tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică liana pop Şc. doctorală 2010-2011 facultatea de...

36
Tehnici de Tehnici de cercetare şi cercetare şi redactare redactare ştiinţifică ştiinţifică Liana Po Liana Po p p Şc. Doctorală 2010-2011 Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj Facultatea de Litere, UBB Cluj

Upload: ambrosine-le-corre

Post on 03-Apr-2015

155 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

Tehnici de Tehnici de cercetare şi cercetare şi redactare redactare ştiinţificăştiinţifică

Liana PoLiana Popp

Şc. Doctorală 2010-2011Şc. Doctorală 2010-2011

Facultatea de Litere, UBB ClujFacultatea de Litere, UBB Cluj

Page 2: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

CuprinsCuprins

1. Alegerea temei1. Alegerea temei2. Bibliografia2. Bibliografia3. Excursul bibliografic3. Excursul bibliografic4. Cum cităm?4. Cum cităm?5. Exemplele5. Exemplele6. Cum preluăm ideile altora ?6. Cum preluăm ideile altora ? 7. Cum evităm plagiatul ?7. Cum evităm plagiatul ?8. Delimitarea şi descrierea corpusului 8. Delimitarea şi descrierea corpusului (fixarea (fixarea

domeniului de aplicaţie)domeniului de aplicaţie)

9. Redactarea textului9. Redactarea textului10. Prezentarea orală10. Prezentarea oralăBibliografieBibliografie

Page 3: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

1. Alegerea temei1. Alegerea temei

pertinenţa ei, justificarepertinenţa ei, justificare

Page 4: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

2. Bibliografia2. Bibliografia

Constituirea bibliografiei – fişierele tematice Constituirea bibliografiei – fişierele tematice ale bibliotecilor; motoare de căutareale bibliotecilor; motoare de căutare

Problema e deja studiată?Problema e deja studiată? Redactarea bibliografiei:Redactarea bibliografiei:

-stil general adoptat;-stil general adoptat;

-evitarea fonturilor fanteziste-evitarea fonturilor fanteziste

((v. Pouliot, K. (2006), v. Pouliot, K. (2006), Présentation des références, des citations et des Présentation des références, des citations et des notions bibliographiquesnotions bibliographiques, , httphttp://www2.hec.ca/qualitecomm/caf/bibliographie.pdf://www2.hec.ca/qualitecomm/caf/bibliographie.pdf; ; consulté le 25 consulté le 25 nov. 2009)nov. 2009)

Page 5: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

2. Bibliografia2. Bibliografia Volum (carte)Volum (carte)

MARCHON, Maurice N. (1994). MARCHON, Maurice N. (1994). Prévoir Prévoir l’économie pour mieux gérer : Analyse de la l’économie pour mieux gérer : Analyse de la conjoncture canadienne dans un contexte conjoncture canadienne dans un contexte international, international, Montréal, Québec Amérique, Montréal, Québec Amérique, coll. Presses HEC, 339 p. coll. Presses HEC, 339 p.

LOILIER, Thomas et Albéric TELLIER10 LOILIER, Thomas et Albéric TELLIER10 (1999). (1999). Gestion de l'innovation : Décider, Gestion de l'innovation : Décider, mettre en oeuvre, diffusermettre en oeuvre, diffuser, Caen, , Caen, Management et société, coll. Les essentiels Management et société, coll. Les essentiels de la gestion, 214 p.de la gestion, 214 p.

Page 6: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

2. Bibliografia2. Bibliografia

Articol revistăArticol revistă

AYAYI, Ayi (2002). « Les particularités AYAYI, Ayi (2002). « Les particularités du marché du capital de risque », du marché du capital de risque », GestionGestion, vol. 26, no 4 (hiver), p. 23-, vol. 26, no 4 (hiver), p. 23-33. 33.

Page 7: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

2. Bibliografia2. Bibliografia

Referirea la un volum tradusReferirea la un volum tradus

PARKIN, Michael, Robin BADE et Benoît PARKIN, Michael, Robin BADE et Benoît CARMICHAEL (2000). CARMICHAEL (2000). Introduction à la Introduction à la macroéconomie moderne, macroéconomie moderne, 2e éd. 2e éd. (version française de (version française de Macroeconomics – Macroeconomics – Canada in the global invironment, Canada in the global invironment, 1997, 1997, 3e éd., PARKIN, Michael et Robin BADE, 3e éd., PARKIN, Michael et Robin BADE, trad. par Geneviève Boury et Suzanne trad. par Geneviève Boury et Suzanne Geoffrion), Montréal, ERPI, 577 p.Geoffrion), Montréal, ERPI, 577 p.

Page 8: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

2. Bibliografia2. Bibliografia Doi sau mai mulţi autoriDoi sau mai mulţi autori

GUFFEY, Mary Ellen, Kathleen RHODES et Patricia GUFFEY, Mary Ellen, Kathleen RHODES et Patricia ROGIN11 (1996). ROGIN11 (1996). Business communication. Process and Business communication. Process and ProductProduct, Scarborough, Nelson Canada, 601 p. , Scarborough, Nelson Canada, 601 p.

BOURHIS, Anne, Alain GOSSELIN, Michel TREMBLAY et BOURHIS, Anne, Alain GOSSELIN, Michel TREMBLAY et Thierry WILS (2000). Thierry WILS (2000). Gestion des ressources humaines - Gestion des ressources humaines - Mises en situation et casMises en situation et cas, Montréal, Éditions du renouveau , Montréal, Éditions du renouveau pédagogique Inc., 236 p. pédagogique Inc., 236 p.

