reamplaseaza Inacest interval- se solicita pacientului sa respire profund $i sa tU$easca Intreaspiratii- dupa terminarea aspiratiei,se efectueaza igiena bucala; seIndeparteaza prosopul- materialele utilizate se curata, se dezinfecteaza $i sepregatesc pentru sterilizare
TRAHEOSTOMIA
- consta In realizarea unui orificiu lanivelul traheei - prin incizie chirurgicala- $i introducerea unei canule prin acestorificiu In scopul asigurarii respiratiei peaceasta cale- canula corect introdusa In trahee vaavea ca efect: (Fig. 11)c araritia. fluxu!ukanrian zgomotos
prin canula- afonie- aparilia de cele mai multe ori
tusei- ameliorarea insuficientei respira-
torii
102
- preg<'Hireamaterialelor $i instrumentarului necesar:- canule pentru traheostomie- trusa pentru traheostomie- casoleta cu campuri sterile- casoleta cu comprese sterile
iii DE RETINUT:- se VOl' respecta cu strictele masurile de asepsie- nu se efectueaza aspiralia In timpul introducerii sondei
Traheostomia
Rolul asis-tentei Inefectuareatraheostomiei
I
r"
!"i'!iti8£.ii9fW;'=R:.r,r~~.~I".i: ...:,I:,-!'~:.',:'''~;~",;.1il'11;; :,;j"<,"- ••••,. '": ~.-.~.~1;_".''..-,'(e!;C';' ,. ;'o..~,-~'~~,-,.'•.",~~ .' ..- ,-- .• ,,~ .. ,-.", - - ...•. 'r"'." ..•~.~..•.~' •..••rv:' •.•.'~ ,4,n:.:.;:r..-i,,".'.;',.1.1'~:~';.:;',,,i,;.••.,;~;. "I
.;,l :.l:~
~;>-'-><"'"V"":""'~";'t.;.;'.~ ••.•.•••~~.~
OX/GENOTERAP/A
- asigurarea unei canlitati corespunzatoare de oxigen la tesuturiprin combaterea hipoxiei determinata de:
- scadereaoxigenului'aiveolar- diminuarea hemoglobinei- tulburari In sistemul circulator- probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara
- statie centrala de oxigen- microstatie- butelie cu oxigen
- deoarece oxigenul favorizeaza combustia, prezenta sa trebuieatentionata- pacientii $i vizitatorii vor fi atentionati asupra pericolului fuma~tului sau al unei flacari In preajma sursei de oxigen- se vor verifica echipamenteleelectrice din Incaperea respectiva- se vor evita utilizarea materialelor generatoare de electricitaleslatica (materiale sintetice) $i a materialelor inflamabile (uleiuri,alcool)- apaiiMele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate In parteaopusa sursei de oxigen- transportul buteliilor cu oxigen se va face pe carucioare,evitandu-se lovirea lor In timpul transportului- buteliile cu oxigen vor fi a$ezate In pozitie verticala, pe unsupor! $i fixate de perete cu inele metalice, departe de calorifersau soba- cunoa$terea de catre personalul care manevreaza oxigenul alocului de amplasare a extinctoarelor $i a modului de utilizare a
°";lcestora <,., <" ," ,-=" to'~',
a. prin sanda naza/a- este metoda cea maiJrecve~ntutilizata- permite administrarea oxigenului In concentralie d~25%-45%- poate fi utilizata pentru 0 terapie e termen lung- nu poate fi utilizala la "pacientii cu a ec iunl ale mucoaseinazale _b. grin mas@ (cu sau tara reinhalarea aerului expiral)- permile administrarea oxigenului In concentralie de 40%-60%- este incomoda datorita sistemului de prindere $i etan$eizare- accentueaza sta.rea de anxjetate [T1aiales la copii I'-oate cauza iritatia tegumentelor felei- nu se va u I Iza a pa len II cu ar nivelul fetei
===~-='-----
Interven1=ii pentru favorizarea oxigenarii tisulare
.'''"""'
~o...,
Seop
Surse deoxigen
Precaulii inutilizareasurselor deoxigen
Metode deadministrarea oxigenului
Fig, 14- Aspiralie traheobron~ica
ASP/RAT/A TRAHEOBRON$/CA.
- prevenirea obstructiei cailor aeriene respiratorii prin stagnareasecretiilor- prevenirea infectiei pulmonare determinata tot de stagnareasecretiilor
- dispozitivde 'aspiratie- sonde sterile- manu$i sterile- prosop- solutie sterila pentru umectarea sondei- comprese sterile
- asigurarea inlimitalii- pregatirea psihica a pacientului- pregalirea fizica a pacientului - pozitie semi$ezand, daca nueste contraindicata- asamblarea echipamentului de aspiralie- umectarea sondei ce urmeaza a fi introdusa prin canula- introducerea sondei cumi$cari blande prin ori-ficiul canulei (Fig. 14)- aspirarea secretiilorlimp de cel"ffiult 10 se-cunde (peritru a nu pro-duce hipoxie)- se repeta aspirareadupa oxigenarea pacien-tului- dupa terminarea pro-cedurii securata canulade traheostomie
~ ~....... ~ ~.'::'-,"i._~. "=--
Seop
Materi(;reneeesare
Interventii
104
Ell DE REnNUT:- necesitatea efecluarii aspiratiei poale accentua starea de anxielate apacientului $i de aceea este necesara 0 foarte buna pregatire psihica- secretiile lrebuie considerate contaminate $i de aceea asistenta va lua masurilece se impun (masca, ochelari $i manu$i de protectie In timpul efectuarii tehnicii)- lehnica se va efectua In conditii de asepsie- nu se aspira secretiile In timpul introducerii sondei- In timpul aspira\iei sonda va fi mobilizata prin mi$cari de rotatie- sondele pentru aspiratie trebuie sa fie putin traumatizante, rotunjite la capatulcare aspira $i sterile- calibrul sondelor sa fie adecvat- sunl de preferat sondeie cu orificiu lateral- sonda va fi cura\ata cu ser fiziologic dupa fiecare aspiratie.
I
I
II
I
I,I
II""II
I
I"j
I
IIII
II
I
III
I
II
I
Fig. 16 - Fixarea sondei
- acordarea suportului psihie alpacientului pe timpul administrariioxigenului ~i combaterea oricareicauze de disconfort- mobilizarea periodica a sondei- scoaterea sondei 0 data pe zi :;;iintroducerea ei in cealalta nara- curatirea echipamentului la termi-narea tehrliCii .
- daca recipientul pentru barbotareaoxigenului se rastoarna, lichidul poate1iimpins de oxigen In caile respiratoriiale pacientului, asfixiindu-I- In cazul utilizarii prelungite aoxigenului, TncQocentratii mari sau lapresiuni ridicate, pot aparea:
- IrItare locala a mucoasei- congestie ~i edemuf alveolar- fiemoragie intraalveolara-atelectazie __
- patrunderea gazului in esofag duce laQLstensieabdominala
"Incidente ~iaccidente
2.NEVOIA DE A BEA $1A MANCA
Defini1=ie
107
--.::;; _..• _••-~,," ~""7,:;"";;';~-
"in esenta, alimentafia rationala a bolnavuluinu se deosebe;;te de a unui am sanatos care se hrane;;te rational. "
(I. Gon!ea)
II DE RETINUT:- administrarea oxi enului S,EI va face du a ermeab:!izarea cailor respiratorii- Tnainte e efectuarea tehnicii se vor lua toate masurl e de precau1]Q- pe timpul administrarii se vor supraveghea atent pacientul ~i echipamentul deadministrare (manometrul de presiune :;;iindicatorul de debit)
II NOTA:Resuscitarea cardiorespiratorie este descrisa In "Urgente medico-chirurgicale",de Lucrelia Titirca.
Oricarui organism Ii este necesar sa ingereze ~i sa absoarba alimente de bunacaiitate :;;i In cantitate suficienta, pentru a-:;;i asigura dezvoltarea, Intrelinerealesuturilor ~i pentru a-:;;imenline energia indispensabila unei bune functionari.
~'\1\1
&if'
i;',1'1,.4~
~t
~
~.
i:
f1j::E
if
c. ochelad P@r:Jtr:t.' oriQliW- sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari- se utilizeaza Ia-copii ~i pacienti agitati- sunt mai bine tolerati de pacientid. corful de oxigen- rrecvent unilzat la cociL-- concentratla oxigenului nu ~oate depa~i 50%- are dezavanJ3jui ca atI"DQ,\3ferade sUDcon se incalze~te ~i sesupraincarca cu vapori datorita faptului ca pacientul inspira :;;iexpira in acela~i mediu- oxigenul introdus in cort nu va fi umidificat, ci trecut prininstalatii de racire- In cort se pot monta instalatii de racire- copiii vor fi supravegheati permanent, pentru a nu dislocaconul
- sursa de oxigen_ruiilidificator (recipient pentru barbotarea oxigenului continandapa sterila)- sonda nazala, cateter, masca de oxigen sau cort, in functie demetoda alea~ _:..:;material adeziv (Ieucoplast), pentru fixarea sondei
- pregatirea psihica a pacientuluiasigurandu-I de luarea tututor masu-rilor de precautie :;;i a~ezareapacientului in ~Tozitiecorespunzatoare(daca este posibil: pozitie semi:;;ezand,care favorizeaza expansiunea pul-monara)- asamblarea echiparnentului- dez.cbstruarea cailor respiratorii- masurarea lungimii sondei, pe 0-braz, de la nara la tragus (Fig. 15) Fig. 15 - Masurarea sondei- umectarea sondei cu apa sterilapentru facilitarea insertiei $i prevenirea lezarii mucoasei-' intfOthi':';B,ea-sondei in nara :;;j.:fixareaaC0Si'[email protected],-cubenz! de leucoplast (Fig. 16)- daca se utilizeaza masca de oxigen, aceasta se va a:;;ezaacoperind nasul :;;igura pacientului :;;ise va fixa cu 0 curea Injurul capului- fixarea debitului de administrare a oxigenului, in funclie deprescriplia medicului- aprecierea raspunsului terapeutic al administrarii oxigenului(observarea cularii tegumenteior, masurarea respiraliei ~i pul-suluj)- su'pravegherea pacientului pentru depistarea semnelor detoxicitate sau de aparilie a unor complicalii- supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului I(presiune, debit etc.) .
-----------~----106
Echipamentnecesaradministrariioxigenului
Interventiileasistentei
,- ,:'-;rjt<"".-f';."ii",.t,,":,'~1' -" :!'~"':,",r h -.' • -;- , ;fr "~" ,
",' "O"'."---"w",-"",*","," ' ",","" " "-'",---, - I
Apa ~i sarurile minerale - Tn apa, se petrec toate reacliile biochimice din:organism,sarurile minerale fiind necesare ca substante structurale $i catalizatoare.
Necesitatile zilnice de apa ale organismului sanatos variaza intre 2500-3000 ml;ele se acopera prin lichidele ingerate $i arderea hidratilor de carbon $i a grasimilor.
o data cu nevoile de apa, se satisfac ~i nevoile de saruri minerale.Organismul sanatos necesita In 24 ore: 4 9 Na; 3-4 9 K; 2 9 Ca; 0,15 9 Mg;'18mg Fe;6 9 CI. " "
Satisfacerea nevoilor de apa $i saruri minerale trebuie sa se faca in modproportionat; altfel, organismul ramane Tndezechilibru hidromineral.
Factorii care influen1:eazasatisfacerea nevoii
rJIIIIIIIIIIIIII
I. Independenta in satisfacerea nello;;Pentru a se mentine sanatoasa, fiinta umana are nevoie de 0 cantitate adecvata
de alimente, continand elementele nutritive indispensabile vietii. Cantitatea, $inatura alimentelor nutritive sunt Tn functie de: sex, varsta, greutate, Tnaltime,activitatea depusa, starea de sanatate sau de boala.
o alimentatie adecvata trebuie 82 contina toti factorii necesari mentinerii vielii $iasigurarii tuturor functiilor orgarilsi'lului Tn condilii riormale: glucide, proteine,lipide, vitamine, apa, saruri minerale.
Hidratii de carbon (glucide) reprezinta sursa principalaenergetica aorganismului. Digerarea $i asimilarea lor nu solicita organismului prea mult, deaceeaeste bine ca 50% din necesitatile calorice ale organismuluisa se asigure prinhidrati de carbon, aadi nu eXlsta 0 contramdrcalle Tnceea ce prive$te aportul lor(diabet zaharat, colita de fermentatii, obezitate).
La copii, aportul de glucide trebuie marit Tn boli febrile, ca$exie, denutritie,afectiuni hepatice $i renale. ,-"" Necesarul: 4-6 g/kg corp/24h
Proteinele~ reprezinta materialele plastice ale organismului, ele Tnlocuindsubstantele distruse prin uzura fiziologica sau patologica. Ele reprezinta, Tnacela$itimp, 0 sursa importanta de energie $i constituie materia prima a fermentilor $i ahormonilor.
Necesarul: 4-6 g/kg corp/24hAportul insuficient de lunga durata al substantelor proteice determina scaderea
proteinelor plasmatice, distrugerea parenchimultij, hepatic, aparilia unei anemii $i,prin reducerea presiunii coloid-osmotice a sangelui, retentia apei Tnorganism, cuformare de edeme.
Cresterea cantitatii de proteine este indicata Tn sarcina $i alaptare, arsuri,anemii, evacuari p!eurale $i abdominale,postoperator.
Scaderea cantitatii este indicata TnbOTirenare, afecti!Jnifebrile.Upidele au valoare caionca mare, alimentele pe aceasta baza avand calitali
eriergetice mari, Tntr-unvolum mic, Pe langa rolul lor energetic, lipidele intra $i Tncompozilia tesutului nervos $1 a stromei eritrocitare, iar sub forma depozitaramprezinta rezRrJele de energie ale"organisITlt,!!ui-.$itesutului de suslill-f)repentriJorganele interne.
!i,ecesarul este de 1-2 g/kg corp/24 hRatia de grasimi se va reduce Tn cazul tulburarilor Tn metabolismul lor, Tn
insuficienta glandelor care intervin Tn digestia $i metabolizarea lor (insuficientapancreatica, hepatica, nefroza lipoidica, diabet zaharat, obezitate), boli febrile.
Ralia de grasimi se mare$te In stari de subnutritie, hipertiroidism (datoritaarderilor exagerate).
Vitaminele sunt necesare mentinerii metabofismului normal al organismului. ~::~evoia. ~~ vitamine cre$te Tn timpul activitatii celulare exagerate (m.ajoritatea I'.,•.i.'
tmbolnavlrllor). :Necesitatile normale de vitamine pot ajunge pana la 150 mg vitamina C; 25 mg i
vitamina 81,6 mg vitamina 86, 8 mg vitamina PP $i 20 mg vitamina K, ceea ce se'. :asigura prin consumarea fructelor, legumelor, salatelor, sucurilor de fructe. _..
108 I
Factoribiologici
Factoripsihologici
Factori, ,sociol~2ici
- varsta $i dezvoltarea - nevoile alimentare sunt variabile Infunctie de perioada de cre$tere $i dezvoltare: copil, adolescent,adult, varstnic
- activita/i fizice - cu cat activitatea musculara este mai mare,cu atat cre$te metabolismul $i, implicit aportul alimentar
- oraru/ $i repartizarea meselor- un program regulat al meseloreste recomandat tuturor indivizilor; intervalul intre mese este Tnfunctie de varsta
- emo/iile - (griji sau bucurie) infiuenleaza consumul de hrana,astfel ca unii indivizi T$i pierd apetitul, iar altii reacjioneazaconsumand mai multe alimente
- anxietatea - hranirea este strans legata de satisfacerea uneinevoi de securitate, de dragoste $i de bunastare
. - climatu/ - iarna, indivizii au nevoie de mai multe calorii (mese 1I calde$i nutri~v.e), iar VC!l:i:\, _~untpreferabile rpese!e.u~Qqre$Loc•.cantitafe.crescutadEi'Hchide" , ... .1
- statutul socio-economic- deprinderile alimentare bune se for-tneaza din frageda copilarie $i, uneori, pot fi influentate de apar-jtenenta la un grup social, saracia influenteaza negativsatisfacerea nevoii I- religia - Tnfunctie de apartenenta lor religioasa, indivizii au Ianumite ritualuri alimentare: post urmat de sarbatori mari, inter-zicerea consumului unor alimente (carne de pore, cafea, alcool),dar $i prepararea $i servirea alimentelor dupa un anumit ritual
- cultura - alimentatia este strans legata de lradijiile $isuperstitiile fiecarei culturi.
-inn
II. Dependents in satisfacerea nello;;
II
I
IIIII
111
Surse de dificultateSurse de j- alterarea mucoaselor cailor degestive$i a penstaltismuluiordin fizic intenstinal
•• >,/, .~~-.; '-. ~=alterarea parenchimuiui nepa'tiE"saua cailor biliare- ." "-.- obstructii, tumori, strangulari- tubaj nazo-gastric- supraincarcare: intoxicatii alcoolice, abuz de medicamente- dezechilibre: durere
dezechilibre metaboliceelectrolitice, endocrineneurologice
Surse de tulburari de gandireordin - anxietatepsihologic - stres
- situatii de criza
{~I""'" ~i" i- aslgura echmbruJ intre princlplile nutritive fundamenlale aslfeJ: 50-55% hldra)1 de I
' leamon, 10-15% proteine; 30-40% lipide'- asigura echilibrullntre produsele de origine animala $i vegetala:
- 40% proteine de origine animala- 60% proteine de origine vegetala- 35% lipide de origine animala- 65% lipide de origine vegetala
L. asigura echilibrul intre aciditate ~i alcalinitate I- calculeaza i"llJrnanjIde caloriilkgcb!";).!24h In stari fizioiogice: sportivi, sarcina $ialaptare:+ 30%
- ratia alimentara sa cuprinda alimente din toate grupele ghidului alimentar,eunoscand valoarea energetica a principiilor alimentare: I
- glucide: 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram-lipide: 9,3 cal. prin metabolizarea unui gram- proteine: 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram
- eerceteaza gusturile ~j deprinderile alimentare ale individului I- alege alimentele tinand seama de preferintele, deprinderile ~i nevoile pacientului- Inlocuie~te, la nevoie, un aliment cu altul, conform echivalentelor cantitative $icalitative ale diferitelor principii alimentare
Cavitatea - dentitie bunabucala - proteza dentara adaptata ~i in stare buna
- mucoasa bucala roz ~i umeda-limba roz- gingii roz ~i aderente dintilor
MasticaJia - u$oara, eficace ',';1'" '
- gura inchisa
Reflex de - prezentdeglutiJie
Digestie -Ienta- nestingherita
Deprinderi - programul meselor (3 mese ~i 2 gustari)alimentare - 10 ore repaus nocturn
Apetit - poM de mElnCare- senzatie agreabila, tradusa prin dorinta dehrana
Foame - senzatie dezagreabila, tradusa prin nevoia de a manca~.
- senzatie de plenitudine, resimtita de individ atunci cand nevoiaatletatede hrana este satisfacuta
Hidratare - consum de lichide in functie de nevoieGust $i va- - alegerea alimentelorloare acor- - servirea mesei singur sau In grupdate mancarii - traditii - obiceiuri alimentare
- educatie
110
Manifestari de independen~a
Interven~iile asistenteipentru men~inerea independen~eiin satisfacereanevoii
- as~stef1'1a9:;alctJleazfv,qecesarulde.GaJorH''flO24- erer"1fl.functie de: activitate;'. _~ ,"-In r~, 25 cal.lkg corp/24 h- ctivltate u~oara:
35-40 ca. 9 corp/24h-<achvitate medie:-
40-45 cal./kg corp/24 h- activitate intensa: 45-60 cal./kg corp/24 h
- calculeaza necesarul de calorii pe 24 h, in functie de varsta- plus 20-30% pentru copii (nevoie de cre~tere)- minus 10-15% pentru varstnici
- calculeaza ratia alimentara echilibrata:- numar de calorii in functie de varsta $i activitate
- asigura echilibrullntre elementele energetice ~icele neenergetice (apa, vitamine,saruri minerale)
'k".~."-".),:••~''';':;;;';;'':iW~'i.fQ\.~~'l.\ti.~'I>.¥..,,,:':~';•.~~;.;~';f~1.b'.X.lQf••If.x;,::''Wi\;:~!~"i!~:c:~(\'1:,;r;":':,1'~::<i~:,\;"';;t;.'~';~~:i'il\:,:;:.~;,,/,,\,"~',"-",. "d',:.', ", ., . '. ' ~_, :':\~, .:,'~' c' ; •. ;.'
Pacientul cu alimentalie inadecvata (deficit)
_ .. .:....._~_.;,~"""""""/J'~M,"~.~':IiJ\i.i-]j.~;,[,j1
INTERVENTlIlE ASISTENTEI
- Interven1=iileasistentei _
- a$aza pacientulln pozitia semi$ezand, $ezand sau In d~cubjtdorsal, cu"eapul fhtr-o parte . "J €' "
- protejeaza lenjeria cu mU$ama $i aleza, In functie de poziliapacientului- ajuta pacientulln timpul varsaturilor, sprijinindu-I-lIlnvafa sa inspire profund- aplica tratamentul medicamentos: antiemetice, vitamine,saruri minerale-Incurajeaza pacientul- reduce sau opre$te aportul de Iichide $i alimente
- alimenteaza pacientul parenteral, instituind perfuzii cu glucoza5%, 10%, 20%, 33%, 40%; hidrolizate de proteine $iamestecuride aminoacizi (Marisang, Aminomel), vitamine $i electrolizi,dupa indicatia medicului- calculeaza numarul de calorii In functie de diferite staripatologice; adauga 13% pentru fiecare grad de temperatura'rpeste 37°C; 20-30% pentru agitatie, convulsii, distructii celulare 'I- dupa Incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacientul treptat, cucantitati mici de Iichide reci, oferite cu lingurita- exploreaza gusturile $i obiceiurile alimentare ale pacientului- con$tientizeaza pacientul asupra importanlei regimuluialimentar In mentinerea sanatatii /'- face bilantullichidefor ingerate $i eliminate
.~explbr.e<'B'..Jipreferi nte!e.pacientului asupraaHmente!er-perfflfse'$i interzise- serve$te pacientul cu alimente la 0 temperatura moderata, laore regulate $i prezentate atragator- Invata pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar $iechivalentele cantitative $i calitative ale principiilor alimentare,In vederea Inlocuirii unui aliment cu a/luI- 100 9 de glucide sunt cuprinse In: 100 9 zahar; 120 9 orez;135 9 taitei; 200 9 paine; 450 9 fructe uscate; 200 9 legumeuscate; 500 9 cartofi; 650 9 fructe proaspete- 100 9 proteine sunt cuprinse In:- 3000 ml lapte, 450 9 carne alba (pasare, vitel), 650 9 pe$te,400 9 branza
11')
OBIECTIVE
Pacientul safie echilibrathidro-electrolitic
Pacientu[sac..fie echilibratnutrilional
Pacientul sa...1siba' 0' stare'
de bine, faragreluri $i,:varsaturi
:"r•. -:'~
Surse de - foame - insalubritateordin - malnutritiesociologic
Lipsa - lipsa de cuno~tinte .'cunoa$terii - insuficienta clmoa~tere de sine, a celorlalp, a mediului
Inconjurator.• ',1 ::-,.-.
"
112
Manifestari de dependen1=a
PrezenHlm doua probleme de dependenla:
1. Alimenta1=ia~i hidratarea inadecvata prin deficitDeficitul este un aport insuficient de elemente nutritive, 0 insuficienta In cantitate
$i calitate, care afecteaza starea nutritionala a individului. Sunt implicati 0 serie defactori, printre care: proaste obiceiuri In legatura cu alimentatia, boli organice $ipsihice, intoxicatii alcoolice, medicamentoase etc.
Insuficienta aportului alimentar $i lichidian determina tulburari la nivelulfunctionarii tuturor aparatelor $i sistemelor organismului (denutritie, deshldratare).
Anorexie - Iipsa poftei de mancareDisfagie - greutate la Inghitire
..Condifia ca- .' - absentadintilor, carii dentare, gingivitevitafii bucale . - ulceratii ale buzelor, ale mucoasei bucale
- limba Incarcata, depunere saburala, glosite- dificultate In masticatie
Starea - tegumente uscate, pierdereaelasticitapitegumentelor - acnee, dermatitaDigestie -dificultate In digestia $i absorbtia alimentelor
- greata, varsatura- regurgitatii
,~ ,:-.•,ae~QJ?gi(3,.,pirg~is:c.,, ", .~ •. ...••.... ..,.... :.~~'.: ." .•.....~..~."'::".:'"~~ ..Deprinderi - gre$eli In prepararea alimenteloralimentare - gre$eli In alegerea alimentelor
- orar nesatisfacator al meselor- pierderea obi$nuinlei prin schimbarea condiliilorde mediu
Hidratare - consum redus de Iichide $i saruri minerale- pierdere In greutate
Semne de - slabiciunedezechilibru - tegumente $i mucoase uscate
- urini concentrateGust $i va- - dezordonatloare acor- - mananca In picioare sau In patdate mancarii - obiceiuri gre$ite (consuma numai un fel, numai rece etc.)
I:;'~'".,,~=-,~
ni.:'
I:':','.
"
,~,r'
Iii.:."
'; \
i~.:.iXn. ,
li1i,':"i::;i[
II'Hr:'iJ)li:',:
,!,:i
I~'.'.','.",i.iLI
:>'"
I:.,)
,';~'!i"j'~t;:!
I'.,':',::~:,
1.',Ii;:,
Ir
i:H::':.
•i;;'
I
IIIII
II
I
II
II
IJI- u~mare$tebolnavul sa consume numai alimenlele cuprinse I,
reglm- urmare$te orarul $i distributia meselor- urmare$te, periodic, greutatea corporala
- con$tientizeaza bolnavul de importanta activitatilor fizicemoderate- stabile$te un program de activitati fizice, in 114-1Cliede gusluri$i capacitate, Impreuna cu bolnavul
- asistenta permite exprimarea emotiilor, a sentimentelorbolnavului- II invata metode de relaxare- la nevoie, administreaza medicatie sedativa
'Pacientul sa,desfa$oareactivitate fl-zica creseuta
Pacientul safie echilibratpsihic
ALIMENTATIA DlETETlCA
Alimenta~ia pacientului
Tehnici de evaluare ~i ingrijiri asociate nevoiide a bea ~i a manca
Alimentalia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:- Inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismu!ui - cele necesare
cre$lerii (Ia copil) sau cele necesare refacerii pierderilor, prin consum (Ia adulli)- asigurarea aportului de vitamine $i saruri minerale necesare metabolismului
normal, cre$terii (Ia copil) $i celorlalte functii- favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave; alimen-
talia rationala poate influenta tabloul clinic, caraclerul procesului infectios(palologic) $i ritmul evolutiei acestuia, devenind astfel un faclor terapeutic
- prevenirea unei evolutii nefavorabile Tn bolile latente, transformarea boliloracute In cronice $i aparitia recidivelor
.:...consolidarea iezuifatelottei;apeutice obt'inute prin aJtetrafamenle. . ,....'~~C_""."
Tinand seama de aceste principii, regimul dieletic al pacienluiui trebuie astfelalcatuit incat sa satisfaca atat necesilatile canlitative, cat $i pe cele calilative aleorganismului.
Inseamna .0 contributie la tratarea pacientuiui, prin alimenteie ingerate.Regimurile dietetice sunt foarte variate, in functie de calilatea $i canlilateaalimentelor ce Ie compun.
In functie de cantitatea alimente/or, regimurile pot fi hipocalorice $i hipercalorice,Din punct de vedere ca/itaiiv ele sunt adaptate diverselor categorii de Imbolnaviri.
115
- 100 9 lipide sunt cuprinse In aceea$i cantitate de ulei vegetal,unt, untura de porc- lasa pacientul sa aleaga alimentele dupa gusturile sale,respectfmd contraindicaliile regimului
- asigura un climat cald, confortabil-Incurajeaza pacientul- Ii explica scopulinterv~ntiilor .
- greulate corporala cu 15-20% mai mare decat greutateaideala; greutatea ideala se calculeaza cu formula:
Gkg= 50+ 0,75 (Tcm-150) + V 420 x 0,9 unde
Gkg = gr8utate corporala exprimata In kgTcm = talia, exprimata In cmV = varsta exprimata In ani0,9 = factor de corectie care se aplica numai la femei
-Ingra$are
- senzatie exagerata defoame: mananca fara control
- nevoie exagerata de a manca $i absenta sentimentului desatietate
~ eliminare pG gllra!partial sau Intotalitate, a continutului gastric I ~. .'.. ',' . • •• , '-',",. ..•... .."" • 0"- •T""l'"
Pacientul safie echilibratpS,ihic
114
- mnterven~ii-Pacientul eu alimentatie inadeevata (surplus)
Indice ponde-ral: +15-20%
2. Alimenta~ia ~i hidratarea inadecvata prin surplusSurplusul este un aport alimentar exagerat cantitativ $i calitativ.Toti indivizii care consuma elemente nutritive In exces, peste necesitatile
energetice ale organismului, se Ingra$a $i devin obezi. Surplusul de greutate arerepercusiuni asupra functionarii organelor $i sistemelor organismului. Un individpoate ingera 0 cantitate mare de alimente din mai multe motive: stres, anxietate,singuratate, tulburari psihice, dezechilibru endocrin sau alte dezordini organice.
Manifestari de dependen~a
, Bulimie
Polifagie
OBIECTIVE INTERVENTliLE ASISTENTEI
Paeientul sa - asislenta exploreaza guslurile bolnavului la diferite calegoriiaiba greutate de alimenteeorporala in - invata bo!navul valoarea energetica a alimenlelor $i necesarulfunelie deinallime, var- in functie de activilatile fizice $i varstasta, sex - alcatuie$le un regim alimentar hipocaloric
J9returiI ~i varsaturi;-;
- indica/ii- colecistita subacuta, perioada icterica a hepatitei
epidemice, ciroza hepatica, varice esofagiene, dupaprimele :c:ileale infarctului miocardic acut
- alimente permise:- supe de fainoase, supe de legume, piureuri de legume'<1 ",0'
fructe coapte,fainoase, sufleuride branza de vaci- mese mici cantitativ $i mai frecvente
- indica/ii- In primele 3-5 zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase, In
primele zile dupa hemoragia digestiva superioara- alimente permise
- 1000-2000 ml lapte, eventual imbogatit cu fri$ca sausmantEma
vegetarian- indica/ii
- dupa puseul acut al ulcerului In remisiune, dupa operatii pestomac
- alimente permise- branza de vaci, oua moi, ca$, iapte, piureuri de legume,
smantana, fri$ca, fainoase
Hepatic:
Lacto-filinos:
,..---Semilichid:
Cardio-vascular:
r-Lactat:
- indicaN- hepatita cronica agresiva, ciroza hepatica decompensata,
neoplasm hepatic- alimente permise
- brEmza de vaci, ca$, urda, iaurt, carne slaba fiarta, painealba prajita, legume, tainoase, fructe coapte, biscuiti, supe i
de tainoase, unt 10 g/zi, ulei 20-30 g/zL
Repa!~.~~,="~,,L:-indicaN " :~ .",.,' , _"' ""'= '''if'- glomerulonefrita acuta difuza, insuficienta renala
~/imente permise ,- salata de cruditati cu untdelemn, fructe crude coapte, compot,
supe de legume $i fainoase, prajituri cu mere, ca$, branza devaGi, urda, galbenu$ de au, fri$ca, paine fara sare
indica/ii- cardiopatii decompensate, hipertensiune arteriala, infarct
miocardic acut in a doua saptamana de boala- alimente permise
-Iapte, iaurt, brEmzeturi, carne slaba fiarta, salata de sfecla,fructe crude sau coapte, compot, aluat de tarta, dulceata,unt 10 9 $i ulei 30 g/zi
" r"
IL,
"Regimul . ,~" ~=indicaJii ", ..'" " " ,,",,~, _-., :=""Chidric:-In,primele zile postoperator, diarei acute, gastrite acute
- alimente permise:- supe limpezi de legume, ceaiuri Indulcite cu zaharina sau
nelndulcite, zeama de orez, supe diluate $i degresate dincarne, apa fiarta $i racita
Hidro-zaharat: I - indica/ii- perioada de debut a hepatitei epidemice: insuficienta
renala acuta, insuficienta hepatica acuta, colecistita acuta,In perioada febrila a bolilar infectioase
- alimente permise '- sucuri de fructe Indulcite, ceaiuri indulcite, zeama de
compot, zeama de orez I>
- - se administreaza in cantitati mici $i repetate
11~
Regimurile dietetice urmaresc:- punerea In repaus $i crutarea unor organe, aparate $i sisteme:
- regim de crutare a intestinului gros -In dizenterie;- regim de crutare a mucoasei bucale - stomatita;~ regim de crutare a stomacului - gastrita, ulcer gastric;- regim de crutarea ficatului - hepatita, ciroza;- regim de crutare a rinichiLJlui - nefrita, glomerulonefrita,' insuficienta
renal a acuta;- la alcatLJirea regimurilor de crutare se va tine seama de compozitia
chi mica a alimentelor, de modul de preparare, precum $i de starea lor deagregatie;
- echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:-In colita de fermentatie - regim bogat In proteine;-In colita de putrefactie - regim bogat In hidrocarbonati;- In ciroza hepatica - restrictie de lichide;- In insuficientacardiaca - restrictie de Iichide;
- compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine:- se va stabili toleranta la glucide In diabetul zaharat; regimul va cores-
punde acestei tolerante;- satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:
-In boli infectioase - regim bogat In vitamine;- afectiuni osoase - regim bog at In calciu;-In tratamentul GIl hormoni corticosuprarenali - regim bog at In proteine;
- Indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali:- produse patologice ca: mucus, puroi, se pot Indeparta cu ajutorul regi-
mului de mere rase sau morcovi.- In vederea alcatuirii unui regim dietetic cat mai variat este necesara cunoa$-
terea echivalentelor calitative $i cantitative ale principii lor alimentare,- numarul regimurilor dietetice este variat In functie de diversitatea
Imbolnavirilor, de stadiul $i de gravitatea acestora.
I,
II>,'
.:";':
I':,,'.,','.,;,'"0
f
"
I';"
I',','",:f~?H:
,It"I'
I
I
Iii"1
1,,;'"
1~;-;,I~
NOT/UN/ DE GASTROTEHN/E
Gastrotehnia studiaza transformarde suferite de alimente in cursul pregatiriilor cu!inare, avand in vedere influenta acestor modifid'lri asupra starii desE'matatea individului.
Inaintea prepararii culinv.re se cerceteaza starea de sa/ubritate aalimentelor:
I
II
I
I
I
I
II
I
I
,,,,._~~~l,. "..".., ..•.".i.I'.";' ..'" , .•,'_'_'"'''',.. "''''.' ~"""I\'~"' •••••••• ','" , ',,''''~~'v.•.~'..,.,,,.,,,~•.~•...."., '''~., .
-proaspat:- omogen, consistenta f1uida,miros placut, gust dulceag
-praf: I I.- proaspat - pulbere fina, omogena, uniforma, miros placut- vechi - aglomerari in bulgari, miros neplacut
-,-.proaspat.:
- dupa spargere, albu$ul transparent, reflexe albastrii,consistenta filanta, galbenu$ auriu, uniform, i$i menjineforma
- a/terat:- galbenu$ul nU-$i mentine forma; albu?ul apos cu miros
neplacut, respingator
Oul;. ,'7c
Conservele: 1- bune:
- cap:ic nebombat, fara pete de rugina, produsul cu pro-prietati organoleptice caracteristice conjinutului
- alterate:
- capac bombat, pete de rugina, deschise, degaja miros urat
Faina: I - proaspata:- pUlbere alba-galbuie, gust putin dulceag
- a/terata:- amara, acra, miros de mucegai
PRELUCRAREA PRELIM/NARA
- tran$area dirnii (de vita, porc, pasare);- spalarea, eviscerarea pasarii;- curatirea solzilor, eviscerarea pe$telui;- ouale spalate, sparte in vase curate;- legumele: sortare, spalare, curatare, taiere;- prelucrarea preliminara se va face cu putin limp inainte (pentru a evita
pierderile cantitative $i calitative);
- S8 evita spalarea indelungata $i mentinerea in apa (trec factorii nutritivi,vitaminele, mineralele);
- se indeparteaza parti minime exterioare ale unor legume (carteli, morcovi).119118
Diabetic: - indicajii- diabetul zaharat
- a/imente permise- in functie de toleranta la glucide va cuprinde alimente
ci'mtarite in mod obligatoriu $i alimente necantarite:- alimente cantarite: paine, lapte, cartofi, fainoase,
legume uscate, fructe.'. "1 - a[i!Dent~ ne~artarite: pe$te, carne, mezeJuri: oua,
supe de carne, sosuri fara taina, uleiHipocaloric: - indicaN _
- obezitate,hipertensiune arteriala- a/imente permise
- 240 calorii - 300 9 branza de vaci- 400 calorii -Iapte, branza de vaci, carne alba, legume,
mere- 600 calorii din acelea$i alimente
I Carnea: r=;roaspata:
I - c:uloare ro?ie, lucioasa, U$or umeda- a/terata:
- culoare cenu$ie, verzuie, umeda, Iipicoasa
Mezelurile:1- D~O:~:::~lacurata, nelip;cioasa, masa compacta, r~ata,'
miros placut- vechi:
- pete de mucegai, miros neplacut, sfaramicoase
Pe~tele: -proaspat:- culoare normala, strat umed, bronhii ro$ii
- alterat:- cenu$iu, verde, negru, bronhii negre, violacee, tegumente
moi, rupte
(:
120
0d
~
- mesele principale nu vor fi servite niciodata inaintea aplicarii tratamentuiui- dupa pranz vor fi rezervate ore de odihna, Intrucat, In aceasta perioada,
procesul de digestie blocheaza energia organismului prin angajarea unei cantitatimaride sange la nivelul organelor abdomina/e.
Disfribuirea a/imenfe/or:
- servirea estetica $i curata a meselor contribuie la Imbunatatirea pottei de man-care a pacientilor
- asigura declan$area secretiei sucurilor digestive $i pe cale psihica- operativitatea Impiedica denaturarea $i racirea alimentelor (I$i pastreaza
forma, aspectul $i va/oarea calorica initiala)- distribuirea alimentelor seface pe baza tabelelor de alimentatie-In unele cazuri, asistenta Intocme$te fi$e individuale de regim, care se Inma-
neaza pacientului 0 data cu masa (pastrate, vo, ajuta pacientul la domi9iliu)- alimentele se portioneaza pe regimuri $i apoi sunt distribuite In salon pe un ca-
rucior special, iar la bolnavi - pe tavi acoperite- felurile de alimente se servesc pe rand, pe masura ce bolnavul consuma felul
anterior- alimentele nu se ating cu mana- gustul unor alimente se poate corecta cu: sa,e, otet, zahar (daca nu contravine
dietei)
Pregafirea servirii mese/or:. ..,..hranireapacientu!u~,,8U trebuie.sa. fieo tulburata- de activitatea sectieii(tratamente, recoltari, vizita medicala etc.)
- Inaintea servirii meselor, nu se aplica tratamente dureroase- se vor inlatura din salon factorii dezagreabili (plosca,urinare, scuipatori)- pacientii cu aspect neplacut (ar$i, cu piodermite, cei care varsa) vor fi izolati
de restul bOlnavilor, cu paravane- saloane!e vor fi aerisite, curate, cu ambianta piacuta, familiala- asistenta imbraca un halat alb peste uniforma, r$i prinde parul In calota, i$i
spala bine mainile.
Drdinea de servire a mesei:- se va distribui Intai regimul com un, apoi regimurile tip $i la urma se va
dispune aducerea regimurilor individuale, pentru pacienlii a caro, alimentalie nu selncadreaza rn regimurile tip
- vor lua masa Intai pacientii ce 5e pot alimenta singuri, apoi asistenta S8 vaocupa de cei ce trebuie alimentati de ea
- alimentarea artificiala se va face in afaraprogramului obi$nuit.
Moduri/e de a/imenfare a bo/navilorIn functie de starea bolnavulUi, alimentarea lui se face:
- activ - pacientul mananca singur rn sala de mesa sau In salon- pasiv - pacientului i se introduc alimentele In gura- artificial - alimentele sunt introduse in organism In conditii nefiziologice.
1?1
TEHNICI DE GASTRDTEHNIE
',' ..,• ,to,
ALIMENTAREA PACIENTULUI
- suprafata alimentelor se comporta ca un dializor (trecsubstantele minerale in apa daca aceasta este rece); .- daca se introduc in apa fierbinte, la suprafata se creeaza unstrat protector.
- sau fiertiere-l'1 n vapori suprarncaltiti, sCi:irteaza'timpul'depreparare, minimalizeaza pierderile de vitamine $i minerale.
- se formeaza compu$i prin degradarea grasimilor foartedaunatori organismului; alimentele formeaza 0 crusta ce nupermite trecerea substantelor sapide la exterior (contraindicata).
- se formeaza 0 crusta ce mentine substantele sapide;- se realizeaza prin expunere directa la radiatii calorice sau prina$ezarea alimentelor pe placa incinsa.
- alimentele se introduc in atmosfera de aer cald;- se formeaza 0 crusta de glucide caramelizata sau proteinecoagulate;- alimentele se coc.
- congelare, afumare, murare, sarare, uscare.Conservarea
Coacerea
Frigerea
Prajirea
Fierberea
'Inabu~irea
r---------------Servirea mese/orModulln care pacientului i se ofera alimentele are, de multe ori, aceea$i actiune
importanta ca $i regimul propriu-zis. _In legatura cu servirea mesei, asistenta va tine seama de: I:Draru/ $i repartizarea mese/or: :
. - intervalul dintre mese tre~uie stabilit astfe,llncat perioada de repaus din cursul ~i
naptii sa nu-iie mai mare de 10-11 ore, iar Inunele cazuri $i mai mic (ulcer gastric)- pacientii In stare gravc1,"febrili, vor fi alimentatiin momentele de acalmie,
indiferent de programul sectiei- pacientii cu hipersecretie gastrica sau boala ulceroasa vor fi alimentati la inter-
vale scurte, In functie de stadiul de evolutie; la ace$tia alimentele trebuie serviteuneori din ora In ora in cursul zilei, adaugand una, doua mese $i in cursul naptii
- pacientii febrili, adinamici, in stare grava, nu pot ingera cantitatea obi$nuita dealimente $i, de aceea, vor fi alimentati dupa un program special cu mese mici, dese,repartizate atat ziua, cat $i noaptea
- pacientii cardiaci $i cei cu sistem nervos labil suporta greu 0 f1amanzire maimare de 6 ore
- alimentele rezervate acestor bolnavi vor fi pastrate in conditii corespunzatoarela oficiul de alimente
IIIIIIIII
...•
ALiMENTAREA ACTIVA. -------~In functie de starea generala, pacientul mananca singur, fara ajutor, alimentele
oferite.
Alimentarea activa se poate face: Tnsala de mese; Tnsalon; la masa sau la pat.
IIIIIIIII
III
~Fig. 17- Masuja
speciala
- se a$aza peste mU$ama un Iighean- i se of era pacientului sapunul $i i se toar-na sa se spele- i se olera prosopul sa-$i $tearga mainile- se Indeparteaza materialele lolosite- se adapteaza masa speciala la pat (fig. 17)acoperita cu fata de m8'::a sau 0 tava aco-
"perita cu $ervetel,.sil '3oaza pe genullchilpacientu/ui, peste patura acoperita cu aleza- se a$aza In jurul gatului un prosop- asistenta Imbraca halatul de protectie- se spala pe maini $i serve$te masa la felca In salon la masa
- se a$aza pacientul In decubit lateral stang cu capul sprijinit peo perna- se spala pe maini- se protejeaza lenjeria de pat cu aleza, iar cea a bolnavului cuun prosop curat
- se a$aZa tava pe marginea patului sau pe un tabu ret la-Inaltimea patului- se servesc alimentele pe rand, se taie cele solide- lichidele se servesc In cani speciale cu cioc sau cu ajutorulunor tuburi transparente, curate, fierte- se ridica vesela utilizata, se Indeparteaza materialele folosite,se spala pacientul pe maini
123
- vor fi hraniti bolnavii imobilizati, Pi1rrtliza(i, epuizati adinamici,In stare grava sau cei cu U$oare tulburari de deglutitie
materiale:- tava, farTurii, pahar cu apa sau cana cu cioc, $ervet de panza,cana de supa, tacamuriasistenta:- Imbraca halatul de protectie- a$aza parul sub boneta- se spala pe mainipacient:- se a$aza In pozitie semi$ezand cu ajutorul rezematoarelor depat sau In decubit dorsal cu capul U$or r.idicat $i aplecat Inainte.l::Ipentru a U$ura degluti(ia --.J
Alimentareaactiva la pat,In deeubitlateral stang
Seop
Pregatiri
'Al.!/MENr AREA~f!AS7VA:J~---~--- - --~~ . .. . .z.'. ------ ;..;.;;;;;;-
Cand starea generala a bolnavilor nu Ie permite sa se alimenteze singuri, trebuiesa fie ajutati.
~
",~~
122
materiale- tava, tacamuri, farfurii, $ervetele, cana pentru supa, pahar deapa, fete de masa, cO$lJle,t;;le paine
sala de mese- curatenia desava.r$ita In sal a de mese- aerisirea- se aranjeaza estetic pe mese mici (4 persoane) tacamurile,paharele, cana cu apa, $ervetelele, flori, numaru/ regimului- se creeaza 0 atmosfera cat mai intima- se anunta bolnavii sa vina la masa_. se invita sa se spele pe maini
servirea mesei- servesc felurile de mancare pe rand- se ridica imediat vesel a folosita- nu se ating alimentele cu mana- se observa daca pacientul a consumat alimentele InIntregime, In caz contrar se solicita motivul $1S8 iau masuri deInlocuire- se transporta vesel a la oficiu- se aerise$te $i se curata sal a de mese
condltii de mediu Tnsalon, la masa- se Indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitulpacientului (tavita, scuipatori, plosca)- se separa cu paravan pacientii cu aspect dezagreabil pentruceilalti- se pn:>'(1ate$temasa bolnaVl)lui: se a~~,z:afata de masa curata,tacam-uri, cana cu apa, $ervetele, sarea (dupa caz)- se invita pacientul sa se spele pe maini- pacientul este ajutat sa se a$eze la masa- asistenta Imbraca halatul de protectie, I$i prinde parul subboneta (sa nu se atinga de alimente)- se spa!a pe maini- servirea mesei se face la fel ca In sal a demese
- se pregate$te salonul ca pentru alimentarea In salon la masa- se a$aza pacientul In pozitie confortabila, semi$ezand sau$ezfmd cu ajutorul rezematorului de pat sau cu perne- se protejeaza lenjeria de pat cu mU$ama
Pregfltiri
Condilii demediu
Alimentareaactiva Insalon, la pat
lrI
illlI DE $TIUT:- se Incurajeaza. pacientul In timpul alimentatiei,asigurandu-I de Gi.)ntributiaalimentelor In procesulvindecarii- se ofera pacientului cantltati nu p,ea ma,i - deoa-rece, neputand sa Ie Inghita, ar putea sa Ie aspire
r
J
ALIMENTAREA ART/FICIALA
125
- se Inlocuiesc In funclie de preferintele bolnavului In cadrullimitelor permise de prescriptia medicala
- servirea mesei se va face Intr-un cadru cat mai estetic- se servesc alimentele In portii mici - cantitatile ma,i pro-voaca numai la simpla vedere senzalia de plenitudine
- mesele vor fi servite la intervale mici (2-3 ore)- Mi1tru eliminarea senza(iei de greata, lichidele se serves',;_.reei, acidiliate cu lamaie, Intr-o variatie cat mai mare I
- nu se administreaza alimente hiperzaharate - provoacasenzatia de plenitudine $i lavorizeaza diareea
-Iaptele In cantitate mai mare de 1 I provoaca diaree, greata- alburninele supradozate (branza) provoaca meteorism $iaccentueaza inapetenta
-Ia bolnavii complet inapetenti, senzalia de sete va Iiexploatata $i Ii se vor oferi elemente nutritive sub formalichida; laptele, sucurile de fructe vor Ii Imboga(ite cu prafde lapte, cacao, galbenu$, preparate de zahar, zeama delamaie sau portocale
- bulionul de legume va Ii Imbogatit cu unt, branza, faina,galbenu$ de ou, cacao
- In aceste amestecuri se vor introduce $i preparate devitamine, daca ele nu disperseaza U$or $i nu modificagustul sau mirosul alimentelor
- se asigura necesitatile calorice de 2500-3000 cal./24h prinadministrare de preparate lichide hipercalorice
- la revenirea apetitului se administreaza alimentatie solida,repartizata in 4-5 mese
- asistenta trebuie sa noteze exact cantitatea de ai/menteconsumata $i sa calculeze valoarea calorica pentru a seputea orienta In ceea ce prive$te acoperirea necesita(ilorzilnice ale bolnavului
- va urmari ca bolnavul sa consume numai alimenteleconform prescriptiilor medicale
~finiJie... .' :::"::.. ...
Inseamna introducerea alimentelor In organismul pacientuluiprin mijloace artiliciale. Se realizeaza prin urmatoareleprocedee:
- sanda gastrica sau intestinaia- jlastrostQilla- pe cale parentera1a-crrsrnr---
Scop - hranirea pacientilor incon$tienli- cu tulburari de deglutitie- cu intoleranta sau heinoragii digestive- operati pe tubul digestiv $i glandele anexe- cu stricturi esofagiene sau ale cardiei-In stare grava; negativism alimentar
III DE EVITAT:- servirea alimentelor I i
p,ea fierbinti sau p,ea reci- atingerea alimentelorcare au fost In gurapacientului
- i se protejeaza lenjeria cu un prosop curat- se protejeaza cu un prosop In jurul gatului- se adapteaza masuta la pat $i i se a$aza mancarea astfelIncat sa vada ce i se introduce In gura
- asistenta se a$aza In dreapta pacientului $i Ii ridica U$orcapuleu perna I'f- verificatemperatura alimentelor (pacientii In stare grava nusimt temperatura $i nici gustul alimentelor)- Ii serve$te supa cu lingura sau din cana cu cioc, taiealimentele solide- supravegheaza debitul lichidului pentru a evita Incarcareapeste puterile de deglutitie ale pacientului- este $ters la gura, i se aranjeaza patul- se Indeparteaza eventualele resturi alimentare care, ajunsesub boinav, pot contribui la formarea escarelor- schimba lenjeria daca s-a murdarit- aeopera pacientul $i aerise$te salonul- strange vesela $i 0 transporta la oficiu
124
1- Observarea apetitului urmare$te descoperirea $1co~baterea IIinapetentei SHUanorex~eibolnavului .•,,' '. ,- apetitul poate fi. un indiciu In stabilirea diagnosticului unorafectiuni; astfel, bolnavii cu:
- cancer gastric refuza carnea de vaca- In hepatita epidemica faza preicterica, refuza grasimile- polifagia poate indica un diabet zaharat- apetitul preferential In cazul unor carente ale organismului I(gravide) .
- pentru combaterea anorexiei sau inapetentei, se vor avea Invedere urmatoarele:
- se verifica daca inapetenta este totala sau repulsia semanifesta numai fata de alimentele din regim In comparaliecu cele preferate
PRINCIPII DE ALIMEN TARE A PACIENTILOR INAPETENTI
Servireamesei
I Scop
I-I
".1.;'.'.
III DE $TIUT:- la pacienlii incon$tienii cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimentati maimult timp pe aceasta cale, sonda se introduce endonazal- sondele de polietilen se mentin mai mult de 4-6 zile, cele de cauciuc maximum2-3 zile fiind traumatizante (produc escare ale mucoaselor)- ralia zilnica se administreaza In 4-6 doze foarte Incet, depreferinta cu aparatulde perfuzat utilizand vase izoterme
1-I
IIr~'IIII,f~
- deschiderea $i fix area operatorie a stomacului la piele Inscopul alimentarii printr-o sonda In cazul In care caleaesofagiana este Intrerupta- In cazuJ stricturilor esofagiene, dupa arsuri sau intoxicatii cusubstante caustice, cand alimentatia artificial a ia un caracter dedurata $i nu se poate utiliza sonda gastrica, alimentele vor fiintroduse In organism prin gastrostoma-In stoma, este fixata 0 sonda de cauciuc prin intermediul careia
~"":talimentele surlt introduse cu ajutorulunei seringi sau prin palnie"- respectandu-se acelea$i principii, se introduc $; acelea$i ames-tecuri alimentare ca In cazul alimentatiei prin sonda gastrica- alimentele vor fi introduse In doze fractionate la intervale obi$-nuite, dupa orarul de alimentatie al pacientilor, incalzite la tem-peratura corpului- cantitatea introdusa 0 data nu va depa$i 500 ml- dupa introducerea alimentelor sonda se Inch ide pentru aImpiedica refularea acestora- tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea suculuigastric care se prelinge adesea pe langa sonda, provocanduneori leziuni apreciabile- de aceea, regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata,acoperita cu un unguent protector $i antimicrobian, pansatasteril cu pansament absorbant
- se poate asigura hidratarea $i alimentarea pe 0 perioadascurta de timp- deoarece In rec! D~J sunt fermenti pentru dlgestie, iar mucoasaabsoarbe numai solutii izotonice, substanlele proteice sunt eli-minate sau supuse unui proces de putrefactie- alimentarea se face prin clisme picatura cu picatura cu solutieRinger, glucoza 47%0 cu rol hidratant- vezi pregatirea $i efectuarea c1ismei- in locul irigatorului se folose$te un termos
- se face cu substante care:- au valoare calorica ridicata- pot fi utilizate direct de iesuturi
",." , .;..m.l"aU"pr6prietati antigen ice "c"'"," " ,,',~ '. ""'l~
L - nu au-actiune iritanta sau necrozanta asupra lesuturilor- pe cale Lv. pot fi introduse solutii izo- sau hipertone (glucoza 10-20-33-40%, fructoza 20%, solutie dextran, hidrolizate proteice)- planul de alimentare se face dupa calcularea necesarului decalorii/24 h $i a ratiei de lichide In care pot fi dizolvate principiilenutritive- nevoia de lichide este completata cu ser fiziologic sau sol. glu-cozate $i proteice- alimentarea parenterala se face ca $i hidratarea (vezi cap.Hidratarea $i mineralizarea organismului)- ritmul de administrare difera dupa natura $i concentratia pre-paratului, stare a pacientului, de la 50-500 mllh
127
,---Alimentareapringastrostoma
Alimentareaprin clisma
Alimentareaparenterala
i!
i
IlpS"~
ALiMENTAREA PR/N SONDA GASTR/cA
• materiale- de protectie
- aleza, prosoape- sterile
- sonda Einhorn sau Faucher,'-'~ serihgide 5-10 cm
- pensa hemostatica- nesterile
- palnie- tavita renala
- bulion alimentar- sa nu prezinte grunji- sa fie la temperatura corpului- sa aiba valoare calorica
••pacient- psihic
- vezi sondajul gastric- fizic
- In caz de staza gastrica, se aspira continutul $i se efectueazaspalatura gastrica- se ata$aza palnia la capatul sondei $i 5e toarna lichidulalimentar 200-400 ml pana la 500 ml, Incalzit la temperaturacorpului- se introduc apoi 200-300 ml apa $i 0 cantitate mica de aerpentru Ci goli sonda- se Inchide sanda prin pensare pentw aevita scurgerea'alim"entelor"in"faringe de unde ar putea ¥faspi'rate, determinandpneumonia deaspiratie - complicatie grava- se ext rage sonda cu atentie
Pregatire
126
Introducerea 1- vezi sondajul gastricsondei
Alimentareapropriu-zisa
H:
r
L",,.,",,,,,,,,,,,,,
C':';--",.
129
________ J
-In functie de cauza $i mecanismul prin care se instaleaza. potinteresa sectorul intracelular, extracelular sau ambele- pe baza modificarilor din lichidul extracelular se deosebescmai multe sindroame de deshidratare:
- deshidratare izotona - cand aportul insuficient sau pier-derile interes8':.-tz<Jln "aceea$i proportie apa$i electro/itii(varsaturi, diaree, aspiralie gastrica sau intestinaia, fistulagastrica, paracentezele repetate, hemoragii masive; se potpierde 2-3 I sau chiar 5-10 1124 h
- deshidratare hipertona - cand se elimina apa In proportiemai mare (prin polipnee Intre 1 $i 1,5 1124 h, transpiratieexagerata 2-3-5 1124 h)
- deshidratare hipotona - cand se elimina sarurile Inproportie mai mare (In poliuriile patologice sau celeprovocate prin diuretice) ,
--------------_,1- analiza pe care CI. Bernard a continuat-o asupra mediuluiintern i-a aratat rolul sau de transportor In dublu sens:
- prin "difuziune" a principii lor nutritive la suprafatacelulelor $i invers
- excretor prin emonctorii, rinichi,piGinani, piele, dupa ceprodusele de excretie celulara au fost deversate In sange
- In urma observatiLior $i experienlelor intreprinse asupra glice-miei, ureei $i a altor constituenti umorali, el formuleaza legea ge-nerala a "unitatii" sau "stabilitatiirnediului intern"
" Toate mecanismele vitale nu au alt scop decat men!inereastabIYitajii mediului intern. Respirajia, circulaJia, depuratia excre-menjiala nu exista prin ele insele, ci pentru reg/area mediului
'~HJiern,pentru constanja person8IitiiJilbiologice". . £"
- acest vast echilibru interior estedenumit de Walter Cannonhomeostaza $i lamure$te mecanismele de coordonare $icontrol, astfel Incat teoria constantei mediului intern este cu-noscuta astazi ca teoria homeostazei lui Cannon- prin homeostazie, se Intelege totalita.lEig_C_QD_~laoteJor_tiQ.;.•..9.~ sau bJQfg,Lq.5la;eme.:aLUi~i~i!lteD:l. limitele homeostazieisunt reprezentate de cifrele maxi me $i minime intre care c1inica$i laboratorul Incadreaza normalul pentru fiecare din acestecomponente
"
- sistemui de coordonare $; control al homeostaziei este neuro-endocrino-vegetativ.
"...,,;::~
Homeostazia
L
rI
128
- estelichidul solven'! afroturo(substantelor chi mice, otgCl.nice $ianorganice, necesare bunei functionari aorganismului- dilueaza toti prodU$ii rezultati din metabolismul intermediardestinati eliminarii- se gase$te In organism In doua stari: libera-circulanta, fixa-structurala (intra In constitutia moleculelor)- apa libera reprezinta 70% din greutatea organismului $i se I'
repartizeaza astfel:- 50% In interiorul celulelor (Iichid intracelular)- 15% In spaliile lacunare (Iichid interstitial)- 5% circula In vase (Iichid plasmatic)
- prin compozitia $i functia apropiata lichidele interstitial $i plas-matic, sunt numite lichide extracelulare- apa mentine In solulie 0 serie de saruri minerale- mediul intern al organismului este 0 solutie apoasa de saruriminerale, formand partea fundamentala a plasmei sanguine, alimfei $i a lichidului interstitial "- sarurile minerale mentin presiunea osmmica a lichidelor dinorganism, constituind una din activitatile fundamentale ale acti-vitatii celulare- nevoia de apa a adultului este de: 2000-2500 mll24 h- la copil nevoia de apa este mai mare, In raport cu greutateacorporala, el necesitand:
- 180 ml apaJkg corp In primele 6 luni- 150 ml apaJkgcorp Intre 6 $i 9 luni- 120 ml apaJkg corp Intre9 $i 12 luni....el00 ml apaJkgcorppeste 1~.Il:l1"rj~_. '""'"
- necesarul de apase acoperaprin aportul alimentar fie subforma de Iichide, fie sub forma de apa continuta In alimentelesolide- eliminarea apei din organism se face pe mai multe cai, astfel:
- 1000-1500 ml se elimina prin urina- 500-1000 ml se elimina prin transpiratie- 350-500 ml se elimina sub forma de vapori prin plamani- 100-200 ml se elimina prin intestin (In scaun)
- In mod normal, este un echilibru Intre lichidele intrbduse Inorganism $i pierderile fiziologice- In situatii patologice se produce dezechilibrul ce duce la des-hidratare sau hiperhidratare
Hidratarea ~i mineralizarea organismului
';:,\..'""""~
Apa
Organismul uman nu poate trai (In medie) decat: ,,3 minute fara 02' 3 zile faraapa, 3 saptamani fara hrana" (Burghele). "Toate mecanismele vitale nu au decat untel: acela de a mentine unitatea mediului interior $i de a ne da prin aceastaindependenta $i personalitate biologica" (CI. Bernard).I
II'IIIII
-
III
Excesul volumului de lichid:- merge in sectorul extraeelular, dand na$tere la edeme- se datore$te cre$terii Na $i a eantitalii de apa prin retenlie $i1sau ingeslieexcesiva, scaderii excreliei renale de Na $i apa, scaderii mobilizarii de lichide Ininteriorul spa(iului intravascular.
r1nterventiile , - masoara $i noteaza zilnic ingestia $i eliminarea Iasistentei I - cantare$te zilnie pacientul
- monitorizeaza semnele vitale, nivelul de con$tienta, parametriiC/inici,rezultatele de laborator, slabiciune, nelini$te, agitalie- menline integritatea membranelor mueoase prin igienariguroasa- ingrije$te tegumentele eu atentie pentru evitarea atingeriiintegritatii lor ""_co'
- inspecteaza zilnic zonele de preslune de pozilie $i Ie maseazala fiecare doua ore- asigura aportul liehidian 2500 ml/zi din care 1500 ml per os
IIIIIIIIIIIr:r~j,J
TULBURARI ELECTROLlTlCE
131
Hiponatremia I manifestari:- deficit de Na sub 130 mEq/1- cefalee, confuzie- anxietate, piele umeda .
ManifesUlri - cre$terea acuta in greutate- edem periferic- pleoape edemaliate- cre$terea presiunii venoase centrale
I- hipertensiune arteriala, puis puternic- dispnee, raluri crepitante- turgescenta jugularelor- scaderea hemoglobinei $i a hematocritului- scaderea densitalii urinare_ ..
IntervenJiile - educa pacienlii cronici, privind aparilia acestor semneasistentei - educa pacientul $i familia privind importanla aportului scazul
de Iichide $i Na
I- masoara zilnic ingestia $i eliminarea- eantare$te zilnic pacientul
I- observa edemul periferie- ascuJtafrecvent respiralia~ evalueaza semnele $i simptomele de edem pulmonar
"- -"-"stabile$teCa11titateade liehide peritru fiecarefura- educa pacientul privind efectul diureticelor asupra echilibruluihidroelectrolitic- invata pacientul care sunt lichidele ~i alimenlele cu eonlinulcrescut In Na- schimba coneeplia de preparare a alimenlelor
TULBURARI ALE FLUIDELOR
<- hipovolemieVolumul deficltar de fluid _ deshidratare >se datore$te pierderilor excesive
(varsaturi, aspiratie, diaforeza, arsuri, diuretice) sau mi$carii fluidului (spaliul alIII-lea): acumulare anormala de fluid in diferite zone ale organismului (ascita, edemperlferic,oheniatomf. .• '
Manifestari 1- piel; uscata eu turgor redus- membrane, mucoase uscate, buze uscate, limba arsa- ochii adancili, moi- letargie, sete- scaderea eliminarii urinare- tahicardie, hipotensiune arteriala- scaderea presiunii venoase centrale- cre$terea hemoglobinei $i a hematocritului prin hemocon-centralie- cre$terea ureei sanguine
I 1- urina coneentrata cu densitate mare
130
STABIUREA NECESITATILOR HIDRICE $1 MINERALE
Se face prin:- stabilirea felului deshidratarii- simptomatologia deshidratarii- investigatii de laborator.
- Diferenta dintre cifra normala a unui ion din plasma $i cifra constatata la bolnavrnflecta deficitul lui la un Iitru apa extracelulara. .. ..- Aceasta se inmulte$te cu cantitatea totala de apa extraceiulara, care la un individde 70 kg este de 141.- Cifra obtinuta reprezinta deficitul global al ionului respectiv.- Daca nu se poate stabili cu certitudine felul deshidratarii, se administreaza in partiegale glucoza $i solutii izotonice de saruri minerale.- Cantitatea lii::hidelornecesare organismului se stabile$te prin insumarea ratiei deintrelinere $i a ratiei de corectare a dezechilibrelor anterioare:
- ralia de intretinere = pierderile de lichide/24 h- ratia de corectare = se face pe baza analizelor de laborator $i intra in
competenla medicului.- Nevoia de apa a copilului deshidratat se face dupa suprafata corporala, pe bazade tabele speciale, iar a sugarului, dupa greutatea corporala 100/180 mllkg corp(valori oblinute din totalizarea pierderilor normale ale copilului):
- 25-30 ml perspiralie- 50-100 ml transpiralie- 10-20 ml cu scaunul- 35-40 ml urinalkg corp/24 h, precum $i a pierderilor in plus ((::12ree,
varsaturi, febra).
:~"-:.
~;-... ~J' I !~,;'~,;;',,(-"_~~!.' :I,~':,,;.~I~':~,fr"" ,. >;":1i'~:'.;',;'1";'9:(':}; .;(r,),;-t"2fJ"- - .', '.r..,;;~;,;,~ '? ..v:~r,,"•••;(~j"li"C!<:"';"''''~~':'''~'''''.j,',"'_"i;'",,-,/',I.it'''\i):lr~' .~.11~X;;I'L"dJi "i':1J,'if;';,'i','_v'i\.' ,,-,.-....-'.",':,0:;,:),',',... 'V.(.","' ,'\"""'",.'L<~~"lO'....-n'::;li _,,,,',hlll"'.,,,,,..,,
,"w",'.,"." ,,', ",,,',d.,l'.\U\"J1.-""~",}':I':R"NW"""""" •.I\,,\""(~f<~',\{"")<'1i'l<fil\'i;:'~,,~.~,"<Y.;.»Oo'l;R~X'JOO(~~.),::x"~<~~,~~~:,;f."'~';.',,,,,''-,"
-':"';;':"-.
IIIIIIIIII
"'I
Hiper-natremia
Hipo-potasemia
Hiper-potasemia
intervenJii/e asistentei:- creeaza un mediu de siguranta, pacientul fiind agitat $i confuz- recunoa$te modificarile de comportament- acorda suport psihologic >,
- acorda suport moral familiei,- monitorizeaza solutiil.e intravenoase $i rata de flux a a?es!g~~
manifestari:- excesul de Na: peste 150 mEq/l- agitatie ce poate progresa spre convulsii- membrane, mucoase uscate- sete, hiperemia fetei- tahicardie, hipertensiune arterialaintervenjii/e asistentei:- reduce ingestia de Na- administreaza solutii cu continut scazut de Na- administreaza diuretice- creeaza un mediu de siguranta
manifestari:- nivelul redus de K sub 3 mEq/1- siabiciune, scaderea peristaltismului pfma la ileus- scaderea potlei de mancare- crampe musculare la extremitati- greturi, fatigabilitateintervenjiile asistentei:- administreaza intravenos K cu mare prudenta- monitorizeaza aritmiile cardiace- asigura mediul de siguranta- monitorizeaza sunetele intestinale- masoara cu atentie ingestia $i excretia- educE! pacientul sa.evite alimentele bogate In K (banane, spa-nac, varzacle Bruxelles,citri.ce, piersic:.i,,-caise)"~,
manifestari:- exces de potasiu peste 5,5 mEq/l- greata, crampe abdominale- diaree (hiperactivitate intestinala)- parestezii, slabiciune, iritabilitate- aritmii cardiace severe- schimbarea personalitatiiintervenJiile asistentei:- administreaza perfuzii de glucoza $i insulina sau bicarbonat(scad nivelul de K prin U$urarea patrunderii lui In celula)- monitorizeaza aritmiile cardiace- asigura mediul de securitate
132
_ "~~,:~'.. :.:'_""~,.,..,",.J,v"'~.,,.,,,~~~~~~j'~1
TlPUR/ DE FLU/DE
• izotonice - aceea$i concentratie cu Iichidul organismului (plasma)• hipertonice - concentratie mai mare decat Iichidul organismului• hipotonice - concentratie mai scazuta decat lichidul organismului
SOLum U7}4/ZA TE PENTRU REH/DRA TARE $/ REM/NERALlZt''iiiE
Solujie Solutie apoasa de 9%0NaCI, denumita $i ser fiziologicizotonicade NaCI
Solujie Solutie NaGI 10-20%hipertonade NaCI
Bicarbonat Solutie apoasa izotonica de 1,4%desodiu
Lactat de Solutie izotonica 1,9%sodiuGlucoza Solutie izotonica 5%
Solutie hipertonica 10, 20, 33, 40%Solujie K 2% In solutie de glucoza izotonicade KCI
'SoluUfu Solutie de electroliti: KCI - 0,3 g; CaClz 0,5 g; NaCI 8,5 g; apa laRinger 1000 ml
Solujie KCI 2,8 g, NaCI 4 g, solutie lactat de Na 20% - 29 g, apa laDarow 1000 ml
Solujie Krebs NaGI 7 g, KCI 0,28 g, fosfat acid de K 1,16 g, CaCI 0,27 g, sulfat .de magneziu 2,40 9
SolujieNaCI 0,58 g, KCI 0,89 g, fosfat de K bibazic 0,25 g, solu!ie lactatButtler de Na 20%, 11,2 g; glucoza 24 9 apa la 1000 ml
.SolLltie Locke NaQI 9.ffi 1<910,07'5. ,9}.,CaClz O,1-~g, bicarbonatNa Q,JO g"glucoza 1 g, apa la 1000 ml
Solujie Aceea$i compozitie ca la solutia Ringer + lactat de Na 3,1 9 laHartmann 1000 mlSolujie Tham Baza aminata ce se combina cu bioxidul de carbon form and
bicarbonat (se fOlose$te In combaterea acidozei metabolice)SoluUe Solutie alcalina, folosita In combaterea acidozei metaboliceFischer
Inlocuitori In solutie de NaGI sau glucoza; sunt polimeri ai glucozei, cuai masei greutati moleculare diferite
Icirculante
Dextran 70 MacrodexDextran 40 Rehomacrodex
133
135
Fig. 18 - Aparate de perfuzie1. Pornpa de perfuzie; 2. Perfuzor - injeclor
standar(j@; 3. Extradrop@- reglator de picaturipenlru perfuzia sub gravita!ie. cu c1erna-9urubpentru intreruperea scurtiilfraclionarea fluxului
perfuziei (sursa: Catalogul de produseFa. B. Braun, Melsungen).
IIIIII
r
II
I
'~'I
(!\
~(i)
- perfuzor (ambalat de unica intrebuintare)- seringi $i ace de unica folosinta (se verifica integritatea
ambalajului, valabilitatea sterilizarii, lungimea $i diametrulacelor)
- soluliile de perfuzat- pompa de perfuzie automata - cu reglare programata a
volumului $i ratei de flux- Jobinete cu doua sau mai multecai- branula (cateter IV)- flutura$ (butterflys)
• pacien!:
- f~S.ihiC} - ca la punctia venoasa- IZIC
- tehnica de intrelinere a liniei intravenoase este 0 tehnicaaseptica (Fig. 18)- asistenta imbraca manu$i pentru evitarea contaminarii cu san-ge (dupa spalarea mainilor eu atentie)- pregate$te solutia deperfuzat- monteaza aparatul deperfuzat $i lasa liehidulsa eireule prin tuburi(evitand contaminareasiste'l":ului) pentru in-departarea aerului- alege vena (Intai,loeurile distale $i apoieele proximale)- apliea garoul- eurata locul cu aleoolde la centru in afara- introduce acul, bra-nula In vena
1- seoate garoul $1ata~$aza tuburile, desehideprestubul, fixeaza ratade flux 60 picaturilminut- mentine locul de per-fuzie, acopera cu pan-sament steril- schimbi:J.pansamen-tul (cand se fixeazaeatetere) la 24 h $iinspeeteaza zona (e-ventuala inflamatie)
Executie
.; -::;;~'.I.
1-
(.~
CAlLE DE HIDRA TARE A ORGANISMULUI
MarisangPlasmaumanaSangeintegralDerivate desan~(#<masaeritrocitara
IOralaI- calea fiziologica de administrare a lichidelor
~ - declan$eaza reflex functia normala a tubului digestiv $i aglandelor anexe, functie necesara absorbtiei lichidelor- se renunta la aceasta cale in caz de: varsaturi, stenozapilorica $i esofagiana, negativism total din partea pacientului
--Duodenala - administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala(-
- lichidele se administreaza picatura cu picatura intr-un ritm de60-100/minut- se mentine temperatura lichidului in timpul.administrarii
Rectali.'! - se f~..,~l~prin c1isma, picatura cu picatura, sau clisme--- Katzenstein (vezi alimentatia artificiala prin c1isme)
Subeutanata - se face prin perfuziic:::::-=::::-----= -- resorb!ia este lenta
,- poate determina accidente: necroza tesuturilor prin com-I presiune, coagularea lesuturilor (cand temperatura este prealinalta), flegmoane, complicalii septiceI
ee.duzia- 1- introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura, aintravenoasa. soluliei medicamentoase pentrureechilibrare hidroelectrolitica,
'. . , hidroionica $i volemiea aorganlsinuluf ., . >-'
Seop - hidratarea $i mineralizarea organismului- adrninistrarea medicamentelor la care se urmare$te efect pre-lungit- depurativ, diluand $i favorizand excretia din organism a pro-dU$ilor toxici- completarea proteinelor sau a altor componente sanguine- alimentarea pe cale parenterala
Pregatire e materiale:- dezinfectante - alcool iodat
I- pentru punctia venoasa
~ ..•.
I:
f
3. NEVOIA DE A ELiMINADefinifie:Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de
substanlele nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism.Excrelia de$eurilor se realizeaza prin mai multe cai:
- aparat renal - urina- piele- transpiralie - perspiratie
136
- schimba punga cu solutie sau flaconu!, Inainte de golirea com-pleta a precedentei- se po ate folosi 0 rata redusa pentru a tine vena deschisa
ingrijirea -Ia sfar$itul perfuziei se exercita 0 presiune asupra venei cu unulterioara tampon $i se retrage acul In directia axului vasului
. a pacientu!ui - S8 a$ac~~'acientul comod,ise dau lichide caldule (daca, este ,permis)
Reorganizare
Notare infoaia deobservafie
Accidente - hiperhidratarea (Iacardiaci poate determina edem pulmonar- acuD - se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia, se adminis-treaza fonicardiace- embo/ia g.azoasiL - prin patrunderea aerului In curentul cir-culator (atenlie la utilizarea perfuziilor sub presiune, cand sefolose$te para de cauciuc)- !-evarsa.£Jia /ichidu/ui in lesuturile perivenoase poate da na$-tere la flebite, necroze- coagu/area sfmge/ui pe ac sau canuLa.- se previne prin perfu-zarea Iichidulul cu solutie de h~~
.•~.137
- A/imentalia - cantitatea $i calitatea alimentelor ingerate deindivid influenteaza satisfacerea nevaii de eliminare.~ q buna_hidratare;;i (0 alimentatie bogata Inreziduuri (Ie~ume;fructe, cereal e) faciliteCiza eliminarea intestinala $i vezicala- mesele luate la are fixe favorizeaza ritmul eliminarilor
- Exemjii/e - activitatea fizica amelioreaza randamentulmuscular
- fortifica musculatura abdominala $i cea pelviana, care au unral important in eliminarea intestinala
- Varsta - are rol important in satisfacerea nevoii daca (inemseama de controlul sfincterelor- la copii, controlul se obtine In 2-3 ani- la persoanele varstnice, diminuarea tonusului musculaturiiabdominale poate provoca lipsa de control a eliminarii- la barbali, hipertrafia prostatei determina tulburari de mic(iune
Factorii care influen~eaza satisfacerea nevoii
•. ,..,;.:.\-'t~~.~"'l';".lJ~',",-
) c- Generalita~i
- aparat respirator- aparat digestiv - scaun_. aparat genital feminin - menstrualie- In stari patologice, apar eliminari pe cale digestiva, sub forma de
varsaturi $i pe cale respiratorie - sputa
Mentinerea constanta a compoziliei mediului intern se realizeaza prin procesulde homeostazie. Toate schimbarile volumului extracelular antreneaza modificariIn compozitia lichidelor celulare de unde rezulta importanta menlinerii constantea compozitiei mediului intern.
Rinichii fiind organe principale ale homeostaziei mentin compozilia chi mica alichidelor din organism la un nivel normal, mentin echilibrul hidric, hidroelectrolitic;;i acido-bazic al mediului intern $i debaraseaza organismul de pradusele tax icerezultate din metabolism.
Substantele folositoare organismului (sodiul $i apa) sunt absorbite prinosmoza.
Prin rolul sau de exceptie, pielea completeaza eliminarea renala.Un rol important II au plamanii, care controleaza CO
2$i O
2,
Organismul trebuie de asemenea sa se debaraseze de de$eurile rezultate Inurma digestiei (fibre celulozice, pigmenti biliari, celule descuamate de la nivelultubului digestiv etc.).
$i alte substante nefolositoare trebuie elirpinate; spre exemplu, lafemei, de lapubertate la menopauza, se elimina a secretie sanguina menstruala, ce seproduce la sfar$itul fiecarui ciclu menstrual, daca ovulul nu a fast fecundat.
I FactoriI biologici
,;;:~7'."
II! DE EVITAT:- folosirea aparatului desuslinere a bratului, carear putea cre$te posibili-tatea compresiei vaselorsau nervilor
IIlIDE $TIUT:- toate fluidele administrate i.v. trebuie etichetatecu data, ora, medicalia adaugata $i doza-- rata de flux = nr.pic.lmin- sursele de contaminare a perfuziei: Inainte, prinmanevre necorespunzatoare $i in timpul perfuziei
i - substanle adilionale1 __ schimbarea flaconului- aer-poluat- injectii complementare
.~ _....-\( -
IIIIIIIIII-I
;
II
I
I. Independenta in satisfacerea nevaiia) URINA: s..oJ.u.!Le-apoasitprin care sunt..elimioate substaotele rezultate din
metaboi;S~ermediar protidic, inutile $i toxice pentru organism--- Genera/itati: Prin urina se elimina din organism substantele toxice. Eliminareaacestor substante se lace In solutie apoasa Impreur:e. cu saruri minerale $i altesubstante de dezasimilatie care nu sunt necesare organismului.
In mecanismul de eliminare intervin, alaturi de rinichi $' tubul digestiv, ficatul, iglandele cu secretie interna, starea functionala a aparatului circulator - toate fiindinliuentate de activitatea sistemului nervos.
De aici se vede interactiunea Intre nevoia de a elimina $i celelalte nevoilundamentale.
Termin%gie:- mictiune = emisiune de urina, act fiziologic con$tient de eliminare- diureZ8t<cantitatea de winaoliminata din organism timp de 24 ore.
- Programu/ de e/iminare intestina/a - regularitatea programuluide eliminare este un factor ce influenteaza satisfacerea acesteinevoi- momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ laaltul
Factori - Stresu/psihologici - Anxietatea .,,,-,
- Emotii/e puternice - pot modifca frecventa, cantitatea $icalitatea eliminarii urinare $i intestinale
Factori - Normele sociale - fiecare societate I$i stabile$te masuri desociologici igiena, asHel Incat indivizii sa respecte salubritatea locurilor
publice- Educatia- Cultura
cantitatea
frecventamictiunilor
L- _
Manifestari de independen~a
- ~riaza ID functie_de_v.ar.sla.:.- nou,nascut 30-300 ml/24 h- .0lliii 500-1200 ml/24 h
adult 1200-1400 ml/24 h... 180 tnl/24 h
-llOu:.oas.cu.l=..mi.c.tiuniIrecvente- cop-II4-5/zi-adult 5-6/zi-'Varstnic 6-8/zi-~_.- ""--
138
culoarea - galben deschis pana la galben Inchis. Cu cat urina va Ii mai.-.----dNuatacu atat va Ii mai deschisa $i invers (pana la galben-Inchisurlnel-- spre 6run). -- modiljQgr.e)oJ.unc!iede alimente:
I- culoarM""inchisa = In regim bogat In carne- 'culoare deschisa = In regim vegetarian
- medicamentele schimba culoarea astfeT:":::roz, rO$u-caramiziu= tratament cu piramidon-:.albastru-verde = tratament cu albastru de metilen..: careniu-ro$U sau brun negru = tratament cu chinina sau
acid salicilic . _~~.
--mirosul - de bulion = urina proaspataurinei - amoniacal = dupa un timp din cauza fermentaliei alcalinereactia urinei - normal = reactie acida = pH-ullntre 4,5-7
Reactia urinei In lunctie de alimentatie:- regimul bogat In carne - acidifica urina- regimul vegetarian - scade aciditatea uriniiNotaReactia hiperacida sau alcalin,') lavorizeaza precipiL'lreasubstantelor dizolvate In urina ~normarea calculilor in caileurinare.
~~ - normal = ciar, transparenta la InceplJt Q.upaun timp ea Q£Sl.!~urinei deveni tulbure In rmal - datorita coa ularii mucinei ia
ce ulelor epiteliale antrenate din caile urinare $i a mucusului dint?!ganelegenital~.
densitatea - se determina imediat dupa emisie, pentru ca prin racire seurinei schimba densitatea
- normal 1010:1025 -:'-'a'regim mixt; la temperatura de 150C(temperatura maimica sau mai mare modifica densitatea)
b) SCAUNUL = resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate dinorganismprin actul defecatiei
Scaunul este alcatuit din:- reziduurile ramase In urma digestiei alimentelor- celulele descuamate de pe supralata tubului digestiv ~i a glandelor digestive- produsele de excretie a tubului digestiv $i a glandelor anexe- numar mare de microbi
Termin%gie: - defecatie = eliminarea materiilor lecale prin anus
139
--
IIIIIIIIII,I !
