TEMA 2: CONTABILITATEA ACTIVELOR PE TERMEN LUNG

1. Contabilitatea activelor nemateriale (111);

2. Contabilitatea activelor nemateriale in curs de executie (112);

3. Contabilitatea amortizarii activelor nemateriale (113).

1. Contabilitatea activelor nemateriale (111).

Activele nemateriale sunt activele care nu imbraca forma materiala, sunt controlate de intreprindere si

pot fi utilizate mai mult de un an in activitatea de productie, comerciala, etc.

Activele nemateriale cuprind:

1. cheltuieli de organizare: cheltuieli aferente crearii intreprinderii (pregatirea documentelor pentru

inregistrare, executarea stampilelor, taxelor de stat, plata serviciilor prestate de consultatii, a actiunilor

de reclama, etc).

2. fondul commercial: reprezinta depasirea valorii de procurare a intreprinderii in ansamblu asupra

valorii de piata a tuturor activelor, daca acestea ar fi fost procurate separate, diminuata cu suma

datoriilor;

3. prevederea – dreptul exclusiv garantat de stat, pe o anumita perioada, pentru fabricarea unui produs.

De exemplu: drepturile ce rezulta din brevetelecare apartin intreprinderii, privind inventiile stiintifice,

noile soiuri de plante, etc;

4. embleme comerciale si marcile de deservire: reprezinta simboluri, denumiri inregistrate, protejate de

stat, cu drept exclusiv de utilizarea lor pentru identificarea marfurilor si serviciilor. De exemplu: marcile

automobilelor;

5. licentele: drepturi intocmite juridic pentru practicarea unui anumit gen de activitate;

6. copyright: dreptul de autor generat de stat, pentru publicarea, editarea, vinzarea operelor literare,

musicale, video si de cinema, precum si a altor opere de arta, pe intreaga durata, prevazuta de legislatie;

7. programe informatice: setul de documentatie tehnica si de exploatare, precum si complexul de

programe pentru sistemele de prelucrare a informatiei.

Activele nemateriale se constata ca active (se contabilizeaza) in cazul in care:

1. exista o certitudine intemeiata, ca intreprinderea va obtine avantaj economic (profit), ca urmare

a utilizarii activelor nemateriale;

2. valoarea activelor nemateriale poate fi estimata cu un grad inalt de certitudine.

Daca aceste conditii nu pot fi indeplinite, consumurile aferente procurarii activelor nemateriale se

constata ca cheltuieli ale perioadei de gestiune (se include in componenta cheltuielilor – clasa 7).

Valoarea activelor nemateriale trebuie sa fie repartizata sistematic pe perioada care nu depaseste durata

de exploatare utila, sau 20 de ani de la data constatarii initiale a activelor.

Activele nemateriale sunt contabilizate la contul de activ nr.111 “Active nemateriale”. In Dt acestui cont

se reflecta valoarea de intrare, sau de reevaluare a activelor nemateriale, iar in Ct – valoarea de bilant a

activelor nemateriale iesite (vinzarea), in urma amortizarii.

Contul 111 poate avea urmatoarele subconturi:

111.1. Cheltuieli de constituire;

111.2. Codul commercial (good-will);

111.3. Brevetele;

111.4. Embleme comerciale;

111.5. Licente;

111.6. Programe informatice;

111.7. Alte active nemateriale;

111.8. Alte active nemateriale arendate pe termen lung.

La subcontul 111.7 se contabilizeaza drepturile de autor, drepturile de utilizare a terenurilor,a apei, a

mijloacelor fixe, si alte.

Evidenta analitica a a ctivelor nemateriale se tine pe fiecare tip in parte, in borderouri specializate

(Borderoul nr.17). Evidenta sintetica se tine in general pe contul 111, in Jurnalul Order nr.111.

Contul 111 pe Dt corespondeaza cu Ct urmatoarelor conturi:

Dt Ct

111 112 – la inregistrarea activelor nemateriale constituite in regie proprie (de insasi

intreprindere);

111 241, 242, 243 – la procurarea activelor nemateriale cu achitarea nemijlocita din casa, din

contul current in valuta nationala sau din contul current in valuta straina;

111 521 – la procurarea activelor nemateriale in cazul achitarii facturilor ulterioare in baza

facturii fiscale;

111 313 – la procurarea activelor nemateriale ca aport nebanesc la formarea capitalului

statutar;

111 622 – la procurarea activelor nemateriale cu titlu gratuit;

111 421 – la primirea in arenda pe termen lung a activelor nemateriale;

111 341 – la reevaluarea activelor nemateriale in cazul ridicarii valorii initiale.

Pe Ct, contul 111 corespondeaza cu Dt urmatoarelor conturi:

Dt Ct

113 111 – la casarea activelor nemateriale in urma calcularii amortizarii pe toata durata de

functionare utila;

721 111 – la casarea valorii de bilant a activelor nemateriale iesite (vindute, transmise in

arenda pe termen lung sau cu titlu gratuit).

2. Contabilitatea activelor nemateriale in curs de executie (112).

Activele nemateriale in curs de executie isi tin evidenta la contul 112. acest cont e destinat pentru

tinerea informatiei referitor la cheltuielile privind crearea de catre intreprindere in regie proprie, a

activelor nemateriale:

1. elaborarea programelor informatice;

2. elaborarea tehnologiilor noi de productie;

3. elaborarea proiectelor, si altele.

Contul 112 este un cont de activ. In Dt se reflecta suma cheltuielilor efective privind crearea activelor

nemateriale in regie proprie de catre intreprindere, iar in Ct – valoarea activelor nemateriale casate la

finisarea lucrarilor de constituire. Soldul final este debitor si reprezinta cheltuielile accumulate de la

inceputul executarii lucrarilor de creare a activelor nemateriale la finele perioadei de gestiune.

Dt Ct

112 211 – la folosirea materialelor pentru crearea activelor nemateriale;

112 213 – la folosirea OMVSD, valoarea carora este mai mica de 500 le/unitate, pentru

crearea activelor nemateriale;

112 214 – la calcularea uzurii OMVSD, valoarea unitara a carora este mai mare de 500 lei, la

crearea activelor nemateriale;

112 241,242,243 – la procurarea activelor nemateriale in curs de executie, cu achitarea

nemijlocita in casa, in contul curent in valuta nationala sau in contul curent in valuta

straina;

112 521 – la procurarea activelor nemateriale in curs de executie, cu achitarea ulterioara in

baza facturii fiscale;

112 622 – la primirea activelor nemateriale in curs de executie cu titlu gratuit;

112 531 – la calcularea salariului muncitorilor ocupati cu crearea activelor nemateriale in

curs de executie, in regie proprie;

112 533 – la calcularea contributiilor pentru asigurarea sociala (26%), din salariul

muncitorilor ocupati in crearea activelor nemateriale in curs de executie;

112 533 – la calcularea contributiilor pentru asigurarea medicala, in marime de 2%, din

salariul muncitorilor;

112 538 – la formarea rezervei pentru concediul annual al muncitorilor, in marime de 10%

din suma salariului muncitorilor.

Pe Ct, contul 112 corespondeaza cu Dt urmatoarelor conturi:

Dt Ct

111 112 – la inregistrarea activelor nemateriale in curs de executie constituite in regie

proprie;

721 112 – la iesirea la valoarea de bilant a activelor nemateriale in curs de executie.

3. Contabilitatea amortizarii activelor nemateriale (113).

Recuperearea valorii de intrare a activelor nemateriale prevede includerea acestora in componenta

consumurilor sau cheltuielilor intreprinderii. Conform SNC – 13 “Contabilitatea activelor nemateriale”,

amortizarea activelor nemateriale se determina pornind de la valoarea si durata de functionare utila a

acestora. Amortizarea activelor nemateriale se calculeaza la contul 113. contul 113 e un cont de pasiv.

In Ct acestui cont se reflecta suma calculata a amortizarii activelor nemateriale, iar in Dt – casarea

amortizarii activelor nemateriale,acumulate la acest cont. soldul final este creditor, si indica suma

amortizarii activelor nemateriale accumulate la finele perioadei de gestiune. Contul 113 are aceleasi

formule contabile ca si contul 111.

Evidenta analitica se tine pe tipurile acestora in Borderoul nr.10, iar evidenta sintetica se tine in Jurnalul

Order pe contul 113.

Contul 113, pe Ct corespondeaza pe Dt cu urmatoarele conturi:

Dt Ct

712 113 – la calcularea amortizarii activelor nemateriale folosite in procesul de desfacere

(comercializare);

713 113 – la calcularea amortizarii activelor nemateriale utilizate in scopuri generale si

administrative;

813 113 – la calcularea amortizarii activelor nemateriale, folosite in procesul de productie de

baza.

Pe Dt, contul 113 corespondeaza cu Ct contului:

Dt Ct

113 111 – la casarea activelor nemateriale in urma calcularii amortizarii pe toata durata de

functionare utila.

Exemplu: Intreprinderea a procurat programa de contabilitate 1C cu 4000 lei. Amortizarea va fi

calculata in 5 ani. Deci, annual amortizarea se va calcula cu 800 lei ( 4000/5=800), iar lunar –

800/12=66 lei, 70 bani. Formula contabila va fi :

Dt 713 Ct 113 - la calcularea amortizarii activelor nemateriale folosite in scopui generale si

administrative.

TEMA 3: CONTABILITATEA ACTIVELOR MATERIALE (imobilizari corporale) PE

TREMEN LUNG

1. Contabilitatea activelor materiale in curs de executie (121);

2. Contabilitatea terenurilor (122);

3. Contabilitatea mijloacelor fixe (123);

3.1. Continutul economic, evaluarea si clasificarea mijloacelor fixe;

3.2. Perfectarea documentara privind miscarea mijloacelor fixe;

3.3. Contabilitatea intrarii mijloacelor fixe;

3.4. Contabilitatea iesirii mijloacelor fixe;

3.5. Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe (metode de calcul);

3.6. Contabilitatea reparatiilor mijloacelor fixe;

4. Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe (124);

5. Contabilitatea resurselor naturale (125);

6. Contabilitatea epuizarii resurselor naturale (126).

1. Contabilitatea activelor materiale in curs de executie (121).

Activele materiale in curs de executie reprezinta cheltuielile privind achizitionarea si crearea activelor la

beneficiarul constructiei, in decursul unei perioade indelungate ( achizitionarea utilajului care necesita

montaj, constructia cladirilor, s.a.). In componenta activelor materiale in curs de executie se include si

investitiile capitate ulterioare, pentru ameliorarea suplimentara a starii obiectelor de mijloace fixe

(modernizarea utilajului, reconstructia cladirilor) in urma realizarii carora, intreprinderea va obtine in

viitor un avantaj economic.

Contabilitatea activelor materiale in curs de executie se tine conform prevederilor SNC – 16

“Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”. Activele materiale pe termen lung se evalueaza ca si

mijloacele fixe, la valoarea de intrare a acestora.

Inregistrarea in contabilitate a activelor materiale in curs de executie se efectueaza la intreprindere in

baza urmatoarelor documente primare: facturi de expeditie, facturi fiscale, procesul verbal de receptie-

predare a utilajului pentru montare, ordinulde lucru in accord, fisa limita de consum, s.a.

Evidenta activelor materiale in curs de executie se tine cu ajutorul contului 121 “Active materiale in

curs de executie”. Acest cont este un cont de activ. In Dt se reflecta costul lucrarilor de constructii-

montaj aferente crearii mijloacelor fixe, inclusiv valoarea utilajului care necesita montaj. In Ct se

reflecta valoarea de intrare a mijloacelor fixe puse in functiune. Soldul 121 este debitor si reprezinta

cheltuielile accumulate privind crearea activelor materiale in curs de executie cu totalul cumulative (in

fiecare luna), la finele perioadei de gestiune.

Contul 121 are urmatoarele subconturi:

121.1. Cnstructii in curs de executie;

121.2. Utilaj destinat instalarii;

121.3. Utilaj si alte obiecte pina la punrea lor in functiune;

121.4. Investitii capitale ulterioare.

Evidenta analitica a activelor materiale in curs de executie se tine pe obiecte de mijloace fixe, create pe

tipuri de lucrari si articole de cheltuieli, in borderouri specializate. Evidenta sintetica se tine in Jurnalul

Order pe contul 121.

Contul 121 pe Dt corespondeaza cu Ct urmatoarelor conturi:

Dt Ct

121.1 211 – la folosirea diferitor materiale pentru efectuarea constructiilor in regie proprie;

121.1 213 – la folosirea OMVSD, pretul unitar al carora este pina la 500 lei/unitate;

121.1 214 – la calcularea uzurii OMVSD, valoarea initiala a carora este mai mare de 500 lei;

121.1 531 – la calcularea salariului muncitorilor ocupati cu constructia obiectelor de mijloace

fixe, sau de montare a utilajului;

121.1 533 - la calcularea contributiilor pentru asigurarea sociala (26%), din salariul

muncitorilor ocupati cu constructia;

121.1 533 - la calcularea contributiilor pentru asigurarea medicala, in marime de 2%, din

salariul muncitorilor;

121.1 538 - la formarea rezervei pentru concediul anual al muncitorilor, in marime de 10% din

suma salariului muncitorilor;

121.1 812 – la folosirea transportului auto propriu, pentru constructia obiectelor de mijloace

fixe in regie proprie;

121.1 241,242,243 – la achizitionarea avtivelor materiale in curs de executie, cu efectuarea

platii nemijlocite in casa, in contul current in valuta nationala sau in contul current in

valuta straina;

121.1 521 - la achizitionarea avtivelor materiale in curs de executie, cu efectuarea platii

ulterioare in baza facturii fiscale;

121.1 813 – la repartizarea consumurilor indirecte de productie;

121.2 521 – la procurarea de la furnizori a utilajului ce necesita montare, cu plata ulterioara in

baza facturii fiscale;

121.2 241,242,243 – la procurarea utilajului ce necesita montare de la furnizori, cu plata

nemijlocita din casa, din contul current in valuta nationala sau din contul current in

valuta straina;

121.2 521 – la folosirea transportului auto de la tert pentru procurarea utilajului ce necesita

montare;

121.2 812 – la folosirea transportului auto propriu pentru procurarea utilajului ce necesita

montare;

121.2 531 – la calcularea salariului muncitorilor ocupati cu incarcarea si descarcarea utilajului

ce necesita montare;

121.2 533 – la calcularea contributiilor pentru asigurarea sociala si medicala a muncitorilor

ocupati cu incarcarea si descarcarea utilajului ce necesita montare;

Contul 121 pe Ct corespondeaza cu Dt urmatoarelor conturi:

Dt Ct

123 121 – la primirea in exploatare a obiectelor de mijloace fixe, construite sau instalate in

regie proprie;

721 121 – la iesirea activelor materiale in curs de executie la valoarea de bilant (vinzarea,

predarea cu titlu gratuit);

723 121 – la casarea valorii de bilant a activelor materiale in curs de executie, in urma

calamitatilor naturale;

121.1 121.2 – la predarea in montare a utilajului procurat.

Exemplu: SA “Dacia” a procurat utilaj pentru fabricarea cutiilor tetrapak in suma de 60 000 lei fara

TVA. Utilajul necesita montare. Cheltuielile de transport si achizitie:

- cheltuieli de transport auto de la tert – 1000 lei fara TVA;

- s-a calculat salariul muncitorilor pentru descarcarea utilajului in suma de 600 lei;

- s-au calculat contributiile pentru asigurarea sociala (26%) si pentru asigurarea medicala (2%);

- s-a format rezerva pentru concediul muncitorilor (10%) din suma salariului muncitorilor, in suma de

60 lei.