COLBERT, François, Alain D'ASTOUS et Marie-Agnès COLBERT, François, Alain D'ASTOUS et Marie-Agnès PARMENTIER (2005). « La commandite des arts et de la PARMENTIER (2005). « La commandite des arts et de la culture par le secteur privé par opposition au secteur culture par le secteur privé par opposition au secteur public : qu'en pensent les consommateurs? », public : qu'en pensent les consommateurs? », GestionGestion, vol. , vol. 30, no 2 (été), p. 10-15.30, no 2 (été), p. 10-15.

Page 9: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

2. Bibliografia2. Bibliografia Doi sau mai mulţi coordonatori de volum/revistăDoi sau mai mulţi coordonatori de volum/revistă

BYRAM, Michael et Peter GRUNDY (dir.) (2003). BYRAM, Michael et Peter GRUNDY (dir.) (2003). Context and Culture in Language Teaching and Context and Culture in Language Teaching and Learnig, Learnig, Clevedon, Multilingual Matters, coll. Clevedon, Multilingual Matters, coll. Languages for Intercultural Communication and Languages for Intercultural Communication and Education, 105 p. Education, 105 p.

BOCH, Françoise et Francis GROSSMANN (dir.) BOCH, Françoise et Francis GROSSMANN (dir.) (2001). « Apprendre à citer le discours d’autrui », (2001). « Apprendre à citer le discours d’autrui », Revue de linguistique et de didactique des langues, Revue de linguistique et de didactique des langues, no 24 (décembre), Grenoble, Université Stendhal, no 24 (décembre), Grenoble, Université Stendhal, 181 p.181 p.

Page 10: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

2. Bibliografia2. Bibliografia Text (articol/studiu) în volum colectivText (articol/studiu) în volum colectiv

HAREL-GIASSON, Francine (1990). « Femmes HAREL-GIASSON, Francine (1990). « Femmes gestionnaires – L’actrice et l’organisation » dans gestionnaires – L’actrice et l’organisation » dans l’Individu dans l’organisation : Les Dimensions l’Individu dans l’organisation : Les Dimensions oubliéesoubliées, Jean-François Chanlat (dir.), Québec, , Jean-François Chanlat (dir.), Québec, Presses de l’Université Laval et Eska, coll. Sciences Presses de l’Université Laval et Eska, coll. Sciences de l’administration, p. 407-416. de l’administration, p. 407-416.

HOLTZER, Gisèle (2003). « Learning Culture by HOLTZER, Gisèle (2003). « Learning Culture by Communicating : Native-Non-Native Speaker Communicating : Native-Non-Native Speaker Telephone Interactions », dans Telephone Interactions », dans Context and Culture in Context and Culture in Language Teaching and Learnig, Language Teaching and Learnig, Michael Byram et Michael Byram et Peter Grundy (dir.), Clevedon, Multilingual Matters, Peter Grundy (dir.), Clevedon, Multilingual Matters, coll. Languages for Intercultural Communication and coll. Languages for Intercultural Communication and Education, p. 43-50.Education, p. 43-50.

Page 11: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

2. Bibliografia2. Bibliografia Referirea la o lucrare de licenţă, master, Referirea la o lucrare de licenţă, master,

doctoratdoctorat

GUÈVREMONT, Amélie (2004). GUÈVREMONT, Amélie (2004). L'impact des L'impact des caractéristiques des politiques d´échange et de caractéristiques des politiques d´échange et de remboursement des détaillants sur les réactions remboursement des détaillants sur les réactions des consommateurs, des consommateurs, mémoire de maîtrise, mémoire de maîtrise, Montréal, HEC Montréal12, 128 p. Montréal, HEC Montréal12, 128 p.

SIMON, Laurent (2002). SIMON, Laurent (2002). Le management en Le management en univers ludique : Jouer et travailler chez Ubi univers ludique : Jouer et travailler chez Ubi Soft, une entreprise de multimédia à Montréal Soft, une entreprise de multimédia à Montréal (1998-1999)(1998-1999), thèse de doctorat, Montréal, École , thèse de doctorat, Montréal, École des hautes études commerciales, 459 p.des hautes études commerciales, 459 p.

2. Bibliografia

Page 12: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

3. Excursul bibliografic3. Excursul bibliografic Sinteza opiniilor din domeniu + punctul dv de vedereSinteza opiniilor din domeniu + punctul dv de vedere

Definirea termenilor-cheie (conceptele operatorii) la Definirea termenilor-cheie (conceptele operatorii) la diverşi autoridiverşi autori

Folosiţi expresii de tipul: Folosiţi expresii de tipul: După X, ...; Conform teoriei Y, ...; Z înţelege prin A, …; După X, ...; Conform teoriei Y, ...; Z înţelege prin A, …; Spre deosebire de X, Y vede…; Ne detaşăm de X care Spre deosebire de X, Y vede…; Ne detaşăm de X care consideră că...; consideră că...;

Se Se se referă la comunitate ştiinţificăse referă la comunitate ştiinţifică.. Evitaţi formulEvitaţi formule ca:e ca: se crede, se intenţionează,se crede, se intenţionează, s-a realizat s-a realizat un chestionar...un chestionar... când vă referiţi la dv, cel care scrie. când vă referiţi la dv, cel care scrie. Preferăm Preferăm Noi, ...(credem, intenţionăm, am realizat un Noi, ...(credem, intenţionăm, am realizat un chestionar)....chestionar)....

Page 13: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

4. Cum cităm?4. Cum cităm? Citarea se face cuvînt cu cuvînt şi cu ghilimele, indicîndu-Citarea se face cuvînt cu cuvînt şi cu ghilimele, indicîndu-

se, imediat după, sursa citării se, imediat după, sursa citării (Autor, an publicare: pag.).(Autor, an publicare: pag.).Ex : „text citat” Ex : „text citat” (Ţenchea, 2002 : 35).(Ţenchea, 2002 : 35).

