Lunar arădean de informaţie culturalăMONITORUL CULTURAL

Iulie 2015

Lunar arădean de informaţie culturalăSupliment al revistei de cultură ARCA

Anul IX, nr. 4 (65) – iulie 2015În format pdf la adresa: http://www.revistaarca.ro

Director: Ana Maria DragoşRedactor-şef: Ioan Matiuţ

Colaborează: Ovidiu Pecican, Rodica Colta, Sorin Sabău, Adelina Stoenescu, Corina Huţan,

Petre Don, Eugen Rogojan, Flavius Drăgan.Prezentare artistică: Laurian Popa

Design: Corina HuţanDTP: Călin Chendea

Corectură: Petre DonTipar: Tipografia TRINOM Arad

Editor: Centrul Cultural Judeţean Aradwww.ccja.ro

Responsabilitatea pentru conţinutul textelor revine autorilor.Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru modificările survenite în

programul instituţiilor. culturalcultural

Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plastic Adrian Sandu

iulie 2015 �

ED

ITOR

IAL

În ultimii ani, am participat la câteva dezbateri pe tema problemelor cu care se confruntă revistele literare din

România. De fiecare dată am avut senzaţia că acestea sunt făcute cu spatele la prezent şi viitor, la publicul interesat de fenomenul literar românesc contemporan. De obicei, înfiinţarea unei astfel de publicaţii începe cu procurarea unui editorialist, de regulă cel care conduce revista şi a cât mai multor colaboratori prestigioşi, ignorându-se din neştiinţă sau aroganţă, paşii de început, absolut necesari şi recomandaţi de specialişti cu experienţă în domeniu. Chiar dacă o publicaţie literară nu trăieşte din vânzări sau publicitate, o analiză serioasă a pieţei, identificarea potenţialilor cititori şi modalitatea cea mai eficientă pentru ca revista să ajungă la ei, să le satisfacă interesul şi gusturile, adaptarea la provocările viitoru-lui prin format, design, tipar sau format electronic disponibil pe internet, ar trebui să fie preocupări prioritare şi permanente ale membrilor unei astfel de redacţii.

Majoritatea revistelor de cultură sunt făcute după ure-che, amatorismul celor care se ocupă de concepţia lor grafică şi tipografică, fiind evident. Lipsesc specialiştii în tehnoredac-tare, design, corectorii profesionişti, aceştia fiind cel mai adesea substituiţi de colaboratori formaţi pe lângă publicaţiile locale, altele decât cele culturale. Ori, o revistă literară trebuie să aibă personalitate, fiind ea însăşi o creaţie artistică şi ca formă nu numai prin conţinut.

O altă problemă majoră care stă în calea performării unor astfel de reviste, este lipsa de organizare şi de solidaritate la nivel de breaslă. Revistele de cultură din România sunt împărţite în trei asociaţii (A.P.L.E.R., A.R.I.E.L., A.R.P.E.). Constituirea lor într-o singură voce, le-ar spori considerabil şansele în dialogul cu instituţiile interesate, pentru obţinerea unor drepturi fireşti cum ar fi abonamentele la bibliotecile publice, la instituţiile cu profil cultural, în diaspora sau găsirea unor soluţii pentru difu-zare eficientă etc.

Un exemplu de urmat ar fi cel al editorilor constituiţi într-o federaţie (F.E.R.), reuşind astfel să acceseze fonduri prin proiecte naţionale şi europene, înfiinţând un centru pentru pregătirea şi perfecţionarea personalului de specialitate din domeniu (redac-tor, tehnoredactor, corector, designer, web designer, manager).

Fără o abordare corectă, interesată şi pragmatică, fără accep-tarea noului, revistele literare riscă să dispară şi odată cu ele, mijlocul cel mai eficient de exprimare şi valorizare a literaturii vii. Fără de care s-ar stinge însăşi literatura...

Ioan Matiuţ

Grafician. Născut la 17 septembrie 1968, în Arad. Studii: Facultatea de Arte, Universitatea de Vest din Timişoara, specializarea grafică. 2005-2006 Universitatea din Timişoara, Facultatea de Arte, master în grafică, doctor în arte vizuale. Profesori: Gabriel Kaszinczy şi Constantin Catargiu membru UAPR, membru Kinema Ikon Group. Prezent în numeroase expoziţii interne şi internaţionale unde a obţinut premii importante.E-mail: sanduadrian2001@yahoo.com

Adrian Sandu, Loczy 2

PR

OIE

CTE

C

ULT

UR

ALE

PR

OIE

CTE

C

ULTU

RA

LE

„Viaţa bate scena” în vara aceasta la Teatrul de Vară „ETHOS” din Arad

Cortina Teatrului de Vară „ETHOS” se va ridica anul acesta în seara de duminică, 28 iunie, începând cu

orele 20 inaugurând astfel cea de-a treia ediţie a Stagiunii Estivale a Teatrului de Vară „ETHOS”.