, , ".:. , ,~"~,:," •.;, ~.;.:.~ •.:.;; :' ..Il';(\I",r,j";;'.!' '.
Ritmul - la 28-35 zile
Durata . -,3-5 zile :-.-':'
Aspectul - mucus amestecat cu sange $i detritusuri celulare; nucoaguleaza
Culoarea - ro$U negricios, la Inceput,apoi ro$U deschis
Cantitatea - 50-200 9
Mirosul - dezagreabil
Evolutia - fara dureri, u$oara jena fiziologica
',jv'
IIIIIII.IIIIIII
Manifestari de independen~a
Frecventa - normal la adult - 1-2 pe zi sau unul la doua zile- 1-2 scaune pe zi la nou-nascut
Orarul - ritmic, la aceea$i ora a zilei, dimineala dupa trezire
Cantitatea - zilnic 150-200 9 materii fecclle ~J,:~;"
-Consistenta - pastoasa, omogena
Forma - cilindrica, cu diametrul de 3-5 cm, lungime variabila
Culoarea - bruna, la adult, data de stercobilina- In func!ie de alimentalie:- deschis-galben = regim lactat- brun Inch is = regim carnat- negru = ali mente preparate care conlin sange- verde = legume verzi- culoare caracteristica alimentului = mure, ciocolata, afineModificarea culorii In funclie de medicamente:- brun-negru = bismut- negru-verzui = fier- alb = bariu- negru mat = carbune
~-Mirosul - fecaloid'- difera de la un individ la altul
La copilul mic_.-
Culoarea -In primele 2-3 zile dupa na$tere = verde-brun Inchis (meconiu)- La sugari:
Aspectul $i culoarea se modifica In funclie de felul alimentaliei...-- Astfel:,~ '.
J-'- galben-auriu = sugar alimentat la san, In contact cu aerul, prinoxidarea bilirubinei - devine verzui sau verde- galben-deschis = sugar alimentat artificial
I- brun = dupa introducerea fainii In alimentalie
Numarul - 3-4 pe zi pana In luna a VI-a cand se reduce la 2-3 pe ziDaca sugarul este alimentat pe cale artificiala, numarulscaunelor este de 1-2 pe zi.
Mirosul - u$or acru, reactie acida = sugar alimentat la san1- fad, reaclie alcalina sau neutra = alimentatie artificial a
140
rc) TRANSPIRATIA = fenomen fiziologic prin care organismul I$i intensifica
pierderea de caldura $i funclia de excrelie, prin intermediul glandelor sudoripare.
Terminologie: - sudoare = solulie apoasa, constituita din apa 990 g%o $i 10 %0reziduu uscat (uree, urali, acizi gra$i, acizi organici volatili, saruri minerale)
Manifestari de independen~a• • . -, . ..; ,O;::~'
Reactia - acida pH = 5,2 sau u$or alcalina
Cantitatea - minima, pentru a menline umiditatea pliurilor
Mirosul - variaza In funclie de alimentalie, climat $i de deprinderileigienice ale individului
Perspiratia - pierderi insensibile de apa prin evaporare la nivelul pielii $i prinexpiralieCompozilia aerului expirat:
- O2 -16%- CO2- 3%- N -74%- H20 -7%
d) MENSTRA =pierdere temporara sau periodica de sange, prin'Organelegenitale
- apare la pubertate $i dispare la menopauza $i In timpul sarcinii
Manifestari de independen~a
141
Sursele de dificultate care determina nesatisfacerea nevoii pot fi urmatoarele (Infunclie de problema - cateva exemple):
Interven~iile asistenteipentru men~inerea independen~ei in satisfacerea nevoii - program de lucru inadecvat pentru satisfacerea nevoii
(constipatie)- insalubritatea mediului (eliminare urinara inadecvata)- temperatura ambianta prea ridicata (diaforeza)
Lipsa - Iipsa de cuno$tinlecunoa~terii - insuficienta cunoa$tere a sinelui, a celorlalli, a mediului
inconjurator; ~.~-c- I
II. Dependenta in satisfacerea nello;;In conditii patologice exista mari pierderi de Iichide prin: poliurie, diaree,
varsaturi, drenaj, diaforeza, expectoratie abundenta, stomiietc.
II
I
I
III
II
~
I
I
I
I
jto,
143
Manifest.ki de dependen~a
1. Eliminare urinara inadecvata cantitativ~i calitativ
~•..•..
Cand nevoia de eliminare nu este satisfacuta, survin mai multe probleme dedependenta:
1 - Eliminare urinara inadecvata cantitativ ~i calitativ2 - Retentie urinara3 - Incontinenta de urina ~i materii fecale4 - Diaree5 - Constipatie6 - Varsaturi7 - Eliminare menstruala inadecvata8 - Diaforeza9 - Expectoratie
10 - Deshidratare (vezi anexele 2 ~i 3)
MODIFICARI PATOLOGICE ALE DIUREZEIPoliurje - eliminareaunei cantitali de urina mai marede 2500 ml/24 h
Poliuria poate fi: trecatoare sau durabila-.
TreciHoare, ...ApaJe: .:.;:...... ,..,.'" . .,.,.. ,'"
durabila sau - in perioada de efervescenla a unor boli infeclioasepermanenta (pneumonie, hepatita epidemica etc.)
- dupa colici renale, accese de angina pectorala, de epilepsie $iisterie- in perioada de resorblie a edemelor, transsudatelor $iexsudatelor seroase- in scleroza renala cand rinichiul $i-a pierdut capacitatea deconcentrare. Poate sa creasca pana la 5-6 litri In 24 ore- in diabetul zaharat: eliminarea cantitatii mari de glucoza prinurina necesita 0 mare cantitate de apa (conform legilorosmotice) I
IiI ...-""
//
I(
IIt
142
Surse de dificultate
- alterarea mucoasei intestinale (diaree, constipatie)-- diminuarea peristaltismului intestinal (constipalie)- slabirea sau relaxarea sfincterelor (incontinenta)- Iipsa de control a sfincterelor (incontinenta)- alterarea centrilor nervor$i (incontinenla)- accidente cerebro-vasculare (incontinenla)- spasme vezicale (retenlie urinara)- anomalii ale cailor urinare (retentie urinara, eliminare urinarainadecvata).:..alterarea cailor urinare (eliminare inadecvata)- alterarea parenchimului renal (eliminare inadecvata)- tumori (constipatie)- t int~xic~tii ~limentare $i medicamentoase (drog) (diaree, I Ire.!enlip.~unnara) ,._. ~.'., " .. i •.- dezechilibru metabolic, electrolitic, endocrin, neurologic' I. I(eliminare urinara inadecvata, diaforeza) I- durere (eliminare urinara inadecvata)
- anxietate (diaree, constipalie ... )- stres (diaree, constipatie ... )- situalie de criza (eliminare urinara inadecvata, diaforeza,constipalie)- tulburari de gandire (incontinenla urinara $i fecale)
- poluarea apei (diaree)- alimente alterate (diaree)- schimbarea modului de viata (constipatie)
- cerceteaza deprinderile de eliminare ale pacientului- planifica programul de eliminare, tinand cont de activitatile sale- planifica exercitii fizice- il invata tehnici de relaxare- cHrceteaza .deprinderile alimentareale pacientului , .".- recomanda consumarea alimentelor $i a lichidelor ce favorizeaza eliminarea
Surse deordin fizic
Sursa deordinsociologic
Surse deordin psiho-logic
-,;;-
! ••.••..
I..".,., •.. ,'
- 1
144
,,'::c:;;,"
1«-
- eliminarea urinii se face cu durere $i cu mare greutate.Apare In:- inflamatii acute ale uretrei- stricturi uretrale- edeme ale mucoasei uretrale- hipertrofie de prostata etc.
ALTE'MANIFEST.ARI DE DEPENDENT.A
- prezenta sangelui In urina - ro$U deschis, ro$u-Inchis sauro$u-brun. Uneori, In caz de hematurie, urina este tulbureasemanatoare cu spalatura de carne.
- prezenta proteinelor In urina
- prezenta glucozei In urina
- urina foarte concentrata (densitate crescuta)
- urina foarte diluata (densitate mica) = In bolile rinichiului candacesta I$i pierde capacitatea de concentrare.
- urina cu densitate mica se men line In permanenta la acelea$ivalori indiferent de regimNotaIntre cantitate, culoare $i densitate este 0 stransa legatura.- In pofui"ie = culoare deschisa = densitate mica(In diabet zaharat, de$i este poliurie $i culoarea este deschisa,densitatea este mare.)-In oligurie = culnare Inchisa = densitate mare
- acumularea de lichid seros Tn tesuturi, manifestat princre$terea In volum a regiunii edematiate, $tergerea cute/ornaturale, pierderea elasticitalii tesutu/ui edemaliat, cu pastrareaurmelor presiunii digitale (semul "godeului"); pielea este palida,lucioasa $i stravezie.
- ~-=----~-.-.---""","" .~- In mod patologic urina este tulbure din cauza saruri/orininerafe, puroiului sau a microbilor
- In diabetul zaharat, din cauza prezenlei acetonei
'Oisuria
r::;',""
r- .Hematuna
AlbuminuriarGlicozuria
Hiperstenuria
I Hipostenuria~ .Izostenuna
i I Edeme
II
U;'in~""tull)ure'
Urina cu mi-ros de fructecoapte saucloroform
Ourerelombara
Sete intensa
GreJuri ~i
II varsaturi
-."'~:':~',.". ~~.,-'"'3:;t
- In diabetul insipid - lipsa de secretie a hormonului antidiuretichipofizar Impiedica reabsorbtia tubulara a apei. Cantitatea deurina poate ajunge pana la 10-30 litri pe zi.-In pielite, pielonefrite, tuberculoza renala (caracter de reflex deaparare a Qrganismului).
.,..excretia urinei sub ,500 ml/24 oreOliguria poate fi determinata de cauze renale $i extrarenale.Apare In:- afectiuni Insotite de deshidratarea organismului prin:
- transpiratii abundente- varsaturi incoercibile- diaree accentuata
- hemoragii abundente- perioada de form are a coleqiilor seroase- insuficienta circulatorie cu formare de edeme- perioada acuta a bolilor infectioase (pneumonie, hepatita etc.)- glomerulonefrite acute Insotite de edeme
- lipsa urinei In vezicaPoate fi din cauze renale $i extrarenaleApare In:- glomeruk18efrita acuta, nefroze tbxice- arsuri Intinse- stari de $OCtraumatic $i chirurgical- traumatisme lombare-;:lngajarea unui calcullntr-unul din uretere
TULBURARI DE EMISIUNE URINARA
- inversarea raportului dintre numarul mictiunilor $i cantitatea afturina emisa In timpul zilei fala de cea emisa In cursul noptii.Apare In insuficienta ventriculara stanga - se datoreaza faptuluica In cursul zilei inima nua asigurat trecerea prin rinichi a uneicantitati necesare de sange.
- senzatie de micliune foarte frecventa, cantitatea deemisa foarte mica.
"tauzele pot fi:- acliuni iritative asupra mucoasei vezicale- procese intravezicale $i de vecinatate: cistita, tuberculoza $ineoplasm vezical, calculoza vezicala, inflamalii pelviene,afecliuni uterine, uretrite, prostatite- hiperexcitabilitatea mucoasei vezicale la nevropati
OUgur!?
Anuria
Polakiuria.
Nicturia
I
I
I
I
I
I
III'~"I
~I/1~I
I
I
I
I
I
II
II
,_c. I
IIr~,f
147
Manifestari de dependent;a
- Intervent;iile asistentei _Pacient cu ischiurie - retenlie urinara
glob vezical - distensia vezicii urinare deasupra simfizei pubiene, cauzata deretenlia urinara
micliuni - absente~.
polakiurie - micliuni frecvente, In cantitati mici (eliminare prin prea plin)r',...:~
i
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
IPaeientul sa - verifica prezenta globu/ui vezicalaiba micfjuni -Incearca stimularea evacuarii, asltfel:spontane - introduce bazinetul cald sub bolnav I- pune comprese calde (buiota) pe regiunea pubiana,
- lasa robinetul deschis sa curga apa (sa fie .aLLZitadebo/nav)
- introduce mainile pacientului In apa caldaI- efectueaza sondaj vezical pentru eliminarea urinii la indica\ia I
medicului !
Pacientul sa - Invala pacientul c2'irebuie sa existe 0 rela(ie Intre nevoile deaiM a bea, a manca, a face exercilii fizice $i a elimina, pentru a-$iechiii brul stabili propriul orar de ingestie $i eliminarepsihic - Invata pacientul pozilia corecta penlru U$urarea micli4nii $i
golirea completa a vezicii .....-lini$te$te pacientul $i IIlncurajeaza sa-$i exprime sentimenteleIn legatura cu problema sa
!- asigura un c1imatcald, confortabil
3. Incontinen~a de urina!?imaterii fecale
Incontinen(a urinara $i fecala poate rezulta In urma unor afec(iuni (infectieurinara sau intenstinala), traumatisme ale maduvei spinarii, pierderii starii decon$tienla, deterioare a activitatii sfincterelor, cre$terea presiunii abdominale,leziuni obstetricale etc.Copiii $i persoanele In varsta sunt predispuse la incontinenla tie prin lipsa de
control a sfincterelor, fie prin procesul de Imbolnavire.o forma particulara de incontinenla urinara la copii este reprezentata de
enurezisul nocturn, cu cauze multiple ce necesita Ingrijiri complexe. ._ .
1-'I
2. Reten~ia urinara - ischiurie
- Intervent;iile asistentei -Pacient cu eliminare urinara inadecvata cantitativ ~i calitativ
OBIECTIVE INTER"ENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
Pacientul sa - asistenta face zilnic bilantul hidric,masurand cu con$tiincio-fie echilibrat zitate ingestia $i excretiahidroelectro- ~ ctaTW.re$tezilnic pacieutullitie $i aeido- - corecteaza dezechilbrul hidric, prin hidratarea sau reducereabazie aportului de lichide $i electroliti, In functie de ionograma serica
$i urinara- corecteaza dezechilibrul acido-bazic, in functie de rezervaalcalina, la indicatia medicului
Pacientul sa - recolteaza urina pentru examene chimice $i bacte-nu prezinte riologiceeomplicatii - administreaza antiseptice urinare, sulfamide, antibiotice,cutanate, conform antibiogramei, la indicatia mediculuirespiratorii, - asigura igiena corporal a riguroasaurinare - serve$te pacientulla pat (cand este cazul) cu urinar $i bazinet
- schimba lenjeria de pat $i de corp ori de cate ori este nevoie
Paeientul sa - asigura 0 atmosfera calda, raspunde prompt $i plina defie echilibrat solicitudine la chemarepsi hie - Incurajeaza pacientul ~~!J.-$iexprime gandurile ~isentimentele
in legatura cu problema'de dependenta (comunicarea joaca unrol foarte important).
Ischiuria sau retenlia de urina reprezinta incapacitatea vezicii urinare de a-$ievacua conlinutul. Ea nu trebuie confundata cu anuria, care inseamna lipsa \ .secretiei renale.." Ischiuria poate fi dCliorata unul obstacol In calea. de e!iminare a urir)C'i,ca:slricluri cicatriceale, calculi inclavati in uretra, hipertrofia prostatei sau alte procesede vecinatate, care comprima calea de evacuare a urinei, sau unei paralizii a veziciiurinare sau sfinterelor, precum in mielita, tabes, poliomielita, traumatisme medularesau unei paraze trecatoare in cursul infectiilor grave (de exemplu febra tifoida, me-ningita, encefalita, septicemie, dupa interventii chirurgicale intraabdominale) $i Incoma.
Retenlia urinara delermina 0 distensie extrema a vezicii, care va bomba, situaliece va fi pusa In evidenta prin palpare deasupra simfizei pubiene, In timp ce, In cazde anurie, vezica ramane goala. in urma presiunii marite din vezica, daca nu esteun obstacol mecanic, sfincterul uretral cedeaza $i urina Incepe sa se evacuezepicatura cu picatura. Acest fenomen se nume$te ischiurie paradoxala sauincontinenta prin regurgiiare (prea plin).
146
111-
,0" .~:..:,,-:"
4. Diareea
- Invata pacientul exercitii de Intarire a musculaturii perineale- contractia mU$chiior posteriori ai plan$eului pelvin, ca $ipentru a Impiedica defecarea- contractii ale mU$chilor anteriori ai plan$eului pelvin, ca $ipentru a opri mictiunea- contractia mU$chilor se face Inainte $i dupa mictiune, timp de4seCLJnde,apoi, relax;1l'ealor se rep'etade 100ri- de 4 ori pe zi, sau mai des, daca este util- oprirea jetului urinar In timpul mictiunii $i reluarea e/iminarii demai multe ori- cre$terea capacitatii vezicii urinare prin a$teptarea, timp deaproximativ 5 minute, de la senzatia de mictiune pana Inmomenlul eliminarii
- asistenta asigura 0 ambianta in care sa fie respectataintimitatea pacientului- Incurajeaza bolnavul sa-$i exprime ceea ce simte in legaluracu aceasta problema- arata simpatie, toleranta, rabdare, raspunde plina desolicitudine- administreaza medica(ie simptomatica la indica(ia medicului
Manifestari de dependen~a
numar mare In 24 h- 3-6 scaune/zi, In enterite $i enterocolite- 20-30 scaune/zi, In sindrom dizenteric- 80-100 scaune/zi, In holera
Paeientul safie echilibratpsihic
,-
Freeventa
Tranzitul intestinal accelerat provoaca diaree. Cand numarul scaunelor esteprea mare au loc pierderi importante de apa $i electroliti, ceea ce determina undezechilibruhidroelectrolitic $i starea de diaree se prelunge$te.
Factori determinati:- exacerbarea peristaltismului intestinal- cre$terea secretiei intestinaJe- scaderea resorbtiei'""'fJre$elialift'tentare- stres
Factori declan$atori:- cauze nervoase- cauze inflamatoare- continut intestinal cu efect excitant (chimic sau mecanic)
- Interven~iile asistentei -
Manifestari de dependen~a
Paeient eu ineontinenta de urina~i materii feeale
Ineontinenta - emisiuni urinare involuntare $i incon$tienteurinara Apare In:
- leziuni medulare- sfar$itul accesului de epilepsie- afeetiuni neurologice"~""- slabirea functiunii sfincterului- traumatisme
Enurezis - emisie de urina, noaptea, involuntara $i incon$tienta, care semanifesta mai frecvent lacopiii cu tulburari nevrotice, dupavarsta de 3 ani
Ineontinenta - pierderi de materii fecale involuntar $i incon$tientde feeale
Iritarea tegu-mentelorregiunii anale
OBJECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
, Paeientul sa - schimba lenjeria de pat $i de corp dupa fiecare eliminareprezinte te- - daca este posibil, recomanda purtarea chilotilor cu captu$eligumente ~i care absorb urina $i nu produc miros neplacut $i iritaliamueoase tegumentelorintegre ~i - asigura igiena locala riguroasa,dupa fiecare eliminarecurate - apiica crema protectoare
~.,~.~~
- insTJleazasonda vezicaU3.:fa indica'tlcfnlfjdicului . ,
Paeientul - asigura aport lichidian adecvat, In functie de bilantul hidricsa-~i reea- (mai mare In prima jumatate a zilei)pete - stabile$te un orar al eliminariloreontrolul - formeaza deprinderi de eliminare la ore fixe (Ia Inceput, la un .sfineterelor interval mai scurt, iar pe masura ce se obtine controlul
sfincterelor, intervalul se mare$te)- treze$te pacientul din somn pentru a urina- Invata pacientul pozitia adecvata, care favozeaza golireacompleta a vezicii- urmare$te cre$terea presiunii pdn masajul vezicii sau prinpozitia a$ezat $i aplecat Inainte, care contribuie la declan$areamictiunii $i la eliminarea urinei ramase
I
I
I
I
II
I
I
III,I
-I
I148 149
II.1IIIII-I ,<
IIII
151
5. Constipa1=ia
Manifestari de dependen~a
Constipatia este caracterizata prin scaune rare unul la 2-4 zile, sau mai rare _uneori, chiar cu un ritm regulat; dar la intervale mai mari deciit cele fiziologice.Fecalele sunt de consistenta obi$nuita, de volum redus, fara resturi alimentaredigerabile. Constipatia poate avea cauze functionale (accidentale sauhabituale),mecanice (stenoza intestinala, cancer al colonului), tulburari In activitatea
'sigmoidianasau poate fi simptomatica (In afeclir'fH pelvine, gastrointestinale,esofagiene, tulburari endocrine). Modul de viata, 0 hidratare insufieienta, aalimentatie saraca In reziduuri, unele medicamente, emotiile puternice potdetermina aparitia constipatiei.
lIeusul este caracterizat prin suprimarea campi eta a eliminarii fecaleior $igaze/or. lIeusul poate avea cauze functionale $i anume: paralizia musculaturiiperetllor intestinali, cand perista!tismu/este abolit, sau spasmul peretilor intestinaii,cand contractiile intestinaie sunt atat de puternice Incat intestinui se imobilizeazasub forma unor tuburi rigide. In aceste cazuri, vorbim de ileus dinamic, spredeosebire de ileusul mecanic, care este determinat de cauze mecanice ca: ocluzie,obstruct!i intestinaie, strangulatii.
Frecventa - scaun la 2-4 zile din cauza unui tranzit Intarziat- suprimarea completa a eliminarii fecalelor $i a gazelor (ileus)
-- .._--Orarul - pierderea orarului obi$nuit a evacuariif---~
Cantitatea - redusa, In constipalie- mare (cateva kg), in anomalii de dezvoltare a co!onului(megadolicocolon)
Consistenta - uscata, crescuta (scibale, copralili)
Forma -' bile dure, de marimea maslinelor, in constipalia spastica- masa fecaloida abundenta, In constipatia atona. '. ~~~.. .
'.:.-b'~econglomerate, muitiglobale, ':c{1nd rri'aterTile'fecale austag nat mult In rect
Culoare - inchisa
Crampe - contractii dureroase, involuhtare, pasagere, ale musculaturii Iabdomina/e
Meteorism - acumulare de gaze In intestin, datorita absorbjiei lorinsufieiente, producerii In cantitaji exagerate, In urma uneialimentatii bogate Tn celuloza sau in urma aerofagiei
Flatulenfa - eliminarea frecventa a gazeloi din intestin
150
Consistenta - scazuta, scaune moi, pastoase, semilichide, sau- apoasa, dupa purgative saline
Cantitatea - marita In diareele gastrogene de natura aclorhidrica- scazuta, foarte redusa In dizenterie, 10-15 9
Culoarea - galben aurie, In diaree (In functie de viteza tranzituluiintestinal, bilirubina nu are timp sa se reduca, din cauzatranzituiUi intestina.l aceelerat) .:,J..p."7-J
- verde cand bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului gros- albicios ca argila - icter mecanic, din cauza lipsei pigmentilorbiliari; pancreatite cronice din cauza unor cantitati mari degrasimi nedigerate- hipercolorat - brun-Inchis = icter hemolitic- negru ca pacura, moale $i Jueios = hemoragii In portiuneasuperioara a tubului digestiv- scaun amestecat cu sange proaspat = hemoragii In portiuneainferioara a tubului digestiv
Mirosul In functie de procesele de fermentatie $i putrefactie de la nivelulintestinuiui gros:- acid = fermentalie exagerata- putred = putrefactie exagerata- ranced = grasimi nedigerate (steatoree)- foarte fetid = cancer al colonului $i rectului- de varza stricata = infectii cu colibacH
Aspect - Aspect asemanator cu:deosebit ~i - zeama de pepene sau supa de linte = febra tifoidacu elemente - zeama de orez = intoxicatii, lambliaza, holeraanormale - balega de vaca = in colite
- Cu conlinut de elemente patologice- mucus, puroi, sange = co lite ulceroase, cancer rectal sau
intestinal, dizenterie~~~ .. -::;:t~3J.Jtmusculq,r~nedigerat = crE?a!ore.g< In a.0,h~Heq;:lstrica,
pancreatita cronica- scaune cu parazili intestinali sau oua de paraziti I
Crampe - contractii dureroase, involuntare $i pasagere ale mU$chilorabdominali
CoHca - durere cauzata de mi$cari peristaltice exagerate
Durere locala - durere la nivelul anusului $i iritalia tegumentelor perianale
Semne de - tegumente $i mucoase uscatedeshidratare - oboseala, slabiciune
- greala $i varsaturi
L-
& ~
I
-,-',-.'
INTERVENTII AUTONOME $1 DELEGATE
Tenesme - senzatia dureroasa de defecare, fara eliminare de materiifecale
Fecalom - acumulare de materii fecale rn rect
Anorexie
Cefalee .. , ., .. .,.' ,. """," ..,
Iritabilitate
Nota: Modificarile patologice ale scaunului la copilul mic pot fi:- muco-grunjoase - consistenta neomogena semilichida cu particule solide
(grunji). Mucusul format dintr-o substanta filanta, gelatinoasa- Iichide-semilichide - au caracter spumos - din cauza unor procese
fermentative rn intestin- muco-purulente - se elimina puroi, scaunul este foarte fetid- muco-sanguinolent - contine sange
- InteMlen~iile asistentei -Pacient cu diaree sau constipafje
OBIECTIVE
Pacientul sir - in constipa/ie determina pacientul sa ingere 0 cantitateaibil tranzit suficienta de lichideintestinal In - recomanda alimente bogate rn reziduurilimite - stabile$te, impreuna cu pacientul, un orar regulat de eliminare,fizioiogice In functie de activitatile sale
- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate- urmare$te $i noteaza rn foaia de observatieconsistenta $i
frecventa ~caun,;lor",.. ,,"_.,.., •••"" ....:r-efectueaza, la nevoie, clisma evacuatoare simpla sau uleioasa- administreaza, la indicatie, laxative- in diaree pregate$te bolnavul pentru examinari endoscopice- alimentatia este hidrica, In primele 24-48 ore- asistenta serve$te pacientul cu ceai neindulcit (menta, coarne,mU$etel)supa de morcov, zeama de orez- treptat, introduce mici cantitati de carne slaba, fiarta. branzade vaci, paine alba prajita.-s~e strecurate, din legume- dupa 4-5 zile, trece la 0 alimentatie mai completa- administreaza la indicatiile medicului, simptomatice,spasmolitice, antimicrobiene, fermenti digestivi, sedative
152
pacientul sa - curata $i usuca regiunea anala, dupa fiecare scaunaiba tegu- - aplica creme protectoaremente ~i mu- - face toaleta anusului de mai multe ori pe zi $i dezinfecteazacoase peria- cu acid boric 2-3%nale curate ~iintegre c
'.cc .', .. _.'. "",,"_
pacientLJI' - asigura repaus la pat, cand starea generala este alteratasa-~i satis- - mentine constanta temperatura corporala (au loc pierderi defaca celelalte energie)nevoi funda- -Incalze$te pacientul cu termofoare, paturi, perne electricementa Ie - protejeaza patul cu aleza $i mU$ama
- serve$te pacientul cu bazinet
Pacientul sa - hidrateaza pacientul pe cale orala $i prin perfuzii, urmarindfie echilibrat Inlocuirea pierderilor de apa $i electrolitihidro- - recolteaza sange pentru hemocultura $i scaun, pentruelectrolitic coprocultura
- monitorizeaza functiile vitale $i vegetative $i Ie noteaza Infoaia de observatie- calculeaza cantitatea de Iichide ingerate $i perfuzate $i pe ceaeliminata
Pacientul sa - da dovada de Intelegere $i rabdare, menajand pudoareafie echiliblat pacientuluipsihic - " lini$te$te $i " Incurajeaza sa-$i exprime emotiile $i sen-
timentele In legatura cu starea sa
6. VarsaturilePrin varsaturi rntelegem evacuarea pe gura a conjinutului stomacului.Varsatura (voma) este un act reflex, cu centrul rn bL!lbulrahidian, reprezentand
Q, ITlQc:lCllitatedeaparare f.atade un,continutetemacakdal:lootor organismului. ."...In momentul vomei, musculatura peretilor stomacali, mU$chii abdominali $i
diafragmul se contracta simultan, In acela$i timp, pilorul se Inchide, iar continutu/stomacului ajunge, sub presiune, la cardia care In acest moment se deschide,
In urma presiunii intrastomacale,continutul gastric trece In esofag, apoi Infaringe, limba este trasa rn jos, nazofaringele $i laringele se Inchid, iar continutulstomacal esle evacuat pe gura, Varsatura nu trebuie confundala cu regurgiiatiacare este un reflux al alimentelor din stomac sau esofag rn gura, fara greata $ifaracontractia mU$chilorabdominali, De asemenea, varsatura nu trebuie confundata cuvomica - care este eliminarea de colectii masive de puroi sau exsudat prin cailerespiratorii ce provin dintr-un abces pulmonar, chist hidatic etc. Eliminarea esieexploziva $i abundenta,
153
ICauzele varsaturii pot fi:- de origine centrala (cerebrala) = centrul bulbar este influentat direct prin
cre$terea presiunii lichidului cefalorahidian = cre$terea tensiunii intracraniene(meningite, encefalite, tumori etc.). Se produc fara nici un efort, nu sunt precedatede senzatii de greala $i de stare generala alterata.
- de origine periferica = excitatia bulbului vine de la periferie. Este de originerliqestiva, urogenitala, boli infectioase, tulburari metabolice $i endocrine, agenli
.' '~;limiCi, medicamento$i'etc.c ' ;.':f~'
Varsaturile de origine periferica prezinta simptome premergatoare:- greala- salivalie abundenta- ameteli- tahicardie- dureri de cap
154
IIIII
II
II
I
IIII
155
Interven~iile asistentei _Pacient cu varsaturi
.--Daca hemoragia este abundenta, evacuarea continutului
stomacal se face mai repede, sangele neavand limp sa fie di.gerat - atunci varsaturile vor Ii formate din sange proaspat.ro$u
Culoarea - galben verzuie (varsaturi biliare)- ro$ie (hematemeza)- galben murdar (ocluzii)- bruna, - aspect de zalde calea(cancergastric)'(v(41' I
continutul)
Mirosul - fad, acru, In hiperclorhidrii- fecaloid (ileus)- ranced (fermentalie gastrica)
Forja de - bruse, In jet, tara efort, fara legatura cu alimentarea, faraproiectie greala - varsatura in hipertensiunea intracranianaSimptome ce - dureri abdominaleinsotesc - greala - salivalievarsaturile - cefalee
- transpiralii reci, tahicardie- deshidratare
OBfECTIVE INTERVENTIILEASISTENTEI,AUTONOME$1 DELEGATEPaci~;i1tulsa - In funclie de starea pacientului, asistenta II a$aza In poziliefie menajat semi$ezand, $ezand sau In decubit dorsal, cu eapu! Intr.o parte,fizic $i psihic aproape de marginea patuluiin timpul - IIlini$te$te din punct de vedere psihie
Jvarsaturii" " -II ajuta Ir'ltimpulvi:\rsaturii :;;'i-iJastreazaprMusul eliminat- Ii ofera un pahar de apa sa'$i c1ateascagura dupa varsatura-Ia indicalia medicului Ii administreaza medicalie simptomatica- suprima alimentatia pe gura $i alimenteaza paeientulparenteral, prin perfuzii cu glucoza hipertona, hidrolizateproteice, amestecuri de aminoacizi, vitamine $i electrolili
Pacientul sa - corecteaza tulburarile electrolitice $i rezerva alca/inafie echilibrat - rehidratarea orala va Incepe Incet, cu cantitali mici de Iichidehidroelectro- reci, oferite cu IingurilaIitic $i - face bilantul /ichidelor intrate $i eliminateacido-bazic - monitorizeaza tunctiile vitale $i vegetative
L.~-~:"
Manifestari de dependen~a
- ocazionale (intoxicatii alimentare sau boli infectioase acute)- frecvente (stenoza pilorica)- incoercibile (graviditate $i boli psihice)
- matinale (gravide $i alcoolici)- postprandiale precoce (nevropati) sau tardive (ulcer $i cancerg;xstric)
- mare, in stenoza pilorica (Ia alimentele consumate, se adaugasecrelia exagerata a glandelor gastrice $i resturile ramase de laalimentaliile anterioare)- mica (calivazeci de ml)
Continutul
Cantitatea
Orarul
Frecventa
- alimentare- mucoase, apoase (etilici $i gravide)- fecaloide (ocluzii intestinale)
'" ".'0' ,: -c oiliare (colec1stopatii) - , ' , ,,,'.- puru!ente (gastrite flegmonoase)- sanguinolenteSangele poate proveni din:
- stomac (ulcer, cancer gastric, gastrita cronica, intoxicatiilecu substante caustice etc)
- organele invecinate(plamani, esofag, nas, gingii etc). San.gele fiind inghilit $i apoi eliminat prin varsatura (Hematemeza)
in stomac sangele fiind digerat - apare varsatura de culoarebruna - culoarea "zatului de catea" (drojdiei de catea). Aceastilculoare se datore$te c10rhidratuluide hematina - care ia na$tere
I Idin hemoglobina sub influenla acidului c10rhidricdin stomac.
.C.,~
I
i,~~',_:,_'~:..:._:~';..J~::S~~~$~'~Q1
Manifestari de dependen1:a
157
- mai mult sau mai putin regulat
- 600-1000 ml/24 h, ajungand, In cazuri extreme, la 10 litri/24 ore
- generalizata, cand temperatura mediului este erescuta _semnificatie critica atmosferica
I'-Iocalizata la pa!me $i plante (boala Basedow, alcoolism cronic,rahitism, SIDA, tulburari preclimax)
- Interven1:ii1easistentei -Pacienta cu eliminare menstruala $i vaginala inadecvata
8. Diaforeza. Transpira1=ia in cantitate abundenta
Orar
OBIECTIVE INTERVENTIILEASISTENTEI, AUTONOME$1 DELEGATEPacienta sa - asigura repausul la pataiba 0 star.f.7=, -'- efectueaza spalaturi vaginalecusolutiiantiseptice(dupace.de bine, de s-a recoltat secretie vagina/a pentru examen bacteriologic $iconfort $i citologic)securitate - aplica pansament absorbant $i II fixeaza In "T"
- schimba pansamemtuldes- Invata pacienta tehnici de relaxare- protejeaza patul cu mU$ama $i aleza, la nevoie- calmeaza durerea cu antialgice
Pacienta sa - Iini$te$te pacienta In legatura cu problema saaiba 0 stare - Ii explica scopul interventiilor (examen genital, examenul ,de bine secretiei vaginale, examinari radiologice) ,psihic - Ii administreaza medicatie sedativa la indicatia medicului
Cantitate
Localizare
Sudoarea contribuie la eliminama apei $i a unor de$euri ca: uree, amoniac, aciduric $i altele, completand astfel eliminarea renala. Intr-o cantitate excesiva, aresemnificatie patologica, putand duce, uneori, 'Ia deshidratare.
Producerea transpiratiei are loc In functie de 0 serie de factori: temperaturamediului ambiant, efort fizi,c$i intelectual, ingestie de Iichide, activitatea rinichilor,starea fiziologica a organismului.
Glandele sudoripare se aM sub controlul sistemului nervos vegetativ simpaticoIn sustinerea termoreglarii, intervine evaporarea lichidelor de la suprafata pielii (Intranspiratie), ceea ce ajuta la pierderea de caldura; prin evaporarea fiecarui ml desudoare,se, pi~,O,5El ,cak..,.',O',' ,""" ",,' <0-0=-, ~~"'
:;rr,Ci"
156
7. Eliminare menstrualii !iiivaginala inadecvata
Manifestari de dependen~a
Menstra este 0 pierdere de sange prin organele genitale, care apare la sfar$itulfiecarui cielu menstrual, daca ovulul nu a fost fecundat (de la pubertate pana lamenopauza).
Menarha, prima menstra, apare intre 11 $i 14 ani $i este influentata de mediu,clima,viata in aekiil"er. , ',.:,
Glandele mucoasei genitale secreta 0 cantitate redusa de Iichid, care contribuiela procesul de autoaparare a aparatului genital fata de infectie - leucoreefiziologica.
Cand aceasta secretie devine abundenta, se exteriorizeaza sub forma uneiscurgeri iritante, in cantitate variabila - leucoree patologica.
Amenoree - absenta menstruatiei -lipsa completa a menstrelor
Dismenoree - menstruatie dureroasa - aparitia durerilor in timpul menstrei
Metroragii - hemoragii neregulate, acielice, survenite intre doua menstresuccesive
Menoragii - hemoragii menstruale prelungitet.:;
Oligo- - intervale lungi intremenstremenoree
Polimenoree - intervale scurte intre menstre,
Hipomenoree - cantitate redusa
Hiperme- - cantitate crescuta),' noree ._.- . ''"' '. ''''-': "-, -;:.'~- '- '~: ". "..:::.-~'" .,
Leucoree - de la caliva ml, cand pateaza lenjeria, pana la 200-400 mlpatologica
Hidroree - secretie vaginala abundenta: 200-400 ml
Culoarea $i - alba laptoasa, in leucoreea femeilor tinereaspectul - galben verzuie, in gbnocociescurgerilor - ro$ie apoasa sau cafenie, In tumorivaginale - seroasa, mucoasa, muco-purulenta, purulenta
I Ritmul - continue sau sparodice, mai ales la oboseala~~iI scurgerilor .'
p-'":,;,..
rIIIIIIIIII'~-II~II
- Interven~ii1e asistentei -Pacientul cu diaforeza
- hiperhidroza - cantitate plantara crescuta, ce stagneazainterdigital $i determina aparitia de micoze $i infectii
Miros - puternic - variaza In functie de alimentatie, temperaturaambianta, deprinderile igienice ale bolnavului
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATEPacientul sa - ajuta sau menline tegumentele pacientului curate $i uscateaiba 0 stare - spala tegumentele ori de cate ori este necesarde bine, de - schimba lenjeria de pat $i de corpconfort fizic -Invata pacientul sa poarte $osete din bumbac (absorbante) $i
sa Ie schimbe frecvent- mentine igiena riguroasa a plicilor $i a spatiilor interdigitale- asigura imbracaminte u$oara $i comoda
Pacientul sa - cu tact $i cu blandete, va solicita pacientului sa se speleprezinte - II incurajeaza sa-$i exprime sentimentele In legatura cuechilibru problema de dependentapsihic
9. Expectora~iaPrin expeetoralie intelegem eliminarea sputei din eaile respiratorii. Sputa reprezinta
totalitatea substantelor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse. In condiliifiziologice, mucoasa cailor respiratorii secreta doar 0 cantitate mica de mucus, necesaraprotejarii suprafetei interioare a organelor respiratorii fata de uscaeiune $i de efeetulnociv al aerului $i prafului. Acest mucus nu se eliitlina $i nu declan$eaza actul tusei.
in condilii patologice, se aduna in caile respiratorii 0 cantitate variabila de sputa,care acjioneaza ca un corp strain $i provoaca aetul tusei.
Sputa este formata din secretia, transsudatia $i exsudalia patologica a mueoaselorbronhopulmonare, din deseuamalia epiteliilor pulmonare $i a cc'iilor aeriene, din produ-
.. seterezultate alIi deseompunerea.lesi.Hului pu'lmona/$i din substanle straine'"inhalaie.in limpul evaeuarii prin faringe $i gura se mai adauga saliva, secrelie nazala $ifaringiana.
I
II,
II
I
II
III
II
I
159
- Interven~me asistentei -Pacienr"cu expectoratie
,.--- galben verzuie, In supuralii pulmonare- alba sau alba cenu$ie, In inflamalia bron$ica $i in astmulbron$ic- neagra, in infarctul pulmonar-- fetid In dilatalia bron$ica, caverne tuberculoaseMirosul- fetiditate penetranta, In gangrena pulmonara- mirosul pamantului sau al. paiului umed, In supuraliipulmonare ,! =.
Consistenfa - spumoasa- aerata- gelatinoasa- vascoasa-lichida
Forma - perlata, in astmul bron$ic- numulara, in caverne pulmonare- mase grunjoase izolate, In saliva- mulaje bron$ice
Aspectul - mucus, In astmul bron$ic, inflamalia bronhiilor- purulent, in supuraliile pulmonare- muco-purulent- seros, in edemul pulmonar- pseudomembranos, in difteria laringiana- sanguinolent, in edemul pulmr::,ar, cancer pulmonar, illfare!pulmonar
Cant ita tea _. 50-100 ml/24 ore, In bron$ita, pneumonii, TBC- pana la 1000 ml/24 ore, in bron$iectazii, caverne TBC,gang rena pulmonara $i edem pulmonar- vomica - eliminarea unei cantitali masive de puroi sauexsudat (In abces pulmonar, chist hidatic).
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE IPacientul sa - educa pacientul cum sa expectoreze, sa tU$easea eu guranudevina inchisa, II invaja sa nu inghita sputa sa eolecteze sputa insursa de scuipatoare (dezinfectata cu solulie lizol, fenol 3%)infeclii - sa nu stropeasca in jurnosocomiale - sa nu arunce corpuri straine in seuipatoare
- curata mucoasa bucala $; dinlii cu tampoane- gole$te $i curala scuipatorile, dupa ce au fost dezinfectate- manuie$te scuipatoarele cu prudenla, se spala $i sedezinfecteaza
Manifestari de dependen~a
158
- ro$ie, sanguinolenta, aerata $i spumoasa - hemoptizie- hemoptoica - striata, eu sElnge- ruginie (culoarea sucului de prune) - pneumonie- ro$ie-bruna, cand sangele stagneaza in plamani- rO$ie gelatinoasa, in cancerul pulmonar- roz, in edemul pulmonar
Culoarea
IITehnici de evaluare !iii ingrijiri asociate nevoii
de a elimina
Determinarea cantita~ii de urina pe 24 ore
i-.:l
-+-+-
.'t,"'~".'[~~_ hi ~q~S~ :~~I
~
Ifiii
. -,.-
"', -,-
l'.~ t:.<')
D0> ""'"
~ '"""0o 0_ 0
." I
ma
-ama
m
am
am
a
ma
1t -c.. a
Z m
a
ma
m
a
m
C a~ m'Ii a(I)
f::, Z m
a-.I m:::l aa m
~ a
'''<: ~ m
~ ~am
f-;. " a
~
CmI!! (IJa
0- .~.m~G(IJ
~2 ,"0 a
f..,.: I1J '"'" a
l.U :2 ma a
!:!:! '-' ,"Z a
G m
alJ.. m
a
~ -~ a
"" az- ..~ :;'j.;..f.-:..,..~~,~;;;.a
-a'IiC.2 . 6 ,;.. I &..•. c-,
I<')
I.:; 0 0 0 0C Ii) ;! ~ 0.a: - -
'"
I0 '"'" '" -
I I ~, ~0 0 0D 0 D}, I '" D '"'" '" -
161
- oblinerea datelor privind starea mOrfo,ftJ.retional~-a apa~atull;l.renal $i asupra altor Imbolnaviri- cunoa$terea volumului diurezei- efectuarea unor determinari calitative (analize biochimice) dincantitatea totala de urina emisa- urmarirea bilanlului circulaliei lichidelor In organism = bilantullichidian (intrari-ie$iri)
160
Colectarea urine; pe 24 ore:- se pregatesc recipiente - vase cilindrice gradate, cu gat larg,spalate $i clatitecu apa distilata (pentru a nu modificacompozilia urinei) $i acoperite; se poate utiliza orice borcan de2-4 iitri pe care-I vom grada noi cu creion dermograf sau pebenzi de leucoplast- colectarea Incepe dimineala, la 0 anumita ora, $i se termina Inziua urmatoare, la aceea$i ora- se informeaza pacientul asupra necesitalii colectarii corecte aurinei $i asupra procedeului 'Pentru 0 determinare corecta:- pacientul urineaza dimineala la 0 ora fixa; aceasta cantitate de
I urina, de la prima emisie, se arunca'1- se colecteaza, apoi, tbate urinele emise In decurs de 24 de
ore, pana a doua zi, la aceea$i ora, pastrandu-se $i urina de laI ultima emisie
III De retinut:- golirea vezicii trebuie sa se faca Inainte de defecare
; - pentrl:.Hl 'impiedictl"'Procesele de ferment-alie, se'vor' adauga,la urina colectata, cristale de timol- recipientulcu urina este etichetat cu numele pacientului,numar salon, numar pat, se line la racoare $i ferit de lumina,pentru a preveni descompunerea urinei- dupa golirea recipientului, acesta se va spala $i dezinfectaconform cerinlelor- pentru examene fizice (cantitate, aspect, miros) se recolteazaurina din 24 ore \- pentru examene chimfce - se recolteaza 100 ml de urina.I!l Precizare:Pentru determinarea toleranlei la glucide, 100 ml de urina var fi
Lecoltali din cantitatea total a de pe 24 ore
Obiective
-,
Masurareadiurezei
l_
I
II
I
II
II
I
IIIII
IIIII
II
I
II
II
III
Alburnenornetru IEsbacil I
MATERIAL NECESAR: doua eprubete, stativ, solutie deacid sulfosalicilic 20%.
TEHNICA:- se toarna In fiecare eprubeta cate 5 ml urina;-Intr-una dintre ele se adauga 10-15 picaturi de acid sulfo-
salicilic. Ceafalta eprubeta cu urina serve$te de martor(comparatie);
- se agita $i se observa pe fond negru, comparand cu epru-beta martor.
INTERPRETARE: daca urina ramane limpede, analiza =negativa. Daca prezinta opa/escenta = urina contine albumina.
In functie de aprecierea opalescentei se noteaza rezultatulpozitiv (+), una sau mai multe cruci (slab pozitiv +; intens pozitiv++, foarte pozitiv +++).
Se face cu reactivul Esbach $i eualbuminometrul Esbach = tub de sticia care arela partea superioara notat semnul "R" (reaetiv), iarfa mijloc semnul "U" (urina). Tubul 8ste gradat lapartea inferioara de lil 1/21a 12.
TEHNICA:- se toarna In tubul Esbaeh urina pana la sem .
nul "U" $i se adauga reactiv pana la semnul "R".- se astupa tubul, apoi se agita bine prin
rasturnarea tubului pentru amestecarea urinei eureactivul;
- se lasa In stativ timp de 24 ore, apoi- se cite$te rezultatul la Inaitimea stratului
precipitat direct In g%o.
Se face cu hidroxid de sodiu 20% sau potasiu 20%.TEHNICA:- se toarna urina (5 ml) lntr-o eprubeta, apoi. ._c Se adau'ga cateva piCaturi din hidroxid de sodiu 20% sau
potasiu 20%;- se agita In forma de U.INTERPRETARE: daca exista puroi, bulele de aer ce se
formeaza In urina nu se ridica la suprafata decat cu Intarziere.
MATERIAL NECESAR: 0 eprubeta, lampa de spirt, clemapentru eprubeta, reactiv Nylander, Fehling I sau Fehling II.
TEHNICA:- se toarna In eprubeta 5 rnl urina;- se adauga 2 ml reactiv;- se Incalze$te eprubela la fierbere (eprubeta se va line eu
c1ema) = se introduce i'n flacara In pozitie lnelinata
oeterminareacalitativa aalbuminei(proteinurie)
Oeterminareapuroiului
DeterminareacaJitativa aglucozei
""N-~~l,.,,-Il.~~lr~~~~.
L
I
b
Urodensimetru
NOTAREA iN FOAIA DE TEMPERATURA
Analiza urinei
Diureza se noteaza zilnic In foaia de temperatura a pacientu/ui:- prin ha$urarea patratelelor corespunzatoare cantitatii de urina$i zilei respective- spatiul dintre doua linii orizontale al foii de temperaturacorespunde la 100 ml de urinaCantitatea de urina eliminata In 24 ore, In mod normal, este deaproximativ1500 ml.' ';,
162
ANALIZA SUMARA A URINEI
MATERIAL NECESAR- un cilindru gradat de 100 ml,
urodensimetru, hartie de filtru (pentru.Indepartarea eventualei spume de lasuprafata urinei).
TEHNICA:- se toarna urina In cilindrul gradat;- se aspira spuma (daca exista)cu
ajutorul hartiei de filtru;- se introduce urodensimetrul (sa a
pluteasca liber In urinal; .- se cite$te valoarea densitatii pe
scara la cifra care corespunde pe menisc..de 10,supxatataurlnoi."
Densitatea normala = 1015 - 1025,Densitatea urinei 8ste influentata de
regimul alimentar, de cantitatea de urina $ide capacitatea de concentratie $i dilutie arinichilor.
Se determina cu hartie albastra $i ro$ie de turnesol.Se va determina numai din urina proaspiHa deoarece urina .
veche intra In fermentatie amoniacala care 0 alcalinizeaza. INormal, urina are 0 reactie acida, dar poate sa fie $i aicalina
sau neutra.Aciditatea urinei !n mod normal este Intre 5,6 - 6,4 (pH).
Notareadiurezei
Reactiaurinei
Examenul de urina poate furniza date asupra homeostaziei organismului.Exarnenul urinei cuprinde un exam en macroscopic (volum, transparenta,
culoare, luciu, miros, aspect, densitate}, unul microscopic (sediment = elementefigurate, cilindri, celulele epiteliale), examen bacteriologic ~i examenfizico-chimic al urinei (reactia = pH, ionograma, compozitia chimica = uree,creatinina, clorurie, proteinurie etc.).
'l:
163
I
- incalzirea se face la nivelul de sus al lichidului dineprubeta - in caz contrar continutul tubului poate ta$ni afara.
INTERPRETARE: daca urina contine glucoza - In timp de10-15 minute lichidul din eprubeta se coloreaza In negru.
2.1. Se pregate$te materialul steril pentru reeoltare, acelasi ea $i Ipentru examenul bacteriologic al urinei.2.2. Se pregateste materialul necesar pentru toaleta organelorgenitale.
3.1. Dupa 100 sau 180 de min. se face toaleta organelor genito-urinare cu apa $; sapun.3.2. Se recolteaza intreaga cantitate $i se masoara volumul(recoltarea se face din jet prin emisiune spontana sau prin Icateterism vezical). I3.3. Se trimite /a laborator, notandu-se exaet intervalul de timpIntre cele doua mictiuni si volumul urinei de la a doua micriune. I
INTERPRETARE: normal se elimina prin urina 1000 Ihematii/minut $i 1000 leucocite/minut. I
--~
1.2. Dimineata, bolnavul este rugat sa urineze, se noteaza oraexacta; aceasta urina se arunca.1.3. Din acest moment bolnavul este rugat sa ramElna eu/cattimp de 100 sau 180 de minute.1.4. Bolnavul nu bea nimic in tot acest timp (dupa unii, bolnavulbea 200 ml apa sau ceai fara zahar, imediat dupa golirea vezicii"
I urinare pentru asigurarea debitului urinar mInim). "
165
• materiale
- prosoape, acoperitoare de flanela- paravan, mU$ama $i aleza
- materiale pentru toaleta mainilor- manus;
- plosca, bazinet, urinare pentru femei $i barba!i
- tavita renala, scuipatori, pahar conic sau cutie Petri• pacient
- fizic, In functie de produsul captat
- observarea caracterelor fiziologice si patologice ale dejec!ii/or
-. descoperirea modificarilor lor pa..to..../ogice in ved.erea stabilirii ../'diagnosticului "_ ,_ ..
.- .. _" . :.'......- . _ ... - - •.....
Captarea dejec~iilor fiziologice ~i patologice.,.--.-co '."- --"~,anll\!l" _ ~iiii4~.,
2. Pregatireamaterialuluipentru reeol-tarea urinei
3. Reeoltareaurinei
Seop:
[-,I
Pregatire
L
Timpi de execufie
Se face prin metoda Erlich.Determinarea se face din urina rece pentru a nu se obtine
un rezultat fals.TEHNICA:- se toarna cate 5 ml urina In doua eprubete (una din
eprubete este martor);- intr-una din ele se picura cat eva picaturi de reactiv Erlich,- f2 compara, dupa 1-2 minute, cu eprubeta martor.INTERPRETARE: daca apare 0 culoare rosie,
urobilinogenul este crescut.Gradul de pozitivitate se apreciaza dupa intensitatea culorii:- culoarea roz spre ro$U = slab pozitiv (+);
I - culoarea rosu intens = urobilinogen crescut (++);. - culoarea ro$U aprins = (+++).
Se face prin proba Rosin, folosindca reactiv alcool iodat 6%.TEHNICA:
I - se toarna 5-6 ml urina In eprubeta;; - se preling pe marginea eprubetei-1c-'-2 m1alcdofiodat.
INTERPRETARE: daca apare un inel verde la limita deseparare a celor doualichide, bilirubina este prezenta.
DE RETINUT: In mod uzual determinarea glicozuriei se face prin teste rapide.
Se face cu reactiv Legal-Imbert $i solutie de amoniac.TEHNICA:- peste urina din eprubeta (5-6 ml) se adauga cateva
picaturi de reactiv;- se agita U$or, apoi- se prelinge pe marginea eprubetei 1 m! amoniac.INTERPRETARE: daca urina contine acetona - se
formeaza un disc violet la Iimita de separare a celor doualichide.
Determinareaurobilino-genului
Determinareabilirubinei
Studiul cantitativ al elementelor figurate $i al cilindrilor din urina S8 face printestul Addis-Hamburger:
Etapede execufie
ATENTIE! La femei nu se fac recoltari In perioada menstruala.
1. Pregatirea 11.1. Se anunta boln~vul cu 0 zi Inainte de efectuarea probei;sebolnavului I recomanda. regim fara lichide cu 24 ore Inainte.
164
r--Determinareaaeetonei
II
II
II
II
II
'I
~
I
Aspirafia gastrica = golirea stomacului de conjinut - prin intermediul unui tubintrodus Tn stomac $id18nlinerea stomacului gol, prin electuarea unor manevre deaspiratie.
....-- i se asigUra scuipatori de rulaj pentru a se putea schimba lanevoie
- dupa golire, se spala cu apa rece, apoi cu apa calda, cu periispeciale, tinute Tn solutie dezinfectanta- se sterilizeaza zilnic prin fierbere sau autoclavare-
Captarea - se a$aza pacientul, Tn functie de starea generala, in pozilievilrsaturilor $ezand, decubitdorsal, cu capul intors intr-o parte.1'.7""
- se protejeaza lenjeria de pat cu mU$ama $i aleza- se protejeaza pacientul cu prosop in jurul gatului- se Tndeparteaza proteza dentara mobila cand este cazul- i se ofera tavita renala $i/sau se sustine
I- se Tncurajeaza, i se ofera pahar cu apa sa-$i clateasea gura- i se of era cuburi de gheata, lichide reei in cantitati miei- se $terge fata, se pun comprese reci pe frunte- se pastreaza varsatura pentru vizita medicului- se noteaza caracterele varsiHurii, frecvenja- se spala $i se dezinfecteaza recipientele, se pregatesc pentrusterilizare prin fierbere sau autoclavare
Captareamateriilorfecale
Notareascaunelor
Captareaurinei
Captareasputei
7.
EXECUTIE
- se separa patul de restul salonului cu paravan- se Tndeparteaza patura $i cear$aful care acopera pacientul- se protejeaza patul cu mU$amaua $i aleza- se dezbraca pacientul (parte a inferioara)- se ridica pacientul $i se introduce bazinetul cald sub regiuneasacrala- se acopera cu lnvelitoarea pana termina actul defecarii- se efectueaza toaleta regiunii perianale- se Tndeparteaza bazinetul cu atentie- se acopera cu capacul sau Tnvelitoarea special pregatita $i seTndeparteaza din salon- se strang materialele folosite- se imbraca pacientul, se reface patul- se aerise$te salonul- se spala mainile pacientului- scaunul acoperit se pastreaza pentru vizita medicala Tn locurispecial amenajate
Notarea scaunelor, Tn foaia de temperatura, se face prin semneconventionale:- normal = I (Iinie vertic:ala)- moale ',/ (Iinie oblica)- diaree (apos) = - (Iinie orizontala)- mucus = X- puroi = P- sanguinolent = S- melena = MDaca numarul scaunelor evacuate Tntr-o zi este foarte mare,
se noteaza numarul total urmat de semnul conventionalrespectiv (de exemplu, 12, adica 12 scaune diareice-apoase).
--.: servirea urinarelor, ca $i Tndepartarea ior S8 fac"e in modasemanator cu a bazinetelor- urinarele pot Ii plasate pe suportul de sarma, fixate lamarginea patului- dupa utilizare, se golesc imediat, se spala la jet de apa calda$i se dezinfecteaza
- se face Tn recipiehte spalate, sterilizate, uscate, cu solutie lizol3% $i fenol 2,5%, amestecata cu soda caustica (fara solutiedezinfectanta atunci cand sputa trebuie examinata la laborator)- se instruie$te pacientul sa nu Tnghita sputa, sa nu 0 Tmpra$tie,sa foloseasca recipientul dat
"--
166
~--
Indicalii
Echipamen-tul necesar
Aspira~ia gastrica
- sindromul de staza gastrica este 0 indieatie majora; uzual,este efectuata Tn urmatoarele cazuri:
- obstructie intestinala (ocluzie)- ileus paralitic- preoperator - Tn intervenlii chirurgicale abdominale,
gastrice (ulcer gastric perforat, va rice esofagiene sau gastriee)! ... - postoperator (gastrectomie, colr~cistectomi8.)I_ Precizare:
In afara de a$a-zisa aspirajie activa, continua, intubalia gastricade evacuare a conjinutului stomacal are urmatoarele indieatii:- obstacol digestiv la nivelul stomacului, duodenului sau pilorului- hemoragie digestiva superioara, cu aeumularea unor cantitalimari de sange Tn stomae- pareza gastrica Tn cadrul tubului digestiv, de stres
- carucior- sonda - nazo-gastrica; se folosesc, de obicei, sonde eu lumenmic, preferandu-se, Tn ultimul timp, sonde de plastic cu varf bonl$i cateva orificii latera!e = sonde Levin cu un singur lumen
167
IIIIIIIIIIIIIII,I'
.-.-_.,,'--~
'""1
168
=- ._.~~-~~~~
(,
- securizeaza sonda la nas sau fata, cu banda adeziva- aspira continutui gastric printr-o aspirajie continua sau inter-mitenta, In funcjie de recomandarea mediculuiDupa suprimarea aspiraliei gastrice asistenta:- se asigura ca, dupa manevra, pacientul sta conlortabil pe catposibil- IndFplirteaza rnaterialeie loloslte- Inregistreaza tehnica efectuata- monitorizeaza pacientul pentru orice efecte post-rnanevra :;;i Ieraporteaza rnedicului
169
- prevenirea lezarii mucoaselor " . "- securf'Latea sahder, lanas sau la faja,atunei ca:nd aceastaaajuns 11'1 stomac, de a$a maniera Incat aceasta sa nu presezemucoasa nazala; restul sondei se fixeaza la pat sau la hainelepacientului- lubrifierea sondei cu lubrifiant solubil In apa, I- pastrarea umeda a mucoaselor; se pot oleri pacientuluibomboane tari ce trebuie supte $i care stimuleaza salivajia- ingrijirea frecventa a cavitajii bucale $i nazale pentru a preveniuscaciunea lor din cauza prezenlei sondei- eliminarea excesului de secretii din jurul narilor $i aplicarea delubrifiant hidrosolubil pentru a preveni consolidarea secreliilor- modificarea frecventa a pozijiei pentru prevenirea presiuniiexercitate de sonda asupra mucoasei faringiene
r-
PromovareacorHortului
••iii DE RETINUT:
• Aspiralia continua poate fi efectuata: cu ajutorul unei pornpe sau prin intra-ducerea capatului distal al sondei nazo-gastrice intr-un recipient asezat rnai josdedit stomacul pacientului.,. Aspiratia intermitenta: cu ajutorul ullei pompe sau cu ajutorul unei seringi. intreaspiratii, capatul sondei se inchide. Aspiratia intermitenta este lolosita la sondeleeu un singur lumen.
• Daca exista suspiciunea unei astupari a sondei, ea va fi perrneabilizata prinIntroducerea unor rnici cantitali de aer sau ser fiziologic (nu se lolosesc soluliihlpertone ).
• Cantitatea Iichidului de staza aspirata din ~;tomac va fi masurata cuexactitate $iealculata ca pierdere in cadrul bilanjului hidric.• Suprimarea aspirajiei gastrice se lace dupa 0 pensare prealabila de circa 6 orea sondei deaspiratie, timp in care nu trebuie sa apara semne de intoleranla gas-triea.
• Comunicarea, in special cea verbala, poate fi redusa, 0 coala de hartie si un cre-ion, puse la indemana, pot fi de un real ajutor pentru pacient.
/,-.- \
i"(, !, /.'.j
'?~':~A" \L;;.•, .•f.... f.!(t ;" I~'~, , -yo I:J~~'/l
/ ., '. ~
!)~;,.<~~,.// /-) ii \
in lipsa unoI' asHel de sonde, ele pot fi improvizate din trusede perfuzie.Orice sonda de aspiratie gastrica va trebui sa aiM notate,Inainte de a fi introdusa, dimensiunile de 50 $i 60 cm de lacapatul distal.
- materiale pentru proteclia pacientului $i a patului ($ervelele,$orturi.tayit.:i! renala,mu$ama, aleza) .'
i - recipientpentru proteza dentara, daca este cazul- material necesar pentru curatarea narilor - la nevole- lubrifiant - hidrosolubil- seringa de 20 ml- recipient pentru lichidul de aspiralie- hartie de turnesol pentru testarea aciditalii- pensa hemostatica - la nevoie- pompa de aspira!ie sau seringa de calibru mat mare
inainte de toate, asistenta:- explica pacientului scopultubajului, explica manevra, Iica$tiga consimtamantul $icooperarea- asigura izolarea pacientului- asigura pacientului 0 poziliecat mai confortabila $i re-
'Taxanta, " informeaza asupraduratei interventiei- Indeparteaza proteza den-tara - daca exista - Intr-unrecipient etichetat cu nume- roaga pacientul sa-$i sufle
Fig. 19 - Miisurarea sondei Levin nasul, p~ v ran,?,. fiecan:; nara1. distanta de la ureche la nas sau curata nanle daca este2, distanta de la nas la • necesar
r extremrtatea Inferroara a • b v • tid "-
"
apendicelui xifoid _ - Intrea a pacle~ u . aca aredefect nazal
I - masoara, cu aproxirnalie, distanta de la narile pacientului la
Istomac $i noteaza pe tubul nazo-gastric sau masoara distanjaconlorm ligurii 19- introduce sonda In stomac (vezi tubaj gastric)- verilica daca sonda a ajuns In stomac prin una dinurmatoarele metode:
- aspira con!inutul gastric $i testeaza aciditatea cu hartie deturnesol
- introduce 20 ml de aer in stomac cu ajutorul unei seringi, intimp ce 0 a doua asistenta asculta abdomenul cu ajutorulunui stetoscop; un vuiet va fi auzit In cazul plasarii corectea sondei In stomac
'I
'II
(I.1
IIIII i Efectuarea
manevrei
I(I
~
1
170
Tubajul intestinal - aspira~ie intestinala continua
Tubajul intestinal = introducerea prin gun'i sau nas a unei sonde de plastic saude cauciuc In intestin, dincolo de Iimitele duodenului.
Scop: alimentarea sau hidratarea; aspiratia intestinala continua.
ASPIRATIA INTESTINALA CONTINUA
III1I,I
II
IIIII
)/~11'//i'~'"JhJ')\(N./
Fig. 21 - Aparat improvizat pentrurealizarea vidului necesar
aspiratiei continue
\I
171
Recipientul de colectare poate fi racordat la urmatoarelesisteme de aspiratie:
- aspirator electric- trompa de vid - care aspira aerul din recipient In funclie deintensitatea cUrentului de apa din relea (vezi aspiraliapleurala)
In cazulln .careaparatura nu poale fi racordata la releaua deapa, vidul r'lJCesar se realli:eaza prin diferile mecanismeimprovizate pe principiul vaselor comunicante.
Se vor folosi doua recipiente cu capacitate de cille 10 I.Unul va fi astupat cu dop de cauciuc, prin care lrec doua
tuburi de sticla, unul lungpana la fundul vasului, celalallscurt, numai pana sub niveluldopului.
Sorcanul astupat $i umplutcu apa este atarnat pe unstativ - cu gura In jos. Tubullung se racordeaza la sondaaspiratoare, iar cel scurt seracordeaza fa un tub decauciuc sau plastic prevazulcu c1emaHoffman. Aces! tubpatrunde in al doilea borcansituat cu 1,5 m sub nivelulprimului.
Sistemul funclioneaza Infelul urmator: se deschideclema Hoffman iar apa Incepesa curga in borcanul de jos,realizand 0 presiune negativain borcanul de sus..Vidul creat va exercita 0 forta de aspiralieasupra conlinutUfui intestinal. Dezavantajul acestui aparar: ga-zele din intestin Humplu foarte repede $i borcanul aspiratortrebuie mereu umplut cu apa. Din acest motiv s-au conslrui!modele de aparate dupa principiul de funclionare al apara!elorde pneumotorax, unde, dupa scurgerea apei dintr-un recipient inaltul, se inverseaza pozitia celor doua aparate (Fig. 21).
Daca nu dispunem de nici una din posibilitatile aminlile,atunci aspiralia se va face cu 0 seringa tip Guyon, Record saualt lip, de calibru mare, cu care se va face aspiralia din 10 In 10minute.- Res!ul materialelor necesare se vor pregati ca ~i pentruaspiralia gastrica $i tubajul duodenal.
Mecanismeimprovizatepe principiulvaselorcomunicante
.j.••..•••"'7':/, ~----
- extragerea lichiaeior $i a gazelor din intestin pentru a prevenidistensia intestinaia cauzata prin acumularea de gaz $i lichide(decompresiune)- In cawl Intreruperii tranzitului intestinal; In obstructiaintestinala - cand gazele $i lichidele nu pot fi absorbite saueliminate pe cale naturala- ca masura profilactica - Inaintea unei interventii chirurgicalepe abdomen - pentru a preveni varsaturile postoperatorii $itensiunea (presiunea) asupra suturii operatorii ce pot produceruperea (dislocarea) acesteia sau pentru a preveni 0 obstructieintestinala postoperatorie- pentru temporizarea unei interventii chirurgicale, In caz deileus mecanic- ca metoda de tratament In cazul ileusului paralitic, pentrudecompresia tractului gastrointestinal
- sonda lunga - Miller-Abbott = 3 m Clf!umen dublu (Fig. 20)
0.0 O'O.Cl /' "'~ "~." ~..~__ •..
-./
\\>= II.~-_._- - i- _,_~ _ ,:7 .c:r=~j/V Fig.20- Sanda Miller Abbott
.- -i - un lumen. se t~rminaprip,tr'un balona$ de caucil:::::eu q I
.capacitate de 50 ml-care paaie fiumflat prin lumenSalonul umflat asigura Inainlarea sondei In intestin,
reprezentand un excitant mecanic In declan$area mi$carilorperistaltice.- celalalt lumen, de calibru mai mare, se termina printr-o olivametalica $i serve$te la aspirarealichidelor $i a gazelor.
In lipsa sondei Miller-Abbott, se poate folosi $i sondaduodenala Einhorn.- recipient de colectare - borcan de 5-10 I, In care se realizeazao presiune negativa; mecanismele de aspiratie a aerului dinrecipient pentru a realiza un vid sunt diferite.
Echipamen-tul necesar
Indicatii
172
- vine de la cuvantul grecesc "stoma", care inseamna gura saugaura
- creareaprintr-o interwerijie chirur]kalaa unei deschizaturi(stome) prin care se realizeaza 0 comunicare intre un organcavitar 9i tegument sau realizarea unei noi deschideri intre douaformajiuni
StomiileDEFINIREA TERMENILOR
Stoma
Anusartificial
stomie
lIeostomie
Colostomie
Urostomie
173
- orificiu intestinal artificial creat printr-o intervenjie chirurgicala,in vederea eliminarii conjinutului intestinal
In funcjie de locul stomei, se folosesc diferite denumiri,astfel:- deschiderea $i fixarea operatorie a intestinului subjire lanivelul pielii peretelui abdominal
In ileostomie, anusul artificial (stoma) este la nivelul ileonului.
- deschiderea $i fixarea colonului la suprafala pereteluiabdominal, printr-o intervenlie chirurgicala.
Colostomia poate fi temporara sau definitiva. Anusul artificialcreat (stoma) poate fi la nivelul colonuluiascendent, transvers sau descendent.
- nefrostomie = crearea operatorie a uneicomunicari intre rinichi $i piele printr-osonda, in vederea derivarii urinei inexterior- ureterostomie (directa) = aducerea ure-terului la piele printr-o stoma (Fig. 22)- cistostomie = aducerea vezicii urinarela piele printr-o stoma (cistostomie dederivajie temporara sau definitiva)__ uretrostomie.(perin€)ala) = aducereauretffiila pielea'perineului tot printr-ostomaPrecizare: - urostomiile interne nu Iedefinim, deoarece nu constituie 0 Fig. 22 - Urete~os10rnie
problema de practica pentru asistentele cutanata
medicale IGastrostomie 1- crearea unei comunicari intre stomac $i peretele abdominal .
printr-o stoma efectuata chirurgical. Scopul- nutrilia pacientului.
COL OS TOMIILE
Colostomia poate Ii la nivelul colonului ascendent, transvers, descendent. Celmai frecvent folosita este colostomia la nivelul colonului descendent pentrucancerul sigmoid ian, rectal sau anal.
..'-
Pregatirea pacientului:- asistenta informeaza, explica 9i pregate9te pacientul psihic $ifizic, ca 9i Tn cazul aspirajiei gastrice- pregate$te patul cu lenjerie curata, cu mU$ama, traversa cu-rata, pentru a nu deranja ulterior pacientul (intervenjia fiind delunga durata) . .. ..;:- informeaza paeie'ntulasupra duratei carep'~~le fi 1-2 zile 9i rriciinidlt- introducerea sondei pana Tn duoden se face la fel ca $i latubajul duodenal (vezi tehnica tubajului duodenal)- pentru introducerea sondei Tnprofunzime mai mare, asistentaumfla balona$ul prin lumenul corespunzator; balona9ul vaTnainta Tn intestin tragand dupa el sonda; viteza de Tnaintareeste de 1 em pe minut; Tnaintarea sondei poate fi facilitata prinmodificarea pozijiei pacientului, astfel:
- culcat pe partea dreapta 2 ore- culcat Tn decubit dorsal 2 ore, apoi- culcat pe partea stanga 2 ore
- asistenta verifica profunzimea sondei - prin citirea cifrelormarcate pe sonda; poate fi pana la 3 m de la arcada dentara- cand sonda a ajuns inprofunzimea dorita, asistenta dezumflabalona$ul- apoi, racordeaza tubul mai gros al sondei la aparatul deaspirat- deschide robinetul sondei 9i Tncepe aspirajia- pe tot timpul aspirajiei, se va pastra 0 igiena bucala riguroasa(irepro$abila) pentru a preveni infecjiile bucale virotice $imicotice.
Sonda se va mobiliza de mai multe ori pe zi pentru a preveniescarele intranazale.
Efectuareamanevrei
IlIllDE RETINUT:
• deoarece prin aspirajie se pierdcantitali mari de Iichide $i saruri"minerale,lichidele administrate se vor nota pentru bilanjul Iichidian• aspiralia intestinala trebuie sa fie insojita totdeauna de hidratarea $imineralizarea organismului(lichide $i electroliji administrate parenteral).lichidele extrase vor fi masurate $i notate exact pentru calcularea bilanjului hid ric• extragerea sondei se face cu sistemul de aspirajie in funcjiune pentru aindeparta lichidele, gazele acumulate pe parcurs Tn intestin, duoden, stomac• indepartarea sondei dureaza 15-20 minute; uneori este nevoie ca extragerea sase faca mai Incet, cate 15-20 cm la fiecare 10 minute• dupa terminarea aspirajiei, hidratarea $i mineralizarea pacientului se va face peealea indicata de medic pana la recuperarea pierderilor.
IIIII
II
IIIII
I
II
II
II
I
IIII
:~~~g~~aparate: @, ~~- pot sa.fie ~nc~ise (ca u~ .sa~Ule.t)A \ CJ) \\...0)sau deschlse III partea IIlfenoara ~_" III ~pentru a permite golirea (Fig. 23)
- fixarea pungilor se face cu un _adeziv care se afla pe suprafata --de fixare a pungii (Fig. 24) Fig. 23 - A. pungii inchisii
Unelepungi au protectoare cutana~ '.~ B. punga d8sch:S3te care permit protejarea pielii Incaz de iritatii sau alergii din cauzaadezivului
• aparat cu centura, tara adeziv:- este compus dintr-un inel (disc)pecare se fixeaza punga; ineluleste prevazut cu doua urechiu$eIn care se fixeaza centura.
Dezavantajele acestui tip deaparat: Fig. 24 - Aparat colector la
- nu sunt etan$e pentru materiile cop:i cu stomiefecale $i mirosuri
- pot produce leziuni sub aparat- pot favoriza aparitia sau agravarea prolapsului $i aeventraliei
- sistemul de aparat cu doua piese (mai perteetionat)- este compus dintr-o placa de proteclie a pielii pe care sefixeaza punga
In primele zile din perioada postoperatorie asistenta:- panseaza rana abdominala folosind tehnica aseptica cu-noscuta (vezi tehnica pansamentului)- din prima zl dupa operalie, ajuta pacientul sa se ridice- In a doua sau a treia zi dupa operalie, chirurgul veri/icapermeabilitatea stome;; In acel moment, adesea se evacueazaun scaun pastos, mirositor; asistenta previne pacientul, chiar dela prima tehnica de Ingrijire, asupra caracterului scaunuluievacuat-:-prot~jep.c~?patul cUJ1lasticacoperit c;:u.ale;;;l_ •........::"explica pacientului practica de Ingrijire, Ii ca$tiga Increderea $icooperarea; II Tncurajeazasa participe la Ingrijire .- asigura intimitatea pacientului $i-I ajuta sa se a$eze Intr-opozitie confortabila-Imbraca manu$i (nesterile)- a$aza un prosop de hartie sau 0 fa$a In jurul stomei pentru aproteja zona Inconjuratoare de scurgeri sau revarsari- observa pacientu/ Tntot timpul acestei activitali /'- gole$te aparatul colector $i masoara conlinutul daca se cere- Indeparteaza fin aparatul :::J- spala pielea din jurul stomei numai cu apa calda $i.sapunneutru; sapunul obi$nuit poate cauza iritarea pielil
175
Conduitaasistentei inpractica deingrijire
,l'
174
fNGRlJlREA PACIENTULUI COL OS TOMIZA T
Asistenta nu poate sa dea ingrijiri $i educatie unui pacientdaca nu cunoa$te toate aspectele problemei pe care Ie prezintaun pacient cu colostomie: ce gande$te pacientul? ce simte?dorinlele, refularea, spaima etc.
Ea trebuie sa stabileasca cu pacientul un climat de increderecare sa-i U$ureze adaptarea la noua situalie. ,
Asistenta trebuie sa-$i puna in praCiic~'cuno$tintele depsihologie $i sa execute intervenliile in funclie de personalitateapacientului.
$ocul cauzat de colostomie, diagnosticul de cancermic$oreaza capacitatea de adaptare a pacientului $i a familieisale la noul mod de viala.
Pacientu/ poate fi anxios, mahnit pentru diagnostic $ioperatie. Dore$te sa $tie: in ce consta c%stomia, ce-I vaimpiedica sa-$i indeplineasca activitatea? Asistenta iI va ajuta $iIncuraja In a$a fel Incat el sa poata suporta mai u$or situaliainevitabila.
Este bine ca asistenta sa se gandeasca la experienta dificilaprin care trece pacientul; el probabil n-a vazut niciodata 0 inciziechirurgicala, cu atat mai pulin 0 colostomie; asistenta poate sao'obi$nuiasca, Inca Inaintea operatiei, cu imaginea de sine. Iipoate face desene, sau Ii va arata fotografii In care sunt prezen-tate imagini corporale schimbate prin colostomie. Acestea,aratate Inainte de operalie, pot reduce $ocul resimlit de pacient,atunci cand i$i va vedea plaga operatorie pentru prima data.
In cursul conversaliei din perioada preoperatorie, asistentaasigura pacientul ca imediat dupa operalie va fi Ingrijit $i va fieducal ca sa se poata apoi Ingriji singur, mentionand ca azi miide persoane, avand 0 colostomie, duc 0 viata activa norrrdla.
- masuta sau tava pentru materiale- un lighean/vas cu apa calda- fa$a sau prosoape de hartie..'-,-.ap,lrat colector polrivit('p8nga colectoare)-foarteci- cana de masurat conlinutui- manu$i (nesterile)- crema "de bariera" pentru protejarea pielii din jutul stomei- deodorant daca e nevoie- recipient pentru materialtll murdar (Ie$i, comprese)
Exista 0 mare varietate de pungi colectoare $i aparate cucentura. Alegerea tipului de material colector este In functie demai multe criterii: tipul stomei, localizarea, gradul de autonomie,personalitatea, activitalile pacientului, timpul pe care iI are pa- .
I cientulla dispozilie pentru Ingrijirile sale, instalaliile sanitare etc, j
Sus}inereapsihologica
I>'
Aparatecolectoare
f--Asigurareaechipamen-tului necesar. pentruingrijireastomei
~
j
B
._-_.1
111 (/
A
Fig. 28 -Introducerea saculuide drenajin vasul WC.ului
Fig. 21 A. Rasfrangereasacuiuide drenaj$i infa$urareapesfeinel
B. Adaptareafa centuraa inefului(cusaculde drenaj)
177
- punga pentru pansa-mentul $i compresele \folosite .- pansament pentru aacoperi colostomia
- prima clisma se poate.efectua. in a opta, a zeceazi postoperator $i numaidaca exista recomandareamedicului- Inainte de inceperea pri-mei clisme se verifica sen-sui traiectului intestinal,printr-un tU$eu de intro-ducere a "colotipului"- perioada cea mai fa-vorabila pentru clisma estein convalescen!a - intre 3saptamani $i 2 luni dupainteNentia chirurgicala- clisma se face la inteNalde 2-3 zile-Ia ore fixe, indiferent in ceperioada a zilei
- recipientul umplut cu so-IU!ie de irigat se fixeaza pesuport- pacientul se a$aza pe unscaun sau poate sa stea inpicioare, in fat a chiuveteide WC- extremitatea inferiora asacului de drenaj seintro-duce In .chiuveta WC-ului '''''1,
sau intr-un recipient co-lector (Fig. 28)- se elimina aerul din tubulirigatorului- se introduce colotipul instoma prin extremitateasuperioara a sacului dedrenaj- la inceput se introduc injur de 500 ml so/utie, apoitreptat pana la 1000 ml- solutia = apa curatacalduta
Recomandarit':.
Efectuareairigaliei
j
I
"''''1
(
Fig. 26 - Realizareauneiirigaliicucanula
colotip
~
176
In cazul golirii $i spalarii intestinului prinirigatie pregatim:- irigator pentru colostomie, tub, adaptor(Fig. 26)- canula c%tip (speciala pentru clisma)- solutie (apa) calduta- vaselina pentru lubrifierea canulei- suport pentru irigator- sac de drenaj cu adeziv care se fixeaza di-rect pe piele - sau un sac de drenaj cu un inelpentru fix area sacului (fig. 27 A, B)
- incurajeaza pacientulsa-$i priveasca stoma $i-iexplica ce face- obselva culoarea $i as-pectul stomei $i a pieliidimprejur (ro$eata, iritatii)- $terge cu meticulozitatepielea din ju'rul stomei .... Fig. 25 A. Ridicareamembranei- aplica 0 crema protec- protectoarein vedereafixariitoare, care apoi se pungiicolectoareindeparteaza B.Adaptareapungiicolectoare- fixeaza aparatul nouI pregatit astlel incat sa nu permita nici 0 scurgere in jurul stomei
I(Fig. 25 A $i 8)- se asigura ca pacientul se poate simti cat mai conforlabil.
EchipamentpentruirigaJje
/R/GAREA COLONULU/ PR/N STOMA (CLISMA)- eliminare regulata -
Scopul irigarii este de a goli colonul de gaze, mucus $i excremente, pentru capacientu/ sa poata sa-$i urmeze activitatile sale. 0 irigare este 0 clisma.
Irigarea este bine sa se faca la ore regulate $i se prefera dupa 0 masa, caciingestia de hrana stimuleaza peristaltismul $i defecatia.
Irigarea (clismC'!).este rezervata numai pacientilor cu colostomie stanga.Contraindicajii:
• la persoanele In varsta cu stare generala alterata.Ia debi/i
e prudenta in caz de colon irad/at sau diverticuloza de colone la pacienti cu angina pectorala in antecedente.
II Atenlie
Folosirea sondelor sau cateterelor de orice tip prezinta rise de perforare a,intestinului. SeJoiose$te doar "GOlotipul",caresuwima acest.risc;,.
I
I,I
II
II
IIIIIII,I
- irigatorul se ridica la nivelul capului pacientului- In caz de colici se opre$te introducerea apei- se a$teapta relntoarcerea lichidului de spalatura, care dureaza 15minute; In acest timp, pacientul poate sa citeasca sau sa asculleradioul, se Indeparteaza materialele folosile- stoma se acopera cu pansament $i compreseII Important:
Asistenta Incurajeaza pacientul sa observe bine tehnica, Iiexplica fiEici.ue etapa, astfellndit Eil sa fie capabil sa a executesingur.