Cînd omitem fragmente de text, acest lucru se indică prin Cînd omitem fragmente de text, acest lucru se indică prin […].[…].„„text citat text citat [text omis][text omis] tex textt citat”. citat”.

Ghilimele specifice: Ghilimele specifice: româneşti: româneşti: „xxx”;„xxx”; englezeşti: englezeşti: “xxx”;“xxx”; franţuzeşti: franţuzeşti: « xxx »« xxx »

Cuvintele/conceptele despre care vorbim se pun între Cuvintele/conceptele despre care vorbim se pun între ghilimele sau în ghilimele sau în cursive/italicecursive/italice. Peste tot la fel!. Peste tot la fel!

Ghilimelele simple Ghilimelele simple ‘xxx’‘xxx’ se folosesc de obicei pentru se folosesc de obicei pentru glosare (indicarea sensului unui cuvînt, traducere).glosare (indicarea sensului unui cuvînt, traducere).

Page 14: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

5. Exemplele5. Exemplele

Se dau între “ghilimele”, în text, dacă nu Se dau între “ghilimele”, în text, dacă nu depăşesc 2 rînduri. depăşesc 2 rînduri. Dacă sînt mai ample, se Dacă sînt mai ample, se pot da fără ghilimele, retras, cu font redus:pot da fără ghilimele, retras, cu font redus:

Text Text xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Ex.: xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxEx.: xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

xxxxxxxxxxxxxxxxxxx (sursa)xxxxxxxxxxxxxxxxxxx (sursa)

Text Text xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Page 15: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

6. Cum preluăm ideile 6. Cum preluăm ideile altora ?altora ?

-sinteză şi reformulare-sinteză şi reformulare

-trimiteri oridecîte ori se preiau idei ale altora !-trimiteri oridecîte ori se preiau idei ale altora !

Notele bibliografice se pun în text, între Notele bibliografice se pun în text, între paranteze paranteze (Vlad 1999: 56).(Vlad 1999: 56).

Notele de comentariu se pun in josul paginiiNotele de comentariu se pun in josul paginii11..______________________________________________________________1.1. xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Page 16: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

6. Cum preluăm ideile 6. Cum preluăm ideile altora ?altora ?

Reformularea cuvintelor altoraReformularea cuvintelor altora

Dans cette perspective, Stiglitz (2002, traduction libre) note Dans cette perspective, Stiglitz (2002, traduction libre) note que que ««les pays qui ont géré la mondialisation à leur façon, les pays qui ont géré la mondialisation à leur façon, comme ceux de l’Asie de l’Est, se sont généralement assurés comme ceux de l’Asie de l’Est, se sont généralement assurés d’en tirer d’importants profits et de partager équitablement d’en tirer d’importants profits et de partager équitablement ces profits. Ils ont pu contrôler les termes dans lesquels ils ces profits. Ils ont pu contrôler les termes dans lesquels ils s’engageaient avec l’Économie mondiale. En revanche, les s’engageaient avec l’Économie mondiale. En revanche, les pays dont la mondialisation a été gérée pour eux par le Fonds pays dont la mondialisation a été gérée pour eux par le Fonds monétaire international et d’autres institutions économiques monétaire international et d’autres institutions économiques internationales n’ont pas fait aussi bien.internationales n’ont pas fait aussi bien.» Il en conclut que» Il en conclut que le le problème n’est pas dans la mondialisation, mais dans la façon problème n’est pas dans la mondialisation, mais dans la façon dont elle est gérée.dont elle est gérée.

________________________________________________________________________ «xxx» = «xxx» = Traducere mot-à-mot a unui text din Stiglitz Traducere mot-à-mot a unui text din Stiglitz

(ghilimele). (ghilimele). Il en conclut que = Il en conclut que = fără ghilimele, se îndepărtează defără ghilimele, se îndepărtează de

formularea autorului, respectînd însă ideile acestuia.formularea autorului, respectînd însă ideile acestuia.

Page 17: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

Sinteza ideilor altcuivaSinteza ideilor altcuiva Bien que la théorie de la contingence mette Bien que la théorie de la contingence mette

l’accent sur l’environnement, elle considère l’accent sur l’environnement, elle considère la nécessité pour l’organisation de s’adapter la nécessité pour l’organisation de s’adapter à son contexte tout en adoptant des à son contexte tout en adoptant des configurations variables configurations variables (Miller, 1986; (Miller, 1986; Mintzberg, 1990a).Mintzberg, 1990a).

____________________________________________________ Nu preluăm structuri de frază ale autorilor Nu preluăm structuri de frază ale autorilor

terţi fără a cita între ghilimele!terţi fără a cita între ghilimele!

Nu traducem un text străin fără a menţiona Nu traducem un text străin fără a menţiona că e vorba de traducerea acestui text!că e vorba de traducerea acestui text!

Page 18: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

7. Cum evităm plagiatul ?7. Cum evităm plagiatul ? Texte original de l’auteur lu Texte original de l’auteur lu

[…] Nous proposons de distinguer trois […] Nous proposons de distinguer trois niveaux de compétences niveaux de compétences communicationnelles et interculturelles communicationnelles et interculturelles illustrant le passage progressif à travers illustrant le passage progressif à travers ces différents niveaux d’apprentissage et ces différents niveaux d’apprentissage et de connaissance de la langue et de connaissance de la langue et permettant de gérer sur différents plans permettant de gérer sur différents plans une activité d’internationalisation de une activité d’internationalisation de l’entreprise. l’entreprise. Premier niveau de compétence : Premier niveau de compétence : décoder et échanger décoder et échanger […] […] Troisième Troisième niveau de compétence : niveau de compétence : influencer, motiver et gérer influencer, motiver et gérer Il s’agit du niveau de compétence Il s’agit du niveau de compétence communicationnel le plus élevé, celui qui communicationnel le plus élevé, celui qui permet une gestion sur le plan mondial.permet une gestion sur le plan mondial. À À ce niveau, on est en mesure de ce niveau, on est en mesure de comprendre les différentes manières comprendre les différentes manières d’utiliser le langage dans différents d’utiliser le langage dans différents contextes et d’éviter au maximum de faire contextes et d’éviter au maximum de faire des erreurs pragmatiques.des erreurs pragmatiques. […] (p. 112) […] (p. 112)

