TÂRGU LĂPUȘ

Realizat de : CHIRILĂ ANA-MARIA ANUL IV, I.E.C. GRUPA 3541/B

DESCRIEREA ORAȘULUI

Orașul Târgu Lăpuș are un cadru natural deosebit. Absenţa poluării, existenţa unor valori culturale şi istorice deosebite şi „numele de marcă” al Ţării Lăpuşului sunt doar câteva dintre atribuțiile minunatului oraș în care m-am născut.

Din păcate, multe dintre orașele și comunele care aparțin județului Maramureș nu au încă stema, Târgu Lăpuș aflându-se între acestea.

În întregul județ sunt doar 3 orașe care au stemă: Baia Mare, Sighetu Marmației și Fărcașa.

STEMA MARAMUREȘULUI Descrierea stemei: Stema județului

Maramureș se compune dintr-un scut tăiat; în dreapta părții superioare se află un cap de zimbru, natural, având între coarne o stea de aur cu cinci raze, flancat în dreapta de o roză din același metal, iar în stânga, de o semilună de argint, conturnată; în stânga părții superioare este reprezentată o capră neagră stând pe piscul unui munte de argint, care are conturat, în centru, intrarea într-o mină; muntele este flancat de doi brazi naturali; în partea inferioară, pe câmp de azur, se află o biserică din lemn, de aur, văzută dinspre altar, cu acoperiș în două ape, fiecare nivel fiind terminat cu câte o cruce având trei brațe orizontale și a cărei turlă se înalță până la mijlocul câmpului superior.

Semnificația elementelor însumate: Capul de zimbru, vechi simbol maramureșan, amintește de legenda descălecatului, plecarea lui Dragoș și Bogdan I din Maramureș pentru a forma statul feudal independent Moldova. Roza este blazonul voievodului Bogdan I. Capra neagră și brazii evocă relieful și principalele bogății naturale ale zonei. Intrarea în mină reprezintă bogațiile subsolului a căror exploatare a avut o importantă pondere în economia județului. Biserica din lemn atestă faptul că în acest județ se păstrează cele mai impunătoare construcții de acest fel din țară.

Documentele istorice, rostesc pentru întâia oară numele viitorului oraş Târgu Lăpuş în 1291.Sec. al XVIII lea - se produc transformări importante în viaţa economico-socială şi culturală a zonei.

Locuitorii Lăpuşului au participat la răscoala pirncipelui Francisc Rakozi II. Eroul local al răscoalei a fost "pribeagul" Pintea, numit apoi datorită faimei lui "VITEAZUL".

În cinstea celor care şi-au jerfit viaţa pentru unire, pe locul unde a avut loc masacrul din 5 decembrie 1918 s-a ridicat un monument din granit având în vârf un vultur. Pe soclu sunt gravate numele martirilor.În cinstea rohienilor căzuţi în primul război mondial s-a ridicat în 1923 un monument "Gura Uliţei" din iniţiativa preotului Nicolae Gherman care este şi ctitorul mânăstirii Sfânta Ana din Rohia.

Reforma agrară din 1921 deşi cu caracter limitat a accelerat procesul dezvoltării capitalismului în mediul rural.

În 1968 - localitatea Târgu Lăpuş a fost declarat oraş şi încadrat în judeţul Maramureş (împreună cu 13 sate din jur). După 1989 - s-a trecut la o societate democratică.

De-a lungul timpului, oraşul Târgu Lăpuş a evoluat înspre un centru administrativ, politic şi economic al zonei, participând la formarea zonei etnografice "Ţara Lăpuşului". Astăzi, oraşul polarizează întreaga depresiune, fiind singurul centru urban al acesteia şi făcând parte din categoria unităţilor administrativ-teritoriale cu rol de deservire în cadrul zonei imediate de rangul III.