Predarea utilajului spre montare,cheltuieli de montare:

- s-au consumat materiale pentru montarea utilajului – 1200 lei;

- s-au folosit OMVSD – 400 lei;

- s-a calculat salariul muncitorilor ocupati cu montarea – 1400 lei;

- s-au calculat contributiile pentru asigurarea sociala (26%) – 364 lei;

- s-au calculat contributiile pentru asigurarea medicala (2%) – 28 lei;

- s-a format rezerva pentru concediul muncitorilor (10%) – 140 lei.

Utilajul este pus in functiune in baza procesului verbal de primire-predare a mijloacelor fixe (suma de

calculat).

Rezolvare:

a.Procurarea utilajului:

Dt Ct

121.2 521 – 60 000;

534 521 – 12 000 (TVA);

521 242 – 72 000;

b. Cheltuieli de transport si achizitie:

Dt Ct

121.2 521 – 1000;

534 521 – 200 (TVA);

521 242 – 1200;

121.2 531 – 600;

121.2 533 – 12 (2%);

121.2 533 – 156 (26%).

3) Utilajul este transmis spre instalare:

Dt 121.1 Ct 121.2 – 61 768;

4) Cheltuieli pentru instalarea utilajului:

Dt Ct

121.1 211 – 1200 – s-au consumat materiale;

121.1 213 – 400 (OMVSD);

121.1 531 – 1400 (salariul muncitorilor);

121.1 533 – 26% * 1400 = 364 (fondul social);

121.1 533 – 2% * 1400 = 28 (asigurari madicale);

121.1 538 – 140 (concediu).

5) In baza procesului verbal de primire-predare a mijloacelor fixe, utilajul este primit in componenta

mijloacelor fixe:

Dt 123 Ct 121.1 – 65 300.

2. Contabilitatea terenurilor (122).

Terenurile reprezinta un mod special de imobil, care are durata de utilitate nelimitata, in desfasurarea

activitatii intreprinderii, sau poate fi inchiriat.

In componenta acestei categorii se include terenurile agricole si silvice, terenurile fara constructii, cu

zacaminte, precum si terenurile cu constructii (cladiri, edificii). Contabilitatea terenurilor se tine

conform SNC – 16. Terenurile se evalueaza la valoarea de intrare, care cuprinde valoarea de cumparare,

comisioanele brokerilor, plata pentru evaluarea terenurilor, impozitele pe proprietate si alte cheltuieli

(valoarea drenajului, curatirea si demolarea cladirilor inutile). In valoarea terenurilor sunt icluse de

asemenea cheltuieli de leasing, platile pentru avocati si taxele pentru inregistrare, cheltuieli de verificare

a existentei sichestrului, gajului, ipotecii sau a altor restrictii legate de proprietate.

Evidenta analitica a terenurilor se tine pe tipuri de terenuri, pe destinatii si locuri de amplasare. Evidenta

sistetica a terenurilor se tine pe cont de activ nr. 122 “Terenuri”. In Dt se reflecta valoarea de intrarea

sau valoarea reevaluata a terenurilor procurate, iar in Ct – valoarea de bilant a terenurilor iesite. Soldul

final este debitor si reprezinta valoarea terenurilor la sfirsitul perioadei de gestiune. La contul 122 pot fi

deschise 4 subconturi:

122.1. Terenuri fara constructii;

122.2. Terenuri cu constructii;

122.3. Terenuri cu zacaminte;

122.4. Terenuri arendate pe termen lung.

Contul 122 pe Dt corespondeaza cu Ct conturilor:

Dt Ct

122 521 – la procurarea terenurilor de la personae fizice sau juridice, la valoarea de

procurare, in baza contractului incheiat intre parti, cu achitarea ulterioara in baza facturii

fiscale;

122 241,242,243 – la procurarea terenurilor cu achitarea nemijlocita din casa, din contul

curent in valuta nationala sau din contul curent in valuta straina;

122 313 – la primirea de la fondator a terenurilor ca aport la capitalul statutar;

122 421 – la primirea terenurilor in arenda pe termen lung, la valoarea contractuala;

122 211.3 – la folosirea combustibilului pentru amenajarea terenurilor;

122 531 – la calcularea salariului muncitorilor ocupati cu amenajarea terenului;

122 533 – la calcularea contributiilor pentru asigurarea sociala (26%) si pentru asigurarea

medicala (2%);

122 812 – la folosirea transportului auto propriu pentru amenajarea terenului.

Pe Ct, contul 122 corespondeaza cu Dt conturilor:

Dt Ct

721 122 – la iesirea terenurilor (vinzarea, predarea cu titlu gratuit);

341 122 – la reflectarea sumelor de reducere a valorii terenurilor in cazul reevaluarii acestora.

Pe terenuri nu se calculeaza uzura.

3. Contabilitatea mijloacelor fixe (123).

3.1. Continutul economic, evaluarea si clasificarea mijloacelor fixe.

Mijloacele fixe reprezinta active materiale , pretul unitary al carora depaseste limita stabilita de

legislatie – 1000 lei, cu o durata de utilizare mai mare de un an, in activitatea de productie, comerciala si

in alte activitati, precum si in scopuri administrative sau destinate inchirierii.

In functie de caracteristicele tehnice si destinatia pe care o au, mijloacele fixe se detaliaza pe grupe:

- cladiri;

- constructii speciale;

- mijloace de transmitere;

- masini si utilaje;

- mijloace de transport;

- inventar de productie;

- animale de productie;

- plantatiile perene;

- alte mijloace fixe (fonduri de biblioteca).

Conform SNC – 16, mijloacele fixe sunt evaluate in felul urmator:

- valoarea de intrare (valoarea de procurare sau valoarea istorica);

- valoarea de bilant (se indica in bilantul contabil);

- valoarea corectata a mijloacelor fixe (valoarea de intrare + cheltuieli de reparatie capitale);

- valoarea reevaluata;

- valoarea uzurabila (valoarea de intrare a obiectului de mijloace fixe diminuata cu valoarea probabila

ramasa, in momentul achizitionarii activului);

- valoarea probabila ramasa constituie valoarea bunurilor materiale, pe care intreprinderea prevede sa le

obtina la expirarea duratei de exploatare a mijloacelor fixe.

Exemplu: Intreprinderea a procurat un utilaj la valoarea de intrare 60 000 lei. Durata de functionare

utila – 10 ani. Valoarea ramasa – 3000 lei. Calculam valoarea uzurabila:

60 000 – 3 000 = 57 000

57 000 : 10 = 5 700 – uzura anuala

Durata de functionare utila a mijloacelor fixe se determina conform:

a) perioadei in decursul careia intreprinderea prevede sa utilizeze activul;

b) cantitatea de unitati de productie si servicii pe care intreprinderea prevede sa le obtina din utilizarea

activului.

3.2. Perfectarea documentara privind miscarea mijloacelor fixe.

Documentele principale care se intocmesc in legatura cu miscarea mijloacelor fixe sunt urmatoarele:

a) procesul de primire-predare a mijloacelor fixe forma MF-1. Acest document se intocmeste la

punerea in functiune a mijloacelor fixe;

b) fisa de evidenta a mijloacelor fixe: ea se intocmeste in baza procesului verbal de primire-predare a

mijloacelor fixe. Ea se intocmeste pentru fiecare mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe, care

au aceleasi caracteristici, sunt omogene si valoarea de intrare este aceeasi;

c)bonuri de miscare a mijloacelor fixe. Documentul se intocmeste in cadrul intreprinderii, cu ocazia

primirii-predarii mijloacelor fixe transferate de la o sectie la alta;

d) registrul numarului de inventar. El se tine pe categorii de mijloace fixe si se completeaza cu intrarile

in ordine cronologica a mijloacelor fixe, primite la intreprindere. Se foloseste pentru atribuirea

fiecarui mijloc fix a unui inventar pentru cunoasterea mijloacelor fixe exixtente la intreprindere si la

locul de destinatie;

e) procesul verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe se indeplineste cu ocazia scoaterii

mijloacelor fixe din functiune (Procesul verbal de casare);

f) lista de inventariere a mijloacelor fixe. Se intocmeste cu ocazia inventarierii anuale a mijloacelor fixe

si ca document de evidenta operativa. Se intocmeste pe locuri de functionare a mijloacelor fixe.

3.3. Contabilitatea intrarii mijloacelor fixe.

Reflectarea in contabilitate a operatiunilor economice privind intrarea mijloacelor fixe la intreprindere,

difera de modalitatile de intrare a acestora, care pot fi:

1) investitiile capitale (constructie in regie proprie);

2) procurarea de la alte intreprinderi;

3) primirea cu titlu gratuit;

4) procurarea in schimb cu alt activ;

5) constatarea plusurilor de mijloace fixe dupa inventariere.

Dupa evidenta sintetica a mijloacelor fixe este destinat contul de activ 123, la care pot fi deschise

urmatoarele subconturi:

123.1. Cladiri;

123.2. Constructii speciale;

123.3. Masini, utilaje;

123.4. Mijloace de transport;

123.5. Animale de munca si de productie;

123.6. Plantatii perene;

123.7. Alte mijloace fixe;

123.8. Mijloace fixe primite in arenda pe termen lung.

Contul 123 este un cont de activ. In Dt se reflecta valoarea de intrare a mijloacelor fixe puse in

functiune, procurate sau construite de catre intreprindere, valoarea corectata a mijloacelor fixe ca

rezultat al investitiilor capitale ulterioare. In Ct – valoarea de bilant a mijloacelor fixe iesite, uzura

acumulata aferenta, mijloacele fixe casate si valoarea bunurilor utilizabile, obtinute in limitele valorii

probabile ramase. Soldul final este debitor si reprezinta valoarea mijloacelor fixe, existente la finele

perioadei de gestiune. Contul 123, pe Dt corespondeaza cu Ct conturilor:

Dt Ct

123 121.1 – la intrarea mijloacelor fixe construite de intreprindere in regie proprie, in baza

procesului verbal de primire-predare a mijloacelor fixe;

123 121.2 – la trecerea in contul mijloacelor fixe a utilajului care anterior a fost supus

instalarii;

123 521 – la intrarea mijloacelor fixe primite de la furnizori, alte intreprinderi si organizatii;

123 313 – la primirea mijloacelor fixe de la fondatori, ca aport la formarea capitalului

statutar;

123 421 – la luarea mijloacelor fixe in arenda pe termen lung;

123 622 – la primirea mijloacelor fixe cu titlu gratuit;

123 229 – la inregistrarea mijloacelor fixe primite in schimb cu alte active (barter);

123 134 – la prelucrarea mijloacelor fixe transmise anterior in arenda pe termen lung.

Exemplu: SA “Dacia” a procurat utilaj de la SA “Stefan-Voda”, la valoarea de intrare de 160 000 lei,

fara TVA (TVA – 20%). Utilajul nu necesita montare. Data procurarii utilajului corespunde cu data

punerii lui in functiune. Pentru achitarea cu furnizorul, s-au folosit mijloace banesti din contul current in

valuta nationala.

De intocmit formulele contabile:

Dt Ct

1) 123 521 – 160 000 lei;

2) 534 521 – 32 000 lei;

3) 521 242 – 192 000 lei.

Exemplu: onform contractului de constituire a SA “Moldova”, in contul cotei ordinare a doi fondatori,

sunt prevazute aporturi nebanesti, cu titlu de proprietate in suma de 70 000 lei. Un fondator a aportat o

cladire in suma de 60 000 lei, iar al II-lea fondator – un autocamion, in suma de 10 000 lei.

De intocmit formulele contabile:

Dt Ct

123.1 313 – 60 000 lei;

123.4 313 – 10 000 lei.

3.4. Contabilitatea iesirii mijloacelor fixe.

Obiectul mijloacelor fixe se caseaza din bilantul intreprinderii, la scoaterea din functiune, din diverse

motive:

1) vinzarea mijloacelor fixe, persoanelor fizice sau juridice;

2) schimbul de mijloace fixe (barter);

3) casarea mijloacelor fixe din cauza uzurii totale;

4) transferul gratuit al mijloacelor fixe;

5) reflectarea lipsurilor de mijloace fixe, aparute in urma inventarierii.

Casarea mijloacelor fixe din cauza uzurii totale se determina de catre intreprindere de sinestatator, in

fiecare caz in aparte:

a) s-a uzat moral;

b) mijlocul fix a devenit nefunctional.

Daca mijlocului fix i-a expirat termenul de functionare utila, la care I-a fost calculata uzura, dar el

continua sa aduca venit intreprinderii, astfel de mijloc fix poate fi folosit in continuare de intreprindere,

insa din momentul finisarii termenului de exploatare, uzura nu se mai calculeaza. Si invers, conducerea

intreprinderii a primit decizia de a casa mijlocul fix inainte de expirarea termenului de exploatare, daca

acest activ nu adduce in continuare nici un venit. La casarea mijloacelor fixe, din cauza uzurii totale, in

baza procesului verbal de casare a mijloacelor fixe, se intocmesc urmatoarele formule contabile:

Dt Ct

124 123 – la casarea uzurii totale la valoarea uzurabila;

211.6 123 – la valoarea materialelor primite de la lichidarea mijloacelor fixe, in marimea

valorii probabile ramase.

Cheltuielile pentru lichidarea mijloacelor fixe se tin pe contul 721 “Cheltuieli ale axctivitatii de

investitor”, daca mijloacxele fixe au fost casate inainte de expirarea termenului de functionare utila in

contabilitate.

Exemplu: Se caseaza un mijloc fix, cu valoarea de intrare de 43 550 lei, valoarea probabila ramasa –

1500 lei. S-a calculat uzura in suma de 1550 lei. S-a calculat uzura mijloacelor fixe in suma de 30 000

lei. Cheltuielile pentru lichidare (casare) sunt urmatoarele:

1) s-a calculat salariul muncitorilor ocupati cu lichidarea mijloacelor fixe, in suma de 2000 lei;

2) s-au calculat contributiile pentru asigurarea sociala (26%);

3) s-au calculat contributiile pentru asigurarea medicala (2%).

Rezolvare:

Dt Ct

1) 124 123 – 30 000 lei;

2) 721 123 – 12 050 lei (43 550 – 30 000 – 1 500 = 12 050);

3) 721 531 – 2000 lei;

4) 721 533 – 520 lei (26%);

5) 721 533 – 40 lei (2%);

6) 211.6 123 – 1 500 lei;

7) 211.6 621 – 50 lei (1 550 – 1 500 = 50).

La vinzarea mijloacelor fixe la pretul de vinzare conform contractului (valoarea de vinzare poate fi egala

cu valoarea de bilant, poate fi mai mica decit valoarea de bilant, sau poate fi mai mare decit valoarea de

bilant). In primul caz, intreprinderea nu obtine nici venit, nici pierderi. In al II-lea caz, intreprinderea are

pierderi, iar in al III-lea caz, intreprinderea are venit.

Exemplu: Intreprinderea vinde un aparat electric, cu valoarea de intrare de 22 734 lei. Uzura a fost

calculata in suma de 12 000 lei. Valoarea de bilant este de 10 734 lei (22734 – 12 000). Obiectul se

vinde la valoarea de bilant.

Rezolvare:

Dt Ct

1) 124 123 – 12 000 lei;

2) 721 123 – 10 734 lei;

3) 241, 242 621 – 10 374 lei – la primirea nemijlocita a mijloacelor banesti in casa sau la

contul curent in valuta nationala, de la cumparator.

Daca achitarea are loc ulterior, atunci se formeaza o creanta, care se indica la contul 221 sau la contul

229:

Dt Ct

4) 221,229 621 – 10 734 lei – la calcularea creantei cumparatorului;

5) 241,242 221,229 – 10 734 lei – la stingerea creantei cu avhitarea nemijlocita a mijloacelor

banesti in casa sau in contul curent in valuta nationala.

La sfirsitul anului se inchide clasa a VI-a “Venituri” si clasa a VII-a “Cheltuieli”, cu contul 351

“Rezultatul financiar total”:

Dt Ct

6) 351 721 – 10 734 lei;

7) 621 351 – 10 734 lei.