(Source : (Source : IRRMANN, Olivier (2006). « Parlez-vous IRRMANN, Olivier (2006). « Parlez-vous international ? Capacité communicationnelle et international ? Capacité communicationnelle et

internationalisation », internationalisation », GestionGestion, vol. 31, no 1 (printemps), p. , vol. 31, no 1 (printemps), p. 108-117.)108-117.)

Nous nous intéressons à la Nous nous intéressons à la communication interculturelle dans un communication interculturelle dans un contexte de gestioncontexte de gestion internationale. Plus internationale. Plus précisément, nous étudierons précisément, nous étudierons le niveau le le niveau le plus élevé de compétence plus élevé de compétence communicationnelle : influencer, motiver communicationnelle : influencer, motiver et gérer,et gérer, puisqu’il puisqu’il offre une possibilité de offre une possibilité de gestion sur le plan mondial.gestion sur le plan mondial. En fait, il En fait, il s’agit de la s’agit de la compétence à comprendre compétence à comprendre différentes façons de recourir au langage différentes façons de recourir au langage dans différents contextes, tout en évitant dans différents contextes, tout en évitant les erreurs pragmatiques.les erreurs pragmatiques. Cette Cette compétence…compétence…

= PLAGIAT! (interzis)= PLAGIAT! (interzis)

Page 19: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

7. Cum evităm plagiatul ?7. Cum evităm plagiatul ? Texte original de l’auteur lu Texte original de l’auteur lu

[…] Nous proposons de distinguer trois […] Nous proposons de distinguer trois niveaux de compétences niveaux de compétences communicationnelles et interculturelles communicationnelles et interculturelles illustrant le passage progressif à travers illustrant le passage progressif à travers ces différents niveaux d’apprentissage et ces différents niveaux d’apprentissage et de connaissance de la langue et de connaissance de la langue et permettant de gérer sur différents plans permettant de gérer sur différents plans une activité d’internationalisation de une activité d’internationalisation de l’entreprise. l’entreprise. Premier niveau de compétence : Premier niveau de compétence : décoder et échanger décoder et échanger […] […] Troisième Troisième niveau de compétence : niveau de compétence : influencer, motiver et gérer influencer, motiver et gérer Il s’agit du niveau de compétence Il s’agit du niveau de compétence communicationnel le plus élevé, celui qui communicationnel le plus élevé, celui qui permet une gestion sur le plan mondial.permet une gestion sur le plan mondial. À À ce niveau, on est en mesure de ce niveau, on est en mesure de comprendre les différentes manières comprendre les différentes manières d’utiliser le langage dans différents d’utiliser le langage dans différents contextes et d’éviter au maximum de faire contextes et d’éviter au maximum de faire des erreurs pragmatiques.des erreurs pragmatiques. […] (p. 112) […] (p. 112)

(Source : (Source : IRRMANN, Olivier (2006). « Parlez-vous IRRMANN, Olivier (2006). « Parlez-vous international ? Capacité communicationnelle et international ? Capacité communicationnelle et

internationalisation », internationalisation », GestionGestion, vol. 31, no 1 (printemps), p. , vol. 31, no 1 (printemps), p. 108-117.)108-117.)

Nous nous intéressons à la Nous nous intéressons à la communication interculturelle dans un communication interculturelle dans un contexte de gestion internationale. Plus contexte de gestion internationale. Plus précisément, nous étudierons le niveau précisément, nous étudierons le niveau de compétence communicationnelle le de compétence communicationnelle le plus élevé, plus élevé, selon Irrmann (2006) : selon Irrmann (2006) : « « influencer, motiver et gérer influencer, motiver et gérer »,», puisqu’il puisqu’il « « permet une gestion sur le plan mondial permet une gestion sur le plan mondial » » (Irrmann, 2006 : 112)(Irrmann, 2006 : 112). . L’auteur L’auteur précise qu’précise qu’il s’agit, en fait, de la il s’agit, en fait, de la compétence à comprendre différents compétence à comprendre différents usages langagiers tout en évitant les usages langagiers tout en évitant les erreurs associées au contexte d’emploi erreurs associées au contexte d’emploi du langage.du langage. Cette compétence… Cette compétence…

= = CITARE: permisCITARE: permis

Page 20: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

Plagiat Plagiat vsvs Citare Citare CARACTERISTICI: CARACTERISTICI: AbsenAbsenţţa referirii la a referirii la

autorul original autorul original CopiazCopiază unele secvenă unele secvenţţe e

de frazăde frază. . ReformuleazReformulează o parte a ă o parte a

textului original.textului original. InsuInsuşşirea, de cirea, de căătre tre

student, a ideilor student, a ideilor autorului.autorului.

CARACTERISTICI: CARACTERISTICI: Referire la autorul Referire la autorul

original original ccîînd cuvintele sau ideile nd cuvintele sau ideile sale ssale sîînt raportate direct nt raportate direct sau indirect. sau indirect.

Ghilimele pentru a Ghilimele pentru a îîncadra citncadra cităările textuale. rile textuale.

Reformularea sau sinteza Reformularea sau sinteza cuvintelor autorului, cuvintelor autorului, îînsonsoţţite de referinite de referinţţa la a la acest autor. acest autor.