REINTEGRAREA PSIHO-SOCIALA A PACIENTULUI COLOSTOMIZAT
Este indicat ca asistenta sa etectueze vizita la domiciliul pacientului pentru avedea modulln care acesta s-a adaptat In mediul de acasa.
Mentinerea Ingrijirea slomei ca atare nu este a practica sterila, trebuieunui mediu Ins? mentinute standarde ridicate de curatenie.de igiena Ingrijirea stornei trebuie privita ca a forma de toaleta $i sela standarde efectueaza a spalare minutioasa pe mana. Pacientul trebuieridicate Invatat sa-$i protejeze pielea impotriva iritarii $i infectiei.
Infectiile pielii din jurul stomei pot fi bacteriene $i fungice.Cea mai frecventa infectie este cea cu Candida albicans. Deasemenea, se va atentionaasupra faptului ca orice stoma cudrenaj ooate duce la iritarea pielei daca aceasta nu este adecvalprotejdS.. De aceea, atunci cand exista regurgitari de la punga,aceasta trebuie imediat schimbata.
Continutul pungii de la stoma trebuie golit la toaleta. Pungilemurdarite trebuie tratate ca $i gunoi. Odata ajuns acasa,pacientul va fi instruit sa Inveleasca punga In hartie, in ziar sau
, In alta punga de plastic, dupa ce a fast golita $i sa a arunce lacO$.ul de gunoi.
In timpul noptii, pacientul poate sa nu foloseasca pungacolectoare, ci numai pansament absorbant
Comunicarecf ' '0 sarcina de baZEl'a asistentei medical€ tlste sa ajulc>-pepadent sareziste psihic, sa faca fala stresului creat de imaginea corporalamodificala, sa-I ajute sa se acceple, sa se adapteze psiho-social.Capacilatea insuficienta de a face fata bolii poale producedeleriorareacronica sau permanenta a calitalii vielii pacienlului $i a familiei sale.Dintre loti membrii echipei de ingrijire, asislenla esle cea mai In masurasa evalueze reaclia psiho-sociala a pacienlului tala de suferinla sa. Eaobserva deseori la pacienti semne care 0 fac sa-$i dea seama caace$tia nu fac fata schimbarilor din viata lor.Astfel, 0 asislenla cu abilitate inluitiva poaleevalua slarea psihica apacientului dupa modul in care suspina, dupa felul cum prive$le in golpe fereaslra sau dupa felul relaliilor sale cu familia: lensionate,Incordate elc. Acesla reprezinla un lip inluiliv de comunicare.
178
r---
.' r-'
Pentru a promova adaptarea pacientului la schimbare, asislentalrebuie sa caule modalilali de inlervenlie pentru a-i diminua tristelea $ipentru a preveni inslalarea unei depresii.
Astfel, asistenla lrebuie sa Incurajeze pacientul:- sa vorbeasca despre propria-i stoma, despre problemele sale,
sa-$i elibereze lrislelea vorbind- sa-I faca sa vada ca-linlelege, sa-I faca sa simta ca-i Inleles- siH cree?e 0 atmosfera de: lini$te, calm, re!axanta, ca In felul.
acesla sao;ofere pacientului posibililatea de a pune intrebari, maiales ca 0 preocupare a pacientului este frica degajarii unui mirosneplacul de la nivelul stomei.
Simplul fapl ca poate sa discule libel' despre grijile sale, ca se simteinleles poale fi Iini$tilor $i constituie 0 u$urare deosebita pentru pacient.
Asislenta trebuie sa-i explice pacientu!ui chiar din momentul primeimanevre de ingrijire ca, 0 data ce se stabilizeaza funclia intestinaJa,mirosurile neplacute nu VOl'mai fi 0 problema. 0 data ce i se va permiteun regim alimental' normal, el I$i va da seama care alimente VOl'produce miros mai neplacut $i pe acestea Ie poate exclude dinalimentalie.
Se poale folosi deodorant local sau aparate cu filtre care rezolvaproblema mirosurilor.
Pentru ca intervenliile asistentei sa aiba rezultatul doril, ea trebuiesa $lie sa ca$tige Increderea pacientului, sa $tie ce sa faca pentru a-ialunga lrislelea, sa $tie cum sa-i vorbeasca pacientului ca sa-Iconvinga ca 0 tristele prelungila poate deprima sistemul imunologie alorgrinismului.
Cand pacientul este deprimat, asistenta poale interveni spunandu-i"Ie(va) inleleg, sunt alaturi de line(dumneavOaSlra)".
Asislentele care au un comportament rece, dislant nu sunt capabilesa acorde un sprijin moral de buna calilale. Asislenta lrebuie sa $tiesa-i asigure confort pacientului, permilandu-i sa-$i descarce lensiunile$tiind ca prin aceasla lrislelea $i deprimarea pacientului se VOl'diminua..Ascultarea este 0 componenta majora a comunic8rii. Actul ascultarii
este adesea mai de ajutor decat orice sfaturi.Calea cea mai importanta de a-I ajuta pe pacient este ca prin
comunicare non-v~rbala~a arale ca.ea,JWeste dera(1j{3tade faptu/ cao ftJnclie norma/a a (;(Jrpu/iJiare /ocintr-o a/ta zona a acestuia.Comunicarea non-verbala prin geslica se refera la modul in careasislenta se comporla alunci, cand efectueaza Ingrijirea stomei:privirea, expresia felei, modul in care se mi$ca etc. loale sunt mesajenon-verbale pe care pacienlul Ie receplioneaza cu implicalii negativesau pozitive.o alIa problema importanta a pacientului coloslomizat este
leama de reaclia membrilor familiei $i a prietenilor, teama derespingere. Pacientul i$i pune 0 serie de Inlrebari: "cum VOl'
reacliona oamenii/sotul (solia) fala de coloslomia mea?" "Estecineva care ma poate ajuta?"
Cand IipSe$le lncrederea in allii, pacientul i$i pierde $iinerederea in el insu$i, eeea ce " face sa se izoleze social. De
179
II
,,>.1
IIII,IIIIIII
IIIIIIIIII
I/JI
'III" ~.-;
IIII
Regimulalimentar
EHminarea, -'-.::;.~
aceea, este esenji I ca asistentasa-$i rezervetimp Tncadrul viziteila domiciliu,pentr a discutacu familiadespreimportantasprijinuluice trebuie acordat pacientului,atat moral cat $i fizic.
Increderea pa ientului ca membrii familiei $i prietenii nu-I vorabandona, II ajut pe acesta sa nu se izoleze social de ceilalti,inclusivde membr i familieL
Pent~ a ajut . pacientul,sase adapteze .Ia ,noua situatie, .asislenta lrebuie a-I puna la dispozitie Iiteraturaadecvata desprepropriul tip de sto a.
De asemenea, planificarea unei vizite din partea cuiva care adepa$itcu succes onfruntareacu aceastasituatiede colostomizat,face ca pacientul a capete sperante.
o data ce pa ientul poate beneficia de un regim alimentarnormal, eliminare materiilor fecale se produce mal frecvent.Printr-un proces d observare pacientul trebuie incurajat sa cu-noasca efectele p care Ie au diferite alimente asupra eliminariifecalelor. Astfel, e va fi Tnstare sa-$i potriveasca regimul de a$anatura ca sa se fo meze un scaun mai solid. Acest proces poatedura mai multe 5 ptamani iar asistenta vacontinua' sa acordeajuter $i sa dea sf turi In legatura cu regimul potrivit.
Regimul alime tar al purtatorului de stoma va fi bogat Inproteine $i hidrati e carbon,.sarac Tngrasimi. Se vor prefera ali-mente cu continu redus Tn'terulaza sprea evita reziduul im-portant, fermentat a intestinala $i emisia abundenta de gaze.
In prima perio da se vor reduce fructele $i salatale crude.Se recomand : carne fiarta (raso!) de vita, vitel, pasare,
pe$te slab, orez, ranzeturi nefermentate, ceai, lapte, se evitabauturile reci.
Este nevoie ca pacientul sa-$i stabileasca un orar fix pentrumese.
Prezentaunei stOnTe schimbacomplet modulrn caremateriile 'recale 5 eliihmlYldin corp $i pacierifOltn'ib'uie sa 'fIB'ajutat sase adapt ze cu noul mod de viata.
In perioada i ediat postoperatorie, spre deosebire dedefecarea norma'", pacientul nu are nici un control asupramateriilor fecale liminate printr-o stoma. Aceasta este 0 altaproblema despre care pacientul trebuie sa rnvete. Inilial,materiile fecale u 0 consistenla fluida intrucat funclia deabsorblie a apei pate fi derivata.
Dupa doua s u trei saptamani, cand pacientul poateeonsuma un regim normal, se poate forma un scaun semi-solid,mai ales cand sto a este 0 colostomie in colonul,transvers saudescendent. In c Ie din urma, se poate ajunge la un controlasupra frecvenlei functiei intestinale astfel Incat punga destomie sa nu mai e nevoie de a fi purtata continuu.
180
Curafeniapersonala ~lImbracarea
Activitatea
Exprimarea,.sexualitaJil
P"';~..:: .
In caz de ileostomie Insa, continutul evacuat este de con-sistenla lichida $i bogat Tn enzime digestive care pot cauza.excoriatia $i ereziunea pielii. Continutul curge aproape continuu,necesitand purtarea constanta a unei aparaturi.
Problemele pacientului, legate de mirosul neplacut, !eama demurdarie $i complicatii ale pieIii sunt mai accentuate. In aeestesituatiicel rnai potrivitaparat esteo punga cu capat deschis,cawpoatefi golita regulat. .. Aparaturile trebuie .golite sau 'schimbate de cate ori este
.,necesar pentru a fmpiedica suprainearearea ~i perieolulscurgerii pe pfelea Inconjuratoare (de obicei, se schimba candsunt la 1/3 sau 1/2 pline); allfel, devin grele $i greu de manuiLOrice inro$ire, umflare sau anormalitati ale stomei sau zonei depiele dimprejur trebuie raportata.
Ingrijirea stomer trebuie coordonata eu dU$ul~i baia de dUeori este posibil; aparatura poate fi golita $i fndepartata(schimbata), in zonapielii, poate fi spalata Inainte de baie saudU$;aparatura noua se potrive$te dupa aceea.
Majoritatea pungilor sunt rezistente $i permit baile $i dU$uLo data ce pacientul s~arefaeut dupa operalie $i este In stare
sa faca,fata noului fel de viata, el se va Intoarce la munea $i stilulnormal de viata. Pana $i inotul se poate include fn aelivita!ile derecreare, folosind 0 aparatura mica, temporara.
Pentru persoanele a carer eonditie 0 permite, recuperareaoptima este realizata J8; trei luni dupa carei$i pot reluaactivitatile normale, incluzand lucruL
Pentru calatorii, seturile de rezerva trebuie purtate asuprapersoanei, mai degraba deeat sa fie transportate in bagaje (sepot pierde sau fntarzie sosirea).
Sfaturi de ajutor se pot obtine de la asistenta ~i de la grupulde sustinere potrivit.
Schimbarea care apare In cadrul relaliei intime este foartecompJexa. Calitatea relaliei sexuale a unui euplu poate fiafectata negativ. Rolul asistentei este sa fneurajeze paeientulprintr:.Qdiscutie.J.efer~toarela revenirea luiia:.oactivitate ..se.~yala.normala. Meliales.dad!' stoma e permanenta, alterarea imaginiicorporale estemajora, pacientul se eonsidera mutiiat, poatecrede ca nu este atragator din punct de vedere sexual pentrupartenerul sau, simtindu-se respins, $i exista pericolul deretragere in sine $i de depresie.
Daca solul/solia f$i prive$te partenerul ea pe un invalid,aceasta va afecta readaptarea lui. Primul pas in a-I reda fnere-derea fnsinetrebuie sa fie acceptarea lui de catre personalulspitalului. EI insu$i trebuie sa aleaga caruia dintre prieteni $irude Ie va vorbi despre stoma $; acceptarea din partea aeestoraII va ajuta sa se reabiliteze. Sfaturile inainte de operalie $isuslinerea constanta din partea tuturor Ii vor ridiea moralul $; IIvor ajuta sa scape de repulsia iniliala aproape inevitabila, maiales ca unii pacienli eu stoma pot avea probleme eu funelia
181
t:-;;:.. ••..
j
182
I
II
I
11,1
I. . II!
IIIIIII
Cl>(I)
.l\l(I)
ro(I)
Cl>uCl>cCl>iiiCl>cltl~.cu
:5Cl\l
:.0;:lU
WIiiro0..
.<Jicu'.!:?~EQJ(I)
;:ll\l;:l QJcliiQ) ~u 0.- c.Ol~o 0o u:8 ~_ 'l\lm-., ...• :::J....•.E ~l,'
:= OlC 'w(- '-Cl>::l'Co'l\l >U Cl>~"S'0 ()o .-~l?'co Olc"w.Z )('0
• .M
ooC\JC\J
.;;:'(jj..9?Iii~
ooC\JC\J
Iii~
.;;:.~c
J!?:0'00CQ)(I)
.S
ooOJ
Q3"EQ)
'5. ..J! B~Q)~)ro'5. E(I) 0ltl >
83
, <tl C> .'0 Q) Q)
'00 J!? ~ l\l :u E~ :a"w 2 i3 ~ a-u.2 0 E .- '6 0cOoQ).!:w(jj.-(I)_c.EE_
~Iii
oo(0
o~}",.I:
oo(")
•~Iii
oo(")
I..
C:Jltlu(I)
oo /.!~ ,.I,:.~,
EVl:'=::L..o l\l.0 _<tl :J<D(jjE u
oo(")
ooLO
ooLO
oo(")
. ,-
oo,-
.ltlC
, "C:J
oo(0
> "L;" 2'~:JC(I)-Cl>~.~.s'-.0 -'O.......,ltl
...Joct.r::I-~ONI-
.r::lI\l.r::o.r::~('I,.r::(0,....r::(0,...,.r::to
.;:'in:.!!!
.r::to i. ,.r:: .o
...J I' 0oct.r:: ..1., 0I-~. (")0('1. ,-I-
B/LANT LlGH/DlAN
.r::(0.•..,.r::to
.r::~ I g..1;, .....(0(0.•..
';:>\11•..--=
Bifantul vizeaza mentinerea unui leehilibru Intre pierderile de apa $i canlitalilecare vor trebui administrate.C\J
'3a;{jt-
Tabelul1B/LANT /NTRARI-/E$/RI
Intrari leslrlbauturi =: 1000 urina =: 1000-1500alimente =: 1000 scaun =: 100metabolism =: 300 pierderi insensibile =: 800------------.---.--------- ----------------------.----
Perfuzii Pierderi anormale(vezi calculul ritmului de - febraadministrare a solutiilor -vornaperfuzabile) - diaree
- fistule
Dormitul
II DE RETINUT: I-- Pentru fieeare grad peste 37 grade Celsius, se va caleula 0 pierderJsuplimentara de 500 ml apa. '1- Se va nota, de asemenea, de cate ori a fost schimbat un pansament ~i gradulde Imbibare. Se eslimeaza ca, printr-un pansament abundent 1mbibal, se pojpierde circa 500-700 ml apa. !--'In.bilantechi)i,bral Intre inlran $,i ie.$iri mentinen hidratare constanta. _ J
. • . I
!
sexuala prin inhibitie psihica. Barbatii pot avea probleme de imcpotenta, iar femeile pot avea dispareunie ~i, inevitabil, prezent~unei aparaturi de stoma abdominal a necesita 0 gandire ~i inge1niozitate In plus In timpul actului sexual. Sfaturile din parte~asistentei, a medicului, a grupului potrivit de sustinere vor fi d$ajutor In aceasta situatie, care poate fi doar temporara. Und,este posibil, partenerii sexuali trebuie inclu~i In sfaturile dinainte~i de dupa operati~. _ i
•••••. •. ; • 'j} ..••.;'Q.. .": • :' ~ " ,. -t-Ingrijirea stomel llebuie sa aiba loc Inainte ca pacientul sa SEI
culce. Se spera ca aceasta va Impiedica necesitatea golirii sa4schimbarii unei aparaturi ~i astfel nu va Impiedica somnul. qdata ce pacientul mananca un regim normal ~i s-a acol1)odat c~propriile-i cerinte, este probabil ea stoma sa nu mai necesitEjvreo atentie peste noapte. Se poate folosi 0 punga mai mare Intimpul noptii, daea este eazul, -aeeasta va fi de ajutorlpacientilor eu ileostomie. j
II
Urmarirea bilan~ului lichidian II
Pentru a urmari bilantullichidian In organism, este necesar sa se noteze atat intraril~cat ~i ie$irile (diureza masurata eu exactitate ~i alte pierderi). Intrari.'~ sunt constituit~prin apa din alimente $i bauturi (apa, supe, ceai etc.), pe de 0 parte, $i prin apa provenit~din metabolismul celular, pe de alta parte (vezi tabelele 1 ~i 2), in unele eazuri sunt ~ialte intrari: perfuzie, transfuzie etc. le$irile sunt eonstituite pr.in urina, ~eaun ~i pierde iinsensibile (eale pulmonara $i cutanata) sau pot fi pierderi anr.J:[TIale,patologice: pierde iIn eaz de febra, varsaturi, diaree, aspiratii, fistule, drenaje etc'- care vor fi, de asemene ,masurate, evaluate cat mai exact $i notate pentru bilantullichidian. I
l
:3co-=r'0'
Jll'
:3OJ,(f)
c....,OJ,:JQ.
(")o:JQ
.
~;(")OJ,:J-~OJ(")cocoOJ~.
•
(f)
co
~..::~--~...
r-
- Ql
+=-::lUQl
><W
- - ,c:.~.-•..-,;:..C:C1lo.~U-c
I~- e.ouen
-
Q,)
nir..0~N
r..0"'"
U>
:e~E
...•'x
~.0
leaC.
c:ccr
(-
,ccr'iii,
U'6.-
ccr.-_.
"-lea
(J:)~
,.-::J
"'"II)
IIr..en
L{)
eaII),.-
0r..
x(J:)
ea0
xr..
0(J:)
::J0
III,-
leaII
:E'Sc'E-...'C::l,ccU'0.
- -
>CtiNccr(j)
E:5
- -- B..~&1iJj
E.9,ccr"S
'.;::-eenE-e(j)E'-cE_.E(~$:°w~c:(/).=
lLJc2(j)(j)
...::len u-
:::!u.-
ccrQ)en
'-en
'w.ccr;(ii
~'S
RNu
-u_
c._'S
c,ccr;:j~
~"S::~if
"EEC
~::l
~,~
-...itct
'CQ).!:!1
en'Vi,
R::l
~~•...
.bgccro'C
,ccr::l
U'~
e.'afE;(0
'5.~()
Q)
>ca:;::..
'-U
II'S'C:::!
-eitt~o'a.
~~(j)N
O>
II'-
+=-::l
en-(j).
0
s:3::l't:'_
C/)0
;(00
Q)"c;
.,ccr
'-::;@
ene.,ccr,ccr
0~
::l'--
U(j)
(j)ii)ccr
-...::l
(j)
~~'-'::l
c.--
.'::?::l
Q).c'-
-ee.
0c
--lLJcc
Q)E.!:
'E'-
t5'E
ctct.•....•b"'O
ctS0
J:!:!::;~
+=njctS.•....
IIt5
a~
•..•_ccr
J:!:!x
(J:)
::;1'u en::l:5
(j)x
,ccr~.5-e.!:!1
xS
(j)(.)~
:=:O"C:>("(j
'S"~
,ccr'-
-J~Eccrccritt
0'-
00
00
'-0~
::l(j)-
0(j)
co:-:::
en,ccr
c:to-:J.•....
'-ccrccr.S:'!(j)
coB
•...co
E~
ouccre.B
::llLJ
c u•..•
B'E
ct:::J:~::)~~"-Q.)co-u'-oengsoe.i5
....
..c.~'m
U,...
NCO)
(j)C1l
C1lC1l
-eN
'3'3
:i.~
>eu.~(j)
EE
Ei.LEE.b
•..•..
...::l
(j),KJ
00
0E.~Q.
Ll.Ll.
Ll.
-
Factorii care influen~eaza satisfacerea nevoii
realizarea mi$carilor. MU$chiiactioneaza prin proprietatilor lor: excitabilitate, contrac-tibilitate, elasticitate. Aparatul vestibular mentine echilibrul static $i dinamic al corpului.
Sistemul nervos - cerebelul -, alaturi de aparatul vestibular, contribuie la regla-rea echilibrului, dar regleaza totodata $i tonusul muscular $i mi$carile fine.
I ......::r:::.~rt".i;-- __ ------------- • ,~._ .• ---. - •.
Postura - functia corpului omenesc, bazata pe actiunea sinergica $iadecvata coordonata a elementelor aparatului locomotor $i a sistemului(sau atitu- nervos, cu ajutorul carora se mentine stabilitatea, echilibrul $;dinea) raporturi constante Intre corp $i mediu $i intre diferite segmente
ale corpului
~
IIIII~I.carl
adecvate
IIII
~
- in picioare (ortostatism) - c~pul drept inainte- spatele drept- bratele pe langa corp- $oldurile, gambele drept- piciorulln unghi de 90 d~ grade cu gamba
- ~ezand - capul drept- spatele drept, rezemat- bratele sprijinite- coapsele orizontale- gambele verticale.- piciorul In unghi de 90 Ide grade cu gamba, sprijinit pe
podea- cu/cat (c1inostatism)_ - de,cubitdorsal (pe spate) _....•.. - declJbit lateral, stang sa drept (lntr-o parte)- decubit ventral (pe abdo en)
- Tipuri de mi~cari:
'- abduc/ie - mi$cari de ind~partarefata de axul median alcorpului
- adduc/ie- mi$cari de apropi re fata de axul median al corpului- f/exie/extensie- mi$cari de propiere sau indepartare a douasegmente apropiate (brat, ant brat, gamba-coapsa) ...,- rota/ie - mi$care realizata In urul axului care trece pririlungulsegmentului care se deplase a' .
- pronalie/supina/ie - pronatia ste mi$carea de rotatie amainii,prin care palma prive$te in j s, iar supinatia este nli$caryainversa; la picior, palma prive te lateral, cu margineaexternaridicata - pronatie, invers fiind upinatia- circumduc/ie - mi$care co plexa, care totalizeaza flexia,extensia, abductia $i Ie asociaz cu rotatia- Exercijii fizice: - sunt activita i fizice efectuate cu scopul de aimbunatati randamentul mU$chi tar $i circulatia- active - executate de catre in ivid- pasive - mi~cari ale articula iilor, executate de catre 0 altapersoana
- izomerice - contractii muscul re in care lungimea mU$chiuluiramane neschimbata, crescand numai tensiunea sa (exemplu:contractia l'f;J$chilor pentru me tinerea pozitiei corpuJui)- de rezistenja: exercitii fizice I care cre$te tonusul muscularA. caracteristici/e exerci/ii/or: co rdonate, armonioase, complete
B. execulie: - a se scula, a me e, a alerga, a se apleca, a sea$eza pe vine, a ingenunchea, ridica greutati, a apuca obiecte
I
I
II
IiI
I
I
I
II I Factori!' biologiciI
II
I
I
I
II
I
Factoripsihologici
Factorisociologici
- Varsta $i dezvoltarea: • copilul mic are mi$carile mai putincoordonate, dobandindu-$i controlul pe masura ce inainteaza invarsta; copilul este foarte activ, se mobilizeaza $i ia tol felul depozitii;
- adultul este activ, In deplinatatea puterii, da supleje mi$-carilor, Ie coordoneaza;..~ varstnicul are forta fizica redusa, la fel agilitatea, ramane
'.-.' totu$i activ in exeff'Jtii moderate,- Constitujia $; capacitaji/e fizice: influenteaza intensitateaefortului fizic pe care II depune individul
:- Emolii/e: pot fi exprimate prin mi~cari ale corpului; pulsul $itensiunea arterialA se modifica in raport cu emotiile, stresul,teama- Persona/itatea: temperamentul determina ca individul sa fiemai activ, inflacarat, sau calm, gray
- Cu/tura: individul practica activitali fizice, adopta diferil'7posturi in viata cotidiana, in functie de socielatea in care traie$te- Ro/uri/e socia/e: In societate, individul poate indeplini activitatice impun un efort fizic mai mare sau mai mic, pe care sa-Icompenseze prin rezistenta fizica $i ore suficiente de repaus.- Organizarea socia/a: fiecare societate are legi $i regulamentepentru ca individul sa-$i mentina sanatatea, chiar daca depuneun efort deosebit.
Societatea organizeaza activitati pentru petrecerea timpuluiliber, In mi$care $i agrement.- Tradijii/e, re/igia: individul poate lua posturi acceptate, legatede obiceiuri, traditii sau obiceiuri religioase.
Manifestari de independen~a
I187 186
.,~'.' ~.'..r~~ .[.'\
'IIIIIII
II
III
~"'fl
- se modifica In raportl cu intensitatea efortului depus
- cre$te frecventa $i ~mplitudinea lui, In lunclie de intensitateaefortului
- tulburarile de gandirej anxietate, stres, pierderea, separarea
188
- alterarea centrilor n~rvo$i (accident vascular cerebral)- alterarea integritatiil aparatului locomotor (tracturi, entorse,iuxapi)- piedici ale mi$cari~ (pansarnente, aparat gipsat, extensiecontinua)
. -dezec~iIibre - durerlj!,a
Surse deordin psiho-logic
Surse deordin fizic
Tensiunearteriala
Puis "
II. Dependenta in Isatisfacerea nella;;
1. Imobilitatea
Interven~iile asistentei pe~~r~ ~en1=inerea independen1=eimlScarll
Aceasta reprezinta 0 diminuare sau 10 restrictie a mi$carii, liind recomandata,adesea, ca metoda terapeutica sau poat~ ti cauzata de traumatisme $i boli organ icesau tunctionale.
Surse de dificultate carie determina imobilizarea
Probleme de dependenta:1. Imobilitate2. Hiperactivitate3. Necoordonarea mi~carilor4. Postura inadecvata,S;Circu,lafie inadecvata6. Refuzul de a face activitali }7. Edeme ale membrelor ,I anexele 2 ~i3
- stabile$te Impreuna cu pacientul nevoile de exercitiu lizie- planifica un program de exercitii tnoderate, adaptat capacitatii fizice alepacientului- invata pacientul sa loloseasca tehnici ~e destindere $i relaxare- educa paci.~~lsa.evit~a~~~is~~I, .1esele copioase, surplusul de greutate
'.~_J!
1 ,!t;;,;~
contractia mU$chilor mas-ticatori determina trismus$i "rasul sardonic"
- prezenla parezelor; (mono, para,. tetra pareze sau paralizii)- prez~~parC3Jiziil\?.1.".,., '," "',"
- diminuarea volumului mU$chiului, a contractibilitatii sale
- izolarea
- scaderea tonusului muscular
- a se ridica- a se a$eza- a merge
189
- marireavolumului unui mU$chi
- cunoa$terea de sine, despre al!ii $i despre mediullnconjurator
Manifestari de dependen1=a
-y ••.••.•.~.
~------ ,,,",,, ••• 'A.~
- contractie involuntara $i perinanenta a unuia sau mai multormU$chi care determina 0 pozitie inadecvata
- dirninuarea sau imposibiHtatea mi$carii unei artkulalii
- contraclie spasmodica involuntar.3. $i dureroasa a unuia sau amai multor mU$chi (molet, picior) cauzata de 0 polilie incomoda,de compresiunea unui nerv sau de deficitul de calciu
- ulceralii ale pielii (vezi nevoia de a pastra tegumentele curate$i integra) , "" .' ' '.
- tulburarile psihice pot determina !ipsa interesului pentru 'mi$care, mentinerea timp Indelungat a unei stari deimobilitate
Atoniemusculara
Oificultate dedeplasare
Rassardonic(tetanos)
Oiminuareasauabsenfarnl~ril .,
ordinsociologic
Lipsacunoa~terii
Atrofiemusculara
Hipertrofiemusculara
Contracturamusculara
Anchiloza
Crampa
Escara de,de~~l_,.
Diminuareainteresului
r
I
~'
Pacient cu imobilitate
- Interven~mE!asistentei -
• Nota: Se va demonstra lehnica schimbarii poziliei in pat
190
.~;~~.-f"'"---'-:~-
".<.:£':/":
- planifica un program de exercitii, in functie de cauzaimobilizarii $i de capacitatea pacientului
- schimba pozitia pacientului la fiecare 2 ore*- maseaza regiunile predispuse la escare, pudreaza cu talc- efectueaza exercitii pasive, la fiecare 2 ore- invata pacientul care esle postura adecvata $i cum saefeetueze exerertii musculare active
INTERVENTIILEASISTENTEI, AUTONOME~I DELEGATE
-' ------~.--,..,,--~...~-.-.
- invata pacientul:'- sa faea exercitii de respiratie profunde- sa tU$easea $i sa in<ilepartezesecretiile
- adminislreaza medicatia prescrisa de medic
- pregate$te psihie pacientul, in vederea oricarei tehnici deIngrijire- reda Inerederea pacientului ca imobilitatea sa este 0 staretrecatoars $i ea i$i va putea relua mersul
- suplins$te pacienlul in satisfacerea nevoHorsale, II serve$te lapat eu cele neeesare
Pacientulsa-$i mentinafuncliarespiralorie
OBIECTIVE
Pacientul saaiba tonusulmuscular $ifol1a mus-cularapastrata
Pacientulsa-$i menlinaintegritateategumentelor$i a activitaliiarticulare
Pacientulsafie echllibratpsihic
Pacientulsa-$i menlinasatisfacute
.1 celelaltenevoi funda-mentale
2. Hiperact Ivitatea
Aceasta problema de dependenta consta n cre$terea ritmului mi$carilor $i a ac-tivitatilor individului, determinata de instabilita ea emotionala $i depierderea ideilor.
Sursele de dif cultate
Surse de - dezechilibre endocrineordin fizic - reactii medicamentoase, c Icoolism
Surse de - seniiitate, tulburari de gan~ireordin - separatie, criza, pierderepsihologic~~ ~"""'--..------=., ,.' =--.. ,--":'~!,lipsa - lipsa c~noa$terii de sine ' Icunoa$terii
Manifestari de d. penden~a
Vorbire - vorbe$te mull, precipitalcaracteristica
..::.:;'.-Pacientul - stimuli lumino$i, auditivi, din mediul extern, cat ~.i stimulireactioneaza interni; ei determina reactii d n partea bolnavuluila toti stimulii
Mi$cari - mi$cari rapide, frecvente ,\'-'caracteristice , !
Spasme - contractie involuntara a un ia sau mai multor mU$chi
Ticuri - mi$cari convulsive, involun are ale ochilor, ale gurii, ale unuibrat sau ale unui picior
Manie - psihoza caracterizata printr 0 stare de excitatie, in special, Insfera afectivitatii cunoa$terii $ activitatii; bolnavul este n.elini$tit,_ -'~r .. . " - ,. ',. _, ". _ .". .
tulburent; datorita ritmului rapl~ de desfa$urare a activitatii sale,nu duce nimic la indeplinire din ceea ce planuie$te
Euforie - buna dispozitie, de obicei, nemotivata
191
I,I
II
II
III
I.1, ,~
M0'),..
)~2u ";::Q) <lJo.~UJ"OQ)•... co:J-c_(ll :J•..."0coSU"O
~, C
'N Q)o Co.:JQ) 0..g :6o <lJ<lJ ••.."00.'Cll Q)........Cll CllC (,l
<lJ.-N (/lo
~ '50._<lJ :J•...0.. •...>Cll 0CU
~CllC Q)<lJ (,l0..-Q) E"00Q)ro"Oc'Cll CllE.-Q).S?:c.=o N•..00.0.o Q)'eQ) = >CllU5:Q:!=w'u -c.2
'C Q.)CL "0
Cll>"SCQ)
'0--Cll0.f
.'.I"
Q)
Qj.S.•...CJ):JCJ)
~.Q)
E
~.S?'U.C.2(~
=.~Q)xQ)
Q)"0
"SCQ) --:-
'0 (;)Cll •o.UJ(,lW:E.:..;.- :JCJ)-0.0.Q) E.•••Q)(/loXQ)UJ~-Ol~Q).-'- ==-0.. •...
OlI ,SO
I~
'l}l¥:i@'E:CuCIl U._.- CD ..cu ._= CD IIIa..:;:: 0.
j I
w....<Cc.:lW..JWo(j).w:EoS....::l<t:jjj....ZW....en(j)<tw::!i=-zLIJ>a:~~
LIJ>
~iiio
-cCD'u=a..>=u:;:IIICD .-.- •..
III >= .2!~ "iij U0.'- =>< U •.•w.!~
"
>'iii"S0.e0. :.t!:?'~~Q)'
Ef 6
~~';:::::l-,=•..::::lE~
:J"S0.o(,l
Cll'E>C1l0.'iiic:JQ)
coQ)
(ij"EO:.20o (,l>.-C :J'-. "SQ)0l
N~Q) C0.'-Q) Q)
~co<Il :J:J Cll(,l CJ)Q)o.CJ) CllI (,l
'iii'3>c8
Q)"0Q)0.20lQ):J Q)Cll cCJ)iE'_ c.s= CllgU5:J.SOE Q)
-- U5E Q)
:J Cll~.-rrCll ~aleCd 8e Q).2 •..o Cll> xc Cll'-. (iiQ) •••
!9~~.$Q) Cll.= E:rr:i~.-.••• .s=c (,lo (/lo(,l :JI E
:::IC'1CD-,c:CD:::I.~CDIl.lUliiiC'1CD:::I~I
"'C-Ill(')
(ii'::::l-
o~m~<:m
Z-Im::tl<mz:!r-m~u;-ImZ-IJ!!»cdz:os:-m'S!?cmr-mG)
~m
--enIll'no::lenc3CD
~Ill':2.
"0CD;a.2III::lCenCD
-
"0(i)enn:J.en0.CD
3~cp;j,
-
2CDgo'"J
~
i-SCDDJ
3.iirnI»e~Q.,
-
:J0."<' »5:£'=-Ill~.~'0. Ill'"CD1ll"Q, aie-S!:n CDo 3Q tl)c0.00.:J CDIII3~,(ii'16(') :J~o.ifg:a., Ill'CD...,~.<D[~Q ~.co 5'~ ...•.C Ill'"0CD 0.
::0;3 0'C CC/l;:;:n III'=-CiiIII IIIiii C/l
IIIC
-
enc:.,UlCDi'a.CDa.:;;n'c:c;'Il.lC"I'CD
o ena.~:;'~-61: g-(')" .
--
I3CD0.c':JCDnc:JoVlQ
-
lIloeno ..•cnO' •.•_. _. IIIo ::::l CD0' 0.<e, CDn
I
I5'C/l505:CD:JDrnC:Joo(fl
Cii~:
..-
nr-c _.::::l't:lo IIIIII III-lil-CD2:
--I
>~:i"CDN(ii'
:%>-IIIX(ii'
C -0'0' Vl£:; IIIIll' C/l~. ~~ Q,n ~.o :Jo ca. III:J CDIII IIIco 3III ~.::3, ~:~. 0"Ill' ~::3. :].0" 0~ 3III IIIn ro~CD<oE::liiiCi)
--
Poziliile inadecvate se pot Intalni ca urmare a:- oboselii, slabiciunii musculare, anxietalii, stresu/ui sau durerii in cursul unor
boli; pacientul imobilizat la pat nu-~i poate schimba pozilia ~i este predispus laalterari ale integritalii pielii, la nivelul punctelor de presiune, la deformari. lacomplicalii pulmonare;
- modificarilor produse de boala in organism, cum ar fi contractura musculara(tetanos);
~. reacliei, con$ti~Fl:..esau incon$tiente,a individu{ui (deexemplu, pozilia coeo~de pU$ca,in meningita);
- masurilor profilaetiee in prevenirea unor eompliealii (de exemplu, eu membrulinferior, ridicat pe 0 perna in tromboflebita);
- terapiei necesare vindecarii (de exemplu, in cursul tratamentului fracturilor prinextensie continua);
- masurilor de prim ajutor (de exemplu, in anemiile acute posthemoragice);- examinarii endoscopice sau elinice a unor organe. "
IIII'IiIIII
'c, I
~
.. (' f. . (. .~--:'e , "'. .,.'.t.~.~
formari ..ii suntschimb
~ pentru examinare: - ginecologiea - paeienta sta pe spate, cugenunchii flectali, d artati, iar coapsele flectate pe abdomen;-genu-pectorala - pieptul pe plan orizontal, paeientulsprijinindu-se pe 9 nunchi, pozitie utilizata pentru examenulrectoscopic; - Tremalenburg - trunchiul. rriembrele inferioaremai sus decat capul pozilia asigura circulalia sangelui la ereier)
- sunt specifiee une; boli; de exemplu. In tetanos- opistotonus
95
- pleurostotonus
r..-~I ~ .•..•, ~~~.: l'.":'. •• . ~\.:t
~ in meningi.tapoziti "eoco~ de pu~ca" (capul in hiperextensie,iar membrele inferioa e flectate atat din artieulalia coxofemurala,cat ~i din aceea a ge unchiului)
- semi$ezand in pat pacientii cu dispnee)- decubit ventral (po ilie inadeevata, cand paeientul nU-$ipoateschimbasingur poziti )
- Inclinarea eapului i r-o parte, datorita contracturii musculaturiigatului
- hiperkeratoza U$orteliefata, neteda
- genu valgum - ~efOrmarj.in care genunc ii sunt.apropiali, iar p cioareledepartate- genu varum -in care genuncdepartali, in
"'"~Icioarele apropiat- picior stramb:- sprijinit pe a tepicior r\(ecvin) } .•- sprijinit pe calca; talus) I (.- sprijinit pe partea externa t:....,\(varus)- sprijinit pe partea nterna (valgus)
- picior plat - bolta lantara prabu~ita
- luxatie - ie$irea c pului femural din articulalia coxofemurala
deformari alemembrelorInferloa,re
deformari ale$oldurilor
pozi'iiInadecvate
pozl'iIpatogno-monice
dificultate deschlmbare apozl'iel
tortlcolis
batatura(clavus)
¥_~~~
'C'l"l.-w: •••.; -•••.~~. • i~.~-{
Surse de dificultate
Manifestari de dependen1=a
194
- lezari ale oaselor $i mu~chilor- defecte de structura m;oasa- durere, dispnee- mice impiedica mobilizarea (aparate, atele... )
- anxietate, stres .!'.'
- situalie de criza, tulburari de gandire
- condilii de munca inadecvate
- insuficienta cunoa~tere de sine $i a celorlalli
- reducerea temporara a capacitalii funclionale a mu~chiului,consecinla a activitatii excesive. prelungite
- eifoza (devialia coloanei vertebrale, eu 0 eOlwexitateposterioara)-Iordoza (accentuarea eurburii lombare a coloanei vertebrale)- seolioza (devialia laterala a coloanei Vertebrale)
Surse deordin fizic
Surse deordinpsihologie
Surse deordinsociologic
Lipsa decunoa~tere
obosealamusc~lara
deformari alecoloaneivertebrale
;;o...?
Cireulatia inadeevata a fost tratata in eadrul problemelor de dependenta alenevoii de a respira $i de a avea 0 bu~a respiratie.
I
I197
- sa-i permita pacientului sa se poata mi~ca in voie, sa nu-ilimiteze mi$carile, sa poata la nevoie sa coboare din pat,sa poata sta in pozitie ~ezand, sprijinindU-$i picioareleeomod pe podea
- asistenta (sau all personal) sa poata efectua tehnicile deingrijire, investigatie ~i tratamenLcat mai comod
.- u~~r de manipulilt~-ge curatat,_. ." , ,- - confectianat din"iuburi U$oaredin metal (vopsite in alb)
- a$ezat pe ratite prevazute cu cauciucuri. sau pe dispozitivde ridicat prevazut cu ratite
- calitatile somierei (partea principala a patului):- sa fie confectionata din sarma inoxidabila, sa fie puternica,
elastica, bine intinsa, pentru a nu ceda sub greutateapacientului; somierele slabe ofera pacientului 0 suprafataconcava care..i imprima 0 pozitie obositoare
- pat simplu, cu somieradintr-o singura bucata- pat simplu eu rezematormobil, la care treimeacefalica a somierei poatefi .ridicata in pozitie oblicapana Ia 45°- pat cu somiera mobila- pat ortopedic - are ea- Fig_ 29-- Pat universaldranul somierei confee- •tionat din mai multe bucati, 3,3 sau 4 articulate Intre €lIe;astfel,pacientul poate fi a~ezat ~i mentinut in diferite pozitii:semi~ezand cu picioarele f1ectate,Trendelenburg etc.- pat universal - utilizabil pentru majoritateacategoriilor debolnavi (Fig. 29)- pat universal pentru tratament ortopedic cu somiera mobila- pat pentru sectiile de traumatologie - cu utilaje speciale deextensie- diferite tipuri de paturi folosite in sectia de terapie intensiva(~, 30 A, B), cU.aparffi@aredemOi'lt-abila -"'"- pat Inchis cu piasa- pat pentru sugari $i copii - cu gratii mobile prevazute cudispozitive de siguranta
.," ',~' .IC;t&••••..•• ~ ."
Tlpurl depaturi
196
- sehimba pozitia p~cientului la interval de 2 ore- verifiea pielea in regiunile euproeminente osoase, 0 data cuschilllbarea pozitiei- Ill~seaz~ punete~ dElpresiun~ la fi~c~re..sC_h._Lrn._~.b~re a pozitiei- aSlgura Iglena te umentelor $\ a lenjenel de pat $1de corp- efectueaza exere ii pasive $i active (dupa caz)- invata pacientul are este pozitia adeevata
5. Circul~1:ia inadecvata
INTERVENTlltE SISTENTEI, AUTONOME ~IDElEGATE
- Instaleaza pacien ul in pat, respeeti'mdpozitiile anatomiee alediferitelor-segment alec~_ului "i"- folose~te utilajel auxiliare ~i deeonfort, pentru mentinereapozitiei anatomiee
- instaleaza, de rgenta, paeientul eu tulburari respiratorii(dispnee) in pozitie semi$ezand- instal-eaza, de urgenta, paeientul eu anemie acutaposthemoragiea in ozitie Trendelenburg- instaleaza pacien ul eu seeretie bron$ica in pozitie de drenajpostural- folose~te utilaje p~ntru eonfortul pacientului, in aeeste pozitii
Pacientul saalba 0 pozltiecare sa favo-rizeze respi-ratla, circu-latia sange-lui, drenajulsecretillorbron~ice
Pacientul sanu prezintecomplicatiica: escare dedecubit,anchiloze,contracturi
OBIECTIVE
Pacientul saalbaposturaadecvata
- Interven~iile asistentei -Pacient cu postura inadecvata
Tehniei de evaluaref;iiingrijiri. aSQci'ate neuoii,,,,,,.de a se mi~ca ~i cja avea' 0 buna postura
patu~ pacientului .Satisfacerea acestei nevoi a pa ientului fie in spital, fie la domiciliu impune
crearea unor conditii de confort. Oi cauza ea paclentul i$i petrece majoritateatimpului de boala $i de convalescenta in pat, acesta trebuie sa aiba anumite calitati.
Calitatile - sa fie comodpatului - sa pr.ezintedillle~iun.i potriVite.care sa satisfaca ata.t..c..erintele
de confort ale paci ntului, cat $i ale personalului de ingrijire:-Iungime 2 m, atime BO-90em, inallimea, de la du~umea
pEtnala saltea 60 cm .
I
IIII
IIII
J,l;
I''III
I) I
I,
III
I:
-I,III~
II
II
~I
Fig. 32 - Executarea collului
Pregatirea ~~schimbarea patului
99
~ateriale necesa.,re:cear$af simp/u, c~ar$af plic, doua fete de perna,~uri, doua perM.
• etectuarea:- se Indeparteaza optiera de langa pat
.. ,.-;-s~.a$aza unsca cuspatar la-ca';vB.wl patului- pe scaun se a$ a, In ordinea Intrebuintarii, lenjer;a curata,pemele, patura, 1m aturite corect- cear$aful se a$az la mijlocul saltelei; se desface $i se Intindeo parte a cear$aful i spre capataiul patului, cealalta spre capatulopus- se introduce cear aful adanc sub saltea la ambele capete• 5e executa.coljul- persoana a$ezat cu fata spre capatu/ patului; cu mana delanga pat, prinde pa ea latera/a a cear$afului la 0 distanla egalade la colt. cu lungi ea partii atar-nate $i 0 ridica In sus pe langasaltea (deasupra a steia); partea de cear$af de sub margineainferioara a salelei seintroduce sub salte- se lasa apo; In jos partea decear$af ridicata; se introducesub saltea partea d cear$afcare atarna sub argineainferioara a saltelei (Fig. 32);cele/alte trei coltu i se facdupa aceea$i proce uta- se introduce apoi ub sa/teatoata partea laterala cear$a-fului - fncepand de I colturilesaltelei; se Intinde 'ne cear-$aful - sa nu prezint cute.
Daca este ne oie, sea$aza mU$amaua ransver-
"sal, ,.j& mijlocul ~tu ui)$i seacopera cu aleza.
Apoi:- se a$aza eel de-I do ileacear$af peste care s Intindepatura; marginea c ar$afuluidinspre cap se rasfra ge peste patura.
Pentru ca patur sa nu constituie 0 greutate asupradegetelor picioarelor pacientului, se va face 0 cuta atat dincear$af cat $1din pat ra, astfel:
- se a$aza palm mainii dinspre picioare pe patura, iarcealalta mana se int oduce sub cear$af, ridicand cearsaful $ipatura peste palma 0 usa - formand astfel 0 cuta
pregatireapatulul farapac/ent
B
4Fig. 31- Agaliitoare pentru u~urarea mobiliziirii
active
198
• salteaua:- saltele - confectionate dintr-o singura, din doua sau trei bucalidin burete, material plastic - care se curata $i se dezinfecteazamai U$or- saltele de cauciuc sau din material plastic, umplute cu apa sauaer (saltele pneumatice compartimentate); au avantajul capermit umflarea succesiva a compartimentelor dupa necesitate(pentru prevenirea escarelor).pernelt?'trebuie-sa 'fiein numar de'dbu:1.'"- una umpluta cu par de cal, iarba de mare- una din burete, material plastic sau puf
Dimensiunea lor: 55 cm latime $i 75 cm lungime• pa.tura, confectionata din lana moale, trebuie sa se poataspala U$or
• lenjeria este bine sa aiba cat mai putine cusaturi-Ienjeria - necesara: doua cear$afuri (sau un cear$a,f $i un plic)doua fete de perna, 0 aleza sau traversa, mU$ama .- cear$aful - dintr-o singura bucata - dimensiunile 2,60 m x1,50 m ca sa se poata fixa bine sub sal tea- mU$amaua - confectionata din cauciuc sau material plastic,.curol.,,l..~,a proteja~llteaua de diferite cdejectii; '.se •.Iwlose$tenumai la anumiti bolnavi; dimensiunea 1,50 m x 1,10 m- aleza - acopera mU$amaua - este confectionata din panza;va fi de aceea$i lungime, Insa cu 15-:20 cm mai lata decatmU$amaua pentru a 0 acoperi perfect
• taja de perna. - confectionata din acela$i material ca $i restullenjeriei; se va Incheia cu $nur In partea laterala sau fara $nur,cu deschizatura suprapusa (nasturii ar incomoda pacientul)
• uti/aj auxi/iar: sprijinitor de perne,' rezem~tor de picioare,aparatoare laterale, coviltir sau sustinatorul de Invelitoare; meseadaptate la pat, agatatoarele pentru U$urarea mobilizarii active(Fig. 31 A, B)
Accesoriilepatulu~
l'_" __
_yo:
Procedura(execufia)
'- , ~,'"";..•...; .
• mediul inconjurator- evitarea curentilor de aer- asigurarea intimitatii, protejandu-I de priviri indiscrete- asigurarea masurilor privind asepsia (inclusiv spalarea pemaini)• pacientul
.~ seinformeazaasupra procedeului;se lini$te$te $i seasigitJ'raca manopera va fi facuta cu blandete, ca nu va fi mi$cat inutii,ca manevrele nu-; vor cauza dureri; i se solicita cooperarea
.-::PaCieJ)tu1poate; ti; T!]fo!?~f]. deqL[bjtj<1t(}TfliAin acest caz, schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului
$i necesita totdeauna doua asistente:- cele doua asistente se a$aza de 0 parte $i de alta a patului- pacientul ramane acoperit pana la schimbarea cear$afului desub patura- marginile cear$afului murdar se desfac de sub saltea de jurimprejur
• a$ezarea pacientului Tndecubit lateral spre marginea patului:- asistenta din parteadreapta prinde pacientulcu mana dreapta in axiladreapta, ,I ridiea U$or, iarmana stanga 0 introducesub umerii lui, sprijinindu-i
."',.. I capul pe antebrat(Fig. 33 A)- apoi, cu mana dreapta(retrasa de sub axila)trage U$or perna spremarginea patului; pacien-tul fiind de asemeneadeplasat U$or in aceea$idirectie (Fig. 33 H)- se a$aZa apoi in dreptulgenundlilor. ,,paci?gtului,introduce mana strangasub genunchii acestuiaflectandu-i putin, iar cumana dreapta ii flecteazaU$or gambele pe coapse
•• I ~' din aceasta pozitie, ~H Fig. 33 A '$iB. Aducerea pacientului laIntoarce paclentul In marginea patului penlru schimbarea lenjerieidecubit lateral drept,sprijinindu-I in regiunea omoplalilor $; a genunchilor- pacientul se mentine acoperit- C;lsistenta din partea stanga ruleaza cear$aful impreuna cumU$amaua $i aleza murdara pan a la spatele pacientului; sululde lenjerie murdara se afla In acel moment alaturi de sulullenjeriei curate
- se introduce a oj sub capatul de la picioare al saltelei, atatcear$aful, cat $i p tura, apoi se aranjeaza colturile folosindprocedura descrisa ai sus. ,
Daca se folose$ eplicul in loc de cear$af, atunci patura seintroduce in plic, du a ce se indoaie in lungime.- se a$aza pernele ntroduse in fete Ie de perna curate
Schimbarea lenj riei cupacientulinpat areloc in cazurile'inii""care starea general a pacientului nu permite ridicarea din pat.
Obiectivele pentr pacient $i asistenta:• pacientul sa prezi te:- 0 stare de bine- confort fizic $i psi ic- stare de igiena pe manenta• pentru asistenta e te 0 ocazie de:
, - a comunica cu pa 'entul (verbal, nonverbal)-de a-i da posibilit ea pacientului sa-$i exprime sentimentele,sa-$i u$ureze stare sufleteasca- de a-I observa- de a-I mobiliza, pertru a se preveni complicaliile- de a-I asigura con~itii corespunzatoare de igiena, de relaxare$i odihnaObservafii: Schimba ea lenjeriei cu bolnavul in pat se executa
de obicei dimineat , inainte de curatenie, dupa masurarea",temperaturii, luarea ulsului $i toaleta pacientului, dar la nevole,
'se efectueaza de m i mulle ori pe zi.Procedeul de sc imbare alenjeriei ii \10m descrie prin dowl
metode, tinand sea a de starea generala a pacientului $i deposibilitalile de a-I ml$ca. Astfel:
- cand pacientu se poate intoarce in decubit lateral,schimbarea len eriei se face in lungimea patu!ui
- cand pacientul poate fi sprijinit, in pozilie $ezand,schimbarea se ace in latime
• materialulnecesar- acela$i ca.$i PEWtr~p~egat.irea,Q.atutuifariJ..Dacient, in plus: • I .,,'
-paravan- sac de rufe- eventual, lenjer e de corp curata ~i material pentru a spala
pacientul dadi s-a urdaritLenjeria de pat s a$aza pe un scaun in ordineaprioritatii,
impaturita in felul ur ator:-patura $i cear$aful e sub patura se impaturesc fiecare in trei,sub forma de armoni a- aleza se ruleaza i preuna cu mU$amaua fie in latime (dadischimbarea patului e face in lungime) fie in lungime (dad.schimbarea se face In latimea patului) .- cear$aful se rule a in lungime (cand schimbarealenjerieipatului se executa i lungirDe) $i in latime (cand schimbarealenjeriei se executa i latime)
'JJ:il.e .••• I SchimbareaI c' lenjeriei cu
pacientulin
tl I pat
IIIIIIIII
00 201
j
203
'J" :J.'~
SCrtlMBAREA ALEZEI:-' Se poate executa dupa aceea$il procedura de mi~care a pacienlului, deserisa
mal inainte, sau folosind una din urmatoarele doua metode:
• ATENTIE: i
- dupa efectuarea fiecc'irei procedu~i, asistenta trebuie sa se asigure eapacientuleste a$ezat cat mai eonfortabil..OBSERVATIE:- In unele cazuri, aleza trebuie schirpbata de mai multe ori pe zi, fara sa fie nevoiede schimbarea cear$afului.
I:II.I,~IIII
I1-
I:IId~
Fig, 34 A
Fig, 34 BRidicarea pa,
cientului cu ajutorulumarului
• Metoda ridicarii p cientului eu ajutorul umaruluiEste 0 metoda r comandala - cand esle posibil de efectuat,
deoarece produce presiune intraabdominala nesemnificativafata de oricare alta etoda.
Metoda se efect eaza cu ajutorul a doua asistente:- asistentele se a$ za de 0 parte $i de alta a patului, in dreptulbazinului pacientul i- a~aza pacientul i pozitie $ezand, dupametodele cunoscut- cele doua asisten e i$i apleaca coloanaspre pacient (fara garbovire), incearcasa-$i largeasca b a de sustinere prindepartarea picioare or, i$i flecteaza u$orgenund~i1- asistenta din part a dreapta i$i fixeazaumarul drept in axil dreapta a paeientului- asistenta din p rtea stanga fixeazauma.rul ei stang in xila stanga a pacien-tului, astlel incat br tele pacientului sa seodihneasea pe spat Ie asistentelor- apoi, asistentele Illcearca sa-$i introduca antebratul (de lamembrul superior, c re are umarul fixat sub axila), calmai mullsub coapsa pacient lui.
-.. "'~', Mana libera a asi entelor se sprijina'pe "_T~ ',supratata patului, ai sus de pacienl, ~asig~randun sup~ . (p~net. de sprijin) in ':'" ~plus III momentul n Icaru (Fig, 34 A) ',\ . r'
La comanda un a dintre asistente, se ; L. --
fneepe rldiea•.•a acientului. ridieand i::.-~ AItreptat coloana ve ebrala $i transferand :';./ »~Dgreutatea pe pici rul at/at in partea :r" \cefalica a patului.
in momentul a$e arii pacientu/ui, asis-tentele i~i flecteaz din nou genunehii,astfel coloana verte rala coboara $i a:;;azapacientul confortabil (Fig. 34 B)
Ridicareapacientul~icu ajutorulumarului
202
- pe jumatatea libera a patului, se deruleaza cear$aful curat,mu:;;amaua $i aleza pregatite mai Tnainte- se Tntinde bine cear$aful curat pe jumatatea libera a patului ~ise a$aZa 0 perna Tmbracata Tn fata, de perna curata, apoi seaduce pacientul Tndecubit dorsal cu muita blandete, sprijinindu-Iin regiunea omoplati1or $1sub genunchie pentru a aduce pacientul Tndecubif./ateral stang, asistenta dinpartea stanga procedeaza la fel ea $i Tn eazul Tnloarcerii indeeubit lateral drept:- prinde pacientul de axila stanga, iI ridica u$or, introduce manadreapta sub umerii lui, sprijina capul pe antebrat $i, dupaaceea$i procedura, intoarce pacientul Tn decubit lateral stangaducandu-I dincolo de cele doua suIuri de lenjerie- asistentaruleaza mai departe, din partea' dreapta, lenjeriamurdara, 0 Tndeparteaza, introducand-o Tn sacul de rufemurdare, apoi:
- deruleaza lenjeria curata $i 0 intinde bine, iar pacientuleste readus in decubit dorsal, sprijinit de cele douB.asistente
- apoi, se efectueaza colturile dupa tehnica cunoscuta• sehimbarea eear$afului de sub patura:- patura de deasupra pacientului se Tmpature$te in trei $i sea:;;aza pe un scaun; pacientul ramane acoperit cu cear$afulfolosit pana atunci- peste 8\i\.~sta, asistenta a:;;aza cear:;;aful curat impaturitanterior in'irei, in forma de armonica, astlel ca una din marginilelibere sa ajunga sub barbia pacientului- colturile de sus ale cear$afului curat se tin cu mana fie decatre pacient, fie de 0 alta persoana- cele doua asistente, care sunt de 0 parte $i de alta a patuiui,prind cu 0 mana colturile inferioare ale cear$afului curat, iar cucealalta mana colturile superioare ale cear$afului murdar $1,prinlr-o mi$care in directia picioarelor pacientului, indepMeazacear$aful murdar $i acopera, in acela$i timp, pacientul eu
,~~~.?!.$gfulcurat , .- sea$<lza 'patura peste cea;'$af, raSfrarigahtl'matgined"tlinsprecap peste patura- se continua aranjarea patului; se pliaza patura cu cear:;;aful
, deasupra degetelor de la picioarele pacientului',.1 .'Alta metoda,v, ,de"sch,im,ba,re" a lenjeriei cu bolnav in pat, se~ folose$te atunci cand:
, !i;'acientul poatiNi:a$ezat-Tri']JoziJie:!}ezand)in acestcaz, schimbarea lenjeriei se face in latimea patului;
pregatirea (rularea, impaturirea}lenjeriei de pat a fost deserisamai sus,
Procedura se efectueaza, de asemenea, de catredoua per-soane: una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjerla murdara,a$aza ~ideruleaza cear$aful curat (pregatit in prelabil).
:..:-~ {
:',:,...~'.
'-.:':':.-
- e..acientulsELmL~a sing.YL.nu are nevoie de ajutor (vezirrianlte'sit'aride'ihdepEmdenta)
- pacientulare 0 pJs:;~~c;~isnuita (inadecvata), pozitiapoate fi:-=determinata de afectiunea de baza (de ex,: In tetanos, In
'meni-;:;~
- ca 0 reaclle de aparare a organlsmulul (in c~,zeleI'Bureroase de ulcer sau In colicat;iTIara)--
- ca 0 masura profilactica In prevenirea unor com licatiiprevenirea emboliei In cazul tromboflebitei)
- ca masura terapeutica (folosirea aparatelor de ,extensie =
~onditie esentiala atr::ltaI'nentului)- alte pozitii fortate ( vezi postura inadecvata)
- pacienty.LoLi poata..sa-si schimbe singur pozitia, si-a pierdutforta fiziea, are nevoie de ajutorul altei persoane; bolnavi g-rav;--'--'adinamici (;ezi manifestari de dependenta) .-_.---
,~i.Jia.aetiva"
,~!JEJpasiva--- .....
pozitia,---:-:--forfata--
205
in functie de starea generala a pacientului $i de afectiunea sa, pozitia poate fi:activit pasIva sau fortat~.
(~ozi~iile:pacientu lui: in: pat.::::>
• DE RETINUl:
• imobilizarea poate produce complfcatii din cauza presiunii exercitate asupratesuturilo.; cuprinse intre planurile osoase9i suprafata dura a patulLJi;poate
""prov'&a tulburariIOeale'(fe' circU-ratle"prJn ischemie (ro$eaicf~ed~m,escare:. . _.necroze)
!" Yilcetinireacirculatiei In clinostatism (eulcat) favorizeaza formarea trombozelor,!produeerea pneumoniilorhipostatice etc,
Se impun masuri de prevenire (vezi "Breviar de explorari funcfionale $i de
lngrijiri SP6'C;,.l!D': de Lucretia litirca)
Asistentele trebuie sa cunoasca' pozitiile pe care Ie iau pacientii In pat, pozi(ia Inh~r,e acestia trebuie adusi cu ocazia unor Ingrijiri Si examinari speciale $imanoperele princare se asigura sehimbarile de pozi(ie,
.~:;-,;
B
204
Fig, 35 - Meto~a de ridicare cfmd pacie~tul nu~oate, sa,coopereze
A
baza de sustiner prin depMarea picio~relor,Bratele din parteacefalica a patului sa Ct$azainjurul spatelui,p;:lcientUlui,cat maiaproape del1rtia az,inullA8ratele dinspre picioar.€lseJntrodl.lc "'.'"sub sezutul paci ntului, mainile asistantelor se unesco
Pacientul est rugat sa-si incruci$eze bratele pe piept. Lacomanda unei din asistante, se efectueaza ridicareapacientului, ridic nd treptat coloana vertebrala $i transferandgreutatea spre pi iorul situat spre partea cefaiica (Fig. 35 A, B).
• 0, a,lta metOda~e ridiCa,re, fO,lOSita candP, a,C',ien,tUI"n.upoa, te sacoopereze
Asistentele, sezate de 0 parte Si de alta a patului, seapleaca spre pa ient, mentinand coloana dreapta~ iSi larg~sc
lllw"""., •.
• NOlA:- subliniem impo,rtanta fleetarii g~nUnChiloreu eoborareacoloanei, mentinan,dspatele drept (fara garbovire), d oarece numai astfel ne ,putem proteja 3\'ltcoloana vertebrala, cat $i muscula ura abdominala.
f.I
I.I
IIIIIII .,"'". .'.,
II
POZ/J/ILE PACIENTULUI iN PA T
Observalii
5Este pozijia cea mai
, relaxata In mod normal,previne eontraetareamU$philor abdominali.Est~-mai confortabi/a cugenj'ilchii Indoili -poz;,:e Fowler. Aceastapozijie menlinuta timpIndeiungat poate cauzadureri lombare (se poateintroduce un sui subjirela nivelul coloanei lom-bare)
Menjinerea Indelun-gatii a pozijiei neeesitamasuri de prevenite aescarelor (colaci de cau-ciue; sub regiunea fe-sier~) $i altor complicajii.Pozitia este interzisapacienjilor cu tulburaride deg!utijie, coma-tO$i/dr.
Zonele ce pot fiexplorate
43
Afecliuni le/situaliilecare 0 impun
Caracteristici ~imanopere prin care
se r~alizeaza2
• culcat pe sQate cu ralarnsus:------.-.-="fara perna - dupa puncjie lombara - capul
- 'unele afecHuni ale co- - gatulloanei vertebrale(supra- - toracele anterioraja tare) - plamanii
- cU oiperna subjire - anemii post-hem ora- - saniigice - - InJma- unele ,a~iuni cere- - abdomenul
! • brale ----- - extremitajile- c~"d?ua pern.e.(pc: -:.-pacienli slabiji - zonele de palpare azlJle~ o.blsnulta $1 - adinamici pulsuluicom?da) _ operarr-
- .~e.$--a~. . -' ~jiu~i cardiace [email protected] fo[meaza c~ Ii- pulmonare ---nla onzonlala un unghl de ~d d I3fJ=4O"Io - pe~loa a e conva es--Se realize.aza: cenj.?-- cOUii-numar mai mare -=-Unele categorii. de 0-~ern~ • perat
r:J5 - - - - - - - - - - - - - ""--::--",
5
5
l;" ~
.,~'
• Pentru a impiedicaaparitia escarelor- intre .genunchi $i ma-leole se introduc inelede vata- sub trohanterul mare,un colac de cauclucimbracat• Varstnicii, adinamiciivor fi intor~i la intervaleregulat~ de 1-2-3 orepentruJwevenirea com-plicatiil<;ii'• Daca~9acientul are unmembrL' inferior:
- parafizat- fracturat- dureros.- operar
acesta.,va fi menlinut Incursulmanoperei de In-toarcere de catre asis-tenta $oi a~ezat pe unsuport pregatit inprealabil.
- favorizeaza 0 bunacirculatie pentru centriivitali- In decubit lateral 5ea~aza atunci cand estepericolde aspiratie asecretiilor'
- este pozitia de noaptepentru sugari ~i copiimici
4
4
- inima (decubit lateralstang)- pozitia este ideala- pentru a auzi mur-murul cu sonor redus
3
3~
2
cazul pozi;lei semi-~ezand" ':• in fotoliu: ,- pacientul este a~ezatconfortabil, trebuie bineimbracat ~iacoperit cupatura ~ .
.1._E..Qate.JLd.Le.PLsau-r~ in pleurezii
staf}g:. -.!:!lenin.-'=Cu..lcat ~.' p.arle -. dupa interventii intra-- .£i!~~p-e 0 sin- toraciceguraESJrna,Iii "~ - ?upa in!e:venti.i ~enale
f1ectate U$Qf vitaiT leurale.- saumembrul inferior Se mai impune:care este in contact cu - in cursul efectuiirii toa-suprafata pp.tului intins Je..tei'lai'C'eialalt indoit - schimbarii lenjeriei- spate Ie smj"n"t cu 0 - administrarii elismelOIperna sau un sui sau cu ~i supozitoarelorrezematbare',specla e. . -:. masurarii temperaturii
, pe eale rec!ala-pentru . punclia lom-bara
~, 1-=-1;' cursul sondajului, duodenal '
::-drenajului postural
- ~c~pe ab.~omen- capul iiilr-o Q?rte pe 0perna subtire • -
-+----_ .." '- deeubit dQr~1. ?Ventual - .~a-de-opemtie.,
lateral qlGaplI! mal ios i.n cazulsincapelor din,de'Catfestulcorpuluj cursul anestezigL9.illle"-
I"-Serealizeazaprin: ' rale .-;!!arcarea"'eXf~rbitallLQls--=rnanernii Cl:.cutetale a lli!1.Ylui J . . ..:.- entru autotransfuzii
::crrterenla Tntrecele doua .:..pentru oprjrea emo.extremitati'ale patului poa- rag/i1or mernbr,elor infe.te varia de fa lOla 60 em Inoare:;;1 org~nelor geni.=-su5 capul ~ientului se tale feminine dupa inter-poate pune Q pema SlIblire venlii ginecologice- ~~ protejeaia ea~ul pa- ...,,dupa rahianesteziecientl!.~- -: pentru a favoriza dre-zata Y.eIticaLia c.apataiul najul secreliilor din caile
.Ratull,!i . respiratorii superioa@- pentruevitarea alu.necar/i depe. masa deQ~J1.e.o-paeientul estefixat In chingi~sau reze.matoare specialede umar
- oblica cu capul mai sus-._------- - ~
---I
Decubit lateral~----
.~-;;;-.:::;j
1
fWtia.(decli:i8.)Trendelerll)urg
L '1
Pozitie procli\(a.,(Trendelenburginversat)
Decubit ventral-----
Noco
I\)o:0
,~ .
~
210
II
I'II
I,I
I
III
III
• Fig, 36 A $i 8Intoarcerea din decubitdorsal in decubit lateral
~-
,~",/,r= ----.o_~,;:. . f
" B
Schimbarile pasive e efectueaza la pacientii:• adinamici • imobil zat; • incon$tienti • para/izafj • cu aparateg,ipsate etc. . ~!:'"':.. I
- Pentru efectuarea schimbarilor de pozifji sunt necesare unasau doua asistente. cestea trebuie sa adopte 0 pozitie potrivitapentru a putea ridic pacientul cu mai multa u$urinta $i cu unefort fizic ma; mic, A tfel:. prinderea pacientului se face precis$i sigur cu toata m" a, a$ezgmd palma pe suprafata corpuluipacientulu; astfel Inc t suprafata de contact sa fie cat mai mare• a$ezarea asistenti cat mai aproape de pat (de pacient) cupicioarele departate entru a avea 0 baza de sustinere cat malmare. genunchii fI ctafj, coloana vertebrala u$or aplecata
MotivatieAceasta pozitie sigura protejarea coloanei vertebrate a
asistentei prin diminuarea compresiunii asupra discurilorintervertebrale $i asu ra corpului vertebre;, permitand asistenteisa utilizeze fol1a mU$ hilor membrelor inferioare (a coapsei $i agambei), impulsionan toata energia ei spre picioare.
Prin f1ectarea ge unchilor, automat centrul de greutatecoboara astfel Incat ozitia este mult mai convenabila rentru aefectua rna; u$or un fort cu membreJe inferioare $i sur:lf:rioare,
Indicafli
211
It
Principiide respectat
'SCtijjfiliiB'fffifellli'Zi1:ie rii'i!pic;ientIiliib;.,.pot tj: • active - Ie executa paci ntul singur. • pasive - sunt efectuate c ajutorul asistentei.
L
Mi$cari pasive mai frecvente:1, Intoarcerea pacientului din decubit d~sal In decubit lateral $; Inapoi2. a$ezarea pacienti/or In pozitie $eZan {'3. readucerea la loc a pacienfilor care a alunecat In jos de pe perna
Exista mai multe tehnici pentru a efe tua fiecare schimbare de pozitie, Metodeledescrise aici sunt cu titlu de exemplifica e,
"'.;
,afcClle.9!..
::JQ)(1) ~ (1)(I) lQ. u>CU :J".;:j.
'E'~ ~.~ 1? ru a..~. ><U ~'i:: euo~O)eu.£12a. Cll:= E :Jotc'o a.Q).E.~ CD 0en 6 ~ -0' ";;
QJuo.QJo
I E I ~ ~
Q) • ..!.. f~:s .~ 2 e'•••• C/}.:='(i). Q)CllQ)Q) ,2 0> ~ E 'Cll
(J) ~ ':5 )~ 3 ~ .~.ECll >"S e Q).-:J Q)QJCll"'Cll ~E.no.roQJuffi o.Cll~8c.~ ~._~ x - co'E- 0 Cll QJ:O QJ ~ Cll QJ~ ,_ (1) (I) - •••(1) """(i).,=t::Jffi'!::~ 'Cll QJ ~ 0 :J E--fl.",
g.roo.ceCllg~l"Oe I 0 ~o.:J
Ulo.l~
>CO Q) I>(o.~ -s.•..Eo.'Cll :J15 @'(i).'iiiO:JQ)a. ,-' UQ) c.~•••Q)"o(I) a. ~Q) CllQ)
>«f U '-:J e Cllc i....0- CI
Q) (5 0o..n E
L()
QJ
~'r:QJ0>
,(1)roIQJ
13Q)
~
-.rl
e
(1)(1)QJ
eOle
0o~~NEI12
~ ~~ ~~ ~1-2QJ ~l(l) Ue em~ ~I~~~~{c'- X._ - > 0'~ g QJ '!::'S i~
C'?IQJ::J = QJ ,Cll"S .8QJ Cll a5 ::J ,21 :;j "S :J ~ ~~~~~I ~l~\~~.ol' ~ :I~QJ QJ QJ 8 ~ u ~ U (I) QJ ~ro ~e -0 2 e QJ r~lS- > "•.• ::J(- , =' .- c u .....,CO U Q)I I \ I 'mE I ~ > I ~ C/}.
~ :!J C: 6 <!! I ro 'Cll c <Ii "5 tll "0 'C 0;:;-ro . w CD "'0 E .$ x.~ Q) ~ N c. .S 0 rn.Q (1) x .0 Q) :E. ro .. ID ~ 0. 0 ~ ~ ~ 3 .s:ill a. QJ ,(1) (1) c.. 0 @ Cll1 - ~.;: Cll crl Cll c E0. >ro c .u.- CO -g ~~i Q) 8 .8 ~ CD ~ ~ ~ ~ ~:J e._ ro <- . , C/}. ~ ro - QJ Cll; "0 QJ 'r: ,!:: "0 .0 += 2 Q)
C\J I </) Cll..2 E 'S QJ QJI QJ C/}. (I) :="0 ~ I ,!:: ::=. Cll °E Cll ~ CllE w Q)•. Q) ~'l :J -; :- Q) :;-. (.) <0 "; -5 <= 0)1 CO 0> It- ~ U _ ctS t co C "0
~ U ~ 0> -, ••• c.. E =::::J QJ 01 E (I) .0 c...;; e ,- QJ ••• '".n QJ Cll IQJ ~ .n' e (I) O!"" CIl QJ E Cll,.c"O (1) ::Ji EE ••• !!l Cll Cll."O .D .n QJ ._- ::J QJ I (1)1 wi E ro w.o'... 'u U e U ~~,Q) ctS _ ::J::J en '- 0 en Q) o..~Q) '-I :J c(_~_E!~ (1) :J .•..I\ a ,(I) q.U) e 15' wl::J 0 U)\ e 101~'Iw ~ E(/)O ~ ~l0 J,~~
Q) U (1) I 0\ Q)::J '"0 U U 1,- \.- (1)::J ~ Q) Q) (1)1a 0I Cll-0 I 0. I'iii IE(/) I I I I lEI U';',~ ro I 0l::J I' I N
, .' ,r~nll'~f "' ' ~I ~,!'OJ .. ' " -:.,.•.." .','., C) ~(1) ',." na :: :. ~ 01- II~'I~1\ ":.;;t!1 :~llil\~"~f~' ci: ~ l~l,
,/
•.213
BFig_ 40 A Iii B - Ridicarea pe perna de caIre 0 singura persoana
A
permite - se poate sprijini de bralul asistentei sau de gatulacesteia, imbrali$and-o.
c) Ridicarea in pozilie $ezand a pacientului in stare grava se'executa de catre doua asistente:
I. - asistentele se a$aza de 0 parte $i de alta a patului
- ele incruci$eaza antebralele in regiunea dorsal a a. pacientului, a$ezand palmele pe omoplalii pacientului
, I :;:.cu cealalta mana prind pacientul sub axiia"~iI'c.I La comanda uneia dintre ele, ridica pacientul in pozilie f'$ezand, cu 0 singura mi$care. .
• Nota: Ridicarea pacientului in pozilie $ezand la marginea .''patului este descrisa la mobilizarea pacientului. ~
I. Readucerea laloc a pacienlilor alunecali (ridicarea pe perna)se executa de c~itre doua persoane a:;;ezate de 0 parte $i de altaa patului, cu fala U$or intoarsa spre capul patului- r$i largesc baza de suslinere prin departarea picioarelor $iplasarea acestora unul in fata celuilalt (cel dinspre extremitateadistal a,a patului fiind plasat mai in spate)- rndoiesc bralele pacientului peste abdomen (Ie neutralizeaza)- introduc mana dinspre capul patului sub omoplalii pacientuluicu palma in sus- cealalta mana 0 introduc subregiunea fesiera a pacientului,unde mainile celor douapersoane se unesc-, i$i flecteazii genunchii- la comanda uneia dintreasistente se ridica pacientul,fblosind forta membrelor infe-rioare prin trecerea greutatii depe un picior pe altul. Pentru a Fig. 39 - Ridic~rea pe perna de caireusura efortul de ridicare cele doua persoane .daua persoane se pot sprijini "cap rn cap" (Fig. 39)- tehnica de readucere a pacientului pe perna se poate executa$i de catre 0 singura asistenta daca pacientui poate sa se ajutef1~cta~2u-$~,Qen.u,ncb!,L$i iJ:npingaJ}d cu picioarele ,sprjihite P~_.i,",-supratala pafulul (Fig. 40 A, B)
,.,
-----:
Ridicareape perna
Din aceasta P-Q.. ilie: ~,. '.- --,
- isistenta trece 9 eLl..tatea c.or. ului ei di.nsp.re..' rn,.. e..•.fnbr.u.,'inferior .~plasat mai in fala-, s re membrul aflat mcj in sate $1mtoarceTffiCien u s re ea n tlmRu" acestei ml$C'ilrl"aslstenta i$iecteaza bine gen nchii. (Fig. 36 B) ._-~-----Readucerea pa ientului din decubit lateral ih decLlbit dorsal
se.face de catre d tJa asistente: ' "'; "" i.
- ambele se a$az pe aceea$i parte a patu!ui, la spatele pa-cientului ,.' .'.- asistenta a$ezat la capul pacientuluiprinde pacientul subaxila cea apropiat" de suprafala patului $i Ii sprijina capul peantebral '- cealalta asistent" introduce 0 mana sub bazinul pacientului- cu mainile ramas libere ele intorcpacientul
Vom exemplific trei metode:a) - asistenta se a aza la marginea patului cu fala spre pacient
- plaseaza pici rul care se aM langa pat, mai in urmaceluilalt
- bralul dinspreramane libermentul ridicari
- celalalt brat,peste umarulplaseaza man (palma) intreomoplatii aces uia
- pentru a ridica pacientul, asis-tenta i$i bascueaza greutateacorpului di spre piciorulplasat in fal spre piciorulpiasa! mai in spate,' flectandgenunchii in a ela$i timp
- cu bralul liber i$i fixeaza capunct de s rijin (contra-
_ greutate) mar inea patuluiIn felul acest , centrul de
greutate ai;"asistent i 'cofltrabal'an-seaza greutatea pac:ientului(Fig. 37)b) Ridicarea din de ubit dorsal in
pozilie $ezand s poate face $iin fe/ul urmator:- asistenta se $aza la mar-ginea patului
- cu mana dinsp e extremitateadistala a patul i prinde regiu-nea axilara a acientului, iarcu cealalta m na iI imbrali-$easa din spa e, sprijinindu-icap~1 pe ante ra! (Fig. 38):. Fig. 38
1-, Ridicareadin decubit
Paclentul - aca starea 11 dor$al in pO:<:ilie.;;ezand
212
I':;
Ridicareapacientuluidin decubitdorsal inpozitie~ezand
ReaducereaIn decubltdorsal
I
I,14:'~
II
III
II
II
~
I
214
"Mi:Jbiliza~ealpacieJltull!!; ..,
I
II
I
II,
IIIII
"'-/
I
'-".-'1'
Mobilizarea se facel In functie de:- natura bolii- starea generala- tipulde reactiVita
1a pacientului etc.
- perioada de exer tii pasive $i active pentru refacerea condilieimusculare $i anver ura de mi$care trebuie Inceputa Incet, ma-rindu-se treptat, in unc!ie de raspunsul fiziologic al pacientului(cre~terea .frecven! ipulsului, semne de slabiciune musGI!I'i"'.ra,.diaforeza)- exerciliile se fac I~ainte de mese- pacientul trebuie nvatat sa intercaleze exerciliile de mi$carecu exerci!ii de respi a!ie- de asemenea, tre uie planificat impreuna cu pacientul exerciliipentru relaxare.• Observalie:- momentul in car se Incep mobilizarea ~i scularea din pat,precum $i ritmul In are se efectueaza vor fi hotarate de medic- executarea In bun condi!ii tine de competenla asistentei
• Pregatirea materi lelor se face tinand cont de tipul de mi;-;careimpus (halat, papucl, fotoliu, carje)
. ,,~~.
Fig. 42 - Masurareif. cugoniometru a gradului d$ flexie a
articulaliei
15
• Pregatirea padent lui:- asistenta il inform aza: procede-u,scop etc.- ii controleaza p Isul, tensiunea arteriala, observa stareapacientului, expresi fetei (coloratia tegumentelor, respiralia).De asemenea, se pate determina gradul de flexie a articulalieicu goniometrul (Fig. 2)
Mobilizareaface p rte din terapia prescrisade medic,In func!iede afec!iunea$i star pacientului; mobilizarease face progresiv,crescandtreptat gam de mi$cari (Fig. 43 A ;-;i 8); se Incepecu:- mi$carea capului mi$cari pasive $i active- mi;-;careadegetelo , incheieturilor (mainii, gleznei)
principii derespectat
Pregatiri
Tipuri demi~cari$i modalitalide mobilizare
••••• ~ I,. "• ..!' ':';; .. ~..; •.••.
In figura 41 A, B, se poate vedea cum se face rnai U~Orschimbarea pacientului din pozifje ~ezand In decubit dorsal,folosind forta membrelor inferioare.
Fig. 41 A $i B- Schimbarea din pozilie ~ezandin decubit dorsal
Schimbareadin pozifja~ezand,in decubitdorsal
IIIOBSERVATIE:- pentru U$urarea mi$carii pacientului este importanta balansarea corpuluiasistentei de pe un picior spre celalalt In direc!ia mobilizarii pacientului(transferand greutatea prin Impingere).II IMPORTANT DE RETINUT:- explica!i Intotdeauna pacientului dar ce se face cu eJ$i ce colaborare a$teptajide la el- urmari!i atent pacientul In tot timpul manoperei, asigurandu-va ca el se aflaIntr-o pozi!ie confortabila.
Scopul mobilizarii este mi$carea pacientului pentru a s~ preveni complica!iile cepOl~apareadin 'Cauza imobiiizarii~i pentrurecfr$tigareaind~tlnden!ei.' .,' i,----.:.....- I
Obiectivele - normalizarea tonusului muscularurmarite - mentinerea mobilita!ii articulare
- asigurarea starii de bine $i independenla pacientului- stimularea metabolismului- favorizarea eliminarii de urina $i fecaie (pacientul poate saurineze $i sa-$i evacueze scaunul mai bine In afara patuluidecat In prezenta altora sau In pozi!ieculcata pe bazinet)- stimularea circulatiei sanguine pentru: profilaxia trcmbozelor,pneumoniilor, escarelor, contracturilor
- Ip
('
Fig. 44 - Masaj circular
'pronatie
abducjieadduclie
abducjie, adducjie
Fig. 43 B - Mi$cari pasive $i active
.'!!l1P.2!1Cl'1t.. . ..•..•..-;,. .."....... .-Mi$carea trebuie asociata. cu m'i$cari de respiratie. Deas~meriea se poate asocia cu efectuarea unor masaje (Fig. 44)
217
Vom dezvolla ultimele douamodel/italide mobilizare:1. Modalilatea de a$ezare apacientului in pozitie $ezand, lamarginea patu/ui- asistenta se a$aZa la marginea
• j patu/ui cu picioarele departate $i': cu genunchii f1ectali
1- introduce 0 manala spatele pa.
. cientului sub ombplat iar cealalta_ L~al1a; sub regiunea poplitee
IJ"~.
A$ezarea ..'in poziJie
i ~ezand,la margineapatului
L.
j,I.,
.;;."