Inventarierea mijloacelor fixe se efectueaza conform legislatiei in vigoare. Mijloacele fixe sau activele

constatate ca lipsa in urma inventarierii, si recunoscute de persoanele gestionare, sunt recuperate de

catre acestia, la valoarea de piata a obiectului.

In urma inventarierii a fost constatat ca lipsa un computer, valoarea initiala a caruia constituie 10 200

lei. Termenul de exploatare utila este de 4 ani si valoarea probabila ramasa este “0”. Computerul a

functionat 3 ani. Uzura in decursul a 3 ani reprezinta 7 650 lei (10 200 : 4 * 3 = 7 650). Valoarea de

bilant a computerului reprezinta suma de 3 200 lei. Persoana vinovata si-a recunoscut vina:

Dt Ct

1) 124 123 – 7 650 lei;

2) 721 123 – 2 550 lei.

Recuperarea pagubei materiale va avea loc cu depunerea mijloacelor banesti in numerar, in casa

intreprinderii, sau se va retine din salariul persoanei gestionare. Recuperarea va avea loc la valoarea de

piata in suma de 250 000 lei, fara TVA. La inregistrarea creantei persoanei gestionare (vinovate) privind

recuperarea daunei materiale, intocmim formula:

Dt Ct

3) 227.4 621 – 3 250 lei (TVA);

4) 227.4 534 – 650 lei;

5) 241,531 227.4 – 3 600 lei;

la sfirsitul anului se inched clasa a 6,7, intocmind formulele contabile:

Dt Ct

6) 351 721 – 2 550 lei;

7) 621 351 – 3 250 lei.

3.5. Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe (metode de calcul).

La calcularea uzurii mijloacelor fixe pot fi aplicate mai multe metode:

1) metoda casarii lineare;

2) metoda proportional volumului productiei fabricate;

3) metoda soldului degresiv;

4) metoda cumulative.

Nu se calculeaza uzura la urmatoarele obiecte de mijloace fixe:

1) terenuri;

2) fonduri bibliotecare;

3) de filmare;

4) valori ale muzeelor si de arta;

5) cladiri si instalatii ce sunt monumente ale arhitecturii si artei;

6) animale productive;

7) plantatii multianuale ce nu au intrat in rod;

8) mijloace fixe aflate in conservatie la deposit;

9) mijloace fixe la care a fost calculata uzura totala.

1. Metoda casarii lineare a mijloacelor fixe:

Conform acestei metode, valoarea uzurabila a mijloacelor fixe se distribuie constant la aceeasi suma pe

toata perioada de functionare utila.

Exemplu: Valoarea initiala a strungului este de 60 000 lei, valoarea probabila ramasa este de 3 000 lei.

Durata de functionare utila – 5 ani,rata uzurii anuale este de 20%, ce constituie 11 400 lei ((60 000 – 3

000)/ 5 = 11 400). S-a calculat uzura anuala a strungului de 11 400 lei.

Dt 813 Ct 124 – 11 400 lei;

Dt 211.6 Ct 123 – 3 000 lei.

2. Metoda casarii proportional valorii productiei fabricate:

Aceasta metoda se bazeaza pe aceea ca marimea uzurii se calculeaza in dependenta nu de numarul de

ani ai functionarii utile a mijloacelor fixe, ci in dependenta de volumul lucrarilor indeplinite (detalii,

bucati).

Exemplu: Cu ajutorul strungului, pe parcursul functionarii utile, se pot indeplini 500000 bucati, in timp

de 5 ani. In primul an se vor fabrica 65 000 unitati, al II-lea an – 120 000 unitati, al III-lea an – 140 000

unitati, al IV-lea an – 120 000 unitati, al V-lea an – 55 000 unitati.

Calculam uzura pe o unitate de produs:

57000/500 000 = 0,114 lei.

Calculam uzura in I-ul an de functionare: 65 000 * 0,114 = 7 410 lei.

Dt 813 Ct 124

3. Metoda soldului degresiv:

Aceasta metoda se bazeaza pe folosirea normei de uzura stabila, ce poate fi majorata nu mai mult de

2 ori, decit cea din metoda lineara. Intreprinderea poate folosi aceasta metoda pentru calculul uzurii

utilajului electric, industrial de constructie, tractoare, mijloace de transport.

Anii Valoarea initiala Uzura anuala Uzura acumulata Valoarea de

bilant

1 2 3 4 5

1 60 000 40%*60 000 = 24 000 24 000 36 000

2 60 000 40%*36 000 = 14 400 38 400 21 600

3 60 000 40%*21 600 = 8 640 47 040 12 960

4 60 000 40%*12 960 = 5 184 32 224 7 776

5 60 000 7 776 – 3 000 = 4 776 57 000 3 000

4. Metoda cumulativa:

Aceasta metoda are la baza calcularea sumei uzurii ca produs dintre coeficientul calculat si valoarea

uzurabila. Coeficientul se determina ca raport dintre numarul de ani ramasi de functiunare, la suma

cumulativa a anilor de exploatere. Daca termenul de exploatare este de 5 ani, atunci suma

cumulativa a anilor este 15 (1+2+3+4+5=15).

Anii Valoarea initiala Uzura anuala Uzura acumulata Valoarea de

bilant

1 2 3 4 5

1 60 000 5:15*57 000 = 19 000 19 000 41 000

2 60 000 4:15*57 000 = 15 200 34 200 25 800

3 60 000 3:15*57 000 = 11 400 45 600 14 400

4 60 000 2:15*57 000 = 7 600 53 200 6 800

5 60 000 1:15*57 000 = 3 800 57 000 3 000

* Calcularea uzurii ni scopuri fiscale:

Conform categoriei de proprietate in scopuri impozitare:

Pentru calcularea uzurii in scopuri impozitare, mijloacele fixe se clasifica in 5 categorii. Fiecare

categorie reprezinta cumularea mai multor grupe de mijloace fixe, similare dupa termenul de

exploatare si norma uzurii. In I grupa se include mijloace fixe, norma de uzura a carora este de 5%,

grupa II – 8%, III – 10%, IV – 20%, V – 30%. Daca strungul face parte din categoria a V-a din

mijloace fixe, norma uzurii anuale e de 30%.

Anii Baza valorica a Suma Baza valorica a Uzura Baza valorica a

mijloacelor fixe la

inceputul perioadei de

gestiune

intrarilor mijloacelor fixe

la finele

perioadei de

gestiune

calculata mijloacelor fixe la

inceputul

urmatoarei

perioade de

gestiune

2005 0 5000 5000 1500 3500

2006 3500 - 3500 1050 2450

3.6. Contabilitatea reparatiilor mijloacelor fixe.

Mijloacele fixe isi pierd in procesul de functionare capacitatatile fizice, de aceea pentru mentinerea

mijloacelor fixe in conditii normale pe toata durata de functionare utila, ele au nevoie de raparatii.

Reparatia mijloacelor fixe poate fi efectuata in regie proprie si in antrepriza (de catre tert).

Cheltuielile de reparatie a mijloacelor fixe in regie proprie sunt formate din costul materialelor si

pieselor de schimb, consummate la reparatie, suma calculata a retributiilor, muncitorilor ocupati in

procesul de reparatie, contributiile la AS si AM, costul serviciilor auto proprii, etc.

Cheltuielile de raparatie a mijloacelor fixe, effectuate in antrepriza formeaza costul lucrarilor indicate in

factura de expeditie, sau factura fiscala si documentele de plata prezentate de catre antreprenor.

Pentru operatiile privind reparatiile mijloacelor fixe se utilizeaza diferite documente primare, pina la

inceputul anului de gestiune, pentru obiectele care trebuie sa fie reparate, se intocmeste borderoul

defectelor, in care se indica lista materialelor si a pieselor de schimb, care urmeaza sa fie schimbate.

Acest document serveste drept baza pentru intocmirea planului de raparatie a mijloacelor fixe. Daca

reparatia se executa in regie proprie, livrarea pieselor de schimb, de la deposit se perfecteaza prin fisa-

limita, sau bonul de consum, salariile calculate ale muncitorilor incadrati in procesul de raparatie prin

ordinul de lucru in acord. Contributia pentru asigurarea sociala si asigurarea medicala se calculeaza intr-

un borderou de repartizare a salariilor. Celelalte cheltuieli se reflecta in alte documente, si anume:

raportul privind consumul de energie electrica, borderoul de calculare a uzurii mijloacelor fixe, s.a.

Indiferent de metoda executarii lucrarilor de reparatie in cazul finisarii ecesteia, pentru fiecare obiect in

parte se intocmeste procesul verbal de reparatie a obiectelor reparate (forma MF 2).

* Contabilitatea cheltuielilor aferente reparatiei mijloacelor fixe effectuate in regie proprie, in

sectia de reparatie a intreprinderii:

Cheltuielile de raparatie a mijloacelor fixe effectuate in atelierul de reparatie sunt accumulate in Dt-ul

contului 812 si Ct-ul urmatoarelor conturi:

Dt Ct

812 211 – la suma pieselor de schimb si materialelor consummate la reparatia mijloacelor

fixe;

812 213 – la valoarea OMVSD, valoarea initiala a carora este de pina la 500 lei/unitate;

812 214 – la folosirea OMVSD, valoarea initiala a carora este mai mare de 500 lei;

812 531 – la calcularea salariului muncitorilor, ocupati cu reparatia mijloacelor fixe;

812 533 – la calcularea contributiilor pentru AS (26%) si AM (2%);

812 813 – la suma consumurilor indirecte de productie a sectiei de reparatie, incluse in costul

reparatiilor curente (salariul sefului, atelierului de reparatie).

Exemplu: La reparatia unui autocamion, care se foloseste in scopuri administrative, au fost effectuate

urmatoarele cheltuieli de reparatie:

- piese de schimb – 11 400 lei;

- salariul muncitorilor – 1 200 lei;

- contributiile pentru AS – 312 lei si AM – 24 lei;

Formulele contabile:

Dt Ct

812 211.5 – 11 400 lei;

812 531 – 1 200 lei;

812 533 – 312 lei;

812 533 – 24 lei.

La sfirsitul perioadei de gestiune contul 812 se inchide. Avind in vedere ca autocamionul se foloseste in

scopuri administrative, toate cheltuielile de reparatie se vor trece in Dt 713 – “Cheltuieli generale si

administrative”.

Dt 713 Ct 812 – 12 936 lei.

La sfirsitul anului intocmim formula contabila:

Dt 351 Ct 713 – 12 936 lei.

La suma de 12 936 lei se micsoreaza rezultatul financiar total (profit brut) pina la impozitare.

Daca reparatia mijloacelor fixe este efectuata pe locurile de aflare a mijloacelor fixe (cladirile, edificiile,

utilajul, blocul administrative), atunci toate cheltuielile de reparatie sunt indicate in Dt-ul conturilor,

unde sunt utilizate aceste mijloace fixe.

Exempu: Utilajul folosit in procesul de productie, cheltuielile se indica in contul 813. la cladirea

blocului administrative, cheltuielile vor fi atribuite pe contul 713, iar pe cladirile ce deservesc vinzarea

productiei, cheltuielile vor fi atribuite pe DT 712 “Cheltuieli comerciale”.

Exemplu: Intreprinderea a efectuat o reparatie curenta a sediului administrativ:

- consum de materiale – 11 200 lei;

- consum de OMVSD – 2 300 lei;

- salariile muncitorilor – 3 300 lei;

- contributii pentru AS (26%) – 858 lei;

- contributii pentru AM (2%) – 66 lei;

- serviciile auto proprii – 160 lei.

Intocmim urmatoarele formule contabile:

Dt Ct

713 211 – 11 200 lei;

713 213 – 2 300 lei;

713 531 – 3 300 lei;

713 533 – 858 lei;

713 533 – 66 lei;

713 812 – 160 lei;

TOTAL 17 884 lei.

La sirsitul anului intocmim formula:

Dt 351 Ct 713 – 17 884 lei.

Daca reparatia e efectuata de catre antreprenor, la finisarea lucrarilor de reparatie a mijloacelor fixe,

antreprenorul prezinta intreprinderii suma reparatiei efectuata (in documentul factura fiscala), care

trebuie achitata de catre intreprindere. In acest caz se intocmesc urmatoarele formule contabile:

Dt Ct

712 521

713 521

813 521

Exemplu: A fost efectuata reparatia unui autocamion ce deserveste conducatorul intreprinderii, in suma

de 7 000 lei, fara TVA, de catre antreprenor.

Dt Ct

713 521 – 7 000 lei – la suma efectuata a reparatiei de catre antreprenor, fara TVA;

534 521 – 1 400 lei - la suma TVA;

521 242 – 1 400 lei – la achitarea cu antreprenorul in baza dispozitiei de plata;

351 713 – 7 000 lei.

Intreprinderea formeaza rezerva pentru reparatia mijloacelor fixe. Pentru efectuarea uniforma a

cheltuielilor de reparatii pe tot parcursul anului viitor (in regie proprie), intreprinderea creaza o rezerva

de mijloace banesti. Crearea rezervei lunare pentru reparatiile curente ale mijloacelor fixe se reflecta in

marime de 1/12 din suma preponderenta pentru reparatia mijloacelor fixe.

Dt 712, 713, 813 Ct 538 – la suma rezervei lunare calculate;

Exemplu: Daca intreprinderea preconizeaza sa formeze o rezerva pentru reparatiile mijloacelor fixe in

suma de 120 000 lei annual, in acest caz vom intocmi formula contabila:

Dt 712, 713 Ct 538 – 120 000 lei annual, iar in fiecare luna vom calcula suma de 10 000 lei;

La efectuarea reparatiilor curente effectuate pe seama rezervelor create se debiteaza contul 538.

Exemplu: Intreprinderea a efectuat o reparatie a utilajului de productie in suma de 20000 lei. In

contabilitate se intocmesc urmatoarele formule contabile:

Dt 538 Ct 211, 213, 531, 533

TOTAL 20 000 lei;

La sfirsitul lunii contul 538 se inchide prin formula:

Dt 813 Ct 538 – 20 000 lei.

Exemplu: Daca reparatia este efectuata de catre antreprenor, astfel se intocmesc urmatoarele formule

contabile.

Intreprinderea a efectuat o reparatie a mijloacelor fixe ce deservesc vinzarea productiei finite in suma de

8 000 lei.

Dt Ct

538 521 – 8 000 lei;

534 521 – 1 600 lei;

521 242 – 9 600 lei;

712 538 – 8 000 lei.

4. Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe (124).

Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe se tine la contul de pasiv 124. In CT se reflecta uzura calculata a

mijloacelor fixe, in Dt – casarea uzurii V. contul 124 are aceleasi subconturi ca si contul 123, numai ca

le numim – uzura mijloacelor fixe.

124.1. Uzura cladirilor;

124.2. Uzura constructiilor speciale;

124.3. Uzura masinilor, utilajelor si instalatiilor de transmisie;

124.4. Uzura mijloacelor de transport;

124.5. Uzura plantatiilor perene;

124.6. Uzura altor mijloace fixe;

124.7. Uzura mijloacelor fixe arendate pe termen lung.

Evidenta analitica pe acest cont se tine in borderouri speciale de calculare a uzurii mijloacelor fixe pe

grupe de mijloace fixe. Evidenta sintetica se tine in Jurnalul Order pe contul 124. contul 124 pe Ct,

corespondeaza cu Dt-ul conturilor:

Dt Ct

112 124 – la calcularea uzurii activelor nemateriale in curs de executie;

121 124 – la calcularea uzurii mijloacelor fixe a activelor materiale in curs de executie;

712 124 – la calcularea uzurii mijloacelor fixe ce deservesc desfacerea productiei finite;

713 124 – la calcularea uzurii mijloacelor fixe folosite in scopuri administrative si

gospodaresti;

813 124 – la calcularea uzurii mijloacelor fixe folosite in activitatea de baza a intreprinderii;

714 124 – la calcularea uzurii mijloacelor fixe arendate pe termen lung.