Introducerea cuvintelor Introducerea cuvintelor sau ideilor raportate cu sau ideilor raportate cu ajutorul unui verb ca: ajutorul unui verb ca: a a afirma, a zice, a preciza, a afirma, a zice, a preciza, a sussusţţineine etc. etc.

Page 21: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

Plagiat Plagiat vsvs Citare Citare Texte original de l’auteure lue Texte original de l’auteure lue […] […] The Craftsman is the preserver The Craftsman is the preserver

and the mentor.and the mentor. Since when have Since when have realism and conviction become realism and conviction become outmoded, old-fashioned? outmoded, old-fashioned? He’s the He’s the one who will give our young people, one who will give our young people, most of whom are budding Craftsmen, most of whom are budding Craftsmen, a chance to get started. He’s the one a chance to get started. He’s the one who will accept them into the who will accept them into the organization even if they are not organization even if they are not ‘‘brilliant’’.‘‘brilliant’’. He won’t ask them if they He won’t ask them if they are charismatic. He doesn’t expect are charismatic. He doesn’t expect them to be. them to be. He will ask them what He will ask them what they they know know and whether they have the and whether they have the desire to desire to learn how to dolearn how to do. He’s the one . He’s the one who will mentor, empower and teach who will mentor, empower and teach and train and invest in them.and train and invest in them. The The Artist hasn’t got the time. And the Artist hasn’t got the time. And the Technocrat hasn’t got the inclination. Technocrat hasn’t got the inclination. […] (p. 187) […] (p. 187)

Source : Source : PITCHER, Patricia (1995). PITCHER, Patricia (1995). Artists, Artists, Craftsmen and Technocrats : The Dreams, Craftsmen and Technocrats : The Dreams, Realities and Illusions of LeadershipRealities and Illusions of Leadership, , Toronto, Stoddart, 239 p. Toronto, Stoddart, 239 p.

Cette section vise à décrire les Cette section vise à décrire les caractéristiques du gestionnaire de caractéristiques du gestionnaire de type « artisan » par comparaison à type « artisan » par comparaison à celui de type « artiste ». celui de type « artiste ». L’artisan est L’artisan est d’abord un sauveur et un mentor d’abord un sauveur et un mentor (Pitcher, 1995). Il est celui qui (Pitcher, 1995). Il est celui qui donnera aux jeunes gens, dont donnera aux jeunes gens, dont plusieurs sont des artisans en herbe, plusieurs sont des artisans en herbe, une chance de démarrer. Le mentor une chance de démarrer. Le mentor est également celui qui acceptera une est également celui qui acceptera une personne même si elle n’est pas personne même si elle n’est pas éblouissante. Ce qui est important, éblouissante. Ce qui est important, pour l’artisan, c’est de savoir ce pour l’artisan, c’est de savoir ce qu’une personne sait et ce qu’elle qu’une personne sait et ce qu’elle désire apprendre à faire. Enfin, désire apprendre à faire. Enfin, l’artisan est celui qui guidera les plus l’artisan est celui qui guidera les plus jeunes, leur enseignera, les entraînera jeunes, leur enseignera, les entraînera et s’investira en eux. et s’investira en eux.

= PLAGIAT!= PLAGIAT! Referirea la autorul original se face doar Referirea la autorul original se face doar

pentru o parte a textului preluat. pentru o parte a textului preluat. Traducerea literală a textului, fără Traducerea literală a textului, fără

ghilimele şi fără să se indice că e ghilimele şi fără să se indice că e traducerea studentului. traducerea studentului.

îînnsuşirea, de cărtre student, a ideilor suşirea, de cărtre student, a ideilor autorului.autorului.

Page 22: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

Text original al autoruluiText original al autorului […] […] The Craftsman is the preserver and The Craftsman is the preserver and

the mentor.the mentor. Since when have realism and Since when have realism and conviction become outmoded, old-conviction become outmoded, old-fashioned? fashioned? He’s the one who will give our He’s the one who will give our young people, most of whom are budding young people, most of whom are budding Craftsmen, a chance to get started. He’s Craftsmen, a chance to get started. He’s the one who will accept them into the the one who will accept them into the organization even if they are not organization even if they are not ‘‘brilliant’’.‘‘brilliant’’. He won’t ask them if they are He won’t ask them if they are charismatic. He doesn’t expect them to charismatic. He doesn’t expect them to be. be. He will ask them what they He will ask them what they know know and and whether they have the desire to whether they have the desire to learn learn how to dohow to do. He’s the one who will mentor, . He’s the one who will mentor, empower and teach and train and invest empower and teach and train and invest in them.in them. The Artist hasn’t got the time. The Artist hasn’t got the time. And the Technocrat hasn’t got the And the Technocrat hasn’t got the inclination. […] (p. 187) inclination. […] (p. 187)

SursSursăă : : PITCHER, Patricia (1995). PITCHER, Patricia (1995). Artists, Craftsmen Artists, Craftsmen and Technocrats : The Dreams, Realities and Illusions and Technocrats : The Dreams, Realities and Illusions of Leadershipof Leadership, Toronto, Stoddart, 239 p. , Toronto, Stoddart, 239 p.