.fiexie hiperextensie
I"ffi.'. ', : :.~exte.nsie•. ,',1 -"."; ," ,
~": '.' . ".'-:' . ,"
. i:r"
_ t;:"
Urmeaza:
gletne
216
43 A - Mi$cilri' pasive $i active•.
.~~.',:1 T, ,< I
---4
l";'k-..--....."'.e -'.. " . . .
_, :L .. .. ,
";ii.':', (}" ;
- a$ezarea in pozit e $ezand, in mod pasivia i~cer;~;t (dupametodele cunoscute .1' '1:f'.- a$ezarea in poziti $ezand - in mod activ, d~ mar multe ori pezi (crescfmdu"se nu arul de minute) . . .
'",' . .rl';- a$ezarea pacientu ui in pozitie $ezand la mcir,gineqpatului, infotoliu (in mod pasivapoi activ) > :;: i
- ridicarea pacientul i in pozitleortostatic~ $;:P~i~ihpa$,i:, :. ,"':, i:;ii' ',.
mi$carea $i SChirmbareapozitiei membrelor supe'rioare $i,,*i.nfe~i.o~~'_a.n:!!2C~~ie flexie)i e~~ns~.e;.p.a...'..9ie.;,~.r..p~strt'm~
pozltla de .ecublt . ':.!H '. ,. •.~;"I~:'
~
IIII_IIIII'I" .~III
.......,.
A~ezareain fotoliu
Pacientul poate colaborafie sprijinindu-se de margineapatului, fie imbrati~and gatulasistentei sau al asistentului(vezi Fig. 45)o data cu ridicarea pa-
cientului in pozitie ~ezand, saface rotarea membrelor infe-rioare int~~u~1!lIghi de 90" ~ise urmare~te pozitia corectaa coloanei acestuia2. Metoda se poate realiza $iin cazul pacientilor care nu sepot sprijini sau prinde cumainile.
In acest caz:- pozitia asistentei esteaceea$i, doar ca:- a~aza bratele pacientuluipeste abdomen- membrul inferior dinspreasistenta iI trece pestecelalalt din partea opusa- apoi, asistenta a$aza 0mana sub omoplatul pacien-tului cu dosul palmei, iar cea-lalta sub genunchii acestuiaprocedand, in continuare, camai sus (Fig. 46)• De relinut:- prima a$ezare a pacientuluifn pozitie $ezand, la margineapatului, sa fie numai de Fig. 46-Ajlezarea in poziliecateva minute, sa se observe (metoda 2) jlezand la marginea patuluiatent pacientul, Sa semasoara p.uls!..JJ., ~. '0..". '-c. , • . ''''.'0 ,...,- fn zileJl;!Urr1)atoare,dl,Jr~ta~ederii se poate prelungi
A$ezarea pacientului In fotoliu:- asistenta a$aza fotoliul cu marginea la.tcCilalipita de margineapatului- pune un pled pe fotoliu- imbraca pacientul cu halat $i ciorapi- aduce pacientul in pozitie $ezand la marginea pa!uiui, dupametoda cunoscuta- asistenta se a$aza fn fata pacientului $i introduce mainile subaxilele acestuia .- pacientul se sprijina cu mainile pe bratele sauumerii aSistentei
218
Ridicareain pozilieortostatidi
~
- asistenta rid~'a pacientul fnpicioare $i, fntorc ndu-I cu spatelecatre fotoliu, 11 a$ a fncet in acesta- 11 acopera cu pI dul- sub picioare, s poate a$eza unscaunel
Cang~ezarea Jnfotoliu ~e facede catre doua asi tente, acestea sesitueaza de 0 p rte $i de alta apacientului care sta fn pozilie~ezftnd pe margin a patului.-introduc mana e langa pacientsub axila acestu a ~i-I ridica inpicioare (Fig. 47)- apoi, rotindu-I, ill a~aza fn fotoliu~i-I acopera
Dupa ce pacien ul este a~ezat fnpozilie $ezand, pe arginea patulUi,asistenta de lang. pacient sta cuspatele la pat, spri ina pacientul desub ambele axile $i I ridica (FiQ.48).Se poate mentine, a prima hdicarein aceasta pozitie, ateva minute. incazul fn care pade tul poate sa fiepJimbatprin salon, I va fi sprijinit, fnaxila, de catre doua asistente.o alta metoda losita frecvent,
cu bune rezultate, e te urmatoarea:,,- asistenta se a~ za, fn fala pa-cientu/ui, Giilresta.j .'pozijie $ezan.d,la marginea patului ' -- fixeaza. cu genun hii ei, genunchiipacientului iar cu m inile 11 prinde desub axile- pacientul se pr nde de umeriiasistentei sau de ga ul acesteia- prin impingere fn genunchii paci-entului, centrul de reutate al asis-tentei coboara, cres and astfe/ fOrlade ridicare a pacient lui (Fig. 49)
219
Fig, 49 - Ridicarea in poziJieortostatica prin impinge rea cu
genunchii
II
IIIIII~IIIIIIII
~
Transporti.fl pacient;ilor
!
I
.-.i'1!:-..
221
- pacientul va fi asezat cu privirea in directia mersului (trebuiesa vada unde merge)~ la urcatul scarilor, brancardierul din urma va ridica targa pan ala nivelul orizontal; daca panta este prea accentuata, se poateduce pacientul, la urcus. cu capul inainte.
De asemenea, cand paci~~ntul trebuie supravegheat tot tim-PLJI, este maibine ca acestci;!:ia.)w dus'cu-capul'lnail1te,'pentn:i j"ca. stand fata in fata cu brancardierul, sa poata fi supravegheat.- in principiu, pacientul va fi prins de partea sanatoasa
Execufia:--'-targa este tin uta la cele doua extremitati de catre doi bran-cardieri, doar de cate un singur maner astfel Incat targa saatarne de-a lungul marginii patului- a$ezarea pacientului pe targa necesita trei persoane: acesteaS8 vor a$eza de-a lungul patului de partea targii atarnate-iSi introduc mainile, cu palma Si degetele intinse, sub pacient- prima: sustine capul S; toracele. sprijinind ceafa pacientului peantebrat- a doua: sprijina pacientul in regiunea lombara Si sub $ezut- a treia: susline membrele inferioare
Prima persoana comanda miscarile:1. ridica deodata pacientul.2. dupa ce acesta a fost ridicat, face un pas inapoi3. brancardierii ridica Si cealatta margine a targii, adut:cand-o inpoz!tie or'izontala sub pacient
, , I 4. se asaza pacientul pe targa, se acoperaDescarcarea se face dupa aceeasi metoda. dar cu miscarile
inverse---In funetie de afecfiune, pacientij pot avea' Urmatoarele pozitii:
• Tndecubit dorsal:- pacientii cu traumatisme abdominale, eu genunchi flectap-accidentat;i con$tienli, suspecti de fractura a caloanei verte-
...• 4mJ,le sau a b'azinului: se asigurascrprafatil''ritjimi •.•...- leziuni ale membrelor inferioare:sub membrullezat. se asazao perna- leziuni ale membrelor superioare: membrul superior lezat sea$aza peste toracele pacientului; eventual sefixeaza cu 0esarfa- accidentatii in stare de soc cu hemoragie: cu membrefe;nferioare ridicate
e TnpoziJie $ezand:- pacientii Cll traumatisme craniene, constienti Si fara semne desoc: mentinuti cu ajutorul pernelor-Ieziuni alegatului: capul va fi flectat; astfel incat regiuneamentoniana sa atinga toracele
A~ezareapacientuluipe targa
PozitiiJepacientuluipe targa infunctie de:
• , afactiune ",
,j. •
~ accidentatii, Tn start de soc, cu leziuni a,l.e,:~embrel~r infe-noare " ",'- inconstienti, somnol nti,obnubilati- astenici, adinamici, u tulburari deechilibry,- febrili, operati- cu insuficienta cardi pulmonara grava
- P;~h::~ctie de gravit tea afectiunii, de scopuLtransportului, de Idistanta, transportul s face cu:' . '. ~':
. - brancarda (farga) .- carucior- fotoliu Si pat rulant- cu mijloace improvi~ate Tn caz de urgenta- cu vehicule special~: autosalvari, avioane sanilare (aviasan)
Transportul cu targa• Pregatirea targii
-'1'- targa se acopera c. 0 patura Sicu un cearsaf; la nev.'oie, sec.<~at()I5'8Ta cumll$a1f1a ialeza; pema suttttre '.. ,'","'~--'
• Pregatirea pacientu i '. .' "- se informeaza atat pacientul cat si apat1inatorii asupra sco-pului transportului $i I cului unde va fi transportat- se explicaproceeul asezarii pe targa Si ev~ntual seinstruieste pacientul m poate colabora .- in cazul in care p cientul are instalate 0 perfuzie, sonde,drenuri etc. se vor lua masuri de siguranta: sprijlriirea ~ eventualpe un suport - a ap atului de perfuzie; fixarea sau pensareasondelor etc. in functi de durata Si conditiile de transport
Nu se penseaza d enul toracic la pacientii ventilati- in caz de varsaturi tavita renal a- se pregateste docu entat~a pacientului
. 61:0
Pregatiri
Mijloacele detransport
Categorii depacienli caretrebuietransportali
Printr-un transport efectuat Tn conditi bune, cu mult menajame~i si~tentie fatade pacient, linand cant de afectiunea e care sufera acesta, seevita agravareadurerilor si aparitia altor complicatii, cu ar fi: inrautatirea starii, proqucerea unuisoc traumatic, transformarea unei fractu i inchise intr-una deschisa', provocarea dehemoragii etc. ... '.'. . .'. . . . ;;< •"'T ransportiJl poate fineecesar itlurma oarelesituatii:.J ~
- evacuarea traumatizatilor de la loc I accidentului- transportul de la un spitalla altul, d la domiciliu la spital saula domiciliu dupa
externare etc. ' I
_ transportul de la 0 sectie la alta; la servicii de diagnostic Si tratament; la salade operatii Si de la sala de oper ii; dintr-un salon in altul; dintr"un pat inaltul etc.
II
II
I
III
1-'
II
IIIIIII
IiI
Pentru ridicarea p~cientUIUi' este nevoie de trei persoanecare executa tehnica I urmatorii timpi:
- cele trei persoan se a$aza Jangamarginea patului; fiecareI$i plaseaza pieio ul dinspre targa mai in fata
- toate trei i$i fleet aza genunchii introdueand bratele subpacient:
- prima, sub c afa $i umeri- a doua,subegiunea lombara,'~$ezut- a treia, sub oapse $i gambe
- apoi, cele trei p rsoane Intorc pacientul Inspre ele, "apropie cat mai ult ca sa-I poata strange
- i$i indreapta corp I, facand un pas Inapoi (cu piciorul aflatIn fata) $i se Indr apta spre targa
- langa carueior i$i lexeaza u~or genunchii $i a$aza pacien-tul pe carucior, In ind bratele ca pacientul sa fie a$ezat Indecubit dorsal
- cele trei persoanell$i retrag bratele
IlIMPOHTAN;i":Ridi~arld" pficientul, persoanele tre~uie s;1-J tina strans catre ele $i sa-~I
folose?s~a catmai mult forta membreloq inferioare pentru a-~i proteja propria lorcoloana,;vertetiral,"L'
?~~".:4i . :~i!~;ii"
IIOB3~RVATII:, t -'Tr~sportul, cu fotoliu rulant a fost de eris la mobilizarea pacientului.Trt!lh$p6riul,i:cu\patul rulant este fo ma ideala de transport; la cele patru
picioar~,::j:Jatyrii!~:sunt'preliazute cu roti s u pot fi raeordate la un dispozitiv cu roU,oricare' P'Cit,pb~i~deveni astfe' rulant.
Prin (jtiliza~~a i1C8stuisistem de trans ort, paeientul nu trebuie trari'spusmereudin pat in carue;ior, de aid pe masa de operape sau la alte examim'iri, ci va fitransportat direk~tcu patul. Patul cu dis ozitiv rulant a$teapta pacientul ehiar laservicii,J1de primire.-Aeeasta metoda nu oate fi apHcata la toate spitalele, caci eanecesl.ta,o.;..dimensicmara~GOrespunzw re a coridoarelor ,...u9i1or,-.sa'm.FBxistepraguri. iar,d~plasarea intre etaje sa se oata face cu ascensorul.
-~-~
e in pozifie semi$ezand:- accidentatii toraco-pulmonar- pacientii cu insuficienta cardiorespiratorie- accidentatii cu leziuni abdominale (pozitia Fowler), cugenunchii flectati• in decubit lateral:- pacientii In stare de coma* in decubit ventral: . .,•••.- pacientii cu leziuni ale fetei (eraniofaciale): sub fruntea lor saa~aza un sui improvizat din cear~afuri, sau antebratul flectat altraumatizatului- cu leziuni ale spatelui sau regiunii fesieree in decubit semiventra/:- pacientii incon~tienti, iar In caz de tulburari de deglutitie sauhipersecretie salivara, in pozitie Trendel~!'}burg. pentru apreveni acumularea $i aspirareasecretiilor )'• in pozilia Trende/enburg, cu inclinare mwdma;de 10-15°:- accidentatii in stare de $oe . ,,';[. i . '- in eolaps periferie, pentru a asiguraun, aport mai' mare desange in organele vitale . ," ,• in pozijie Trende/enburg inversat, cu Inclinarede maximum10-15°:- accidentatii eu fracturi ale bazei craniului " .II Nota: "bolnavii .psihici agitati se ca!meaza medicarnentos $i setransporta imobilizati:~
iii DE RETINUT:.In leziuni ale caloariei vertebrale, pacientii vor fi transportati pe a suprafatA dura;se recomanda ca pacientii sa fie transportati In pozitia In canil au fast gasiti• In cazuri cu totul exeeptionale, cand este imposibil sa se asigurE1p,targa tare,chiar improvizata (u~a, scandura lata), transportul este admis pe patui:a, culeat eu
.•fala in jos, t;U e.~eptia.celor soHePectidef~ura a coloanei Gel'!k;aJe." ,•.. , -~.•.•.,
TRANSPORTUL CU CARUC/ORUL
II
_I
TRANSPORTUL iN AtFARA SPITALULUI
- paciefltul va fi pregati~din timp pentru transporti; i/- i se comunica mijloeul de transport,; - va filmbracat In m d corespunzator anotimpului, duratei
drumului ~i mijloacelor e transport- i se ofera bazinetul $i urinarul'in vederea evacuarii scaunului$i 'urinei
1\
1':.:,.
,'j
"
Pregatireapacientului
222
- caruclorul se a$aza eu partea cefalica perpendicular pecapatul distal al patului (Ia picioarele patului) ,- rotile caruciorului trebuie blocate '
A~ezareape carucior
Carucioarele uti!izate pentru transportu! pacientului au in general inaltimeameselor de operatie, pentru a se putea transporta u$or pacientul de pe carucior pemasa ~i invers.
11 ,; 1
i.... j
;.-:"0 ••
225
- VarstaNevoia de odihna $i somn variaza In functie de varsta:- copilul, In timpul cre$terii, are nevoie de mai multe ore desomn, care se diminueaza progresiv pana la varsta adulta, candsestabilizeaza-: la persoanele varstnice, nevoia orelor de somn ramanenemodificata, se madifica calitatea somnului (superficial,dificultati de adormire, frecventa trezirilor nocturne, facilitateaatipirilor diurne)
- Necesita!i proprii organismuluiExista persoane care dorm mai putin, pastrandu-$i vioiciunea ~iputerea de munca, In timp ce altele necesita un numar mare deore de odihna $i sarnn,...Activt1atea'o activitatea flZica adecvata predispune individuf la un somn
"ilregenerator- Deprinderi legate de somnSamnul l$i are reguH1esale; ritualul sau, de care esie necesarsa. sa tinaseama~."'eu1c!!reaJ<1a'CtTha$i'ora;'SOmnul nocturri;confortul, unele' deprinderi inainte sau fa culcare cum sunt:'lactura placuta, baie ca!da, bautura calda sau rece; la copii,pove$tHesau jocul eu jucaria preferata favorizeaza somnul.- Ri/mul veghe-somn- Functia v:eghe-somn reprezinta un proces biologic a careiperiodicitate este legata de alternanta zi-noapte; schimbareaacestei alternante poate explica perturbarile funclieiveghe-somn aparute la speologi, cosmonauti, muncitori carelucreaza In ture.Aceasla perturbare veghe-somn atrage dupa sine perturbareanumeroaselor sisteme biologice. Somnul nocturn este mult maiodihnitor decat eel diurn,
aiologici
Somnul rapid, paradoxal, este important pentru refacerea creierului (cre$tefluxul sanguin in creier).
Visele se produc In somnul paradoxa!. Cei treziti din somnul paradoxal l$iamintesc precis continutul visului cu detalii.
In alte faze, l$i amintesc greu sau deloc.Ciclul de somn este constituit din perioade de somn lent, care pe masura
fnaintarii in noapte l$i pierde,pifl calitatea de.sornn profund $i din perioada de sarnnJ--:~~ rapid. • ',., ';"" '
Variatiile In produce rea ciclurilor de somn sunt mari de la individ la individ.Pentru a se mentine starea de independenta este neeesara respectarea ritmului
somn-veghe.
Factorii care influen~ea2a satisfacerea nevoii de somn
satisfacerea ,neva;;
~'
RMI SIA SEODIHNi•~ - . "f \ ".,
.Somnul .,. este 0 bale dupii f(zilei muncii istovitoare,Un baisamiilmin/ii nosfre obosite ...
Un nutritor de ciipejenie la ospii/ul vie/ii...•(W. Sh:,akespeare)
".! ,~
- i se asigura maxi um de confort, pozitia paqientUlui va fi catmai comoda- pacientul transport t la alte servicii sau institutii sanitare va filnsotit de asistenta, u documentatia necesara- asistenta trebuie s fie lnzestrata cu tot ceeaee i-ar trebui pedrum in acordarea p imului ajutor. Ea supravegheaza pacientullndeaproape, pe totimpul transportului " '", ..:.:.predarea pacientul i 5e face "de"catre"asisterita ta riiedicul degarda al institutiei un e a fost transportal. .
Pentru Iini$tea pa ientului, este bine ca ea sa ramana langapacient pana va fi a plasat in patullui.• ImportantMijlocul de transport ya fi dezinfectat dupa transportul pacientilorinfeetio$i,
I. independenta i
5. NEVOIA DE A D
.J~
Definit;ie . ,Este 0 necesitate a fiecarei fiinte Lmane de a dormi $i ase odihrii tn bune
conditii, timp suficient, astfellncat sa-i ~rmita organislT1u!uisa obtina randamentulmaxim.
Fiinta umana consacra 0 parte imp rtanta a vietii somnului $i odihnei.ODIHNA este perioada In care se r fac structu,H1-ealterate ale organismului, se
.compl€lteaza.:resursele energetice fOlo 'tf,l",se.trailsP9-daprodu$ii f~ati In timpulefol1uli..Ii, fie tn ficat - acidullactic, fie 1 rinichi; org'anexcretor. . ,
SOMNUL este forma particulara de odihna prin absentastarii de veghe.Somnul elibereaza individul de te siuni psihologice $i fizice $i Ii permite sa
gaseasca energia nacesara activitatii c tidiene.In tirnpul somnului, activitatile f ziologice descresc, are locdirninuarea
metabolismului bazal, a tonusului mu cular, a respiratiei, .a pUlsului, a tensiuniiartElriaJe.Spore$te secrepa hormonilor e cre$tere, mai ales la pubertate.
Acestea sunt mai evidente In timpul sornnului nocturn $i mai reduse in eel diurn.Se cunose douc!i tipuri de somn: ornnul lent, c1asie sau orrodox~ $i somnul
paradoxal cu activitate rapida corticala .Somnullent reprezinta 0 veritabila erioada de odihna pentru qrganism (numai
partial pentru creier), are un rol rep rator, restaurator, fortifiant,cu ii,upctie Incre$terea $i relnnoirea tesuturilor corp rale. .i
24
III
II
II
III
:1
I
r .... i. If I
;.1.
IIIIIIII
~l\'
~'I'III
- Din mijloacele de de indere $i odihna, de mare varietate $icomplexitate vor fi ades a eele mai adecvate firii $i posibilitaliipacient,y'ui. Sunt evitat~ moda!itatile Cqre nu ofera posibilitate~=ide$tinderii ~inu contrib e la mentinerea sanatalii.-Cea mai' eficienta 0 ihna este cea activa: dupa activitalifizice - activitati intel ctuale; dupa activitati intelectuale,~ctivitali fizice u$oare, P •cute.
227
;c:.. Afectiuni organice - ce ebrale, endocrine, constrangeri fizice,dezechilibre, durerea, sur enajul
- Afectarea gandirii, anxi tate, frustrare, stres, situalie de criza,pierdere, separare
t:. E$ecul funct.iei, lipsa Cu~o~tintelor, insuficienla cunoa$terii desine, anturaj inadecvat, temperatura, ambianta inadecvata,
. i cre$terea stimulilor senzo iali In locuinta ~i nu numai
j"
ModalitaJifolositepentruodihna, ~irelaxare
DE ORDI~
Fizic
Psihic
Social ~.i!ipsacunoa~terii
;Jn~~,\~~n~ile asistentei .pljmtru m.en~inerea nevoii'; .... dea dorm., p 5e od.hm
Perioade de '/-Este necesara aCtiVitmeabine organizata $i judicios alternatareJax~re~i '. i" .cu p~ri~~de d~ relaxare ~i !i~p. liber, care sa permita refacereatimp I.ber :; I fOl1el flzlce $1 a cap Itatll Intelectuale. Exemplu: vacanla
'elevilor.
Intervenlii ,1 .'. i' ,
- m....e•....•.....•n'.t•....•.....i.~.~.....,.C•.O'.,••n..•..di.l.iilenecesare somnUI~i' respectand dorinlele. $i deprinderilepersoanel . .' ,",' .
- observa daca perioadele de relaxare, de odihna sunt In raport cu necesitalileorganismului $i r')iuncadepusa
- Ii 8,?,plicah~cesitatea mentinerii unei ieti ordonate, cu un program stabilit- IIlilvata :tehnici de relaxare ~i mod litali care sa-i favorizeze somnul prin
discUlii,:'cf~qJonstralii,material documentar::,,"; ',', ". .::.!; ~: " :~i~.~~i~.
1'11., ;l7!ependenta in s';ltisfacerea neva;;". ( :;~):i'.
Daca, aceast~ i nevoie nu este satisfaputa, apar urmatoarele probleme dedepend~nta:i .
1. Insomnia;2. Hipersomnle3. Incornoditate - Disconfort4. Otioseala, .5:~I'~~,"~saulncap::~;;d;:!~:~::iane~le2.i31
- Capacitatea de a te destindeEliberarea de tensiunile nervoase, preocuparile zilnice,relaxarea fizica $i psihica favorizeaza instalarea somhului; daeanu se elibereaza de acestea, este posibil sa adoarma cu maregreutate.
- Anxietatea, teama, nelini$tea:Starea. de .[lelini$te,mai mult sau. mai putin. coo$tienta, care'l "'_produce 0 .puternica tensiune interioara, manifestata prinnesiguranta $i tulburari neuro-vegetative, modifica calitatea $icantitatea somnului.- Programul de activitate: " . .Persoanele care au un program de munca, va.riabil.,au ritmulveghe-somn modificat; aceasta influenteaza 'sati,sfacerea nevoiide a dormi, ate odhni. . 'Culcarea la ore fixe, somnul de noapte asigura odihnanecesara.organismului. .
- Locul de odlhna:Confortul, numarul de persoane cu care 1mparte camera,intimitatea $i lini$tea locului de odihna pot mbdificcUepausul $isomnul.
226
:;Manifestari de independen~a~l.
- Durata- In functie de varsta: nou-nascut: 16-20 ore
1 an: 14-16 ore3 ani: 10-14 ore5-11 ani: 9-13 oreadolescent: 12-14 oreadult: 7-9 orepersoane varstnice: 6-8 ore
- Calitatea . """" " .~ ~,- Regenerator, calm, fara cO$maruri, fara Intreruperi, adoarmecu u$urinta $i se treze$te odihnit; la copi! somnul nocturn,continuu este instalat dupa luna a 3-a, iar Ia sfar$itul h..iniia 10-a,organizarea este ca la adult. .- vise agreabile, placute
- Pentru evitarea suprasolicitarii fizice$i psihice, perioadeledeactivitate trebuie intercalate cu perioade de repaus.- Durata acestor perioade, intervalul La 'care se succed,programarea judicioasa In raport cu activitatea depusa $inecesitatile organismului au un efect binef,kator,' recreativasupra organismului. Exemplu: pauza dupa ora de curs
Somnul
Psihologic'
Sociologic
Perioade derepaus
G..'-' :.,.. ~.'''':'';;'i-
,'~
Prezentam patru probleme de j:fependenta:
1
IJ
229
- Interven~me asistentei -
INTERVENTlILE ASISTENTEI, AUTONOME SJ DELEGA IE Iinvala pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercilii
respiratorii G~H~Vaminute Inaint.ed~ CUIC".l:::, '. =~. ~:-' ofera'paclemulLii 0 cana cu laptE;'1:ald'inainte de culcare, 6 Ibare calda I-Invala pacientul care se treze$te devreme, sa se ridice din patc~1tevaminute, sa citeasca, sa asculte muzica, apoi sa se culce. ,din nou I- identifica nivelul Si cauza anxietalii la pacientii eu insomnie- observa Si noteaza calitatea, orarul somnu!ui, gradul desatisfacere a celorlalte nevoi~ intocme$te un program de odihna corespunzator organismului- administreaza tratamentul medicamentos- observa efectul acestuia asupra organismului
Padentcu insomnie
Pacientul sabeneficieze,de somn' ,corespunza-tor cantitativ~i calitativ
Nelini~te Teama nejustificata care apare pe fondul de instabilitateemotionala, tulburfmd odihna pacientului; tulburari de gandire,manifestate prin aparitia In con$tiinta pacientului contrar vointei,unor reprezentari, idei, sentimente pe care se straduie$te sa Ieindeparteze.
ConftJzie Pacientul prezinta p~rceptii false (per.cep.e un obiect sa!J,un' .' oJ~. fenamen), fiind c6nvins de realitatea lor; aceste stari ilimpiedica
sa se odihneasca.
Iritabilitate , Pacientul prezinta 0 stare de tensiune psihica continua,manifestata prin nelini$te, framantare; adoarme greu, somnintrerupt, superficial.
sentiment de PacienUi nesatisfacuti uneori de repausul lor, sunt convin~i cadepresie - nu au dormit toata noaptea.tristete
Diminuare a Pacientul nu se poate concentra asupra une; activitati, atenliaputerii de este diminuata, are gesturi nesigure.concentrare
Oboseala Pacientul se simte obosit, mai obosit ca la culcare, faciessumbru, ochi incercanati, vorbire tremurata, tremuraturaextremitatilor.
,
- .
IOBIECTIV
" ~'.-f"" ;
!!i'
anifestari
228
- Numarul de oreOre insuficiente d somn - durata totala de6 or~_ Insomnii iniliale - pacientul adoarme foarte greu dupa caredoarme pana dimi eata '; "- Insomnii termin 'e- dupa 0 adormire normaJa,se treze$te $inu mai poate ado mi- Calitatea somn luiPacientii nu sunt satisfacuti de somnul 10F intrerupt, agitat,superficial !-Insomnii dormiti nale - aparitia multiplelor:perioa(je de veghe,care survin in tim ul noptii, faramitand sOr)1hulnoctum; treziriledureaza vreme in elungata, sunt chjnuitoa;e~;.acest~ treziri potfi dupa vise cu co tinut neplacut sauco$maruri' .' ;'- Insomnii predor itionale - stare de veghe preluhglta pana lainstaurarea somn lui _, .' 'r" '.' .' ",;.,- Insomnii post-d rm~ionale - survin la vaV~thici$i :!rnaiales lacei care se culca la ore timpurii. "
Pacientul atipe$t pentru durate scurte de timp; in functie dedurata $i numarul lor, ele potcompleta sai,Jnulipsa Orelor desomn noctu'm; u ii pacienti dorm In timpl!1 zilei$i somnul denoapte este de & urtadurata, dar totalizeaza numarul necesarde ore de somn ( Isa insomnie).
Vis penibil, domi ant; paciehtul se trez€'$te muse din somn,"neHni$tit, agitat;a oaHnedin nou €u.Qfoota~••. ,~,•••••....-,
Tulburare par-Old ica de somn; pacientul se da josdin pat $iincepe sa umble prin camera, strazi, locuri periculoase; areprivirea ramcita, i$cari dezordonate, nu vorpe$te, riu raspundela intrebari; dupa n timp se intoarce, se culca, adoarme.
Lipsa de interes f ta de ambianta $i propria persoana. Ramanein pat timp indelu gat in cautarea somnului.
Stare de spaima intensa , care apare in tiinpul somnului, maifrecvent la copii; acientul se treze$te brusc din somn, se ridicain $ezut, tipa, 9 sticuleaza, are privir~a ftltacita, Incearca safuga; dupa cate a minute, aceasta stare: dispare, pacientuladoarme.
.' ,}--~
1. Insomnie: dijficultatea de a d~rmisau de a tie odihni dormind ,
Pavornocturn
Apatie
CO$maruri
Somnam-bulism
Alrpiri intimpul zilei
Somnperturbat
I-
I
I
I
I
'I
II
II
III
~
11-
III
I
I:
III
I"I
I,III
'~-Ir
asistentei -
dependen~a
enza~ie de jena,zica !;ii psihica
- Interven~iiII
INTERVENTIILE AS~STENTE', AUTONOME $1 DELEGATE
Imposibilitatea paciertului de ase mentine calm $i a secomporta Iini~tit $i adec~at situatiei
-Star~~;'li;;~ d~ ~oiJ buna, "de ~~hni;~' .' ="
- Stare neplacuta de incomoditate
Transpiratie abundenta ~are determina starea de disconfort
Pozitia incoinoda detertnina contraclari musculare prelungile,dureroase pentru pacie~t
"I
~Yn; " ~,~
',\,t;., Disconfort:de neplacere
Patient cu'hipersomnie
Pacientu!<safie activ,cooAArant
:~:,r'l:1"~, ; '\ i~c
j','(~";
'OBIECTIV,
; .~:\
.~!
Stare dedisconfort
Diaforeza ,"
Durerimusculare
Pacientul sa I Asistenta medica/a:, ben~fic.i~ze, . -. identific~,- prin di:S'jU.tiil~ au pa?ientul sau familia, cauzade un numaFI hlpersommel; .de ored~ - identifica cu pacien ul metodele de diminuare a factorilorsomn c'o~es. cauzatorip~nzii!6,r:.. 'r. : ; , ~ .c~eeaza.un c1im~t ~: !ncred~r.e, inc~r~jeaza ~i lini~te~tevarstel;,. paclentul pentru a-SI re apata echlhbrul pSlhlC
" - observa Si noteaza oate schimbarile care survin In stareapacientului- administreaza tratam ntul medicamentos
- identifica care sunt a tivita.tile agreate de padent~ elaboreaza impreun cu pacientul un program de activitate,care sa corespund starii pacientului ~i posibilitatilor'organismului- observa somnul, ca1ltatea acestuia, raportul intre starea de
!,~I".~ghe $i somn
J
- Hipersomnie continua, mai profunda; paate fi. trezit pentruscurta vreme prin E5<titatii violente, pas'rand un grad deobnubilare si torpoare intelectuala.
Poate dura ore, zile, luni ani.Functiile vitale sunt diminuate
- Atipiri; pacientul aude cuvintele rostite tare,poate raspunde cuoarecare brutalitate, laconic. Fara un stimul, ad9arr;ne. Poatedura zile, saptamani, poate fi urmata d,e i.nversari..a)e~tmuluinictemeral. ::' ,.' .
230
- Lent, greoi, pacientul raspunde cu greutate la intrebari.
- Starea permanenta de somn, pe care 0 resimte pacientul,diminueaza posibi!itatea efectuarii unor activitati fizice.
- Stare de epuizare musculara Si nervoasa, pe care bolnavul 0acuza.
Manifestari de dependen~a
- Necesitatea subita de somn, precedata depierderea tonusuluimuscular. Apare in perioade de inactivitate sau postprandial,dar pacientii pot adormi Si in pHna activitate. Somnul este,su!df.Jrficial~,Intr-etaiat, de treziri, .vise.~de~;;:lgreabil~•...",reaGtiivegetative, transpiratii, bufeuri.
., ""lfrJI.lmaru/ de ore de sorTin noaptea
- Peste 10 ore, la adult, Si 12 ore, la copil (se exclud conditiileparticulare de oboseala dupa eforturi excesiV8',.convalescentasau insomnii, care necesita 0 recuperaredes~nin) ,,'- Calitatea somnu/ui " ;
- Se diferentiaza de somnul normalprin'profUrizimei durata,bruschetea aparitiei. Durata, modul de instalare, evolutia depindde natura Si localizarea afectiunii cauzale.
2. Hipersomnie - ore excesive desorrin,prelungif'ea duratei ~i intensificarea profunzimii
somnului
Somnmodificat
SomnolenJa(accese desomn diurn)
letargia
Narcolepsia
Comporta-ment verbal~i nonverbal
Oboseala
Inactivitate
~.
:)
)
\ .
I
II
I
.~'{~I,
\1
t,~1
.J
'1\\
,i';'
~'''.
I
~
perioada II
INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
- identifica cauza oboselii- ajuta pacientwl &~~ p!anific€ activit{ftile cotidien€- observa daca perioadele de odihna corespund necesita.tilororganismului- stimu!eaza. increderea pacientului in fortele proprii $i in ceicare il ingrijesc- invata pacientul cum sa execute tehnici de relaxare- ajuta la aplicarea corecta a acestora'- observa $i noteaza functiile vitale $i vegetative,somn-odihna, comportamentul pacientului- administreaza medicatia indicata de medic- observa efectul acesteia
OBIECTIVE
Pacientul safieodihnitcu
,tonusul, fizic$i psihic bunin decursde ztle
Pacient cu oboseala
Tehnici de evaluare si ingrijiri asociate nevan. ' de a dormi !?i a se odihni
Rolul asistentei in satisfacerea nevoli de odihnaa pacientului"'
- Interven1=iile asistentei -
233
Aprecifhea gradu/ui de adaptare a pacientului la mediul spitalicesc:- activitatea din mediul spitalicesc poate avea ca elect modificarea'.obiceiurilor de somn $i odihna ale pacientilor spitalizati
,--c.importantamodificarilor depinde de"' starea fiziologica $i psihica apacientului $i de loculunde este piasat.
As/stenta trebuiesa cunoasca nevoile fiziologice de somn ale pacientilor, sa Iesupravegheze somnuldin punct de vedere cantitatili $i calitativ, sa recunoasca
,"seFnflefecare' int:if;giinesatisfacerea'nevan de' i5tiih'lia,'Sa depisteze cauie/e .$rsal(,) ,indep8.rteze.. ,
Reducerea zgomotului in mediul spitalicesc:- inchiderea u$ilor /a saloane- reducerea volumului unor aparate din apropierea saloanelor (telefon,
radio, T.V., compresoare etc.)- purtarea pantofilor cu talpa de cauciuc, nu tocuri de metal- evitarea discutiilor cu voce tare, a trantitului usilor- manipularea cu grija a carucioarelor, a truselor cu instrumente $i a
materialelor de curatenie (galeti)Asigurarea confortului:
--,diminuarea surselor de iritalie fizica.- atenuareadurerii- asigurarea unei bune igiene corporale
I ,
'I "Manifestaril de dependen1=a: '
INTERVENTIILE SISTENTEI, AUTONOME$I DELEGATE
- discuta cu pacient I pentru a identifica cauzele disconfortului(tea.rna,etc) 'j'ih: ,,1', - ~- favorizeaza odihn pacientului, prin suprimC\(~asurseior care-ipot determina disco fortul $i iritabilitatea "- creeaza senzatie e bine pacientului, prin discutiile purtate- faciliteaza contact I cu alti pacienti, cu membrii familiei- aplica tehnici de i grijire curenta, necesareobtinerii starii desatisfactie- observa $i noteazt\ schimbarile
- Palida, exprima tri$tetea
- incercanati, privire~ inceto$ata- Rar, lent, slab batJt
- Tendinta de scadere a valorii normale
Fala
4. Oboseala: tenZa~ie penibila,inso~ita de inactivi ate, stare de ,el;J,lIizare
nervoasa ~i musculara '
- Interven1=iile asistentei -Patient cu disconfort
232
OBIECTIV
Astenie ! - Scaderea fortei
Tensiuneaarteriala
OchiiPulsul
Pacientul sabenefici,e.zede confortfizic $i psihic
Starea I - Plictiseala, apatiepsihica
Greutatea 1- Scaderea acesteicorpului -
Aspectul I - Palide, transpiratii recii tegumentelor
''''oJ.' l"SomnuP"'" -I - S~nolenta diurn"" < ~"';
II
I
II
.~.~
e, in cbnti~uare,pacientului i se reco anda:
- sa-$i Tncordeze mU$chii (numaran In gand pan a la 8-10), apoi sa $i-i. re'/axeze (pe aceea$i durata); se in pe de la labele picioarelor ~i se ~ontinua
CU totcorpul pana la cap, in felul ur ator: ri - selnqordeaza puternic degetel de la picioare, apoi, se relaxeaza• -' se incordeaza $i se relaxeaza leznele- 5e continua cu gambele-incor te-relaxate, imaginandu-$i ea membrele,au devenit foartegrele, iar salt a~a""lepreseaza in sus' • .
; -; s~ i~c()rdeaza ~i, apoi, se rela aza genunchiul.Se'coT)tinua Tn acest fel, contraetand f ecare mU$chi $i numarand pana la zeee,
iar apoi sa relaxeaza.Tahnica include $i umerii: se ridica, apoi, se relaxeaza. Deasemenea,seef~etueaia mi$cari de f1exi ~i extensie ale degetelor de la maini. Dincand, in c~pd, i. :,5esugereaza pacientului ca salteaua ii preseaza spatele, coatelesau 0 altap'ar;te',~ corpu/ui, acest lucru dAndu-j 0 senzatie de p/utire.
Aplicarea :tehnicii de relaxare preze tate mai sus necesita aproximativ 15minuter.N.eto9~Jeste deosebit de efieace tunci cand pacientul 0 utilizeaza singur,de pat~q()ripe!zi:d!mineata la trezire, inai te de pranz, inainte de cina $i inainte deamerge!a culcare.
Telin..':.id.l :.de r....~..•...I.a.x...•.are., folosita in mod r~petat, contribuie la seaderea nivelului detensiurie 13. paeientului in intervalele dintre exercitii.
Un alt :~xerdt.iu de'relaxare este medit ,/ia.
EXERCIJI/ PENrrRU MEDITATIE
I: :~oj:;
a) Sa sta inpozitie $ezand sau culcat.jcu ochii inchi$i, $i se incearea relaxareatuturar rhu$Chilor, incepand cu picioarele.
b) Se inspira, lent, pe nas (se poate nu ara pana la patru); se expira lent, printrebuze (se pdate humara pana la $ase), in itm natural.
c) Se supravegheaza corpul pentru zon Ie de tensiune $i se relaxeaza con$tientaeeste zone; corpul sa fie relax at ~ odihni. .... . .. '., . . ,',
'd) Se' conUnua'respi~ia, a$a cum es e descrisa rnai -s~;,- eO~$tientizandu-se -sentimentu/ de bine al corpului; aceasta et pa poate fi coritinuat~ timp de 10-20 deminute sau, dupa cinci minute, se po ate tr :ce la punctul e) .
e) Se asculta un sunet sau se vizualize za 0 imagine pentru relaxare, in timp cese continua exercitiile deserise.
f) in acest moment, poate fifolosita ~tosugestia; de exemplu: "am controlulasupra intregului'C. orp; atunci cand sunt te sionat, ma pot 0pii, pentru a inspira totaerul de care am nevoie ~i pentru a alung tensiunea".
.. g} Dupa autosugestia mentala, se conti ua respiratia lenta $i se revine treptat lastarea mentala normala. .
h) M.~ditati~. poate fi folosita in arice mloment in care este necesara obtinereaunei stari de relaxare (de exemplu, pentru r induce somnul).
23
....(;., ~
234
- asigurarea lenjeriei pe pat curata ~i uscata- asigurarea unei temperaturi adecvate in salon- adoptarea unei pozitii comode, pe saltele confortabile- diminuarea interventiilor de ingrijire in perioadele'de somn_ promovarea unei activitati zilnice (ex. participarea la ingrijiri)_ crearea unui mediu de siguranta fizica ~i psihica (bare laterale la pat,
lumina de veghe)_ statuireapaciehtului sa-~i goleascavezi.:ia urinara inaint,e de culcare
Favorizarea ritualurilor adormirii:- aerisirea salonului- exercitii de relaxare- citit- privit la televizor
Educalia pacientului:- stabilirea unui orar de sornn ~i odihna •' !..'
- explicarea rolului somnului ~i odihnei pentru refacereaorgani~mul.ui_ necesitatea evitarii factorilor care influenteaza somnul '~i .odihna (obo-
seala, stresul, cafeaua, alcoolul, mediul cu supraTncarcare .de stimulisenzoriali) .
Exerci~ii de relaxare
Exercitiile de relaxare pomesc de la un model holistic al starii de boala $isanatate, model bazat pe prezumtia ca individul este 0 entitate psiho-biologiea
unitara .
Se pot utiliza diterite tipuri ~i tehnici de relaxare. Pacientulva fi intrebat mai intaidaca vrea sa invete 0 anumita tehnica de relaxare, pe care apoi 0 va putea aplieasingur. Daea pacientul i$i manifesta dorinta de a invata, asistenta Ii va prezenta 0
vederegen~rala asupra a ceea ce i se va cere safaca. I se va arata cat deiri1port~lf1t.este ca'grupele 11m!'! de mU$chi $i artiClJlatiile sa fiuJie:incordate $i in ,tensiune; in timpul aplicarii tehnicii de relaxare, asistenta va folosi -0 voce calma,Iini$tita. .
• Pacientul va fi rugal:_ sa se intinda foarte lini~tit, astfel ineat bratele, picioarele, spatele $i gatul
sa fie intr-o pozitie confortabila .-sa-$i aminteasca un moment sau 0 oeazie dinviata lui cand s-a simtit
foarte lini$tit $i fericit_ sa inchida oehii $i sa-$i concentreze gfmdurile asupra acestei amintiri_ sa inspire incet $i profund, de cinci ori, expirfmd lent aerul printre buzele
stranse .- sa-~i relaxeze pieptul $i stomacui
I
,t!
"\
.•~
I ~~ ..... _ ...
~~
Manifestari de independen~a
237
- Credinla: indivizii care adera la 0 religie sau la ideologie poartave$minte sau obiecte care sunt semnificative pentru ace$tia saupentru comunitatea carora Ie apar1in. In plus, purtarea uniformeipermite indivizilor sa se distinga in societate ca facand partedintr-un anumit grup.
- Emofiile: influenteaza alegerea ~i purtarea ve$mintelor carepermirr~rimarea unor' sehtimente ~i a unei tf'i'tri de confortpsihic.
Clima: cea calda obliga indivizii sa-$i aleaga ve~minte care sa Iepermita mentinerea temperaturii corpului; pentru a impiedicaacumularea de caldura $i umiditate se vor purta ve~minte albe,largi, ample, u$oare. in timp ce ve$mintele de culoare inchisa $igroase mentin temperatura corpului in limite normale,impiedicand pierderea caldurii.
Statutul social. societatea, prin normele sale, impune indivizilorun statut care-i obliga sa S8 imbrace $; sa poarte obiecte princare sa dovedeasca rangullor social. Dupa conditiile financiare.pot aparea limite in alegerea $i purtarea Imbracamintei.Munca: conditiile de munca pot, de asemenea, influen!aalegerea $i purtarea ve$mintelor. .Siguran!a muncii este data de echiparea cu obiecte speciale de Ivestimentatie. protectiv impotriva accidentelor, frigului, ..zgomotelor etc. ICullum, p'in vc,minto so poate cont,ibui la conse"'a,"a Itraditiilor $i, de aC,eea,oamenii adopta imbracamintea care Ii vadistingede ceilalti (portul popular). ,.
;i'i
I _ ~.'.•
psihOlogici
Sociologici ~iculturali
~'~n:n.ifi~li.a",;. ::~~$n:i{1t~:tqt~~ac£1 ac~.ryl corpul.uillan, i1.9scund.e. $id.1: ve!;anmtelor proteJeaza . . __
- ele sugereaza apartenenta sau neapartenenta la un grup"
social, profesional, cultural, religios etc."
Alegerea 1- ve$minte alese dupa gust $1 circumstan!e (personalitateapersonal a individului. ocazii festive, protejarea corpului de intemperii,
preferinte vestimentare, modal
Sortarea - adecvate functiilor psihologice • in concordan!a cu importan!ave~mintelor acordata Imbracamintei $i tinutei personale
Calitatea - adecvate c1imatului,statutului socio-culturalve~mintelor
.,'
n~eaza satisfacerea n~voii
236
, rJ:: :.•'''' . ,,. \!""'_~ ~t;::.. ';, ., ;". "~.i _ la. 1'..
:- ~~rsta~~empe a!ura co:puluivariaza in 'f~~ctie.de varsta; L.mdlVldull$1 proc ra ve$mmtele adecvate pentru a se proteJaIimpotriva variatiil r temperaturii mediului ambiant.- Copiii mici $i p rsoanele In varsta au'temperatura corporalamai coborata dec t persoanele adulte, decHrebuie sa utilizezeve$minte mai c" Iduroase (copiii au tendinta mai mare depierdere a tempe aturii datorita unui sistem de autoreg!are mailabil, fiind in dezv Itare, iar varstnicii, datorita diminuarii functi!iororganismului).- Talie, statura: i1vederea asigurarii star,ii"de bine, indivizii i$ialeg v8$mintele i functie de talie $istatura.- Activitate: pent u confort $i libertatea In mi$care, indivizii infunctie de activita e poarta ve$mintele adecva,te.
6. NEVOIA PE A S~ iMBRAcA $1 DEZBRAcA
Jmbriieiimintea este eel mai evident indicatoral apartenenlei la diferitele subeulturi'
(L Chelce~)
in satisfacere?ilevo,iicf.llul, contrar animalelor, are n voie de haine cu care's~~e imbrace, pentru a
se proteja de rigorile c1imei; preoc pat de sanatatea sa;el~'t$i alEi'geve$minteleadecvate circumstantelor $i necesit tilor proprii. , ,"~
Ve$mintele atesta integritatea i dividului $i ii protejeaza intimitatea' Sexuala. inplus, imbracamintea, din punct de edere estetic, contribuie;ia,,expreSia corporali'!$i participa. in mod semnificativ, la omunicare.
Defini~ie '4 p.
Este 0 necesitate proprie indivi ului de a purta imbracaminte adecvata dupacircumstante, temperatura zilei, a tivitate, pentru a-$i prot,eja corpul de rigorileclimei {frig, caldura. umiditate), per itandu-i 0 Iibertate a mi~carilor.
Ve$mintele asigura 0 buna exi enta $i proteetie a intirriiffitii sexuale $i au, deasemenea, 0 semnificatie aparte p ntru un grup, 0 ideologiesau lin statut social.
Ve$mintele pot deveni elemen de prelungire a persona,lilaiii" alegerea unuiornament, exprimand individualitate ,sentimentul de demnitate $i autorespect.
Lipsa de imbracaminte poate re rezenta 0 pierdere a libertatii (cand este obligatsa poarte ceea ce nu-i face placere $i un mijloc de pedepsire; ,
Din punct de vedere al psihiatril r, vestimentatia este un semn de sanatate. 0imbracami~te bizara, stridenta. cu multe podoabe poate exprima chiar 0 boalapsihica.
~ .• 't.-.~"-: -,4.-' •
BiologiciI'
I~I:
I
11
I'
I
1
I
1
II
1
"'"I~-I
IIIII1
.~.-'.1..1III
irnbraca~i dezbraca~inuta vestimentaradependen~a
23
- e:;;ecuri.-'-conflicte- saracie'pier'clerea cuno$tinlei
- insuficienta cunoaftere de sine, a celorlal1i :;;ia mediuluiTnConjurator
-'- insuficienta cunoa:;;ter$de sine, a mediului inconjurator
!.
:.-Apatie In a se Imbrac- Acces de melancolie
incapacitatea extrinsec,- obstacole ce impi~dica mobilizarea membrelor superioare
(aparate gipsate, sistemje de imobilizare - chingi, benzi adezive,pansamente, plagi)d~zechibre
- durere '- slabire
. - fatigabilitate
, :- tulburari de gandire-'-anxietate- stres:- pierderea imaginii de sine-:-pierderealseparatia'~~ituatie de criza
1. :Dificultatea de a 5
2. De~'nteresulpentrManifestari d
prez~nta~ doua probleme de depe
.""}j,,.' ',. ••• ::L.'.-::..•..;.~. " •• .~~ :4"," ... ," .. ':;W:-Y '. ......~
D.ficultateal i - Dificultatea de a-91Inc eia 9i descheia nasturilincapaciti:m~a 1-_ Dificultatea sau inCa acitatea de a-$i mi:;;camembrele su-de a se perioareimbraea ~I . - Dificultatea de a se inqalta 9i descaltadezbraea
" Refuzul deai .se imbraea ~idezbnlca
"'..}
~ •..-
-
"'"i
238
incapacitatea intrinseca- fezarea fizica (fracturi, arsuri, plagi)- diminuarea motricitatii membrelor superioare (slabiciune,
paralizie, hipotonie, pareze) ,- absenta unui membru superior sau unei portiuni din mem-
bru (bont)
II. Dependenta in satisfacerea nevollde a se imbraca $; dezbraca
- Interven~me asistentei -
Mentmerea independentei
Surse de dificultate
. Problemele de dependenta In satisfacerea acestei nevoi sunt:1. Dificultate de a se imbraca ~i dezbraca2~Dezinterespentru' tin uta vestimehtara ,. ,. 3~Neindemanarein a-~i alege hailie potrivite (anexele 2 ~i 3)
De ordln flzie
- invata persoana sa-:;;i aleaga imbracamintea corespunzatoare climei,temperaturii mediului Inconjurator, activitatii, varstei " '
- exploreaza gusturile :;;isemnificatia ve:;;mintelor la fiecarepersoana- Incurajeaza perSOafl':\pentru a-:;;ialege singura imbracamintea, prnamentele,
accesoriile dorite
Proprietatea - reliefeaza nivelul socio-economic, statutul socialve~mintelor
Purtarea de - pune In eviden1a rangul social, insemnatatea personala (prinobiecte medalion, talisman), functie religioasa, secta religioasa,semnificative calitatea de functionar de stat, ritualuri etc.
Exig~nte in moda, norme sociale; ordonat, curat tot timpul,lri orice activitateintimitate - functionala, estetica~ •._e- '; .< . .,. "-:.. ,. . - , .
Capacitatea - mobilitate articulara, tonus muscular, maturitate psiho-motoriefiziea de im-
~i;. ~ ; _ , ,
braeare ~idezbraeare ".:'
Talie ~i - varsta, sarcina, grad de dezvoltare a tesutului adipO'setc.statura
}, ...•
- Interven~iileasistentei -Pacient cu dificultate de a se i~braca ~I dezbraca
- Imbrckamima exc!gerata, caraghioasa, coafuri bizare
240
INTERVENTIILE A ISTENTE/, AUTONOME $1 DELEGATE
- educa pacientl privind importanta; vestimentatiei inidentificarea perso a1itatii ' ,- noteaza zilnic i teresul persoanei pentru a seimbraca $idezbraca- supravegheaza c ce se imbraca ."::' i:- explica legaturile dintre tinuta vestimentcl'r,a.limagirye$i stima~~M .. .
-.,.incurajeaza paci ntul ~;.'0
- identifica capacit tea $i limitele fizice ale persoaneiirigrijite- ii acorda timp uficient pentru a .se imbrika $i dezbraca;recomanda, daca mete$te, sa se imbrace in fotoliu $ezand- sugereaza aparti atorilor sa-i procure pacientului haine largi,U$orde imbracat, c mod de incheiere simplu; incaJtaminte fara$iret- face zilnic exercit i de motricitate fina cu pacientul descriindu-igestica necesara i bracarii- asistenta imbrac ~d:ezbr.aca pacientul in :G~z:dE;:parA1i4.ii"ilJ~me.r:nQr~or,,sustin. mt m~l11brulparalizat in timpul irnbracarii;incepe imbracareacu membrul paralizat $i apoi cu cel sanatos$i dezbr,icarea in od invers.
- evalueaza grad I ~ confuzie $i observa schimharile decomportament, ori ntandu-I regulat in timp $i spatiu- solicitapersoan- sa se imbrace, vorbindu-j. c1ar,distinct, curespect $i rabdare, respectand ritmul acesteia-: explica gesturil pe care trebuie sa Ie faca pentru a seimbraca, in Iimbaj i teligibil- a$aza obiectele 10 camera in aceea$i ordine tot. timpul, iar
. hainele in ordinea f Icsirii lor $i solicita paciefltuiuila dezbracaresa Ie puna in ordin inversa
•....~
{iliibr.~«:~rea_~i1lez6i"aC'i'rea": paciEmtu lui~,-- -------~- protejarea corpului $i asigurarea intimitatii
- alegerea lenjeriei in functie de:- sex (ci'tma$a de noapte sau pijama)- temperatura rnediului"
....oJ g.t. vatsta' , .. - -
- talie ~i statura (sa asigure lejeritatea mi$carii)- de integritate fizica $i psihica a pacientului (comoda $i cu
mod simplu de incheiere)- pregatirea lenjeriei la indemana pacientului- explicarea tuturor gesturilor ce urmeaza a fi efectuate- incurajarea pacientului sa participe, pe cat posibil, in functiede capacitatea $i Iimitele sale fizice- felicitarea pentru fiecare progres .-ajutarea pacientului in efectuarea tehnicii sau efectuarea inte-grala a tehnicii (Ia nevoie, se efectueaza de catre douaasistente).
" Viafa este ansamblul funcMorcare rezista mor/Ji "
(Bichat)
Defini1=ie
•••• 0,
7. NEVOIADE A,.M.e.NTlNE TEMPERATURA'CORPULUI-iN- LIMITE NORMAlE
Seop
Interventiileasistentei
IIDE RET/NUT:-':In::ca~!mfectiu nilopla:iiiveiul.-rhemorefor-supe.rioare;: se:inGepe'cu.aezbracare~;(memb(Uluirsanams~irnb'facarea..rncer,.a:nd~cu:memotUl:-a:fectat:;J- In cawl afectiunilor la membrele inferioare, nu se recomanda pijamaua- sustinim~amembrului paralizat.- acordarea de trmp suficient pacientului pentru a efectua tehnica- abordarea pacientului cu rabdare $i calm
Mentinerea temperaturii in limite normale esle necesitatea organismului de aconserva0 temperatura la un grad aproximativ constant, pentru a-$i menline stareade bine.
I. Independenta in satisfacerea neva;;Temperatura corpului se mentine constanta datorita echilibrului dintre
termogeneza $i termoliza. Menlinerea echilibrului este asigurata de func!ionareacentrilor te\moreglatori, situati in hipotalamus.
241
.~-.
------------~--~
- Neadecvate talieil masei corporale
~~
Pacientul cutulburaripsihicereca~tigaindependentade a seimbraca $idezbraca intermen de...
OBIECTIVE
Pacientul sacunoascaimportantasatisfaceriide a seimbraca ~idezbraca intermen de...
Pacientu/ sase poataimbraca ~idezbracasingur intermen de...
AlegereainadecvaHide ve~minte
Ve~minteinconfor-tabile_.._.~.~'--
Dezbracarecontinua
"IIIIIIIIIII" =~.
III'\1-
:~IIIIIIII
.:.;
IIII
~_.,Manifestari del independen~a
,- nou-'nascut $i copilul IC 36,1-37,8° C- adult 36-3]0 C obtinut" prin masurare In cavitatea axilara-'-varstnic 35-36° C'- Prin masurarea temp raturii In cavitatile Inchise (reet, vagin,cavitatea bueala) valoril sunt eu 0,3-0,5° C mai mari decat celeaxilare.
:- culoare roz, temperat ra calduta- transpiratie minima- senzatie placuta tala e frig sau ealdura-18-250 C
- Exercijiul - In tim~UI activitatii musculare foarte intense,temperatura eorpului pate cre9te cu 2,2-2,]0 C peste valorilenormale, dar revine c nd activitatea Ineeteaza. Temperaturacbrpului scade In timp I inactivitatii.
• I - Alimentajia - ingesti de alimente, In special proteinele, ridicatemperatura corpului.
- Variafia diurna -:-tern eratura corpuJ';k.,'ariazaIn funcpe d9 orazilei: este minima Intre rele 3-5 dimineata (remisiune matinala),datorita diminuarii pro eselor metabolice In timpul somnului;este maxima seara, Int e orele 18-23 (exacerbarea vesperala);valorile matinale sunt c 0,50 C mai mici decat vesperale- Sexul - la femei te peratura corporala Inregistreaza valoripeste 3]0 C In a doua jumatate a ciclului menstrual, In timpulovulatiei.
- Anxietatea-i EmojiJle puternice ppt determina 0 cre$tere a temperaturiicorporale
_'I Locul de munca qu conditii de cre$tere sau scadere atemperaturii mediului lambiant pot determina dereglari aletE:)mperaturiicorpului
- Climatul - umed 9i cald determina cre9terea temperaturiiCorporale, climatul r ce $i umed determina scad~rea
.' t~rnperaturii corpului ,:.... ji~,_.iLocuinja - temperat ra Incaperii influenteaza temperatura;1; 'coqJt'Hui. AsHel: cam ra supralncalzita produce cre$terea.. : temperaturii corpului pr n radiatia aerului catre individ, Acela$i. \ fenomen, In sens invers se Intampla cand temper~tura locuintei
este scazuta.
~:::
---"~-'-Temperaturacorporala '
Piele
Temperaturamediuluiambia!"!t
'Pa"ctoriici:ii'i"e influe~.:!aza satisfacerca nevcii
i _ Varsta. Nou-nascu;ul $i copilul mic ~u'termoregla~ea fragila:ldatorita imaturitatii centrului reglator, de aceea temperatura lor !corporala este U$or influentata de cea a mediului ambiant.Temperatura corpului la nou-nascut este cuprinsalntre 36, 1 ~i37,8° C:
_ Adultull$i mentine temperatura corpului Intre 36-3]0 C
_ Varstnicul, prin diminuarea proceselor nervoase, este pre-dispus la temperaturi In jur de 35-36° C (prin diminuareaproceselor oxidative). '
Factoribiologici
242
In producerea de dildura - termogeneza - interVin procesele biochimicecaldura fiind rezultatul proceselor oxidate din organism, mai ales prin activitate~musculara $i glandulara.
In pierderea de caldura - termoliza - intervin mecanisme fizice, caldurapierzandu-se prin piele, plamani, rinichi.
Pierderile se realizeaza prin:
_ e~'aporare, care reprezinfa pierdereacaldurii datorita.(~ jnarii transpiratiei.;;ievaporarii ei prin piele. Respiratia antreneaza a pierderede caldura $i, astfelracirea corpului; ,
_ radiajie, care reprezinta pierderea dildurii sub forma de unde electromagnetice,atunci cand temperatura mediului Inconjurator este mai mica dedit temperaturacorpului; ., .._ conducjie, care reprezinta 'pierderea caldurii prin contactut direct al corpului cuobiecte reci (bai reci, cuburi de gheata); ,
_ convecjie, care reprezinta pierderea caldurii printr-o circula!ie de, aer In jurulcorpului (evantai, vant rece).
Temperatura mediului Inconjurator influenteaza termogeneza astl~l:_ cand temperatura mediului Inconjurator scade, pe cale reflexa, se produce 0
cre$tere a activitatii musculare (tremuraturi) $i deci se intensifica ,procesele oxi-dative; ~.'"::i'
_ cand temperatura mediului Inconjurator cre$te, se produce pecale r!3f1exa0diminuare a proceselor oxidative;" ;'
In pierderile de caldura intervin mecanismefizice:
_ vasoconstricjie, In caz de frig, deci pierderi redusede caldura;
_ vasodilatajie, In caz de temperatura crescuta a mediului,. decipierderi maimari de caldura.
Echilibrul dintre termogeneza $i termoliza se nume$te homeoter,mie.
..'
244 245
Manifestari de dependen~a
In evolutia oriearei febre (hipertermie) se disting trei perioade:- perioada iniliala (de debut)- perioada de stare- perioada de declinPerioada de debut poate fi de cateva are - debut brusc - sau de cateva zile -
debut lent.
Subfebrili- - mentinerea temperaturii corporale intre 37-38° Ctatea
Febra - mentinerea temperaturii corporale intre 38-39° Cmoderata _. . I
-- _.- " - .'-' ~~,Febra - mentinerea temperaturii corporale intre 39-40° C 'ridicata
Hiperpirexie - mentinerea temperaturii corporale peste 40° C
Frisoane - contraetii musculare puternice
Piele ro~ie, ~ pielea, la inceput, este palida, apoi ro$ie, calda $i transpiratacalda, umeda
Piloerectia - piele de gaina, senzalie de frig ISindrom ~ grup de semne: eefalee, curbatura, tahicardie, tahipnee,febril inapetenta, sete, oligurie, urini concentrate, convulsii, I
halucinatii, dezorientare
EruPti~". . - macule, papule, vezicule, Intalnite in bolile infeclioasecutanat~
Fel>fii . - menlinerea temperaturii corporale in perioada de stare a boliicontinua peste 3]0 C eu diferenta sub 1° C Intre valarire inregistrate dimi-
neata $i seara
Febra -' .diferenta de e~Hevagrade intre valorile inregistrate diminealaI. intermiten'ta $i seara in perioada de stare a bolii, cele mai mici valori scazand ../
sub 37°C
Febra '---'-diferenta de cateva grade intre valorile inregistratedimineata Iremitenta $i seara, In Perioada de stare a bolii, dar eele mai mid va10rinu
-scad~ub 37° C-- .'.--' k. ,h_ • - "
Febra - perioade febrile de 4-6 zile, ce alterneaza cu perioade derecurenta afebrilitate de 4---6zile, trecerile faeandu-se brusc
Febra - perioade febrile, ee alterneaza cu perioade de afebrilitate,ondulanta trecerea facandu-se lent
Ie ale hipotalamusului, provocate de ano-substante toxice piretogene (bacterii,
ului de termoreglarealdura sau frigul excesiv la care este expus
Ie: hipo- sau hiperfuncpa tiroidiana
~-~-----ratura ridicata din mediu
eratura scazuta din mediu- calitatea necores unzatoare a ve~mintelor- cuno~tinte insufi iente despre mediul inconjurator, despresine
- dereglari functionmalii cerebrale, ddroguri)- imaturitatea siste- supraincarcarea:corpul- dereglari hormon- anxietatea-mania
Survin doua probleme de depen1. Hipertermia2. Hipotermia
Sursele de dificultate ale Jcestar probleme' ~~.'dep~nden~a
Interven~iile asist.!!ntei p~ntru men~in!rea independen~eiIn satlsfacerea nevan
- cfmd temperatura m~diului ambi~nt este crescuta, inva.ta pacien.tul: .- sa reduca din alimentatiel alimentele cu valoare calorica mare; de '
exemplu, grasimile- sa consur:r:ll:~,-'ichid~~i alim nte recI _ .'''».- sa aiba 0 buna ventilatie in incapere, fa locul de munca .-0
- sa aiba imbracaminte lejer ,ampla, de culoare alba- cand temperatura mediului ambi nt este scazuta, invata pacientul:
- sa creasca cantitateade alim nte, in general,~ia celor'calorigene,in special- sa ingere lichide ~i aliment calde- sa aibi'l in incapere temper tura de 18-25° C- sa poarte imbracaminte cal uroasa
Surse deordin fizic
II. Depeden~ain sat;s~acerea nevo;; de a men~;neconstanta temperatura corpf.'lu;
J:.:
Surse deordinpsi,,!ologic.Surse deordinsociologicLipsacunoa~terii
Prezentam cele doua probleme e depen~enJa
1. HpertermiaProblema de dependentaconsta n ridicarea temperaturii corpori:lIe deasupra .
limitelor normale: 37° C la adult.Hipertermia poate constitui un me anism de aparare a organismului, pentru ca,
in momentul invaziei microbiene, termina producerea de anticorpi printrcocre$tere a metabolismului.
I
I
I
II
I
I
I
I
I
1-
:1I,1.:1"
~}
II
.'
246
Hipotermia reprezinta scaderea temperaturii corpului sub limite normale,cauzata de un dezechilibru Intre termogeneza ~itermoliza. Este mai putin nocivadecat hipertermia.
In copilarie, hipotermia este cauzatade lipsa de maturitate a mecanismelor determoreglare; la adult - de expunerea prelungifii la trig, de deregliiri endocrine, deabuzul de sedative $i alcool; la persoana varstnicii, cauza este incetinirea acfivifii/iisistemului nervos.
In evolutia oridirei febre (hipertermie) se disting frei perioade:- perioada initiala (de debut)- perioada de stare- perioada de declinPerioada de debut poate fi de cateva ore - debut brusc - sau de cateva zile -
debut lent.Perioada de stare poate sa dureze zile sau saptamani, aspectul curbei febrile
'c',"" fiind diferit, In functiede boali'i. '--,....,.Perioada de declin poate fi scurta - declin in criza - sau de cateva zile - declin
In Iiza.
I
I,'"
I
II
I,
I
I
I
I>II
IIManifestari -Iedependen1:a
Hipotermie:. : - valori ale temperatu ii corpului sub Iimita normala: 36° CHipotensiune - scaderea tensiunii a erialearterlala
Cianoza - coloratie vinetie a bu7elor, unghiilor, urechilorEritem' -:'~ro':;;eatafetii, urechilc r: mainilor,
.'7".--.-'
Edem . -:,tumefierea intregului corpgeneralizat
"Durere - la nivelul regiunii expuse la frig
OboseaJa " ' -stqr~ de epuizare mLscularaTulburari de . - vorbire lentavorbire' , I~
Somnp1enta - nevoie erescuta de s mn
Deger~~uri ';~:t-Ieziuni de necroza fa ivelul pielii, determinate de temperatura,.~X . ":;1:' scazuta
Apatie ",
- 'indiferenta
Pareste~jJ, ill, {-senzatie de amorteli i furnicaturi In regiunea expusa la frig"
"
rhipotermie" ~ Pacient cu,
! OBIECTIVE " INTERVENTlILE ASI TENTEI, AUTONOME$1 DELEGATEPaeientul,sa ' - incalze~te lent pacien ul cu paturi. termofoareaiM tempera- - ere:;;tetreptat tempen tuta mediului ambianttura corpului - recolteaza sange pe tru cercetarea glicemiei, hemogramei,In limite , hema.tocritului. . .- . t..- .
..-•. i
fiziologice - pregate~te pacientul r entru EKG
Pacientul sa' . - adiministreaza lichic e u:;;or caJdute, In cantitati mici, lafie eehilibrat ,intervale regulate de tilTphidr-oelectro- ' :....ealeuleaza raportul in esta-exereta pe 24 oreIllie
Paclentul - pune extremitatile pac entului In apa calduta de 37° Csa-~i pas- - maseaza extremitatiletreze integri-;. - administreaza tratan entul prescris: antibiotice, corticoizi,tatea tegu- , analgezicementelor
24
; I
L:-.fi> •
2. Hipotermia
- Interven~iile as!stentei -Paeient eu hipertermie
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELI:'~ATE
Pacientul - aerise:;;te Incapereasa-~i menJina - asigura Imbracaminte lejeratemperatura - aplica comprese reci, Impachetari reci, punga ,cu,gheata,corpului in frictiunilimite - incalze:;;te pacientul in caz de frisoane ','
fizi610gice - administreaza medicatia recomandata de medic: antitermice,'...r!ntibiotice
<':,.'
Paeientul sa - calculeaza bilantul ingesta-excreta pe 24 orefie eehilibrat - serve:;;te pacientul cu cantitati mari de Iichide'hidroelec-trolitic
Pacientul sa - schimba des lenjeria de pat $i de corpaiba 0 stare - mentine igiena tegumentelorde bine fizic - pregate~te psihic pacientul, Inaintea tehnicilor de recoltare :;;i
r ~i ~il1!~.c, _ examinare',,:1.. '- .. .'
Fig. 52 - Masurarealemperaturii in cavitatea
bucala
- se introduce bulbul termome-trului in rect, prin mi:;;caride ro-tatie :;;iinaintare
- termometrul va fi tinut cu manatot timpul masurarii
..,.se mentine termometrul 3. mi-nute '"- dupa terminarea timpului de menti-nere a termometrului, acesta sescoate, se $terge cu 0 compresa- se cite:;;te gradatia la care a ajunsmercurul termometrului- se spala termometrul, se scutum- se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta (sol.c10ramina 1%)- se noteaza valoarea obtinuta, pe foaia de temperatura
- notarea unui punct pe verticala, corespunzatoare datei $itimpufui zilei, socotind, pentru fiecare linie orizontala a foii,doua diviziuni de grad
- se une$te valoarea prezenta cu cea anterioara, pentru obti-nerea curbei termice
- in alte documente medicale, se noteaza cifric- interpretarea curbei termice
.i. i~
249
• DE RETJNUT:
• in mod curent, temperatura se masoara dimineata, Intre orele 7 $i 8; $idupa-amif1za, intre orele 18 $i 19<a temperatura axilari'l reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5zecimi.degrad mai joasa' decal cea central a _.1 masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la cOpii, lapacientiiagitap, !a eei cu afectiuni ale cavitafij bucale; rnciinte cu 10 minute geifltroduc~rea-tef'AlOlI!etrUltrittl cavitatea buca!'a, paCientul'nu va consuma lichide
.reci sau calde $i niei nu va fuma• t.g~peratura masurata rectal este mai mare decat cea maslJram axilar cu0,4-050
~area temperaturji fR Feet eS~indicata la pacientii agitati $i la cei cuafectiunirectale; pentru masurarea rectala, copiii mici sunt a$ezati In decubitdorsal, cu picioarele ridicate, sau In decubit ventral• masurarea temperaturii in vagin urmare$te acelea$i etape ca la masurarea rec-tala, introducandu-se termometrul in vagin; este contraindicata in bolile aparatuluigenital feminin; valoarea ei este mai mare cu 0,50 decat cea axilara• pentru masurarea temperaturii corpului se rnai pot utiliza termometre cutanate$i termometre electronice.
,'!.;,
~Fig. 50 -" Scuiurarea
termometrului
- termometru maximal- casoleta cu tampoanle de vata :;;icomprese sterile- recipient cu solutie d6zinfectanta- tava medicala- lubrifiant- alcool medicinal- ceas- pregatireamaterialelo langa padent~ pregatirea psihica a acientului- spalarea pe maini- se scoate termom~rul din solutiadezinfeetanta, se elate te :;;ise :;;tergeeu 0 eompresa, se se ura (Fig. 50)- se verifiea daca e te in rezervormercurula) pentru masurarea H" axila (Fig. 51)
- se a:;;azapadent I in pozitie dedecubit dorsal sa in pozitia :;;ezand
- se ridica bratul p cientului ,- se :;;tergeaxila pr n tamponare cu prosopulpacientului- se a:;;azaterm trul tu rezervorul de mercur'in centrul
axilei,'paralel eu acele- se apropie bratul e trunchi, cu antebratul flectat pe supra-
fata anterioara a oracelui .i
- daca pacientul e e s1abi,t,agitat, precum $i Ia copii, bratul._ , va ftmentinut in eastapozilje de,catre asistenta--:-.:.termometruTse npne timp 'de 10' mrriufe '- .,
b) pentrumasurarea i {;avitatea bucala (Fig.'52):- se introduce term metrul in eavitatea bucala sub limba sau
pe 'latura externa a arcadei dentare- pacientul este ru at sa inchida
gura :;;i$a respire pe nas ~;~~ .- se mentine term metrul timp de ~. ,
5minute_c) pentru masurarea r ctala: """ '0 '. , , I
~ selubrifiaza term metrul ' . \:..-,~- se a:;;azapadent I in decubit la- ," "
teral, cu membre e inferioare in '- .••••...Ls~miflexie, asi urandu-i inti- Fig. 51- Masurareamltatea lemperalurii in axila
Intervenliileasistentei
Seop
Loeuri demasurare
Materialeneeesare
Tehnici de evaluare $i in rijiriasociate nevoii de amen~inetemperatura c rpului in limite normale
Masurarea emperaturii- evaluarea functiei d termoreglare:;;i termogeneza
J~xila"plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin
•....•...,::I:
II
'1
I
IIIII
II
II
~. I., i INOTAREA GRAFICA A TEMPERATURII CURSE TERMICE
.•t.
40" ' I • i .dlm"' •• I. 't I •
; 4t'L •. I' .ar ..• .,;
Ziua , .. -j'~ 41 51 61 71 81 91 101 111 121 131 I ,. .t. ~c~40'
14 ... : .•.. : ~ : 'IA'A.A'A A.A a.'Zile de boa/a 1 2 3 4 5 6 7 's 9, 10 .11 37' v v v Y VV'vVI
as'0 R T.A. P T OS os OS [ S OS os os cs OS [ S D a.
n (I I'a) subfebrilltate .•. . ,'.'
. , . -..H'": .•t. , , . b) febr4 iriversA
3000 60 30 160 41° .- I4to
•• i ,:40"
Jk: :,.-::' :~•• I
25 140 40° II \I A u.2500 50 ar I.1,.1 , ,I :ta" ."..- , ','..., ,j: \J~j ~ ~: • ' .7'
c) febrl interniltentl ..••r-I ly.I \..l "'v\l \f\. I:.2000 40 20 100 38° HO ,~ ; '~ d) fabrA inlennitanl4 periodicAoW
. Mf\1. Ali Ia- I1500 30 15 ;00 38° .~NY' V\A I'v
f"4
~, .13r . ,j J
"~; H--: V'V'J ~'!W"\N ~1000 20 10 80 37° I"
.
; .'
; .~ lebI:~r.ecure~. .'. ._" .'
- <."".- ~. .."" c .
~. ..•.~ .-,- . '." ~ L. ...,.•.' " r_-,~'~
IV ~-I(""40-...
500 10 5 60 36°~ 1\ A
.... "
i
Ifas- V V'-4.A ~ itA I
0 0 0 40 35° I ' V'1 ;J v r
"" ,;I 37- .' A
'Ho 'I\.f.r\../ Y, '/\ A I,A ,. f'J I,i VV"" v~........ f) febrfl ondulanta
250 tF~: 251 I'(
!.C
! "! •..:•• l'""1' ,
- EmoJii/e. Pot cre$te sudoratia; pielea esle acoperita detranspiratie $i necesita masuri specifice de igiena
- Educajia. In functie de educatie, indivizii au deprinderi igienicediferite, unii acordandu-Ie 0 atentie deosebita, allii mai putin.
- Cu/tura. Importanta curaten[ei difera dupa nivelul de cultura.Indivizii au obiceiuri .de)~;)na $i Guratenie Gare variaza cafrecventa $i manifestare.
- Curentu/ social. Apar obiceiuri deigiena $i curalenie dupamoda (coafura, produse cosmetice etc.)- Organizarea socia/Ii. Obiceiuri de igiena In functie de conditiilefizice, materiale sau de promiscuitate.
Manifestari de independen1=8- lungime, suplete, stralucire
-'-configuratie normala, curatenie
- mucoasa umeda, tose nazale libere
- dentitie alba, completa, fara carii- mucoasa.bucala umeda $i roz- gingiile aderent!3 dintilor $i roz
- curate, taiate scurf, culoare roz
- curata, neteda, catifelata, elastica, pigmentata normal
- baie, dU$ (frecventi:l, durata)- spalarea dintilor (frecventa, periaj corect, produse folosite)- spalarea parului (frecventa, produse folosite)
n. Dependenta in satisfacerea neva;;Cand aceasta nevoie nu este salisfacuta, apar cinci probleme de dependenta:
1. Carenfe de igiena2. Alterarea tegumentelor $i a fanerelor3. Dezinteres fala de masurile de igiena (vezi anexele 2 $i 3)4. Dificultate de aurma prescripJiile de igiena (vezi anexa 2)5. Alterarea mucoaselor (vezi anexa 3)
253
l~,t~f~Jl~iile.'asistentei ,pent...u m.en.~ne~eajndepend~ntei, in sa:tisfacerea nevoii
- exploreaza obiceiurile pacientului- planifica un program de igiena cu pacientul, in functie de activrratile sale-:-il invata masuri de igiena corporala
Factoripsihologici
Factorisociologici "
urechi
cavitatebucala
nas
I
"""1l- ;
.Rana daca se deschide anevoie se ;nchide.•(proverb roman esc)
I CURAT, iNGRIJIT,ENTELE $1 MUCOASELE
252
_,:- Varsta La COPil1i persoanele iri \larsta, pielea este mai. '''sensibilA, 'ma1 puti rezistenta la variat~'dErtemperatura, la
microbi $i la infectii. n urma imbatranirii, dintii pot sa slabeascain rezistenta $i cad parul devine mai puti'ri rezistent $i la felunghiile.-c Temperatura. Da orita variatiilor de temperatura, pielea se Iusuca, se deshidrat aza. CaM temperatura este prea ridicata,pielea participa la termoreglare prin glandele sudoripare,eliminand 0 cantitat de sudoare (transpiratie)._ ExerciJii/e fizice. cestea amelioreaza circulatia $i faciliteazaeliminarea de$euril r din organism prin piele._ Afimentalia. Abs btia unei cantitati suficiente de Iichide daelasticitate pielii
Defini~e:
F~tori_bioiogici
8. NEVOIA DE ADE A PROTEJA TEGU
Datorita alcatuirii sale variate, piele indepline$te 0 serie de functii, $i anume:_ apara organismul impotriva agentilor atogeni, impiedicand patrunderea acestora_ il apfml impotriva unor radiatii (ultrav olete), prin pigmentii pe care ii contine_ receptioneaza excitatiile termice, tac ile $i dureroase_ participa la excretia substantelor rezultate din metabolism: prin glandelesudoripare, elimina apa, dorura de so iu, uree, glucoza, corpi cetonici_ participa la termoreglare atat prin te moliza, cat$i prin mentinerea temperaturii,prin stratul adipos ce are rot de izolato termic_ participa la absorbtie (unele medica ente pot fi absorbite pri[lpiele, intrand apoiin circulatia generala)_ participa la respiratie, 0 cantitate ica de O2 poate intra prin pielella fel, seelimina 0 cantitate mica de CO2, .
Pentru a indeplini aceste roluri tr~bUie ca pielea sa fiecurata, sa~atoasa $iingrijita. Pielea se prelunge$te prin ucoase care acopera 0, fif,iciile ~,nas,oc,hi,urechi, vagin, rect), care la randul J r trebuie sa fie curate$i ingrijite pentru aasigura binele individului $i buna funct onare a organelor respective. '
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii
I. Independen~a fa sat;sfacerea neva;;
A fi curat, ingrijit $i a-ti proteja tegumentele $i mucoasele sunt 0 necesitatepentru a-ti mentine 0 tinuta decenta $il pielea sanatoasa, a$a incat aceasta sa-$ipoata indeplini functiile:
IIi
II .IIIIIII
i
I, .
II,\
IIIIIIII-II,
..~.
IIII
-:"1'>
INTERVENTIILE ASI$TENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
- Interven~iileasistentei -
- absenta dirtilor- carii dentare- culoare galbena a diltilor- proteze dentare neln rijite- prezenta tartrului pe inti (depuneri dure $i adezive)- halena fetida (miros eplacut al gurii)- limba Incarcata~ fisuri'ale blizelor I'd ••••.•
- netaiate-murdarieacumulata I capatul unghiilor
-gri sau neagra, in an mite locuri- barba murdara'- aspra
- nu se spala'-"',nuse piaptana-:-dezinteres fata de mapurile de igiena-.degaja miros dezagraabil
- ajuta pacientul, In f.unftie de starea generala, sa I$i faca baiesau 00$, sau Ii efectue a toaleta pe regiuni- pregate$te materialel pentru baie- pregate$te cada- asigura temperatura c merei (20-22° C)~i a apei (37-38° C),...ajuta pacientulsa imbrace, sa se pieptene. sa-~i faca
,"lioaleta ca'.rnatiibucale~' a-$i taiEt'anghiil~' •... ,."- pentru efectuarea to letei pe regiuni, pregate$te saionul $imaterialele, protejeaza pacientuJ cu paravan ~H convinge cutact 9i cu blandete sa a cepte- efectueaza toaleta ca, itatii bucale la pacientii incon$tienti
- identifica, Impreun v cu pacientul cauzele $i motivatiapreocuparii pentru aspe tul fizic ~i Ingrijrile igienice~ ajuta pacientul sa-9i s himbe atitudinea fata de aspectul saufizic ~i fata de Ingrijirile i ienice- con$tientizeaza pacie tul In legatura cu importanta men!ineriicurate a tegumentelor, entru prevenirea imbolnavirilor
Pacientcu carenJe igienice
cavitateabucala
unghiile
"::'.1'
OBJECTIVE,
Pacientul,saprezintetegumentele~i mucoaselecurate
Bolnavulsa-~i redo-bandeascastima de sine
1_'.•.....•...'" .