Pe Dt, contul 124 corspondeaza cu Ct contului:

Dt 124 Ct 123 – la casarea uzurii mijloacelor fixe.

TEMA 4: CONTABILITATEA STOCURILOR

1. Continutul , structura si evaluarea stocurilor;

2. Perfectarea documentara si contabilitatea materialelor;

3. Contanbilitatea OMVSD si uzurii acestora;

4. Contabilitatea productiei in curs de executie si a productiei finite;

5. Contabilitatea marfurilor.

1. Continutul , structura si evaluarea stocurilor.

Componenta, modul de evaluare si constatare a stocurilor sunt reglementate de prevederile SNC-2

“Stocurile de marfuri si materiale”. Stocurile de marfuri si materiale (SMM) reprezinta active circulante

materiale, destinate utilizarii in procesul de de productie si prestare a serviciilor, sau cumparate pentru

revinzare.

SMM se impart in: 211 – Materiale, 212 – Animale la crestere si ingrasat, 213 – OMVSD, 215 –

Productia in curs de executie, 216 – Produse, 217 – Marfuri.

SMM se evaloeaza la valoarea initiala, la valoarea curenta si la valoarea de bilant. La data intrarii, SMM

se evalueaza la valoarea de intrare (cost de achizitie), care poate fi:

- pentru bunurile materiale, cumparate de la tert: se evalueaza la valoarea de cumparare + cheltuielile

aferente aprovizionarilor;

- pentru bunurile materiale obtinute din productia proprie sunt evaluate la costul efectiv (real) al

acestora;

- in cazul schimbului SMM in procesul operatiilor comerciale, effectuate intre partile independente,

evaluarea are loc la valoarea venala (de piata);

Evaluarea curenta a SMM privind existenta si iesirea in procesul de productie, sau in patrimoniul

intreprinderii, in cazul vinzarii sunt evaluate la urmatoarele feluri de costuri, determinate prin metode

specifice:

1) Metoda FIFO (prima partida la intrare, prima la iesire);

2) Metoda LIFO (ultima partida la intrare, prima la iesire);

3) Costul mediu ponderat.

La valoarea de bilant, SMM sunt evaluate in rapoartele financiare, la valoarea cea mai mica dintre cost

si valoarea realizabila neta. Valoarea realizabila neta reprezinta pretul probabil de vinzare al SMM,

diminuat cu cheltuielile ascensorii pentru comercializarea lor, cum sunt: cheltuielile de transport,

comosioanele, cheltuielile legate cu vinzarea productiei, s.a.

2. Perfectarea documentara si contabilitatea materialelor.

In vederea indeplinirii obiectivelor prevazute in programul de achizitionare, intreprinderea incheie

comenzi cu diferiti furnizori in baza carora sunt incheiate contracte economice. In cazul executarii

comenzii si a contractului de achizitionare, intreprinderea cumparatoare primeste de la furnizor factura

de expeditie sau factura fiscala. Receptia cantitativa la deposit se efectueaza de catre magaziner, iar

rezultatele recepriei se inregistreaza in Bonul de primire sau Nota de intrare, iar receptia calitativa se

efectueaza de un specialist si se reflecta in Certificatul de calitate (bulletin de analiza). In cazul

achizitionarii materialelor prin intermediul delegatului al intreprinderii, acestuia I se elibereaza o

delegatie, care urmeaza a fi inminata furnizorului la preluarea bunurilor.

Documentul de baza la iesirea materialelor in procesul de productie sunt inregistrate in Bonul de Consul

sau Fisa limita de consum. Contabilitatea sintetica a materialelor se efectueaza cu ajutorul contului 211.

contul 211 “Materiale” se foloseste pentru evidenta existentei si miscarii SMM. Contul 211 e un cont de

activ. In Dt se reflecta intrarile materialelor la intreprindere, iar in Ct – iesirile. Soldul final e debitor si

reprezinta suma SMM la sfirsitul perioadei de gestiune.

Contul 211 are urmatoarele subconturi:

211.1. Materii prime si materiale de baza;

211.2. Semifabricate cumoarate si articole de completare;

211.3. Combustibil;

211.4. Ambalaje si materiale pentru ambalat;

211.5. Piese de schimb;

211.6. Alte materiale;

211.7. Materiale transmise pentru prelucrare;

211.8. Materiale de constructie;

211.9. Materiale cu destinatie agricola.

Contul 211 pe Dt corespondeaza cu Ct conturilor:

Dt Ct

211 521 – la inregistrarea materialelor procurate de la furnizor, cu achitarea ulterioara in baza

facturii fiscale;

211 241,242,243 – la inregistrarea materialelor primite de la furnizor, cu achitarea

nemijlocita in casa, in contul current in valuta nationala, contul current in valuta straina;

211 227.2 – la inregistrarea mat-lor in cazul aprovizionarilor prin intermediul titularului de

avans;

211 532 – la inregistrarea mate-lor prin intermediul titularului de avans, fara primirea

mijloacelor banesti din casa;

211 622 – la inregistrarea mat-lor primite ca donatie cu titlu gratuit;

211 313 – la inregistrarea mat-lor primite de la fondator ca aport la capitalul statutar;

211 612 – la inregistrarea mat-lor ca surplus in urma inventarierii.

Pentru cheltuielile legate de achizitia mat-lor inticmim formulele contabile:

Dt Ct

211 521,812 – la transportarea mat-lor folosind transportul de la tert, sau transportul propriu;

211 529 – la inregistrarea taxelor vamale de achitat cu plata ulterioara;

211 242 – la achitarea taxelor vamale cu plata nemijlocita din contul current in valuta

nationala;

211 533 – la reflectarea cheltuielilor privind asigurarea mat-lor in drum;

Pe Ct, contul 211 corespondeaza cu Dt urmatoarelor conturi:

Dt Ct

811 211 – la iesirea mat-lor eliberate in procesul de productie;

812 211 – la iesirea mat-lor eliberate in procesul activitatii auxiliare;

Evidenta analitica privind miscarea mat-lor se inregistreaza in Borderoul de evidenta a SMM (forma

nr.3), iar evidenta sintetica se tine in Jurnalul Order pe contul 211.

3. Contanbilitatea OMVSD si uzurii acestora.

Potrivit SNC – 2, OMVSD sunt activele care:

1) au o valoarea unitara de pina la 1000 lei, indifferent de durata de exploatare;

2) au o durata de functionare nu mai mare de un an, indifferent de valoarea unei unitati.

Aceste obiecte, de regula se consuma intr-un singur ciclu de exploatare si isi transfera valoarea lor in

mai multe cicluri, sub forma de uzura calculata in marime de 100% din valoarea acestora. Exceptie fac

OMVSD, valoarea carora este de pina la 500 lei/unitatea. Deci OMVSD, valoarea unitara a carora e mai

mare de 500 lei/unitate se contabilizeaza prin calcularea uzurii. Pentru evidenta OMVSD este destinat

contul 213 “OMVSD”. Contul 213 e un cont de activ. In Dt se reflecta valoarea intrata a OMVSD, iar in

Ct – iesirea OMVSD. Soldul final este debitor si reprezinta valoarea OMVSD la sfirsitul perioadei de

gestiune.

Contul 213 are urmatoarele subconturi:

213.1. OMVSD la deposit;

213.2. OMVSD in exploatare;

213.3. Constructii provizorii.

Evidenta analitica a OMVSD se tine in Borderoul de evidenta a SMM forma nr.3, iar evidenta sintetica

– in Jurnalul Order pe contul 213.

Contul 213 pe Dt, corespondeaza cu Ct conturilor:

Dt Ct

213 521 – la inregistrarea OMVSD procurate de la furnizor, cu achitarea ulterioara in baza

facturii fiscale;

213 241,242,243 – la inregistrarea OMVSD primite de la furnizor, cu achitarea nemijlocita in

casa, in contul current in valuta nationala, contul current in valuta straina;

213 227.2 – la inregistrarea OMVSD in cazul aprovizionarilor prin intermediul titularului de

avans;

213 532 – la inregistrarea OMVSD prin intermediul titularului de avans, fara primirea

mijloacelor banesti din casa;

213 622 – la inregistrarea OMVSD primite ca donatie cu titlu gratuit;

213 313 – la inregistrarea OMVSD primite de la fondator ca aport la capitalul statutar;

213 612 – la inregistrarea OMVSD ca surplus in urma inventarierii.

Pentru cheltuielile legate de achizitia OMVSD intocmim formulele contabile:

Dt Ct

213 521,812 – la transportarea OMVSD folosind transportul de la tert, sau transportul

propriu;

213 529 – la inregistrarea taxelor vamale de achitat cu plata ulterioara;

213 242 – la achitarea taxelor vamale cu plata nemijlocita din contul curent in valuta

nationala;

213 533 – la reflectarea cheltuielilor privind asigurarea OMVSD in drum;

Pe Ct, contul 213 corespondeaza cu Dt urmatoarelor conturi:

Dt Ct

811 213– la iesirea OMVSD eliberate in procesul de productie;

812 213– la iesirea OMVSD eliberate in procesul activitatii auxiliare;

Contabilitatea uzurii OMVSD se tine pe contul de pasiv 214. In Ct se reflecta valoarea uzurabila a

OMVSD calculata, iar in Dt – casarea OMVSD. Soldul final este creditor si indica suma uzurii OMVSD

la sfirsitul perioadei de gestiune.

Contul 214 are 2 subconturi:

214.1. Uzura OMVSD; 214.2. Uzura constructiilor provizorii;

Contul 214 se crediteaza cu Dt conturilor:

Dt Ct

811,812 214 – la calcularea uzurii OMVSD in folosinta in activitatea de baza si activitatea

auxiliara;

712 214 – la calcularea uzurii OMVSD date in folosinta pentru efectuarea operatiilor aferente

comercializarii productiei;

713 214 – la calcularea uzurii OMVSD date in folosinta pentru nevoile gospodaresti.

Pe Dt, contul 214 corespondeaza cu Ct contului:

Dt 214 Ct 213.2 – la casarea uzurii OMVSD.

Evidenta sintetica pe contul 214 se tine in Jurnalul Order pe contul 214; evidenta analitica – pe fiecare

fel de OMVSD, valoarea initiala a carora este mai mare de 500 lei/unitate. La OMVSD, valoarea initiala

a carora e mai mare de 500 lei, se calculeaza uzura la valoarea uzurabila (valoarea initiala – valoarea

probabila ramasa in ,marime de 1% din valoarea initiala).

Exemplu: In baza facturii de expeditie SA “Dacia” a procurat OMVSD in suma de 11 740 lei (fara

TVA). Cheltuielile de transport (fara TVA) reprezinta 750 lei. Conform bonului de condum s-au dat in

folosinta OMVSD in suma de 8340 lei, cu valoarea initiala mai mare de 500 lei. La sfirsitul anului, cind

se efectueaza inventarierea , nu se mai constata OMVSD. Date in folosinta, se recupereaza deseurilein

suma de 425 lei, reflectate in Procesul-Verbalde casarea OMVSD. Valoarea probabila ramasa a fost

calculata in marime de 1% din valoarea initiala si reprezinta 83 lei.

Rezolvare:

Dt Ct

213.1 521 – 11 740 – la procurarea de la furnizori a OMVSD fara TVA;

534 521 – 2348 – la suma TVA;

521 242 – 14088 (11740+2348) – la achitarea cu furnizorul;

213.1 521 – 756 – la suma cheltuielilor de transport fara TVA;

534 521 – 151 – la suma TVA (20%);

521 242 – 907 – la achitarea cu organizatia de transport;

213.2 213.1 – 8340 – la darea in folosinta a OMVSD pentru nevoile gospodaresti;

713 214 – 8257 (8340-83) – la calcularea uzurii OMVSD date in folosinta;

214 213.2 – 8257 – la casarea uzurii calculate a OMVSD date in folosinta;

211.6 213.2 - 83 – la inregistrarea deseurilor la suma valorii probabile ramase;

211.6.1. 612 – 342 – la inregistrarea deseurilor recuperabile la suma ce depaseste valoarea

probabila ramasa (425-83);

4. Contabilitatea productiei in curs de executie si a productiei finite.

Productia (serviciile) in curs de executie reprezinta produsele care se gasesc in faze intermediare de

prelucrare sau executare, nefiind inca nici produse finite, nici semifabricate. Contabilitatea productiei in

curs de executie (PCE) se tine la contul de activ 215. In Dt se reflecta suma PCE si a serviciilor in curs

de executie la finele perioadei de gestiune, si se crediteaza la valoarea de bilant a PCE la inceputul

perioadei de gestiune. Contul 215 are 2 subconturi:

215.1. Productia in curs de executie (PCE);

215.2. Servicii in curs de executie (SCE).

Contul 215 pe Dt corespondeaza cu Ct contului:

Dt 215.1 Ct 811 – la suma PCE inregistrata in urma inventarierii la sfirsitul perioadei de gestiune.

Pe Ct, contul 215 corespondeaza cu Dt contului 811,812.

Dt 811,812 Ct 215.1 – la inregistrarea PCE la valoarea de bilant la inceputul perioadei de

gestiune, care se va folosi in continuare in activitatea de baza si in activitatea auxiliara a intreprinderii;

Contul 216 “Productia finita” se socoate productia care a trecut faza de prelucrare in sectia activitatii de

baza sau activitatii auxiliare si este transmisa la deposit si apoi vinduta. Documentele primare pentru

evidenta productiei finite (PF) sunt:

a) Bonul de predare – receptie a PF;

b) Ordinul dispozitiei de livrare;

In baza acestor documente, in contabilitate se intocmesc urmatoarele register de evidenta analitica:

a) Borderoul de receptie a PF;

b) Borderoul PF livrate (vindute).

Primul document se intocmeste o data pe luna unde se indica cantitatea PF in expresie naturala si

baneasca. Al doilea document se intocmeste lunar in baza facturilor de expeditie in expresie naturala si

valorica, pe fiecare fel de PF vinduta. PF isi tine evidenta la contul 216 “Produse”. In Dt se reflecta

costul efectiv al PF, semifabricatelor si productiei secundare, fabricate la intreprindere, in decursul lunii,

iar pe Ct – iesirea PF la valoarea de bilant. Soldul final e debitor si indica existenta PF la finele

perioadei de gestiune. Contul 216 are urmatoarele subconturi:

216.1. Produse finite;

216.2. Semifabricate din productia proprie;

216.3. Productia secundara.

Contul 216 pe Dt corespondeaza cu Ct conturilor:

Dt Ct

216 811,812 – la inregistrarea PF la valoarea de bilant din activitatea de baza sau activitatea

auxiliara;

216 612 – la inregistrarea PF, depistate ca surplus in urma inventarierii;

216 822 – la reflectarea sumei PF returnate de catre cumparatori din cauza necorespunderii

acesteia standardelor de calitate sau a preturilor.

Pe Ct, contul 216 corespondeaza cu Dt conturilor:

Dt Ct

711 216 – la vinzarea PF la valoarea de bilant;

714 216 – la inregistrarea PF depistate ca lipsa in urma inventarierii;

723 216 – la reflectarea valorii de bilant a PF distruse in urma calamitatilor naturale.

Evidenta sintetica pe contul 216 se tine in Jurnalul Order pe contul 216, iar evidenta analitica – pe

fiecare persoana gestionara si pe fiecare fel de PF, in Borderoul soldurilor forma 41a pe fiecare deposit

in parte si forma 41 – pe intreaga intreprindere.