ISTORIC ȘI EVOLUȚIE

STABILIREA RANGULUI LOCALITATII(incadrarea actuala in reteaua de

localitati)

Orașul Târgu Lapuș, face parte din categoria unităților administrativ teritoriale de rangul III. Elementele și nivelul de dotare al orașelor de rangul III sunt următoarele :

Populaţie: - 13,114 de locuitori; Rază de servire: circa 10 - 20 km Accesul la căile acces direct la drum naţional sau judeţean Funcţiuni economice: capacităţi de producţie din domeniul secundar (industrie prelucrătoare şi construcţii), terţiar (servicii sociale şi comerciale) şi primar(industrie extractivă,

agricultură, piscicultură, silvicultură) Nivel de dotare-echipare: - administraţie publică, - primărie, judecătorie, parchet, tribunal, notariat, sedii

pentru autorităţi judecătoreşti diferite asociaţii şi asociaţii: - educaţie: - învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, liceal; - sănătate, asistenţă - spital general sau secţie-spital, maternitate, dispensar

policlinic, socială: staţie de salvare, creşă, farmacie, cămin de bătrâni;

- cultură: - casă de cultură, bibliotecă publică, muzee, sală de expoziţii, club,etc. - comerţ, prestări de servicii - magazine universale şi magazine specializate,

piaţă agroalimentară; servicii: - turism: - hotel de două stele cu minimum 50 de locuri; - finanţe-bănci, asigurări: - sucursale sau filiale de bănci, instituţii de credit şi

societăţi de asigurare, C.E.C.; - sport, agrement: - terenuri, săli de sport, eventual pentru competiţii locale,

grădini publice şi alte spaţii verzi amenajate; - protecţia mediului: - serviciu de protecţie a mediului; - alimentare cu apă şi reţele de alimentare cu apă, sistem colector de canalizare,

staţie canalizare: de epurare; - transport-comunicaţii: - autogară, poştă, centrală telefonică; - ordine, securitate: - sedii de poliţie şi de jandarmerie.

STABILIREA RANGULUI LOCALITATII(incadrarea actuala in reteaua de localitati)

Pe lângă elementele și dotările mai sus menționate mai sunt și alți factori, precum indicatorii cantitativi și calitativi minimali de definire a localității urbane. În cele ce urmează am atașat un document obținut de la Primăria Târgu Lăpuș ( fișa localității). Aici sunt prezentați pe categorii toți indicatorii cantitativi și calitativi ai orașului( suprafață, populație, dotări în domeniul agriculturii, în domeniul sănătății, etc...)

PRINCIPALII INDICATORI CANTITATIVI SI CALITATIVI MINIMALLI DE DEFINIRE A

LOCALITATII URBANE NATALE

ANALIZA RELATIILOR DE INTERDEPENDENTA, ANALIZA TERITORIULUI PERIURBAN

Zona de influență a orașului Târgu Lăpuș cuprinde 7 comune (Băiut, Cernești, Coroieni, Cupșeni, Lăpus, Suciu de Sus și Vima Mica) cu o suprafață totală de 76.722 ha și 34.189 de locuitori, în total 32 de sate.

De asemenea, din punctul de vedere al poziției și influenței infrastructurii majore, teritoriul zonei în care se situeaza orașul Târgu Lăpuș este traversat de una dintre cele mai importante conducte de transport gaze naturale de pe teritoriul țării noastre, care face legatura între Ucraina și sistemul național de transport de gaze al României pe traseul Satu Mare – Baia Mare – Târgu Lăpuș – Dej.

ANALIZA RELATIILOR DE INTERDEPENDENTA, ANALIZA TERITORIULUI PERIURBAN

Relatiile de polarizare ale orașului Târgu Lăpuș la nivelul Depresiunii Lăpușului.

Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Maramureș

Pe teritoriul oraşului Târgu Lăpuş trec patru drumuri judeţene, dupa cum urmeaza: - DJ 109F, asigurand legătura cu oraşul Cavnic (de-a lungul văii Lăpuşului, până la intrarea

acesteia în defileu) traversand comunele Lăpuş şi Băiuţ. Acesta se leaga cu DN 1C (E 58), in directia Dej, respectiv Cluj-Napoca, traversand satele Coroieni şi Poiana Blenchii (judeţul Sălaj). Tot din DJ 109F, la iesirea din localitatea Răzoare, se desprinde DJ 109G, care face legatura cu DN 1C prin Ţara Chioarului. De asemeni, pe DJ 109 F Targu Lapus - Coroieni se poate ajunge in judetul vecin Salaj,

- DJ 182 asigurand legătura cu Baia-Mare, traversand totodata satele Cerneşti şi Copalnic Mănăştur, unindu-se cu DN 1C, in directia Dej, traversand satul Chiuieşti (judeţul Cluj). Acesta reprezinta unica relatie de transport intre resedinta de judet Baia Mare si orasul Targu Lapus.

- DJ 171 asigurând legătura cu DN 17 spre Dej si Bistriţa sau DN 15A spre Reghin. Acesta traverseaza catele Suciu de Sus şi Spermezeu (judeţul Bistriţa Năsăud).

- DJ 184B Somcuta Mare - Copalnic Manastur asigurand legatura orasului Somcuta Mare cu Tara Lapusului prin vestitul „Tablou al Prelucilor”.

Dintre drumurile comunale menţionăm DC37 şi DC53 ambele către comuna Cupşeni. De mentionat este faptul ca judetul Maramures este situat excentric fata de traseul

autostrazilor - culoarul IV si IX, respectiv autostrada Transilvania (Bechtel).

REȚEAUA DE TRANSPORT

Tip TotalStarea tehnică Îmbrăcăminte

bună asfalt asfalt asfaltbun

ămedie

DJ

55,0%, din care

69,8%

17,8%

12,4%

87,6%

12,4%

 

DC

45,0%, din care

 46,7

%53,3

%28,9

%60,9%

10,2%

REȚEAUA DE TRANSPORT

Distribuţia reţelei de drumuri după starea tehnică şi tipul de îmbrăcăminte

Sursa: PUG

REȚEAUA DE TRANSPORT

Problema cea mai importanta in ceea ce priveste traficul din cadrul orasului o reprezinta concentrarea si filtrarea acestuia pe un singur pod construit peste raul Lapus.

Situat langa centrul orasului, acesta nu corespunde clasei de incarcare conforme normelor actuale (clasa E pentru vehicul special de 80 tone sau autovehicule de 30 tone), existand riscul suprasolicitarii acestuia.

AMPLASAREA GEOGRAFICĂ ÎN TERITORIU

Țara: ROMÂNIA Județul: MARAMUREȘ Suprafață teritoriu

administrativ: 24.735 ha Populație: 13.114

locuitori Coordonate geografice: 47º27’9’’ lat.N23º51’47’’ long.E

ORGANIZAREA STRUCTURALA

Structura urbană corespunzătoare orașului Târgu Lăpuș este aceea a modelului zonal.

Sistemul de localităţi din teritoriul administrativ este caracterizat de o organizare radial concentrică a localităţilor componente aflate pe văi ale afluenţilor râului Lăpuş şi de o dependenţă cvasi-totală a acestora de centrul urban – Târgu Lăpuş (locuri de muncă – în afară de cele din agricultură, servicii de toate tipurile – mai puţin învăţământul primar, dotă rile comerciale minimale şi, în unele sate, asistenţa medicală primară etc.).

STABILIREA STRUCTURII URBANE

Funcția orașului este reprezentată de „activitățile care justifică existența și dezvoltarea unui oraș, care aduc resursele necesare vieții sale.”

Funcția orașului poate fi detereminată după profesiunile sectoarelor primar, secundar și terțiar, dar și în funcție de numărul de salariați care lucrează în aceste sectoare.

Funcțiile principale ale orașului sunt: funcția industrială și funcția comercială, fapt ce reiese în urma aplicării metodei nomogramei.