Devenit unul dintre reperele culturale de elită ale Aradului, Teatrul de Vară „ETHOS” va constitui şi în

această vară un loc de întâlnire şi dialog între artiştii invitaţi şi public.

Calitatea actului cultural desfăşurat pe scena Teatrului de Vară „ETHOS” a reuşit pe parcursul celor trei ani de existenţă să convingă, transformând acest edificiu într-un reper cultural cu mare putere de atracţie pentru arădeni.

Afluenţa tot mai mare de public pe de-o parte şi interesul marilor artişti români şi străini de a înnobila prin prestaţia lor artistică acest spaţiu, pe de altă parte, ne onorează şi ne îndreptăţeşte să considerăm că acest loc de întâlnire sub cerul liber este mai mult decât o scenă. Este viaţă, cultură vie!

Spectacolele care vor alcătui cea de-a treia Stagiune Estivală a Teatrului de Vară „ETHOS” vor prilejui şi anul acesta întâlnirea cu mari şi îndrăgiţi artişti aparţinând tuturor palierelor artelor spectacolului: teatru, muzică, balet.

Aplaudaţi pe marile scene ale lumii, invitaţii noştri actori, muzicieni, balerini, vă vor oferi în fiecare miercuri seara timp de două luni un „spectacol al vieţii”.

Multiplele faţete ale „Vieţii care bate scena” vor constitui „filonul tematic” pe care a fost concepută stagiunea acestei veri.

Conform tradiţiei, spectatorii vor fi răsfăţaţi în prima seară din stagiune, miercuri, 28 iunie, începând cu orele 20.00, cu o Gală de operetă într-o distribuţie „de zile mari”.

Soprana Felicia Filip alături de tânărul bariton vienez Liviu Holender vor fi starurile serii de deschidere a noii stagiuni, ei fiind acompaniaţi de Ansamblul „Johann Strauss Modern” sub bagheta maestrului Christian Pollak din Austria.

Programul serii va include arii, duete şi piese orchestrale din operete, opere şi musical-uri celebre, publicul se va bucura însă şi de câteva surprize deosebite.

Invitatul special al serii este domnul Ioan Holender, cunoscut ca fiind cel mai longeviv (19 ani) şi apreciat director al Operei de Stat din Viena până în 2010. Dumnealui va prezenta cu această ocazie ultima carte apărută în 2014 la Editura BRUMAR cu titlul Ioan Holender de la Viena la Timişoara scrisă de Cornel Ungureanu şi Vasile Bogdan. Cartea ilustrează „capitole” din viaţa şi cariera lui Ioan Holender, considerat de autori „una dintre personalităţile definitorii” ale timpurilor noastre.

Aşa cum ne-am obişnuit, scena Teatrului de vară „ETHOS” va găzdui şi anul acesta timp de două luni spectacole teatrale, muzicale şi de balet, având invitaţi artişti români şi străini care se bucură de recunoaştere şi apreciere la nivel naţional şi internaţional.

Primul spectacol din luna iulie, va avea loc miercuri, 1 iulie, începând cu orele 20.30. Este vorba despre o comedie intitulată Amantul, purtând semnătura lui Harold Pinter, producţie a Teatrului Evreiesc de Stat, în regia lui Vlad Stănescu, avându-i în distribuţie pe Maia Morgenstern şi Mircea Rusu.

Urmează o seară de muzică vieneză şi balet programată pentru data de 8 iulie, ora 20.30. Invitaţi sunt Maria Yakovleva, prim-solistă a Baletului Operei de Stat din Viena, Laura Nistor, Mihail Sosnovschi şi Alexandru Tcacenco, solişti ai Baletului Operei de Stat din Viena, acompaniaţi de Ansamblul „Johann Strauss Modern”.

Școala nevestelor, celebra piesă a lui Moliere, într-o adaptare scenică inedită purtând semnătura regizorului suedez de origine română, Marcel Stănciucu, este propunerea pentru seara de miercuri, 15 iulie, orele 20.30.