5. Contabilitatea marfurilor.

Marfurile cuprind bunurile achizitionate in vederea revinzarii in aceeasi stare. Contabilitatea marfurilor

se tine pe contul 217 “Marfuri”. Contul este destinat pentru evidenta existentei si miscarii marfurilor la

bazele angro si magazinele sau depozitele intreprinderii. In Dt se reflecta valoarea de intrare a

marfurilor procurate de la furnizor, iar in Ct – iesirea lor. Soldul final este debitor si reprezinta existenta

marfurilor la finele perioadei de gestiune in depozite, magazine si baze angro. Evidenta sintetica se tine

pe contul 217 in Jurnalul Order, evidenta analitica – pe fiecare fel de marfuri si pe fiecare deposit in

parte in Borderoul soldurilor.

Contul 217 pe Dt, corespondeaza cu Ct conturilor:

Dt Ct

213 521 – la inregistrarea OMVSD procurate de la furnizor, cu achitarea ulterioara in baza

facturii fiscale;

213 241,242,243 – la inregistrarea OMVSD primite de la furnizor, cu achitarea nemijlocita in

casa, in contul current in valuta nationala, contul current in valuta straina;

213 227.2 – la inregistrarea OMVSD in cazul aprovizionarilor prin intermediul titularului de

avans;

213 532 – la inregistrarea OMVSD prin intermediul titularului de avans, fara primirea

mijloacelor banesti din casa;

213 622 – la inregistrarea OMVSD primite ca donatie cu titlu gratuit;

213 313 – la inregistrarea OMVSD primite de la fondator ca aport la capitalul statutar;

213 612 – la inregistrarea OMVSD ca surplus in urma inventarierii.

Pe Ct, contul 213 corespondeaza cu Dt urmatoarelor conturi:

Dt Ct

811 213– la iesirea OMVSD eliberate in procesul de productie;

812 213– la iesirea OMVSD eliberate in procesul activitatii auxiliare;

TEMA 5: CONTABILITATEA CREANTELOR PE TERMEN SCURT

1. Caracteristica si clasificarea creantelor;2.Contabilitatea creantelor pe perment scurt privind facturile comerciale;3. Contabilitatea creantelor privind decontarile cu personalul;

4. Contabilitatea altor creante.

1. Caracteristica si clasificarea creantelor.Pe parcursul desfasurarii activitatii economice a intreprinderii se formeaza un sistem complex si variat

de relatii economice, care reprezinta raporturi juridice de natura relatiilor de credit, de schimb sau de

decontare. Aceste relatii se concretizeaza in dreptul de creante asupra cumparatorului si clientului pentru

produsele vindute si serviciile prestate. Creantele constituie o parte a activelor care trebuie achitate

intreprinderii de catre personae fizice si juridice la scadenta stabilita prin condtitiile contractului.

Creantele se reflecta in contabilitate la valoarea lor nominala. Creantele in valuta straina se inregistreaza

si se reflecta in rapoartele financiare in valuta nationala, la cursul de schimb valutar, la data aparitiei

acestora. In dependenta de termenul de achitare, se deosebesc creante pe termen scurt (t/s), a caror

termen de achitare este mai mic de un an, si acreante pe termen lung (t/l), a caror termen de achitare e

mai mare de un an. Creantele pe t/s privind facturile comerciale apar in cazul cind momentul transferarii

productiei finite catre cumparator nu coincide cu momentul achitarii.

Livrarea produselor si prestarea serviciilor in urma carora apar creante, se efectueaza in baza

urmatoarelor documente primare: factura de expeditie, factura fiscala, dispozitia de plata, bonul de

incasare, etc.

2. Contabilitatea creantelor pe perment scurt privind facturile comerciale.

Creantele pe t/s isi tin evidenta la contul de activ 221 “Creante pe t/s privind facturile comerciale”. In Dt

se reflecta formarea creantelor pe t/s aferente facturilor comerciale, iar in Ct – stingerea acestor creante.

Soldul final e debitor si reprezinta suma creantelor pe t/s privind facturile comerciale la finele perioadei

de gestiune. Contul 221 are 3 subconturi:

221.1. Facturi de primit din tara;

221.2. Facturi de primit din strainatate;

221.3. Cambii primite.

Evidenta analitica a creantelor pe t/s privind facturile comerciale se tine pe fiecare debitor in parte, pe

termene de formare si de achitare in Borderouri speciale, iar evidenta sintetica – in Jurnalul Order pe

contul 221.

Contul 221 pe Dt corespondeaza cu Ct conturilor:

Dt Ct

211 611 – la reflectarea cumparatorilor pentru produsele vindute lor, la pretul din contract, in

baza documentelor fiscale (fara TVA);

221 534 – la reflectarea sumelor TVA si accizelor care urmeaza a fi primite de la cumparator;

221 622 – la reflectarea diferentelor de curs valutar favorabile, aferente creantelor in valuta

straina.

Pe Ct, contul 221 corespondeaza cu Dt urmatoarelor conturi:

Dt Ct

241,242,243 221 – la achitarea creantelor pe t/s privind facturile comerciale si primirea mijloacelor

banesti in casa, cont current in valuta nationala si straina;

122,123 221 – la achitarea creantelor pet/s privind facturile comerciale in schimb cu

activele materiale pe t/l (terenuri si mijloace fixe);

211,213,217 221 – la achitarea creantelor pe t/s privind facturile comerciale pe seama

activelor curente (materiale,OMVSD, marfuri);

722 221 – la reflectarea diferentei de curs valutar nefavorabile aferente creantelor in

valuta straina.

Exemplu: SA “Dacia” a vindut productia finita unui cumparator, la valoarea conform contractului, in

suma de 120000 leifara TVA. Valoarea de bilant a productiei finite vindute constituie 90000 lei, TVA –

20%. Se cere de intocmit formulele contabile si de calculat profitul net in urma realizarii productiei

finite.

Dt Ct

711 216 – 90000 lei – la casarea valorii de bilant a productiei finite vindute;

221 611 – 120000 lei – la reflectarea datoriei cumparatorului fara TVA;

221 534 – 24000 lei – la reflectarea sumei TVA a productiei vindute;

242 221 – 144000 lei – la achitarea creantei in contul current in valuta nationala.

La sfirsitul anului se inchide clasa 6 “Venituri” si clasa 7 “Cheltuieli” prin urmatoarele formule

contabile:

Dt Ct

351 711 – 90000 lei;

611 351 – 120000 lei;

731 534 – 4500 lei (30000*0,15);

351 731 – 4500lei;

351 333 – 25500 lei, profitul net este de 25500 lei.

3. Contabilitatea creantelor privind decontarile cu personalul.

Creantele personalului reprezinta datorii ale angajatilor fata de intreprindere, si apar in urma:

- acordarii avansului din casa titularului de avans;

- recuperarii de catre gestionar a daunei materiale;

- alte datorii (privind pensile alimentare, serviciile comunale, s.a.);

creantele personalului se inregistreaza in contabilitate in baza urmatoarelor documente primare:

dispozitie de plata (pentru primirea mijloacelor banesti din casa), lista de plata (la eliberarea salariului

din casa), decizia privind recuperarea daunei materiale.

Pentru a indeplini diferite insarcinari, fiecare intreprindere elibereaza mijloace banesti din casa, diferitor

personae delegate, care se numesc titulari de avans. Nu se pot elibera mijloace banesti persoanelor ce nu

lucreaza la intreprinderea data. Lista persoanelor ce pot primi din casa mijloace banesti pentru cheltuieli

de deplasare se intocmeste la inceputul anului de catre conducatorul intreprinderii. Avansul din casa se

da numai in cazul cind titularul de avans nu are datorii mai vechi. La aprobarea cererii titularului de

avans, se inmineaza o delegatie in baza careia persoana delegata poate pleca in deplasare. In ea se indica

numele, prenumele delegatului, scopul plecarii in deplasare, data iesirii din gospodarii si data intoarcerii

din deplasare. Plata cheltuielilor legate de deplasare se efectueaza conform hotaririi guvernului RM

nr.836 din 14.06.2002, care se numeste “Regulamentul cu privire la delegatiile de serviciu ale

salariatilor intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor din RM”. Conform acestui regulament, termenul

deplasarii se determina de catre conducatorul intreprinderii, dar nu poate depasi 40 zile la deplasarea pe

teritoriul RM si 2 ani – peste hotarele RM. Angajatilor plecati in deplasare li se pastreaza locul de

munca si salariul mediu pentru timpul deplasarii. Conform regulamentului, titularilor de avans plecati in

deplasare pe teritoriul RM li se platesc diurnele – 35 lei. Peste hotarele RM este stabilita norma de plata,

tinindu-se cont de categoriile persoanelor. Exista 3 categorii de personae ce pleaca in deplasare:

1) deplasarile care au scop schimbarile de experienta, specializare, strategie, incheierea contractelor;

2) persoanele detasate, care au scop vizite oficiale la invitatia organelor guvernamentale ale altor tari,

indeplinirea functiilor diplomatice;

3) persoanele de conducere, de virf din RM.

Daca titularul de avans pleaca in deplasare pe teritoriul RM, el plateste cazarea, in cazul cind nu prezinta

cecul de la hotel. Daca il prezinta, atunci lui I se restituie cheltuielile pentru cazare in suma de 15 lei.

Daca aplecat peste hotarele RM, I se plateste 5% din norma stabilita de achitare.

Dupa reintoarcerea din deplasare, tutularul de avans intocmeste “Darea de seama” despre cheltuielile

effectuate in deplasare. In “Darea de seama” se include urmatoarele cheltuieli:

1) cheltuieli de transport; 2) diurnele; 3) documentele de cazare (cecul de la hotel).

Evidenta decontarilor privind titularii de avans se tine pe contul de activ 227.2. In Dt se indica suma

eliberata din casa pentru cheltuielile de deplasare. In Ct – achitarea lor. Contul 227.2 pe Dt

corespondeaza cu Ct conturilor:

Dt 227.2 Ct 241 – la eliberarea mijloacelor banesti din casa pentru cheltuielile de deplasare;

Pe Ct, contul 227.2 corespondeaza cu Dt conturilor:

Dt 713 Ct 227.2 – la achitarea datoriei titularului de avans, care a plecat in deplasare in scopuri

administrative;

Dt 211,213,217 Ct 227.2 – la achitarea datoriilor pentru cheltuielile de deplasare ale delegatului

care a procurat la intreprindere materiale, OMVSD, marfuri.

Evidenta analitica se tine de fiecare titular de avans in parte, pe termene de achitare in Borderouri

speciale. Evidenta sintetica se tine in Jurnalul Order pe contul 227.

Exemplu: Contabilul sef Manole Alexandru a plecat in deplasare in or.Chisinau, la cursul de reciclare a

cadrelor, luind din casa 1000 lei. Conform documentelor confirmative, cheltuielile de deplasare au

constituit 800 lei. De intocmit formulele contabile:

Dt Ct

1) 227.2 241 – 1000 lei;

2) 713 227.2 – 800 lei;

3) 241 227.2 – 200 lei.

4. Contabilitatea altor creante.

Contabilitatea altor creante pe termen scurt se tine la contul de activ 229 “Alte creante pe t/s”. In Dt se

reflecta inregistrarea creantelor pe t/s. In Ct – achitarea lor. Soldul final este debitor si reprezinta suma

altor creante pe t/s la finele perioadei de gestiune. Contul 229 e un cont de activ si are urmatoarele

subconturi:

229.1. Creante pe t/s ale companiilor de asigurare;

229.2. Creante pe t/s privind asigurarile sociale;

229.3. Creante pe t/s privind pretentiile inaintatea si recunoscute;

229.4. Creante pe t/s privind alte operatii.

Evidenta analitica se tine pe fiecare fel de creanta in parte si debitor, in borderouri speciale. Evidenta

sintetica se tine in Jurnalul Order pe contul 229. contul 229 corespondeaza pe Dt cu Ct conturilor:

Dt Ct

229.1 612 – la reflectarea datoriilor companiilor de asigurari privind sumele despagubirilor de

asigurare ale intreprinderii;

229.2 533 – la aparitia diferentei despre sumele livrate fondului social asupra sumelor calculate

(s-a virat mai mult decit s-a calculat);

229.3 612 – la reflectarea sumelor pretentiilor inaintate si recunoscute de furnizori si

antreprenori care urmeaza sa fie recuperate;

229.4 612 – la calcularea amenzilor, penalitatilor, despagubirilor curente de la cumparatori si

clienti, din cauza nerespectarii clauzelor prevazute in contractile incheiate.

Pe Ct, contul 229 corespondeaza cu Dt conturilor:

Dt Ct

241,242,243 229.1-229.4 – la achitarea creantelor pe t/s privind alte operatii;

533 229.2 – la trecerea in cont a sumelor aferente decontarilor cu organelle de

asigurare sociala;

714 229 – la trecerea la pierderi ale creantelor pe t/s compromise.

TEMA 6: CONTABILITATEA MIJLOACELOR BANESTI

1. Documentatia primara privind evidenta mijloacelor banesti in casa;

2. Contabilitatea mijloacelor banesti in casa;

3. Documentatia primara la contul current in valuta nationala;

4. Contabilitatea mijloacelor banesti la contul current in valuta nationala;

5. Contabilitatea mijloacelor banesti la contul current in vcaluta straina.

1. Documentatia primara privind evidenta mijloacelor banesti in casa.

Pentru pastrarea numerarului, precum si pentru efectuarea decontarilor in numerar la intreprindere, este

destinata o incapere speciala, care se numeste casa.

Contabilitatea mijloacelor banesti (MB) din casa intreprinderii in conformitate cu “Regulile privind

tinerea operatiilor de casa in economia nationala a RM”, aprobata prin “Hotarinrea guvernului RM”

nr.764 din 25 noiembrie 1992, cu completarile si modificarile ulterioare din 1996.

Pentru primirea MB in casa intreorinderea de la 242 casierul intocmeste documentul numit “Cec

banesc”. Cecul reprezinta un document de decontare prin care emitentul de cec da ordin bancii de a plati

o suma oarecare la prezentarea acestuia. In cec se indica denumirea intreprinderii, data, suma ce trebuie

primita la contul de decontare, destinatia si este semnat de contabilul-sef si casier. La intrarea MB in

casa de la contul current de decontare, casierul intocmeste documentul care se numeste “dispozitia de

incasare”. Chitanta la aceasta dispozitie nu se intocmeste. In acest document se indica: denumirea

organizatiei, data, numarul dispozitiei de incasare de la cine s-a primit suma cu litere si cifre si

documentul este iscalit de catre contabilul-sef si casier. La eliberarea numerarului din casa, legat de

achitarea salariului, premiilor si altor plati se intocmeste “Lista de plata”. In acest document se indica

numele salariatilor, suma primita si semnatura salariatului. Daca salariatul n-a primit banii din casa in

baza acestui document, atunci in dreptul numelul si prenumelui se pune stampila deponent sau casiera

scrie cu cerneala rosie “deponent”. Salariatii ce n-au primit sarariul din casa sunt inclusi intr-un

document special care se numeste “Borderoul deponentilor”. La sfirsitul zilei pe fiecare lista de plata in

partea dreapta se scrie: suma totala eliberata a MB din casa si suma deponentilor. La suma eliberata a

MB din casa se intocmeste pe fiecare lista dispozitia de plata, iar suma ramasa se scrie in Borderoul

deponentilor. La eliberarea MB din casa se intocmeste dispozitia de plata. In ea se indica: denumirea

intreprinderii, nr.documentului, cui au fost aliberati banii, baza eliberarii, suma cu litere si cifre.

Documentul se semneaza de catre conducatorul intreprinderii, contabilul-sef, persoana ce primeste banii

din casa, casierul. Documentele de intrari si iesiri a MB din casa intreprinderii sunt inregistrate de catre

casier in registrul de csa. El se intocmeste in 2 exemplare prin indigo. Primul exemplar ramine in casa,

iar al 2 se semneaza la documentele primare de primire si iesire a MB din casa. In registrul de casa se

calcula zilnic soldul MB la sfirsitul zilei in casa. El se calcula stfel: la soldul initial se adauga intrarile si

se scad iesirile. La sfirsitul zilei casiera prezinta contabilului-sef darea de seama despre intrarea si

iesirea MB din casa cu dicumentele corespunzatoare. Daca casierul in timpul zilei a primit o suma mai

mica de 50 lei, atunci darea de seama se prezinta contabilului-sef o data la 3 zile. Pe baza datelor din

registrul de casa la sfirsitul lunii contabilul-sef intocmeste registrul de evidenta sintetica pe contul 241.

in acest registru se indica soldul la inceputul lunii intrarile in Dt, iesirile in Ct, soldulfinal.