TIPUL FUNCTIONAL AL ORASULUI

TIPUL FUNCTIONAL AL ORASULUI(METODA NOMOGRAMEI)

Sectorul I ( agricultură, minerit, pescuit, etc) -15 salariați =>0,81%

Sectorul II (industrie, construcții, etc) -1019 slariați =>55,14%

Sectorul III (servicii, comerț, cultură, administrarea, etc)- 814 salariați =>44,05%

Numărul total de salariați=1848

ORGANIZAREA ORASULUI(zonificare functionala)

1. Monumentul eroilor căzuți pentru reîntregirea neamului 2. Bustul lui Petru Rareș 3. Crucea din fața Bisericii Ortodoxe române, ridicată în cinstea

eroilor căzuți în Primul Război Mondial 4. 28 de biserici-muzeu din lemn 5. Biserica „ Arhanghelii Mihail și Gavril” 6. Mănăstirea „Sfânta Ana” din Rohia 7. Muzeul de lângă „Casa poetului” de la mănăstirea „Sfânta

Ana” din Rohia 8. Muzeul din incinta Clubului elevilor din Târgu Lăpuș 9. Muzeul de pe lângă Școala generală Dumbrava 10. Muzeul Florian (sculpturi în aer liber)

VALORI DE PATRIMONIU CONSTRUIT SI NATURAL

Cu o populație de 13.114 locuitori, orașul Târgu Lăpuș aparține după mărimea demografică categoriei orașelor de rangul III (orașe mici). În România, această categorie este considerată ca fiind stabilă în spațiu și timp, și totodată dinamică din punct de vedere social.

Populația orasului are o pondere echilibrată între mediul urban (localitatea Târgu Lăpuș) și cel rural, mai precis 46,9% din populație este concentrată în oraș, iar restul de 53,1% în satele componente.

Din punct de vedere al dinamicii populației, cu începerea anului 1992, se constată un fenomen lent dar constant de regres atât la nivel județean cât și la nivelul orașului Târgu Lăpuș și implicit al zonei de actiune urbană.

DEMOGRAFIA

DEMOGRAFIA

Evoluția mișcării naturale a populației

DEMOGRAFIA

Din analiza următorului grafic se poate observa că se conturează o asimetrie între segmentul feminin (15-19 și 20-24 ani), care este mai proeminent, și cel masculin. De asemenea, alte discontinuități se evidențiază în sectorul superior, unde segmentul feminin pentru grupele de vârstă de 70-74, 75-79, 80-84 ani este mult mai extins decât cel masculin .

La recensamântul populaiei efectuat in 1992, în orasul Târgu Lapus au fost înregistrai 7.086 de barbai (49,5%) si 7.217 de femei (50,5%).

Pe grupe mari de vârsta, populația orașului Târgu Lăpuș era distribuită în anul de referinta 2007 astfel: 3.665 de copii cu vârste cuprinse între 0-14 ani, 8.522 de adulți între 15-59 de ani și 2.116 vârstnici de 60 de ani și peste.

Ca pondere, structura populației era dominata de populația adultă care reprezenta 59,6% din cea totala, tinerii concentrau 25,6% și vârstnicii 14,8%.

DEMOGRAFIA

DEMOGRAFIA

Structura pe etnii Inca de la primele recensaminte efectuate pe

teritoriul Targului Lapus, se poate observa caracterul multicultural al populatiei rezidente aici. Asadar, conform datelor recensamântului din 1930, Târgu Lapus avea pe atunci 2.378 de locuitori, dintre care 927 unguri, 678 români, 689 evrei, 66 igani, 6 germani, 4 poloni si 2 armeni.

In prezent, din totalul populaiei orasului 84,2% sunt români (echivalentul a 11.042 locuitori), 14,7% maghiari (1.928 locuitori), 1% romi (131 locuitori) si 0,1% alte naionalitai (13 locuitori).

DEMOGRAFIA

DEMOGRAFIA

PUG Târgu Lăpuș PIDU Târgu Lăpuș www.primariatargulapus.ro www.wikipedia.ro www.google.com Fișa localității Târgu Lăpuș Legea nr.351 din 6 iulie 2001 documenția a fost obținută în mare parte de

la Primăria orașului Târgu Lăpuș

BIBLIOGRAFIE