Încă-i bine! este titlul comediei scrisă şi realizată de actriţa Rodica Popescu Bitănescu. Cu vervă, cu haz, dar şi cu o undă de gravitate, dialogurile dezvăluie atitudini şi comportamente confruntate cu subiecte „la zi” dintre cele mai variate: de la succesul agramaţilor în afaceri, la stupiditatea emisiunilor de televiziune, de la dependenţa de calculator, la mediocritatea clasei politice, de la hrana ecologică, la salvarea conştiinţelor prin credinţă etc. Spectacolul va avea loc miercuri, 22 iulie, ora 20.30. Rodica Popescu Bitănescu va evolua pe scena Teatrului de Vară „ETHOS” alături de Giliola Motoi, Ioana Mărcoiu, Iuliana Călinescu, Radu Solcanu, Ştefana Ionescu-Darzeu şi Răzvan Hâncu.

Ultimul spectacol al lunii iulie, Alifantis & Zan Commedia dell´AliZantis, programat pentru miercuri, 29 iulie, ora 20.30, va prilejui publicului întâlnirea cu Nicu Alifantis şi cu trupa Zan.

Accesul publicului este liber la toate spectacolele. Vă aşteptăm cu drag în număr cât mai mare în fiecare

miercuri seara la Teatrul de Vară „ETHOS”!

iulie 2015 �� iulie 2015

Ana Maria DragoşDirector al Centrului Cultural Judeţean Aradculturalcultural

iulie 2015 76 iulie 2015

TRADIŢII

culturalcultural

Dr. Rodica Colta

Cântec poporal din Tauţ (Arad)

Continuăm prezentarea vechiului repertoriu de cân-tece din judeţul Arad cu un „cântec poporal” din

satul Tauţ, cules în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea de învăţătorul Andreiu Lazarov şi publicat în suplimentul de duminică al Tribunei poporului nr 97 din 1898. Din motive necunoscute, prestaţia învăţătorului s-a oprit aici,

cântecul rămânând astfel sin-gura piesă cunoscută din sa-tul Tauţ, din această perioadă când culegerile româneşti din zonă erau la început.

Cântec de dragoste, el se înscrie în categoria cea mai vie şi mai prolifi că a folcloru-lui românesc dintotdeauna, a cântecului liric.

Tema este una universal-umană iar cântecul înregis-trează trăirile fetei şi a fecio-rului ajunşi la vârsta căsătoriei, cu neliniştile şi frământările determinate de întâlnire şi în-drăgostire.

Notate cum a fost auzite, versurile sunt împănate de cu-vinte luate din graiul local, care dau cântecului arhaicita-tea sfârşitului de veac XIX.

Frunză verde rosmarin, Vai de feciorul străin, Numai luna ‘l iubeşte, Mândrul soare î1 încălzeşte. Trece în jos şi trece în sus, Nime nu-’i dă un răspuns Nici îi zice bun ajuns. Sue ‘n deal, pogoară în vale Nici o mândră nu-i stă –n cale Trece satu în curmăziş Şi dumbrăvile cruciş, Vede o mândră feţişoară,

Gătată şi sprinteioară. El îi zice mândro stăi Mândra în laturi se tot dă, El îi zice vină ‘n coace. Ea ‘i răspunde n’am ce face. – Vino, vino mândruliţă De mă adapă cu guriţă. Mândra stă, se cam uimeşte Şi cu dor la el gândeşte, – Frunză verde sălcioară Dorul tău mult mă omoară. Şi mă arde ca o pară.

– Omorâte-ar dorul meu Cu ochii să te văd eu. Focul, apa să te frigă. Zilele să ţi-le stângă Că tu vreai a mă înşela

Ear’ nu a mă şi lua. – Ba mândruţo ba! Eu te-oi şi lua Tu soră să-mi fi i Mamă la copii, Ba, bădiţă ba! Tu nu mi-’i lua Vrei a-mă înşela Pân’ mi-’i săruta. Ba, mândruţă ba! Jur pe faţa ta Şi pe mândrul soare Ce sfârşit nu are, Că eu te-oi lua De mi-’i săruta,

Tu soră să-mi fi i, Mamă la copii. Frunză verde mentă creaţă Şede mândra sus pe braţă Braţe dulci de tăuţean Ca fl oarea de iorgovan. – Şi mândruţă ce gândeşti Vreai de acum să-tё iubeşti? Frunză verde iarbă bună, Las’ să treacă astă lună Şi-a veni luna lui Maiu De ţ’oi da gură pe plaiu. Două mere ‘n umbră coapte Cu izvoare dulci de lapte, Care soare n’au văzut Şi vântul nu le-au bătut. Albe mândre amândouă Şi spălate tot cu roauă, Tot cu rouă de pe fl ori... Unde le-’i vedea să mori.