2. Contabilitatea mijloacelor banesti in casa.

Contabilitatea operatiilor de casa se tine la contul 241 “Casa”, care este un cont de activ. In Dt se

reflecta intrarile MB, in Ct – iesirile. Soldul final este debitor si prezinta suma MB la sfirsitul perioadei

de gestiune.

Contul 241 are urmatoarele subconturi:

241.1. Casa in valuta nationala;

241.2. Casa in valuta straina;

241.3. Mijloace banesti ni numerar legate.

Subcontul 3 se deschide in cazul selectarii numerarului din casa intreprinderii, blocarii.

Pe Dt, contul 241 corespondeaza cu:

Dt Ct

241 242, 243 – s-au primit in casa MB din contul de decontare,din contul valutar;

241 611 – s-au primit in casa MB din vinzarea produselor si marfurilor fara TVA;

241 612 – s-au primit in casa MB din vinzarea altor active (materiale, combustibil), s-au trecut in

casa MB sub forma de amenzi, penalitati, despagubiri; s-au trecut in casa MB depistate ca surplus in

urma inventarierii;

241 621 - s-au primit in casa MB din vinzarea activelor pe termen lung fara TVA;

241 221 – s-au primit MB pentru achitarea creantelor pe t/s privind facturile comerciale ale partilor

nelegate;

241 227 – la primirea MB in urma stingerii datoriilor pe t/s ale personalului;

241 228 – s-au primit MB pentru stingerea creantelor pe t/s de la alti debitori;

241 534 – s-au primit sumele TVA si accizelor la vinzarea activelor curente si pe termen lung cu

plata nemijlocita in casa;

241 313 – la incasarea aporturilor fondatorilor in capitalul statutar dupa inregistrarea de stat a

acesteia;

241 411 – la primirea in casa a creditelor bancare pe t/l si pe t/s;

241 511,413,513 – la primirea in casa a imprumuturilr pe t/l si pe t/s.

pe Ct contul 241 corespondeaza cu:

Dt Ct

531 241 – la achitarea datoriilor privind retribuirea muncii si restituirea cheltuielilor legate cu

deplasarea;

532,521 241 – la achitarea cu furnizorii;

242 241 – din casa s-au transferat banii in contul de decontare;

243 241 – in contul valutar;

227 241 – la eliberarea din csa a MB spre decontarea creantelor pe t/s ale personalului;

123,211,213,217 241 – la procurarea si achitarea in numerar a activelor pe t/l si a activelor curente

procurate;

411,511 241 – la achitarea datoriei privind creditele pe t/l si pe t/s;

413,513 241 – la achitarea datoriilor privind imprumuturile pe t/l si pe t/s;

424,523 241 – la achitarea datoriilor privind dividendele calculate si alte datorii;

224 241 – la acordarea avansurilor in numerar pe t/s din casa;

712 241 – la achitarea din casa pentru servicii aferente cheltuielilor comerciale;

813 241 – la achitarea din casa pentru servicii aferente consumului indirect de productie;

713 241 – la achitarea din casa pentru servicii aferente cheltuielilor generale si administrative;

246 241 – la achitarea in numerar a diverselor documente banesti;

723 241 – la achitarea cheltuielilor provenite din calamitati naturale;

421 241 – la achitarea din casa a rendei pe t/l;

722 241 – la reflectarea diferentelor de curs valutar nefavorabile;

714 241 – la reflectarea lipsurilor de MB din caserie constatate in urma inventarierii.

3. Documentatia primara la contul current in valuta nationala.

Pentru pastrarea MB libere, efectuarea platilor si incasarilor, intreprinderile deschid conturi de decontare

la banci prin care sunt effectuate operatiile de decontare. Conform legislatiei in vigoare fiecare agent

economic poate avea mai multe conturi in moneda nationala in mai multe banci. Intreprinderea de

sinestatator dirijeaza MB pe care le pastreaza la conturile curente. Fara acordul intreprinderii din aceste

conturi se efectueaza numai platile in baza dispozitie incasso. Decontarile fara numerar se efectueaza

prin intermediul viramentelor la contul de decontare, conturi valutare sau alte conturi la banca.

Decontarile fara numerar se efectueaza in cadrul operatiunilor comerciale si necomerciale. La operatiile

comerciale se refera cumpararea-vinzarea materiilor prime, materialelor, marfurilor, productiei finite. La

cele necomerciale se refera: decontarile privind serviciile comunale, telegrafice, care se evidentiaza la

contul 539 “Alte datorii pe t/s”. Cele comerciale se reflecta la conturile 521 si 522 “Datorii pe t/s in parti

legate”.

Operatiile comerciale se efectueaza prin urmatoarele forme de decontare:

1) dispozitie de plata – reprezinta ordinul intreprinderii dat bancii care o deserveste pentru a transfera o

suma oarecare de MB de la contul sau la contul altei intreprinderi. Dispozitia de plata este intocmita de

catre un debitor (cumparator sau client). Ele sunt valabile in timp de 3 zile din momentul intocmirii.

Documentul este semnat de catre conducatorul intreprinderii, contanbilul-sef, care se intocmeste in 3

exemplare – la intreprindere, la banca, la furnizor;

2) acreditivul – pentru deschiderea lui intreprinderea depune o cerere la banca care o deserveste pentru

a transfera MB din contul de decontare pe alte conturi speciale la banca si anume pe 244 “Alte conturi

speciale la Banca”. Acreditivele sunt deschise pentru decontari cu furnizorii si antreprenorii de peste

hotarele republicii. Acreditivul se deschide pe o perioada de 25 zile, 45 zile sau 90 zile;

3) cecul – pentru a deschide un carnet de cecuri cu limita de suma contabilul-sef depune o cerere la

banca care il deserveste pentru a deconta o suma oarecare de MB de la contul de decontare pe

carnetele de cecuri care isi tin evidenta pe contul 244.2. Carnetul de cecuri se deschide pe o perioada

de 6 luni sau un an pentru efectuarea decontarilor cu diferiti furnizori locali;

4) dispozitia incasso – prezinta vizarea incontestabila a unei sume de MB din contul platitorului fara

confirmarea lui in baza documentelor executorii sau a altor acte legislative care prevad vizarii

incontestabile (document de ordine a arbitrajului, notariale, document de achitare a impozitului la

bugetul de stat si la fondul social). In cazul lipsei MB in cont dispozitia 1 se plaseaza in fisierul nr.2 al

bancii la contul extrabilantier si documentele de decontare neachitate la timp se achita in ordine

cronologica;

5) cererea-dispozitie de plata – se intocmeste de beneficiar cu scopul de a primi in baza documentului

de expediere a productiei MB de la cumparator. Acest document se intocmeste foarte rar, deoarece

fiecare intreprindere este cointeresata de a livra marfa sa unui cumparator solvabil.

Pentru deschiderea contului de decontare intreprinderea prezinta bancii urmatoarele documente:

- cererea de deschidere a contului;

- copia statutului unitatii;

- copia contractului de participatie;

- copia certificatului de inregistrare confirmat de notariat;

- certificat de la ispectoratul fiscal de stat pentru inregistrarea intreprinderii ca platitor de impozite;

- certificat de inregistrare a intreprinderii la Fondul Social;

- fisa cu specimentul de semnaturi a patronului si contabilului-sef, amprenta stampilei;

- copia certificatului de atribuire a codului foscal;

- certificat de inregistrare a subiectului impunerii la TVA;

- copia licentei;

- ordin de angajare a contabilului-sef;

- extras din Registrul de stat al intreprinderilor si organizatiilor.

Din contul de decontare se efectueaza plati de catre banca conform documentelor bancare care trebuie

confirmate din speciment. Documentul spre plata se efectueaza in limita soldului din contul de

decontare.

In baza documentelor primare de intrari si iesiri a MB din contul de decontare la banca se intocmeste

“extrasul de cont” in care se indica soldul la inceputul perioadei, intrarile, iesirile si soldul la sfirsitul

zilei. La banca contul de decontare este un cont de pasiv, iar la intreprindere este un cont de activ, de

aceea in extrasul de cont toate sumele de pe Ct (iesiri) a MB se subinteleg la intrari, iar toate sumele de

pe Dt la extras de cont – ca iesiri la intreprindere.

Contabilitatea MB la contul de decontare se tine pe contul 242. in Dt se reflecta intrarile MB la 242, in

Ct – iesirile. Soldul final este debitor si arata suma MB la 242 la sfirsitul perioadei de gestiune. Evidenta

sintetica se tine in Jurnalul Order nr.2 si pe contul 242. Jurnalul Order se intocmeste de catre contabulul-

sef in baza extrasului de cont. in Jurnalul Order se indica soldul la inceputul lunii, intrarile, iesirile,

soldul final la sfirsitul lunii. Datele din Jurnalul Order se transcriu in Cartea Mare, apoi in balanta de

verificare pe conturile sintetice, iar soldurile finale de pe Dt si Ct din balanta se trec in bilantul contabil.

Formulele contabile de pe contul 242 sunt identice cu cele de pe contul 241.

Contul 243 “Cont valutar”

Econimia unei tari nu poate fi viabila in conexiune cu economiile altor tari. O pondere insemnata in

fluxurile economice internationale o detine schimbul de marfuri si servicii in valuta. Astfel operatiile de

incasari si plati se desfasoara de regula prin conturi deschise la banci in valuta si sub supravegherea

acestora.

Cursul valutar oscileaza de la o zi la alta. Potrivit principiului costului istoric creantele si datoriile in

devizie ramin inregistrate la valoarea lor initiala.

Pentru pastrarea MB si executarea decontarilor in valuta, agentii economici pot deschide un cont valutar

la banca autorizata la alegerea intreprinderii cu acordul bancii respective.

Persoanele juridice au dreptul sa exercite plati din conturile lor in valuta numai in cazurile cind platile se

efectueaza in limitele operatiilor curente internationale.

Pentru deschiderea contului valutar intreprinderea trebuie sa prezinta urmatoarele documente:

- cererea de deschidere a contului;

- copia statutului unitatii economice;

- copia certificatului de inregistrare confirmat de notariat;

- certificat de la inspectoratul fiscal de stat pentru inregistrarea intreprinderii ca platitor de

impozite;

- certificat despre inregistrarea intreprinderii la fondul social;

- fisa cu specimentul de semnaturi a contabilului-sef.

Intreprinderile mixte si firmele straine trebuie sa prezinte bancii un certificat despre inregistrarea lor in

lista intreprinderilor cu investitii straine. Evidenta sintetica a operatiilor economice in valuta se tine la

contul de activ 243. in Dt se reflecta intrarile MB, iar in Ct – iesirile. Soldul final este debitor si reflecta

suma MB in valuta la sfirsitul perioadei de gestiune.

Contul 243 are urmatoarele subconturi:

243.1. Conturi valutare in tara;

243.2. Conturi valutare in strainatate;

243.3. Mijloace valutare legate.

Modul de efectuare a operatiilor in valuta si de reflectare in contabilitate a diferentelor de curs valutar

este reglementat de prevederile SNC 21 “Efectele variatilor cursurilor valutare” si a Regulamentului

privind reglementarea valutara pe teritoriul RM

Corespondenta conturilor la contul 243 este identical cu cea a contului 242.

TEMA 7: CONTABILITATEA CAPITALULUI PROPRIU

1. Contabilitatea capitalului statutar (311);

2. Contabilitatea capitalului suplimentar (312);

3. Contabilitatea capitalului nevarsat (313);

4. Contabilitatea capitalului retras (314).

1. Contabilitatea capitalului statutar (311).

Capitalul statutar reprezinta o totalitate de resurse proprii de finantare a activitatii economico-financiare

a intreprinderii. Elementele care formeaza capitalul statutar sunt urmatoarele:

a) capitalul suplimentar; b) rezervele; c) profitul nerepartizat al anilor precedenti; c)capitalul secundar.

La determinarea capitalului statutar, din marimea lui se scade: capitalul nevarsat, capitalul retras si

pierderea neacoperita a anilor precedenti si a anului de gestiune. Capitalul statutar (social) reprezinta

valoarea aporturilor proprietarilor intreprinderii la patrimoniul acesteia. Modul de fondare a capitalului

statutar si marimea acestuia sunt reglementate de acte normative si legislatia RM, precum si actele de

constituire a acesteia.

Exemplu: Capitalul statutar al SA de tip deschis trebuie sa constituie nu mai putin de 20 000 lei,a SA

inchise – 10000 lei si a SRL – 300 salarii minime.

Drept aporturi la capitalul statutar pot servi:

a) mijloace banesti;

b) patrimoniul nebanesc (mijloace fice , active curente);

c) drepturile patrimoniale;

formarea capitalului statutar al intreprinderii se reflecta in contabilitate dupa inredistrarea de stat in baza

urmatoarelor documente:

1) Contractul de constituire;

2) Statutul intreprinderii;

3) Certificatul de inregistrare a intreprinderii;

4) Dispozitia de incasare (in cazul depunerii mijoacelor banesti in numerar;

5) Dispozitia de plata (in cazul depunerii MB prin virament);

6) Procesul verbal de primire-predare a mijloacelor fixe, terenurilor si a activelor curente;

7) Extrasul din registrul detinatorilor hirtiilor de valoare (la depunerea hirtiilor de valoare);

8) Factura de expeditie sau factura fiscala.

Evidenta contabila la capitalul statutar se tine pe contul de pasiv 311. ni CT se reflecta mijloacele

incluse in capitalul statutar al intreprinderii la formarea acestuia. In DT – miscorarea capitalului statutar

in urma retragerii mijloacelor depuse. Soldul final este creditor si reprezinta marimea capitalului statutar

la sfirsitul perioadei de gestiune.

Contul 311 are urmatoarele subconturi:

311.1. Capitalul social;

311.2. Actiuni simple;

311.3. Actiuni privelegiate;

311.4. Aporturi ale asociatilor;

311.5. Cote de participatie.

Evidenta analitica se tine pe fiecare actionar al intreprinderii, fie persoana fizica sau juridical, in

borderouri speciale. Evidenta sintetica se tine in Jurnalul Order pe contul 311. contul 311 pe Ct

corespondeaza cu Dt conturilor:

Dt Ct

242,243 311 – la constatarea capitalului statutar dupa inregistrarea intreprinderii la suma

mijloacelor banesti depuse la contul current in valuta nationala si in valuta straina;

313 311 – la formarea capitalului statutar la suma capitalului nevarsat;

332,333 311 – la marimea capitalului statutar pe seama profitului nerepartizat al anilor precedenti

si al anului de gestiune;

Contul 311 pe Dt corespondeaza cu Ct conturilor:

Dt Ct

311 332,333 – la micsorarea capitalului statutar pe seama acoperirii pierderilor din anii precedenti si

al anului de gestiune;

311 314 – la micsorarea capitalului statutar in cazul anularii subscrierii la actiuni si a actiunilor

retrase.

Exemplu: Fondatorii SA “Mihaela” au inchiriat la 09.06.05 un contract de constituire a SA, cu capitalul

statutar 100000 lei. Conform contractului de constituire se prevede depunerea aporului in mijloace

banesti in suma de 40000 lei, si in natura – 60000 lei. Pina la momentul inregistrarii SA, fondatorii au

virat in contul bancar provizoriu mijloace banesti 140000 lei la 20.08.05. formulele contabile sunt:

Dt Ct

242311 – 40000 lei – la depunerea mijloacelor banesti pentru formarea SA “Mihaela”;

313311 – 60000 lei – la suma capitalului nevarsat in capitalul statutar;

la 01.10.05 s-a depus in fondul achitarii mijloace fixe in suma de 35000 lei si materiale in suma de

25000 lei.