Surse de dificultate- insuficienlii intrinsecii: .- slabiciunea sau paralizia membrelor superioare- lezare fizica- circulatie inadecvata- insuficienlii extrinseca:- orice pied,ica a,mi9-cariie .•••.- imobilitate- puncte de presiune- dezechilibru:-durere- slabiciune- dezechilibru endocrin
- tulburari de gandire- anxietate, stres- pierderea imaginii corporale- situatie de criza
- saracie- e~ec- conflict
- lipsa de cuno~tinte- insuficienta cunoa~tere de sine, a altora ~i a mediului i'!i;on-jurator
. "-,
Prezentam doua probleme de dependenl8
Surse deordin fizic
254
Surse deordinpsihologic
Surse deordinsociologic
Lipsacunoa~terii
parul - murdar ~i gras, In dezordine- pediculoza .,
urechile - murdarie acumulata In conductul auditiv extern- pavilioane murdare- murdarie retroauriculara
nasul - rinoree- cruste
1. Carente de igienaNeglijenta In masurile de igiena sau incapacitatea de a se pastra curat, fie din
cauza bolii sau a sJabiciunii, fie prin refuzul de a se spaJa, are .drept consecintaaparent<;LOen,eJi'igrijitI.egumente:1e....liW1tmurdare 9llqsa goarta desd'lisainfeqiJlor.
Manifestari de dependen~a
." ~~.
,,;i:j
II~IIIII
i",\;I,~o i
'ij'r
2. Alterarea tegL mentelor !ji f'anerelor
Leziunile la nivelul tegumentelo pot fi cauzate de diminuarea circulatieisanguine in punctele de presiune, prir iritatia produsa de ve~minte (haine necores-punzatoare) $i prin acumulare de mur ::larie. ..
Organismul uman, prin functia ce aparare a pielii, este protejat impotrivaagentilor externL Totu$i, aCB$tia rel $esc;uneori,' in functie. de gradul,.(".10vul-'nerabilitate. sa provoace leziunL
o presiune exercitata un anumit til np asupraunei regiuni, prin tulburarile trofieepe care Ie determina, produce apariti, escarelor sau ehiar necroza tesutuluL
Murdaria acumulata la nivelul pielii produce cruste ce pot degenera in ulceratii.Orice leziune a pieIii este 0 poart de intrare a germenilor patogeni, de unde
rezul~ importanta mentinerii integrita i eL
Manifestar de dependen~a
eritem - pata congestiva d torata vasodilatatiei
excoriatii - pierdere de sub tanta superficiala, aparuta in urma unuitraumatism (frecven dupa prurit)
cruste -Ieziune elementarIi secundara, datorita uscarii unei serozitatiprovenite dintr-o ulc ~ratie {vezicula. flictena); se prezinta ca micidepozite de fibrina. brovenita din plasma sanguina
vezicule r~ - ridicaturi ale epidErmului (ba$ic~ rotunde, ~~ dimensiuni mici,pline cu lichid dar ~i de cele mai multe ori insotite. de prurit ~idurere
. .pustule - abces minuseul la suprafata tegumentului. IOfalizat la
radaeina firului de iPar$i constituind a~a-n4mitele leziuni defoliculita (CO$uri);pct fi primitive sau secundah3,prin InfectareaveziCulelor care se ustulizeaza .. . ..,
papule -Ieziuni caracteriza e printr-o ridicatura circumscrisa $i solida la••• 1.". '::,;;.:-::..i_ supraJat~ ~felii~_ea .~ ~Q~!or~$te~, unei ingro$a.ri ,a. gj~lii
(hipertrdfie, fie:une mftltratll apoase(~dert1locat)
fisuri - intreruperi liniare ~Iecontinuita.tii tegumentului
descuamatie - desprinderea eel lelor cornoase, superficiale, din epiderma(furfuracee, pitiriazi( a, lamelara sau in lambour)
acnee - pustuladeterminc a de un agent patogen specific
furuncule - infectie specifi a folicuh..ilui pilosebaceu, produsa destafilococul auriu
intertrigo - micoza cutanat[ " situata la nivelul plidlor ~i interdigital,caracterizata prin eritem pruriginos, apoi, ..decolorare epi-dermica, secretie ~i depozit albicios, prin macerarea epidermeicornoase cu fisurar a fundului pliulu;
256 I
vitiligo - leuco-melano-dermie de natura, probabil, neuroendocrina,caracterizata prin pete acromice, marginita de 0 zonahiperpigmentata
.
ulceratii - pierdere de substanta rezultand dintr-un proces patologie ceactioneaza asupra pielii; poate fi superficiala (eroziune) sau
-= ., prqfunda (exulceratie $i ulceratie propriu-zisa). .,<~escare - distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala -
de obicei, prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua;se pot produce $i prln actiunea directa a unor factori infectio$isau prin toxinele lor, sau sub actiunea unor substante chimicecaustice
edeme - acumulare de liehid seros in tesuturi
varice - dilatari permanente ale venelor superficiale, insotita deinsuficienta valvulelor peretelui venos; sensul circu/atieivenoase este inversat in ortostatism
hemoroizi - afectiuni ale plexurilor venoase anale ~idin partea terminala arectului, constand in dilatarea acestor vene, eu aparitia deproeese inflamatorii $i trombotice
ulcere vari- - erodare a tesutului pe teren varicos~6ase
alopecie - lipsa paritiala sa", totala a parului
- Interven~iile asistentei -
Pacient cu alterarea tegumentelor ~i fanerelor
.OB.IECTJvE . JWERvENTlJL!i ..AStSTEN"lE{AUTONOME $1 DEEEGATEc ,, .
Pacientul ~sa - ia masuri de prevenire a infectiilor nosocomialenu devina -leziunite care s-au suprainfectat vo<Ii protejate eu pansament Isursa de ill- efectuat in conditi; de perfecta asepsie, atat a tegumentelor,fecJii nosoco- materialelor cat $i a mainilor persoanei care II executa Imiale - pansameDtul se va face cu blEmdete, pentru a nu distruge
tesuturile nou formate prin procesul de vindecare- desfacerea pansamentelor se va face bland, umezindu-Ie lanevoie- supravegheaza ca pansamentele sa nu fie prea stranse,pentru a nu impiedica circulatia sanguina
257
.( :'
258
Tehnici de evaluare $i ingrijiri asociate! nevoiide a fi curatJ ingrijitJ de a proteja '
tegumentele$i mucoasele
~ -I.IIIIIII~.II
•••• :"A--.:l .~ •.
IIII259
• Principii:- se apreciaza starea genera/a a bolna ului, pentru a evita 0 toaleta prea lunga,
prea obositoare .- se verifica temperatura ambianta, pe tru a evita racirea bolnavului- se evitacurentii de aer prin inchidere geamurilor $i a u$ilor- se izoleaza bolnavul (daca e posibil rintr-un paravan) de anturajul sau- sepregatesc in apropiere materia/el necesare toaletei, schimbarii lenjeriei
patului $; a bolnavului $i pentru prevenirea escarelor- bolnavul va fidezbracat complet ~i s' vaacoperi cucear$af ~i patur~ -- se descopera progresiv numai partea care se va spala- Sestoarce corect buretele sau manu$ de baie, pentru a nu se scurge apa in
pat sau pe bolnav-se sapune~te ~i se c1ate$tecu 0 mana ferma, fara brutalitate, pentru a favoriza
circulatiasCinguir1a.- apa::c~ldatre~uie sa fie din abundenfa schimbata de cate ori este nevoie, fara
a sa las.f's~pi.JnLlrlnapa- se insrsta la pliuri, sub sani, la maini ~ in spatiile interdigitale, la coate ?i axile- se mobiliz,eazaarticulafiile in toata mplitudinea lor $i se maseaza zonele
predispuseescar€llor- ordinea in care se face toa/eta pe regi ni: spalat, datit, uscat- se muta mU$amaua ~i aleza de prot ctie, In tunetie de regiunea pe care 0
spalam.• Etapele toaleteiSe va respectaurmatoarea succesiune: incepe cu fata, gatul ~i urechile; apoi,
bratele$i mainile;partea anterioara a tora elui, abdomen, fata anterioara a coap-se/or; se intoaree bolnavul in decubit lateral i se spala spatele, fesele ~ifata poste-rioara ael28.pselor, din nou in decubit dors I, se spala gambala $i picioarele, orga-nele genitale externe - ingrijirea parului, to leta cavitapi bucale.
Igiena cavitatii bucale la bolnavul incon tient $i comatos ~i preveilirea uscariicorneei --t vezi "Breviar de explorari tunct onale ~i de ingrijiri speciale acordatebolnavului" - LucreJja Titirca, Editura VJ la Medica/a Romfineasca; Bucure$ti,1994. .
• DE$TIUT:- inajnte de a incepe baia pe regiuni, aSist~ta va colecta date cu prjvire la stareaRqf~l!tului - puis, te.nsiuOG,re.sph:a.1ie<;E.re mobiliz.are i se permite. in.qiua.respectiva, daea se poate spala singur, pe are parte a corpului;_. toaleta pe regiuni a pacientului im bilizat la pat permite examinareategumentelQr $i: .observarea unor modifica i-de exemplu, ro~eata. iritatie - ~iluarea unormasuri terapeutice;- pentru activarea circulatiei sanguine, f,dupa spalarea intregului corp, sefrictioneaza cu a/cool mentolat indeosebi re iunile predispuse la escare;- pacientii care se pot deplasa vor face aie la dU$ sau la cada, sub supra-vegherea personalului de ingrijire.
II DE EVITAT:- in timpul baii pe regiuni a pacientului imo~i1izat la pat, udarea aparatului gipsat,a pansamentului.
~"".::;.
- multe dintre leziuni sunt determinate de hipersensibilitateaorganismului fata de unele alimente; ca urmare, asistentaindruma pacientul sa consume alimente neiritante $i neexcitante- controleaza alimentele provenite de la apartinatori- invata pacientul sa consume legume, fainoase, fructe $izarzavaturi- con9tientizeaza pacientul 9; familia in legatura cu rolul nociv aI
, I aleoolu!ui, caf-elei, <condimentelor, ,alirpentelor pr?jite,,1'conservelor, afumaturilor " .
- incurajeaza pacientul in permanenta (leziuniie suntsuparatoare prin pruritul pe care II produc, prin aspectuldizgratios prin posibilitatea de a lasa cicatrice) , ,- ii explica necesitatea interventiilor ,- preleveaza produse specifice pentru investigatii de laborator(cruste, puroi, fire de par, unghii)
~~
Pacientul safie echilibratnutriJional,pentru favori-zarea cicatri-zariileziunilorcutanate
Pacientul saaiba 0 starede bine tizic~i psihic
Toaleta pacientolui
Generalita~iToaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile acordate
de asistenta medicaJacu scopul de a asigura confortul $i igiena bolnavului.Consta Tn menpnerea pieHi in stare de curatenie perfecta 9i in prevenirea
aparitiei leziunilor cutanate, fiind 0 conditie esentiala a vindecarii.Toaleta pacientului poate fi:
- zilnica - pe regiuni- sAptamfmaJasau baia generala
In functie de tipul pacientulu~acesta:~, .' :.: n-are nevoie de ajUtor' ~ ',".
- are nevoie de sprijin fizic$i psihic- are nevoie de ajutor partial:....necesita ajutor complet
.Obiective:- indepartarea de pe suprafata pielii a straiului cornos descuamat $; impregnat
cu secretiile glandelor sebacee $i sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturide dejectii $i alte substante straine, careadera la piele
- deschiderea orificiilor de excrelie ale glandelor pielii- inviorareacirculaiiei cutanate $i a intregului organism- producerea unei hiperemii active a pielii, carefavorizeaza mobilizarea
anticorpilor-Iini$tirea bolnavului, crearea unei stari pl,\cute de confort.
:..' ..~
fNGRIJIREA URECHILOR.
- se reintroduce sonda gastrica, iar sonda pentru oxigeno-terapie se poate reintroduce in cealalta fosa nazala
- se fixeaza sonda
ingrijiri - Se controleaza functionalitatea sondefor dupa curalarea mu-ulterioare coasei nazale •
," :.I~~~ . - se suprayegh.eazaJespirapa pacientului - - -
Seop -' menlinerea starii de euratenie a pavilionului urechii $i aconductului auditiv extern- indepanarea depozitelor naturale (cerumen) sau a celorpatologice
Pregatiri • materiale- tampoane sterile, montate pe beti$oare, tavita renala, apa,
sapun, manu$i3.de baie, prosop• padentul
- se-irifOtfueaza- se intoarce cu capul pe partea opusa
Tehniea . - se curata conductul auditiv ~ /' . d. . -In exexlem cu lamponul uscal' ~~ se spala pavilionul urechii t"\ I ----
ell mana acoperita cu manu$a de •bumbae co sapun, curiWnd cu (t;J ~ ~ediuatenpe $anturile pavifionului $i .,,-.. "regiunea retroauriculara V '...z' -.- police
-." . ~.f •." .•..•.-s&fjmpe~~$te, se usuc.~~ .' . Ii"""" -: ••.•.'"
prosopul pa~I!lonul urechll $1 Fig_53 _ CuraJarea conductuluiconductul audltlv extern auditivextern
ingrijiri - se introduce in conductul auditiv extern un tampon de vataulterioare absorbant
I II
IIDE EV!TAT:• introdueerea tamponuluipestelimita vizibilit,Wi (pericolIde lezare a timpanului) I
.",',
• DE EVITAT:'J
- contactul mainilor cu secretiile nazale
261
.OE$TIUT:• fiecare ureche se curata cu un tampon'separat• daca prin conduetul auditiv extern S8 scurgeI.e.r. sau sange, va fi informat medicul
I
II
.
Executarl a ingrijirilor
iNGRIJIR A OCHILOR
Seop - prevenirea infeetiilo oculare- indepartarea secret ilor
Pregatiri ' .,7"., .materiale '': ."
- apa, prosop, tam oane din tifon, comprese, manu$ide baie• pacientul
- se informeaza (i il9rijirea se face in cadrul toaletei zilnice)
Tehnica - se indepa.rteaza sel retiile oculare de la comisura externa sprecea interna, cu ajutor f unui tampon steril- se spala ochii cu m~na acoperifa cu mfmu~i. se Iimpezesc ~ise ~terg eu prasopul urat
• DE $TIUT:-Ia paeientuf incon$tient, prin !ipsa reft xufui palpebral, pentru a mentine supfeteaeorneei, se picura .Jacrimi artificiale" in fiecare ochi; iar daea ochiul ramanedeschis (comeea se usuca), se aplief comprese imbibate in ser fiziolo~ie $i saindeparteaza in mod regulat secretiile oculare.
iNGRIJlRiAM 'rJCOASEINAZALE
Seop - mentinerea permeapilitatii cailor respiratorii superiaare- preventrea escaref r, inf.ectiilor naza/e, in y.azuJin care pa-cientu1 prezinta sond~ introduse pe aceastacale (pentru oxi-genoterapie, pentru evacuarea continutului gastric).
Pregatiri • rnateriale i
"I.,'--tampoane steril , montate pe bastona$~; ser, fiziologic,. . H20'~'tl:iltlatii,"tfu~arenala, matfusi de cauciU'c'" .. ',._""
• pac/entUl"- se informeaza, i seexplica ne.cesitatea tehnicii, i se
intoarce caput u or intr -() parte
Tehnica - se eurata fosele na7ale, fiecare cu cate un tampon umezit inser fiziologic- daca pacientul pre~ nta 0 sanda:
- se dezlipe$te ro Inplastul cu care este fixatii- se retrage sond 5-6 cm- se eurata tubul u un tampon de urmele de romplast- se indepiirteaz crustela dupa mucoasa nazala cu tam-
ponul umezit in apa oxigenata diluata
'60
II-IIIII
-•-.~,;(~(i
IL;
11
•t;;IItf;;~,:.\1
II
IIII
II
II,II
I'I ~
• DE EVITAT:- lezarea lesuturilor adiacente (rise dehembf-agie la hemofilici, rise de infectii- panaritii - la diabetici)
- pentru starea de bin~ a pacientului- igienic., - sp.a.la~ela una-~ua saptamani, fa pacientul cu spitalizareu'ldel~ngat~ . ~, , ._C_
- distrugerea par .Hilor-pregatirea pentru ex meli E.E.G.- pregatirea pentru op ralie la fata, nas
~ fracturi ale craniUfli, traumatisme mari, pacienti cu staregenerala alterata, febr Ii, cu boli ale pielii capuluiZilnic: se face perier a, pieptanarea ;;i, eventual, lmpletireaparului
• Gondijii de mediu:- temperatura 22-2~oC- inchiderea ferestr1efor,evitarea curenlilor de aer
t ..
- oblinerea unei apa~nlelngrijite a pacientului- Indepartarea depo~itului subunghial, care conline germenipatogeni- evitarea leziunilor utanate prin grataj la pacien!ii cu prurit ;;i.de asemenea la pad ntii agitaliZilnjc:;,u'J~me se sp a cu ap~~i,s.iipun,;;iGu periula deunghii.Pentru s'pafarea picio ului, acesta va fi introdus Intr-un ligheancu apa, dupa care se va face taierea unghiilor.
~ materiale- apa, sapun, periula~ forfecula de unghii, pila, prosop• pacientul
- se informeaza, s ~eaza comod, relaxat
- se taie unghiife cu a enlie,fa niveluJdegetului, pentru a degajaparlile laterale spre nu se aduna murdaria, apoi, se pilesc;mana sau picioruf se a~aza pe un prosop pe care se aduna
incorect corect I fragmentele taiate
•... -.:.....
Scop
• DE $TIUT=- instrumentele dupa utilizare sedezinfecteaza
Pregatiri
I
~,
,'te ,.
RDE EVITAT:• contactul mainilor cu secreliasalivara a pacientului sau cu.materialul folosit
~lNGRLJjB:E.A7;)J. vITAfji}iiJcAl!E ~
- oblinerea unei stari de bine a pacientuhJI ~.- profilaxia cariilor dentare- profilaxia infecliilor cavitalii bucale
- se strang materialele- se a~aza pacientul in pozitie confortabila
• materiale."",
- pentrurpai;jJJiJtuU:6h$tieii# periula;: past~Lde dinli, prosop"tavila renala, pahar cu apa
- pentru pacientul incon~tient: comprese, tampoane steriledin tifon, instrumentar steril (deschizator de guia, spatulalinguala, pensa porttampon), glicerina boraxata 20%, tavilarenala, manu~i de cauciuc sterile.pacientul
-V;Oh$tient?J este a~ezat In pozitie ~ezand sau'in decubitlateral stang, cu prosopulln jurul gatului
- incon$tient: pozilie In decubit dorsal, capullntr-o parte, cuprosopul sub barbie
-fll.clc[entI.JJ.~on$ti.ent_este servit, pe rand, cu materialele ~i ajutatsa-~i fadi toaleta cavitatii bucale- pacientul incon$tient:
- se introduce deschizatorul de fjiifa Intre arcadele dentare- se ;;terg Iimba, bolta palatina, suprafala interna ~i externa
a arcadelor dentare cu tampoane Imbibate In glicerina boraxata,cu mi;;cari dinauntru In afara
- se ;;terg dintii cu un alt-tampon- la sfar~it se ung buzele
262
• DE $TIUT:• la pacientii incon~tienli, care prezinta protezadentara, aceasta se va scoate, spala ~i pastraintr-un pahar mat cu apa• toaleta caviUllii bucale la pacientul incon-~tient se poate face ;;i cu indexul accperit cuun tampon de tifon, mana fiind Imbracata Inmanu;;a
Pregatiri
Tehnica
{Seop.
\lngr1lfri:l•uJterioare~r~,,~-, -- ~"'"I
264
.~-~
.DE EVITAT:• contaminarea regiunii geni-tale cu microorganisme dinregiunea anala, prin mi$cari despalare dinspre anus spreIsimfiza pubiana. I
TOALETA INTIMA
- igienic- mentinerea unei stari de confort fizic
Partile intime ale corpului sunt expuse infectiilor, ulcerelor depresiune, mirosurilor neplacute, avand in vedere anatomia $ifiziol()gia lor (pliuri ale pfelii, orW~ naturale ale corpului, -glande; -organe excretoare).
Se executa de mai multe ori pe zi la pacientii incon$tienti, cusonde vezicale, inaintea interventiilor chirurgicale in regiuneaanala, organe genitale sau pe diile urinare $i in perioadelemenstruale.
Dam pacientul este ifldependent, i se pregatesc materialelepentru a se ingriji singur.
• materiale- paravan, doua bazinete, tampoane sterile din vata, pensa
porttampon, cana cu apa calda, sapun Iichid, prosop, manu~ade cauciuc, manU$a de baie, mU$ama, aleza; se controleazatemperatura apei• pacientul
- se informeaza, se asigura intimitatea- se pregate$te patul cu mU$ama, pacientul fiind in pozitie
ginecologica <~- se serve~te un bazinet pentru a-$i goli vezica urinara- ramane in pozitie ginecologica cu al doilea bazinet curat
sub regiunea sacrata
- se imbraca manu$a de cauciuc, apoi cea de baie- se spala regiunea dinspre simfiza pubiana spre anus, turnandapa $i sapun lichid- se Iimpeze$te abungent- se scoate bazinetul-~'se usuca"feg;unea genitala anaJa,'pliurife ,- ~--c._- S8 pudreaza cu talc pliurile
- se 'indeparteaza materialele, se aranjeaza patul- pacientul este a$ezat comed
Seop
Pregatiri
Tehnica
Ingrijiriulterioare
• DE$TIUT:• spalarea organelor genitale externe se
I poate face cu tampoane de vata montate pepensaporttampon• la barbat, se degaja glandul de preput $iseIspala cu prudeR.ta (se previne piHrunderea I
. sapunului in uretra) I2651-:-:
~d
Fig. 54 - PW'Zi/ii/epacientului pentru spa/area paruluia) $8zand pe scaun;. $8'Zand in pat; c) decubit dorsal (s<lffeaua indoita,
acoperita cu mU$<1ma, . /igheanul pe somierii); d) decubit dorsal, obHc in pat
- se acopera caPt pacientului cu 0 basmaluta- se reinstaleaza acientul in pozitie confortabila- obiectele folosit se dezinfecteaza
ritt.
- se pregate$te tul $i se protejeaza cu mU$ama $i aleza. .c:..'S£3' umeze$tt'r-p ul, se $amporreaia . .-- 'C,. ~_ ..
,.:'.'!
- sa maseaza u or pielea capului cu pLJlpaaeg~tului, sespala de doua-trei 0 .
- se Iimpeze$te p rul din abundenta, se acopera cu prosopuluscat
- se usuca parul, sa piaptana cu blandete
• materiale- pieptene, $ampon,lsapun insecticid (daca este cazul), uscator,
, lighean, apa calda, ~u$ama, aleza, pmsoape• pacientul
- se informeaza. • t ., • ~ .1' •.~!~ . '. :;,:, ..
- pozitia se aleg in functiede star'easa (Fig. 54):
- $ezand pe un scaun
- $ezand in at- decubit do sal in pat, cu salteaua indoita sub torace- decubft do sal, oblic in pat
Tehniea
Ingrijiriulterioare
=.: .."
I;j~.
I"
I
III
II
II
I
,~•I~•~f:
it,'1
Fig. _55 - Regiuni expuse escarelor -:"
; ,,1
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
II
I
"I
i:~,
SISTEM DE EVAL UARE A RISCULUI
Nota Stare Stare Stare Capacitate Incontinenla Staregenerals nutrltionals psihicli de mobilizare cutanata
0 BUNA BUNA aport BUNA INDEPENDENT INDEPENDENT BUNAfara pato- alimentar $i - participa I, - merge singur -logie curisc de lichide activita~ coti (carje, carucior)
I,- .• :.j$1"'- .; ,i :,.,-,
suficient diene $ii~1 - se ridica singur,-' : iD:,~ accepta - se poate mi$ca
beaJa in pat
1 MIJLOCIE . L1MITATA MIJLOCIE SEMIDEPENDENT INCONTINENTA DESHI"I J'i\ PERIODICA DRATARE
CUTA"NATA
- patologie - aport de ~deprimat - are nevoie de - mai pulin de -pielecu rise calorii, pro- lara motiv ajutor pentru mers o data de pe zi Imbatra-crescut teine $i Ii- - are nevoie $i activitati coti- nita
- -ca$exie chide Iimitat de stimulare diene- obezitate 1 1/24h pentru acti-
vitali coti-diene
2 PROASTA PROASTA PROASTA DEPENDENT INOONTINEN" P.IELECUrA URINARA ERITEM
-fie palo- -aport - confuz sau - mobilizare din .-"~,logie neuro- alimentar agitat (tre- pat in fotoliu culogica, cu insuficient buie supra- sau lara ajutorpierdere de (prost com- vegheat per- - nu poate stasensibilitate pensat) manent pen- decat In pat sau in- sauaso- - alimenta- tru activitap fololiuciere depa- lie paren- cotidiene)Iologli cu rise lerala
3 F. PROASTA F. PROASTA F. PROASTA IMOBILIZAT INCONTINEN- DURERETADE URINA iN RE--- - - .- ..$1 FEOAIE mONEl\"
EXPtJsA-fie pato- - nu se - semicon- - nu parase~teIogie neuro- hrane~te $tient patul mai mult delogica, cu -alimentalie -coma o ora pe zipierdere de parenterala - stare sta nemi$catsensibilitate paliativa letargica$i motrici!ale'- fie starnuterminal
-MODERAT de la 61a 8RISO -MARE dela91a12
I-F, MARE de la 13 la 18
26
fI
",f'l
. .•J"'.6&
CD OSUlOCClPlTAl@ SCAPUlA([l COLOMIA VERTEBRAtA@ COTUl@ CREASTA IlIACA@ SACRUM(j) lSCHlONUl@ TENDONlllLUI ~CH~@ CAlCAlUl@ URECHEA@ UMARUl@l SPINA ILJAcA
ANTEAlOAAATROHANTERUL
COAPSAPORTIUNEA UEDIANA
A GENUNCHIUlUI@ PORTIUNWATEIWA
"A GENUNCHIlJLUI-@ MA!.EJ)LA MEclAlA@l MAlEOLA LATERALA@ PORTIUNEA LATERALA
A TAlPIl
Escarele de decubit
266
pefinilia.Es<:~rele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse intre doua p/anufi dure (os $i
pat). -.,; •.'"-cauzele potfi:
a) generale sau determinate, de exemplu:.~paralizii ale membrelor .- stari de subnutrilie- obezitate-varsUi- bolnavi adinamici cu ateroscleroza
b) locale sau favorizante. in evitarea carora intervine asistenta medicala:- mentinerea indelungata In aceea$i pozilie \- cute ale lenjeriei de pat $i de corp- firimituri (biscuili, paine, gips)- igiena defectuoasa
-B,ggl1;!.ni eXRyse.:::-Efucarelor (Fig. 55)-apjecuoit" dorsal $i anu-
me:- regiunea occipitala~ omoplali-;-£oate-"j:egiunea sacrococcigiana- calcclieb) Decubit lateral- umar- regiunea trohanteriana- felele laterale ale genun-
chilor~ maleolec) Decubit ventral-tample~ umeri- creasta iliaca~genunchi~ degetele picioarelorRiscurile sunt determinate
de: starea generala, stareanutrilionala, starea psihica,capacitatea de mobilizare,incontinenla, starea pielii (vezisistem de evaluare). Evaluarea riscului la escare se face Iii internarea bolnavului inspital $i la fiecare 8 sau 10 zile, Tnfunclie de evolulie (se pun note).
,"
.4.~.
269
Alimentatia trebuie sa fie bogata in proteine - [2entr,!!.,atavorTZacicatriz~2i in y~e, tinand cont Insa de varsta~i greutatea bolnavului. In ceea ce prive~te hidratarea,necesarul de lichide se va completa cu 1,5 - 2 Iia 24 de ore.
.~n masaj__Obiective:
- javorizeaza vascularizatia profunda ~i superficiala- Indeparteaza celulele descuamate $i destupa glandele
sebacee- rehidrateaza pielea (masajcu unguent hidratant sau apa ~i
sapun) .- favorizeaza starea de bine Si confort, Inlatura durerea,
a:nX1etatea~i ajuta la regasirea tOftel ~r energTe'l-.-----In<;iif;ajii: .. - .
...:"pentru toti boinaviiimobilizati care prezinta factori de risc-In momentul schimbarii pozitiei, pe toate regiunile expuse
Principii:- se face intotdeauna Poepielea curata,. dupa ce bolnavul a
lost spalat si i s-a schimbat a$ternutul- se face cu un unguentpe mana goala, in direetia circulatiei
'oeiiitoarcere, de jos in sus, iar la ceafa ~i umeri - invers,de sus In jos, Si circular spre exterior
- se face pe 0 zona mainiare decal sURrafata interesata.;...masajl1t'nu~tfeb(.Ii"esa fie dDreros, potitia oofnavului sa fie
confortabila, iar durata sa de aproximativ 15 minute.Contraindicajii:
- nu ,se face bolnavului cu febra, suferind de cancer, cuinfectii ale plelii sau cu septicemie.
Materiale necesare:- unguentul
Instalarea pacientului:- se Inchid ferestrele, se a$aza bolnavul Intr-o pozi!ie
variabila, In functie de zona Si, in acela$i timp, confortabilapentru asistenta medicala.
• ~~area alternativa de cald $i frig~ se face In loc de masaj
AlimentaUe ~ihidrataree~ia
Folosirea Se pot folosi:nrllfefilll"elor """'-=saltele speciale (eventual, blana de oelie)«<.2m~~men-- --perne aeolverse dimensiuni Si forme (pentru genunchi,tare, nece- ' ''tenaonurrLir;ll;cl1i1e)sarepentnr - colaci de cauciuc~venire~-":- - pentru ungerea pielii, oxid de zinc cu vitamina A+D2i't!!$carelor. . ;--talc pe panza",-_.....--'00::-'_. - _
/FavQrizarea~.----"""-"--vascut!d~
Jiei in zonele..;.---_._--comprimate-_.
[I
-._aspectul cutantL.- zonele de mas j----- ------
268
MIJLOACEIDE PRE VENIRE
- evita imobilizarea-~s:; face la 2 sau 3 ore; la nevoie, mai des- este necesara 0 foie de supraveghere a escarelor, in care senoteazfl: _on ----. ----
-'::"orele de schim are Si pozipa: 14 - DO----16-0LS
-18~ no"20 - OLD
S --- subiective - usturime -durereemne
--- obiective -mctema - plaga(superficial) - ulceratie piele- alingere de ':ulceratie muschiepiderma - ulceratie p€ma la ossau derma(profund)
Stadii ---------------~ Stadiull--~ Stadiulll------_~ Stadiullil
• PRECIZARE:Pe baza notelor acordate (de la lla 3) pentru fiecare criteriu, se poate face
aprecierea riscului in functie de totalu obtinut, care poate varia intre 0 Si 18.o alta grila de evaluare a risculu de escare este grila lui NORTHON (vezi
nBreviar de explorari funclionale $i ingrijiri specialti' ed. a II-a, autor Lucretia
Ti~i{~lt., ....., ""':_"~"
=----~...,.Schimbareadepozifie ~
AsigurareaCOilfOrtU1ui ~imentinereal:)olnavOlul_,ilili~~iii~~ELdeigienLperfecta--_.
'il.....tIII.,.,,*k,III
flj.
t":'..,t"
'.! ..,
"
'I:
"..!~
1>,..1' ..,I ,.
DefinifiePlagile sau ranile = leziuni traumatice, caracterizate prin intreruperea
continuitatii tegumentelor sau a mucoaselor (solutie de continuitate); leziunea pieIHsau a mucoasei poate-fi cu sau tara leziuni tisulare de protunzime.
Criterii declasificare
Obiective:- favorizeaza revascularizatia tisulara, provocand, alternativ,
o vasodilatatie $i 0 vasoconstrictie locala (se'face de malmulte ori).
Indica/ii:- escare stadiul II ~
Pozi/ia bo/navu/ui: \...••.-Gala masaJ --,uateria/enecesare:
- cuburi de gheata $i apa caldaTehnica:
- se aplica compresa cu gheata de mai mLJlteori pe ioculescarei, pentru a obpne 0 vasoconstrictie
- apoi, se Tncalze$te $i se usuca zona prin tamponare, panase obtine 0 vasodilatatie
- se face de 3-4 oriTratament:
a) Local, Tnfunctie de stadiu- pentru stadiuJ I, masaj, unguente, violet de gentiana- pentru stadiul II, cald $i frig, pansament gras (cu
zahar), bioxiteracor..:-pentru stadiullll, pansamente
b) GeneralSe retera la alimentatie, tratamentul cu antibiotice $i al starii
generale.Complica/ii: . ""
- infectii Ibcalecaie plagii- septicemie
[NGRIJIREA PUG/LOR
~~Du{Xl tipu/ df!ac/iune a agentu/ui vu/nerant (agentului traumatic)p/agi/e pot fi:1. mecanice:
- prin taiere ,- prin iniepare, arme albe, insecte etc.- prin contuzii, prin lovire- prin strivire- prin arme de foc ' ,_ prin mU$Catura de animale salbatice, de animale'domes-
tice- prin inu$catura de $arpe, vipera
270
;-.~~~
',';'
2. termice: - cal ura, frig, electricitate3. agenti ioniza ti: radiatii4. agenti chimic : acizi, baze, saruri
Dupa circumstan/e e de producere pot fi:a) accidentale - de munca, de circulatie, casniceb) intentionale suicid, agresiunic) iatrogene - i erventii chirurgicale, injectii, punctii
pupa timpu/ sr;urs.e /a,producf}(e:- recente (sub ore)- vechi - care epa$eSC6 ore de la producere; acestea se
considera pia. i infectateDupa profunzime:
- superficiale; p ofundeDupa straturi/e an tomice interesate - pentru cavitati naturale(abdomen, torace, raniu), pot fi:
- nepenetrante cand nu depa$esC inveli~ul seros- penetrante - se refera la lezarea seroasei parietale
(peritoneu, pi ura, dura mater); plagile penetrante pot fisimple sau p t interesa $i un viscer parenchimatos saucavitar = pe orante (vezi capitolul "Traumatisme"Urgenle med o-chirurgicale - Lucretia Titirca) .
Dupa evo/u/ie pot fl'- necomplicate; omplicate
Plagi/e prin taiere:- au margi~ii!e egulate, limitate, se vindeca repede. Cele
operatorii sunt de obicei, asepticePlagile prin in/epali :
- sunt cele mai recvente $i cele mai in$elatoare, gravitatealor este Tn r ort cu adancimea, sediul $i gradul deinfectare; plag Ie limitate'adanci favorizeaza dezvoltareagermenilor an erobi; plagilor prin Tnteparecu creion chimicIe trebuie aco data 0 atentie deosebita, mai ales cand inplaga, raman fragmente de creion, deoarece substantachimica conti ua sa aclioneze $i sa distruga tesuturile;Tn1epaturilem inii pot produce leziuni inftamatoare. '
- determina pan ritiiP/agi/epr/n contuzi .
- in cazul unor 'contuzii profunde se pot produce leziunidistructive, d ci plagi ale organelor profunde: creier,mU$chi, ficat, plina,rfnichi, intestin etc., fara sa existe 0plaga a pielii
P/agile prin mU$catlra de animate:. - se suprainfect aza cu regularitate; pot fi poarta de intrare
pentru turbare mU$caturile de vipera prodUc fenomenegenerale toxic .
P/agile prin arme cJ, foc:- se caracterize za prin distructii mari, sunt foarte comp/exe
271
I'.IIIIIIIIIIII.'1
.••II'''. ,
v Fig. 56. P/aga asepticaSe-curaja sau dezinfecteaza in
spira/a, de /a interior spre exterior_Germenii din zonele invecinate
sunt astfel indepartaJi.
273
- plaga sa fie protejata de factorii nocivi - termici, infectio$idin mediul Inconjurator
- sa fie asigurat un repaus al regiunii lezateTratamentul local af plagilor sa se faca cu ajutorulpansamentelor{vezi: "Tehn;ca pansamentelor" In Urgen.temed;co-chirurgicale, de Lucretia Titirca) .
Oriee plagci'~~identala seconsid~a~onta~inata cu microbichiar din momentul in care s-a produs. in primele 6 ore de laproduce rea unei plagi, fortele proprii ale organismului combatefectul nociv af microbilor, distrugandu-i (prin diapedeza,fagocitoza). Dad! nu s-a tratat 0 plaga In primele 6 are _ Imicrobii, atat cei aerobi cat $i cei anaerobi, se dezvolta foarte Imull. Piagile netratate In timp uti! devin purulente, se potcomplica cu gangrene gazoase, flegmoane, abcese, septicemii.
De aceea, este necesar un prim ajutor la locul accidentului.Ingrijirile plagilor la locul accidentului sunt descrise la
capitolul "Traumatism' in Urgen.te medlco-chirurgicale _Lucretia Titirca.
Aici, yom mentiona, pe scurt, cateva masuri de prim ajutor:-hemostaza- aplicarea unui pansament protector- transportuf accidentatului la 0 unitate sanitara
- calmarea durerii.,- c"- toaleta locala minutioasa, procedEmdastfel:
- daca plaga este Intr-o regiune cu par, se rade parulfn jurulplagii pana la 0 distantade 6 cm de marginea plagii
- se spala pielea nelezata din jurul plagii eu apa $i sapun,apoi cu ser finologic
-. S8 dezinfecteaza cu. J alcool sau cu tinctura deTc;'d'"= Aienjiet PIeJea dJrijurul
"-I plag;; ~edezJnfecteaza p(in 'badijonare, care Incepe delanga plaga $i se Indepar-teaza de aceasta (Fig. 56).
Se curata, apo;, p/aga curivanol 1%0, c10ramina 4 %0dor activ sau, mai bine, cuapa oxigenata care antre-r;-eaza la suprafata miciicorpi straini prin spuma pecare 0 produce; apaoxigenata are $i actiunehemostatica.IL_
272
Simptome locale:- durerea este variabila ca intensitate, poate ceda spontansau dupa an ialgice; reaparitia cu caracter pulsatil atrageatentia asupr dezvoltarii infectiei
- impotenla tv elionala este partiala sau totala $i are dreptcauza dur rea sau lezarea elementelor musculo-.articulare, 0 a&~3,u nervoase ,~
Semne obiective: .- prezenla un i solulii de continuitate; in plagile mari,a$a-numitele plagi cu mari dilacerari, ..se pot observadistrugeri ma i atat de piele, cat ~i de vase, mU$chi, nervi,fragmente e oase sau diferite organe situate inprofunzime; neori, parti din aceste organe pot sa iasa prinmarginile pia H;aceasta de nu~te evisceraJie.
- hemoragia e e variabila, ca $i abundenta sangerarii, Infunctie de va ul lezat.
Semne generale:- pulsuJ poate fi rapid - tahicardic - In plagi Insotite dehemoragii ex erne sau interne sau de $OCtraumatic.
- tensiunea art riala - daca scade- denota prezenta uneihemoragii sa a unui $OC traumatic
- febra poate avea semnificatia debutului infectiei sauresorbtia uno hematoame
- se poate realiza rin vindecare primara; vindecare secundara,vindecare tertiaraVindecarea pdrrl,ara (.per primam" sau .• per primamintentionem"):
- este Vinde]caa ce se obpnede la Incaput, fara complicatii;este v:inde ea ideala pentru arice p1aga operatorie;vindecarea s produce in 6-8 zile
Vindeearea secv dara ("per secundam~ sau .per secundamintentionem"):•..:-:-)n acest tip qe. Yindecar:.e_~~ intotdeauna pr~n~. . infectia, spre osebire de vindecarea primaraVindecarea ter/iar. ("per te~iam intentionem"):
- se produce a unci cand 0 plaga evolueaza un timp pe Iinia .vindecarii se undare ~ apoi se sutureaza In scopulscurtarii evol tiei
Tratamentul va iaza In functie de niveiuf lei care se acordilasistenta (Iocul ac identului, la dispensar sau la spital).
Indiferent de ni elul la care se intervine, pentru a Ingriji 0plaga in mod core punzator sa cere ca:
- Ingrijirea sa s faca in conditii de asepsie perfecta- sa se asigu e, prin pansament, 0 bljna -absorbtie asecretiilor
Simptomato-logia plagilor
Vindecareaplagilor
Tratamentullocal alplagilor
~t~11',I
iii~~,~(.r~
I'
I
II
II
I
I
I
II
I
'1'"
Plagi prin intepare pu spini vegetali:- spinul trebuie ex1rascomplet, la nevoie, recurgEtndu-sela
incizie chlrurgicala- daca el nu s-a ex~ras,este posibila dezvoltarea unei infecfii
(abces, flegmon)Profilaxia antitetanls este obligatorie.Plagile prin infep re plantara (cl1j,~sarma) favorizeaza
dezvoltarea unor infe tii virulente; se trateaza chirurgical Inservicii de specialitate.
Plagile prin intep tura de insecta (albine, viespi), prininoculare de venin, pr uc fenom~ealergice: prurit, hiperemie,edem local sau. une ri, edem glotic cu crize de sufocare,frisoane, convu1sii,:;>ocanafilactic sau colaps.
Tratamentul este, n general, ~a indicatia medicului (vezilJrgenle.medico-chi rfjicaJe - Lucretia Titirca.
As/tel: Plagile ve hi, infectate, secretante, nesuturate seaseptizeaza prin sp lari cu solutiii antiseptice, pansamentelocale umede cu clo amina ~i rivanol sau solutie de antibioticconform antibiogram i. Pansamentul umed se mai nume~temicroclimat umed ~i e realizeaza intr-o tavila renala sterila, Tncare sa imbiba do a-trei comprese cu solutia indicata.Compresa umE1~~,.J.',.,fi acoperita. cu" ur,,~-,doufi;.cor:npreseuscate, apoi se 'tix aza pansamentul, lie prin Tnfa$urare(bandajare), fie fixan compresa care acopera pansamentul culeucoplast sau cu 9 lifix; piagile vechi se panseaza ~i secontroleaza zilnic.
Foarte importanti Obligatoriu, in ambele cazuri, se faceprofilaXia tetanosufui, conform Ordinului ministrului sanatafii,aprobat cu nr. I.M./67 0 din 02.03.1995 (vezi schema de "Con-duita profilactica $i ter peutica in cazul plagilor tetanigene").
215
F'.
~.,..-
Tipuriparticularede plagi
j~grijj."ea.'llnei plagi
~
~ I r
,,;'
3,000-20:000 U.A.i.DUpA DESENSIBI.LlZARE
NU*
SERJ1£:TEROLOGANTITETANIC
Ag. 57. Plaga septica.Se curii/ii circular, de fa exterior
spre interior, pentru a evitaantrenarea germfmilor din plaga..
VTASAUefT
1 DozA0,5m! LM.
PENICrUNA601J.OOo-1.200.000u.i. SAU .MOLDAMIN SAUERITROMJCINA INDOZE CORESPUN-zATOARE .
TRATAMENT CUANTIBIOTICE
PENICILINA 600.000-12001>00 u.i. SAUMOLDAMIN SAUERITROMIClNA INDOZE CORESPUN-zATOARE
~:..:...
DA
CUR.A.TIREACHIRURGICALA:;>1 ASEPTlZAREApLAGII
3-'DOZ£:' ~xO,5mlI.M.(PRIMAIMEDIATDupARANIRE,IAR URMA.TOARELELA INTERVALDE 14 ZJLE
* Exceptie, cazunle de Politraumatisme grave, cu pierderi masive de sange, ~ipersoanele infectale.HIV, la care se va adminislra LM. in doza unica ser antilelanic (3.000-20.000 U.A.L, in raport cuvarsta ~i riscullelanigen).
V.T.A. = VACCIN TETANIC ABSORBIT; d. T. = BIVACCIN DEFTERO TETANIC TIP ADULT
NEVACCINAr' DA
VACCINATCOMPLETSAUREVACCINAT
STAREA DEIMUNITATE
274
ObservaJie: extragerea corpilor straini din plaga, precum ~iexcizarea ~i indepartarea tesuturilor devitalizate sunt realizatede medic; daca este cazul, va face hemostaza prin legaturavasului ~i sutura plagii; aceste plagi se pot vinqeca .perprimam".
Atenlie! Este interzisa explo-rarea instrumentala oarba a uneiplagi . in afara unui .!'~rviciuchin..irgicalde specialitate.
Plagile vechll Plagile care dep~esc 6 ore dela accident se considera infectate; Iise face acela~i tratament descrismai sus, insa plaga nu se sutureazaprimar.
De reJinut: La plagile septice,pielea din jurullor se curata circular,de la exterior spre interior (Fig. 57/I
MINISTERUL SANATATIIAPROBAT CU NR. LM./6730 din 02.03. 95
CONDUIT A PROFILACTlC/i. $1 TERAPEUTIc/i. iN CAZUL PUGILORTETANIGENE
.';
Factorii care influen~eaza satisfacereanevoii
277
- EmoJii/e $i anxietatea pot provoca la individ utilizareamecanismelor de aparare ce permit conservarea integritatii fatade agresiuni de ordin psihologic- Stresul - fiecare stare de stres poate influenta adaptareaindividului la toate formele de agresiune stimulate demecanismele de aparare
~ Sa/ubritatea 'mediu/ui " , '1-~"
Un mediu sanalos este esential persoanelor pentru un trai farapericole.Sunt necesare urmatoarele conditii:- temperatura ambianta 18,3° - 25° C- umiditatea mtre 30%-60%- lumina - nid prea Intunecoasa, nici prea luminoasa- zgomot - a carui intensitatesa nu depageasca 120 decibeli
. - mediul ambiant sa contina un minim de microorganisme,produse chimice, fum- condiN de securifate (precautie atunci cand se folosescaparate, obiecte care ar fi surse de accident)- Rol social. in functie de exigentele locului de munca $i alemuncii lor, indivizii trebuie sa utilizeze masuri de protectieImpotriva tuturor perico/elor.Astfel, salariatii trebuie sa aiba un mediu inconjurator $i conditiide munca care sa Ie permita satisfacerea nevoilor de munca; ceicu un post cu responsabilitati trebuie sa foloseasca perioada G!flbcdestindere pentru a preveni stresul 9i surmenajul.- Organizarea socia/a. Societatea prevede masuri legale caretrebuie luate pentru protectia individului contra perico!elor; intoate societatile sunt /egiferate masuri de prevenire aaccidentelor, de prevenire a imbo!navirilor; In p!us,societatease ocupa $i de bunul mers a/ individului pe parcursuf ani/or deviata, prin masurile de proteetie ~i de asigurari sociale.Aceste masuri vizeaza: prevenirea imbolnavirilor $i mentinereastarii de saniitate-, folosind un evantai multiplu de metoda de,~uc~ie.)!Jformatii, publicitateetc. ., = , ,_,-,~'-...',- Clima. In functie de c1ima, individul Lttilizeaza rne-tode deautoaparare fata de conditiile nefavorabile c1imatice,ln locuintasau in locurile colective. '- Religia. Practicarea unor religii este 0 preocupare ideologicace permite individului sa-$i mentina securitatea psihologica.- Cultura. Masurile de protectie contra pericolelor sunt variate infunctie de cultura, ele sunt reliefate In traditii, fiind masuri socio-economice ale unei societati.- EducaJia. Parintii informeaza copilul In ceea ce prive$temasurile de securita:te ce trebuie luate in lunga perioada decre~tere; $coala se ocupa de educatia copiilor, adultulsocialmente este obligat sa cunoasca posibilele pericole pentrua stabili masurile de prevenire pe care sa Ie apliee.
Factorisociolbgici
i._,.
i;-' Factoripsihologici
I
I'
~1'~.,..
76
- VarstaPersoana adulta are bilitatea de a se protejaAre cunQ9tinte despr sine 9i dezvoltarea sas.CqpiJiJl pemepe . nsltJ.,•.,pericolutui 9i In fUr:!9!!ede_ri.tfQ9J'-Jdezvoltarii sale mintal ,descopera putin celte'putin autoprOte<::tiqcontra pericolelor, pa a la varsta adulta- PersoaneJe In vars • prezinta diminuarea funcjiilor senzoriale9i motorii ~i,In conse inta, trebuie sa-9i ia masuri particulare deautoaparare
- Mecanismu/ de aut aparare. Individul posedamecanisme deautoaparare Innascu e (exempiu: termoreglar~~) sa:ui~su~itede-a lungul experient i sale; rezistenta la Imbolnaviri eSIe datade protectia sa imuni ara naturala sau dobfmdita, prin crearea -de anticorpi specifici In urma unor imbolnaviri infectioase sauprin vaccinare.
Defini~ie:
Factoribiologici
• V;a}a 'omulu; este un razbo; .impotriva rauta};; omulu;, •
(Gracian)
9. NEVOIA DE A IEVITA PERICOLELE
Nevoia de a evita pericolele estel 0 necesitate a fiintei umane pentru a fiprotejata contra tuturor agresiunilor interne sau externe, pentru mentinereaintegritatii sale fizice ~i psihice.
I. Independents i, satisfacerea nello;;Viata oricarui individ poate fi ameninlata la un moment dat de osuferinta brusca,
care II va aduce Intr-o situatie critidi.De-a lungul vietii, oamenii sunt cohtinuu asaltati de stimuli veniti din mediul
inconjurator 9i anturaj.Organismul uman este protejat c-on~aagresiunilor de toate felurile (agenti fizici,
chimici, microbieni sau din alte moti e), pentru ca poseda numeroase mediinaturale ca: parul la nivelul orificiilor, cretiile pielii, ca obstacole de penetrare aagenti10rexterni.
:r"" EI este capabil isaJ$i mentina in~egritatea prin mecanismele naturale de •autoaparare. '
I'
I
I
I
I
IIII
II
I
1..,--,--
I
Interven~iileasistentei pentru men~nerea independen~ei
Pentru mentinerea unui mediu sanatos:- educa pacientul pentru evitarea poluarii atmosferei cu praf, tncarditura
microblana prin ~tergerea umeda a mobilierului ~iaerisirea incaperilor- indeparteaza sursele cu miros dezagreabil ' .- participa la programe de propaganda ~i control, de educatie a populatiei
pentru mentinerea unui mediu sanatos, in comunitate, unitati de invatamantPentru prevenirea accidemelor: '., ',.. .,- ,""',
-face edueatie pentru prevenirea accidentelor, verifica dadl sunt ,respectatenormele de securitate a muncii, normele ergonomice in unitatile cu activitati cu risede accidente
_ exploreaza pericofele reale ~i cele potentiale la locul demunca;;i la domiciliuPentru prevenirea infectiilor:
_ supravegheaza daca sunt respectate :normele de igiena,salubritate,dezinfectie, dezinsectie, deratizare ;;i circuitele functionale '
_ asigura implicarea popu1atiei in aplicarea programelor pentru mentinerea ~ipromovarea sanatatii " ,,' ,
_ supravegheaza starea de sanatate a populatiei ~colare' prin controaleperiodice; face controale periodice persoanelor cu risc crescut la infectie
- organizeaza - efectueaza imunizarile obligatorii
278
II
II
I
I
I
I
I
I
'.I~'
TII,.... (~
tJI. .•....;:"-.
vezi anexele 2 ~i 3
Insuficienlii intrinsecii- deficit senzorial- Iipsa de sensibilitate- atectare tizicaDezechilibru- durere- dezechilibru meti:iboli- dezechilibru electrolitiSurmenaj- saturatie senzoro-per~eptuaUi
- tulburari de gandire.'- anxietate- stres- pierdere - separatie- pierderea rmaginli coiborafe- situape de criza
- insalubritatea mediulu- poluare- conditii deficitare de niunca (absenta masurilor de protecfie)- Iipsa amenajarilor sanjtare- saracie - promiscuitat
- insuficienta cunoa~t~re de sine, a altora ~i a mediuluiinconjurator
II. Dependenta in Isatisfacerea neva;;
Sursele de dificultate sunt ~omunecelor doua problemede dep.nden~a
: ",.
Surse deordin fizic
Cand nevo,ia de a evita pericolele ~u este satisfacuta, pot surveni mai multe< probleme.
1. Vulnerabilitatea fa.ade pericole2. Afectarea fizica Si psihica -3. Anxietate4. Durere5. Stine" depre-sfva .6. Pierderea stimei de sine7. Pierderea imaginii de sine8. Pierdere, separare9. Frica
lipsa •cunoasterii
;,i"'7
Manifestari de independen~a
Masuri de pre venire a:- accidentelor- infectiilor- bolilor- agresiunilor, agentilor fizici (mecanici, termici), chimici (arsurichimice, intoxicatii), agresori umani, animale ~i autoagresiuni'(mutifari,'suicid) ""'F"
Stare de Iini~te a individului care se simte la adapost de toatepericolele.Individul poate realiza control liber asupra mediului inconjurator.Masuri- metodede destindere, de relaxare ~ide control al emoliilor;- utilizarea mecanismelor de aparare in diferite situalii;- raspuns eficace ~i adaptat la agent stresant;- practicarea unui obicei, crez, religie
Mediu sanatos:- salubritatea mediului- calitatea ~i umiditatea aerului 30%-60%- temperatura ambianta intre 18,3°,25° C- fara poluare fonica, chimica, microbiana- mediu de siguranta- masuri de protectie sociala'.,.
Securitateasociologica
Securitateapsihologica
Securitateafizica
,-
t
IiMI'
Prezentam in continuare doua probleme: - l!1terven~iileasistentei -
;-.asigura conqiliil~, de m-,ediuad~cyate, pentrua, evita p~ric.oleJeprin accidEmtare . .- amplaseaza pacientul in salon in functie de starea, afectiunea$i receptivitatea sa- ia masuri sparite de evitare a transmiterii infectiilor in cazulimbolnavirilor cu boli transmisibile - prin izolarea pacientilor,respectarea circuitelor, masuri de igiena spitaliceasca (conditiide cazare, microclimat, alimentatie, aprovizionare cu apa,indepartarea reziduurilor, sterilizare, curatenie, dezinfectie)- urmare$te $i apreciaza corect potentialul infectios al pa-cientului, receptivitatea sa $i aplica masurile de izolare asurselor de infectie- alege procedurile de investigatie $i tratament cu risc minim deinfectie- informeaza ;oi stabile$te impreuna cu pacientul planul de re-
o cuperare a' s'ta:i'iide sanatate $i cre$tere a rezistentei orga-nismului, efectueaza imunizarile specifice $i nespecificenecesare
INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
Pacient cu vulnerabilitate fala de peri cole
OBIECTIVE
Pacieot~~'i .beneficiezede un mediude siguranJafaraaccidente $iinfecJii
Pacientulsa,fie echilibratpsihic
- favorizeaza adaptarea persoanei la noul mediu- creeaza un mediu optim pentru ca pacientul sa~$i poataexprima emotiile, nevoile .
- ajuta pacientul sa-$i recunoasca anxietatea ).- f,!r'1tzfta~?mijloace de cOl]-lunj~re ~d_ecvate .s..tariipacienwJui;fumiz:e?za infoimi3.tiilede care are neVoie- furnizeaza explicafii clare $i deschise asupra i'ngrijirilorprogramate- invata pacientul tehnici de relaxare- face masaj al spatelui, mainilor $i picioarelor- incurajeaza pacientulla lectura, activitati etc., pentru a inlaturastarea de anxietate- asigura legatura pacientului cu familia prin vizite frecvente- invala familia pentrua ingriji pacientul. cu boli psihice,degenerative, daca este necesar, in vederea reintegrarii safe Il Isociale . I
281
III
Manifestari de dependen~a
280
- Neatenpa poate fi responsabila de accidente rutiere, demunca sau alli age itraumatici, fizici, chimid . ,.- Tegumentele pot i lezate prin contact prelungit cu substanteiritante, corozive, in ipsa echipamentului de proteqie- Aparilia de leziuni a nivelul spatiilor interdigitale, plici datarateumezelii, caldurii, i bracaminte neadecvata
- Deshidratarea, ed malierea predispuri tegumentele la lazare.
- Neingrijirea core~punzatoare a acestor infectii poate dacomplicalii mai m~ri (pulmonare, cardiace, ale sistemuluinervos, septicemie)~_
- Comportamentul ~ate fi modifi.:at cu tendinta spre depresiesau agresivitate in f arte multe boli psihice;bolnavul poate aveatentativa de sinucid re sau poate deveni agresiv fala de ceidin jur.In unele forme inst~bile in cadrul unor psihopatii, bolnavii potface acte antisocial - incel'ldieri.In alte cazuri; bol avii pot face actiuni impulsive - crima,automutilare, sinuci
Imbolnavirile fre vente favorizeaza scaderea rezistenteiorganismultJi de au aparare- Fatigabflitate - sla ire fizicai adinamie, lipsa de forta.- Surmenaj - fatig bilitatea excesiva care influenteaza orga-nismul; apar.ein ur unui exces de efort flZic, psihic - mundi
"extehuai'ita "c ~...""'"
1. Vulnerabilitat:ea fa1:a de pericole
PredispoziJjela infecfii:gripaabces etc.
Comporta-mentdepresiv $iagresiv
Predispoziliela accidente:raniricaderi
PredispoziJiela:imbolnavirifrecvente,fatigabifitate,surmenaj"
Susceptibilitatea individului de a fi rfectata integritatea sa f.iZica.$i psihica. .Pericolul de infectii, accidente, bo i este mare la organismele slabite, obosite,
surmenate .. "";i~ ".' . '7. '~-'
~.:4-_
III
~
Iw
i
I
i
•,
II
III
Manifestari de dependen1=a
2. Alterarea integrita1=iifizice sau psihiceori amandoua; efectul unei boli
sau al unui stres, la nivel fizic sau psihic
Semne ..... Se;t';;Nileleinflamatiei: - .- ~ .- --
inflamatorii - durere-ro~eata locala a regiunii respective-tumefaqie (marirea in volum)- limitarea mi~carilor segmentului afectat- caldura locala .
Semne de - agitatieinsecuritate - iritatiepsihologica - agresivitate
- neincredere- frica- idei de sinucidere
I.
I
I
I
I
I
I
II
I
II
I
-I-I
aerisirea incaperilor0'-.. - o;.;:.""-~ ~
Masuri
verificarea instalaliilorde incalzire dinlocuinte, ~coli, spitale,instituFi
folosirea instalatiilorde eonditionare a ae-rului, pentru a reduceumiditatea
co.".secinJelea1cJiunii
ra, umiditatea, radiatiilechimice - 02,substantele naturale sau
sintetizat de ombacterii, irusuri, paraziti, fungirezulta di interrelatiile dintre oameniapa, aer I, solulimbraca intea, locuinta, alimentatiaau actiun favorabila asupra mentinerii ~i intaririisanatatiiducJ;l pr~ducerea de boli, la alterarea starii desan~tate
fizici .chimiei
patogeni
biologicisocialinatUraii. artificialisanogeni
CONSECINTELE ASUPRA ORGANISMULUIPRIN ACTIUNEA UNOR FACTORI PATOGENI
~ creseuta
- scaderea con- hipo e, tulburan.,. ",,-c~ntratiei.dg Q2 .sen riede,motom,
. con Isii, moarte~ prezenta CO in hipox e, crize angi-aerul inspjrat noas ,cefalee,
dispn e, pierdereacuno tintei, moartescad rea evapo-rarii ei prin piele
- erescuta, a50- Isenz tie de discon-ciata cu cre~terea fort p in 'expuneretemperaturii prelu gita, poate
apare $ocul termie
Factorul. e9_p.logic
Dupa naturalor
DupaprovenienJaDupainfluenJaasupra stariide satJatate
Tehnici de evaluar $i ingrijiriasociatenevoiide a e ita pericolele
Factorii e mediuSanatatea, ca ~i boala, recunoa~te 0 serie de factori care 0 determina ~i pot fi
considerati factori etiologici ai sanatatii. i se pot grupa in factori interni $i factoriexterni. Dil) il1t.E'Jrelati.afactorilor interni a celor e.xtE:!rnisepoa_te rn~ntinE!staT!~ade sanatate "'s1tt! se' poate de"cla;-f~a.st rea" de boala, rolul hotarator revenindfactorilor ecologici.
Factorii externi care actioneaza asup organismului se mai numesc factor; demediu sau factori ecologici..
CLASIFICAREA FAC ORILOR ECOLOGICI
Aerul
Umiditatea
• Ecologia - ~tiinta care se ocupa de re'atf'e dintre organisme ~imediul de viala
28Iil
- Interven1=-iileasistentei -
282
INTERVENTilLE ASIST-EtnE1, AUTONOME~I DELEGATE
- ajuta ~i supline~te pacientul in satisfacerea nevoilor-orga-nismului- determina pacientul sa participe la luarea deciziilor privindingrijirile- administreaza tratament medicamentosantiinflamator,antiinfectios - i i -
- aplicamasurile de prevenire a complicatiilor septice-'"7 fojgse$te ;.metQ.dftderelaxare pa;;iva;"pe e.x.emp!l,I,J~api~muz;icala, masaj
- asigura un mediu de protectie psihica adecvat starii de boalaa pacientului, prin inlaturarea excitantilor psihici - aplica tehnicide psihoterapie adecvate- asigura conditiile de mediu adecvate (camera izolata, aerisita,temperatura adecvata, semiobscuritate)- incurajeaza pacientul sa comunice cu cei din jur, sa-~i exprimeemotiiie, nevoile, frica, opiniile- invata pacientul sa foloseasca. mijloacele de autoaparare(pentru persoanele cu rise sporit la pericol)
-.J
Pacient cu alterarea integritatii f.izice ~i psihice
Pacientul sabeneficiezede siguranlapsihologica,pentruinlaturareastarii deanxietate
OBIECTIVE
Pacientulsa-$isatisfacanevoileinfunctie destarea desanatate ~ik~radulde, dependenla
IIi:Lr".'1:,!.,l:.:":
,;1
_"."''''"''''''''''''~.''"':''"
Temperatura - crescuta ir solatie, arsuri evitarea expunerii pre,lungite la soare
- scazuta h potermie, dege- incalzirea optima ar turi, risc crescut locuintelor, locurilor dep~ntru copii $i per- munca, spitalelors~an~IA var~tnice ' ..
"C, ',.", " ', '. . ,~ - ,-
Luminozitatea -diminuata f(~tor de risc pen- asigurarea iluminatuluit ~ eaderi, in cazul public, al locuintelorp~rsoanelor varst-nce
Zgomotul - cre$terea inten- tl Iburari ale auzului de ordin urbanistic; desitati1$i a timpului o oseala, insom- ordin educativede actiune ne, H.TA
Alhnentatia - reducerea pro- n asigura nevaile verificarea calitatii1einelor, lipidelor, n Jtritive ale orga- alimentelor,glucidelor n smului - avitami- pastrarea Tnconditii- poluata chimic nne, hipoprotei- igienice, Tnfrig1dere,
, - contaminata cu n3mie congelatoaregermeni patolo- ir toxicatii acute sau spalarea fructe!or,
,. gici c on~e,tulburari zarzavaturilor,g'lstrointestinale, preilffsrarea igienica aboli infectioase alimentelor
Apa -lipsa iod gU$a endemica asigurarea conditiilor-Iipsa i1uor cadi dentare de potabilitate a apei,- poluare chimica if toxicatii acute" fiemerea ei- contaminare cu c onicegermeni micro- epidemii hidricebien.i ....
to.colnfa' , -lirnf n anifestari alergic-e,"aslgurarea condittilor --c"- igrasie boli reumatismale; . igienice '$1de confort- aglomerari accidente, caderi, din constructia locuintei- improvizalii in e ectrocutare, arsuri
instalatif ri~c crescut pentru- suprafatcl redu- v 3.rstnici,copiisa Ii )sa confortului so-
leal
Factorii - bacterie bbli infecto-conta- ventilajie, curatenie,biologici - virusuri 9 oase sau parazi- indepMarea rezidu-
- parazili t re, cu poarta de urilor, dezinfectie, dez-- fungi ir trare respiratorie, inseclie, deratizare,
d gestiva, cutanaia sterilizare,
284
Mediul securizant !ji de protec~ie
Mediul securizant este mediul care reduce la minimum riscurile de ranire,accidente, infectii, reaetii nedorite la tratament, asigura intimitatea pacientuluLMediul terapeutic de protectie are rolul de a crea 0 ambianta placuta, care areactiune favorabila asupra sistemului nervos central $i izoleaza pacientul deconditiile negative ale mediului, ~~!bil suprasoliCita[]Vsau epui?ant ai, scoartei
, cerebrale, ' ,
Caracteristicile Efectele asigurarii unui mediumediului securizant securizant
- nevoHe umane pot fi Tnspital:satisfacute -, reducerea duratei de spitalizare- riscurile fizice, - diminuarea frecventei accidentelorchimice sunt diminuate asociate tratamentului ~i riscului de urmari- riscurile de transmitere judiciare
ja agentilor patogeni $iparazitari -reducerea numaruluide i'mbolnavirisunt minime profesionale- masurile de igiena sunt - scaderea costului global al serviciilor derespectate sanatate- poluarea este minima la domieiliu:
- reducerea riscului de accidente $i Tmbol-.,'. naviri, de apelare la serviciile de sanatate
;- promovarea saQ.,atatii~,' -
Asigurarea mediului terapeutie de proteelie presup1Jne:-crearea unei ambiante placute in spital- holuri, coridoare, saloane aranjate cu
flori, curate- inlaturarea exei1anli1orauditivi, vizua1i,olfactivi- pregatirea psihiea a pacientului inaintea efectuarii oriearei tehnici de nursing- asigurarea odihnei pasive $i active a pacientului- prezenta permanenta a asistentei Tnpreajma pacientului
,,,,-,.atitudine:a>€lebunavointa,solicitudine,rasj:x:lflSj3fOmpt la ehemarea paGientului$i famifiei acestuia.""
Masuri in vederea asigurarii mediului securizantpentru pacientul spitalizat
CONSTRUCTIA $1 FUNCTIONAREA SPITALELOR
Spitalele se eonstruiese in zone nepoluate, in sistem monobloc sau pavilionar,ferite .de zgomot, ineonjurate de zone verzi, in afara centrului ora$ului, dar cumijloace de transport $i comunicare cu ora$ul; functionalitatea lor asigura conditiisuperioare de igiena,
Spitalele au Tneomponenla:1. serviciu de primire - loc de prelucrare sanitara a pacientului (baie,
deparazitare, imbraeare cu eehipament de spital) $i a hainelor sale
285
ente impermeabile, marcate cu diferite c lori; fiecare spital este dotat cu crematoriupentru de$eurile (reziduurile) considerate infectate; transportul acestora in spital seface cu Iifturi destinate special;
- reziduurife lichide se indeparteaza rin releaua de canalizare;- resturile de alimente provenite de fa pacienli se indeparteaza dupa ce au fost
fierte, pentru a distruge eventualii germe i patogeni;- recipientele, containerele colectoare de reziduuri se spala $i se dezinfecteaza
dupa folosire;- de$eurile reciclabile $i curate .~.. "':i.iii, fUme radiologic£<,ambalaje; mase
plastice, de~euri metalice - se aduna in ontainere speciale.
.;~
III"
I'IIII
II
cry'
·[~re~eijireainft;!ctn~er.i6t;r~I~Risijll~~j;~J~.~~p;"-~~~~~"'"
£<;.,.--".
DefiniJie:Infectiile intraspitalice$ti - sau infecliiJe nosocorniale -sunt imbolnaviri de natura
infeclioasa, manifeste clinic, eontractate n spital $i care apar in timpul spitalizariisau dupa externare.
La aceste infectii, care apar la pers anele asistate, se adauga $i infectiilecontractate de. personalul medical, in ti ul acordarii lrigrijirilor. Ele se Impart indoua mari categorii:
- bali transmisibile, contractate in spit f ~i determinate de germeni patogeni;- infectii cu germeni .conditionat pat eni", care apar la grupuri cu rezistenfa
scazuta la infeqie (nou-nasculi, varstnici, olnavi cu bolicronice, bolnavi cu defecteimune), la cei expu$i unor proceduri medi o-chirurgicaJe precum punet;i, examinariendoscopice, perfuzii, transfuzii, dializa; a e$ti germeni care, In mod obi$nuit, suntnepatogeni, condilioneaza factorii enu erali, determinand infecfij locale saug~nera:le. _ .•.•
Pentru prevenirea infecpilor Intraspitali e~ti, masurile care' se'iau tin seama deetiopatogenia, frecvenla $i gravitatea or, cat $1 de particularita!ile clinico~epidemiologice.
Transmiterea infectiei de la 0 persoan. la alta este un proces in lant. Aeest lantcompor':tf'$aSeYerigi, conform schemel at turate. Fiec;areetapa a lanfului depindede succesulreali:iarii etapei precedema aca se reu$e$te sa se rupa acest lant,boala nu se mai propaga. Soliditatea lant lui depinde de soliditatea verigilor sale.
Prezentam cateva masuri ce deter ina intreruperea lanlului procesuluiintectios, actionand asupra verigilor sale.,.
Miisuri de preve ire' a irifec~iIIor .
CIRCUITELE FUNCT/o !,4LEALE SP/TALULUI
Circuitul funclional reprezinta sensul de drculalie, in interiorul unitalilor sanitare,ale unor materiale $i instrumente:
- circuitul septic este sensul de circu ~e care fndica introducerea germenilorpatogeni generatori de infeclii, in interiorul unitalii sanitare
- circuitul aseptic este sensul de cire lalie care asigura conditii de protecfieimRotriva infecliilor, in interiorul unei unital sanitare. .
In interiorul spitalului, seimpune respe area urmatoarelor eircuite funclionale:- circuitul de intrare ~i ie~ire al per onalului- circuitul de primire a bolnavului i spital- circuitullenjeriei
(dezinfec!ie, deparazitare, pastrare); -Ioc de intfllnire a pacienlilor cu diferiteaf~c!iuni! ceea <?eJmpu,:!e~vitarea ra~p~n<;firiiinfec~ii1or,prin servicii proprii depnmlre In sectille pedlatne, obstetnca-glnecologre; seclia boli infeclioase(amplasata intr-o construclie separata) dispune, in cadrul serviciului deprimire, de un serviciu de triaj;
2. sec/ia cu paturi - unitate funclionala de baza a spitalului care cuprinde25-100 de paturi- in spitalele monobloc, la nivelurile inferioare, sunt amplasate secliile de
chirurgie.,,,pbstetrica, ortopedie, uro!og~ {in secliile <;Ie opstetricasediferenliaza unitati de ingrijire pentru na$teri fiziologice $i patologicepentru nou-nasculi); . '
- in secliHe de pediatrie se diferenliaza unitali de ingrijire pentru copii dediferite varste $i pentru mame;
- sa/onu/, locul de ingrijire a pacientului:- orientat de preferinta spre sud, sud-est, sud-vest, pentru a fi insorit;- de preferat, cu numar redus de paturi;- cu mobilier redus, U$or de intretinut, estetic;- perelii vopsiti in culari pastelate, lavabili;-iluminare naturala buna, artifidala difuza, indirecta sau semidirecta;- dotat cu apa curenta;- temperatura: 18-20°C, ziua; 16°C, noaptea, pentru adulp;
2Q-22°C,pentru copiii mici, $i22-24°C pentru sugari;
- ventilatie U$or reglabila prin ferestre;- suprafala $i cubaj de aer pentru 0 persoana, in funclie de specificul
secliei $i numarul de paturi din salon (6-12 m2/persoana); "3. seiViciile de diagnostic $i tratament - prin dotarea de care dispu~1~curteazii
timpul de spitalizare; este necesara planificarea padenlilor pe ore, pentru a evitaintalnirea pacienlilor din diferite seclii $i a$teptarea pentru examinare;
4. anexele gospodare$ti au 0 mare importanta in asigurarea condiliilorsuperioare de igiena: .,,{,'
- blocul alimentar asigura circuitul igienic al alimenteloi', circuital fiind astfeldirijat incat in nici un moment sa nu se Intalneasca alimentele brute cu celesemipreparate sau finite;
- pregatirea alimentatiei sugarului se face in bucatariile de lapte;- spalatoria asigura circuituligienic allenjeriei din spital; in seqia de spital, se
pastreazanuhiarlenjenacLimta; cea murdara 'seifansporta'l~'S'pafa.tOfie, in sad"impertPeabili; aid, lenjena contaminata cu secrelii, excretii sau prcivenind dinsecliile de bali infecto-contagioase se dezinfecteaza $i, apoi, se spala mecanic;lenjeriacurata ~i cea murdara se pastreaza in incaperi separate.
• Alimentarea cu apa a spitalelor - apa distribuita trebuie sa inc;leplineascacondijiile de potabilitate ,
- sa fie distribuita in mod continuu, pentru a 'asigura necesitatiJe de igiena apacienlilor $i personaiului, cat $i menlinerea curaleniei in c1adire $i lagrupurilesanitare.• fndepartarea reziduurilor $i de$eurilor:
_ reziduunle solide, colectate din saloane, cabinete, sali de pansamente, opera-!ii, sali de na~tere se indeparteaza dupa fiecare interven!ie; se colecteaza in recipi-
286
~
r
--.. Sensul de propagare a infecliei
289
- J~~inte$i dupa contactul cu un padent sau unobieet cu cares~JtlfJru~paoentuf """'.. .... . , .' ~o. .~. ,c ,:c._:- tnatntea fblosirii materialuLui steril- mamtea InterventiilOrasupra corpului pacientului (injectii,penuZll, alimentatie)- dupa atingerea unej parti a corpului, posibil contaminata cumicrobi=aupamanuirea secretiilor si excretiilor pacientului (urina,fecale, sange). . -- du a scoaterea manu~i1orde iucru-las ar~ltul programu ui de munca~ se folose$te apa CUrenta,sapunul, periuta; spalarea dureaza003.minute, se face pe toate suprafetele mainilor, inclusi~spapile interdigitale ..:...uscarea mElinfise face cu prosep de unica fo!osinta sau, depreferat, cu aer card cd hartie absorbanta
Indicatii
- circuitul alimentelor ~i veselei- circuitul instrumentelor ~imaterialelor- circuitul vizitatorilor.
Circuitele septice trebuie sa fie separate de cele aseptice.
CURATENIA
CiJratenia repreiihta indepartarea tbtaJa a prafului,a riltfraariei' ~i a produsel~rstralne.~ ,A.c~astaeste etapaobli~orie inainteaaplicarii metodelorde dezinfectie$i sterilizare.
a) In intretinerea general~ a incaperilor (saloane, cabinete, grupuri sanitare, bai;sali de pansamente, sali de operatie), curat~mia se face zilnic ~i consta din:
-curatarea patului, a saltelei, a pernei, a mobilierului, a peretilor, a chiuvetei-materiale folosite - carpe, galeti,detergenti, spalator de podele-:-se incepe cu spatiile curate- se face zilnic ~i ori de dUe ori este nevoie.
b) C~ratenia pacientului cbnsta in baiafacuta in mod regulat cu apa, sapun,spalarea parului, schimbarea lenjeriei.
c) Curatenia personalului sanitar presupune spalarea mainilor ~i curatareaechipamentului de protectie.
'rl.
.SpALAREA MAINILORt """'-_~.,.~
Spalarea mainilQr este cea mai importanta procedura pentru prevenirtEl;;infeclii!br intraspitalice$ti, pentru camana este principal a cale de transmitere.
Tipuri de spa/are a mainilor:a) spalarea igienica de bazab) spalarea pentru decontaminarec) spalarea chirurgicala - mai putin i.Jtilizatade asistenta.
a) Spalarea igienica a mainilor
Tehnicade spalarea mainilor
..
dezinfec-~acAi-mica
a produ-
~
selor.' bi~IO~ice
rncme-rareapro-
duselorbiologice
..•.~
\
\.Iecale
\
sange
ecretii• diverse 5 .
irat• aeru\ exp
~.- .'.\ C'!fiIE'I1:t,q,'~tY
"bacterii
EPIDEMIOLOGIC AL INFECTIEI
~
'ZOlarea bolnavilor .11_ respectareacircuitelor functionale
_ V_d_i_n_s_pi_ta_'_.......,:i.4!;(J :~)\H~E~l~FE;~:f.!F'<
'.pacien~ul .• personalul. . medical
• alimentel • echipamentulde lucru
'lichidelecontaminate
\ .:;:~~'~... ,~
igienapersonalului,a echipamen-tului de protectie
Izolareapersoanelorcu rezistenta {.scazutaCaJirea ~organismului "Tratarea ..-1'(bolii "-a/
I
Vaccinare w::>
utUiza-rea Iteh- ~. dige5\i'la
nieiloraseplice " cutar'a\a
c> Masuri care intrerup lanful proc~sulul infeclios aclionand asupra verigilor lanJului
288
.~
.. ~
_. \." a~_~, ~,_.
I'11~ik'II~t:
290
II
I
I
II
I
I
I
I
II
I
Chimice:• substantecu actiuneoxidanta:-<~Ioros - ~tergere . avimentul • peretii - solutie 20 g%o(25% Cla"Ctiv) Cl faianta, uleiati (O,s:goJoC::-eFaCti\'f)-
- amestec cu . r9du~~lePCitolpgi<,;e.-'---suspensie 200.',-.- • 'prodds~le .-'- (s uta, urina, fecale) g%o(5 g% CI activ)-spalare, . V.C. - solutie .4D~~Qg%o~tergere (1-=1-;25g°70-CI"iCtiv)- submerjare2 ore • r losca, urinarul - solutie40 g%o(1 g%(dupa spalare) .( Iitele CIactiv) 1 volumsolu-
lie pentru1 volumobrect
- subme~are2 ore ./ njeria alba -:~ie1 0-15 g%o(0,25-0,37g% CI ac-tiv) supernatantul sefolose~te
,
c o v
~tergere .p avimentul - solufie 20 g%o(25% CI activ) • I eretii cu faianta, (0,5 g% CI activ)
• UIE iati
....:. lir,. - :;;tergere '-. c iuvete - solutie 10 g%o• b i (0,25 g% CI activ)
.•:: i 'J:, .c dite~\:':-~tergere • n u~amale din cau- - solutie 5 g%ospalare ciu (0,25 g% CI activ)
• j~carii din materialpIa tic
- submerjare • te mometre - solutie 5 g%o~. ".,;;;....; _. dupa spa/are •••' , ~ ' ,0 ~ .. •... (O,125 g% CI aotiv)=
- spalare • pi~gile ..:.solutie 4 g%o -
(O,100g% CI activ)
- Javel - solid - submerjare • VE sela solutia de lucru:3,5g/tableta • Ie~jeria 1-2 tablete la 10 !itri.
de apa- pulberizare pe • pcviment 1 tableta, elibereazasuprafete • suprafete mese 1,5 9 clor activ• pEreti.fa tani• pi~cine
29~Ii
'-I.. ,..
~,. ~_d
(DE2TNf;ECTlA7~:ae~'
b) Spa/area pentru decontaminare _
Mijroace Procedee de Ce se dezinfecteazaforosite aplicare -
Mecanice - spalare cu apa .Ienjeria:;;isapun • tegumentele pacientului
-'i
_. ~~.~":' • mainil~ personalului
- indepartarea • suprafetele meselorprafului (~tergere • patul , '.
eu carpa umezrra • noptierele ~i alt mobiliersau aspirare) • masa de operatie
• pardoseala
Rzice - radiatiile • suprafelele: masa de operatie, de pan-ultraviolete samente, patul
:::..,= •. ...... ~..:. .. . ~aeru,J~n i~ri ~..~ .•....
'- dlrdura uscata • lenjeria de pat ~i corp prin ca/care cu fieru!- . .-~InCInS• de~eurile: de pansamente, produseleanatomopatologice, obiectele de unica
1- cloldu," umeda
folosinla (seringi, perfuzoare) prill incinerarein cuptoare speciale
• lenjeria, vesela, tacamurile prin jierbere 30de minute din momentul inceperii fierberii• hainele, salterele, pernele Cll '(apori de apa
.'. _. sub presiune
DefinilieDezinfectia reprezinta distrugerea agentilor patogeni (virusuri, bacterii,
protozoare, fungi) sau conditionat patogeni, de pe tegumente:;;i obiecte din mediulextern. .
Indicafii - se face dupa ingrijirea pacientului cu boli infectioase- aiJj5a contactul cu material infectat (urina, fecale, sange, sputasau alte secretll) .- dupa activitali de curatare a instrumentelor (e bine sa sefoloseasca manu~l)
Tehnica de - se executa spalarea de fond a mainii cu apa, sapun, ~eriul~ ~i)spaJare .. se usuca;, apOI,;sa ?plica 2 x 5ml soll:.flieoezlI:lfectanta a COO) .
aupa care nu se mai usuca mana - __ •- de~~ia maiRilGf---tl:@hlliefacuta de personalur medical, devizita ori 9i de paeienti
rl1I,IIIIIIIIIIII
"' 'C"'_~" ""'"
"
-apa - spalare .llagile - solutie3% (prepa,oxigenata rata din perhidrol
30%)
- perman- - spalare. . lagile . - solutie 1 g/10 000ganatul de • lucoaselepotasiu
.~•... ;J~!
• substante,. ....... . - ,.
, care produchidroliza:- soda - spalare ., esela - solutie 1-2 g%de rufe $tergere • tacamurile
• (u$umeaua
• substanlecare produccoagulareaproteinelor:- aleooJul - badijonare, • egumentele -ateooI70°
$tergere • uprafata mesei deo~eratie• I:tmpa scialitiea
• saruri ale'metalelorgrele:
niJ~oasele -1 g/5000- oxicianura - spalare .-de mereur• iodolori .•• -badfjonare . egumentele - septozol- septozol - tinetura de iod- ioduJin (2% iod)solutie apoasa - alcool iodatsau alcoolica - benzina iodata
(1% iod)"'--betadine - badiJonare te~umente:
~~: ;Mi:J ~ ",'I""~.' ~ inainte de injaclii" ""S9Il,1fi'e JO",-mglml.- .. - ". p neW,operaW 1-2 min.
in tratarea plagilor solulie 1/1ain ectate- bai dezinfectante solutie 11100
• formolul - submerjare, . enjeria colorata - solutie 2g%-5 g%pulverizare, . ncaperi (saloane) - 10-15 g/m3 solulievaporizare . altele, paturi aldehida formica
- Desogen - submerjare . esela solutia de lucru 0,5%
(amoniu - pulberizare . )ahare 50ml Ja10 Iitri de apa
euaternar, glu- - aerosolizare . uprafete de lucru sisteme desprayere
taraldehida, . erul din saloane cu picatura fina
glyoxal, . ali de operatiespumanti) . )ansamente
:92
Pentru eficienfa dezinfecfiei se respecta:- ~impulde actiune (care depinde de produs)-- concentratia dezinfectantului (mai mare pentru zonele cu incareatura mare
. microbiana). - temperatura .