Cette section vise à décrire les Cette section vise à décrire les caractéristiques du gestionnaire de type caractéristiques du gestionnaire de type

« artisan » par comparaison à celui de « artisan » par comparaison à celui de type « artiste ». type « artiste ». Pitcher (1995) Pitcher (1995) considère considère d’abord d’abord l’artisan (craftsman) l’artisan (craftsman) comme un sauveur et un mentor. De plus, comme un sauveur et un mentor. De plus, « « il est celui qui donnera aux jeunes gens, il est celui qui donnera aux jeunes gens, dont plusieurs sont des artisans en herbe, dont plusieurs sont des artisans en herbe, une chance de démarrer une chance de démarrer »» (Pitcher, (Pitcher, 1995 : 187, traduction libre)1995 : 187, traduction libre). . Selon Selon cette auteure, cette auteure, ce qui est important, pour ce qui est important, pour l’artisan, c’est beaucoup moins ce qu’une l’artisan, c’est beaucoup moins ce qu’une personne affiche que ce qu’elle sait et ce personne affiche que ce qu’elle sait et ce qu’elle désire apprendre à faire. En effet, qu’elle désire apprendre à faire. En effet, ce sera l’artisan qui s’investira, avec les ce sera l’artisan qui s’investira, avec les plus jeunes, dans leur apprentissage. plus jeunes, dans leur apprentissage. Bref, Bref, il est « the one who will mentor, empower il est « the one who will mentor, empower and teach and train and invest in them »and teach and train and invest in them » (Pitcher, 1995: 187)(Pitcher, 1995: 187). .

=CITARE=CITARE Referire la autorul original la preluarea ca discurs Referire la autorul original la preluarea ca discurs

direct sau indirect a textului. direct sau indirect a textului. Traducerea literală a textului, cu ghilimele; se Traducerea literală a textului, cu ghilimele; se

semnalează că e traducerea studentului. semnalează că e traducerea studentului. îînnsuşirea, de cărtre student, a ideilor autorului.suşirea, de cărtre student, a ideilor autorului. Ghilimele pentru citate din limba originală. Ghilimele pentru citate din limba originală. Reformulare sau sinteza cuvintelor autorului cu Reformulare sau sinteza cuvintelor autorului cu

indicarea sursei.indicarea sursei.

Page 23: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

8. Delimitarea şi descrierea 8. Delimitarea şi descrierea corpusului corpusului (fixarea domeniului de aplicaţie)(fixarea domeniului de aplicaţie)

CorpusulCorpusul = totalitatea textelor observate, = totalitatea textelor observate, care servesc şi la extragerea exemplelor.care servesc şi la extragerea exemplelor.

= texte literare, texte de ziar, texte = texte literare, texte de ziar, texte publicitare, texte orale, exemple extrase publicitare, texte orale, exemple extrase din diverse texte.din diverse texte.

Exemplele pot fi preluate de la alţi autori Exemplele pot fi preluate de la alţi autori (acest lucru se menţionează: exemplu (acest lucru se menţionează: exemplu preluat de la XY). preluat de la XY).

Page 24: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

9. Redactarea textului9. Redactarea textului Foaia de stil:Foaia de stil:

Alinierea paginiiAlinierea paginiiFonturileFonturile

Titlul : Titlul : MAJUSCULE GRASEMAJUSCULE GRASE Subtitlu :Subtitlu : Minuscule grase Minuscule grase Text : minuscule normale Text : minuscule normale

Times New Roman, corp 12, spaţiu 1,5 sau 1Times New Roman, corp 12, spaţiu 1,5 sau 1

Exemplele : corp 10, retrasExemplele : corp 10, retras

((După http://caracteres.typographie.org/description/general.html)După http://caracteres.typographie.org/description/general.html)

Page 25: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

DiacriticeleDiacriticele(pe tastatura QWERTY)(pe tastatura QWERTY)

Diacritice franţuzeştiDiacritice franţuzeşti

L’accent grave:L’accent grave: `Ctrl `+ lettre: `Ctrl `+ lettre: à, è, ù à, è, ù À, È, ÙÀ, È, Ù

L’accent aigü:L’accent aigü: ′Ctrl ’+ lettre: ′Ctrl ’+ lettre: éé L’accent circonflexe:L’accent circonflexe: ^Ctrl/Shift ˆ + lettre: ^Ctrl/Shift ˆ + lettre:

â, ê, î, ô, û Â, Ê, Î, Ô, Ûâ, ê, î, ô, û Â, Ê, Î, Ô, Û

Le tréma:Le tréma: ¨Ctrl/Shift : + lettre: ¨Ctrl/Shift : + lettre: ë, ü Ë, ë, ü Ë, ÜÜ

La cédille:La cédille: Ctrl , + c: Ctrl , + c: ç Çç Ç Guillemets français:Guillemets français: « » « » ::

Le mot « orthographe » s’écrit avec Le mot « orthographe » s’écrit avec thth et et ph.ph.

Page 26: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

DiacriticeleDiacriticele(pe tastatura QWERTY)(pe tastatura QWERTY)

Diacritice româneştiDiacritice româneşti Pe tastatura normală:Pe tastatura normală: Accentul circonflex:Accentul circonflex: Ctrl/Shift ˆ + Ctrl/Shift ˆ +

literă: literă: â, î Â, Îâ, î Â, Î „„Căciulă”: Căciulă”: Ctrl + a: Ctrl + a: ă Ăă Ă

Se setează pe calculatorul de lucru Se setează pe calculatorul de lucru prin Shortcut în prin Shortcut în Symbols: Symbols:

Sedila: Sedila: Ctrl + s, t: Ctrl + s, t: ş, ţ Ş, Ţş, ţ Ş, Ţ

„„Ghilimele româneştiGhilimele româneşti””:: Se setează limba Se setează limba română.română.