Adrian Sandu, Vizită

iulie 2015 �� iulie 2015

Câteva toponime din Ţara Zărandului

De-a lungul veacurilor a existat o luptă permanentă în-tre om şi spaţiul împădurit. Pe de o parte omul era

interesat de a smulge, în lupta cu pădurea, cât mai multe terenuri pentru întemeierea de aşezări, pentru terenuri agricole, păşuni, livezi etc., iar pe de altă parte, dacă aces-tea erau abandonate, pădurea le lua din nou în stăpânire. Prin unele sate din Munţii Zărandului sunt foarte cunos-

cute vorbele: „buie (coboară) pădurea peste noi” sau că tre-buie tăiaţi lăstarii din preajma casei pentru că altfel i-ar înghiţi pădurea cu totul.

Traian Mager, care s-a ocupat de istoricul localităţilor din Ţinutul Hălmagiului şi de toponimia şi onomastica lor, face câteva precizări interesante legate de întemeierea unor sate şi de raportul omului cu pădurea. De exemplu spune că numele satului Aciua (Avram Iancu de azi) vine de la verbul „a se aciua”, „co-muna fiind aciuată (pitită, adăpostită) pe vale”1, cel al localităţii Dumbrava înseamnă pădurice de stejari ceea ce arată că satul s-a întemeiat în pădure2. Groşi vine de la apelativul groşi care denumeşte „... trunchii de copaci tăiaţi, butuci; precum şi instru-mentul de tortură care imobiliza mâinile, picioarele, sau chiar gâtul delincventului; la tot cazul Groşi este de origine latină: grossus = gros”3.

Pentru satul Lazuri are următoarea explicaţie: „A lăzui însemnează a tăia pădurea şi a scoate rădăcinile pentru a face locuri de cultură. În limba curentă se zice „a târsi”. Locul lăzuit se numeşte laz, de la care pluralul Lazuri dă numele aces-tei comune. Aproape în fiecare comună de aici avem topicele Laz, Lăzuţ, mai rar şi Târsă, Târsală, Târsâtură. În hotarul co-munei Sârbi avem chiar Lazuri”4. Luncşoara şi Vâjdoci sunt tratate împreună. Consideră că deoarece în actele vechi nu se pomeneşte de Luncşoara ci numai de Vâjdoci, localitatea s-a dezvoltat din aceasta din urmă „tăindu-se pădurile de pe vale şi populându-se lunca cu timpul”5.

Despre numele satului Poiana spune că acest topic este foarte des întâlnit în zonă: „Poiana, nume de comună. Topicul poiană este ce mai răspândit în regiunea Hălmagiului, unde în fieca-re comună găsim Poiană, Poieniţă, chiar mai multe în aceeaşi comună. Într-adevăr, până pe la finea sec. trecut, când s-au tăiat codrii multiseculari de gorun, întreaga regiune se înfăţişa ca un

ETN

OG

RA

FIE imens codru, în care comunele apăreau ca şi poieni. Pe

măsură ce se apropia linia ferată (Arad – Brad), au început să fie exploatat gorunul pentru dogărit. Tulpinile goru-nului ajungeau la un diametru până la doi metri, adevărate monumente vegetale. Pe la 1895 linia ferată a ajuns până la Hălmagi şi de atunci au fost tăiate şi ultimele resturi de păduri de gorun. Au rămas doar câteva exemplare neatinse prin curţile bisericilor, precum şi legendarul gorun de la Ţebea; Gorunul lui Horia.

Până înainte cu 50 de ani, codrii de goron coborau până sub streaşinele caselor şi despărţeau chiar satele în crânguri, d. e. în comuna Bodeşti”6

Şi alte toponime cum ar fi Runc, Certeje, Târsa, Trăuaş vor-besc despre locuri despădurite, smulse pădurii pentru a fi cul-tivate. Acest lucru se practica din vechime şi întotdeauna omul a urmărit să defrişeze suprafeţe de pădure pentru a le folosi în practicarea agriculturii. Din păcate şi după reforma agrară din 1921 această luptă a continuat deşi organele silvice au depus eforturi mari pentru a o stopa. Posesori ai composesoratelor de pădure, localnicii erau în continuare interesaţi de a-şi extinde păşunile şi terenurile agricole, confruntarea ducându-se acum cu legiuitorul silvic.