- inactivarea dezinfectantelor (impiediearea asocierii a doua dezinfeetante carese inactiveaza reciproc). - rezist~h1r~eli11enilorfatadeamimitedeiinfectante (de ex., sporii rezistc'i"la'alcool) saurezistenta secundara (prin utilizarea frecventa a unui produs, germeniidevin rezistenti la el).
Pentru prepararea $i aplicarea solutiilor dezinfectante se utilizeaza manu$i dincauciuc.
Dezinfectia se executa conform ordine/or 190/26 mai 1982 $i 984/23 iunie 1994" ale Ministerului SanatatiL
{!2EZ/NE~PJlAJ5!:./~JAt i'~~~~
Dezinfectia pielii este 0 etapa obligatorie inainteaexecutarii unor tehnici precum:injectii, pynctii, intervenlii chirurgieale.
Schema in trepte, pentru dezinfecfia pie/;;
TIP I (risc redus de infectie)IndicaJii . - injectia intradermica, subcutanata, intravenoasa, recoltari de sangeTehnica - se aplica dezinfeGtai~ul pe piele eu un tampon imbibat, durata de
actiune fiind30", pana cand se evapora dezinfectantulTIP II (risc mediu de infectie)
Indicatii ..:..cateterizarea venelor in vederea perfuziei continue, injectiaintramusculara, recoltarea sangelui pentru hemocultura
Tehnica - se curata pielea cu tamponul imbibat in dezinfectant, apoi cu untampon steril
- se aptica inca 0 data dezinfectantul $i se $terge pielea cu tamponulsteril, durata .dea<?!iunefiiod de cca 30"
. . 'oS! t ,. ~1f.?:4n(rise mare de infeqie;) -,~ .•. .~ . .c:.. •..•••._ .
IndicaJii - - operatii, punetiiarteriale; punctiile unor cavitati (pleurala, articulara,osoasa etc.)
Tehnica - se curata pielea cu alla $i sapun, se epileaza, se degreseaza- se aplica dedoua ori dezinfectantui, ia interval de 2'30"; duratatotala de actiune este de 5 minute
Persoana care executa dezinfectia poarta manusi sterile.
DEZ/NSECTIA
Dezirisectia reprezinta totalitatea precedeelor de prevenire $i distrugere ainmultirii insectelor care au rol in transmiterea bolilor infectioase (muste, gandaci,paduchi etc.).
293
~echlpamente medicate este
II
Ce se IParametrii de Observa~jj I Isterllizeaza sterilizare
trecereprin nuare eficienta I If1acara pentruinstru-mentarulmetalic
indi/zire pana se sterilizeaza
I Ila rci~u inainte~idupatolosire
180°C-60 min valabilitate24 h,
I160°C-120 min dacanu au tostdeschisecutiile
100°C-30 min valabi[itate3-6 h, I,,:---.1
dinmomentul dacatrusanu ainceperii tostdeschisafierber;i
valabilitate24 h, I I134°C-2,4 atm10 min in cutii metalice(vezianexa1) saucasolete,
I Idacanu au fastdeschiseI
121"C-1, 1 alnilval~""at' 24ii; I I20 min . dacacutlile(vezianexa2) nu au fast
deschise
I"ale 50o-60°C-4-6 h sterilizarease I Ipia tice, facenumaiinen.oscoape ambalajspecialter osensibile (pungi, Iplastic,hartie)
valabilitate6 luni
II
flambare
Procedee
etuvacu aercald
fierbere
incalzirefaro~u
autoclavare
autoclavare
caldurauscata
ca.ldu.rauHleda
oxid deetilen(E.T.O.)gaz
~,,:.~\~c
DERATIZAREA
STERlLlZAREA
- Dezinseclia profilacticc!i consta in masurile igienico-sanitare ale locuin1elorale subsolurilor $i in masuri individuale ale persoanelor, pentru a impiedic~dezvoltarea insectelor.
- Dezinseclia de combatere se reafizeaza prin procedee fizice, chimice ~ibiologice.Procedeele fizice - constau in indepartarea mecanica a insectelor: pieptanare
periere a parului, scuturarea lenjeriei, calcatul cu fieruiincins.. . .." .. . .. .. _ ..
Procecieeie chimice - se ~tiir~~a substan1echimIce sub form"ade pulberi, solU1ii,aerosofi, gaze cu efect imediat sau remanent una-douasaptamfini sau luni, urmarind distrugerea insectelor.
Prin deratizare se in1elege totalitatea procedeelor f%site pentru prevenirea ~idistrugerea rozatoarelor care au rol in transmiterea bombr infec1ioase ($oareci,$obolani etc.). ~r
- Deratizarea profilactica consta in masuri luate inca din construc1ia c1adirilor,pentru a preveni patrunderea rozatoarelor.
- Deratizarea de combatere consta in folosirea unor procedee mecanice(curse), chimice (substan1e raticide ce patrund pe cale digestiva S;:lU inhalatorie,producand moartea) $i biologice.'
DefinilieSterilizarea reprezinta procesul de distrugere a tuturor microorganismelor vii
(bacterii, virusuri, inclusiv spori) de pe instrumentarul medical, materialul moale,echipamentele chirurgicale $i de laborator ce vin in contact direct sau indirect cupacientul. .
Eficien1a procesului de sterilizare depinde de pregatirea materiafuluicontaminat inainte de a fi supus sterilizanL
Co;;ro'uF ;teriliza;/7~ste' Obli;;~~U ~ se fa~ ~u' :j~toru,i~~~~;t~~i1or fizid,chimici $i biologici.
Nota - Metodele de dezinfectie $i sterilizare sealeg tinand cont de tipul deinstrumente, de modul de utilizare ~ide recomandarile producatorului.
297
..~
fiole cu 0 solutie chimica de culoarero$ie, duoa sterilizare, solutia vi(eaza 1;;1 ,.. t: ~';-~~ .. ' , '_ '. . •. :. . ~ ~ - .,." _~
verde -
solutia este transparenta, incolora $ivireaza de la incolor la brun candsterilizarea este corecta
banda de hartie imprimata chimic cu unmarker martor $i un alt marker deculoare garbena sau incolora, care dupasterilizare vireaza la culoareamarkerului martor.
se utilizeaza pentru sterilizarea cu aburi,fiola cu indicator - fiind mov Inainte desterilizare, I$i pastreaza culoarea,dupasterilizarea corecta. Dadi vireaza spregall:1en,.nfi' s-au~' auns"-parametrii destei'i1izare.
se utilizeaza pentru sterilizarea uscata
$i cu gaz. Continutul fiolelor este deculoare verde, ramane verde dacasterilizarea este corecta $i vireaza spregalben, daca nu s-au atios parametrii desterilizare.
- indicatori lichizi
pentru sterilizarea laabur (acid benzoic)
- indicatori stripuri
- banda adeziva test I se utilizeaza pentru diferentiereapachetelor, casoletelor sterile de cele
::'~.
nesterile. Demonstreaza' ~doar ca
pachetul, casoleta au trecut procesul desterilfzare.
- indicatori Iichizipentru sterilizqrea
"cu aer c~ld ' .
- bacilul. stearo-termophilus
- indicatori chimiciimpregnati pemarginea pungilotdin plastic
- bacilul subtilis
'4"~'~ ~"?-
Chimici
Biologici(cea maisigurametoda dec~ntroi~.se face In
fie..Clre
saptamfma
I,','..'~"
I'.:.......,
Scopul utilizarii $i transformari aleindicatorului
tempe~atura de fierbere, temperaturapentru 'autoclavare; presiunea din auto-clav pentru sterilizareadiferitelor mate-riale; etapele procesului de sterilizare laautoclav (Indilzire, evacuarea aerului,sterilizarea ~i uscarea materialelor)(vezi anexele 1 ~i2)
~96
Indicatorul
- imprimantegrafice-diagrame
termometrul- manometruJ
Tip deindicatori
Fizici
:":::--
I
I
I
I
I
I
III
I
I
'I
:1
II
298
I
I
I
1
1-
I
1;..•'.•....:-.........:
'III
~1
..l.~
evacuare I00:07
: 13.5 kPa9. I. kPa
p2plmaxplm!nTmaxTmln
srlrsitCcasplmaxpl'min
srlrsit evacuare 2Ceas 00:11plmax: 20.S kPaplmin: 11.1 kPa
P4 CauciucStart: 00:04 31.05.2001
Generator propriu
Sflrslt evacuare 3Ceas 00: 16plmax: 20.2 kPaplmin: 11.1 kPa
lnceputul lncalzlrilCeas00: 17plmin : 119.7 kPa
Inceput sterilizareCees 00:19p2 : 222.0 kPapI : 210.6 kPaT : 121.3 oC
Sflrsit'sterilizareCeas 00:39
Timpul sterilizari i00/20101
: 217.8 kPa: 213.0 kPa
209.6 kPa123.1 OC
-= 121.3 0C
Inceputul usoar'i i 1-.Ceas 00:43pI : 1~.~ kPaT : 70.4 oc
Sfirsitul uscarli 1Ceas 00.51pI : 6.3 kPa
Sflrsit programCeBs 00:53
Lungime progr.00:48:S6Sarja 01516
Fara eroare
29
evacuare 119:3712.0 kPa9.1 kPa
p2plmaxplminTmaxTm!n
srirSltCeasplmqXplmin
Aparatql sterivap
Pi? UniversalStart: 19:34 14.(.5.260:
Generator propriu
srirsit evacuare cCeas 19:46plmax: 20.6 kPaplmln: 11.1 kPa
tpceput ;!?ter 11i:zare.' Ceos L" 1.9:59p2 = 318.2 kPapI : 311.7-kPaT = 134.1 0C
Sfirslt evacuare 3Ceas 19:54plmax: 20.7 kPaplmln': 1'.GkPa
Inceputul incalzlrijCees 19;55plmin : 129.7 kPa
srirsit'aterilizareCCClS . 20: 09
Timpul ~tcrillzerji0~: Ul ;\J2322.3 kPCl314.0 k.PCl310.7 kPCl135.9 oC
: 134.1 oC
DIAGRAMA ISTERIUzAR/I
Incepl.ttuL.uscar.1i. 1Ceas 20:;6pI : 10.5 kPaT : 90.9 oc
sr Irs itul uscar ii 1Ceas 20:24p1 : 5.3 kPa
srirsit. programCeas 20:26
Lunglme progr.0D:51:47Sarja 01281
Fara eroare
Mod de sterilizare
lodofori,Solutii pe baza de clorTimp de contact 10. min
Aburi sub presiune,caldura uscata,oxid de etilen,aburi la joasa presiunetormaldehida ",,_sterilizanti chimici:glutaraldehida 2%,acid peraceticdiferite concentratii
Dezinfeqie la nivel inCllt"cu glutaraldehida 2%, acidperacetic diferlte concentratii,Pasteurizare umeda(70DC-30 min)Dezinfectie cu alcooletilicsauizopropolic 70.-90%lodofori,hipoclorit de sodiu, 5,,25%
PLA TOUL STERIUzAR/I10 min.-Sterilizare program 2. universal20. rnff1:-Sterilizare program 4
Stetoscoape, bazinete,suprafata meselor,pavimentul
Termometre (orale saurectal e)
Cazi de baie
Exemple
Implante, bisturie, ace,alte instrumentechirurgicale$i stomatologice,accesoriileendoscoapelor
Edoscoape flexibile,laringoscoape, tuburiendotraheale, echipamentpentru anestezie $irespiratie asistata
.ill' - -
Categorie deinstrumente
-.
Semicritice -carevin in contactcu mucoasele saucu solutii decontinuitate alepielii
1291- - - - - - - "119L~~---Wk~nl40J - • ') M I..:==-~ --~-'--~3 '- ~-= -==- It- -=-- -=-:---= ~
3' 12/ 21/2.1' 25' B5' 1ft iffi' fo'
Critice - patrundin tesuturilesterile sau insistemul vascular
---trNon-critice - carevin in contactnumai cu pieleaintacta
P"esi(!Jl? kPJItj?(!C;;<__ 4 .31[J_.- ---_. . . -- / II
.. ,' I
I
301
Plan de ingrijire pentru pacientul cu durere
.~ ..•.~
--.J
~'",".=~.¥
- daca oconsidera nemeritata sau ca pe 0 amenintareavietii sale, 0 va exprima usor- cultura
- unii raspund cu stoicism in fata durerii (indienii, chinezii)- altii tind sa reactioneze expresiv (popoarele latine)
- mediul~ reactfa'pctcientfilui difefaiJ1funqie de Ibcuj Tncare se afla:
acasa, 14Iocul de munca, in spital- rolul avut in dinamica famiHala
- 0 mama singura, cu trei copU, ignora durerea, fiind nevoitasa mearga la serviciu pentru intretiJ1erea familiei- prezenta unor persoane "cheie"-suport
- un pacient pentru care sustinerea altoraeste importanta vasimti cu adevarat nevoia de a semnala deschis durerea- toleranta la durere (pragul de la care nu mai poate suporta 0durere mai intensa sau de lunga durata):
1) este influentata de vointa persoanei ~i de convingerile sale2) persoana cu toleranta ridicata poate suporta suferinte
intense, fara ajutor3) persoana cu toleranta scazuta cauta sa-si aline durerea
I inainte ca aceasta sa apara (cere algocalmin)4) uneori. asistentaeste tentata sa se ooupe de pacientul a
carili' toleranta la durere este crescuta, neglijand pe cel ce nupoate suporta chiar durerea u~oara
I. Colectarea j' - reactia pacientului la dureredate lor - caracteristicile durerii
- debut $1durata- locaJizare $i ;radiere
~. , ~... .:..intens/fate . "",'
- caracterul ei- factori declan$atori sau agravanti- masuri luate pentru ameliorare $i etectul terapeutic al acestora- influentci durerii asupra activitatii cotidiene- semne Si simptome care insotesc durerea:
-cefaJee- greturi- ameteli- mictiuni frecvente
- resurse de adaptare:...:.sustinerea afectiva- sustinerea spiritualaI
- Este considerata 0 ~enzatie cauzata de un stimul fizic sau deo disfunctie organica- este un motiv free nt de adresabilitate la medic- este problema cea ai des intfdnita in practica madicala- aredreJ:)t eJect.suteinta ,-,.,
- daca sursa durerii u poate fi precizata (deci, nu are 0 baza'organica). exista teninta de a ne indoi de realitatea ei ~i aconsidera persoana T cauza ca pe un pacientdificil. vaicaret,plangacios- suprafata tesuturil~r lezate este un indicator al intensitatiidurerii- un pacient cu dur re. cronica ~i prelungita sutera mai putindecat unul cu durere cuta de scurta durata- membrii personalul i de ingrijire sunt mai bine calificati pentrua defini natura durerii unui pacient
- sustinerea partii du eroase- pozitie antalgica- grima,Se, gemete, plans, maxilare crispate- adreseaza trecvent ~ntrebari- agjtatle~- imobilitate
-capacitate de atent*' redusa- evitarea raporturilor sociale- uneori. aceste ma ifestan lipsesc, ceea ce nu Tnseamna ca-pacientul nu sufera
'- factorii care dimin eaza nivelul de con$tienta (anestezice,afectiuni neurologice)-lipsasomnului am~ifica perceptia'cfurerii~ experiente dureroa e aritYiioafe: .' -.'~~'.. - .:.:un padent poat avea dificultati cand suporta prima oaradurerea
- 0 durere care i-iost aJinata it tace ,sa fie mai bine pregatitpent-ru a lua masuri eicace Tn situatii sirnitare
- un pacient c experiente dureroase nu accepta,obligatoriu, durerea i ~or- anxietatea
- persoana cu enlotivitate stabila tolereaza mai bine du-rerea- valori atasate durert' .
- daca pacientul considera durerea ca' pe 0 slabiciunapersonaia sau 0 pede psa meritata, soar putea sa nu 0 exprime
t-f~
Durerea
Reacliapacientului ladurere
Prejudecali $iidei false de-spre durere
Factori careinfluenleazapercep-lia •du-rerii $l"h~aC';'lia pacleh~tului
~Irl,I, I
I
I
II
I
I
II
II
I
I
I.,
II
I
I
I
II
I'i~
I
I
"I"'-'- •..,;.-~
(fndfferent daca experienta epozitiva sau negativa, ea poate fiun factor stresant)
- este raspunsul organlsmului la acliunea unor factori internisau externi- poate avea consecintel fizice, emotionale, sociale
- graviditate- divort- pensionare
- promovarea unui co ept de sine pozitiv:- incurajarea pacie tului la arice progres obtinut- implicarea pacien ului in efectuarea ingrijirilor sale
- reducerea intensitalii durerii:- tehnici de relaxar (reduc $i starea de anxietate)- administrarea tra amentului medicamentos preseris de
medic....•• I - acupunctvra ," .'.1. ~interventii ale ...
- anestezie local a - medicului- asigurarea odihnei
- administrarea ana gezicelor inainte de culcare cu 30'
- pacientul declara am Iiorarea durerii- pacientul resimte sta a de contort- pacientul i~i poate ef ctuapartial ingrijirile igienice- pacientul cunoa1;>te1;>iaplica corect tehnicile de relaxare
Rolul asistenteiin amelior~rea reac~iiloremo~ionale~i comportamdntale la stres
Factori destres, in ex-perienJa deviaJa
• DE RETINUT:- interventiile trebuie individualizate
- se vor asigura diferite metode de al nare a durerii- se va alina durerea inainte de a se ntensifica- se vor folosi masuri potrivite la mo entul potrivit- se va tine seama de dorinta pacien ului de a participa la masurile de alinare- inainte de a abandonai6 masura lu ta, mai incercati 0 data
- chiar daca durerea a fost ~urata parti I, pacientul are nevoie de supraveghere1;>iatenpe ,- daca pacientul nu resimte u~urarea durerii, efortul asistentei de a-I invataautoingrijirea 1;>imotivatia pentru a Ie pTa tica este zadarnic- un pacient cu durere cronica nealinata poate daveni u1;>orprada celor care pre-scriu remedii ne1;>tiinpfice, sau se poate i drepta spre consum de alcool $i droguri- nu se vor. da false sperante in at nuarea durerii - dupa administrarea
. tratamentului - iotrucat pacientu1 i1;>iva ierde increderea
~;:
302
- ajutarea pacientului sa descrie coreet durerea $i. sa sesizezemomentele de remisie sau exacerbare:
- se va manifesta intelegere fata de suferinta pacientului- pentru localizarea durerii, asistenta va folosi repere
anatomice 1;>iterminologia descriptiva- pentru intensitatea durerii, va ruga pacientul sa utilizezetermeni ca: u1;>oara,moderata, intensa, insuportab~a- daca pacientul nU-1;>igase1;>tecuvinte pentru a descrie durerea,II va ajuta dandu-i exemple, facand analogii- asigurarea confortului 1;>iindepartarea factoritor agravanti:
- a1;>ezarea p8.cientului in pozitie corespunzatoare- intinderea cgar~afuritor " ..- retragerea tubulaturii pe care sta culcat pacientul- largirea bandajelor prea stranse- schimbarea pansamentelor umede- verificarea temperaturii apei de baie- respectarea regimului dietetic- sustinerea inciziei chirurgicale in timpul tusei sau a
exercitiilor respiratorii- evitarea expunerii tegumentelor 1;>ia mucoaselor agentilor
iritanti 'urina, secretii, materiiJ.ecale}~ •~ . ~o
- prell.enirea retentiei urinare- prevenirea constipatiei- 0 pregatire preoperatorie adecvata- educatie postoperatorie
- stimulare cutanata:- aplicarea agentilor tizici 'c~ldura, trig)- frectii .- masaj
- distragerea atentiei:- meloterapie. carti, reviste, TV.,... fixarea atentiei pe alte probleme decat ale durerii
respective
II. Analiza $iinterpretareadatelor
- durere legata de fractura, traumatism- disconfort legat de durere- anxietate legata de durere nealinata- alterarea mobilitatii fizice, legata de durere- deficit de autoingrijiri, legate de durere- perturbarea conceptului de sine, legata de durerea cronica- insomnie legata de durere ..
~~j . J. .
III. Planificare I -pacientul sa resimta scaderea intensitatii durerii- pacientul sa declare ameliorarea disconfortului- pacientul sa fie capabil sa-1;>iefectueze ingrijirile igienice- pacientul sa cunoasca tehnici noninvazivede ameliorare adurerii
IV. Inter-venfii-execu-fie
III.1IIIIII.1I,IIIII _
Factori destres inmediulspitalicesc
Reacfjapacientului lastres
IntervenJiileasistentei
0'1 •.••• ~ ..• \o
- internarea pentru 0 oala care pune viata in pericol- pierderea unui orga ,a unei functii-' acceptarea unei int rventii chirurgieale- explicarea inadecva a a tratamentului ~i a tehnicilor- izolarea in cazulbo ilor contagioase- atitudinea indiferent a echipei de ingrijire.- prezenta ullof}bgln igrav in ac~la~i salon :", ; _ . .'- mediu necunoscut s u dezagreabll din punct de vedere estetic
, - prezenta unei apar uri necunoscute- schimbari in gradul e intimitate
- cre~terea valoriJor funcpilor vitale (puis, tenslune arteriala,respiratie)- palme umede ~ ree- cefalee- modificari de apetit- mictiuni frecvente- nervozitate- modificarea obi~nu~1telor alimentare- modificarea somnul i- diminuarea stimei sine- seaderea atentiei la detalii- pierderea interesulu- lipsa motivatiei
- identificarea agenti or stresanti~(rajutarea pacientului sa~1evalueze- incurajarea paeient lui sa formuleze propriile sale obiective- identificarea resurs lor de adaptare a pacientului $i a moduluicum pot fi ele utilizate- erearea de obI~ui te noi (in situatiile de stres, obieeiurileservese la eonservare energiei)-evitarea schimbarii vor fi' acceptate sChimbarile necesare ~iinevitabile; tensiunea creata prin mai mulle schimbiiri cre$teriscul stresuJui) . .- aeordarea" timpu( I necesar •...Pentru ca. paciemttir'"sa 'sa.concentreze asupra a entilor stresanp$i sa sa adapteze- modificarea mediu ui (fara surse de stres; un mediu desiguranta)- educatia pacientului
- utilizarea eficien a a timpului liber (0 persoana care-$iutilizeaza eficac timpul trai~te mai putin stresul legat deactivitati sociale, amiliaTe);
- practicarea exer itiilor fizice (scade starea de tensiune $iu$ureaza relaxar a)
- alimentatia ratio ala (obiceiurile alimentare nesanatoasepot exacerba rea tia la stres)
- odihna suficienta (ajuta la controlul stresului)
- utilizarea tehnicilor de relaxare- incurajarea pacientului sa dezvolte contacte sociale, sa
participe la activita1i recreative- ajutarea pacientului in rezolvarea unei probleme de stres
imediat, in sensul perceperii realiste. a evenimentului $i autilii:~rit;rnecvate a mecanis~elor de adaptar~
. - explicarea tehnicilor ce urmeaza a fi efectuate- facilitarea vizitelor prietenilor, a familiei
Exemple de interven~ii autonomecorespunzatoare prob/eme/or asociate nevoii de a evita perico/ele (exempleselectate din: L. Grondin, RJ. Lussier, M. Phaneuf, L. Riopelle, P/anification dessoins infirmiers. Mode/e d'interventions autonomes).
Tn incheierea capitolului COrTsacrat etapelor procesului de ingrijire yomexemplifica diferitele tipuri de interven1ii autonome pe care asistenta medicalatrebuie sa Ie desfa~oare. Am ales, pentru ilustrare, interven1iile corespunzatoareproblemelor de dependenta asociate nevoi; de a evita perico/e/e, intrucat aceste[ipuri de prob/eme (anxietate, durere, stare depresiva, frica etc.) se regasesc /atoate nevoi/e prezentate $i sunt inta/nite in majorj&dea bali/or.
/ntervenjii/e sunt prezentate atat in funcjie de pioblemele [PJ identificate, cat $iTnfuncJie de diagnosticul de ingrijire (problema + eli%gie) [DI = P + Ej.
IntervenJii corespunzatoare
AsiStenta:- favorizeaza adaptarea persoanei la noul mediu- identifica impreuna cu persoana cauza anxieta1ii$ilsau factoriideda09atori: metode de investigare, tratamenteetc.-fumiz~il expricatii. ~clare $i deSGhise .asup.;;:aingrijirilor.programate. _ .'C"" ajuta persoana sa-$i recunoasca anxietatea- creeaza un c1imatde intelegere empatica- asigura un c1imatde calm$i securitate- respecta tacerile $i plfmgerile persoanei pentru a-i permitesa-~i controleze emo1ii1e- asigura un c1imat caim, de securitate, la ilevoie, veioza,clopotel, semnal de alarma etc.- diminueaza stimulii auditivi $i vizuali: zgomote $i luminaintensa
I - asigura activita1idistractive, la alegerea pacientului1- pr~ve~e un. ti~P!. zil~ic~ pentru a permite pacientul~i s~-$iI expnme Incertltudmlle $1sa fie sigur de prezenta noastra- raspunde la intrebarile persoanei
305
[DI]: Anxie-tate mode-rata cauzatade lipsa decunoa$tere amijloacelorajutatoare
[P]: Anxietatesevera
.~
[P]: Dificul-tate/ incapa-citate de a-$ipastrasanatatea
Precizare: ~- in timpul zilei, cel putin 0 data, asistenta trage s.cau.nul lan.gapatul pacientului $i sta de yorba cu el ... ,-- Acest gest insufla un sentiment puternic, nca asistenta nu vafugi Tndataafara pe u$a"Pacientului Ti pareti mai disponibila $i mai interesata depersoana sa I
- poar simplul fapt di altci.r~a Tntelege 0 problema pOflte 1ilini$titor, Tipoate oferi un selitiment de siguranla ;- Daca pacientul se simte Tnteles,anxietatea sa se va diminua.
- identifica cuno$tintele pe care Ie. are persoana pentru a-$idiminua anxietatea- II Tnvatatehnici de relaxare- II determina sa practice 0 tehnica de reraxare de, .. ori/zi- sugereaza persoanei iJtilizarea gi:mdurilor pozitive privindevenimentele amenintatoare (Ia nevoie)- verifica cum a TnlelesTnvatamintele, informaliile date.
in afara interventiilor expuse anterior:- diminueaza stimulii auditivi $ivizuali: radio, zgomote, lumina,televizor etc.- sta In preajma persoanei, la nevoie- determina persoana sa practice exercitii de relaxare: respiralieabdominala profunda., concentranducse asupra. Gxpiratiei ...minute, de ... ori/zi lrI
- Tn caz de hiperventilatie, asistenta Ti spune persoanei sarespire in acela$i timp cu ea Tntr-unritm lent- explica faptul ca diminuarea respiratiei la un ritm de 10-12minute il poate ajuta- permite unui membru al familiei sa stea langa persoana, panacand panica va ceda- prevede 0 perioada de timp, zilnic, pentru a permite persoaneisa-$i exprime sentimentele- evita~.atinga persoanafara.permisiunoo eL- Tndeparteaza ..toateelementele amenintatoare pentrupersoana sau altii- tine mana persoanei, daca 0 dore$te-face masaj aJspatelui, mainilor $i picioarelor ... minute, de ...oritzi
- aJuta persoana sa identific:e factorii care-i altereazacapacitatea de a-$i conserva sanatatea- face cu persoana un bilant al fortelor $i deficientelor sale- face un plan zilnic de mentinere a sanatatii, cu persoana $aucu un apartinator: alimentatie, Tngrijiride baza, somn, exer~itii.eliminare etc. .
306
[P]: Durereacuta
- asigura un climat cat ai personal posibil: obiecte personale,fotografii etc. aduse de casa- explica toate tratamen ele viitoare $i masurile de luat- furnizeaza explicatii si pie Tnacord cu nivelul de Tntelegerealpersoanei- identifica cu persoa a apartinatorii care-i pot .servi desustinatori $i-i include ace~tia Tn programarea planului dementinere a san<\tati,i,.... .- aduce la cuno$tinJa, j" ainte de e~ternare, datele conlroalelormedicale la spital sau di pensar- recomanda un compo ent pozitiv cu privire la conservareasanatatii
- evalueaza caracteri ticile durerii: localizare, intensitate,durata, frecventa, facto i care-i cresc sau diminueaza inten-sitatea- stabile~te schema a aritiei ~i diminuarii durerii pentru aregrupa TngrijirileTncons cinta- observa pozitia de prot clie adoptata de persoana- plaseaza persoana Tnt 0 pozitie antalgica- utilizeaza mijloace sup imentare pentru reducerea durerii: baicalde, punga cu gheata au apa calda, daca este indicat- recomanda persoanei sa semnaleze durerea de la aparilie(intarzierea face grea re ucerea durerii)- asociaza medicatia nalgezica cu un masaj, 0 atingereterapeutica- determina persoana 5 practice 0 respkl';;ie abdominala 5-10minute dupa administrar a medicatiei analgezjce- arata persoanei ca se preocupa de ea cia un tot unitar, nunumai,de durerea sa- informeaza pacientuJ T termeni simpli- informeaza asupra evol iei durerii, a diminuarii ~i tolerantei ~iacFunii medicamentului .- ajuta persoana Tn ac ivitatile. zUnice, la .nevoie, penlru a-ipermite sa-$i conserve e ergia- schimba pozilia in pat, a •.. ore-;;:,~xplicaperso~ ~:i, ste perllJi,s,?-.ase pli:mga sau,saiJie[eaina, sa-~i exprime rna ia sau frustrarea .- Invata persoana cu sa-$i .a:dministreze medicamentele,efectele lor secundare ~i urata de actiune- pentru diminuarea dure ii ajuta persoana Tnactivitatea zilnica:alimentatie, hidratare, igi na, mobilizare etc. ~i progresiv lasapersoana sa Ie Tndepline sca singura- evalueaza capacitatea izica a persoaneiin caz de capacitate fizic buna, pentru diminuarea durerii:- ajuta persoana Tndepl arile sale, la nevoie- 0 determina sa practi e exercitii ale musculaturii, in limitatoleranlei, ... minute/ora, e.,. ori/zi- administreaza analgezi ul cu 20-30 de minute Tnainte de afaceexercitii sau activita:t
307
III
.> :.
II:I.I........•....
II..-.0>
I>.--"-'-.
I:IIII
IIJ
"~.:-
I'.-I [TIl]: Friea - exploreaza obiectul fricii, pentru a identifica cu precizie ce
pricinuita de gaseste persoana ca amenintare In aceasta experienta:•..•... '!n,capacitatea m.ij/oace. ~e investigare, anestezie, interventie, chimioterapie," de a face tata radioteraple sau alte tratamente; frica de diagnostic gray, de
realitatii' ,'. durere, de a fi singura.' tratamamului' - identifica nivelul anxief~Wipersoanei
I.
'. • - ciarifica perceperea eronata tala de obieciul fricii I• 309
[lI
[P]: Durere
I I eroniea
I I . .;
II [P]: Stare
depresiva
II
J,~II I [P]: Pert~r- .
barea stlmelde sineI~,,-
IIII
- foloseste la aleger a persoanei, mijloace dedestindere:masaj, lectura, muzica tc.- imobilizeaza regiune dureroasa- programeaza activita ile tinand cont de Iimitelepersoanei- sugereaza sa crea ca progresiv durata exe~citiilor Si miS-qlrilor, fara sa Elx.pgere.e. ' _ ,- )~'"- face un masaj al spat lui, mainilor si/sau picioarelor, la nevoie .- in caz de migrena, ugereaza persoanei sa se culceintr-ocamera linistita cu 0 pu ga de gheata pe cap Si un servetel recepe ochi, la primele se ne ale migrenei
- limiteaza atentia a{;ola timpul prezent)- arata calm, caldura, ar fara exuberanta, penthJ a fi in acordcu sentimentele perso nei- subliniaza necesitate ingrijirii personale: coafura, manichiura,barba etc.- determina pacientul • practiceexercifii musculare ... minute,de ... ori/zi- felicita pacientul dac executa activitap- determina persoana sa practice afirmatii despre sine: .suntcapabila, sunt sanatoa a, sunt calma Si flexibfla"- sugereaza sa sei talneasca cu opersoana care a traitaceeasi problema
Precizare: pentru ;ace diterenta intre: perturbarea stimeide sinesi perturbarea i aginii de sine, dam.definitia fiecareia.
Definijie: diminuar a sentimentelor propriei valeri Si acompetentei..e;,../ntervenfif:..•..~,'--
- dupa ce asculta per~oana,limiteaza expresi~l:sentj'mer'ltelor'negative ,- identificacu persoan situatiile Sievenimentele care sunt celemai amenintatoare pen ru ea- exploreaza cu perso na mecanismele de adaptare pe care IefolO5este pentru a. fa e fata- situafjilor: cerere de informatii,reflectare, confidente; paus, canalizarea energiilor In munca,menaj, alcool, umor, dr g, medicamente, hipersomnie.- intareste mecanismel sanatoase de adaptare- determina pacientu sa participe la activitati recreative,educative, care sa-i pe mita recastigarea stimei de sine
1---i iJ)I]: Pertur-! barea stimei
de sine, eau-zata cie ne ..adaptarea lao criza sau 0situatie ;0
[P]: Pertur-barea ima-ginii de sine
[P]: Friea
...:.;,;;,.
-explica persoanei ca toate pierderile ocazionale (divort. somaj,retragere) cer 0 perioada de adaptare- subliniaza ca fiecare adaptare aduce la inceput un sentimentde insecuritate- .ajuta sa accepte situatia, explicandu-i ca dependenta fizicanu-i diminueaza \(jiloarea umana..c'detennma paciehtul ~a partieipe, pe-'SID poslbil, lalngrijirilesale pentru a-i da sentimentul de control al situatiei- planifica impreuna cu persoana ingrijirile cotidiene, asUelincatsa-i redea progresiv independenta
Definifie: perceptie negativa pe care individul 0 incearcaprivind aspectul fizic in urma pierderii unui organ sau a uneifunctii, sau amenintare la adresa integritatii personalitatiL
/ntervenfii:- evalueazagradul anxietiItii care insoteste pierderea fizica- permite sa-si exprime negarea, la inceput, pentru a 0 ajuta sase adapteze-dopa calva timp, va limita negarea $io va readuce la realitatecu abilitate- ajuta persoana sa se puna in valoare prin aspectul ei: coafuranoua, imbracaminte care-i sta bine '-'explica persoanei ca e normal sa resimta manie. frustrare satrdepresie in aceasta situatie- 0 determina progresiv sa-si priveasca plaga, amputatia,colostomia, mastectomia, arsura etc.- 0 face sa pamcipe progresiv la ingrijiri: ingrijirea colostomiei,pansament etc.
- identifica, impreuna cu persoana, natura, intensitatea, cauzelefrieii, la nevoie..,...familia~~aza-persoona cu mediul nou .. =, ~,,. ~-'="- furnizeazaexpJicafi[ scurte, precise; a-supra'i'ngrijiriJorprogramate- p1anificaCU 0 echipa de Ingrijire 0 perioada de ... minute zilnic,in preajma persoanei
[P]: Risc deaccident
-II
I
I"
I
I
III
I
I
I
II
- orienteaza persoana n timp, spatiu 9i anturaj, lafiecare ... ore- daca se manifesta 0 anxietate puternica sau panica, seplanifica interventiile p trivite- determina factorii e risc: deficite senzomotorii, confuzii,hipotensiune ortostatic ,slabiciune etc.- mentine urmatoarele mijloace de siguranta
• aparate de mobil tate: baston, carje, proleze, cadru de.sustinere pentru, ers, balustrade ;pe.f~ scari, -bare desprijin
• dopotel de apel• mijloace de imobilil• pantofi potriviti• pardoseala uscatarcale de mi~care Iibera
- ajum persoana sa in pJineasca anumite activitati- informeaza persoan asupra masurilor de securitate caretrebuie respectate- evalueaza forta musi'ara a bicep9ilor 9i a cvadricep~ilor- propune exercitii de i tarire a acestor mU$chi- a9aza patul in poziti cea mai joasa (cu exceptia procedu'rilorde ingrijire)- mentine blocate rotHel'epatului- plaseaza in perma~enta la indemana bolnavului efectelepersonale ale acestuia- asigura scaunul specIal de toaleta, la nevoie ,- expJicapersoanei cu~ sa procedeze la transbordari (din pat in:-' 1<0,
scaun etc.)- supravegheaza temp$ratura apei 9i alimentelor, pentru a evitaarsurile- niJ lasa la indeman~ persoanei medicamente ~i substantepericuloase (chibrituri e c.)- aranjeaza spapul i conjurator al persoanei, impreuna cuaceasta, pentru a evita biectele ~i situatiile ce ar putea generaaccidente
' •.••1- men1ine.~~Heincuiat1:' cheia, daca este r,evoie ~,,",•..,~,- nu lasapersoana in ada tara supraveghere- asigura 0 iluminare corespunzatoare Tn permanenta-, cu 0veioza de noapte- anticipeaza necesiUiti'e persoanei, la nevoie- se asigura ca persoara baa $i mananca incet, penlru a evilariscul de sufocare- evita alimentele usca* pentru persoanele care au tendinta desufoc:arein caz de crize convutsfe:- supravegheaza accid ntele, pericolele de cadere- nu introduce nimic inte dinti, daca gura este inchisa
I
- inaintea oricarei examinari sau tratament, aduce la cun09tintapersoanei semnele la care trebuie sa tie mai atentc19i CSvasimti- spune persoanei ca nici 0 decizie nu 0 va Iud tara sa 0consulte- rrientioneaza rezultatele investigatiilor '- explica persoanei care se teme de singuratate ca un membrual,~chipeLdelngrJlire va .ILiapi::;pozitia sa, la neV9.~
- supravegheaza persoane cu halucinatii, la ... minute- asigura un c1imat de securitate: ridica lateralele patului,elimina toate obiectele ce ar putea rani persoana sau pe ceilalfj- evita sa judece sau sa minimalizeze impresiile dezagreabilecauzate de dezorientare, i1uzii9i halucinatii- evita discutiile lungi asupra continutului halucinatiilor; Ii vaspune simplu ca nu este ceea ce ea percepe- stabile~te limitele comportamentului neacceptat: violenteverbale sau altele
310
- corecteaza la nevoie opiniile gre~ite- identifica, impreuna cu persoana, elementele care intra inconflict cu tratamentul: religie, cultura, mod de viata- identifica, impreuna cu persoana, cetelalte cauze ale refuzuluisau: frica, durerea, experientele trecute sau experienteleapartinatorilor, lipsa de cuno9tinteetc.- explica persoanei ca este normal sa-i fie frica, sa tiedepresiva, sa simta frustrarea sau mania in aceste circumstante- explica persoanei ca mania, frustrarea etc. fac parte dinevolutia normala a boJii- manifestii 0 atitudine de "a nu judeca" tata de refuzultratamentului- 0 determinii sa se exprime asupra efectelor secundaredezagreabile ale tratamentului: greturi, varsaturi, staredepresiva,somnolenta, diminuarea libidoului etc.- daexplicatii precise asupra efecfelorsecundare ~ia metodelorde"'a leljimitllla~ """,'0 ....,.. ., =, ~,C', .",
in caz de insatisfactie privind sistemul de ingrijiri:- permite exprimarea criticilor pentru a face modificarile posibile- ililesne~te intalniri cu autoritaliie, la nevoie- respecta interdictiile ~i regulile religioase- acorda persoanei $i apartinatorilor suficient timp. pentru aintegra informa1iile primite in ;sistemul lor de valori $i culturainainte de a lua 0 decizie- inaintea oricarui tratament, examinare, va ~pecificc.: lacetrebuie sa fie atenta :;;ice va simti- nu-i comunica multe detalii care pentru persoana anxioasa arputea fi daunatoare
[DI]: Frica,din cauzatulburarilorde gandire
[P]: Refuz dea se con-forma trata-mentelor
.-. L-~
InterventiiManifestari de dependenta- negarea realitatii- fantasme- refuz de a accepta pierderea- retragere
- favorizeaza exprimareaIibera a sentimentelor negativeea un mecanism de aparare, lanevoie- evita intaiirea negarii
.,...agresivitate - favorizeaza exprimarea_.-:-ostilitate libera a sentimentelor. de
~insomnie manie, la nevoie-iritabilitate - explica persoanei ca mania ii- fricava permite mobilizarea ener-,- sentiment de culpabilitate giilor
- promisiuni privind schim- - favorizeaza exprimarea do-barea obiceiurilor de viata rintei de negocieri' cu Dum-- disponibilitatea de a accepta nezeu, cu viata, cu sanatatea,ariee tratament pentru a intarzia clipa fatala- exprimarea de sentimente $i ...,.ajuta persoana sa-$i exprimegfulduri legate de pier.derea. -sentimentel~de culpabirrtate.$isuferita explica faptul ca sentimentelede
culpabilitate fac parte in modnormal din evolulia doliului
- favorizeaza exprimareaIibera a sentimentelor dedepresie, la nevoie- ajuta familia favorizandu-idialogul cu persoana
~..
- ajuta persoana sa inteleaga reactiile sale la doliu ~i sa Ieconsidere normale in aceasta situatie7..ajuta persoana sa utilizeze resursele de sustinere disponibile: l'familie, prieteni, resurse comunitare etc.- explica persoanei 9i apartinatorilor cum se poate manifestareaclia de doliu
.,""ajuta fami1iasa,sustina persoana care 1raie$tedo!iul 'iF'"'.- ajuta persoana $i familia sa traverseze fazele do!iului prinprezenla $i inlelegerea sa
I
Precizare: Raaqiile de doliu parcurg 5 faze similare cu eele descrise deElisabeth Kubler-Ross; in cazul bohiavilor incurabifi, din momenlulin care ace$tiaafla diagnosticul. Am considerat util sa prezentam 9i manifestarile de dependenta.in raport eu cele staze, intrucal aeeasta corelare nu se face in anexa nr, 3.
~;. ~..
in fazanegarii
in faza demanie
In fazadenegociere
In faza dedepresie
DefiniJie: dureri profunda, urmare aunei pierderi(persoana, obiect, rol, functie fiziologica, parte a corpului): Doliulpoate fi anticipat sau eal.
- observa cu atenlie chimbarile de comportament- odenteaza perso na intimp, spaliu 9i anturaj folosindcalendar, orologiu,m "Ioacevizuale U90rde citi!, I
- asigura in preaj a persoaneio p.ezenla ,p.e c..are sa 01cunoasca 9i cu care e simte in siguranla " .- in timpul ingrijirilori explica ce i se face sau ce i se va face,intr-unlimbaj pe care I inlelege- asigura satisfac rea nevoilor fundamentale, lasandu-oautonom pe eat posi il: alimentalie, igiena etC.. ,- se apropie de pe soana cuo atitudine deschisa, blanda,surazandtot timpul
- daea gura este JeSIhisa, se plaseaza un gervet pliat, pentru aevita mU9carea limb;;. .'- indeparteaza orice c.~iect de care persoana ar putea sa seloveasca . , .- intoarce capul pers anei pe 0 parte, pentru a evita aspirareasecreliilor
!ntervenJii:Asistenta:
- identifiea,impreuna~ persoana, faza'.doliUIU.i in..'care se gase9ie- planifiea 0 prezenla de .. " minute/zi in preajma persoanei- favorizeaza exprim rea sentimentelor de doliu- informeaza persoan de fazele evolutive normale ale doliului
- con$tientizeaza peJlsoanaasupra mijloacelof de prevenire alovirilor:
a) in mediu spit Iicesc: persoana predispusa de a facehipotgijf,;iuneortostati a sau care este slabita, sa se ridice incet,privirea inainte, incall minte cu toc jos, nealuneeoasa; fblosireacorecta a ochelarilor, arjelor, suporturi de-a lungul coridorului
b) la domiciliu: fol sirea unui suport de baie, scaun de baie,evitarea parchetului ustruit, mochetelor de (jimensiuni mici,cabluri intmse pe jo , apii prea calda, de catre persoane cutulburari senzoriale- explica apartinatori or regulile privind securitatea persoaneiconfuze: baLustr.adeI scari, zavoar-e,de seturitate, suprave-
.:,,' ".' ~,.gbere.continua prM <:ilpa(atele "e1EiGtrice,.periro1ut f-ocului,fugii etc. "
---- ----------------------_..---------------------" .... ~,.~,. I
{P]: Dofiu
!~
{DI]:Risc deaccident,cauzat deconfuzie
[DI]: Risc deaccident,cauzat de'necunoa~-tereamljloacelorde prevenire
I
J
'I
I
'II
II
I
I
I.1
I
I
1
I'
II
I
II
I
II
I
III
I.Cuvantul este sunet ~iculoare,
e mesagerul gfmdului uman. •(T, Vianu)
1315
- integritatea organ~o{ de simI:,- stare optima de functionare a vazului, a auzului,. a
mirosului, a gustului, a pipaitului- auzul, vazul ermit comunicarea cu lumea exterioara;
gustul, pipaitul protej aza individul tala de pericolele din lumeainconjuratoare
Factoribiologlcl
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de comunicare
Defini~ie:•.. .J-~
Nevoia de a comunica este 0 neC~itate a fiinlei umane de a schimba informaliicu semenii saL Ea pune in mi~car un proces dinamic, verbal ~i nonverbal,permiland persoanelor sa se faca ac esibile una alteia, sa reu~easca sa puna incomun sentimentele, opiniile, experie lele ~i informalHle.
10. NEVOIA IDE A COMUNICA
I. Independenta fn satisfacerea nevaii
Omul are nevoie de alte persoane pentru a raspunde ansamblului necesitatilorsale vitale ~i pentru a-~i satisface nev i1esale superioare.
Familia,anturajul, ansamblul ir,lstit lii1orsocietatii, prin intermediul comunicarii,concura Jatransformarea copilului Tntr un individ in toata plenitudinea sa.
Comuriicarea serealizeaza in dou moduri:- modul nonverbal -limbajul co pului (expresia ochilor, a figurii, gesturile,
postura, mersul) este 0 forma arhaica de transmitere a trairilor noastre interioare;- modul verbal- este, prin excele la, vehicul al gandirjJ;Iimbajul verbal permite
o exprimare rriai clara, mai precist'$i ai nuantata a semnificatiilor de exteriorizat;limbajul scris.'este rnai cizelat; pentru a reda intonalii1e, nuanlele, este insolit desemne de punctualie.
Omul este capabil de a comunica fU semenii sai din punct de vedere tizic, dareste capabil sa primeasca ~i stimuli iptelectuali, afectivi ~i senzoriali, care ii sunttransmi~i din anturajul sau.
Pentru a se realiza din plin din punct de vedere al nevoii de comunicare,individul trebuie sa aiM 0 imagine po*itiva despre sine, 0 cunoa$tere a eului saumaterial, adaptiv ~i'social.
IndepeRdenta in s-at1sfacerea'neloii de comup.icare. preSupfIl1e integrit~eaindividului,a organelor de siml, 0 ezvoltare intelectuala suficienta pentru aintelege semnificalia mesajelor schim ate.
- ajuta persoana sa-~i satisfacanevoile de baza:' hidratare ~ialimentare,ingrijiri igienice, frictionarietc. . .- explica membrilor familiei ca esteimportant pentru ei ~i muribund sa-istea in preajma, sa-I ingrijeasea,sa-Iatinga, s~Hvorbeascacu dragoste .- fara a-i spulbera toate sperante!e,.asistenta nu va intretine speranteirealiste, in situatia sa .- ajuta persoana ~i familia satraverseze faza doliului- respect a Iacrimile 9i tacerilepersoanei, pentru a-i permiteexprimarea sentimentelor'de pierdere- evita incurajar'i1efacile- asigura persoanei un suport religios,adaptat la credinlele sale, la nevoie- evita sa judece valoarea senti-mentului legat de persoana decedata.- reconforteaza persoana dandu-isperanle privind ameliorarea durerii,inconfortului etc.
_~ • Daea doliuJeste (ecent:- evita sa-i spuna ea inlelege ceea ceresimte, daca n-a trecut un momentasemanator- 0 face sa inleleaga di sentimentulde vina $i manie acompaniaza uneoridoliul
• Daca doliul este mai pulinrecent:- explica~rsoa.nei ~ ~ste.n.o!!!1alsaraia contactul cu activitatile anterioare~i sa investeasca in relalii. noi- exploreaza cu persoana activitalilein care i~i poate canaliza energia sa ~ifavorizeaza indepartarea senti-mentelor legate de pierdere,- explica persoanei caeste normal casentimentele de doliu sa nu constituiecentrul preocuparilor sale- ajuta persoana sa identifice fol1elesale pentru a face tata la reintegrareain viala normala. . ,
314
~ I ~. I..•• ~ ,.s-.
.; -""-
- expresia ealmului ~iseninatatii- expresia aeceptariipierderii
In faza deacceptare
"
~\~';:(
f~.
Ii&11if'
11'1iN
IIIf'j'
E:L
-"
1vezl anexele 2 .1 3
J317
.
- a nevoilor, a dorintelor, a ideilor, a emotiilor:...exprimare clara a gandurilor
'.1
Daca comunicarea nu aste satisfacuta, pot surveni urmaloarele probleme:1. Comunicare ineficien!a la nivel senzoria! ~i motor2.~omunieare ineficienia la nivel intelectual3. Comunicare ineficienta la nivel afectiv4. Confuzie5. Singuratate6. Atjngerea integritatii funetiei l1i rolului sexual7.lzolare sociala8.p~rtu.rbarea comunicarii familiale
apartenenta la grupuri de diverse interese
stabilirea de relatii armonioase In familie, la locul de munci'l, in grupuri de prieteni
b. Manifestari de ordin psihologic
c. Manifestari de ordin sociologic
Interven~iile asistentei pentru men~inerea independen~einevoii de comunicare
:~::-
u. Dependenr:a in satisfacerea nevaii de comunicare
- expJoreaza impreuna cu pacientui, mijloacele sale de comunicare- Invata pacientul:
,~ sa mentina integritatea simturilor (vazuJui,auzului, gustului, mirosului)- sa utilizeze mijloacele specifice de exprimare a sentimentelor, a emotiilor- sa aibi'i 0 atitudine de receptivitate $i de Incredere in alte persoane
,,,,"_-, -,saffiQfltina legaluri cuperwaneleapr:Opia1e ,"'" /' .
Exprimarei..!~oara'
!Im,agine, cunoa~terea sinelui material, spiritual $i socialpozitiva de,,:~,"'';;'' ...•.. ," ;:. :.~:.',C;j-~
slOeP;;;~~bi~ctiva a mesajului primit $i capacitatea de verificare a perceptiilor saleexprimarea sentimentelor prin pipaitutilizarea adecvata a mecanismelor de aparareatitudinea receptiva$i de incredere In altii
capacitate a de a angaja $imentine 0 relatie stabila cu semenii
i;
l'r'.~f '_''''''_'~'''''~~._~.
16
Manifestaritle indepel1den~a
- Anturajul esIe eterminant,in satisfacerea nevoii deeomunicare; elimatu armonios in anturCij, l'?familie permiteindividuluisa stabi easca legaturiafeCtiv~;' :schimbul estetrecerea unui mesaj e la 0 petsoana la alta "
,1',:
- Cultura 9i staM social - educapa. cultura joaca un rolimportant in comuni are- Personalitatea - municarea einfluentata de stadiul dedezvoltare a persoalit~tii umane; personaiITatea de1erminaindividul sa fie incre ator incapacitatile sale de,a seexprima, ase afirma, sa stabile sea legaturi semnificativecu cei din jur.
- Integritatea organ lor fonaJieipermite comunicarea verbala- Integritatea apara ului locomotor face posibila comunicareanonverbala (gesturi, mi~cari)
- Riispunsul erog n: reactia' susceptibila 'de' a provoca 0excitatie sexuala i'
'unl~reaeste influimtata" de gradLlde'lui, .de puterea de intelegere a stimulilor
primiti, de gfmdire, i aginatie, memorie- Percep/ia: reflecta ea personaliiaunuifenomem,obiect, carese face cu ajutoruI si Milor; funetia pereeptibilft este edueabi!il
- EmoJfile sunt expri ate prin expresia fet~i,~~in debitul verbal "(bueurie-tristete; ras lans) ,
- acwiate vizuala- acuitate auditiva- finete gustativa ~i- sensibilitate tactila
- u~or- ritm maderat- limbaj clar, precis
- mi~cari- posturi ~igesturi all3mainii- facies expresiv- privire semnificativ- mecanisme senzoro-pereeptuale adecvate
Factoripsihologici
Factorisociologici
Expresienonverbali:i
JFunc}iormreaadecvata aorganelor desimt
Debit verbal
"""I.
I
I
II
II
II
IIII
~
I
Surse de dificultate
Surse de - atingere cerebrala sau nervoasa--,I
ordin fizic - tulburari circulatorii cerebrale; accident vascular cerebral- degenerescenta; traumatisme; oboseala- deficit senzorial; surmenaj- obstacole in tunctionarea simturilor ~i a limbajului (pansamen-te, aparate)
. - -,.c..'durere; dezechflibrul hidrdetE!~m-ofitic' " ~- droguri, medicamente,alcoolism
Surse de - tulburari de gandireordin psihic - pierdere, separare, stare de criza
- anxietate, stres
Surse de -poluareordin - mediu inadecvat (Iacuinta, lac de munca, de recreare)sociologic -climat
- conflicte, e~ec, statut social ~i economic defavorabil
lipsa - insuficienta cunoa$tere de sine, a altara $i a mediului ambiantcunoa~terii
Dezvoltam in continuare trei probleme
1. Comunicare ineficace la nivel senzorial--~.motor
TUlburari.deIimbaj
ReacJiiafective ininsuficienJesau excessenzorial
- paralizii centrale: to. usul muscular este pastrat sau chiar.exagerat, mi$carile pasi e se pat executa cu amplitudine redusaSe disting:
- monoplegia, parali ia unui singur membru- hemiplegia, parali ia 1/2 corp lateral- paraplegia, paraliz a membrelar inferiaare
I - tetraplegia, paraliz a celor patru membre
'-' aiazie: incapaeitatea" ~ a pronunta anumite cuvinteSciUdeaIe tolosi, oriambele- dizartria: diticultate4 de a articula cuvintele, pranuntieneinteligibila- balbaiala: greutate in ronuntarea unor cuvinte, repetarea sauamisiunea de silabe, pri prelungirea unor sunete- mutism: bolnavul nu r spunde, nu camunica cu anturajul- dislalia: imposibilitate dea pronunta anumite sunete carecompun cuvintele; varbi ea devine neinteligibila
-=- nelini$te: lipsa de lini$ e sufleteasca, framantari- inactivitate: lipsa activoatii tizice sau intelectuale, ari ambele- anxietate: sentiment p fund de discanforl sau de tensiune, pecare individul II resimte I tata vietri- incetinirea dezvaltarii andirii: ritmul asaciatiilor de idei estemai lent- halucinatii: perceptii fa a obiect; in functie de analizatari, sunthalucinatii auditive, vizu Ie, gustative, alfactive, cutanate- izolare - singuratate: areaindividului de-'cffi singur, retras
II-III'.'.'
1./I'
:
- ."
Este dificultatea individului de a capta, prin intermediul simturilar sale, mesajecare yin din anturaj, din mediul exteriar sau din ambele.
Pacient cu comunicare ineficienta lal nive! senzorial ~i motor
TulburarisenzoriaJe.,.';;" .,' .•.
Tulburarimotorii
Manifestari de dependen1=a
- cecitate: pierderea vederii- diminuarea vederii: scaderea acuitatii vizuale
. C>f.:.. surditattr:~ierdereatuncliel alJOit1ve ~.,~;. '-- hipaacuzie: diminuarea auzului- pierderea sau diminuarea gustului: pierderea cambinatiilorcelor patru senzatii gustative de baza - dulce, amar, acru, sarat(simtul de control al hranei)- anasmie: pierderea mirosului- hipoestezie: scaderea sensibilitatii cutanate- hiperestezie: cre$terea sensibilitatii cutanate
- paralizia: disparitia tatala a functiei maiorii musculare- pareza: scaderea tunctiei motorii musculare- paralizii periferice: scade tanusul muscular, mi$carile pasivese pot efectua cu amplitudine muUma; mare
318
OBIECTIVE
Pacientulsa"'~~. -'~ --, ~..•....•.tie echilibratpsihic
Pacientul safoloseascamijloace decomunicareadecvatestarii sale
-lnterven1=iilelasistentei -
INTERVENTIILE ASISn:NTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
.,...Ii~te$le bolnavul. Cl:'~Jjyire fa ~~qre~z.a,explicandu-i s9apub$i natura interventiilor- familiarizeaza balnaVU't u mediul sau ambiant- asigura un mediu de s curitate, Iini$lit- administreaza medicati recomandata de medic
-cerceteaza Posibilitatil~de camunicare ale balnavului- furnizeaza mijloacefe d camunicare- Tnvatabalnavul sa utifiz ze mijlaacefe de camunicare canfarmpasibilitatilor safe
3H
I':I'I,~IIII
~
Manifestari de dependen~a
3. Comunicare ineficienta la nivel afectiv
Agresivitate - manifestare irnpulsiva de a se certa, bate, ataca pe cei din jur
Alienare - incapacitatea individului de a detine controlul asupra propriilormentala acte; nu poate sa-$i aprecieze nici suferinta :;;inici nu raspunde
de actele sale
Devalorizare - perceptie negativa pe care individul 0 are fata de valoareapersonala :;;icompetenta sa
,
Apatie - indiferenta fata de sine $i ceea ce se petrece In mediul sau
Egocentri.sm -" preocuparea exagerata a individului fala de sine Insu$i, de_ ''l..~ . . _ ..' ,- .. sani'itate, de Imbracaminte, de ocupatie, motiv pentru care se-
crede persecutat"
Fobie - frica obsedanta,directionata spre ceva de care bolnavul nupoate scapa
~ agorafobie - teama despapu deschis- cfaustrofobie - teama de a sta Inchis In camera- nozofobie - teama de boala -..
Emorie. ~- - stare de.foorte bUM ~zitie, dar tara obied . •••.••.••• ~.,L;._
Delir ",',
- tulburare de gandire prin prezenta nemotivata, neconforma curealitatea, dublata de convingerea pacientului In verosimi-litatea ei
Idei de - perceptii tara obiect. auditive, vizualesinucidere,halucinalii
, '
Percepere - percepfia negativa a individului tata de aparenta sa fizicainadecvatade sine
Reprezinta dificultatea individului de a se afirma, a fi deschis cc'itrealtii $i catrenevoile lor, de a stabili legaturi semnificativecu anturajul.
Fiinta umana care nu poate comunica adecvat sufera interior $i I$i diminueazastima de sine. Tnconsecinta, capacitate a de afirmare este, de asemenea, redusa $i
:situatia sa sa schimba; devina.il::lsecurizantiL' ,,'~~' .Individul nu mai poate stabili legaturi cu anturajul.
~~-~.({-
~.~.
t~f~~
~;{;
l'i':.:i~?-.
1"..
if] ~atiu $ireferi!0!lreJCJ. proE?r~p:
INTERVENTIILEA STENTEI, AUTONOME$I DELEGATE- ajuta bolnavul sa s orienteze In timp, spatiu $i' referitor lapropria persoana ''"-sugereaza pacienttil i sa tina un jurnal- ajuta pacientul sa c mpleteze jurnalul. ,- II ajuta sa-$i lacuna sea capacitatile $i preferiniele- lasa bolnavul sa f ca tot ceea ce poate cu propriile salemijloace
- manifestari neadecv~te situatiei date
ManifestAri c!Jedependent;a
- amnezie - tulburare e memorie, caracterizata prin:- amnezi~ de fixa r de retinere a faptelor noi- amnezie de evo are, lipsa capacitatii de reproducere sau
recunoa~tere a unor f te anterioare- dificultatea de a Inte ege, de a face 0 judecata
- comunicare verbala ara legatura cu situatia data
- asigura Ingrijiri relati e la perturbarea senzoriala sau motricea bolnavului (cecitate, surditate, paralizie; are rolul de suplinirepentru satisfacerea n voilor pe care pacientul nu $i Ie poatesatisface .autonom (a anca $i a bea, a se mi$ca $i a avea 0buna postura, a-$i me tine tegumentele curate :;;iintegre, a evitapericolele)- administreazame icatia recomandata: unguente, picaturiocufare, nazale, aUfi late" '. ,',..,.-- efectueaza exerci ii pasive $i active pentru prevenireacomplicatii1ormuseula e,'articulare- pregate$te bolnavul entru diverse examinari ale simturilor $iII Ingrije$te dupa exa inare
.,-QGZO!~e,rt~~.Io.)persoana "
OBIECTIVEPacientul safie orientat intimp, spaJiu~i la propriapersoana
Vorbireincoerenta
Comporta-mentneadecvat
CQnfuzie,obnubilare
Pacient cu comunicare ineficiC!nta la nivel intelectual
:.•.
Dificultateade a-~i amintievcllimenteletrecute
Pacientul safie compen-sat senzorial
2. Comunicare inefiCi~nta la nivel intelectualDificultatea individului d,e a Intelege stimulii primiti $i de a-$i ut,iliza ,jUdecata,
imaginafia, memoria, pentru ca sacomu ice cu semeniLo atingere a cortexului sau 0 tuncti inadecvata a tacultatilor intelectuale per-
turba individulln modul sau de a combin informatiile pe care Ie prime~te de la altii$i de la mediu.
I
I
I
II
I
I
1-,
II
I
.I...,....~
I'I
II
I
;" ;
I
I:,I.". . ~i .,:,
Ii
II"
I
II
II
- componenta a relatiilorl interpersonale asistenta-pacient'- un act planiticat, deliberat ~i protesionist
.- stabilirea unei relati umane pozitive, care va permiteatingerea obiectivelor de logrijire- ~ereafi~~aza pri!1t~hni .i de comunic,Cl.r~~rape.utiea, ee aulabaza comiJriicarea verbal" ~i nonverbala
- sa se tina cont de facto ii fiziologici ~ti socio-culturali, care potinfluentacomunicarea-'-asigurarea unui contort psihie ~i fizie al pacientului- di~tigarea increderii p ientului- respectarea pacientului- mesajul transmis sa fie~curt ~i dar- vocabularul utilizat sa fi pe intelesLJIpacientului,~debitul verbal sa fie pot ivit- tonul adecvat- intonatia sa nu fie intl~entata de emotiile sau de obosealaasistentei- sa fie ales momentul pqtrivit-;-.mimica; gesturile sa acqentueze cuvantul, sa.-Ic1ariticesau sai1ustrezeideea..:.sa se maniteste SOlidt~u.ne fatade pacient-atihgerea pacientului (d ex. prinderea mainii unui pacient trist)i; .sau cu dureri) sa fie utiliz ta in masura in care acesta intelegebine semnificatia $i 0 ac epta ca pe un mesaj de fncurajare,tandrete, sustinere atecti ".
323' ,
- ascultare activa: asist nta i$i mobilizeaza intreaga at€ntiepentru a intelege mesaju pacientului,respectand urmatoarelereguli:- sta in tata pacientulu cand vorbe$te~..if prive~te in ochi, entru a-I demonstra dorinta de a-1
asculta.',c;.' -"''';' --.,," ~""'"'.~', - adopta 0 atitudine d contractata- nu face mi~caricare r putea distrage interlocutorul- it aproba. dind spun lucruri importante
~acceptarea: este vointa de a asculta mesajul unei persoane,I tara a manifesta indoi Iii sau dezgust, chiar daca sunt.Aivergente de idei
...:.asistenta va manife! toleranta tata de padent- if va asculta fara sa-I intrerupa:- ii va da 0 retroactiun verbala, pentru a arata ca intelege
ce-) spune . ,: '- se va asigura ca esajele sale nonverbale corespundrTlesajelorverbal~
Canditilpentru acomunicareeficace
Tehnici decomunicareterapeutica ~i .ralulasistentei. ~
! '. ~
. "Ii"
=, ~ ';';~~'"
EVALUARE
Se vor nota zilnicschimbarile survenitein:. ,- dispozitia botnavului- in expresia verbala ~inonverbala- in stabilirea lega-turilor cu semeniiEvalueazaschimbarilesurvenite In c6mporta-mentul bolnavului. falade alte persoane.
322
INTERVENTIILE ASISTENTEI,AUTONOME $1 DELEGATE
- pune in valoare capacitatile,talentele ~i realizarile anterioareale bolnavului- da posibilitate pacientului sa-~iexprime nevoile, sentlmentele,ideile ~i dorintele sale- da posibmtate .pacientului sa iasingur decizii- invata bolnavul:
- tehnici de afirmare de sine- tehnici de coinunicare- tehnici de relaxare
- ajuta bolnavul sa identificeposibilitatile sale de a asculta, de aschimba idei cua!tii, de a crea
"",I legaturisernmficatilie .".""- antrerieaza bolnavul in diferiteactivitati, care sa-i dea sentimentulde utilitate- supravegheaza in permanentabolnavul- administreaza medicatia pre-scrisa: antidepresive, anxiolitice,tranchilizante- utilizeaza unele mijloace fizicede imobilizare:
-chingi .- dima!;>ade protectie
- Interven1=iile asistentei -Pacient cu comunicare ineficienta la nivel afectiv
Dificultateadeaseafirma, dea-~i exprimasentimentele,ideile,opiniiledificultateadea stab iiilegaturisemnificativecu semenii
OBIECTIVE
Pacientul sa sepoata afirma, saaiba percepJjepozitiva de sine
Pacientul sa fieferit de peiicoleinterne sauexterne
.• ~ B.':
:i ~ ' }~
r ,~ ~I
Stiluri decomunlcare.ineficace
IIIIIIIIIIIIII
fJ.:u~_
__""::3 ~
_ intrebarile: sunt un m jloc direct de comunicare~i dau tonurunei interactiuni verbale
- vor fj legate de su iectul discutat- vor fi puse intr-o 0 dine logica- asistenta va fi ate ta sa epuizeze un subiect inainte de a
trece la altul . . • .-asiste.nta ,va ale e intrebarile in functiede raspunsul
paciefitulul ~l, " .-', ,.," - -.
. -parafraza: redarea me ajului pacientutui in cuvintele ei, pentrua se asigura de inteleg rea lui corecta_ c1arificarea: cand int rvine 0 neintelegere, asistenta poateintrerupe discutia, pentr a c1arificasensuI mesajului_ focalizarea: centrare ltIesajului pe 0 anumita problema desanatate
_ asistenta va ajuta acientu! sa nu descrie in termeni vagiproblemele sale- informarea pacientulu :
_ informatme vor fi date cu regularitate ~i .Ia momentuloportun
- vor fi transmise int -0 manierafavorabila de <:omunicarecupacientul
_ nu se vor divulga date pe care medicul dore~te sa nu Iecunoasca pacientul- Iini~tea: va permite a istentei ~i pacientuluisa-~i organizezegandurile
_ asistenta care asi ura lin~tea in comunicarea cu pacientul-dOv€l~~te ca este gata sa aseuJtecu rabdare_ recapitularea: este 0_ evizuire a principalelor idei discutate
- asistenta incepe discutie rezumfmd-o pe precedenta,pentru a ajuta pacientul sa-9i aminteasca subiectele abordate- a-ti spune parerea ar urmatoarele consecinte:"
- inhiba personalitat a pacientului . ,- lntarzie rezolvare problemei- nu-i da padentului posibilitatea de a lua decizii
- a da asiguraii false:- impiedica avansa acomunicarii.~_"~_'I;::,:aa.dopta0 atiwpinee aP.Ar~re:'.. _ .
. - a raspunde critic I .r pr'inlr-batiti.jClin~defensNa inseamna. a-i nega dreptul pacie ului la parerile proprii
- a manifesta aprobare sau dezaprobarea excesiv:_ 0 aprobare exce iva presupune ca acesta este singurul
lucru acceptabil_ 0 dezaprobare ex esiva poate face pacientul sa se simta -'
respins ~i sa evite inter ctiunea- a generaliza prin ster otipii:. .
_ arice persoana ste unida ~i 0 generalizare ar negaaceasta.unicitate- a schimba subiectul:
- este 0 impblitete_ imPiedicacomuni~area terapeutica sa progreseze_ pacientul i~i pierd ..firul ideilor ~ispontaneitate.a- mesajul poate de eni confuz ' ..
"1"
324 I
.lna/Ja-Ji suflefuf afaf de sus, incaf nici a ofensasa nu poafa ajunge fa ef."
(Descartes)
11. NEVOIA DE A ACTIONACONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI,
DE~A PRACTICA RELlG!A ' .,."~
Defini1=ie:
A actiona conform propriilor convingerilcredinte $i valori este 0 necesitate aindividului de a face/exprima gesturi, acte conforme formatiei sale, de bine $i derau, de dreptate,de urmare a unei ideologii.
I. Independenta in satisfacerea nevoii
Nu exista fiinta umana izolata. Ea este in interactiune constanta cu ceilaltiindivizi, membri aisocietatii, ~icu viata cosmica sau Fiinta supremaiabsoluta.
Aceasta interactiune scoate in evidenta experienta vietii lor, convingerile,credintele ~i valorile propriei fiinte ~i, pe de alta parte, dezvoltarea personalitatii.
Cautarea unei conceptii unificatoare despre lume, care sa ne ajute sa vedemviata inansamblu ~i sagasim 0 semnificatie in fiecare parte a ei este la fel de vecheprecum omenit~. Acest roll-au jucat religiile antice, precum $i credintele cu 0orientare teologica din timpurile ulterioare. Antropologii constata ca $i in culturilecontemporaneprimitive exista conceptii despre lume, prin care se interpreteazaexper-ienle-Ieoamenilor $i Ie sunt ghidate activitatile.
CulWra apuseana a fast, de asemenea, influentata intr-o asemenea masura de$tiinta:~i de tehnologie, Incat unii afirma, in prezent, ca noi detinem 0 conceptie$liintifica sau tehnologica despre fume: $tiinta $i utilizaril.e ei ne contureaza modulde agandi $i dau 0 noua dimensiune vietii noastre.
Gautarea perena a unei concaptii despre lume este 0 cautare a unei vieti care. sa fLe rna.igegr~a buna de~at rga, 0" Q~h.itare~.i:!I1u~~Q1;kqJ existentei, spT'?a~",•
acoperilj'ngol, 0 cautare a ceva care promite mai Gurand speranta, deciH disperare:ConcepJjiledespre tume difera in aceasta privinta. Unele sunt mai optimiste, iar
altele mai pesimiste. Unele sunt profund etice, iar altele doar incidental morale, Nutoate satisfac1n mod egal $1in acela~i fel dorinta omeneasca, insa toate exprima 0profunda nevoie umana. .
Conceptia despre lume este necesara ca un ghid al gandirii. 0 lume plina delucruri la care ne putem gandi ~i in cam se aM 0 multime de idei $i teorii, cu privirela tot ce existasub soare, ne obliga sa fim selectivi. insa conceptia despre lume maieste necesara ~i pentru a ne calauzi actiunile, cum trebuie sa hotara$ti intrenenumaratele lucruri care trebuie efectuate ~i printre nent.-!maratelelocuri in caretrebuie sa te duci, numeroasele genuri de actiuni $i numeroasele voca!ii posibile.
Este necesara 0 conceptie despre lume pentru a c1asificaactivitatile posibile $ipentru a stabiii prioritati pentru anumite acliuni, in cadrul unei activitati concrete
325
Factorii care influenteaza satisfacerea nevaii
(decizii cu privire la cariera, decizii morale, modul de utilizare a timpului, viata defamilie etc.).
Nici 0 societate nu poate trai fara un set de standarde asupra carora s-a cazutde acord; dragostea, grija, onestitatea, integritatea, increderea, iertarea, libertateaalegerii, iata numai 0 parte dintre acestea.
II
:1
III
I
II
I
I~I
~1:~: '
CredinJe "
Religie
Ritual, rit
Manifestari de independent;a
- convingeri personaleale individului fata de realitate- asistarea la cere onii religioase- folosirea obiectel r religioase (9irag de matanii, imagini)
,.,.forma a con9tiintei s iale, caracterizata prin credinta in fiinte,forte supranaturale
- cObservareareguli or unei religii-:,parcurgerea serie 'lor religioase, spirituale sau umanitare
- ansamblul de eerem nii religioase proprii unei religii- apartenenta la grupu i religioase sau umanitare
Spiritualitatea I-ansamblul de credint 9i practici proprii sufletului- timp de rugaciun 9i meditatie- gesturi 9i atitudini corporale
- ansamblu de reguli e conduita 9i valori considerate valabileintr-o societate
- participarea la fap e de caritate-participarea la fap e de umanitate- angajarea intr-o a tiune sociala, umanitara sau creativa
- ansamblul de credint l;)iaptitudini care refle.ctanu numai ceeace este dorit, dar, in ceea9i masura, ceea ce este beneficindividului; de exemplu rumusetea, adevarul, binele-_. '.£<,- posibilitatea de a tiona conform propriilor credinte saudorinte; individul are Ii ertatea deplina de actiune $i sanatatementala optima (adapt t)
Interven~iile asistentei pent u ment;inerea independen1=ei- determina pacientul Sa-9i exprime p opriile convingeri 9i valori- planifica, impreuna cu paci€mtul, act vitati religioase'"'-,n informe~a"despre serviciile oferit 'de comunitate-- --,- mijloce9te desfa9urarea unor activ tati conforme cu dorintele $i credintelebolnavului'
Morala
Valori
.~,~
u..Dependenta in ,atisfacerea nevaiiDe fiecare data cand aceasta nevoie ~u este implinita pot aparea probleme de
dependenJa:1. Culpabilitatea2. Frustrarea3. Dificullateade a acJiona dupe crelnJele ~ivalorile sale }'4. Dificultatea de a participa la acti itaJi religioase vezianexele2 $i 35. Nelini$te'taJa de semnificaJia pro riei existenJe
326
+ '-~'-:-- Gesturile $i atitudinite corporate: permit pacientului sa i~isatisfaca aceasta nevoie, in functie de convingyrile proprii,geapartenenta religioasa sau de amandoua,; '.'
- Cautarea, cercetarea sensului vietii $i mor/Ii: fiinta :umanacauta de milenii sensul vietii ~i al mortii; urmarireaacestuiobiectiv face individul sa realizeze gesturile ~ ritualuri1e careraspund credintelortconvingerilor 9i valorilor sale '.'\,- Dorinja de a comunica cu Flinja suprema sau cut:osmosuf.fiinta umana, in esenta 9i spiritul sau, se simte legata de Fiintasuperioara. sau energia cosmica 9i infaptuie9te actiuni' care Iipermit aceasta comunicare- Emojiite: emotiile 9i impulsurile individulLii it determina sarealizeze activitati umanitare, religioase
- Cultura: toate societatile vehiculeaza, prin traditiile lor,credinteRYiit-ori fata de practici!e religioase. saLl de aplicareaideologiilor umanitare; unele societati permit 0 practicareligioasa specifica, in timp ce altele adera la practici reHgioasecomplet diferite; cultura l;)i istoria popoarelor influenteaza in
I mare masura fiintele umane l;)irelatiile lor eu Fiinta suprema saurelatiile lor cu ceilalti- Apartenenja reJigioasa: influenteaza in mare masura actiunilepe care Ie infaptuie9te individul, pentru a-9i satisface nevoile; pepareursul socializarii copilului, parintii joaca un rol important inobi;;r.uh;ea cu credinfe ,~Yc~Jori ..I~gatl,'!.1.e, 0 apart~~ntareligioasa; adultul este, de asemenea, influentat de. normelesodale fata de apartenenta religioasa; cu toate acestea, existao anumita alegere de a adera sau nu la 0 reJigie, in functie deconvingerile personale.
La persoanele varstnice. practica religioasa seintensificasau reapare, daca a fost abandonata ulterior.
Astazi, in nlme sunt cunoscute: "- cre$tinismul, cea mai raspandita religie pe glob- islamismul, prezent in Orientul Apropiat 9i Mijlociu
I- budismul, int.alnit la popoarele aSia.tice '- hinduismul, practicat dehindu~i- mozaismul (iudaism), religia evreilor
~
~":,,.
Factorisociologici
Factoribiologici
Factoripsihologici
I
Codul etic al profesiei medicale prevede:j ,_ ingrijirea bolnavului fara diferente de rasa, credinta, ideologie, culoare;_ pastrarea secretului profesional $i a onfidentelor !acute de bolnav.
Surse de ificultate
S'--:;.: ..
Manifestari de dependen~a
329
- amaraciune, tristete- plans
- activitati (actiuni) oferite de normele sociale, ce nu pot fi insafolosite de individ, datarita nivelului cultural scazut, a carenteloreducative etc.; aceasta 11 determina la izolare sau devianta(agresivitate) "- actiuni CQntraredorintelor individului
~:,
- gnterven~iileasistentei -
Pacient cu sentiment de culpabilitate
Senzatia depierder~aIibertaJU'de .acJiune
Manifestari - manifestari de furie impotriva lui Dumnezeude depresie - plans
- insomnie- billbiliala
Manifestari - tahicardiede anxietate - tegumente reci, umede
~'hif",~~ventilatie~ '': ..- furie- manie
Sentiment deinutilitate
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
Pacientul - incurajeaza bolnavul sa-$i exprime sentimentele in legatura cusa-~i pastre- problema saze imaginea - faciliteaza satisfacerea convingerilor salepozitivade - actioneaza pentru reca~tigarea stimei de sine a bolnavuluisine - planifica, impreuna cu bolnavul, activitati care sa-i dea
sentimentul utilitatii
Pacientulsa - Hpune in legatura cupb~oane dorite, apropiate..
fie echilib~at - administreaza, la nevoie, medicatie antidepresiva, tran-psihic chilizante (Ia indicatia medicului)
2. FrustrareConditia individului care se simte refuzat sau i$i refuza satisfacerea unei nevoLObstacolele in indeplinirea gesturilorsau a actelor confarme parerii persanale
de bine, rau sau dreptate $i'dificultatea de a participa la activitatile religioase dauindividufl.iisentimemul de'irustrafe.: ,. c'. • ~. ". • =".
dependen~aManifestari
- amaraciune- autopedepsire- autoacuzare- mania de a se scuza~'nutil- intelegerea bolii ca 0 pedeapsa- sentiment de a fi ned mn- pozitie curbata- mi$cari lente
- lezare fizica- dezechHibrfF- supraincarcare- durere-surmenaj
- tulburari de gfmdire- anxietate-stres- pierdere, separare - ~ivort, doliu ._ situatii de crim - ane tezie, bariere lingvistice, spitalizare_ pierderea imaginii $i respectului de sine, pensionare
- conflicte sociale- e$ecuri- contradictii cu familia- lipsa de cunoa$tere a situatiilor, a atitudinilor celorla~i- insuficienta cunoa$te e de sine $i a mediului
Sentiment deculpabilitate
Surse deordinsociologic
Lipsacunoa~terii
Surse deordinpsihologic
Surse deordin lizfc
1. Culpa ilitateaI'
8entimentul dureros, resimtit ca urm re a contrazicerii propriilorconvingeri $ivalori, motiv pentru care individul se simt vinovat. .'
Orice am este susceptibilde a fi confruntat cu situatii in care initiativele luate sauevenimentele nefericite ii pot provoca iJn entiment de culpabilitate.;i , .
Gradul, frecventa $i rationalizarea ac stui sentiment depind, il1':r'narepane, deexperiente1etraite $i de educatia primita I copilarre.
. ,c:-. Culpabilnatea este un $em1n.wr;Tl fung, .....nt~$1nemotivat, care..s.e._lTJanifesta:insurdina, in afara cunoa~tefii adevaratei sale semnifiicatiL MarmiJlt~ situ:WlpOt ,:.: .cauza sentimente de culpabilitate: bo la, pierdereastimei $i a respectului,anxietatea, confJictelesociale.