Dt Ct

123313

211313 – 25000 lei.

2. Contabilitatea capitalului suplimentar (312).

Capitalul suplimentar dupa provinienta sa e legat de formarea si modificarea capitalului statutar.

Contabilitatea capitalului suplimentar se tine pe contul de pasiv 312. in Ct se reflecta marimea

capitalului suplimentar, iar in Dt – micsorarea lui. Soldul final e creditor si se inregistreaza in pasiv in

bilantul contabil cu semnul “+”, iar cel debitor – cu semnul “-“. La contul 312 pot fi deschise

subconturile:

312.1. Diferenta dintre valoarea nominala si cea efectiva aferenta aportului in capitalul social;

312.2. Diferente de curs aferente aporturilor valutare in capitalul statutar.

Pe Dt, contul 312 corespondeaza cu Ct conturilor:

Dt Ct

312313 – la micsorarea capitalului suplimentar in cazul reflectarii diferentelor de curs valutar

nefavorabile, aferente aporturilor in valuta straina;

312314 – la vinzarea actiunilor proprii sub valoarea nominala;

312311 – la micsorarea capitalului suplimentar in cazul introducerii modificarilor respective in

documentele de cojnstituire ale capitalului suplimentar. (la marirea capitalului statutar pe seama

capitalului suplimentar).

Exemplu: Intreprinderea Moldo-germana “Fort-Electric” a fost fondata printr-un contract de constituire,

care stipuleaza ca capitalul statutar este de 600000 $ SUA, recalculat la cursul BNM, la data intocmirii

contractului si inregistrarii de stat la intreprindere, la cursul de 12 lei, 45 bani, iar aporturile vor fi

urmatoarele:

Mijloace banesti – 300000 $;Mijloace fixe – 200000 $;Materiale – 100000 $;

Depunerile in capitalul statutar au fost efectiv effectuate peste 2 luni de la data inregistrarii de stat a

intreprinderii, cursul la BNM fiind de 12 lei, 48 bani pentru 1 $ SUA. De calculat diferenta de curs

valutar, privind aporturile in capitalul statutar si de contabilizat oparatiile economice, privind formarea

capitalului statutar.

Rezolvare:

600000 * 12,45 = 7 470 000 lei;

Peste 2 luni au avut loc depunerile de mijloace banesti si nebanesti.

300000 * 12,45 = 3 735 000 lei – mijloace banesti;

200 000 * 12,45 = 2 490 000 lei – mijloace fixe;

100 000 * 12,45 = 1 245 000 lei – materiale;

TOTAL 7 470 000 lei

La suma depunerii, la cursul valutar de 12,48 lei pentru 1$:

300 000 * 12,48 = 3 744 000 lei – mijloace banesti;

200 000 * 12,48 = 2 496 000 lei – mijloace fixe;

100 000 * 12,48 = 1 248 000 lei – materiale;

TOTAL 7 488 000 lei.

Formulele contabile:

Dt Ct

313311 – 7 470 000 lei – la depunerea efectiva;

242313 – 3 744 000 lei

123313 – 2 496 000 lei

211313 – 1 248 000 lei

TOTAL 7 488 000 lei.

La diferenta de curs valutar intocmim formulele contabile:

Dt 313 Ct 312 – 18 000.

3. Contabilitatea capitalului nevarsat (313).

Pe parcursul desfasurarii activitatii economice a intreprinderii apar situatii in care SA dobindeste

actiunile proprii plasate anterior. Contabilitatea capitalului retras se tine pe contul de activ 314. in Dt se

reflecta valoarea actiunilor rescumparate proprii de la actionari. In Ct – valoarea actiunilor revindute sau

aminate. Soldul final e debitor si reflecta valoarea actiunilor proprii rascumparate la finele perioadei de

gestiune.

Contul 314 are 3 subconturi:

314.1. Actiuni simple rascumparate;

314.2. Actiuni privelegiate rascumparate;

314.3. Aporturi si cote de participatie retrase.

Contul 314 pe Dt corespondeaza cu Ct conturilor:

Dt Ct

314241,242,243 – la valoarea actiunilor proprii rascumparate, la pretul de rascumparare din contul

mijloacelor banesti;

314312 – la atribuirea la capitalul suplimentar a diferentelor de curs favorabile aferente aporturilor in

valuta straina.

Contul 314, pe Ct corespondeaza cu Dt conturilor:

Dt Ct

311314 – la micsorarea capitalului statutar la valoarea nominala a actiunilor proprii retrase din

circulatie;

241,242,243 314 – la vinzarea actiunilor proprii rascumparate de la actionari;

312314 – la reflectarea diferentei de curs valutar nefavorabile aferente vinzarii actiunilor proprii.

Exemplu: Intreprinderea “Delta” a carei capital statutar este format din 10000 actiuni cu valoarea

nominala de 60 lei a rascumparat la 10.04.05, 5000 actiuni la pretul de cumparare de 63 lei. La 2

septembrie 2005, intreprinderea a hotarit sa anuleze 3000 actiuni din cele rascumparate. Formulele

contabile sunt:

Dt Ct

314241,242 – 315 000 lei – la rascumpararea actiunilor proprii;

311314 – 18 000 lei;

La diferenta 3000 * 63 = 18 900 lei.

Dt 312 Ct 314 – 9000 lei – la diferenta dintre valoarea de procurare si valoarea nominala a actiunilor.

TEMA 8: CONTABILITATEA REZERVELOR, PROFITULUI NEREPARTIZAT SI A

REZULTATULUI FINANCIAR TOTAL

1. Contabilitatea rezervelor;

2. Contabilitatea profitului nerepartizat (pierderi neacoperite);

3. Contabilitatea rezultatului financiar total;

4. Contabilitatea profitului net (pierderi) al anului de gestiune;

1. Contabilitatea rezervelor.

Din grupa 32 “Rezerve” fac parte urmatoarele conturi sintetice:

321 – reserve stabilite de legislatie;

322 – reserve stabilite de statut;

323 – alte reserve.

SA sun obligate sa creeze reserve la sfirsitul anului in marime de cel putin 15% din marimea capitalului

statutar. Acest capital se formeaza din varsaminte anuale de cel putin 5% ale profitului nerepartizat din

anii precedenti.

SRL formeaza rezervele prevazute de legislatie in marime de 10% din capitalul statutar. Rezervele se

folosesc la dezvoltarea sociala si de productie a intreprinderii. Rezervele isi tin evidenta la conturile

321,322,323. conturile din aceasta grupa sunt conturi de pasiv. In Ct se reglamenteaza constituirea

rezervelor. In Dt – utilizarea lor. Soldul final este creditor si reprezinta suma rezervelor la finele

perioadei de gestiune. Evidenta analitica se tine pe feluri de reserve si surse de constituire in Borderouri

speciale. Evidenta sintetica se tine in Jurnalul Order pe conturile 321,322,323. contul 321,322,323 pe Ct

corespondeaza cu Dt conturilor:

Dt Ct

332321,322,323 – la formarea rezervelor din contul profitului nerepartizat al anilor precedenti;

333321,322,323 – la formarea rezervelor din contul profitului al anului de gestiune.

Pe Dt, conturile 321,322,323 corespondeaza cu Ct conturilor:

Dt Ct

321,322,323 311 – la utilizarea rezervelor pentru marirea prevazuta de statut a capitalului

statutar;

321,322,323 332 – la utilizarea rezervelor prevazute pentru acoperirea pierderilor din anii

precedenti;

321,322,323 333 – la utilizarea rezervelor prevazute pentru marirea profitului net al

intreprinderii;

321,322,323 312 – la utilizarea rezervelor pantru trecerea in cont a diferentei de curs valutar

favorabile.

2. Contabilitatea profitului nerepartizat (pierderi neacoperite).

Contabilitatea profitului nerepartizat (pierderilor neacoperite) a anilor precedenti se tine pe contul 332.

contul 332 e un cont de pasiv. In Ct se reflecta profitul nerepartizat al anilor precedenti. In Dt –

pierderile neacoperite a anilor precedenti. Soldul final este creditor, in cazul existentei profitului

nerepartizat al anilor precedenti, si se reflecta in bilantul contabil cu semnul “+”. Soldul final este

debitor – se refleta in bilantul contabil, in cazul existentei pierderilor neacoperite cu semnul

“-“. Contul 332 are 2 subconturi:

332.1. Profit nerepartizat al anilor precedenti;

332.2. Pierdere neacoperita.

Evidenta analitica a profitului nerepartizat (pierdere neacoperita) se tine pe feluri de profituri si pierderi.

Contul 332 pe Ct corespondeaza cu Dt conturilor:

Dt Ct

321,322,323 332 – la acoperirea pierderilor din anii precedenti pe seama rezervelor;

333 332 – la acoperirea pierderilor din anii precedenti pe seama profitului net al anului de

gestiune.

Contul 332 pe Dt corespondeaza cu Ct conturilor:

Dt Ct

332333 – la utilizarea profitului nerepartizat al anilor precedenti pentru acoperirea pierderilor din anul

current;

332321,322,323 – la utilizarea profitului nerepartizat al anilor precedenti pentru formarea rezervelor;

332537 – la utilizarea profitului nerepartizat al anilor precedenti pentru plata dividendelor la sfirsitul

anului de gestiune.

Exemplu: La expirarea anului 2005, SA “Doina” a inregistrat profit net in suma de 25800 lei. Totodata

SA are pierdere neacoperita a anului 2004 in suma de 10200 lei. La adunarea generala a actionarilor s-a

adoptat decizia cu privire la distribuirea profitului net al anului 2005 pantru acoperirea pierderii din anul

2004. Se intocmeste formula contabila: Dt 333 Ct 332 – 10200 lei.

3. Contabilitatea rezultatului financiar total.

Contul 351 “Rezultatul financiar total” este destinat pentru evidenta informatiei privind veniturile si

cheltuielile intreprinderii la determinarea rezervelor financiare obtinute din activitatea operationala si

neoperationala. Contul 351 e un cont de comparare. In Ct se reflectape feluri de activitati veniturile

curente ale intreprinderii. In Dt – cheltuielile intreprinderii pe feluri de activitati, recum si cheltuielile

aferente impozitului pe venit si sumele profitului net, ramas la dispozitia intreprinderii dupa impozitare.

Operatiile din contul 351 se reflecta la sfirsitul anului de gestiune, si contul se inchide prin transferarea

rezultatului net la profit (pierdere neta) din anul current. Evidenta analitica se tine pe tipuri de venituri si

cheltuieli in borderouri speciale. Evidenta sintetica se tine in Jurnalul Order pe contul 351.

Contul 351 pe Dt corespondeaza cu Ct urmatoarelor conturi:

Dt Ct

351711,712,713,714,721,722,723 – la trecerea in contabilitate a cheltuielilor acumulate la sfirsitul

anului de gestiune pe feluri de activitati ale intreprinderii (operationale si neoperationale);

351731 – la reflecatrea cheltuielilor privind impozitul pe venit;

351333 – la raportarea la profitul net al perioadei de gestiune a rezultatului financiar total.

Pe Ct contul 351 corespondeaza cu Dt conturilor:

Dt Ct

611,612,621,622,623 351 – la trecerea rezultatului financiar total al veniturilor pe feluri de activitati;

731 351 – la trecerea la rezultatul financiar total a economiei aferente impozitului pe

venit;

333 351 – la reflectarea pierderii nete a perioadei de gestiune la rezultatul financiar

total.

4. Contabilitatea profitului net (pierderi) al anului de gestiune.

Contabilitatea profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune se tine la contul 333 “Profit net

(pierdere) al perioadei de gestiune”. Contul 333 e un cont de pasiv. In Ct se reflecta profitul net si

acoperirea pierderii realizate in anul de gestiune. In Dt – sumele pierderilor nete si utilizarea profitului

realizat in perioada de gestiune. Soldul contului poate fi creditor, in cazul existentei profitului net al

anului de gestiune si se inscrie in bilantul contabil cu semnul “+”, sau debitor, in cazul existentei

pierderii neacoperite a anului current, si se inscrie in bilantul contabil cu semnul “-“. La contul 333 pot

fi deschise urmatoarele subconturi:

333.1. Profit net al perioadei de gestiune;

333.2. Pierdere neta a perioadei de gestiune;

evidenta analitica a profitului net (pierdere) al anului de gesiune se tine pe feluri de profituri sau pierderi

in Borderuri speciale. Evidenta sintetica – in Jurnalul Order pe contul 333. Contul 333 pe Ct

corespondeaza cu Dt conturilor:

Dt Ct

351333 – la reflectarea profitului nel al perioadei de gestiune (aceasta formula se intocmeste numai la

sfirsitul anului cind se calculeaza profitul net (pierdere) la intreprindere);

321,322,323 333 – la acoperirea pierderii nete a perioadei de gestiune din contul rezervelor;

332333 – la acoperirea pierderii nete a anului de gestiune pe seama profitului nerepartizat al anilor

precedenti.

Pe Dt contul 333 corespondeaza cu Ct conturilor:

Dt Ct

333332 – la acoperirea pierderilor din anii precedenti pe seama profitului net al anului de gestiune;

333351 – la reflectarea pierderii nete la sfirsitul perioadei de gestiune;

333321,322,323 – la utilizarea profitului net al anului current pentru formarea rezervelor.

TEMA 9: CONTABILITATEA DATORIILOR

1. Contabilitatea creditelor bancare si imprumuturilor;

2. Contabilitatea datoriilor fata de personal privind retribuirea muncii;

3. Contabilitatea datoriilor privind asigurarile;

4. Contabilitatea datoriilor privind decontarile cu bugetul;

5. Contabilitatea datoriilor privind facturile comerciale.

1. Contabilitatea creditelor bancare si imprumuturilor.

Documentele prezentate la banca pentru primirea unui credit bancar sunt stabilite individual de catre

fiecare banca in general in lista acestora pot fi:

1) cererea (forma tipizata);

2) certificat de onregistrare a intreprinderii, atit copia cit si originalul;

3) statutul intreprinderii si contractul de constituire;

4) planul de afaceri;

5) contractul de gaj;

6) contractul de cesiune a incasarilor banesti, in care banca se imputerniceste sa incaseze, in mod

incontestabil mijloace banesti din conturile curente, cu exceptia TVA, accizelor;

7) ultimul raport financiar al intreprinderii.

Evidenta creditelor bancare pe t/s se tine pe contul de pasiv 511. Acest cont e destinat pentru evidenta

informatiei referitoare la situatia decontarilor privind creditele, termeul de rambursare al carora nu e mai

mare de un an. In Ct re reflecta sumele creditelor pe t/s primite, in Dt – suma cretitelor rambursate.

Soldul final este creditor si reprezinta datoriile intreprinderii aferente creditelor bancare pe t/s

nerambursate la finele perioadei de gestiune. La contul 511 pot fi deschise urmatoarele subconturi:

511.1. Credite bancare pe t/s in valuta nationala;

511.2. Credite bancare pe t/s in valuta straina;

511.3. Credite bancare pe t/s in valuta nationala aminate;

511.4. Credite bancare pe t/s in valuta straina aminate;

511.5. Credite bancare pe t/s in valuta nationala restante;

511.6. Credite bancare pe t/s in valuta straina restante.

Evidenta analitica a cretitelor bancare pe t/s se tine pe feluri de credite si pe banci in Borderouri

speciale. Evidenta sintetica – in Jurnalul Order pe contul 511.

Contul 511 pe Ct corespondeaza cu Dt conturilor:

Dt Ct

241,242,243 511 – la reflectarea creditelor bancare primite in numerar in contul mijloacelor

banesti;

411 511 – la trecerea creditelor din categoria creditelor pe t/l in categoria creditelor pe t/s.