Page 27: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

9. Redactarea textului9. Redactarea textului ArgumentulArgumentul

= text introductiv de ≈1 pag., în care vă = text introductiv de ≈1 pag., în care vă expuneţi, pe paragrafe:expuneţi, pe paragrafe:

IntenţiileIntenţiileAlegerea temei (pertinenţa şi Alegerea temei (pertinenţa şi

justificarea ei)justificarea ei)Scopul (pe ce rezultate contaţi)Scopul (pe ce rezultate contaţi)Sursele bibliograficeSursele bibliograficeCorpusulCorpusulDemersul, pe scurt (împărţirea pe Demersul, pe scurt (împărţirea pe

capitole)capitole)

Page 28: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

9. Redactarea textului9. Redactarea textului

IntroducereaIntroducerea

= subcapitol, cu prezentarea sintetică a = subcapitol, cu prezentarea sintetică a bazelor teoretice ale tezei (v. excurs bazelor teoretice ale tezei (v. excurs bibliografic, definirea conceptelor bibliografic, definirea conceptelor operatorii)operatorii)

! spirit critic şi opţiunea pentru anumite ! spirit critic şi opţiunea pentru anumite accepţiuni ale concepteloraccepţiuni ale conceptelor

Page 29: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

9. Redactarea textului9. Redactarea textului Conţinutul propriu-zisConţinutul propriu-zis

Rezumat la începutul (intenţii) şi sfîrşitul (rezultate) Rezumat la începutul (intenţii) şi sfîrşitul (rezultate) fiecărui subcapitol (numerotare!):fiecărui subcapitol (numerotare!):

1.1. 1.1.1.1. 1.1.1.1.1.1. 1.1.2.1.1.2. 1.1.3.1.1.3. ...... 1.2.1.2. 1.2.1.1.2.1. 1.2.2.1.2.2. ...... 2.2. 2.1.2.1. 2.1.1.2.1.1. 2.1.2.2.1.2. 2.1.3.2.1.3. ...... 2.2.2.2. ......

Demers clar şi logic condus (articulatori logici, exemple Demers clar şi logic condus (articulatori logici, exemple numerotate!)numerotate!)

Page 30: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

9. Redactarea textului9. Redactarea textului

ConcluziileConcluziile

Reiau ipotezele de lucru şi rezultatele Reiau ipotezele de lucru şi rezultatele cercetării.cercetării.

NU preiau generalităţi şi citate de la alţii, NU preiau generalităţi şi citate de la alţii, fără legătură cu rezultatele cercetării fără legătură cu rezultatele cercetării proprii!proprii!

Revizia-corectarea textuluiRevizia-corectarea textului

Page 31: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

10. Prezentarea orală10. Prezentarea orală

NU se citeşte un text gata redactat, ci NU se citeşte un text gata redactat, ci se susţin oral, convingător, ideile de se susţin oral, convingător, ideile de bază ale cercetării (cca 20 min. + 10 bază ale cercetării (cca 20 min. + 10 min. discuţii), dirijînd publicul cu min. discuţii), dirijînd publicul cu ajutorul suporturilor de prezentareajutorul suporturilor de prezentare

Suporturi:Suporturi:

-hand-out-hand-out

-ppt -ppt

Page 32: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

10. Prezentarea orală10. Prezentarea orală

hand-outhand-out::

-se face după un text gata redactat, -se face după un text gata redactat, preluînd ideile principale, cu preluînd ideile principale, cu exemple (subcapitole şi exemple exemple (subcapitole şi exemple numerotate)numerotate)

-nu depăşeşte 2-4 pag.-nu depăşeşte 2-4 pag.

Page 33: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

10. Prezentarea orală10. Prezentarea orală PPPTPT::

ecrane cu spaţiu limitat!ecrane cu spaţiu limitat! se preiau din hand-out (copy-paste):se preiau din hand-out (copy-paste):

ddemersul general (cu numerotări)emersul general (cu numerotări)ssubcapitolele (numerotate)ubcapitolele (numerotate)exemplele (numerotate)exemplele (numerotate)concluziileconcluziile

nu ar trebui să depăşească cca 20 de nu ar trebui să depăşească cca 20 de slide-urislide-uri

Page 34: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

Probleme prezentare oralProbleme prezentare oralăă

Problema textelor-exemple lungi! > Problema textelor-exemple lungi! > hand-out + ppt?hand-out + ppt?

Alegerea design-ului pt slide-uri!Alegerea design-ului pt slide-uri!

Simulare (control timp de Simulare (control timp de prezentare, intensitate şi intonaţii prezentare, intensitate şi intonaţii voce etc.)voce etc.)

Page 35: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

Abrevieri, expresii Abrevieri, expresii convenconvenţţionaleionale

art.art. - - articolarticolcap.cap. - - capitolcapitolcf.cf. - - confer. Se foloseconfer. Se foloseşşte pentru a trimite la o lucrare, cuprinzte pentru a trimite la o lucrare, cuprinzîînd atestnd atestăări sau detalii ale ideii ri sau detalii ale ideii pe care o discutpe care o discutăă m. m.ed.ed. - - ediediţţie sau (ie sau (îîn funcn funcţţie de context) edituraie de context) editurae.g.e.g. - - exempli gratia = de exempluexempli gratia = de exempluetc.etc. - - etcetera = etcetera = şşi celelalte, i celelalte, şşi altelei altelef.a.f.a. - - ffăărrăă an anf.l.f.l. - - ffăărrăă loc locIbid.Ibid. - - Ibidem. Se foloseIbidem. Se foloseşşte te îîn notele cu indican notele cu indicaţţii bibliografice pentru a nu mai repeta numele ii bibliografice pentru a nu mai repeta numele autorului autorului şşi i lucrarea citatlucrarea citatăă anterior. anterior.Id.Id. - Idem. Se folose - Idem. Se foloseşşte te îîn notele cu indican notele cu indicaţiţii bibliografice pentru a nu mai repeta numele i bibliografice pentru a nu mai repeta numele autorului menautorului menţţionat mai sus.ionat mai sus.Id estId est - adic - adicăă InfraInfra - mai jos ( - mai jos (îîn paginile urmn paginile urmăătoare)toare)Op. cit.Op. cit. - opus citatum (lucrare citat - opus citatum (lucrare citatăă). Se folose). Se foloseşşte pentru a trimite la o lucrare mente pentru a trimite la o lucrare menţţionationatăă integral anterior.integral anterior.p.p. - pagina - paginapp.pp. - pentru trimitere la mai multe pagini: pp. 16, 18, 21 sau pp. 6-23 pentru pagini - pentru trimitere la mai multe pagini: pp. 16, 18, 21 sau pp. 6-23 pentru pagini consecutiveconsecutivepassopasso - passim - - passim - îîn diferite locurin diferite locuriS.n.S.n. - sublinierea noastr - sublinierea noastrăă SupraSupra - mai sus ( - mai sus (îîn paginile anterioare)n paginile anterioare)S.a.m.d.S.a.m.d. - - şşi ai aşşa mai departea mai departe ŞŞ.c.l..c.l. - - şşi celelaltei celelalteurm.urm. - urm - urmăătoareletoarelev.v. - vezi - vezivol.vol. – volum – volum