III
II
II
II
II
II
.1
Educatia pacientului:- In cazur unui conflict Intre doctrina rfligioasa 9i recomandarile terapeutice,
pacientul sa fie informat despre necesitate~ promovarii sanatatii
331
II
II
I
\~
I
I
""
'l;r
•••• ' •• ~ ~~ ok"':'.
ntii chirurgicaledul de viata dupa boala sau interventia
- copilulmic nu cunoa9te sensul binel i sau al raului, credinta spirituala; spunerugaciuni Inainte de culcare, imitandu-i p parinti
- pre~colarul punelntrebari despre eligie 9i incepe sa creada Intr-o fiintasupra-umana;' dore~te sa afle semnificati sarbatorilor 9i ritualurile acestora
- $colarul9i adolescentullnvata de pre religie, urmeaza practici religioase,decide daca accepta religia familiei sau se converte~te In functie de experientapersonala ' .. ' ,;
- aduituldediea inal mult timp practici, r religioase
Sa sesizeze ~i sa c1arifice impactul edintei religioase asupra lngrijirilor desanatate:
- restrictii asupra dietei alimentare- restrictii la administrarea de medic~ente, vaccinur~ sange- refuzul unei interventii chirurgicale s~u al altor proceduri terapeutice- refuzul unui transplant- neacceptare(,l avortufui- neac.ceptarea internarii In spital 9; a ~atamentului iri timpul unor sarbatori- descurajarea eforturilor de prelungire a vietH- dorinta de a sta langa pacientuf muri und 9i a indeplini anumite ritualuri
Sa identifice persoanele care au nevoi~ de asistenta sphituala:- pacientii singuri, care au putini vizitatbri- cei care-~j exprima frica, anxietatea- pacientii care vor fi SUpu9iunor inte- pacientii caTetrebuie sa-~i schimbe
chirurgicala- pacien~i care sunt preocupati. de rela~ialntre reli1lie ~i sanatate- pacientii a caror boala are 9i implicatil sociale .'- muribunzH- cei care prezinta manifestari de depe~denta In satisfacerea navoH
S~f~llte~~t~rea nevaii spiritu•.••••.,- sa permna vizita preotului- sa-j permita pacientului citirea cMilor Ireligioase- sa informeze pacientul asupra posibilit~tii de participare la serviciul religios din
cadrul unitatii spitalice9ti- sa i se raspunda la intrebari referitoar~ la subiecte religioase- sa se marcheze evenimentele relig~oase (Pa9ti, Craciun), utilizand de.cor
adecvat ~i alte fad!itati permise- pacientul sa fie ajutatsa-9i exprime di~confortul spiritual
.. ~- Interven~iile asistentei -
i
Rolul asistentei in sust;inerea spirituala a pacientului .
,,:~;
330
Pacient cu sentimentul de frustrare
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
Pacientul - ajuta bolnavul sa identifice cauza frustraliisa-~i reca- - Illncurajeaza sa-~i exprime sentimentele ~i nevoilepete lncre- -II asigura de confidentialitate ~i Ii pastreaza secretelederea in sine
Pacientutsci;" -~ comunioo-.des cu bolnavul"aratandu-s@~iM..oe solicitudinealba 0 stare - cauta modalltati de practicare a religiei (citirea unor docu-psihica buna mente religioase)
- administreaza.la nevoie medicatie sedativa
Sa aprecieze importanta credintei pentru fiecare pacient, in functie de stadiulsau de dezvoltar:e: .
_ credin!a influenteaza modul de viata, atitudinea, sentimenteJe pacientului fatade boala 9i moarte . ..
Supunere la - tratament nedoritun regim - medicatie
- alaptare
Incapacitatea - incapacitatea de a citi documente religioase, de ciparticipa lade a exercita activitatile grupului sau de apartenenta, de a urma exigentelepractici propriei religiireligioase -;-abseIJ1R1oc!-lrilorsau a mQd~Jia!ilor de practicare .: ~
- caderea la pat- constnlngeri fizice- deficit audio-vizual- efecte secundare ale unei medicatH
Tulburari de - confuzie ~~gandire - dezorientare .<
- halucinatii
ingrijorare - grija fata de semnificatia suferintei salefata de - grija fata de sensu I vietH ~i al mortHsensu I pro- - preocupare pentru credinte ~i valoarea lorpriei saieexistente
I
~-
Psihologici .1- EmoJiile',:" ~ t-P?fclncprjQ,J.!.activitati!o"r..,pecare Lede~~oa~ iJldivid.ut~i.pr~:-
supunevaluarea, 'acordarea de semnificatie valo~ica activitatUordesfa$urate. Bucuria, entuziasmul, speranta, placerea $;bunastarea influenteaza satisfacerea acestor nevoi.
- CulturaIn functie de cultura, indivizii I$i aleg 0 profesie care sa Iepermita afirmarea prin folosirea euno$tintelor acumulate.- Rolurile socialeIndividul are libertatea alegerii studiilor $i a mundi sale, se poatereaJiza deplin In functie de normele sociale: De asemenea,
. individul se realizeaza In functie de rolurile pe care Ie joaea Insocietate pe masura pregatirii sale, a vointei ;;i a dorintei de a-$iasigura mentinerea acestor roluri.
'Specifica varstei este imaginatia creatoareca forma deafirmare a personalitatii proprii. Con$tiinta de sine se afirmaputemic, Incepe sa cunoasca, observand pe altii $icomparandu-se cu ei. Este mai critic fata de altii decat fata desine.
-1dolesCl;l(1Ja<;;-;;,e?<p~rienta,nive!ul int~!wA1Jal$j experienta 'sociala permft '.'0 "mai mare independentc1 In atingerea $iconduce rea unor activitati, dar $i responsabilitati pentru fapteleSaVa[~ite.Adolescenta este varsta formarii unui ideal In viata, aproiectarii personalitatii adolescentului In viitor; el este capabilsa lupte pentru realizareaaces-tora. Sa autoapreciaza maicoreet, lncepe sa suporte criticile, sa tina cont de punctul devedere af altora.
Maturitatea-adultul, care joaca mai multe roluri In societate,este pus in valoare pe masura afe.gerii acestora $; a satisfactieipe care aceste roluri Ie dau aspiratiifor lui. Interesul $i pasiuneafatade munca, atingerea scopului propus, reprezinta unputernic factor de bucurie. ,
Persoanele in varsta pot, de asemenea, sa-~i puna Invaloare activitatile pe care Ie Infaptuiesc conform gusturilor $iposibilitatilor fizice, folosind experienta acumulata. Este unul dincei ~ai importanti factori ai longevitatii.- Constitu/ia $i capacita/i1e fiziceIndivizii trebuie sa-$i aleaga aetivitaple care sa Ie permita sa serealizeze In eoncordanta eu constitutia $i capacitatile fizice.Incredintarea unor mari raspunderi sau activitati ee soHcitaeforturi deosebite unor persoane nepotrivite pentru a?tfel desarcini ,Ie cople$esc $i este cauza majora a oboselii fizice .$inervoase.
333
,/~'
Sociologici
II
iii satisfacerea ne"oii..~ :~j .=~~
- Varsta $i ere$tereaActivitatea dominanta a copilului este jocul. Acesta permite
copilului sa se dezvolte. a cunoasca mai adanc lumea lncon-juratoare $i sa se integre e in societate. Prin ioc el reu$e$te sacunoasca. Jocul influe teaza toate aspectele dezvoltariTcopilului, perceptie. me orie,imaginatie. gandire, sentimente,interese. vointa. Se pract ca jocuri: colective, jocuri In careaparconducatori ~i condu~i $i are dau posibilitatea de afirmare.
Preadolescen/a este arsta cand lnsemnate sunt relatiile luicu societatea. Activitatea dominanta este invatatura, dar copilulpreadolescenta participa $i la jocuri. Sunt preferate jocurile deechipa, de intrecere, car cer inventivitate, darzenie, daruire.
~H!.~J:V()IA.,.DJ; AIF:I,~RE~CUPJ.\Trl~IN VE-DEREA'REALIZARIl '
Daca deseoperim ca via/a nu are niei un in/eles,nu ne rlimane alfeeva de (lieU(
decaf sa-; dam un in/eles .•, (Lucian Blaga)
I. Independent;a in satisfacerea nevai;
Fiinta umana simte dorinta de a infaPtu~ucruri care corespund idealurilor sale.Relatiile necorespunzatoare lntre cei c re lucreaza In cadrul aceluia~i serviciu
sau ~e..f - subaltern pot genera starea de d alon.'zare,inuti.litate,deoarece individulare nevoie de consideratie, dragoste, stima i respect reciproc In activitatea pe careo d€:llfa~oara." '
Capacitatea individului de a se realiza ~ste unica ~i necesara pe tot parcursulvietii.
Unii au nevoie de sprijinul altora, pentruJa sepune In valoar.e,in t..im.p.ce.a'.tii potsa aprecieze just criticile ~isa regaseasca €sursele necesare pentj"Ua se realiza.
Munca trebuie sa corespunda nivelului e pricepere 9i pregatire a omului penttua nu deveni 0 povara. ci 0 placere. ' '
Defini1=ie:Ate preocupa in ~opul realizariieste o~ecesitate a oricarui individ de a Tnfaptui
activitati care-i permit satisfacerea nevoilor sau sa fie util celorlalti.Actiunile pe care Ie i.nfaptuie~te Ii per it sa-~ dezvolte simtul creator ~i sa-~i
foloseasca potentialulla maxim.
III
I
I
II
II
I
I
.1" Co, • . Factorii care influent;e" r Factori
biologici
II
Integritateafizica ;;ipsihica
j .- ManifestariI de bucurie ~i
fericire
Autocritica
Luarea dedecizii
Stima de sine
imaginea desine
Comporta-mentul (Iegatde stadiul dedezvoltare)
.,=~ .• .•..•. -. ""'-':.~-_.
Manifestari de independen~a
Activitatea optima a functiilor fiziologice In raport cu cori~titutiaindividului. .Dezvoltarea armonioasa, integritatea fizica~i psihickl permitoptarea pentru orice gen de activitate ~i Indeplinirea roludlorsociale. .'
[email protected] (stadle de satisfacpe.mu!tumire, bucurieientuziasm, dragoste, caritate) este de obicei creatoare, sursasanata!ii organice ~i psihice, deoarece se asociaza cu cre~tereaenergiei vitale, cu crearea unei atmosfere de destindere.,
- Tendinta de a lua hotaran pe baza chibzuintei proprii, ea 0forma de exprimare a independentei vointei, se eonjuga euadoptarea uneiatitudini critice fata de ideile ~iactiunile proprii 9ieu reeeptivitatea fala de opiniile celor din jur.
- Rapiditatea cu care persoana delibereaza Intr-o situatie eom-plexa ~iurgenta ~i adopta hotararea cea mai potrivita.
. -I- Aprecierea obiectiva a capaciteltilor, a trasaturilor caracterialepredominante prin comparatie eu altii; 0 trasatura a cunoa9teriide sine este demnitatea; demnitatea Inseamna con$tiintapropriei valori In conditiiJe respectului fata de a1tii,a neacceptariiInjosirii $i a puterii de a adopta decizii.
~ Sa-i placa Infati~rea sa, aspectul pe care II are~i sa fiesanatos, •...'"~,--- CopilulMultumire fata de un succes ~colar- Aprecierile pe care Ie fac lnvatatorul/profesorul, parintii, colegiiasupra munciilui ii provoaca emotii putemice de bucurie 9isatisfactie $i-i stimuleaza vointa de a se afirma
Activitati sportive:- inventivitate, darzenie, daruire pentru re~ita echipeiActivitate pe plan social, familial:- i$i da seama ca munca depusaeste importanta. 0
Indepline9te cu ser1tlzitafe",raspul'tti~e--"
- Adulli ~i persoane TnvarstaDragoste fatade munca: .- interesul fata de munca, daruirea influenteaza calitatea muncii$i capacitatea de a munciiAprecierea muncii:- munca trebuie sa corespunda niveluJui de pricepere ~ipregatire, sa fie in echilibru eLI capacitatea individului.Bucuria rodului muncH, apreeoerea colectivului $i conditiile de'l \.lucru corespunzatoare - respectarea tuturor ri6rmelor igienice,aparatura corespunzatoare, colectiv In care predomina relatiilede ajutor, respectul reciproc - sunt factori care stimuleazaactivitatea. . - ; '"
334
I ' .
f.~AmbiJia - Dorinta arzatoare de a realiza cat mai mult In activitateai: depusa
~'rMotivafia - Totalitatea motivelor c re-I determina sa etectueze activitati8
;" prin care sa se realizezef\t~
Roluri - Stapanirea, punerea ir valoare a acestor roluri, prin actiuni~.rI~. sociale care sa determine satis actia realizarii, a bunastarii (rolul Ini
-- - familie', la locuf de munc~ in-societate)' ',j~
Folosirea - Apartenenta la 0 grupc re sociala (culturala, sportiva, politicatimpului Iiber etc.) dau posibilitatea de a folosi propriile credinte ~i valori In
pfeocupari placute 9i utile.
Jnter-ve~iile asistenteipentru men~inerea independen~ei- sa informea?a asupra dorintelor ~i posibilitatilor intelectuale $i fizice ale
persoanei- II ajuta sa-$i faca un plan zilnic- orienteaza persoana spre acele activi ~i corespunzatoare capacitatii sale ~i
care-i permit sa se realizeze- incurajeaza orice activitate care intere eaza-II stimuleaza ~isustine pentru a obtine performanta doritel
____Jb Dependenta in Si tisfacerea nevoii
Cand aceasla nevoie nu este satisfacut~ , pot surveni urmatoarele probleme:1. Devalorizarea~. Neputinfa .3. Dificultatea dea se realiza } vezi anexele 2 9i 34. Dificultatea de a-~i asuma rolurisol iale
"Surse de. di1cultate
~'b" -~ . . "'" ;"'-' ~...~"" ... - .
DE OROIN SURSA --
Fizic - diminuarea unei func ii, handicap, lipsa de control asfincterelor, neajuns fizic, bstacol pentru mi9cari, durere
Psihologic,
'- tulburari de gandire, an jetate, stres, pierderea imaginii desine, pierdere - separare, ituatia de criza
Sociologic ..:.e$ec profesional, contlic profesional, conditie socia/a, legi ~ireglementari in dezacord cu valorile individului, lipsa de cu-no~tinte:. insuficienta cunOc9tere de sine, a altora, a mediului
335
";
IIIIII
I'I'I
......';"'; ..•.. ,;..
IIIII
"""
337
I"--,-.<8::"'""'.-'" *,~.~,:".~"",..'-"",".-.-.'.
INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
- asculta activ pacientul pentru a-i permite sa-$i exprimesentimentele privind dificultatea de a se realiza-ajuta pacientul sa identifice motivele comportamentului sau, ".apreciaia posibititalHe fizice' $i interectuale ' -, .- sesizeaza arice forma de interes pentru 0 anumita activitate$/-1antreneaza in desfa$urarea ei- Indruma spre acele activitali care sunt atractive pentrupacient $i totodata utile- observa $i noteaza arice schimbare in comportamentul ,pacientului (depresie, satisfaclie) I
- apfica tehnicile de Ingrijire adaptate nevoHorpacientului- identifica cu pacientul factorii care 0 impiedica sa se realizeze:familia, limite economice, starea de sanatate
- cunoa$te aspiraliile, sentimentele, interesele $i capacitalilepacientului- II ajuta In reevaluarea capacitatilor $; aspiratiilor sale- II susline in stabilirea unor proiecte- ajuta pacientul sa se adapfeze la naul rol pe care II are sau lastatutul sau- II ajuta saie1l.lizeze 0 percepere justa a ~ealitatii, sa seintegreze In colectiv- observa reactiile de satisfactie sau de nemullumire alepacientului- explica necesitatea eunoa$terii mediului In care traie$te $i acelor din jur
Pacient cu sentiment de devalorizare
2. Neputin~a:percl?P~ia' individ!llui asupra lips.ei•..••. :.:.~I "'.- •.••. ~ .••. ~..•••....•.. '". "."'.5$0"',:~ .•• - -".,.,.rf!&,..~~ •. - :.~
de control aev~nimentelol" int~o situat;ie data
Manifestari de dependen~a
OBIECTIVE
Pacientul safie con~tientde propria savaloarn '$r)~competenfa
Pacientulsa-~i reca-pete interesulfala de sine~i de allii
Conflict .. - incapacitatea pacientului de a da dovada de comportamentepersonal adecvate fala de rolurile profesionale alese sau impuse
"- se datoreaza conflictului dintre valorile individului $i normelesociale sau starea de sanatate. ,
E~ec - nu realizeaza sarcinile obligatorii impuse, care sunt legate deprofesional rolul profesional pe care I~aales sau i s-a impus
i,"
I~k
Ir:~-
.... :.~.;c.:-. :,:
'''~
de deper denta:
'cep~ia negativa pe care individul"ea per sonala ~i competen~a sastari d. dependen~a
" ,..~., q "- - .'. "
sentiment de - Pacientul nupoate a( cepta noua stare In care. se gase$te,inferior-itate modul cum arata, Infali$ rea sa$i de pier-dere a ima-ginli de sine
Dificultatea - Stareade dependenta In care se afla nu-i permite participareain a participa la activitapla activitafiobi~nuite saunoi
Descurajare, - Stare sufleteasca de tr stele asociata cu nemullumiredepresie
Sentimente - indepartarea din colee iv, nefolosirea In diverse activitalide izolare, deinutilitate, derespingere -~ ~Incapacitatea - Nu poate depa$i anuiTite momente critice care i-au diminuatde a trece Increderea in sinepestedificultaJj ....
Somnolenfa, - SenzaJiedesomn, ind' ereola la ce se Intamp/a In jurul saupasivitate
Agresivitate . - Comportament provoc, tor pus mereu pe cearta
"'1)iminuarea ' .•..Pat:/enru\'-r1Cl'tohSideri necesarsa eft!!ttueze acthti~este: 'motivafiei, dezinteresat, neatent
i .'~;
interesului,concentrarii
Incapacitatea - Starea de dependenta izica, psihica sau sociala nu-i permitede a face pacientului efectuarea ac ivitali10rpreferateceea ce pre- ,fera sa faca
Disperare. - Starea de deznadejde, dezolare, suferinla deosebita
Obsedare de - Pacientul este preocup :it In permanenla de problemele sale,problemele care au prioritate fala de ( ctivitatea depusa, In vederea realizariisale
336 "
"
I
II
I
III
III,I
II
I
i]
Rolul asi~tentei in promov~rea unui concept. pozitiv, despre Isine
Conceptul de - reprezinta percep1ia s;biectiva pe care a are 0 persoanasine despre ea insa$i din pun t de vedere fizic, emotional ~i social
.;..se exprima prin compo ament, cuvinte, sentimente
IIIII.I>II
.~ II
~
I I
i,1
339
- identitatea se refera la ficitatea individului, obtinuta in timpulfazei de socializare- imaginea corporala est imaginea pe care un individ $i-o facedespre propriul corp .- stima de sine este apre ierea valorii personale- performanta rolului este omportamentul prin care 0 persoanaparticipa la un grupSiocial
- identitatea- probleme sexuale- alcool, droguri- viol~- agr'esiune- spiializare- separarea familiala
- imaginea corporala- al!er.ar.eaJunqiitor slmZOfiale $i-;motrice- pierderea unui oega~sau a unei tunctii- obezitatea- prezenta unei cicatrice
,.;.stima de sine- incapacitate de sati~taceFea nevoilor- e$ecuri repetate, - dependenta de altii- neglijenta familiei, pqietenilor, colegilor- viol, agresiune
- performanta rolului- incapacitatea de a i~deplini un rol- izolare sociala foetat- interdictia de a indeQlini un rol pentru care e$ti pregatit
- orienteaza pacientul sp e alte activitati decat cele anterioare inraport cu capacita1i1esal- ajuta pacientul In recu erarea fizica, psihica pentru reducereahandicapurilor ~i obtiner a independentei- ajuta pacientul sa cun asca $i sa-$i insu$easca criteriile decontrol care-I ajuta In aprecierea activitatii sale zilnice, aobiectivelor realizate, a i ealurilor sale
. ._; - observa obiectivitatea pre9ierilorpacientului, ... "~--,. noteaza orice -modifi are In comportamentul sau starea
pacientului
Pacientul sapoata realiza:~i apreciaobiectivactivitafilesale
Componen-teleconcep-tului despresine
Factori careafecteazacomponen-tele concep-tutui despresine
:t
338
...;;Interven1:iile asistentei -
Pacient cu sentiment de nepl,itinJa
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME ~I DELEGATE
P~~.ientul ...,..ident[flca, prinRQservape ~ conversatie C!! pacientul, c~uzas~H)i reca- ~~ti~iei sale~ ~ ';itUatiih~ care Ii provoaC;~.s~ritime'niurdepete increde- inutilitaterea ~i stima - ca~tiga increderea pacientului prin modul sau de comportarede sine ~ipein discu1iile purtate
- II.ajuta In cunoa~terea $i reevalue;treacapacita1ilor sale- 11consulta in planificarea activitali10r propuse "'e.
- informeaza pacientul asupra dreptului sau dea Ilia decizii care11privesc- observa reactiile pacientului la luarea deciziilor ,
-11 convinge de importanta lor ~i de responsabilitatea ce-i revine
Oificu!tate in - pacientul nu poate lua deciziile cele mai potrivite In timp util,a lua decizii nu poate cunoa~te ~i corela evenimentele~i a controlaevenimentele
Apatie - prezinta lipsa de interes tata de activitatea impusa sau.aleasa
Retragere, - renunta la activitatea sau tunctia pe care 0 detine ~i se. resemnare comp..J~0In aceasta.situatie c - -_.
..
Oocilitatea - se supune cu u~urin1aunor decizii care nu-i apartin
Agresivitate - cauta prilej de cearta Tnpermanen1a, este provocator tata decolectiv
Fatalitatea - considera ca mersul lucrurilor In via1a au tost influentate inmod prestilbilit de 0 forta suprema; consecintele sunt deneinlaturat, inevitabile
Upsa de - nu mai dore~te sa-~i atinga scopul, sa realizeze ceva anumeambiJie
Agasare - stare de enervare, de iritare pe care pacientul 0 are inpermanenta sau periodic
Tristete - staresufleteasca apasatoare, insotita de mahnire, amaraciune
Sentiment de - stare de dezavantaj pe care pacientul 0 percepe in comparatieinferioritate cu ceilalti - ~-
I
l
1
.Pentruprelungirea vie/ii,omulare nevoiede..p(fJ}'l!fS!!..ca ec.hiJibratii, aer prqasp¥!.&i pl(f7?.b;ij" '_ ~~.
. (Hipocrate)l..tts ~
- a-I incita sa aiba initiativa in materie de autoingrijiri $ireadaptare
- a-I incuraja in mentinerea unui aspect fizic placut $i ingrijit(sa se coafeze, sa se rada etc.)
-a face bilantul progreselor sale efectuand impreunaevaluarile
- a-i apreci:;q..rogresele facute '''""- a-I incuraja sa-$i identifice resursele, pentru schimbarea
comportamentuJui (interes pentru activitati artistice,sportive, estetice, organizatorice etc.)
- a nu manifesta dezgust sau repufsie fata de aspectulpacientului
- a nu-l judeca sau critica in timpul acordarii ingrijirilor- a-i respecta intimitatea- a incuraja familia sa-i acorde suportul de care are nevoie
$i sa accepte schimbarea dinamicii familiale- asigurarea unui c1imatde lini~te $i siguranta
13. NEVOIA DE A SE RECREA
~~,U-2- .••
• DE RETINUT:- este important sa se planifice activitati pe care pacientul sa Ie poata indeplini- sarcinile nu trebuie sa fiedificiJe, pentru ca este de preferat un succes mic,
decat riscul unui e$ec intr-o sarcina importanta- sarcinile sa aiba dificultati progresive, pentru atingerll3 obiectivului- schimbarile sa se faca gradat, pentru a da patientului timp suficient sa se
adapti:lze ~i sa evite compromiterea, din nou, a conceptului despre sine- interventiile trebuie sa se bazeze pe principiul ca.pacientul trebuie mai intai sa
ia cuno$tinta de problemele $i agentii stresanti care-J asalteaza ~i apo; sa Ieinteleaga $i sa aqioneze pentru a Ie depa$i ..
'- interventiile asrstentei trebuie sa interactioneze cu pacientul $i familia acestuia.
I. Independents in activitapile recrsativeDezvoltarea fizica ~i psihica a omului. nu poate fi inteleasa in plenitudinea ei,
daca nu se iau in considerare unele din dimensiunile psihocomportamentale alepersonalitatii - jocul $: activitatile recreativ-distractive.
341
Defini~ie.:Recrearea este 0 necesitate a fiintei umane de a se destinde, de a se distra,
{recurgand, pentfu aceasta, la activitati agreabile, in scopulobtinerii unei relaxarifizice $i psihice.
'~-'
a) stabiHrea unei relatii t~apeutice- manifestarea unui interes sustinut fata de pacient $i 0
atitudine inlelegat are- ascultarea pacient lui cu atentie, aratandu-j ca are timp
. pentru el- respectarea paciejtulUi- abordarea de subi cte care-I privesc
b) ajutarea pacientului in definirea conceptului de sine- i se vor adresa i trewri pentru a afla modul in care
pacientul se perce e ~Exemple:
- Ce faceti ma; b ne?- Ce talente ave ?- Cat de U$orva exprimati opinia cand este diferita de
a celor:lalti .- Ce parere ave i despre profesia dumneavoastra?- Va sirotiti apre iat?- Care este ide lui qumneavoastra?
_•.••."" - Ce r-espqn~aI:>i!.<W a~ !flJa[11i1ie?etc.- va fi incurajat sa-~ exprime Sentiinentele- va fi ajutat sadesc ie modul cumpercepe el raporturile cu
altiic) ajutarea pacientului d a se adapta la rolul de bolnav
- II incurajeaza sa ~i priveasca rana ~i sa utilizezeaparatele auxilia e (baston, carja, cadru)
d) menpnerea identitatii acientului- i se permite folosir a obiectelor ~i lucrurilor personale la
care tine multe) ajutarea pacientului in regasirea unui concept de sine pozitivconsta in:
- a-I invata autoingriliri adaptate lui- a-I incuraja sa afirrre "eu pot"
- evita conversatia ~i int~ractiunea cu altii '- are aspect neingrijit- i~i gase~te refugiu in al~ool, droguri, fumat excesiv-este indecis- nu poate sa-~i reZOlve~Oblemele- i~i ascunde unele partl Ie corpului
, ':'exprim~ critici seve'ie"'i .a'de~sine ~i fala de altii- prezinta anxietate, tea a, disperare- manifestii ostilitate, rna ie, furie- se considera un ratat- are impresia ca este n~glijat de cei din jur- i~i exprima Iipsa de inc~dere fala de personalul ce-I ingrije~te
.. ~....• ~,,~
IntervenJii-execuJie .
ReacJiapacientuluicu un con.cept de sineperturbat
t
II
I
I
I
I
I
I
I
II
I
,.......-I
Omul a fost, dintotdeauna, con~tient de necesitatea de a-$i ocupa 0 parte dintimp cu activitati recreative, pentru a realiza un anumit echilibru afectiv, Com-pensator in raport cu indeletnicirile sale cotidiene, responsabile ~i uneori stresante
In perspectiva educatiei permanente, activitatile recreative trebui.e.integrate p~tot parcursul vietii ~i concepute intr-o legatura nemijlocita cu functia lor formativa.
in $coala, elevii trebuie sa-~i insu$easca diverse procedee rationale de invatare~i practicare a jocurilor, sa-$i formeze atitudini favorabile fata de actiyitatilerecreative, sa Ie aprecieze. vajoarea, sa intele<m~.J,xportanta~i necesitat~ Ior'lnviata omului.
Sedentarismul - adica (ipsa de mi~care, solicitarile profesionale monotone,uniforme, 9i mai ales, necompensate, plus viata In atmosfera poluata a ora$elor lacare se adauga $i alte cauze, predispun la 0 serie de tulburari organice ~ipsihice.capabile sa zdruncine sanatatea ~i sa duca in final, lascaderea capapitatii demundi.
Loisir-ul, notiune caracteristica civilizatiei timpurilor noastre, are 'un rolfundamental In efortu( continuu al omului de a-$i mentine echilibrul fizic !;ii psihic,respectiv sanatatea.
Divertismentuf, distractia, relaxarea sunt principalele functii ale acestor tipuri deactivitati accesibile pentru toate varstele.
I
II
I
I:,
I.'
I>I
I I
I
I
I.II:.', ,
Manifestari de independen~a
:J. I - Ernoliile. Activitatile recreati e permit individului exteriorizarea
emoliilor $i efiberarea te siunii.Pentru atingerea ac stor scopuri,individul opteaza pentru
divertismentul care i se are potrivit.
- Cu/turaFiecare popor, prin traditiile lui specifice, propune,
organizeaza. $i den'll ,,: -~ a~tivitati recre~ti"e' sp'ec1ficecomunitatii respective. a noi In lara, serbarile populare' (ex.sarbatoarea narciselor lalelelor etc.), ceremoniile (nunli,botezuri $.a.) sebucu de 0 larga participare. ceea ce.demonstreaza eficacitat a acestor modalitali de satisfacere anel/oii de recreare.- Ro/uri sociale
Persoanele lncadr e lntr-o munca orgariizata. care Ieasigura un timp optim po sa-$i satisfaca aceasta nevoie printr-orecreare cotidiana, peri iea (Ia sfar$it de saptamana) $i anuala(vacanle, concediul de ihna).
Pensionarea mare$t timpulliber al indivizilor, care pot sa-$iorganizeze activitatile re reative dupa gustul $i posibilitalile lor.- Organizarea socia/a
Asigurarea conditii,orl$i a accesulU.i fa activ..ita.!i .diversificatede petrecere a timpului liber: odihna. distractiile. lnva!area $irealizarea favorizeaza atisfacerea acestor nevoi. Ete suntdiferite de ./a tara la ara depinzand deconditiile socio-economice.
Interven1:iile asistentei pentr~ men~im!rea independen~ei
SatisfacJla
PI~cerea
- Stama de relaxare, delincetare a unei tensiuni nervoase saua unei stari de incordare
- Sentiment de muftumir ,de ptacere- - ,,,--. -,-i,,~
- Senzatia sau emolia a reabila, legata de satisfacerea nevoii,de relaxare
Amuzamentul 1- Distraetie, divertismentJ inveselire
- exploreaza gusturile $i interesul paci~ntilor pentru activitati recreative, pentrupetrecerea timpului' iiber;
~{:.:~~;
'fl
I=~;~
;..•.•...•. '~•.......•.....'!'::
~;t.~)~)f'":,.
(".":;.
-342
- Dezvo/tarea psih%gicaJocul $i celelalteactivitati ludice contribuie fa formarea
principalelor trasaturi ale personalitalii $i conduitei copilului,precum $i la realizarea controlului emolional. 'I "
'..,...Varsta - Copilul mic ~ipre~colarul i~i petrec 0 mare parte dintimp jucandu-se, ceea ce va favoriza dezvoltarealui fizica $i vainfluenta atat sfera proceselor psihice, cat ~i persO'1Jalitateaacestora.
- $colarul imparte timpul intre lnvatatura $i joe.- Adolescentul continua jocurile copilariei $i pubertatii In
forme modificate $i face trecerea spre activitali!e recreative aletinerilor $i adultilor.
Maturitatea fizica $i psihica permit adultului alegerea $iorganizarea activitalilor recreative In raport de preferinte, timpfiber, posibilitali ~ anturaj.
'"c-~ Dinamicapsihica mai redusa- a varstriicului ij'limiteazaalegerea $i explica interesuldiminuat pentru activitaliie sportivedinamice $i retragerea spre cele de interior.- Constitufia $i capacitafile fizice
Activitalile recreative care impun un efort fizic deosebittrebuie selectate $i practicate dupa constitutia ~i capacitatilefizice ale fiecarui individ.
Factori care influen~eaza satisfacerea nevoii
~
Factoribiologici
Factoripsihologici
r
I
j
,......,
345
INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTO NOME $1DELEGATE
- asistenta medicalaexploreaza ce aetivitati recreative liproducplacere pacientului;;- analizeaza $i stabile$te daca acestea sunt in concordanta custarea sa psihica ~i fizica;- ptanifica activitati recreative impreuna cu pacientul;- organizeaza activitati recreative specifice pentrucopii, adulti,varstnici;- antreneaza bolnavul in activitati ~i-l ajuta;-asigura mediul corespunzator;- amenajeaza camere de recreare: pentru auditii muzicale,
. vizionari de filme, TV;- are in vedere ca activitatile sa nu-I suprasolicite, sa nu-l .oboseasca, ci sa-i creeze stare de buna dispozitie;- noteaza reactiile.~imanifestarHepacientului cu referire directa la:
- starea de plictiseala $i tristete
- determina pacientul sa-$i exprime emotiile $i sentimentele;- ca.$tiga increderea bolnavului $i-I ajutasa depa$eascamomentele dificile;- administreaza $i supravegheaza etectele tratamentului indicatde medic:
- antidepresive- tranchilizante
- Interven~iileasistentei -
Pacient cu neplacere de a efectua activitali recreative
Neplacerea de a efectua activita~i recreative
Manifestari de dependen~a
Prezentam incontinuare urmatoarea problema de dependenta:
OBIECTIVE
Pacientul saprezintestarede bun adispozilie
Pacientulsa-sirecapete.increderea infO[Jeleproprii
Neplacerea de a efectua activitati recreative se define$te ca fiind 0 impresiedezagreabila $i penibila care conduce la inaetivitate, plictiseala $i tristete. .
Inactivitatea - Lipsa de interesfata de aetivitatile eurente ale vietH.Persoanaeste pasiva, dezinteresata fatade ceea ce se .petreee in jur, nuparticipa la activitati
Plictiseala - Impresia devid, de triste$e, lipsa de interes pentru activitatisau evenimente curente ale vietii
Tristetea - Starea afectiva manifestata prin indispozitie $i insatisfactie,care impiedica individul sa se inveseleasca .
atisfacerea nelloi;recrea
$urse de Idificultate
- Lezarea integrita.Vtii~fizice, handicapuri. co.nstr.angeri fizice{pansamente, aparate ipsate)- Diminuarea capacita ii functionale a organelorde simt- Deiechitibre: durere
- TulburM de gfmdir-e.1d.e memorie""'-Afectarea starHde c~n$tiema- Anxietate- Stres- Situatii de criza- Neadaptarea la rolul ~e bolnav $i la boala
- Singuratatea, retraglrea. pensionarea- Munca invechita, de utina- Conflicte $i e$ecuri i indeplinirea rolurilor sociale- Lipsa de cuno$tinte espre sine $i despre cei din jur
II. Dependenta inde a s
Sursedeordin fizic
Surse deordin
sociologic
Surse deordinpsihologic
Nesatisfacerea nevoii de a se recre~ poate genera urmatoarele probleme dedependenla:
1.Neplacerea de a efectua activltat,. recreative.2. Dificultatea de a indeplinl activit li recreative. } ~ezi anexele 2 $i 33. Refuz de a indeplini activitali re reative
- planifica activitati recreative impre~na cu pacientul;- asigura conditiile necesare;- organizeaza activitati recreative inlividua,e sau in grup, in functie de varsta,
posibilitati $ilocul de desfa$urare al ace tora: . i
- jocuri distractive, fO,rmativ-edu ative, de echilibrare $i tonificare. - auditii muzicale- vizionari de filme- intalniri cu personalitati artistic
- faciliteaza ac-cesulla biblioteci, sali Ide lectura sau procura carti. reviste- antreneaza $i stimuleaza pacientii ~ aceste activitati
II
II
I
I
I
II
~!II
III
I(I
Asigurarea mijloacelor de recreare a pacientuhii
JnviiJiim pentru viaJii, nu pentru $coalii~(Seneca)
I.I'~,
II".,....'--.
I:,'
I",'.•.••.:...'/'}-~
::I;.:i-~::"!
I:>: .',
1,1
,.:':};';
I'.i.,.;,.::' !
I
II
347
- VarstaCopilul, in timpul c e$terii ~i dezvoltarii sale, invata cu
u~urinta metodele $i mijl acele de a-~imentine sanatatea, dacaeste instruit, supravegh t $i controlat.
Adultul invata $i se perfeclioneaza pentru a utiliza toatemijloacele necesare me tinerii sanatatiL .
Varstnicul acumule a mai greu noi cuno~tinte (amnezia defixare), dar are capacit tea de a Ie utiliza $i adapta pe celeinvatate anterior.
- Capacitali fiziceFiintele umane, potri1tconditiilor lor fizice (integritatea fizica
somatica ~i a organelo de simt, facultati!e intelectuale),. facposibila dobandirea de uno~tinte, atitlidini, deprinderi pentrumentinereasanatatii.
- Motivarea - totiilita a 1actorilor dinamizatori ~i directionalicare II dinamizeaza pe om, II incita la actiune, ii jaloneazadirectia acesteia.
Printre factorii motivat onali de dinamizare sunt: trebuintele ~inazuintele.
Invatarea, ca aetivita umana, raspunde unor trebuinte sauinterese ale persoanei, eci se supune legii motivatiei ~j esteindreptata spre un sc p, adica se supune legii finalitatii:finalitatea practica in m icina care rezida in pastrarea sanatatiisau in vindecare.
- EmoliileEmotiile $i sentiment Ie legate de anxietate pot accelera
proceseJe de cunoa$tere (pacientul devenind con$tient asuprapropriei responsabilitati c 0 are asupra sanatatHsale).
- Mediul ambiantUn mediu ambiant a~cvat, cu luminozitate $i temperatura
normale, atmosfera de ca m $i lini$te, creeaza ambianta propicepentru insu$irea de cuno tinte.
Faetoribiologici
Factoripsihologiei
Pedagogia ~i medicina sunt doua dom nii care se interactioneaza $i au analogii.Finalitatea practica pentru medicina este astrarea sanatatii ~i/sau vindecarea.
De-a lungul vietii sale, omul trebuie s se adapteze continuu la schimbarile demediu, care modifica masurile necesare entinerii sanaUltii. Cunoa~terea de sineeste esentiala pentru a: preveni $i analiz unele obi$nuinte, astfel incat sa poataverifica daca a luat masurile adecvate me tinerii sanatatii.
In urma acestei analize, omul poate si Ii nevoia de a invata mijloacele cele maieficace de mentinere a sanatatiL
Dupa ce a dobandit cuno$tirllc, atitudi i, deprinderi pimtrumentinerea sanatatii,el capata un semtiment de siguranta, pri care devine capabil sa lupte impotrivabolii, anxietafii $i.stresului vietii cotidiene.
Faetorii care influen~ealzasatisfacerea nevoii
Factorisociologici
- invata pacientul tehnici de relaxare- II ajuta sa Ie execute ~i ot'serva modul cum Ie realizeaza
- va fi consecventa in planificarea~i organizarea actiyitatilorrecreative;- persevereaza in ace'e activitati recreative care corespundconstitutiei pSihosomafi(;e a bolnavului;- asigura 0 cre~tere graduala a dificultatii acestor act,ivitiW
Pacientul sabeneficiezede somnodihnitor
Pacientulsa-~iameliorezeeondiJiilefiziee
Seop - diminuarea anxietatii-favorizarea repausului- ameliorarea conditiilor de spitalizare
Rolul - alegerea mijloacelor de recreare (individualizate in functie de
asistentei varsta, preferintele pacientului ~istarea lui fiziologica)- asigurarea conditiilor optime pentru aceste activiUiti..Co supravegherea pacientului in timpul activitatilor de recreare,pentru a nu se produce agravari ale starii lui fizice ~ipsihice- aprecierea impactului activitatii lor recreative asuprapacientului ..
I. Independen~a in satisfacerea nevo;; ,Invatarea este 0 problema comuna a pedagogiei, pSihologiei,eticii, sociologiei
$i a altor $tiinte, care cerceteaza comportamentul uman din diferite punctedevedere. . .",
Procesul invatarii este deosebit de complex ~i cuprinde organizareciintregiicomportari a individului, pentru a deveni capabil sa-~i dirijeze intreaga sa activitatein mod creator, in functie de conditiile in care se afla, pe baza cuno$tilltelor,priceperilor $i deprinderi!or insu~ite anterior.
346
14.NEVOIADE A iNVATACUM sA-TI pASTREZI SANATATEA
Defini1:ie~A rlwata este acea necesitate a fiihtei'umane de a acumula cuno$tinte, atitudini
~i deprinderi pentru. modificarea compbrtamentelbrsale sau adoptarea de noicomportamente, in scopul mentinerii sau redobandirii s~lliatatii.
le,
48
Interven~iile asistentei pentru men~inerea independen1:ei
349
Surse de dificultate
':":Lezarea integritalii fizice- Deficitele senzoriale, In special, auditive $i vizuale, tulburarilede vorbire (dislalie, afazie), diminuarea sau abolirea simIuluisenzorial vocal.
'- Durerea In lllnclie dB'intensitatea eidetermina manifestarifizice (modificari ale ritmului respirator $i cardiac, ale T.A. panala starea de $oc) $i psihice (nelini$te, agitatie, iritabilitate,teama)
- Afectarea starii de con$tienla: obnubilare, delir, coma- Dezvoltare intelectuala: un intems redus Iimiteaza acumulareade cuno$tinte.- Tulburari de gfindire $i memorie:
Gfindirea - proces psihie, ce reflecta nemijlocit - darabstractizat $i generalizat - obiectele, fenomenele, relaliiledintre ele.
Memoria -capacitatea de asimilare,fixare $i reproducere aexperientei cognitive acumulate.- Anxietatea - sentimentul de disconfort $i de tensiune pe careIe simte omul in fata problemelor vietii.- Stresul- dezechilibrul intre experienta la care individul trebuiesa faca fata $i capacitatea sa de a realiza acest lucru. curepercusiuni asupra starii de sanatate.- Situalia de criza
Estedeterminata de situatii majore din viata:- pietderea unei persoane dragi- modificarea importanta a schemei corporale- modificarea modului de viata
- Mediu necunoscut (de exemplu emigrarea intr-o tara cu Iimbanecu[loscuta).~ Lipsa interesului de a invala legata de educalie $iculturi1
Educalia - ansamblul acIiunilor de' transmitere acuno$tintelor, formare a deprinderilor $i comportamentelor.
Cultura - totalitatea valorilor materiale $i spirituale create deomenire in procesul practicii social-istorice- Lipsa cuno$tinlelor
Absenta cuno$tintelor sau un nivel scazut de cuno$tintedespre regulile generalede igiena fizica $i mentala, despresanatate $i menIinerea ei.- Insuficienta'cunoa$tere de sine - conduce la comportamente$i .fenomene negative, care depa$esc posibilitatile de adaptareale individului.- Insuficienta cunoa$tere a mediului inconjurator
Surse 'ale di~ficultalilor deordin fizic
Surse aledificultalilorde ordinpsihic
Surse aledificultalilorde ordinsociologic .'
Manifestari del independen~a
lnvalarea - activita e pentru Insu$irea de cuno$tinte $idobandirea de noi dep inderi In toate sectoarele vietii psihice(cunoa$tere, vointa, em tivitate). '
Produsul final al In alaturii poate fi: un concept teoretic, 0atitudine, 0 deprindere,'otorie sau poate fi multidimensional._ Deprinderea - comp nenta automatizata a activitatii. Pentrumentinerea independe tei In satisfacerea nevoii de a Invatasa-$i pastreze sana atea, pacientii sunt con$tienti denecesitatea forrnarii de titudini $i deprinderi corecte, necesareoblinerii unei stari de bi e.
_ Cuno$tinle (informati) - reflectarea In con$tiinta a realitaliiobiective
Dorinta, interesulin acumularea cuno$tinlelor.
_ Educalia - ansam lui de actiuni de transmitere a cu-nO$tintelor, de formare deprinderilor $i comportamentului.
Educatia pentru s' atate are rolul de a oferi pacientuluimodalitati concrete, sp cifice de menIinere sau redobandire asanataIii (rolul de educ tor al asistentei medicale).
Modificareacomporta-mentului falade sanatate
Acumulareade cuno$tinJe
n. Dependenta in sat;stpJcerea neva;; de a invataDaca nevoia de a InvaIa nueste satlsfacuta survin urmatoarele probleme de
dependenla:1. Ignoranla faUt de dobandirea djnoi. cuno$tinle, atitudini, deprinderi2. Dificultate de a invala }. .3. Cuno$tinle insuficiente eZI anexele 2 $13
Dorinla $iinteresul deindependenla
- asistenta medicala exploreaza neVille de cunoa$tere ale pacientului;- elaboreaza objective de studiu cu p cientul; ._ informeaza cu privire la mijloacel $i resursele pe care Ie poate asigura:
bro$uri, carli, pliante, reviste, diapozitive etc.;_ suspne motivarea pacientului far de cuno$tintele care urmeaza sa Ie
.dobandeasca;_ organizeaza activitati de educate pentru sanatate: convorbiri, cursuri,
conferinte, filme, demonstralii practice; , , c.'_ prezinta materiale cu subiecte inte sante, atractive, cu mijloace $i procedee
adecvate nivelului de cultura $i gradului e Intelegere a pacientilor.
iI
I~
I:I~
I:I'Ie
'I:'1:
-I
- Interventiil~ asistentei -Pacient-cu probleme generate de ,ghoranfa
I:::
I"i"iI':,'
.;.f..'
'j':}. I:;:!
I''..,..'",. , ,;~'" .<
~~::.:::.
L •••••••
- educatia este un proce~ interactiv ce favorizeaza invatarea
INTERVENTIILE ASIS~ENTEI, AUTONOME ~I DELEGATE
- Exploreaza nivel I de cuno~tinte al bolnavului privindboala, modul de manif stare, masurile preventive~i curative,modul de participare la.i terventii ~i la procesul de recuperare;
-identifica manife arile de dependenta, sursele lor dedifieultate, interactiunile or cu alte nevoi;
- stimuleaza dorinta e cunoa~tere;....:motiveaza importa ta acumularii de noi cuno~tinte;- eon~tientizeaza b Inavul asupra propriei responsabilitiW
pri\(ind sanatatea;- organizeaza activ/tap educative, folosind metodele de
invatamant cunoscute:- expunerea, ~onversatia, demonstratia respectand
principiile pedagogice;- verifiea daca bolna ul a inteles corect mesajul transmis ~i
daca ~i-a insu~it noile c no~tinte.
- identifica obieeiuril ~i deprinderile gre~ite ale bolnavului;- corecteaza deprind rile daunatoare sanatatii;- line leelii de: form re a deprinderilor igienice, alimentatie
ralionala, mod de vial echilibrat, administrare a diferitelortratamente;
- efectueaza demontratii practice;- intocme~te progr me de recuperare ~i reeducare a
bolnavilor cu defiCiente enzoriale '~i motorii (gimnastica medi-cala, kinetoterapte);
- va incuraja ~i ajuta ~adobandireanoilor deprinderi.
- cuprinde actiuni care a~ seopul de a promova sanatatea, de apreveni boala, de aajut persoana sa dobandeasca mai muMautonomie, de a asigur continuitatea ingrijirilor din spital ladomiciliu- cre~te stima de sine a ~nei persoane, pentru ca-i permite sa-~i .asume responsabilitati m~i mari fatade propria-i sanatate
, ~
Rolul asistentei in eduda~ia pentru sanatate
OBIECTIVE
Pacientul saacumulezeno!cuno~tinJe
Paeientul sadobandeascaatitudini,obieeiuri ~ideprlnderlnoi
Deflnille
Seop
Manifestari de dependen~a
,;\
350
Ignoran~a.Lipsa de cuno$tin/e, priceperi, deprinderi pentru men/inerea sau recuperarea san;jta/ii
Prezentam urmatoarea problema de dependenfa:
.. ~.~
Cuno~tinJe Bolnavul nu are cuno~tinte referitoare fa:insuficiente - boala
- prevenirea imbolnavirilor- importanta respectarii tratamentului- prevenirea complicatiilor- perioada de convalescenta- reintegrarea socio-profesionala
Nu infelege Datorita tulburarilor de gandirenecesitatea - Ritmul gandirii poate fi accelerat - fuga de idei: ideilesede a invafa ~i succed cu repeziciune, incat nu pot fi ordonate intr-o insu~irenu este rationala.receptiv - incefinirea rifmului gandirif. scaderea puterii de judecata,
imposibilitatea de a gandi- InoperanJa gandirii: prive~te legatura logica dintre nopuni ~iidei(amestec de cuvinte fara legatura)- Tulburari de memorie: amnezie de fixare ~i/sau de evocare- AnxietateI - Stres
Nesiguranfa - Datorita unor evenimente neprevazute, bolnavul trebuie sa~i frica de faca fata unor necesitati de schimbare a stilului de viata~ianecunoscut obiceiurilor pentru redobandirea sanatatii. EI ignora masurile ce
pot fi luate pentru redobandirea independentei.-_.- Bolnavul nu acorda importanta cuvenita boliiNeobi~nuinfa
in abordarea - Nu respecta sfaturile medicale in tratarea sau prevenireaanumitor ac- ' imbolnavirilorfiuni pentruredobandirea . ,. ,£:,~"7" -~ . , ,."'"
sanataliiLipsa de - Bolnavul nu are acces la informalii, dar nici nu este interesatinformalii de procurarea lor
Lipsaintere- - Este refractar la arice actiune sau cuno~tinte necesaresului de a mentinerii sau redobandirii sanatatiiinvala "
Dificultate in - Tulburari de gandire:invajarea ma- __' Intelect limifat, incapacitatea de asimilare, fixare ~isurllor pre- reproducere a cuno~tinlelor .ventive ~i - ,CarenJe educaJionale: /ipsa deprinderilor igienice, a eelorcurative privind alimentalia rationala etc.
- sa respecte principiile educative- sa sesizeze oriee c6mportament care indica a seadere ainteresu\ui sau a atentiei .- sa lina cant de atitudinea pacientului fala de faptul ca a reu$itsa execute 0 tehnica-sa stabileasea, Impreuna cu pacientul, obiectiveleedueationale- sa ghideze $i sa sfatuiasca pacientul, dandu-i informaliipertinente.- sa observe progresele pacientului In autalngrijire ~isa ramanala dispozilia lui pentru a-I ajuta- sa demonstreze tehnicile ce urmeaza a fi Invatate de pacient(etapa cu etapa, fara graba, cu explicarea fiecarui gest)- Inainte de demonstrarea unei tehnici, sa InliHure anxietateapacientului prin expliealii pregatitoare- sa utilizeze metode de educalie In grup, care permit schimbulde idei $i participantii Invata unii de la altii- salneerce integrarea educatiei in procesul de Ingrijire (deexemplu, eduealie sanitara In timpul efectuarii ingrijirilor igienicesau In timpul efectuarii unui pansament).
- se va menline atenlia pacientului, care va fi determinat sa-,participe (vor fi stimulate mai multe simluri, sa va dlscuta:pe ton
variat $i intensitate diferita, se va puncta prin gesturi aspeetulmai important)- se vor completa cuno$tinlele existente
, - -se vor adopta metode educative, In funclie de nevailepa,eientului ...
--I Rolul
asistentei inprocesuleducational
- pe baza informatiilO~CUlesese va aprecia:- nevoia de a Inv. a (ce $.tie pacientul. referitor la starea de
sanatate actu la, experientele pacientului avandincidenta asupr nevoii de a Invata, informatiile de caremembrii familiei au nevoie pentru a raspunde nevoilorpacientului)
- dorinta de a Imna (capacitatea de concentrare cand i sepun Intrebari, at ntia, factorii care motiveazapacientul saIntrebe, tendinta de a pune Intrebari)
- capacitatea de a Invata {stadiul de dezvoltare apacientului, fol1a fizica, coordanarea mi$carilor, prezentaunar deficiente s nzoriale)
- mediul de invat re {prezenlCi surselor de perturbare aInvalarii, confort I camerei)
- resurse de Inv lare (felul In care familia percepe $iInlelege baala acientului $i cansecintele ei, dorintapacientului de a face familia sa participe la programuleducatiana.,I,..re ursele de care dispune pacientul ladamiciliu)
-obiectivele eduealio~ale pot fipe termen scurt $i pe termenlung- fiecare,obiectiv educ~lional va cuprinde trei aspecte:
- enunlul $i descn rea unui comportament (pacientul va ficapabil sa Indep! neasca 0 sarcina In limitele perioadei deInvatare)
~ identificarea c ndiNlor educationale, (de exemplu,paclentul va mercu carjele din camerapana lil baie)
- stabilirea criteriil r de evaluare (In funclie de gradul deprecizie dorit, de reu$ita, de satisfactie)
- sa se aleaga momen ul potrivit (Ia internare,' ia:externare, petimpul spitalizarii) eand pacientul este dispus sa Invete
.- durata sa nu depa$e sea 20-30 de minute- repetarea sa fie suf cient de frecventa pentru a consolidainvatarea~ s.tructurarea materia~lui: noliuni elementare, explicalii; se vaincepe cu probleme m i importante, se va recapitula- se va utiliza limbajul pacientului, putand recurge la analagiisimple .
- se bazeaza pe ~Plicarea principiilor de comunicareinterpersonala, care constau In a. transmite mesajesemnificative unei pers ane $i de a primi de la ea 0 retroactiune- se desfa$oara In d meniuleognitiv, afectiv $i psihomotor,
. utilizand metode adec ate fiecarui domeniu
Caracteristi-cile proce-sului educa-tional
Identificare~'nevoilor de .,edl,Jcatie apacientului
Stabilireaobiectiveloreducationale
Principiieducative
I'I'
I:I~I)
I,II
I'I
II'
I'I'
I'I...........•...'''.
I...':.': ' '.'.:"' ..
'i-:"(,:
I~I.....,........•......:.;',:,'."
I7. Clue dintre cuvintele de mal jos nu se refera la clmtitatea deurina:1. Polakiurie2.0ligurie3.Disurie4. Poliurie5. Anurie,
12. Studiul cauzelor bolilor se nume~te:1. Diagnostic2. Patologie3. Semialogie4. Psihologie5. Etiolegie
3
11. Unde este eroarea:Alergen: care provoaca a1ergieGlicogen: care produce zahiirAndrogen: care provoaca varsaturiPatogen: care produce imbolnavirea
9. Cum se nume~te microbul care produce puroi:1. Piretic2. Piuric3. Purulent4. Piogen5. Pirogen
8. Cum se nume~te prezenta puroiului in urina:1. Piurie2. Hematurie3. Pielita4. Pioree5. Piroza
13. Studiul dozelor prescrise in administrarea medic~mentelor pentrutratarea bolilor se.nume~te:Farmacologie .TerapeuticaFiziologieMorfolegiePosolegie
14. Care dintre cuvintele urmatoare nu se refera la *udierea corpului sau a unei parji din corp:AnatomieCardiologieHematologieDermatolegie
. 10. Care din cuvintele de mal jos nu se refera la feb!1. Apiretic2. Piretic3. Pirexie4.' Piromanie5. Antipiretic
." ~
6. Cum se nume~te formarea globulelor slingelui:Hemoglobina 1Hemoliza2Eritropoieza 3Hematopoieza 4
EXERCITU DE TAXONOMIE
5. Care dintre cuvintele de mai jos nuindica ideea de slinge:Uremie 1Hematurie 2Hemiplegie 3Hemoliza 4Hemicranie 5
354
3. Faceli corespondenla intre cifre. ~i Iitere:1. Trompe A. Limfangita2. Vezica B. Cistita3. Vase Iimfatice C. Flebita4. Rinichi D. Salpingitii5. Vena E. Nefrita
2. Cum se nume~te 0 maladie a inimii, in general:Infarct de miocard 1Cardiopatie 2Angiocardiografie 3
1. Cum se nume~te imposibilitatea pentru doua elemente de a Ii un ansamblu:
Antitoxina 1Incompatibilitate 2Contraceplie 3
. 4. Cum se nume~te microbul care se fixeaza electiv pe tesutul nervos:
Nefritic 1Neurogen 2Neurotrop 3
1. imbolnavirea rinichiului
2. Operalia de extirpare a stomacului
3. Durere musculara
4. Tumora unei glande
5. Cancer
6. Gl6b~le ro~ii7. Care spore~te secrelia biliara
8. Vezica biliara
1. Dilicultateade a na~le
2. Ciclu menstrual dificil
3. Digestie grea
4. Dilicultatea de a '..Irina
5. Dificultatea de a inghili
6. Greutate in respiralie
7. Dificultatea de miscare
357
1.lnimii .
2. Ficat .
3. Traiect nervos .
4. Stomac .
5. Genunchi .•................
6. Ureche .
7. Mu~chi .
8. Articulalie .
21. Faceli legatura intre litere ~i cilre:
A. Mialgie
B. Coleretic
C. Colecist
D.Sarcam
E. Hematii
- F.GastreCtomie
G. Nelropatie
H. Adenom
22. Asociap literete cu cilrele:
A. Dispnee
B. Disurie
C.Oislagie
D. Diskinezie
E.Distocie
F. Dismenoree
G. Dispepsie
23. Care dintre cuvintele urmaloare nu se relera la scurgerea sangelui:
Menoree ' 1
Metroragie 2
Epistaxis 3
Hemalemeza 4
Otoragie 5
Blenoragie 6
Hemoptizie 7
24. Aratap care propozilie este carecta:
A,.S1J~,l<.J,I1RAGlE ilTd~a, desigur, scurgerE!a !1an~ujB. Sufixul REE indicii, desigur, scurgerea altor fichide
C. Ambele sufixe indica 0 scurgere
25. Completali tabelul:
Durerea la nivelul
~~
:~',~Wijj
~~~:
'I;~1;,~.;
~:~~,.i~.
,~i~~£;tp,
t"! :
~.~.
12345
56
DeontologiePosologie
20. Care din urmatoarele cuvinte exprima accentu4rea mi~carilor vezicii biliare: .Colagog 1Colerelic 2Colecislokinetic 3Colecislila 4
19. Produsul care cresle secretarea bilei de caire Ilcat se nume~te:Colagog 1Colecistokinetic 2Coleretic 3Coledoc 4
18. Operalia de exlirpare a uterului se nume~le:Melroragie 1Menoree 2Histerec10mie ".,... ,...... 3
His1eropexie 4Histerometrie 5
17. Regiunea situala in partea superioara~i media~a a abdomenului se nume~te:Hipocondru 1Torace 2Epigastru 3Fosa iliaca 4Lombe 5.Hipogaslru 6
16. Completati:sange He 0 ....•• patieas : .•............•. palieInima patieRinichi patieMu~chi ............•...•...•.................. patieNervi .............•........................... patieArticulalii patiePsihic ...........................•........... .paliePlamani ...................•.................... patle
15. Partea din medicinacare se ocupa de mijlOac+le speciale de aparare ~i ajutora~e a bolnavului se
nume~te:RziologieTerapeuticiiFarmacologieMorfologiePosologie
II
II
II
'1I
II
1
I1
II
;"',
I
II
I
I
45
123456
MielinaMioza
PerinefritaNefritaColica nefriticaNevritiiNevralgieNeuroza
33. Cum se.nume~te inflamalia rinichiului:
36. Un medicament care-cupeaza durerea se numet;te:Neuroleptic 1Tranchilizant 2Psiholeplic 3Anxiolitic 4
35. Linmedicament care stimuleaza se numelite:Disleptic 1Psiholeptic 2Analeptic 3Anxiolitic 4Analgetic 5
34. Pierderea suplelii, a elaslicitiilii arterelor se -nurf1e~te:Arteroscleroza 1Aterom 2Arterioscleroza 3ArteiM 4
37. Asociali cifrele cu literele:1. Psiho-2. Analeptic3.Hipo-4. Hiper-5. Epi-6. Disleptic7. Plazie8. Poli-9. Pnee-
38.0 afec~une ereditara, rezultatii din incapacitatea~ll.ngeluide ase coagula se nume~te:Hemoragie 1Hemofilie 2Hemostaza 3Hiperemie 4
29. Un produs care calmeaza durerea se nume~te:Anestezic 1Parestezic 2Antalgic 3Analgezic 4
, ~:'~,
27. Scurgerea din ureche se nume~te:Seooree 1Leucoree 2Ororee 3Pioree 4
358
26. Hemoragia uterina survenita in afara ciclului se nume~te:Menoree 1Menoragie 2Metroragie 3Menstrualie 4
28. Care dinlre cuvintele de mai jos nu se refera la durere:Precordialgie 1Coxalgie 2Artralgie 3Hepatalgie 4Mialgie 5Gastralgie 6
30. Inflama~a lesutului muscular se nume~te:Mioza 1Mielita 2Midriaza 3Miosila 4Mialgie 5Miastenie 6
31. Care dintre cuvintele .urmatoare nu se refera la 0 afecliune musculara:Miosita 1Miaslenie 2Mialgie 3Mielila 4
Midriaza 5
32. in general, 0 maladie provocala de 0 ciuperca se nume~te:Mielita 1Mia-stenie 2Micoza 3
;1 l
48. Variatia calibrului vaselor sa nume~te:Vasoconstrietie 1Vasodilatalie 2Ischemie 3Vasomotricitate 4
IIII
39. Disocierea diverse lor elemente in prezenIa apei $e nume~te:
Hidroliza 1Hemoliza 2Electroliza :3Cataliza 4
40. Asociali cifrele cu literele lcu referinla la distrugee, inhibare):";'1. Hemolitic A ..Sist m nervos parasimpatic
2. Simpaticolitic B. Adre alina3. Fibrinolitic C. Glo Ie ro~ii sanguine4. Adrenolitic D. Sist m nervos simpatic5. Parasimpaticolitic E. Fibri a
47. Asociali cifrele cu Iiterele:A. Bai de mareB. Mi~areC. Raze XD. AntibioticeE. Radium
1. Antibioterapie
2. Roentgenterapie3. Kinesiterapie4. Curieterapie5. Talazoterapie
41. Disocierea unuicorp in elemen1e mai simple se ~ume~te:Hidroliza 1Cataliza 2Liza 3Liofilizare 4
43. Faceli corespondenta intre cifra ~i Iitere:A. Apotiza 1. ExcEcenta anormala a osuluiB..Exostoza 2. Excr scenta normala a osuluiC.Diafiza 3. Part a mijlocie a.(Jsului lungD.Epifiza 4. Extr mitateaosuluilung
1. Acela~i, identic2. Subiectul el tns~3. De natura diferita4. De aceea~i natura
1. Liza2. Litic3. Staza4. Plazie, poieza' .5. Scleroza
50. Asociali prefixele cu sensul lor:A. Homo-B. Hetero-C.lzo-D. Auto-
51. Dati sensul potrivit:A.OprireB. Formare.C.DisociereD. Care'distrugeE.-Dur1tate
49. Potriviti cuvintele de mai jos pentru semniticatiile:'
A. Stomie .. . . . . . . . . . . . . 1. Crearea unei guri chirurgicalea. Plastie 2. Examinarea cu tnregistrareC. Grafie 3. AblatieD. Ectomie . . . . . . . . . . . . . 4. Rezultatul unei examinariE. Grama •........ . . . . . 5. Seclionare
F. Scop 6. Operatie de reparare a unui organG. Tomie 7. Instrument penlru examinare
52. Indicali cu 1 cuvintele in care POll semnifica .mai multe" ~i cu 2 in care semnifica .mai mulf':A. PoliurieB. PolinucleareC. PoliartritaD. Polifagie
53. Facepcorespondenla tntre litere ~icifre:A. Polaki- 1. MulleB. Hipo- .2. ExcesC. Neo- 3. DificullaleD. Oligo- 4. Des
361
~:~.
I'.."
1...ExaIinare fara inregistrare2. Exa inare cu in~egistrare3. Tras re
.1234
45. Asociali Iiterele cu cifrele:A. gratieB. . ............•. gramaC scopie
46. Completati:A. Obsesia impulsivii de a incendiaB. Obsesia impulsiva de a furaC. Obsesia impulsiva de fabulo!;
44. Frica morbida de mul~me se nume~te:.Glaustrofobie., ~..AgorafobieXenofobieFotofobie
42. Diminuarea fol1ei musculare, care insa nu ajung~ pana la paralizie se nume~te:Parestezie 1Paraplegie 2Hemiplegie 3Parezie 4Paralizie 5
I
II
II
,I
.1II.1
54. Cum se nume~te oxigenarea sangelui in plamani:Respirajie" '-' l' ..
Hematoza 2Oxemie 3
Acidoza 4
----- ~ '0'/.-
Bibliografie: Ma~e 80nvalot, Le vocabulaire mediqal de base, Etude par I'etymologie, vol I, II, EditeurDIP, Paris, 1978
I'\~. i. '~.
I,
I
I
I1
"1-.. -
52. A2 B1 C1 02
53. A486,8 C9 07 E2;5 F3 G1
54.3
55. A1 B3 C2
'•. '- .
(~
J"':.:.:..'_
47.A5 83 C2 01 E4
48.449. A1 86 C2 03.E4 F7 G5
50. A4 83 C1 02
51. A3 84 C1 02 E5
1. inainte2. inapoi3. lateral
5. Cre~tere6. Scadere, descre~tere
7. Pulin8. Oiminuare
9. Nou
RAsPUNSURICORECTE
E. Hiper-F.Ois-
G. Poli-
55. Asociali litarele cu cifrele:A. CifozaB. ScoliozaC. Lordozii
1.2
2.23. A4 B2 C1 05 E3
4.35.3,56.47.38. 19.4
10.4
11.312.5
13.5
14.5,6
15.216. Hemo-, ostoo-, cardio-, reno-, mio-,
nevro-, artro-, psiho-, pneumo-
17.3
18.3
19.3
20.321. A3 B7 C8 05 E6 F2 G1 H4
22. A6 B4 C5 07 E1 F2 G3
23.6
24.C25. Cardialgie, hepatalgie, nevralgie, gastralgie,
gonalgie, otalgie, mialgie, artralgie
26.3
27.328.229.330.431.4,532.333.234.3
35.336.2,437. A5 86 C4 08 E1 F9 G3 H7 1.2
38.2
39. 1
40. A5 84 C1 D2 E341.3
42.443. A2 81 C3 D4
44.2
45. A2 83 C146. A3 81 C2
362
":>
[':(,~:-i
'i.1~
~~j!~.i~:,.t:-::''~~:'::'\'~i~t..o;{~.
~:
I,,,'t.:':
II'I": '..",;
".::'-.
.11
,.,.':
~'.f
I'.."":.::;;
364
ANEXA Nr.1
GHID ORIENTATIV DE ULEGERE A DATELORPENTRU CELE 14 NE 01 FUNDAMENTALE,
iN VEDEREA EVALUARII ~I SATISFACERII NEVOILOR
A RESP/RA $/ A AVEA 0 BUNA C/RCULAT/E____ ~n:'-_ ...Repere stabilite 'I Informajii de objinut, intreMri ifutatoare
365
A BEA $/ A M.4NCA
- cianoza- localizare, intensitate
-paloare- turgescenta venelor jugulare- oboseala la mers- durerea cu sediul in gamba
- este continua sau intermitenta?-apa~"0 laefort?- este calmata de repaus?- este insotita de impotenta funclionala?
- edem la nivelul membrelor .Factori - fumatde rise - de cand? cat?
- alli membri ai familiei fumeaza?- sedentarism
- efectuati 0 munca sedentara?- mergeli pe jos la serviciu?- practicali vreun sport?- stati timp indelungat in picioare?
- mediu-Iucrati sau locuili in mediupoluat (prat, pulberi etc.)?
- stres, anxietate . .- alimentalia
- in exces, dezechilibrata
Repere stabilite Informajii de objinut, intrebiiri ajutiitoare
Obi!jlnuinte -orarul meseloralimentare - alimente preterate
- aversiune tala de anumite alimente- mod de preparare a alimentelor-Iichide consumate:
- cat? cand? cefel?- restriclii alimentare impuse de dieta, religie, cultura-ingestie de alimente $i Iichide interzise
_ ... -.,-.,.~- - folosirea.mancatii ea recompensa sau' re'contort ..- retuz de a se alimenta- utilizarea de vitamine $i saruri minerale- apetit- factori care determina anumite comportamente
Experiente - alergii alimentareanterioare - alimente care au cauzat varsaturi,' diaree, constipatie
Cuno!jltintele - care sunt alimentels pe care Ie considera benefice pentru sa-pacientului natate
- daca hecesitalile organismului de hra.na $i lichide Ii sunt cu-noscute- cum considera modul sau de a!imentatie: echilibrat, dezechi-Iibrat- daca ii sunt cunoscute noliuni de gastrotehnie
- frecventa, ritm, amplit dine
- T.A. sistolica $i T.A. d astolica
- durere precordiala- loealizare, intensit~e, iradiere- factori declan$atori- factori de ame'iorale
- palpitatii- cand apar? la efo ? dupa abuz de alcool, cafea, tutun?
dupamedicament ? in conditii de stres?
- frecventa, ritm, amplit~ii1e- simetria mi$carilor;....tipul respirator- aspectul toracelui
Prezentaunorsemne!jli simptomein afectiunicardia-vasculare
Prezentaunorsemne!]Ii simptomein afectiunirespiratorii
Respiratie
- tiraj:-tip
-tuse:- cand a aparut?- cat de frecventa es e?- este sau nu urmata de expectoralie?- apare in anumite p zitii?- accesele survin ziu sau noaptea? .
- expectoralie:- culoare, miros, as ct, cantitate- prezenta sangelui ( emporara sau permanenta)
-dispnee:- tipul dispneei- apare in repaus, l~.efort s.au in CO,ndiliide stres?- ce pozitie 0 amelio eaza?- cand apare: ziua u noaptea?
- durere toracica:- intensitate, localiza e, iradiere, durata- este exagerata de use $i respiralie profunda?
- pozilia corpului:- ortopnee
,"" ~~"" .,.,.., - antalgic~ . . .~'" .Afectiuni - trecventa $i durata ac stora; cum au fosttratate?respiratorii inantecedente
Puis
T.A.
III-I'IIeII"I~I..
,,' 1;-
IIIfl
3617
NEVOIA DE A SE MI$CA $(A A VEA 0 BUNA POSTURA
II
),1
)
I,-I
II
I
,--I
'I
'}
-
Informa/ii de objinut, intrebflf; ajutatoare
- integritate- amplitudinea miscarilor- mobilitate articulara- forta musculara
.,.,,:,";"'-
- mod de deplasare:- singur- cu mijloace auxili re (baston, carja, cadru)
- gradul de stabilitate i timpul deplasarii sau al mi$carilor
- atitudini in functie d viciile de conformatie $i de miscarileefectuate
NEVOIA DE A DORMI $1A SE ODIHNI
Informa/ii de oblinut, intrebflrJ,ajutatoare
- capacitate de a se tr~nsfera de pe 0 suprafata pe alta- dificultati in adoptare4 unor pozitii (durere, rigiditate, oboseala,slabiciune)
a. fizice:-- musculo-scheletic~- gastrointestinale- respiratorii- urinare
b. psiho-sociale:- depresia- modificari decomillortament
- durata somnului in 2te are- mod de alternare a rtt ului somn-veghe , .,",,",' I - capacitate de adCiimi ;'e\ienttiale ~ritmuri. tolosite .010.._ •
- calitatea somnului .- daca pacientul c noaste necesitatile de somn aleorganismului .
-treziri frecvente- cO$maruri- atipiri in timpul zilei- oboseala- dificultate de concent~re in timpul zilei- irascibilitate- ochi incercanati- tremuraturi ale mainil<lr- scaderea memoriei
Sistemulosteoarticular~i muscular
Repere stabllite
Mersul
Echilibrul
PoziJiacorpului~i membrelorMobillzare ';,
EfecteleImobilizaril
Repere stabilite
Obl~nulnJedesomn
Manifestariale tulburi.rllor de somn
366
NEVOIA' DE A EUMINA
Greutatea - actuala $i anterioaracorporala - modul in care pacientul percepe valorile obtinute, raportate $i
la inaltime ,Starea - semne $i simptome caracteristice in:de nutriJie - obezitate
-ca$exie- deshidratare
OificultaJi'in - incapacitate de a taici'~.tWlentele,de a bea, de a duce ~I'imen-alimentare tele sau lichidele la gura
- deglutitie dificila- masticatie inadecvata- factori care determina aceste dificultati
Repere stabilite Informa/iide .ob/inut, intreMri ajutatoare., .
Mod - urina:de eliminare - mictiuni (numar, ritm)
- cantitate, caracteristici- materii fecale:- defecatie (frecventa, orar)- cantitate, caracteristici
- transpiratie:- caracteristici ..
- menstra:- ritm, durata, evolutie- caracteristici
- tulburari prezente $i factori care Ie determina-
Greutate - valoarea actuala raportata la cea anterioara, pentru a sesizacorporals diferenta
Motilitate . - zgomote intestinale'gastro:'" - m0~eorismabdominal ,=; ... ~", ;:';..: .:., - ".-intestinala - f1atulenta
-tenesme
Semne - dureri abdominale~i simptome - semne de deshidratareprezerite -varsaturi
- evacuare involuntara de urina $iscaun- glob vezical
- necesitatea intimitatii.
Atitudineapacientului - neadaptare la utilizarea echipamentului sanitar (plosca, urinar,
bazinet) ,
369
- deshidratare-oboseala- frisoane- diaforeza- tahicardie-tahipnee
b. hipotermie:-piele rece;.,- bradicardie- bradipnee- confuzie- paloare'-oligurie
NEVOIA DE A FI CURAT, iNGRIJIT $1A PROTEJA TEGUMENTELE $1MUCOASELELE
Repere stabilite Informajii de oblinut, intrebiiri ajutiitoare
Plelea' - coloratie- turgor ,-umiditate~ integritate:
- tara leziuni- leziuni prezente (tip, caracteristici)
- prurit- mod de ingrijire (baie, dU$, utilizarea de creme emoliente etc.)
Cavltatea - igiena cavitatii bucale:bucal8 - cfmd? cum? cu ce?
Parul - aspect- modificarile pilozitatilor- mod de ingrijire
Unghii -forma "
- consistenta-culoare
,~ .,. ~ mod de ingrijire- , .. .,_ .
Atitudine tata, - ' .- preocupare
de ingrijirile - expresia dezinteresului fatade ingrijirile igieniceigienice - neglijenta in efectuarea ingrijirilor igienice
- exces de pudoare- ingrijiri repetate $i nejustificate- refuz de a se ingriji
Diticultatl in - mod de manifestare (incapacitate sau dificultate de a-$i spalaetectuarea tegumentele, de a-$i taia unghiile, de a-$i spala parul, de a-$iingrijirilor rade barba etc.)igienice - factori care determina aceste dificultati""-'
Cuno~tintele - daca cunoa$te scopul ingrijirilor igienice $i importanta lorpacientului pentru mentinerea sanata1ii
~(
:<'.:r:
Factori care - suprasolicitare senzorialapot intluenta - mediu necunoscutsomnul - dur(>re
- efort fiiic- stres emotional- medicamente
Mbari de - metode utilizate:" .,';'-c
ameliorare - masaj ,- relaxare- medicamente
- efectul avut
NEVOIA DE A BE iMBR.4CA $1 DEZBR.4CA
Repere stabilite Informalii de oblinut, intrebilri Iajutiitoare
Capacitatea - este,capabil sa 0 faca singurde,a se - 0 face partialimbracaldez- - necesita ajutorbraca - refuza sa se imbrace~~ezbrace
Atitudinea - semnificatia vestimen atieitata de tinuta - gusturivestimentara - alegerea vestimentati i in functie de circumstante
- aspectul tinutei- interes pentru otinuta curata, adecvata- factori care influentea a un anumit comportanient
NEVOIA DE A-$/ MENT/NE TEMPERA URA CORPULUI iN LIMITE NORMALE
Repere stabilite Informalii de oblinut, intrebi!iri ajutatoare
Temperatura - valo,area temperaturii ~imineata $i searacorpului . - interpretarea curbei tErmiceAdaptarea -Ia tempe~atu'riscazuti '; : - - ' ,'. -, '.-comporta- - sa imbracabinementului - se refugiaza in me~iu cald
-cre$te activitatea 11 usculara- bea Iichide calde
- la temperaturi ridicate- inceteaza activitat a'- utilizeaza ventilatQ:ire- baie, dU$ cu apa rai rece- refugiu in loc mai acoros- bea Iichide reci
Semne a. hipertermie:~i simptome - cefalee
- convulsii
31 8
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I1_-
-I-I
Repere stabilite '. Informalii de oblinut, intrebi1ri ajutaioare
Capacitate - integritatea, diminuarea sau absenta reactiilor senzoriale (vaz,senzoriala auz, gust, miros, pipait)
- utilizarea protezelor auditive:- permanent sau cu intermitenta?
- corectarea viciilor de refractie cu ochelari:- acceptul sau refuzul de a purta ochelari
Comunicare - limba vorbitaverbala - mod de exprimare:
- limbaj adecvat
NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONGINERI $1 VALOR/,DE A PRACT/(JA RELIGIA
.::.
I
I
II
1',,'\':'.I
';.!:.•, 'ii:';_.
\:t<.;i;",,:
I':.:":":-'-.;
.;"
..1•.•.'.'., . : .i,I:
'.;'
1'....\....•.•....•...'!: -.'.::::::1I::',:,:
1':(J.'-;':-;:f,!
I~I~ : j- .':
Ii,'...-;."'!'!:
- j!:;:>
,.I'~:"
- coerenta- ritm- intonatie (daca e i~ concordanta cu semnificatia mesajului)-obstacole in dezvo'tarea IimbajiJlui (diminuare de stimuli)
- scris:- posibil sau nu- inteligibil, neinteligipil
- orientare in timp ~i sp~tiu:,,$tili unde va aflali?",,$titi ce zi este astazl?"
- capacitate de concent~are-memorie
"Va amintiti cand I vi sea efectuat ultimul examenoftalmologic?"
Informalii de ob/inu!, intrebi1ri Ji-jutatoare
37~
- partieiparea la serviCiUjreligiOS'- citirea cattilbrreiigi6as ' '--.- respectarea restrictiilo impuse de religie- exprimarea conflictului intre credinta sa $i practica medicala- solicitarea asistentei s irituale in anumite momente- autoacuzatii- perceperea bolii ca pe ~ pedeapsa
- refuzul asistentei medi~ale calificate'- neacceptarea unor probeduri
- expresii faciale:- ce exprima: teamaJ dezgust, bucurie, manie, durere
- gesturi:- s~nt sau nu in con ordanta cu mesajul verbal
- modul in care paci ntul comunica cu membrii familiei,-. anturajul, echipa de ing jire- exprimarea sentiment lor $i emotiilor- atitudinea de receptivi ate
i masura In care este i coricordanta cu realitatea
Comunicarenonverbala
DorinJ4l de a.comun'ica'
Perceptiamesajului
Stareamentala
Repere stabilite
Comporta-mente ~iatitudini
Implicat"asupra ingri-jirilor deter-minate de:
-1'-h
.'
NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
370
Informalii de oblinl,lt, intrebi1ri ajutatoare
_NEVOIA-OEA COMUNICA ;.
- stadiul de dezvoltare al pacientului- mod de viata:
- lumina necorespunzatoare- dezordine la domiciliu ~i loc de munca
. _ ~_gl~diu_ppluat _ . . _- condus ma~ina cu vitezaexcesiva- lipsa de somn- alimentatie necorespunzatoare
- perceptia senzoriala:- deficiente de auz, vaz.,..alterarea simtuh.Jiolfactiv, gustativ, tactil
- mobilitate- durere- stare emotional a- grad de con~tienta-lipsa de cuno~tinte despre securitate:
-.-:cunoa~terea modului de prevenire a accidentelor casnice-cunoa~terea regulilor de circulatie- cunoa~terea masurilor de protectia muncii
- in mediul spitalicesc:- interventii (nerespectarea dozei, a caii de administrare a
medicamentelor) .- nerespectarea masurilor de asepsie- nesupravegherea pacientului dupa 0 tehnica- aplicatii calde prelungite ~i la temperaturi ridicate
- neglijenta in satisfacerea nevoilor ~imentinerea sanatatii- neutilizarea serviciilor de saniHate- refuzul tratamentului- neutilizarea mijloacelor de securitate- violenta
Repere stabilite
Atitudineapacientului
Apreciereariscului deaccidentare
.."..,.'~:..;:
.- ~-;.t'.:ij ••.••~-
Ex. .Dori1i sa afla1i ~are sunt factorii de risc in afectiunilerespiratorii?""Dori1i sa invata1i modul de schimbare a setului pentrucolostomie?"
"Dori1isa discuta1i cu pacienti care au 0 evolu1iebuna?""Dori1isa citi1i reviste, un articol?"
'"-:J..l.}: ~~ .Dori1i sa"mi pune1i intrebari?""Doriti sa va demonstrez ... ?"
Capacitatea - expresia in1elegerii informa1ieide a Invala - modul de dobandire a noi comportamente
Resurse de - dorin!a pacientului de a face familia sa participe la programulinvalare educa1ional
- resurse (financiare, materiale $i material didactic) de care dis-pune pacientulla domiciliu
Factoricare - mediuinfluenleaza - prezen1a surselor de distragere a aten1ieiinvafarea - forta fizica, mi$carite, coordonarea
- prezenla deficitelor senzoriaJe
"''~-~
NEVOIA DE A FI PREOCUP) TiN VEDEREA REAUzARII
Repsre stabilite Informalii de oblinut, intreb8f1 ajutatoare
Performanta -rolul asumat in famil e, societate, profesie $i importan1a luirolului pentru pacient
,<~:. - modul in care.est!:tcapa.bUsa-1jndeplin~asca- . -factori care influentea a performan1a rolului
Atitudinea - solicitarea $i accepta ~aajutoruluipacientului - recunoa$terea progre~elor
- participarea la ingrijiri- comportament (agres v)- capacitate de a lua d cizii- exprimarea dificulta1i de a indeplini un rei (apatie, triste1e,descurajare etc.)- exprimarea unui confict intre percep1ia unui rei $i exigen1elecelorlal1i (frustrare in raPort cu obliga1iile impuse de rol)
NEVOIA DE ~ SE RECREA
Repere stabilite Informalii de ob/inut, intreM .ajutatoare
Obiceiuri de - tipul activitatilcira se recrea - frecventa
- mod de organizare- efeclul activitatilor:
- destindere- satisfac1ie- placere
Reacliile - incapacitate de a efe tua activita1i recreativepacientului - interesfalade. ..... -dE:!zintgr~~. . . , . - ...activitaJj - indifere.nta '. " - •. , - .",recreative - factori care determin aceste atitudini
NEVOIA DE A iNVATA CUM,; A-$I pASTREZE SANATATEA i
Repere stabilite Informalii de ob/inut, intreM iajutatoare
Nivelul actual - ce $tiepacientul des~re starea de sanatate actuala, tratament,de cuno~tinte consecinte
Vointa de a - carripul atentieiinvala - tendinta de a pune ir trebari, de a se informa
- capacitate de concer trare cand i se pun intrebari- factori care motiveaz 3.inva1area:
372
II
I
II
II
I
IIII
'1
I1- _
LlSTA DE PROBLEME CU MANIFESTARILEDE DEPENDENTA
CORESPUNzATOARE FIECAREI NEVOIOupa modelul conceput de Virginia Henderson
Extras ctir"J'epertoire,des diagnostics infirmiers,selon V, Hendersoll" ,
ANEXANR.2
;:!