Pe Dt contul 511 corespondeaza cu Ct conturilor:

Dt 511 Ct 241,242,243 – la rambursarea creditelor bancare pe t/s din casa, din contul current in valuta

nationala, si din contul current in valuta straina.

Exemplu: SA “Dacia” a primit de la Victoria Bank un credit bancar pe 6 luni, in suma de 200000 lei,

cu o dobinda pentru creditul primit de 20% annual. La expirarea termenului, creditul bancar a fost

rambursat.

Dt Ct

242511 – 200000 lei – la primirea creditului bancar pe termen de 6 luni;

714242 – 20000 lei – la calcularea dobinzii pe 6 luni aferente creditului bancar te t/s primit;

511242 – 200000lei – la ramburdarea creditului bancar pe t/s.

Pentru primirea creditului bancar pe t/l este utilizat contul 411 “Credite bancare pe t/l”. pentru primirea

creditului bancar pe t/l, intreprinderea trebuie sa depuna la banca o cerere tipizata, sa prezinte bancii

rapoartele financiare anuale, confirmate de auditor, business-planul, devizul de cheltuieli si alte

documente dupa caz, si sa incheie cu banca un contract de creditare. Utilizarea si contabilizarea

creditelor bancare pe t/l au si unele particularitati. In primul rind acest ecredite sunt acordate pentru

investitii capitale. In acest caz se inregistreaza formulele contabile:

Dt 121 Ct 411

In al II-lea rind, creditul bancar pe t/l poate fi trecut in categoria creditelor bancare pe t/s. Dt 411 Ct

511.

In al III-lea rind, de comun accord cu banca, intreprinderile cu statut de SA pot efectua convertirea

creditelot nerambursate, prin emiterea actiunilor suplimentare si transmiterea lor bancii in contul

achitarii datoriilor. Ca rezultat al acestei operatiuni, banca devine coproprietar al intreprinderiii. La

trecerea creditelor nerambursate in categoria datoriilor convertibile se intocmeste formula contabila: Dt

411.1 Ct 411.5.

Contul 411 este un cont de pasiv. In Ct se reflecta sumele creditelor bancare primite, in Dt –

rambursarea lor. Soldul final e creditor si reprezinta datoriilor intreprinderii aferente creditelor bancare

pe t/l la finele perioadei de gestiune. Evidenta analitica se tine pe tipuri de credite si banci, care au

acordat credite, in Borderouri speciale. Evidenta sintetica – in Jurnalul Order pe contul 411.

Contul 411 pe Ct corespondeaza cu Dt conturilor:

Dt 241,242,243 Ct 411 – la primirea creditelor bancare pe t/l in contul mijooacelor banesti.

Pe Dt contul 411 corespondeaza cu Ct conturilor:

Dt Ct

411241,242,243 – la rambursarea creditului bancar pe t/l din contul mijloacelor banesti;

411511 – la trecerea creditelor bancare pe t/l la credite bancare pe t/s.

in afara de credite bancare, intreprinderile pot primi imprumuturi pe t/s si pe t/l de la diferite personae

juridice si fizice. Documentele de baza pentru primirea imprumuturilor sun aceleasi ca si la primirea

creditelor bancare pe t/s si pe t/l. Pentru evidenta imprumuturilor pe t/s e destinat contul 513

“Imprumuturi pe t/s” si 413 “Imprumuturi pe t/l”. contul 513 si 413 sunt destinate pentru evidenta

informatiei referitoare la existenta, miscarea si situatia decontarilor privind imprumuturile pe t/s si pe t/l

primite. Contul 513 si 413 sunt conturi de pasiv. In Ct se reflecta sumele imprumuturilor primite, in Dt –

rambursarea lor. Soldul final e creditor si reprezinta datoriile intreprinderii privind imprumuturile pe t/s

si pe t/l nerambursate la finele perioadei de gestiune. Contul 513 si 413 au urmatoarele subconturi:

413.1. Imprumuturi pe t/l din parti nelegate;

413.2. Imprumuturi pe t/l din parti legate;

413.3. Imprumuturi pe t/l din emidiunea de obligatiuni;

413.4. Imprumuturi pe t/l de la personalul intreprinderii;

413.5. Cambii financiare pe termen lung acordate;

413.6. Datorii convertibile privind imprumuturile pe t/l.

513.1. Imprumuturi pe t/s din parti nelegate;

513.2. Imprumuturi pe t/s din parti legate;

513.3. Imprumuturi pe t/s din emidiunea de obligatiuni;

513.4. Imprumuturi pe t/s de la personalul intreprinderii;

513.5. Cambii financiare pe termen scurt emise;

Conturile 513,413 pe Ct corespondeaza cu Dt conturilor:

Dt Ct

241,242,243 513,413 – la primirea imprumuturilor pe t/s si pe t/l din contul mijloacelor

banesti;

227 513,413 – la intrarea imprumuturilor pe t/s si pe t/l de la salariati;

413 513 – la trecerea imprumuturilor pe t/l in grupa celor pe t/s;

2. Contabilitatea datoriilor fata de personal privind retribuirea muncii.

Relatiile de decontare dintre intreprindere si personal apar in urma efectuarii operatiilor afferent

retribuirii muncii, acordarii avansurilor spre decontare, recuperarii daunei materiale cauzate

intreprinderii s.a. Decontarile privind retribuirea muncii prestate de catre angajatii intreprinderii, vizeaza

diferite plati achitate in forma baneasca sau in natura. Salariile tarifare ale angajatilor intreprinderii se

stabilesc in functie de calificarea si competenta angajatului, calitatea lucrarilor pe care acesta le executa.

Modul de retribuire a muncii personalului angajat in cadrul intreprinderii este reglemantat de Codul

Muncii si Legea cu privire la salarizare nr.1305 – XII din 25 februarie 1993 s.a. acte legislative cu

caracter general. Pentru calcularea si achitarea retributiilor, intreprinderea aplica diferite documente

contabile. Documentele contabilepot fi grupate dupa destinatie astfel: pentru evidenta personalului,

timpului de munca, lucrarilor executate, decontarilor cu personalul. Modul de contabilizare, calculare si

includere a salariilor in contul produselor, serviciilor prestate este reglamentat de prevederile SNC 3 “

Componenta consumurilor si cheltuielilor intreprinderii”, SNC 16 “ Contabilitatea activelor pe t/l”, s.a.

Contabilitatea datoriilor fata de personal privind retribuirea muncii se tine la contul de pasiv 531. In Ct

se reflecta sumele calculate ale remuneratilor, in Dt – sumele achitate si cele retinute. Soldul final este

creditor si reprezinta sumele datoriilor fata de personal privind retributiile la sfirsitul perioadei de

gestiune. Contul 531 pe Ct corespondeaza cu Dt conturilor:

Dt Ct

811,812,813 531 – la calcularea salariului muncitorilor din activitatea de baza, activitatea

auxiliara si in urma reparatiilor si intretinerii mijloacelor fixe cu destinatie productiva;

712,713 531 – la calcularea salariului personalului din sectiile de comercializare a

productiei si a personalului administrative al intreprinderii;

813 531 – la calcularea salariului administrative din subdiviziunile de productie;

721 531 – la calcularea salariului muncitorilor ocupati cu lichidarea mijloacelor fixe;

211,213,217 531 – la calcularea salariului muncitorilor ocupati cu descarcarea materialelor, OMVSD,

marfurilor.

Pe Dt, contul 531 corespondeaza cu Ct conturilor:

Dt Ct

531241 – la plata retributiilor din casa;

531227.4 – la retinerea din salariu pentru recuperarea daunelor materiale;

531534 – la retinerea din salariu a impozitului pe venit;

531533 – la retinerea din salariu a contributiilor pentri AS (26%) si AM (2%).

3. Contabilitatea datoriilor privind asigurarile.

Asigurarile cuprin asigurarile sociale (AS), asigurarile patrimoniului s.a. tipuri de asigurari. AS

reprezinta un sistem de protectie sociala a persoanelor asigurate care consta in acordarea

indemnizatiilor, pensiilor, recuperarea capacitatii de munca s.a. Cotele contributiilor de AS se stabilesc

anual din Legea bugetului AS de stat, astfel, conform Legii bugetului AS de stat pe anul 2006, tarifele

contributiilor AS de stat se calculeaza in marimea de 26% din suma salariului muncitorilor, si 2% pentru

asigurarea medicala (AM). Pentru evidenta datoriilor privind asigurarile este destinat contul de pasuv

533. In Ct se reflecta datoriile calculate privind asigurarile, in Dt – mijloacele achitate. Soldul final e

creditor si reprezinta datoriile intreprinderii privind AS la finele perioadei de gestiune. Contul 533 are

urmatoarele subconturi:

533.1. Datorii fata de fondul social (FS);

533.2. Datorii fata de organele sindicale privind contributiile la AS;

533.3. Datorii privind AM;

533.4. Datorii privind asigurarea persoanelor;

533.5. Datorii privind asigurarea bunurilor.

Evidenta analitica se tine in asa mod ca sa asigure formarea informatiei privind existenta si destinatia

asigurarilor in Borderouri speciale. Evidenta sintetica – in Jurnalul Order pe contul 533.

Contul 533 pe Ct corespondeaza cu Dt conturilor:

Dt Ct

811,812,813 533 – la calcularea contributiilor pentru AS (26%) din suma salariului

muncitorilor din activitatea de baza, activitatea auxiliara si a personalului din subdiviziunile de

productie;

712,713 531 – la calcularea contributiilor pentru AS (26%) din suma salariului

personalului din sectiile de comercializare a productiei si a personalului administrativ al intreprinderii;

813 531 – la calcularea contributiilor pentru AS (26%) din suma salariului administrativ din

subdiviziunile de productie;

721 531 – la calcularea salariului muncitorilor ocupati cu lichidarea mijloacelor fixe;

211,213,217 531 – la calcularea contributiilor pentru AS (26%) din suma salariului muncitorilor

ocupati cu descarcarea materialelor, OMVSD, marfurilor.

Pe Dt contul 533 corespondeaza cu Ct conturilor:

Dt Ct

533531 – la calcularea sumelor cuvenite lucratorilor pe seama mijloacelor asigurarilor sociale si

protectiei sociale (certificat de boala, etc);

533241,242,243 – la virarea din contul mijloacelor banesti a AS de stat.

4. Contabilitatea datoriilor privind decontarile cu bugetul.

Decontarile intreprinderii cu bugetul sunt conditionate de faptul ca acestea sunt platitoare de impozite si

taxe. Sistemul contribuabil obliga intreprinderile sa respecte modul de inregistrare de stat stability si sa

inregistreze la organul fiscal in al carui raza isi au sediul indicat in actele de constituire, sa intocmeasca

si sa prezinte organelor de resor darile de seama fiscale sa achite la timp sumele calculate ale

impozitelor si taxelor. Legislatia fiscala a RM se compune din Codul Fiscal s.a. acte normative adoptate

conform acesteia, de catre organelle imputernicite (guvern Ministerul Finantelor). Pentru evidenta

decontarilor cu bugetul se foloseste contul de pesiv 534. In Ct se reflecta platile cuvenite la buget. In Dt

– achitarea lor. Soldil final e creditor si reprezinta suma datoriei intreprinderii fata de buget la finele

perioadei de gestiune. Evidenta analitica se tine pe feluri de impozite si taxe in Borderouri speciale.

Evidenta sintetica – in Jurnalul Order pe contul 534.

Contul 534 are urmatoarele subconturi:

534.1. Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor juridice;

534.2. Datorii privind TVA;

534.3. Datorii privind accizele, taxele;

534.4. Datorii privind impozitul funciar;

534.5. Datorii privind impozitul pe bunurile imobiliare;

534.6. Datorii privind impozitul pentru utilizarea resurselor naturale;

534.7. Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice;

534.8. Datorii privind alte impozite si taxe;

534.9. Sanctiuni economice.

Contul 534 pe Ct corespondeaza cu Dt conturilor:

Dt Ct

713534 – la calcularea impozitelor, taxelor si altor defalcari obligatorii;

731534 – la reflectarea datoriilor curente privind impozitul pe venit;

531534 – la calcularea bugetului a impozitului pe venit din salariul muncitorilor;

714534 – la calcularea sanctiunilor economice privind platile la buget.

Pe Dt contul 534 corespondeaza cu Ct conturilor:

Dt 534 Ct 241,424,243 – la achitarea din contul mijloacelor banesti a impozitelor de stat.

5. Contabilitatea datoriilor privind facturile comerciale.

Activitatea de baza a intreprinderii in cea mai mare parte apartine efectuarii operatiilor comerciale, adica

operatiilor de cumparare-vinzare a valorilor materiale si marfurilor. In urma efectuarii acestor operatiuni

comerciale, apar angajamentele de plata ale intreprinderii fata de furnizori, antreprenori s.a. creditori

pentru activele procurate (mijloace fixe, utilaje, materiale, marfuri,etc). un mare rol il joaca alegerea

sistemului de decontare, care asigura circulatia xorecta a mijloacelor banesti. Decontarile privind

achitarea datoriilor fata de furnizori se efectueaza atit prin virament, cit si prin numerar. La efectuarea

decontarilor prin numerar trebuie sa se respecte limita stabilita prin Legea cu privire la antreprenoriat si

intreprinderi nr.845-XII din 03.01.1992, cu modificarile ulterioare. In present aceasta limita nu trebuie

sa depaseasca suma decontarilor prin numerar, nu mai mare de 100000 lei lunar.

Decontarile prin virament se efectueaza conform Regulamentului privind decontarile fara numerar in

RM nr. 25/11-02 din 12.07.1996, cu modificarile si completarile ulterioare. In RM conform

regulamentului, formele de baza ale decontarilor prin virament se bazeaza pe: ordinul de plata, cererea

de plata, acreditivul, cec de numerar, ordin de incaso.

Contabilitatea datoriilor pe t/s privind facturile comerciale se tine la contul de pasiv nr.521. In Ct se

reflecta datoriile aferente facturilor fiscale primite de la furnizori si antreprenori. In Dt – achitarea lor.

Soldul final este creditor si reprezinta datoriile pe t/s ale intreprinderii fata de furnizori si antreprenori la

finele perioadei de gestiune.

Contul 521 are urmatoarele subconturi:

521.1. Facturi de achitat in tara;

521.2. Facturi de achitat in strainatate;

521.3. Cambii emise.

Evidenta analitica a datoriilor pe t/s privind facturile comerciale se tine conform facturilor prezentate de

la furnizori si antreprenori in Borderouri speciale. Evidenta sintetica – in Jurnalul Order pe contul 521.

Contul 521 pe Ct corespondeaza cu Dt conturilor:

Dt Ct

111 521 – la primirea de la furnizori a activelor nemateriale;

121.2521 - la primirea de la furnizori a utilajelor destinate instalarii;

123 521 - la primirea mijloacelor fixe de la furnizori, ce nu necesita montare;

211,213 521 - la primirea de la furnizori a materialelor si OMVSD;

217 521 - la primirea de la furnizori a marfurilor;

712,713 521 – la prestarea de catre furnizor a diferitor servicii destinate comercializarii productiei

din administrarea gospodariei si reparatiei mijloacelor fixe din subdiviziunile de productie de baza.

Pe Dt contul 521 corespondeaza cu Ct conturilor:

Dt 521 Ct 241,242,243 – la achitarea documentelor de decontare si plata ale furnizorilor prin

mijloace banesti din casa, din contul current in valuta nationala si dun contul curent in valuta straina.

Exemplu: SA “Dacia” a procurat mijloace fixe de la un furnizor din RM in suma de 60000 lei fara

TVA. TVA – 20%. De intocmit formulele contabile:

Dt Ct

123521 – 60 000 lei;

534521 – 12 000 lei (TVA);

521 242 – 72 000 lei.