http://www.hyperion.ro/module/noutati/article.php?storyid=9http://www.hyperion.ro/module/noutati/article.php?storyid=9

Page 36: Tehnici de cercetare şi redactare ştiinţifică Liana Pop Şc. Doctorală 2010-2011 Facultatea de Litere, UBB Cluj

BibliografieBibliografie[1][1] Blanchet, R., Caron, R.. « Comment citer un document électronique? ». 17 avril 2004. In Blanchet, R., Caron, R.. « Comment citer un document électronique? ». 17 avril 2004. In

Université Laval.Université Laval. Bibliothèque. Site de la Bibliothèque de l'Université Laval, [En ligne]. Bibliothèque. Site de la Bibliothèque de l'Université Laval, [En ligne]. http://www.bibl.ulaval.ca/doelec/citedoce.html [13 novembre 2004].http://www.bibl.ulaval.ca/doelec/citedoce.html [13 novembre 2004].

[2][2] Boch, F. & Grossmann, F. « Se référer au discours d’autrui : quelques éléments de Boch, F. & Grossmann, F. « Se référer au discours d’autrui : quelques éléments de comparaison entre experts et néophytes », comparaison entre experts et néophytes », EnjeuxEnjeux, 54, 41-51 (disponible en ligne ; (consulté le , 54, 41-51 (disponible en ligne ; (consulté le 25 nov. 2009).25 nov. 2009).

[3][3] Bogáthy, Z., Sulea, C. Bogáthy, Z., Sulea, C. Manual de tehnici şi abilităţi academiceManual de tehnici şi abilităţi academice, EdituraUniversităţii de Vest, , EdituraUniversităţii de Vest, 2004.2004.

[4][4] Cislaru, G, Chantal, C., Vlad, M. Cislaru, G, Chantal, C., Vlad, M. L’écrit universitaire en pratiqueL’écrit universitaire en pratique, De Boeck, 2009., De Boeck, 2009.[5][5] Defays, J.M. Defays, J.M. Principes et pratiques de la communication scientifique et techniquePrincipes et pratiques de la communication scientifique et technique, DeBoek , DeBoek

Universite, 2003. Cu previzualizare : http://books.google.ro/books?Universite, 2003. Cu previzualizare : http://books.google.ro/books?id=GQ72RWj1hLUC&dq=La+communication+scientifique&printsec=frontcover&source=bl&id=GQ72RWj1hLUC&dq=La+communication+scientifique&printsec=frontcover&source=bl&ots=rLfxBb8w4P&sig=TK6mTX4NC7Bk11pPaIN1s0Wvz8g&hl=ro&ei=7dpcStSlGczP-ots=rLfxBb8w4P&sig=TK6mTX4NC7Bk11pPaIN1s0Wvz8g&hl=ro&ei=7dpcStSlGczP-Qbi9oXxDA&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=1 (consulté le 25 nov. 2009)Qbi9oXxDA&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=1 (consulté le 25 nov. 2009)

[6][6] Eco, U. Eco, U. Cum se face o tezǎ de licenţǎCum se face o tezǎ de licenţǎ, Pontica, 2000., Pontica, 2000.[7][7] Pouliot, K. (2006), Pouliot, K. (2006), Présentation des références, des citations et des notions bibliographiquesPrésentation des références, des citations et des notions bibliographiques, ,

http://www2.hec.ca/qualitecomm/caf/bibliographie.pdf (consulté le 25 nov. 2009)http://www2.hec.ca/qualitecomm/caf/bibliographie.pdf (consulté le 25 nov. 2009)[8][8] Salmi, L.-R., Salmi, L.-R., Principes de la communication orale scientifique : comment passer d’une bonne Principes de la communication orale scientifique : comment passer d’une bonne

étude à une bonne présentation orale (The Principles of Oral Scientific étude à une bonne présentation orale (The Principles of Oral Scientific Communication: How Communication: How to Go From a Good Study to a Good Oral Presentation) to Go From a Good Study to a Good Oral Presentation) http://www.ameli.fr/fileadmin/user_upload/documents/Communication_orale.pdfhttp://www.ameli.fr/fileadmin/user_upload/documents/Communication_orale.pdf(consulté le 25 nov. 2009)(consulté le 25 nov. 2009)

[9][9] *** La correction typographique : *** La correction typographique : http://www.unice.fr/masterreation/option1/tutoriels/A1_correction_typographique.pdfhttp://www.unice.fr/masterreation/option1/tutoriels/A1_correction_typographique.pdf(consulté le 15 nov. 2009)(consulté le 15 nov. 2009)

[1][1] http://www.hyperion.ro/module/noutati/article.php?storyid=9http://www.hyperion.ro/module/noutati/article.php?storyid=9