I:~J':1,':\,:
: :::;:~.;:c:: :
I,....,',...,,"'.;'-;",
I"'I
1..,.\.::'.';.{.~:.: '
1.";,',.',','."!':,'-;;1,' ":
i'
III
~~,:1\
3
Transpiralii abundente: aXila, abdomen, frunteau alte parti ale corpului
Colicj abdominale ' • -- . . _.-C%ratie anormaJa a scaunuluiCrampe abdominaleScaune lichide ~i frecvente (a specifica)
Amenoree _ MetroragieCrampe abdominaJe _ Pierderi ~i scurgeri vagi-
+- Oismenoree nale (a se specifica colo.Menoragie ralia, mirosul, cantitalea)
Oilicultalea de a urinaOurere la micliuneRetenlie urinaraUrina tulbure sau concentrata
Absenla scaunului de mai mulle ziler BalonareCrampe abdominaleOifieultale in a deleca
f-Feealomf- Scaune tari ~i pulin frecventeTemesme
Oezorientare mentalaLetargie (inaetivitate totala)
I- GreluriOliguriePierdere in greutateUseaciunea pielii ~i a mueoaselorTahicardie
I- Urina deeuloarea ehihlimbaruluiVarsaturiSete
2
d) Oilicultate sau reluzde a unna diela
e) Greluri sau varsaturisau ambele,,,
375
- Bautullichidelor interzise- Mancatul alimenlelor inlerzise- Omisiuni ale meselor- Mese neeehilibrate
- Efort penlru a voma,.,-,Hemalemeza- Regurgitalie- Varsaturi alimentare biliare sau eu mucozitali
I) Reluz de a se - Nu vrea sa bea nici un Iiehidalimenta sau hidrata ori - Nu vrea sa mananee niei 0 mancareambele
c) Oialoreza
a) Constipalia
b) Oeshidratare
d) DIaree
e) Scurgeri menstrualesau vaginaJe neadee-vate cantitatiir ~i cali-tativ
I) Eliminarea urinaraihsuficienta cantitativ ~icalitaliv
:',:
3. A elimina
I
'1..'.'..,:.,'.. • "
j
Manifestari de dependenta
3
-Bulimie-Hidratare exagerata cantitativ ~i calitativ (alcool,cafea, ceai)- Ingestie de alimente ce depa~esc' nevoileorganismului- Ingeslie de lichide ce depa~esc nevoileorganismului. - Greutate peste nmmal ..- .~~.-Polifagie
- Hidratare insuficienla cantitativ ~i calitativ- Inapetenla- Ingestie de alimente ce nu satisfac nevoileorganismului- Ingestie de lichide ce nu satislac nevoileorganismului ;_.Greulate inferioara normalului
- Oilicultatea de a inghi~- Oificultatea de a digera- Oificultatea de a mesteea- Incapaeilatea de a lolosi ustensilele penlru a sealimenta
Probleme
2
374
e) Oificultate sau inca-pacitate de a sealimenta ~i a se hid rata
a) Alimentalie exa-gerata cantit",tiv ~i eali-tativ
a) Alterarea vocii I - Afonie- Voce ragu~ita- Stingerea vocii- Voce ragu~ita, aspra
b) Oispnee I - Apnee- Bradipnee- Cianoza buzelor, unghiilor. tegumentelor- Taierea respiraliei (gafaiala)- Modificarea amplitudinii respiraliei superficialesau profunde- Senzalie de sufocare- Tahipnee
j - Tiraj supra- sau substern<ll
c) Obstruclia eailor res-:',f::' Oifieultate sau incapacitate de,a, respirapiratorii - Secrelii dense sau abundente ori ambele
- Tuse: uscata, frecventa, persistenta, quintoasa
b) Alimentalie insufi-cienta cantitativ ~icalitativ
1
Nevoia
2. A bea ~i a manca
1. A respira ~i a aveao buna circulalie
'r'"
~
IIIIIIIIIIIIII
1 2 3g) Incontinenla de fe- Pierderi involuntare de materii fecale
cale sau urina sau Pierderi involuntare de urinaambele Enurezis
4. A se mi~ca ~i a a) Allerarea ritmului Bradicardie
avea 0 buna postura cardiac ~i a circulaliei Edeme ale tesuturilor (Iocalizare. caracteristici)- ,•••.,., ~1'" ;=:r _.Palp;talH .- ':1'-" - .
Piele rece sau piele caldaPiele cianozata. palida, ro~ieFurnicaluri ~i amortireaextremit.a~lorTahicardie
b) Hiperactivitate Limbaj preeipitatManieMi~cari repezile ~ifrecvente- Vorbire muM
c) Imobilitate Absenta activitii.lilor liziceCrampe musculareDificultatea sau incapacitalea de a se mobiliza,
a se spala, a se a~eza. a mergeLimitarea ampliludinii mi~carilorReslriclia mobililalii
d) Necoordonarea mi~- Dificultalea de a lrece din pozifia "in pieioare" incarilor pozifia "a~ezal.
Tremuraluri ale capului sau ale membrelor
e) Postura neadecva.la - Dificultatea de a ramane in pozi~e luncfionalaAliniere gr~ita a membrelorPozitie neadecvala (chircila)A sta jos-timp indelungal
- A sla iii picioare timp indelungat
I) Refuzul de a face - Nu participa la nici 0 activitaleactivi1ati - Nu vrea sa laca oiei un exercifiu
- Reticenta in a incerca sa eleclueze mi~cari..
5. A dorm! ~ia se a) Dificultatea sau inca- - Ore deodih(la insulieienle
odihni pacilalea de a se - Nu-~i acorda niei 0 perioada de odihnaodihni - Cantitate necorespunzaloare de odihna
b) Epuizare - Descurajare- Agresivitate-Slabire- Apalie i
-Astenie- Bradicardie- Aspect palid- Siabiciune- Oboseala
375 f
_1 2 3- Hipertensiune- Nelini~te- lrilabilitale- Plictiseala- Reactii psihosomalice
';(-;7 .:..Ochi incercanafi.c.;
c) Insomnia - Dificullalea de a dormi- Ore insuficienle de somn- Trezire Irecvenla- Trezire limpurie- Somn agilal
6. A se imbraca $i a) Neindemanarea de - Dezinleres lala de finula veslimentaradezbraca a-~i alege hainele po- - Port de haine neadecvale
trivite - Reluzul de a se imbraca ~i a se dezbraca sauambele
b) Neindemanarea de .., Dezbracare frecvenla sau continua sau ambelea se imbraca $i dez- - Dilicullalea de a-~i pastra hainele curalebraca - Dificullalea de a se imbraca ~i dezbraca
-
7. A mentine a) Hipertermia - Diaforeza (transpiralii abundenle)temperatura corpului in - Cre~lerea lemperalurii pesle limilele normaluluilimite normale .., Frisoane
- Piele i:6$ie ~i fierbinte
b) Hipolermia - Piele de "gaina"- Scaderea lemperalurii sub Iimilele normalului- Amorfeti sau furnicaturi ale extremitalilor sauambele
-
8. A fi cural, ingrijil $i a a) Allerarea legumen- -Crusleproteja legumentele ~i telor ~i mucoaselor - Eritememucoasele - Escare
-Necfoza,--'-.-' '.... -::::Plaga - "'::::; ~..'- .- .~...~-~
.-.:..Puslule
- Ro~eafa- Uscaciune- Ulcerafie
b) Dezinteres fala de - Neglijarea indeplinirii ingrijirilor de igienamasurile de igiena -Nu se spala
- Nu se piaplanai
-
--Hefuzul de aindeplini regulile ingrijirilor de igie-na
c) Dezinleres tafa de - Neglijarea inlali~arii saleintali$area sa - Refuzul de a se ocupa de inlil.fisarea sa
- Tinula neglijenta, l1eingrijita
377
II I rd) Dilicultatea sau inca" 1-:- Nu poa.te sa urmeze prescripliile de igiena: sapacitatea de a urma se spele, sa se pieptene. sa"~i spele dinlii. sa"~iprescriplii!e ingrijirilor ingrijeasca unghiilede igiena
I
;';:.r.: ..
I'.'.'.~.'"ii"
I',".:,
I:.'..''-::~; ..:-:.....:,.';
II
1/.:"
::.,;: .
II
~' .." ". -,
1~1'
;:,1::
Ii,;!:}t.:~:;!;::!.t
1:.':(,:i"J'L:~i
3- Idei pes/miste- Incapacitatea de a lua decizii- Lipsaincrederii in sine- Reac~i psihosomatice- Sentiment de inlerioritate- Sentiment de devalorizare
:.: p~~1perea negativa a propriului corp ~i aluncjiilor sale- Reac~i psihosomatice- Sentiment de lrustrare
- Etape ale doliului: negalie, lurie, tocmeala,ezitare, depresie, acceptare- Plansete- Reaclii de doliu anticipat- Reaclii psihosomatice- Sentiment de culpabilitate, de tristele, de' gol(vid)
- Team€i nedeslu~ita-Temeri- Spaima, groaza- Panica- Reac~i ps/hosomatice- Teroare
- Consum s-xcesiv de medicamente ~i droguri-Inf/delitate lala de tratament- Risc de accident- Rise de alergie (a specifica)- Risc de infecjie sall inflamalie sau ambele- Rise de {ntoxicalie me-dicamentoasa- Rise de cadere sau ranirs-- Rise de complicalii- Rise de \liole-nla laladeal1ii••.Rise de vioteillil-lalatle:propria persoana
- Incapaeitatea de a lace fala agenlilor siresanli- Raspunsuri lizice: hipertensiune, tahieardie,transpiralie etc.
- Raspunsuri psihice: nelini~te, neincredere.ambivalenla- Reacjii de aparare lala de atitudinile ~i com-portamentele altora: exasperare, Irustrare,negativism, ralionalizare, respingere, violenla
d) Pierderea stimei dsine
379
2
e) Pierderea imaginidespre sine
I) Pierdere-separare
g) Frica (teama)
h) Probabilitatea atin-gerii integritalii fizice
i) Probabilitatea atin-gerii integritalil psihic~
a) Comunieare ineli-I- Dilicultatea de a auzicienta la oivel senzo- - Dilieultatea de a vorbimotor
~..
1O. A comunica
i--.-,,!~ .~' ":
':~}"
"I,:
3
- Cre~terea sau mic~orarea ritmului respiratQj~ ,- Tipat, strigat- Transpirapi abundente- Hipotensiune sau hipertensiune- Dilatarea pupilelor- Facies crispat-Gemete- Iritabilitate- Mi~cari continui- PI€mgeri, vaicareti- Plansllte •. • -=,- Tahicardie- Tahipnee
-Apatie-Astenie- Siabiciune- Idei pesimisie- Inapetenla- Oboseala, plictiseala- Lipsa de interes- Reaclii psihosomatice- Tristele
-AgitapeI - A~ticiparea:"en!~!"ltelor negative
-Fnca .- Bulversare (tulburare)-Bulimie- Temeri- Diaree- Facies crispat- Hiperventilape- Nelini~te"'"Insomnie- Mi~ca.n excesive- Nervozitate- Palpitapi- Preocupari- Surescitare- Transpiralie- Tremuraturi- Voce tremuratoare
378
2
a) Anxietatea
b) Durerea
c) Stare depresiva
1
9. A evita pericolele
II;flIIIIIII-IIII
. ,,,.,,
11. A acliona conft>rmpropriilor convingeri ;;ivalori, de a practicareligia
2
b) Comunicare ine-ficace la nivel intelec-tual
c) Comunicare ine-ficace la nivel afectiv
d)Confuzi&
e) Singuratate
a) Culpabilitate
3Dificultatea de a vedeaAfazieBAlbAialaDizartrieIncapacitatea de a percepe prin pipaitIncapacitalea de a vorbi .:;--
Dificultatea de a-;>iexprima ideile' ;;i parerileDificultatea de a se concentraDificultatea de a inlelegeIncoerenla in asocierea ideilorNeabilitate in formarea frazelorLimbaj incoerentLogoree
ApatieEuforieNeineredereContact neadecvat cu realitateaDificultatea de a stabili legaturi semnificativeDificultatea de a-;;i exprima sentimentele, do-
nlele, emoliileDificultatea de ase exprimaDificultatea de adaptare la sexualitateInsatislac~e lala de sexualitateMutismPlans IrecvantCautare intensa a atelttiei sau a alecliuniilnchidere in sine sau retragere
Absenla sau diminuarea interacliunii cu alliiDificultateain a recunoa;;te persoane, a
ercepe timpul, spaliulPierderea controlului ,asupra mediului fizic ;;i
man •
Absenla scopului in vialiiAparenla tristaExpresia sentimentelor de singuralale ;;i respin-
."ereIzolarea de anturaj ;;i de mediuIzolarea de persoanele semnificativeLipsa de interes
AmaraciuneAutoacuzare~utopedepsireMania de ase scuza inutilManilestarea maniei fal1i de Dumnezeu
"","
I 1 2 3(
- Percepereabolii ca 0 pedeapsa- A-;;i lace repro;;uri- Senti menlui ca esle nedemn
b) Dilicultatea de a - Amaraciuneaclipna dup1i credinlele - Supunere la un regim.. ;;i valorile sale - Supunere (inrobire) la a~liun7-;ont~are credin-
lelor ;;i valorilor sale- Supunere la un tratament nederit- Supunere la 0 medicalie- Frustrare in fala atitudinii altora
c) Dilicultatea de a - Incapacitatea de a desla;;ura practici religioaseparticipa la activitiili - Incapacitatea de a ciii documente religioasereligioase - Incapacitatea de a participa la activitalile gru-
pului religios de care aparline- Incapacitatea de a-$i practica religia-Incapacitatea de a urma.cerinlele religiei sale
d) Nelini;;te lala de -Preocupare lala de credinlele;;i valorile salesemnilicalia propriei - Preocupare lala de semnilicatia sulerinleiexistenle - Grija lala de sensul vielii ;;i al morlii
12. A fipreocupat in a) Devalorizarea - Incapacitatea de a raspunde a;;teptarilor altoravederea realizarii - Incertitudine in ceea ce prive$te propria valoare
- Sentiment de incompetenla- Sentiment de respingere de cafre ceilalIi
b) Dilicullatea de a-;;i - Incapacitatea de a se ocupa de dependentiasuma roluri sociale - lncapacitatea de a-;;i indeplini luncliile legate
de un TOIsocial (a specilica)- Sentimentul de e$ec
c) Dificultatea de a se -Incapacilalea de a indeplini activitali privilegiaterealiza - Incapacitate a de a indeplini acliuni insemnate
- Incapacitatea de a-;;i termina proiectele.
- ~ .. - .. ~. ~,~ .-Sen,limentulde. a Ii incoll)ocjat dibcpnstrangeri _- Sentimentul de inutilitate
d) Neputinla - Dilicultatea de a se implica intr-un rol ales sauimpus- Dilicultatea sau incapacitatea de a controlaevenimentele
- Dificultil.lea sau incapacitatea de a lua decizii- Incapacitalea de a rezolva problemele
~ - Reluzu! ajutorului necesal.
13. A se recrea a) Dezinteres in a - Diminuarea mijloacelor de interesindeplini activitali re- - Neparticiparea la aclivitali recreativecreative - Reluzul de a participa la activitali recreative
381
.' tiJitt, ._,e • ir._
~.~an(1) c:
::loill
~iD
..."-
1il ::l0 CDc: ..0::l CD0 l/)
::;:III Ill-ill "5t:.!.~
. III
ANEXA NR. 3
LlSTACU DIAGNOSTICE DE iNG,RIJIRE [PROBLEME + SURSE DE DIFICULTATE)
$1 OBIECTIVELE CORESPUNzATOARE FIECAREI SITUATII;
Extras din IIPlanificatian des sains infirmiers. Modele d'interventions autonome': Louis Gr0'1din, R. J. Lussier,. Margot Phciineuf, Lise Riopelle
NEVOIA PROBLEME SURSA DE DIFICUL TATE POSIBILA OBIECTIVE1 2 3 4 -
1. A respira ~i a a) Dificu/tate Tn slibe- Lipsa cunOa\lterii mijloacelor eficace de Ca paclentul:W avea obuna rarea cailor respiratorii degaJare \li expectoralie - Sa expectoreze secre~ile in; .. oreQ) circulatie - Durere - Sa tU!leasca in mod eficace in ... ore
: - Diminuarea mobilitalii - Sa-\li elibereze caile resplratorii cu minimum dedificultate in termen de... ore .
; - Sa-\li elibereze caile respiratorii de secrelii in termende... zile
~-
b) Dificultatea In a - Anxietate. - Sa-\li diminueze tahipneea in ... minuterespira - Intoleranla la efortul fizic - Sa respire cu minimum de dificultate in termen de...
- Lipsa cunoa\lterii miJloacelor de control al ore... zile. alergiilor respiratorii - Sa respire fara dificultate inteqnen de ... zile.l - Lipsa cunoa$terii mijloacelor de prevenire a - Sa aiba un ritmrespirator regulat in... minute in
alergiilor respiratorii termen de... ore... zile- Prezenla secreliilor
2. A bea $i a a) Alimentalie neadec- -Anxietate - Sa creasca in greutate ... kg pe saptamanamanca vata: deficit - Durere - Sa consume gustari intre mesele principale
- Stare depresiva - Sa ia suplimente nutritive de ... mVzi
_ :i,~;,_."'c_'. :~_c_ _.:;:,:)__.:~::__::~.-:;{--<l.p '" ._...t;~.:i I:.o ••••••• _ ••• :.:.::_:... •• _'.~.-=--<.:,:~,. :-- ~,=_::;:..- ,_ __ - - - - -
- •• •• •• - - - - - - - - - -,1
,2 3 4
- Siabiciune, oboseala - Sa iatrei mese echilibrate in termen de... zile- Lipsa de cunoa~tere a alimentelor bogate in - Sa.~i creasca aportul caloric de ... kg/zi
, colesterol, vitamina C etc. (a specifica),I,
-: Singuratate,.
.'.
b) Alimentalie neadec. - Anl(ietate - Sa.~i diminueze aportul cotidian de alimente cu...vata: surplus - Obi~nuinle alimentare deficitare caloriilzi
- Lipsa de cunoa~tere a valorilor nutritive ale - Sa-~i diminueze aportul cotidian cu... portii/zialimentelor ~I nevoilor organismului - Sa piarda in greutate ... kg/saptamana- Singuratatea - Sa consume 0 cantitate de ali,!,ente Tnconcordanla
cu nevoile sale energetice (liIet~itate, varsta, coildilii
~ . de viala) in termen de... zile ';.$,, - Sa ia trei mese echili!:)rate Tnt~(men de... zile
- Sa.~i faca meniul zilnic pentru::. zile(,,)
c) Dificultate Tn a ul1J1a - Obi~nuinle alimentare culturale diferite - Sa.~i urmeze regimulin fiecare ii in tenilen de... zileen~ regimul (dieta) ; . - L1psa de. cunOastere a oermise _ ~!5 IItili7"7" . ... . ~~.~ .~ .~~•••"
, sau interzise ~i Tnlocuitorii regimului regimul sau in termen ... ziler - Neacceptarea bolii
d) Dificultatealincapa- - SI~bieiune/oboseala -Sase alimenteze utilizand usterisile/aparate.- citatea in a s9 alimenta - Lipsa de cuno~tinle in utilizarea ustensilelorl adecvate in termen de... zile
~i hidrata aparatelor -Sa consume alimente care se'mananca cu mainile- Diminuarea mobilitalii (fruete, paine, legume crude) la fieeare masa Tntermen
de... zile- Sa se alimsnteze singur Tntel1l'len de ... zile- Sa se hidrateze foloslnd usten~i1e/aparate adecvate
.Tntermen de... zile
'I - Sase hidrateze singur Tntermen de... zile~> -
e) Hidratare exoesiva - Sa bea... ml de ... in.;. are.
-Anxletatecantitativ ~i calitativ' - Stare depresiva - Sa dirrlinueze cantltatea de... (I'll la... ml in termen
I de ... zile\ '.
?51tttZZ7__ ,••••••• ~ -- ..,.......,.•..._'~ ~ .'Jt ...~" %!\e<,c:~,\!!.!rmql~!i'i',.,,!.I:;~~,,",-.,;g;.;'"
(0)enU1
..• ~,"
2 f 3 4--_o-l
i.I ,.- .,
- Lipsa de cunoa~tere a efectelor noeive a - Sa diminueze ingestia dl:llichide fara conti nut nut,;:!vanumitor Iichide asupra organismului la... milzi
. - Singuratate
f) Hldratare neadecvatil - Obi~nuin1a de hidratare deficienta - Sa-~i creasca hidratarea la... milzideficit: - Lipsa de cunoa~tere a nevoilor Tn hidratarea - Sa bea.. ml de... Tn... ore
organismului - Sa aiba mucoasele umede in !ermen de... zile :.:,. I
g) GrejUri ~ivarsaturi .. - Anxietate - Sa.~i diminueze grelurile interrnen de... are- Obi~nuinte alimentare deficitare - Sa nu mai aiM greluri Tntertneri de ... are
, - Sa.~i diminueze varsaturite TntElrmen de... ore
" - Sa nu mai aiba varsaturi in termen de ....arel'
- Stare depresiva - Sa-~i exprime acceptul de a bea ~i a manca inh) Refuzul de a s~alimenta ~i a se hidrata - Lipsa de cunoa$tere a nevoilor in allmentalia termen de... zile
~i hidratarea organismului i ' - Sa man&ncela fiecare masa 0 alimentalie care sa-Singuratate conlin a a partie din fiecare cete 4 grupe mari de
alimente in termen de... zile- Sa bea ... ml liehide (a specifica) Tn ... are
i) Refuzul de a urma - Obi~nuinle alimentare culturale dilerite - Sa.ia eel pulin omasa pe zi, respectand regimulinregimul (dieta) - Upsa de cunoa~tere a alimentelor permisel termen de... zile
interzise ~i a inlocuitorilor regimului (dietei) - Sa-~i exprime acceptul de a urma regimul in termen{ - Neacceptarea bolii de... zile
3. A elimina --. a) Constipalie " - Alimentalie neadecvata - Sa elimine un scaun moale Tntermen de... zile,- Anxietate - Sa aiba scaun fara dificultate in termen de... zile, - Diminuarea mobilitalii - Sa Ii dispara semnele de constipalie, - Hidratare neadecvata
J - Lipsa de cunoa$tere a mijloacelor eficace de;eliminare- Lipsa exercillului flzic
1 2 3 4b) Deshidratare - Diaree - Sa nu prezinte nlci un semn de deshidratare in
- Lipsa ounoa~terii nelloilor de hidratare a termen de... zileorganismului - Sa aiba pielea supla ~i binehidratata in termen de ...- Varsaluri zile
- Sa prezlnte 0 plele fara pliuri cutanate in termen de...zlle- Sa alba mucoasele ~i conjunctivele umede in te~ende... ore
c) Diareea -Anxietate - Sa-~i diminueze scaunele diarelce intermen de... zile, - Obi~nuinle alimentare deficiente - Sa elimine un scaun de. conslstenta normala in- Lipsa de cunoa~tere a mijloacelor preventive termen de... zile~I curative ale dlareei - Sa se exprime ca semnele de diaree au disparut
d) Incontinenta de fe- - L1psacontrolului sfincterulul anal - Sa elimine scaunulla nevoie in bazinetcale - Sa defece la nevoie la toaleta
- Sa inceteze a mal avea Incontinenla in timpul zilei intermen de... zile
, - Sa inceteze a mai li incon.~9nt in termen de ... zile., .
e) Incontinenta de fe- - Lipsa controlului sflncterelor - Sa elimine scaunul in bazinG!... la toaleta ... la nevoiecale ~iurina - Sa urlneze in bazine!... in urlnar la toaleta ... la nevoie
- Sa nu aiba incontlnenta in termen de... zile- Sa nu mal aibil. Incontinenli!. in termen de ... zile
f) Incontlnenta urinara - Lipsa controlului sfind;rului vezlc;al - Sa urineze In bazinet la nevole- Sa IJrineze la toaleta la nevoie- Sa numal alba Incontinent~ zlua in termen de: .. zile- Sa nu mal aiba incontinenta.!n termen de... zile
",
'.-=-- ..._.-14". . •••••••••• ". e t m.iD.1;W~!IIIIJl1_M.!II4_1I/j"1II""'IIII'Rltfllln!ill.l!I'llill.1Il--IIIiiIlI!llllll'III'5!I1!1- ••••m••• __ lIlIIIII~~'~ll~llIIIlII_IlIIllli~~~~i~ ••__ I\II.IIlIW. IlISlIlIttllli ..•5!11lli1l¥P.:".!:
1 2 3 4g) Retentie urinara - Proces Infeejloslinflamator - Sa urineze '" mitin ... ore in fiecare zl:
- Sa-~i go/easca vezlca la liecare miejiune In termende... zile
4. A se mi~ca lli a) Clrculatie neadec- - Diminuaraa mobilitalli - Sa prezinte puis perjferic bine batut in termen de '"a avea 0 buna vata - Llpsa de cunoa~tere a mijloacelor de ame-postura zile
1I0rarea circula~ei - Sa prezlnte extremltati calde in termen de ... zile- Sa-~i exprime diminuan:la durerii in termen de ... zile- Sa-~I diminueze edemele membrelor inferioare cu ...cm In termen de ... zile'- Sa-~i exprime absenla duterii in termen de ... zile- Sa-~I exprime dlminuarea senzatlel de greutate lli deinconfort In termen de... zile"
Co) ,,~~ bl Dlficultatelincaoi:J. - nil,,,,,, ~'.
cltate in a sa mi~oa .. - Obosealatslablciune . OJ'''''' ... lIur'ule .•. ore- Sa se ridice slngur ... minute ... ore
- Llpsa de cunoa~tere a tehnicilor mobilizarii - Sa mearga singur cu ajutorul:- unul baston ... minute ... ore
.., - unei c~rje... minute ... ore-unui cadru ... minute .•. ore
c) Edeme ale memo - 9irculatie neadecvata - Sa-si dlminueze edemele cu ... r-;min termen de ... zilebrelor - Lipsa de cunoa~tere af:lijloacelor de dimi- - Sa nu mal prezlnte edeme In termen de... zilenuare a edemelor
d) Refuzul de a face - Durera - Sa-~i exprime acceptul de ..a indepliniaetivitali lizice - Obosealatslabiciune, intoleranla la efor!anumite
activitali in termen de... zile- Lipsa interesului - Sa indepllneasca activltaji singur ... cu ajutor ... in
termen de... zile.- Sa se ridice singur ... minute ... ore- Sa se ridice t:u ajutor ... minute ... ore
.
-;."~~L..=.:~i,~;i~S:-J:~ -{..'?~_~.:,~_.,_,_,.~"iB.\I!';;"f,.;,l ..; .•..<.~X; C.1:-,,~: --~~;~."'7"',~ ..____ ._. __ ._;_ ..•.• _.• _co.:.....e"_._. .:~c.',',.:" _.~:..'::: ...._ _ ._ - - - I-
•• - •• •• - - - - - - - - - -1 2 3 4
- Sa mearga singur ... minute ... ore'- Sa mearga cu ajutor ... minute ....ore
5. A dormi ~i a se a) Dificultate/incapa- - Anxietate - Sa-~i faca sieste de... ore pe zi
odihni citate in a se odihni - Durere _ Sa aiba aC!ivitaji de destindere la' alegere in termen
- Dispnee/tuse de ... zile
- Lipsa de cunoa~tere a mijloacelor de destin- _ Sa-~i exprlme 0 stare de bine in termen de... zile
dere
b) Epuizare (istovire) - Dificultate Tna stapani stresul - _ Sa-~i exprime diminuarea epuizarii in termen de...
~ Lipsa de cunoa~tere a mijloacelor de reme- zile
; diere a epulzarii - Sa-i dispara epuizarea in termen de ... zile
'"_ Sa indeplineasca activitaji cotidiene dupa ritmul sau
Co)~I interesele sale in termen de ... zilEI'
CO- c) Insomnie -Anxietate Sa doarma cate 20-30 minute In termen de ... zile
- Durere _ Sa doarma, ... ore fara intreruperein termen de ;.. zile
! - Stare depresiva _ Sa doarma fara treziri in termen de ... zile
_ Lipsa de cunoa~tere a mijloacelor de favo- _ Sa doanna ... ore in fiecare noapte in termen de•..
,rizare a somnului zile
6. A se imbraca a) Dezinteres fala de - Confuzie _ Sa-~i exprime interesul pentru a se imbraca in
~i dezbraca linuta vestimentara - Stare depreslva termen de... zile
- Slablciune/obdseala - Sa-~i aleaga ve~minte adecvatezilnic
, _ Sa se imbrace zilnic in termend~ ... zile'i/ '
b) Dificultate/incapa- - Diminuarea mobilitajii _ Sa se imbrace/dezbrace singur in termen de ... zile
cltate in a se imbraca ;;! - Siabiciune/ol;loseala _ Sa se Tncalje/descalje singur in termen de ... zile
a se dezbraca_ Sa-~i innoade cravata in termen'de ... zile
,
~'!Jj~t'"."~~J'l.,M.'~"-':-.''i" ~ -- •••
Co)CO(Q
r-:~ ~,'-,""1 -, 2 3 4, '
7. A-~i menjine a) Hipertermie - L1psa de cunoa;;tere a mijloacelor de - Sa-~i diminuezetemperatura cu .., grade Tn termentemperatura prevenire a electelorc~i1durii de ... zilecorpului in limite - Proces infeiClioslinllamator - Sa prezinte 0 temperatura in limite normale (36,4°Cnormale r axilar, 3.7°Cbucal, 37,6°C rectal) Teltermen de ... zile
,
b) Hipotermie - Mediu rece (friguros) - Sa-~i creasca temperatura cu ... grad(e) in termen de'" zile,- Sa prezinte 0 temperatura in limite normale (36,4°C
! axilar, 37°C bucal, 37,6°C rectal) in termen ,de ... zi(zile).
8. A Ii curat, a) Alterarea mucoasei - Deshidratare - Sa prezinte 0 mucoasa bucalalntacta in termen deingrijit ~I a pro- bucale - Efectele secundare ale chimioterapiei ... zileteja tegumentele 1 - Lipsa de cunoa;;tere a ingrijirilor preventive ;;i - Sa-;;i diminueze leziunile mucoasei bucale in~i mucoasele curative a leziunilor guril termen ... zile
b) Atingerea integritalii - Diliculta!ealincapacitatea de a se rrti;;ca - Sa prezinte 0 piele intacta in termen de ... ziletegumentelor - Incontinenla de fecale ~i urina - Sa-~i diminueze leziunea de la ... cm la ... cm in
- Lipsa de cunoa~tere a ingrijirilor preventive ~i termen de ... zilecurative a leziunilor pielii - Sa-~i piminueze ro;;eala de la ... cm la ... cm in'. termen de ... z;ile
-- c) Dezinteres fala d~ _.Stare depresiva - sa participe la ingrijirile sale dE' i~dena:masurile de igiena: - Siabiciune/oboseala 'sa se coafeze in termen de... ,zile
- Perturbarea imaginii de sine ' sa sespele in termen de ... zile
~ ' sa se barbiereasca in termen de ... zile.. ' sa-~i spele dinlii in termende ... zile, , sa se machieze in termen de ... zile, ' sa.~i ingrljeasca unghiile in termen de... zile
- Sa-~i faca singur ingrijirile de igiena in terman de ..." zile
-----------------------.,-,-----~----~------------
\~.
4'iI'1 2 3
,
d) Dificultate/incapa- - ConflJzie - Sa-si faca singura ingrijirilede igiena in termen de ...citate de a face ingrijiri - Dimlnuarel:l motricitalii membrelor superioare zilede igiena - Siabiciune/oboseala - Sa se coafeze singlJra in termen de ... zile
-Sa-$i spele capul in term en de ... zile- Sa se barbiereasca singur in termen de ... zile- Sa se machleze singura in l~rmen de ... zile
" ,- Sa"$i spele dintli in termen ,de... zile- Sa-$i spele protezele dentate in termen de ... zile- Sa-si curete unghiile in termen de ... zile- Sa-$i spele: - fala
. l~.
.., pieptul- bralele
"- picioarele~ organele genitale
- Sa-$i curele ochelarii in termen de ... zile
e) Refuzul de l:l-$i face - Stare depresiva - Sa-si exprime acceptul de a indeplini ingrijiri de igienaingrijirile de igiena . - Siabiciune/oboseala in termen de ... zile
" ~ L1psa de interes - Sa-$i faca ingrijirile de igiena in termen de ... zile- Sa se coafeze in term en de;.~ zile-Sa Se spele pe cap in termen de ... zile- Sa $e barbiereasca in term~n de ... zile- Sa se machieze in termen de ... zile,- Sa-sl spele dinlii in termen de ... zile- Sa-si spe!e protezele dentare in termende ... zile- Sa-si curete unghiile in termen de ... zile- Sa-$i spele:
';'fala- pieptul
,- bratele'.
wCDo
M.'"'.~-"""''M''i!'tr'tM••••••.•.1S •• -,. '."I1II"!fti ""'77'__ we, •• " •
1 2 , 3 4- picioarele- organele genitale
!R - Sa-$i curele ochelarii in termen de ... zile. ~
9. A evita a) Arixietate moderata - Lipsa de cunoastere a miJloacelor ajutatoare - Sa-si exprime diminuarea anxietalii iri)ermen de ...pericolele - Ameninlarea integritaVi fizice si/saLi psihice zile- Neaccesibilitatea 113 inform alii - Sa-$i exprime disparilil:l an~letalii in termen de ... zile
- Sa-$i diminueze semnele "anxietalii in termen de ...zile- Sa demonstreze absenla ~emnelor de anxietate intermen de ..• zile
b) Anxietate severa - Lipsa de cunoa$tere a mijloacelor de - Sa-$i exprime dirninuarea anxietaVi in termen de ...
~extrema
" autointervenlle in situ alii de criza zile- e 0 almlnuar~ a semneror de anxietate.-in termen de ... zile- Sa-$i diminueze anxietatea 113 un nivel U$or saumoderat in termen de ... zile
c) Doliul - Reaclie la pierderea unei condilii (stari), care - Sa-$i exprime sentiment~le legat de pierdere in: ii facea placere persoanei sau a unui lucru care termen de ... zlleii era in stapAnire - Sa utilizeze anumite mijloace pentru a trece de fazele- Reaetie 113 pierderea unei fiinte dragi doliulul
- Sa-$i exprime inlelegerea reaetiilor de doliu in termende ... zile- Sa-$i exprime acceptarea doliului in termen de ... zile
-d) Dificultate/incapa- - Lipsa de cunoastere a obiceiurilor sanatoase - Sa-$i exprime inlelegeres fala de ingrijirile decitate de a-$i pastra de viala sanatate in termen de ... zile '~sanatatea :
- Sa-$i exprime acceptareatratamentului in termende ... zile ..
-, ' ~ ..'
1- - - - - - - - -
•• - - - - - - - - - - - - -;
1 2 3 4- Saia el Tnsu~i decizii legate de.sanatate Tn termende... zile- Sa demonstreze capacitate a psihomotorie Tn aexecuta un tratament 1n termen de... zile- Sa-~i exprime interesul in am,eliorarea sanatajii intermen de... zile
-i,',
e) Durere acuta 1 - Consecinjele unui tral)matism chirurgical sau - Sa.~i exprime diminuarea dure'~ in ... ore.accidental - Sa-~i dirninueze semnele dure~i'in ... ore- Proces inleCjios/infiamator - Sa demonstreze.apsef\ja semnelor durerii in ... ore
- Sa-~i exprime absenla durerii Tn ... ore
I) Durere cronica : - Conseclntele unui traumatism chirurgical sau - Sa-~i exprime diminuarea durerii in ... ore
(,,). accidental - Sa-~i exprime absenja durerii in ... ore
~ - L1psade cunoa~tere a m~:Qacelor de control - Sa.~i diminueze semnale duren! in ... ore.- ale ourem - t>a oemonetreze aosenla semn~ll)r aurem In ... ore- Proces infeCjios/lnllamator
g) Stare depresiva - Pierderea stimei de sine - Sa demonstteze. absenta semnalor starii depresive Tn. - - Pierderea imaginii de sine termen de... zile ,
- Reactie la doliu - Sa-~i exprime diminuarea starii depresive in termende... zile- Sa-~i exprime interesul pentru :ia indeplini activitaji intermen de ... iile
. - Sa demohstreze diminuarea semnelor stani depresive.. in termen de ... zile
h) Perturbarea stimel - Dificultatein asumarea rolului . - Sa~~i exprime cre~terea stimei oe sine in termen de ...de sine - Neadaptarea la 0 crizaexistenliala sau zile
:~
sltuajionala - Sa-~iexprime sentimentele potitive Tn termen de•..- Sentiment de dependenla zile
- Sa-~i exprime capacitatea de a face fala dificultajilor 1ntermen de... zile
~ .••...•. ~,...,.W'••.,UiN¥ ••••• ""liI'" al.. IJlWIi - ~
(,,)COCo)
!1 " 2 3 4
I
t- o,
- Sa ia decizli legate de activltajile cctidiene in termende... zile If.
''i'", ~i) Perturbarea imaginii - Dificultatea de adaptare la 0 modificare - Sa exprime sentimente jxlzitivelegat de imaginea dedespre sine corporala sine in termen de... zile '",,!
" - Sa-~i exptime acceptul de a-~i atinge partea mutilataa corpului in termende ... zile- Sa-~i atinga partea mutilata a corpului fara repulsie Tntermen de... zile.
j) Frica.
- Incapacitatea de a face¥la realitalii trata- - Sa-~i exprime diminuarea Iricii in termen de... zilementului .• - Sa.~i exprime disparijia fricii in tElfmen de... zile- Ameninlarea integritalil fizice ~i/sau psihice -Sa-~i diminueze semnele fricii intermen de ... zi:ri- Tulburari de memorie - Sa demonstreze absenla semnelor fricii Tn termen
de... zile.
k) Reluzul de a se' - Diflcultate de a Se adapta la poala - Sa urmeze tratamentul prescris tn termen de ... zileconforma tratamentelor . - Lipsa de cunoa~tere a necesitalilor tratamen- - Sa.~i ia medicajia regulat in termen de ... zile.•. tului - Sa.~i exprime acceptul dea seconlorma tratamen-
- Perturbari ale gandirii telor Tntermen de... zile- Frica lala de mijioacllie \:fe investigalie ~i. tratament
I) Rise de accident - Conluzie - Sa aiba mereu pie lea intacta.1 - Lipsa de cunoa~tere a mijloacelor de pre- - Sa nu se raneasca
venire - Sa-~i exprime Tnlelegerea masurilor de securitate Tntermen de... zile- Sa utilizeze corect aparatele care 11ajuta Tn termende... zile
..
m} Riscul violenlei lala ~ Dilicultatea Tnasumarea rolului sau - Sa se ablina de la gesturi violente tala de allii Tnde allii ...termen de... zile
1 2 3- Tulburari de memorie
4- Sa se ablina de la un limbaj agresiv fala de allii interm en de ... zile- Sa-$i exprime diminuarea agresivitalii in termen de ...zile
n) Riscul violenlei de - Starea depresivasine insu$i - Tulburari de memorie
- Sa-$i exprime absenla ideii de suicid in termen de ...zile- Sa se ablina de la gesturi (je violenla fala de sineinsu$i tn termen de ... zile ,;!- Sa fie calm in termen de ... ~',- Sa-$i exprime starea de des}indere in termen de ...zile
10. A comunica a) Agresivitate - Dimin~area stimei de sine- Lipsa controlului anxietalii- Neadaptarea la 0 situalie
,:
- Sa-$i exprime diminuarea agresivitalii tn termen de ...zile '
, - Sa-$i exprime calm sentimenjele tn termen de ... zile- Sa-$i exprime capacitatea de' a controla agresivitateain tetmen de ... zile .- Sa votbeasca cu voce calma in termen de ... zile
b) Atingerea integritaliifuncliei $i rolult,li sexual
,
- Conflict de valori- InsuficienlSlneadaptare la un model de rol(frica legata de performanle sexuale. pierdereaatracliei sexuale etc.)- Lipsa de cunoa$tere a mijloacelor de a troiisexualitatea in mod armonios- Perturbarea imaginii de sine
- Sa-$i exprime dirhinuarea nelini$tii fala de sexualitatetn termen de .•. zile ~- Sa-$i exptime absenla nelini$tii .tala de sexualit.'ate intermen de ... zile '
c) COriiunicare ine~ca- - Anxietate - Sa comunice cu alte persoane in mod eficace tnce la niv~1 afectiv - Lipsa de cunoa$tere a mijloacelot eficace de termen de ... zile
a comunica ".~,
•••••••••••• tt, ..•• -zrr;zczvn- c'em -_ "w, j1If4
1 2 3 4- Neadaptarea la un rol, la 0 situalie - Sa"$i tmparta$eaSCa sentimentele cu alte persoane in
termen de ... zile- Sa-$i exprime incredereafala de alte pe~soane inter'men de .•. zile '- Sa stablleasca Iinii semnific~ve fala de alte persoanetn termen de ..• zile- Sa-$i exprime emolii1e Tnterinen de ... zile- Sa-$i exprime nevoile tn termen de ... zile
d) Comunicare inefica- -Confczie ~ Sa pronunle anUmite cuvint,e uzuale in termen de ...ce la nivelintelec1ual - Privaliunea senzoro-perceptuala zile
, - Supraincarcarea de stimuli - Sa exprime clar mesajels vE'lrbale in termen de ... zile- Tulburari de Qandire ~ Sa exprime mesajele non-verbale prin mijloace.
adaptate in termen de ..• zile ".~ "~ - Sa formuleze fraze complete Tn termen de ... zile
~ ".,
e) Comunicare Inefica- - Lipsa de cunoa$tere a mijloacelor de a se ~ Sa-$I exprime nevoile prin g'?5turi in termen de ... zilece la nivel senzori- adapta la Iimitele sale - Sa utifizeze mijloace de comlJnicare eficace in termenmotor de ... zile
- Sa raspunda corect la tntrebari in termen de ... zile..
- Deshidratare - Sa recunoasca membrii 'personalului sanitar $if) Confuzie - Lipsa stimularii Senzoriale membrii de familie tn termen de ... zile
- Sa recunoasca membrii familiei sale in termen de ...zile
- Sa rasptinda corect la intrebllri simple in termen de ...zile- Sa spuna ziua $1momentul zilei tn termen de ... zile- Sa recunoasca locul unde sa afla in termen de ... zile
~
- •• - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - •• - - -1 2
....3 4
g) Izolare social a - Dilicultatea de adaptare la ? criza existenliala - Sa-~i exprime sentimentul de izolare in termen de ...sau situalionala zile
. - Pierdere/separare - Sa inilleze 0 conversalie cu a persoana dinanturaj intermen de... zile- Sa stabileasca linii semnificative, cu alte persoane intermen de ... zile- Sa partlcipe la activitali sociale la alegere in termende... zile- Sa-~i exprime diminuarea: sentimentului de
• singuratate in termen de... zile';
_ Sa-~i exprime absenla sentimen~ului de singuratate intermen de... zlle
.'
h) Perturbarea comuni. - Diferenla de perceplie a rolurilor - Sa-~i manifeste intrajutorarea reciproca in termen
W canl familiale - Dificultatea de adaptare la 0 problema de de... zileCD situalie - Sa-~i exprime ameliorarea comunicarii familiale inQ) •• ~. .u.
, ,11. A aeliona a) bificultate de a - Apartenenla. la 0 cultura, religie dilerita - Sa indeplineasca aeliuni dupa ~~temul sau de valoriconform propriilor ac~ona dupa credinle' - Neadaptarea la un rol nou, confliql de roluri in termen de... zileconvingeri ~i ~i dupa valori - Sa indeplineasca activitali reli~ioase la alegere invalori, de a termen de... zlle ..,practica religia , - S~-~i exprime rezQlvarea confllctului in termen de ...
,. :,zlle
,
b) Nelini~te (ingrijorare) - Neacceptarea bolii - Sa-~i exprime diminuarea dezordinii in termen de ...falll de semnificalia - Fric:ade moatte zilepropriei exister'llE!
.,- Sa-~i exprime absenla dezordinii hi termen de... zile.
. c) Sentiment de culpa- - Neadaptarea la un rol Mu/conflict de roluri '" Sa-~i exprime sentimente Ie de culpabilitate In termenbilitate - Reaelie la doliu de... zile
o. - Refuzul de a se conlorma tratamentelor - Sa-$i exprime diminuarea eulpc$i1italii in termon de...zile
nztrttTtttrt - - •••••••••••••••••••• - - •• ~
wCD~
..:_-
1 ~ 2 3 412. A fi preaeupat a) Difleultatea de a-!;!i - Stare deprllsiva -. Sa.~i exprime satlsfaelia fafadeperformantele sale in
.in vederea reali- asuma rolul •..Neaeeeptarea bolii Indepllnirea sareinilor in termen de.~. zile .zarii - Sa-~I exprime ac;ceptulln indeplinirea sareinilor legate
de un rol1n termen de... zile
~ - Sa Indeplineasea sareinilegate. de rolul sau 1ntermende... zile -
b) Difieultatea de a se - Perturbarea stimei de sine - Sa partieipi3 la a activitate la alegere In termen de ...realiza - Singuratate zile
- Sa.~i exprime interesul in indeplinirea aetivitalilor laalegere in termen de... zile
c) Sentiment de nepu- - Neadaptarea la a criza situalionala sau - Sa-~i exprime nevoile in termen de•.. zile!inla existenliala - Sa-~i exprime diminua.rea nef:i*,tinlei 1n termen de ...
- Incapacitatea de a se adapta la rl;lalitate zile J(boala incurabila, laza terminala) - Sa-~i exprime controlul situaliei:in termen de... zile-lnsatJslaetie relativa la sistemui de Ingrijiri - Sa Indeplineasca activitali la alegere 1n termen de...- Lipsa de,cunoa~tere a starii sale de sanatate zile~i a IratartlElntelor - Sa ia decizii pantru organizarea activitalilor 1n termen
de... zile
13. A se recrea a) Dezinteres In a Inde, - Durere - Sa-~i exprime interesui in in'deplihirea aetlvitalilor,plini activitali recreative - Stare dapresiva recreative in termen de... zile ,~...
- SlabicJune/obosealaI~
- Sa participe 1n liacare zi la~ctivitali recreative in. termen de... zile
b) Dificultate/incapa- - Durere -Sa participe la activitall de ... ori pe saptamanaeitate 1n a Indeplini - Displiee/intoleranla la efort - Sa partidpe la 0 activitate la lilegere In termen de ...activitali recreative - Siabiciune/obaseala zile
- Sa activeze singur In termen de... zila.,c) Refuzul de a inde- - Dilicultate de adaptare la 0 modificare a - Sa-~i exprime acceptul de a Indeplini activitali 1nplini ac!ivitali recreative schemei corporale termen de... zile
~ ,'= e=nl CI> "":; ~ ~~ .~"&o ._ nlQ) CD +=-10 ~ as'5 E En (5 ~~ c'-
i .10 .~ .'; El,~~ ~ f!:! «5 Naero OJ.E •_E g>.! ~
-18~ a ~ c:~ c.. c: Q)~)eu (-;a Eo w as ~g}~ ~CDgQ) !!~)(U 'C:~ ~~ ,=:alii ~:Q): ~CI>"O Cl>ainlai =nl-go ._"O~"'O ~ca(-CD ~c: C wO~Qi )(tSQ)lO(tJ(1) JoCU.n(I) ~ (I) E (I) E (I) •
I 1i I ~. I oS! I
IIIIIIIIIIIIII
ANEXA NR. 4
ordin fj,aic
IFICULTATE'SURSE DEExtras din .Repertoire des diagno$tics inflrmiers selon V. Henderson.
- Agresiunea sexuala- Alimentalie ~i hidratare insuficiente- Alimentajie saraca 1n reziduuri- Zacutul la pat- Alergeni: par, pene, polen, praf- Alergie alimentara- Alterarea mucoasei anale- Alterarea tegumentelor, arsuri- Alterarea tegumentelor membrelor superioanl: ri3.niri,arsuri- Alterarea gustului ~imirosului- Anchiloz~ (a specifica locul)- Atrofie musculara (a specifica locul)- Dificultale neurologidi- Automutilare~ Bufeuri de caJdura- Schimbareaobiceiurilor alimentare- Constipalie- ConstrangerifiZice: atelii, banda abdominalii, ~oracic~ corset ghipsat. pansament, perfuzie, ghips,proteza. tracliune, tub
- Deficit auditiv~ vizual, olfactiv, tactil- Deficit de producere a urinii- Deformarea articulatiei mainilor- Deformarea extremitalilor membrelor- Dezgust alimentar- Dependenjli lanivel de nevoi (a specifica)- Neplaceri legate de un tratament- DezechiUbru electrolitic, endocrin, metabolic- Deshidratare- Transpirattl profuze- Digestie laborioasa- Diminuarea capacitalii pulmoDare sau toracic~, sau ambele- Diminuarea masticaliei- Diminuarea motricitalii- Diminuarea salivei- Di.!)iinuarea sensibilitalii tactile- Diininuarea debitului urinar- Diminuarea peristaltismului- Diminuarea sistemului imunitar- Diminuarea tonusului. muscular- Diminuarea procesului de eliminare a medi~mentelor ~i drogurilor- Diminuarea sau absenla refluxului de degluti ie
3 9
I"
'0
!~~IIIGl"0:;
~II:
El
CI> e::= CI>N E: Q;Gl _
'"0 e:c: ,-CDS.E '".!!l Ec.E,- cRl .-;;;j' 'E> "C
I .= 0.Rl 'RlGl Gl"0'0
3"3"'0.~ 8.E RlGl GlE E
"C ,oc~~Gl Gl Gl"u;.. '(j).~.cU ~ :(I) (I) 0;I I "0
l!!'".E'C
~~
~~'0
cD"iii .~~ B:; aso l!!CI> .l!!_ 0..S t;b CD
~ .~ ~(.) .." Glcz
1 I ':Jl I.:~----
CI>'j;j
~'0e:
as~~.~ aiCl> ~
Jj1 S ai ~ ~ 'Nlij "0 CI>::l;lRllij E~~~ E .!!le:e:t'UCD_ "~Q)>~ CI>" e: .. -. 1=c: .•...•.• l=. '; F t:,
8 Rl ,Egl ".2"' 'iIr- <~
E.E'~E~£.c=CD.sC:=a.Q)~~.=~-g.~~~@CI>~~:E'.~~
g.~ ~~c~~~
~a.-S!~'2as:c",xco._oQ)"'" CI> CI>.E a. ~ E
:; "" E CI> CI> e: Rl.~ ~ .~ ~ ~ ~ ~ .2f6'o""8.'I'"RlasRl•... cu(/,)e)(U •••
0(1)I 0 I
Iii'o""_","0CI>0.
'"as-~CI>.~ ~ .~"0 as e:CI> '" CI>E CI> >
o CI>- CI> ~.a c Q:.e: CI> CI>
~~~m ";:: U)16 OJ)fU.::. e= E. .
398
.2!.e:ti-oe::JoCI>"0nl
'"0.:::;:0
""~ CD:!::1a'::;: E.a.e:;£o '"0-~.;Cd .~c=~ :Q
~ ~11 g«.E1 I
'1'l:2"[
.~ ~10,:;:;> ,as~ ~E 0.CI> CI>"0 "0
as as'" '"0. 0.:::;:::;I I
E:::J0 CI>
N
'" CI>;<a'':=cu> '" CI>e:""_c- a. a:s< "iii- ;a;. • e:..a-""""T"" '" '"
CI>
.~ ~:!:::: 0e: N
CI> Cl e:1ii 8 ~~~~e: E E«:::;:::;I 1 I
as_I CI>
"0
'"E:;.25 nl
;;;j'~>as c~
1::~nl
-""~"iii~ ~ U)
GiBe(5 0 $- - Cc: Q) 0_
~ 5 Q)Q) Q) '0 "0
'- C' ._ ~CI> 0..0 '"•••• (fJ »«S .0.:J. __ ._00(1)-1I 1 I I
C'oI
.•..
M
~I~II-'1IIIIIIIII
;1
- Diminuarea sau pierderea unei funclii- Efect secundar al unei medicalii, al unui tratamemt- Efort fizic: stranut, tuse- Efort fizic: exagerat- Strapungere dentara (dinli imbracali)- Epuizare-Ameleala
"~il'"" Siabiciune. - Siabirea musculaturii abdominale
- Foame exagerata-Obaseala- Frigiditate- imbracaminte insuficienta- Obiceiurialimentare oeficitare: alimente bogate i~ calorii, grasimi, sara, masa grea- Obiceiuri dehidratare delicitare: alcool, bliuturi dazoase- Obiceiuri neadecvate de igiena- Hiperactivitate- HipercJorhidrie (hiperaciditate gastrica)- Hipersensibifitate cutanata- Hipertermie-Imobifitale- Imobilitatea articulaliei: inflamalie, edem-Neputinla- Incapacitatea de a bea singur- Incapacitatea de a proll!!ra sau a prepara alimentp conform dietei- Incapacitatea de a procura sau a prepara 0 alimertalie echilibrata- Incomoditatea- Incon~tienla- Inconlinenla urinara sau de fecale, ori ambele- Necoordonarea mi~arilor- Inflamajiaga.tului-Inflamalie sau iritalie (ori ambele) a mucoasei ute~ne, vaginale- Inflamajie sau ulceralie (ori ambele) a cavitalii ~ucale, a mucoasei gastrointestinale, a' cailor
digestive":,.Ingestia de.alimertteacide, grase, picante- Ingestia de alimente fermentabile- Ingestia de alimente alterate- Ingestia de lichide in cantitate prea mare: a1cool,- Ingestia de lichide fermentate sau fierbin~- Ingestia dealimente in cantitate prea mare- Ingestia prea rapida de alimente saulichide- Neindema.narea de a utiliza un aparat: eMil, bast1n, scaun rul,ant- Alimentalie.insuficienti!- Mese insuliciente- Intoxicalie alimentara, medicamentoasa- Iritarea mucoasei cailor respiratorii- Leziune cutanata (specificali locul)- A~temut iritant-Slabire
400
...
- Malforma~e congenitala (a specifica)- Malformalie a membrelor superioare, a degetelor, a picioarelor (Iabe)- Murdarie- Lipsa exerciliilor fizice- Lipsa calciulljj- Lipsa controlului slincterelor
- Mastica~eInsufici~ntil. c.C.".",;.-"Derilijie rea: (jir1~'Cliriali;Upsuri L ',-
- Modificarea circulatorie a funcliei cardiace, a integritalii cailor respiratorii, a cailor urinare- Negarea nevoilor altora- Nicturie-Obezitate- Obstruarea cailor respiratorii: corp strain, secrelii abundente sau vascoase- Mirosuri dezgustatoare- Edema ale membrelor (a specifica)- Paralizie- Paralizie cerebrala, faciala, a mu~chilor, laringelui sau altora- Pierderea apetitului- Pierderea echilibrului- Pierderea partiala sau totala a unui membru- Pierderea partiala sau totala a unui organ- Pozilie neadecvata- Prezenla, hemoroizilor- Privare senzoro-perceptuala- Proces infl3clios sau inflamator- Proces neoplazic- Proteze dentare neajustate- Proteza membrelor- incetinire circulatorie- Mese copioase'- Restriclia efoJ1uluiin timpul defeca~ei- Rest~lia activit~lor lizice- Secrelii aburiclente sau vascoase, sau ambele- Sedentarism .'7' ~ete intensa- Spasme musculare (piloric,'vezical sau a1lete)-Stomie- Substanle iritante (hartie, silpun, altele)- Transpirajii aeide, felide- Supraincarcarea senzoro-perceptuala- Surplus in greutate
, - Surplus de imbracamint&- Tabagism- Toxicomanie- Traumatisme- Varsaturi- Travaliu (Ia na~tere)- Tremuraturi ale membreloi superioare sau inferioare, ale eapului- Uzaj abuziv de medicamente (a specifica)
401
402
3. SUl"se de dificultate sociologica
2. SUl"se de dificultate psihologica
I.
I':I.
I~
('
[I~
n.,..&):'1I~i
I,I
I
I
I;'1-
"'d~ IJ
Insuficienta cuno~tere a:- unei alimenla~i adecvate- autoadministrarii medicamentelor- ilutocontrol.ului dui-erii- efeclului produselor farmaceutice- mediului neadecvat- ignorarii surselor de informatie- importanteide a ,J-ir.tormat- importanteihidratanl- utilizarii unui aparat: baston, clitia, scaun ru~ht, proteza- utilizarii medicamentelor- neiotelegerii infoFm~ei- cantita1ii~i calila~i lichidelor necesare- semnificaliei atitudinii altora- situaliei- noilor mijioace de comunica~e-feluluidea invala- activita~lor recreative disponibile- alimentelor permise, interzise ~i a substitue~lilor dietei- alergenilor- nevoilororganismului- efectelor benefice ale aclivitatii lizice- eleclelor anumitor alimente ~i Iichide asupra inimii ~i a Vase lor- el(erci~i1ormusculare- exerci~ilor respiratorii- indemanarii de a se imbraca ~i dezbraca- masurilor de igiena- masurilor,qe prevenire a frigului- masunlor de prevenire a diareei- mijloaceltir de prevenire (a specifica)
- Neadaptarea culturala- Stimuli insuficienti- Insuficienta resurse/or financiare, familia/e,/sociale sau allele-Izolare .,- Murdiirie in c10sete- Lipsa activilatiJor distractive in jUf- Lipsa intimilatii- lipsa de acces la closet-Neadaptarea la un rol: convalescent, bolna¥, pannte; pensiohar,mUn'citor etc.'- Nerespecfurea obiceiurilor de eliminare- Promis~itate- Supraincarcare de stimuli- Surplus de munca- Prolec~e exagerata
03
4. Surse de ~ificultate legatede lipsa d~ cuno!litin1=e
",",' .!.I'~
::"
,~o. :
- Abandonarea practiciJor religioase_ Absenta unei persoane semnificative, a unui animal, a unui obiect sau altele-Alcoolism- Anorexie mentali'l- Anxietate sau stres, ori ambele- Soc emotional intens- Teali'~J a ij~veni obez- Plictiseala- Idei de suicid- Incapacitatea de a face fala realiti'llii- Nelini~tea fala de diagnostic; tratament, procedurile de diagnostic- Lipsa interesului (a specifica)- Lipsa de incredere in sine- Mecanism de compensa~e- Amenintarea conceptului de sine- Nervozitate- Neacceptarea bolii- Pierderea slimei de sine- Pierderea propriei imagini (amputa~e, obezitate, stomie, a1tele)- Pierderea liberta~i de acliune- Pierdere - separare (doliu, divOI'!. slujba, altele)- Frica (a specifica)- Preocupare (a specifica)- Respingere- Singuriitale...:Tulburari ale gandiii: agitatie, agresivitale, lurie, confuzie, delir, dezorientare, halucinatii, hiperac-
tivitate, iritabilitate, manie, obsesie, pierderea memoriei, lobie
- Absenta prezenlei persoanelor semnificative- Absenta locurilor sau mjloacelor de a practica religia_ Atitudine defavorabila-aanturajului: lipsa de respect, presiuni sociale-SChimbarea brusca <1 !emper.aturii ambiante- Schimbarea modului de viala ~i a c1imatului- Condilii de mundi neadecvate- Credinte culturale dilerite lata de sanatate- Dezorganizarea mediului lamilial- Anturaj ~i mediu necunoscut_ Mediu neadecval: umiditate, uscaciune, temperatura, ciildura, lrig, c1imatizare, vant, zgomot, lu-
mina, poluare, mirosuri ~ altele_ Evenimente amenintatoare: anestezie, bariera Iingvistica, spitalizare, interventie chirurgicala,
boala, tratament, allele_ Exigenle socia-culturale: aliiptare, oeupalie, tratamenl etc._ Expunere prelungita la cald, lrig, umidilate_ Obiceiuri alimentare, cullurale orilamiliale (sau ambele) diferite sau deficitani_ Imposibilitatea de a urma diela la serviciu
,.'\1;,
T=.[
I,..'\ ",
I',....~
IIII:,I-I-IIII>1,(
- mijloacelor de repaus ~i destindere- mijloacelor de rezolvare a problemelor- mijloacelor de a'se realiza- mijloacelor eficace de a elimina- mijloacelor eficace de a expectora- mijloacelor de favorizare a somnului- pos:L1riloradecvate- resurselor"- serviciilor ofeme- sarcinilor ~ funetiilor unui rol-' valorilor nutritive ale alimentelor- alegerii imbracamintei adecvate ~ia mediului- controlului respiraliei- conlrolu!u1 evenimentelor- ghidului aHrnentar
""',
~'
,,".,
ANEXA NR. 5
DIAGNOSTICE DE iNGRIJIRE *
- Intoleranta la activitate- Acomodare modificata-ineficace
. . '- Anxietate ••..• 4~ "
_ Alterare poten}iala a temperaturii corpului (a termoreglani)
- Hipertermie- Hipotermie- Termoreglare alterata- Alterarea eliminarii intestinale- Constipajie-Diaree- Incontinenta de fecale- Alaptare ineficienta- Diminuarea debitului cardiac- Alterarea stani de confort- Durere- Duren~ acuta- Durere cronicli- Prurit- Greluri, varsaturi- A1teran~acomunicani ' -- Alterarea comunicarii verbale- Adaptarea individuala ineficienla- Adaptare ineficienta: reaclie de aparare- Adaptare ineficienta: refuz. "egare
. _ Adaptare inefJcienta in cadrul familiei: • invaliditate..::Adaptare familia!a: • compromisa-: Conflict decizional (specificali)...:$indrom potential de imobilitate- Deficit in diversificarea activitajii- Oisreflexia- Rise de olSreflexie_ Alterarea dinamicii familiale (proces familial modificat)
-Oboseala-Teama- Deficit de volum tichidian- Exces de volum lichidian-Doliu- Doliu anticipat- DoHu perturbat_ Alterarea procesului de cre~tere ~i dezvoltare
"L1STE DES DIAGNOSTICS INFIRMiERS Se/on L.J. Carpenito - 1989. Traduction G. Dkhanoz(Le diagnostic infirmier - Tt.7loin du r6/e propre de /'infirmiere)
405
:1. ,1. "
"I U!: - !I ~".:,'
:1
'I'.'fl
II'I 11
I
:I',jI
.":"
~ ,." ~.~ .... I _.I -Alterarea .integritiilii pielii I ~.I- Alterarea mucoasei bucale- Alterarea perfuziei tisulare periferice '- AlterareafunCfiei de eliminare a urinii- Enurezis nonpatologie al eopilului- Incontinenla funeponalii- Incontinenla reflexa- Incontinenjii din cauza de stres-lncoriiinenlA tatala "'1 ""'-
- Incontinenla prin nevoie imperioasa de a urilla- Retenlie urinara- Violenla potentiala (indreptata spre sine saulspre .altil).
406
,,:~~~-
- Deficit in menpnerea sanatatii- Alterarea capacitapi de efectuare a aclivitatilor gospodare$1i- Deznadejde- Rise de infectie- Rise de transmitere a infectiei- Rise de ranire- Rise de perturbare a orientarii in spapu- Rise de intoxicare- Rise de sufoeare- Rise de traumatizare- Deficit de cuno$tinle (specificali)- Diminuarea mobilitalii fizice- Alterarea starii de nutrilie: insuficient in raport cu nevoile organismului (sul:Jnutripe)- Dificultate de inghipre- Alterarea starii de nutrilie:risc de exces in raport cu nevoile organismului (supraalimeritatie)- AJterarea relapilor (parinti-copii)- Conflict legat de rolul de parinte- Reactie posttraumatica- Sindromul traumei violului- Adinamie (absenla puterii)- Alterarea potenlialii a funcliei ~espiratorii- Oegajare ineficienta a ciiilor respiratorii- Mod ineficient de respiralie- Diminuarea schimbului de gaze- Alterarea Tndeplinirii rolului propriu- Deficit in autoingrijire- Deficit al capacitatii de a se alimenta- Deficit al capacitalii de a se spala- Deficit al capacitalii de a se imbraca- Deficit al capacitiilii de 1010sirea toaletei- Deficit total in autoingrijire- Alterarea conceptului de sine- Alterarea imaginii corporale- Alterarea identitiilii personale- Alterarea s1imei J", sine- Perturbarea croriica a stimei de sine- Perturbarea situalionala a stimei de sine- Rise de a-$i face rau- Alterarea perceptiei senzoriale (vizuala, auditiva, gustativa, taclila, olfactiva, kinesteiic~).- Alterarea obi$nuinlelor sexuale- Disfunclie sexuala- Alterarea modului de somn- Izolare sociala- Alterarea relaPilor sociale- Suferinla spirituala- Alterarea procesului,de gandire ,- Alterarea integritatii lesuturilor .
v
Leonard Domni~oru - Compendiu de medicina interna, Editura $tiinlifica, Bucure~ti, 1994Paul Eshleman, M.B.A. Pre~edinte Inspirational FilmsAdam Evelyn - Etre infirmiere, Les Editions HRW, Montreal, 1979Louise Grondin, M. Ed, Rita J. Lussier M.S., Margot Phaneuf M.A., MEd, Lise Riopelle, M.N.,
- Planification des soins infirmifjrs, modele d'intervention autonome, Les Editions de laChenelillre Inc. Montreal, Quebec
Virginia Henderson - Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului, Copenhaga -, Danemarca,1991 '" ,."' '1~ '
Virginia Henderson - Principii de baza a ingrijiriipersoanei sanatoaselbolnave _ nursing,Societatea Personalului Sanitar din Romania '
Nelson Hinkson, director, Eastern European Affairs, New Life 2000, noiembrie, 1993G. lonescu Amza - Vademecum terapeutic, Editura Medicala, Bucure~ti, 1973Claire B. Keane - Essentials of Medical - Surgical Nursing - W.e. Saunders Company _
PhiladelphiaManulla L. $icolaboratorii - Dictionnaire medical; Editura Masson, 1992M. Mihillescu - Chirurgie pentru cadre medii, Editura Medicala, 1991lulian Mincu - Manual de dietetici1 pentru cadre medii, Editura Medicala, Bucure~ti, 1973I. Mincu -Alimentajia raponala a omului sanatds $i bolnav, Ed/tura Medicala, Bucure~ti, 1975C. Moze~ - Tehnica ingrijirii bolnavului, Editura Medicala, 1978C. Paunescu - Medicina interna (manual pentru $coala sanitara de asistente medicale), Editura
Medicala, 1960Margot Phaneuf - Soins infirmiers - la demarche scientifique, orientation vers Ie diagnostic
infirmier, 1986, Montreal, Me. Graw-HillAcad.Eugen Pora - Dic/ionarul sanatapi, Editura Albatros. Bucuresti, 1978V. Predescu - Psihiatrie, Editura Medicala, 1989Programe de continuare a educa/iei, Baylon University Center, 1992L. Popovlclu - Somnul normal $i patologic, Ed/tura Medicala, 1972Paul Popescu Neveanu - Psihologie, Editura Didactica ~i Pedagogica, 1990 '-_.E. Proca - Tratat de patologie chirurgicata, Editura Med/calaRiopelle, l.; Leduc-Lalonde - Individualisation des soins infirmiers - modele conceptuel,
Montreal, Mc. Graw-HiII, 1982Riopelle L., Grondin L., Phaneuf M. - Soins infirmiers: un modele centre sur les besoins de la
personne, Montreal, Me. Graw-HiII, 1984 ' 'Riopelle ,L., Louise Grondin, Margot Phaneuf - Repertoir des diagnostics infirmiers selon
Vif{jinia Henderson, Montreal, Me. Graw-HillRevista .Psihologie" nr.2, 5/1994••• Revue de /'infirmiere nr. 3/1987 ~i nr. 911-987f. Satta -' CultIJlsantitalii, Editura$port-turism, 1980.P. Siml~lci"': Paio/ogie chirurgicala $i mica chirurgie, Editura Medicala, 1974T. $erbanescu - Nel,Jfologie, psihiatrie pentru cadre medii, Editura Medicala, 1978
, V. Tircovnlcu - Pedagogie generala, Editura Facia, 1975Lucretia, Titlrca - Breviar de explorari func/ionale $i de ingrijiri speciale acordate bolnavilor,
Editura .Viala Medicala Romaneasca", 1994Lucretia Titlrca - Urgen/e medico.chirurgicale, Eoitura Medicala, Bucur~ti, 1993
r ~:l.~
G.H. Bernard - Manuel de soinsA. Huber, B. Karasek-Kreutzinger - Les techniq es de soins infirmiers, Lamarre, Paris, 1990Elizabeth M. Jamieson, Janice M. McCall, Ro a Blythe - Guidelines for Clinical Nursing
Practices, Churchil Livingslone, 1988B. Kezler, GI. Erb - Fundamentals of nursing - ncepts and procedures - Addison - Wesley
Publishing 'Company, 1987, California, SUA 'Aurel Kaufmann - Propedeutica $i semiologie chi rgicala, Editura Dacia" Cluj-Napoca, 1986Michele Lang let - Ergonomie et soins infirmiers. L sante des soignants, Editions Lamarre, Paris,
1990Patricia A. Potter, RNMSN - Pocket Guide, Healt Assessment, Mosby-YearBook, Inc. 1994N. Radu - Manual de anestezie $i terapie intensi~ , vo1. 2, Edit. Medicala, 1988Arne SChaffer - Ghid clinic, Edit. Medicala SA, 19 5Mary C. Sundberg - Fundamentals of nursing /th clinical procedures - Jones and Bartlett
Publishers, Boslon, SUA, 1989Beverly Witter du Gas - Introduction aux soins in irmiers - Las Editions HRW, Montreal, 19811Letitia Morarlu, Ruxandra Spataru, Marluca I an, Victoria Pulu, Florin Chiru - Bazele
teoretice$i practice ale ingrijirii omului sanato $i bolnav- NursingLesle D. Atkinson ~i Mary Ellen Murray - Unden tanding the Nursing ProcessGeorgeta Balta, Antoaneta Metaxatos, Aglaia Kyovskl - Tehnici de ingrijire gerrerala a
bolnavilor, Editura Didactica ~i Pedagogica, B cure~ti, 1983Kate Barret - The Nursing Process and Documen tionPatricia G. Beare, Judith L. Myars - Adult Healt Nursing- The C.V. Mosby Company, 1990Marie Bonyalo~ Le vocabulaire medical de base, Etude par /'etymologie, vol. I, II; Editeur OIP,
Paris, 1978C. BonundeJ - Manual de medicina interna entru asistenp medicali, Editura Medicala,
Bucure~ti, 1974Brunner - Suddarth - Soins infirmiers en m ecine - chirurgie, Editions du Renouveau
Pedagogique Inc. 'Lynda Juall Carpenito - Diagnostic infirmier, ME SlLynda Juall Carpenito - Handbook of nursing dia nostics 1989.1990 - J. B. Lippincott Company
PhiladelphiaMarie-Noelle Champion Daviller $1 colaboratorU - Le dossier de soins, Edit. Lamarre, 1990, ••• Cours de nursing chirurgical- M. Geurts, Ma ame Vanndendanche Institut Jeanne d'Arc -
Tournai ' :Ruth F. Craven and Constance J. Hlrnie - udy Guide'to Accompany Fundamentals of
Nursing, Copyright 1992 by J.B. Lippincott Co panyCatherine Duboys, Cecile Boisvert, Genevieve Dechanoz, Lisette Casellet - Le diagnostic
infirmier- Temoin du role propre de /'infirmien ,Amiec Cahier no 12••• Documentape - Atelierul.curs .Procesul de nu sing~ traducere Gabriela .Bocec, Techirghiol,
mai,1989••• Documenta/ie - de la I.C.N. - privind Regleme tart (traducere Gabriela Bocec)
40
IIIIIII'.,.-
Ii\IIII'I,.1
~,
413
~evoia de a fi curat, ingrijit, de a protejategumentele ~i mucoasele (Maria Zamfir) .• , 252I. Independentain satisfacerea nevoH 252II.Dependenta in satisfaceiea nevoH 253
Problemede dependenta:1. Carente de igiena 2542. Alterarea tegumentelor ~ifanerelor 256
5. Nevoia de a dormi ~i a se odihni (Ludmila Rachieru) 224J. Independentain satisfacerea nevoii 224II. Dependenta 'in satisfacerea nevoii " .. '.,' ",. ',;;>!,' ••. 227
Probl~mede dependenta: . .:.1. Insomnie 2282. Hipersomnie 2303. Disconfort 2314. Oboseala 232
Tehniei de evaluare $1ingrijirlasoeiate nevoil de a dormi$i a se odihni (GherghinicaGal, Monica Seuchea) 233
Rolul asistentei in satisfacerea nevoHde odihna a paci~ntului 233.Exercifii de relaxare (Lucretia Titirca) 234. Meditatia (Lucretia Titirca) ' 235
f6J Nevoia de a se imbraca ~i dezbraca (Liana Parvu) 236L?Independenta'in satisfacerea nevoii 236
II. DependentaIn satisfacerea nevoii .............................•.... 238Problemede dependenta:
1. Dif[cultateade a se imbraca ~i dezbraca .. , 239.....2. Dezinteres pentru til1utavestimentara 239
Imbracclrea~i dezbracareapacientului (Gherghinica Gal, Monica Seuchea) 241
(jJ Nevoia de a menJine temperatura corpuluiin limite normale (Elena Dorobantu) 241I. Independentain satisfacerea nevoH 241II. Dependenta 'in satisfacerea nevoii 244
. probleme de dependenta:, 1. Hipertermia , .............................•...... 244
2. Hipo,termia : ' ~" ". ;' ; ' 246
Tehnicf de evaluare $1ingrijiri asoclate nevojj de a menJlnetemperatura eorpului in limite normale, (Gherghinica Gal; Monica Seuchea) 248
Masurarea temperaturii 248
412
. ., aq
$i a manea (Georgeta Balta,.Maria Zamfir .•........................ 115 Moblllzarea pac!ent~IUI 214Alimentatia pacientului 115 I Trcmsportul paclentllor j ••••••••••••••••••••••••••••••••• 220Hidratarea ~i mineralizarea organism lui 128
f3JNevoia de a elimina (Lucreti Titirca, Maria Zamfir) 136~dependenta in satisfacereanevoii ...................• , , 138-
.. f .,,~, •. a) Urina . ' : '. . . . . . .. . ' 138b) Scaunul- ..•................................. : 139c) Transpiratia 141d) Menstra ......................................•.......... 141
H. Dependentainsatisfacerea nevoii 142.Problemede dependenta:
1. 8iminare urinara inadecvata can tativ ~i calitativ 1432. Retentia urinara - ischiurie : .. 1463. Incontinentade urina ~imaterii fe ale 1474. Diareea 149.'5. Constipatia , 1516. Varsaturile ' ' 1537. Eliminare menstruala~i vaginala nadecvata .....•............. 1568. Diaforeza.Transpiratia in cantitat abundenta 1579. Expectoratia 158
Tehnlcl de evaluare $1ingrijlrl asoelate evoilde a elimlna (Lucretia Titirca) . . . . . . . .• . 160
Dete.rmin8:re~(~antitatiide urina pe 2 de ore : ...•.. 160Analiza unnel . 162Cap.tar~adeje?ti~lorfiziologice ~ pato ogice 165Asplratla gastnea . 167Tubajul intestinal - aspiratie intestinal continua : d 70StomiHe .....................•. . ...•............... ~.. ; 173Urmarirea bilantului Iichidian . . . . .. . .....•................... 182Masurarea greutatii ~i inaltimii corpor Ie 184
~eVOiade a se mi~ca~j ar ..vea, .'buna P9stUr3(Elena Oorobantu) 185
Iinde' .'. . .. ,. pendenta m satlsfacerea nevoll . 1.85II. Dependents 'in satisfacerea nevoii . 188
Problemede dependenta:1. Imobilitatea . 1882. Hiperactivitatea . 1913. Necoordonareami~carilor . 1924. Postura inadecvata . ' 193
Tehnlcl de evaluare $i ingrljlri asoeiate n voil de a se ml$ea"'I a avea 0 b - . v (L . T" V).,. una postura ucretla ,tlrca 196
Patul pacientului 196Pregatirea ~i schimbarea patului '.. ; ..•.... 199Pozitiile pacientului in pat 205
~IIIIIIIII.1II).1'I
~
12. Nevoia dea fi preocupatin vederea realizarii (Ludmila Rachll~ru) ..............•...... 332I. Independenta In satisfacerea nevoii : : •...... 332
414
Tehnici de evaluare ~i ingrijiri asociate nevoii de a fi curat,ingrijit, de a proteja tegumentele ~i mucoasele .. ' .•............•.... 258
- Toaleta pacientului (Mariana Ardelean) ~ 258- Executarea ingrijirilor (Elena Dorobantu) .........•..........•. 260- Escarele de decubit (Mariana Ardelean) 266- Ingrijirea plagilor (Lucretia Titirca) 270
l~i;1II"'I.II,I,II~I''~I'11'j
1\I
I
II
II. Deeendenta In satisfacerea nevoii .1 335IProbleme de dependenta:! 1. Devalorizarea +.' .' 336: 2. Neputinta ~ 337
Rolul iasistentei in promovarea unui ncept pozitiv despre sine(Ghe~ghinica Gal, Monica Seuchea) 339
.,.,,~3. ~evoia. de .a..~erecr~~ (Valeria Ghidu) 341, .. Ind,pendenta.1n ac.tlvltatlle recrea~v 341
II. D]eend. enta Insatlsfacerea nevon d a se recrea " 344Probleme de dependenta:
Neplacerea de a efectua acti1.ati recreative 345Asig rarea mijloacelor de recreare a acientului (Gherghlnica Gal,Moni ' a Seuchea) .•........................................... 346
I "
14.~eVpiade a invata c1rn sa-ti pastrezi 'sanptatea' (Valeria Ghidu) 346I. Ind~pende,nta In satisfacerea nevoii 346II. Dep'endenta In satisfacerea nevoii 348
,Probleme de dependenta:! Ignoranta , 350
Rolull asistentei In educatia pentru s natate (Gherghinica Gal,MOni?a Seuchea) 351
Exe:rcitiide t.axonomie (lleara Carmen Dindelegan) 354I' .ll'_;__ ' .
IANE~E ,, lAnexa 1 - Ghid orientativ de cui gere a datelor pentru cele 14 nevoi
I fundamentale, In ved rea evaluarii l}i satisfacerii nevoilorI (Gherghinica Gal, Moica Seuchea) 364iAnf;xa 2 - Lista de probleme cu anifestarile de dependentaI corespunzatoare fiec. rei nevoiI (traducere de luliana il}ovan) 374lAnexa 3,- Lista cu diagnostice e lngrijire (probleme + sursei' de dificultate) ~iobi ivele corespunzatoare fiecarei situatiiI' ." (traducere ~isiriteza e LlicretiaTrtirca l}i luliana' Vi~ovan) 383'lAnexa 4 - Surse de dificultate (1 ducere de iuliana Vil)ovan} '.. 399!Anexa 5 - Diagnostice de lngrijir (traducere de Lucretia Titirca) 405I
Bil:ili~grafie .408
ifj
I'ifil
IIIim
\";0r/'
9. Nevoia de a evita pericolele (Liana Parvu) ......•....... ~276I. Independe11"' ,n satisfacerea nevoii ...•.......... , ' ~276II. Dependenta in satisfacerea nevoii 279
Probleme de dependenta:1. Vulnerabilitatea fata de pericole ...........................•. 2802. Alterarea integritatii fizice sau psihice ori amandoua 282
Tehnici de evaluare ~i ingrijiri asociate nevoii de a evita pericolele ••... 283Factorii de mediu (283), Mediul securizant ~i de protectie (285),Masuri in vederea asigurarii mediuluisecurizant pentru pacientulspitalizat (285), Prevenirea infectiilor intraspitalice~ti (287) (ElenaDorobantu) "Sterilizarea (Laura Munteanu) : ..............•..•. @Durerea (Gherghinica Gal, Monica Seuchea) 300Plan de lngrijire pentru paciel)tul cu durere ...•... ' ..•............ 301Rolul asistehtei In ameliorarea reactiilor emotionale~i comportamentale la stres 303
Exemple de interventii autonome (LucretiaTitirdi) , 305
10. Nevoia dea cornur'ri.::a(Elena Dorobantu) ............•.. 315I. Independenta in satisfacerea nevoii .....................•........... 315II. Dependenta In satisfacerea nevoii 317
Probleme de dependenta:1. Comunicare ineficace la nivel senzorial ~imotor 3182. Comunicare illsficienta la nivel intelectual ' 3203. Comunicare fllcficienta la nivei afectiv ; 321
Comunicarea terapeutictl (Gherghinica Gal, Monica Seuchea) , .. 323
11. Nevala de a acUona'confo'rm propriilorconvingefi $i vaiora,de a practicareligia (MariaZamfir} 3~5I. Independenta lnsatisfaCEireanevoii 325II. Dependenta In satisfacerea nevoii 327
Probleme de dependenta:1. Culpabilitatea ...................• ; 3282. Frustrarea .......................................•..•.. 329
Rolul asistentei In sustinerea spirituala a pacientului (Gherghinica Gal,Monica Seuchea) ' 330
t?~'