Note:1 Traian Mager, Ţinutul Hălmagiului (cadrul istoric, partea I), Arad, Tipa-

rul Tipografiei Diecezane, 1938, p.1262 Ibidem, p. 1333 Ibidem, p. 1344 Ibidem, p. 1505 Ibidem, p. 1546 Direcţia Judeţeană Arad a Arhivelor Naţionale, Fond personal profesor

Mager Traian, dos. 7, f. 69

Sorin Sabău

culturalcultural

ETN

OG

RA

FIE

Adrian Sandu, Tractor

Expoziţie şi proiecţie de film „De la lemnul scobit la piesa de tezaur. Odiseea unei monoxile”În anul 2012, o echipă de cercetători din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa, care efectua o deplasare pe Mureş cu scopul de a observa starea de conservare a habitatelor şi eroziunea malurilor, în virtutea unui contract privind mo-nitorizarea biodiversităţii, încheiat cu administraţia Par-cului Natural Lunca Mureşului, a identificat urmele unui debarcader şi o monoxilă în malul stâng al Mureşului, în-tre Insula a treia şi comuna Zădăreni. Ulterior, ambarca-ţiunea a fost recuperată şi dusă la Centrul de Vizitare al Parcului Natural Lunca Mu-reşului unde fost expusă pen-tru public. După ce a fost conservată de către o echipă de specialişti de la Muzeul Banatului Timişoara, Muzeul Judeţean Satu Mare şi Com-plexul Muzeal Arad, mono-xila a fost transferată în locul actual de expunere.

Numeroase monoxile descoperite datează din Neolitic şi Epoca Bronzului, acest tip de ambarcaţiune continuând să fie folosit de-a lungul Evului Mediu şi până în Epoca Modernă. Pe de altă parte, deja din Epoca Bronzului, sunt cunoscute mono-xile placate în exterior cu scânduri, precursoare ale bărcilor din scânduri. Monoxilele au fost utilizate pentru transportul de per-soane (în funcţie de dimensiune, puteau oferi loc pentru 4-80 de oameni), de marfă (materie primă sau produse finite), pen-tru pescuit şi, nu în ultimă instanţă, ca ambarcaţiuni de război (chiar maritim). Pentru utilizarea monoxilelor pe Mureş, dome-niile de interes sunt: transportul de persoane, de bulgări de sare, minereu şi de produse finite.

iulie 2015 11

MU

ZEU

EXPOZIȚII TEMPORARE, DESCHISE LA COMPLEXUL MUZEAL ARAD (Palatul Cultural, P-ţa George Enescu 1, Arad)

Expoziţia Ştiinţele Naturii (intrarea dinspre Parcul copiilor)

Expoziţia „Un secol de istorie naturală. Comori ale patrimo-niului arădean în colecţia Gimnaziului Superior Regal ”

O colecţie alcătuită din 164 de piese naturalizate (păsări, mamifere, peşti, reptile), cu valoare istorică, patrimonială, dar şi deosebit de atent con-servate, ilustrează natura ară-deană acum o sută de ani. Ve-chimea pieselor este dovedită de etichetele originale care s-au păstrat în mare parte. Expunerea Colecţiei Gimna-

ziului Superior Regal din Arad, alături de piesele naturalizate aflate in patrimoniul muzeului, permite o prezentare complexă a faunei din această zonă geografică. Gimnaziul Superior Regal din Arad, în prezent Colegiul Naţional „Moise Nicoară”, a pri-mit importante donaţii de piese zoologice, naturalizate, în perioada 1870-1900. Personalităţi locale, precum Primarul Atzel Peter, Lejteny Sandor, contele Wenkheim, au contribuit la acumularea unui valoros patrimoniu faunistic provenit din zona Aradului, păstrat în cabinetele specializate ale şcolii. Păsări pre-cum pelicanii, dropiile, cocorii, mierla albastră, care au dispărut din zona judeţului Arad, păsări răpitoare, păsări de pădure – unele de foarte mici dimensiuni, păsări exotice, mamifere carni-vore, mamifere rozătoare, păsări de baltă şi nu în ultimul rând peşti exotici – excepţional conservaţi, mamifere exotice, orni-torinc şi tatu sau felurite tipuri de ţestoase, pot fi admirate în expoziţia deschisă la Secţia de Ştiinţe Naturale a Complexului Muzeal Arad.

10 iulie 2015

MU

ZEU

culturalcultural

Adelina StoenescuComplexul Muzeal Arad

iulie 2015 1�cultural

ochilor. Toamna, Aradul e locul privilegiat al unui târg, locul de întâlnire a şapte ţinuturi. Iar feeria asta durează săptămâni în şir, în a doua parte a secolului al XIX-lea. Deşi nu le numeşte cu precizie de geograf, cele şapte ţinuturi – evocate cu destulă pre-cizie, dar şi în registru simbolic, aşa cum, la originile sale, Tran-silvania se numea „Ținutul celor şapte cetăţi”, adică, latineşte, Septemcastra, iar în germană, singura limbă în care s-a păstrat cuvântul în uz, Siebenbürgen – sugerează mai mult decât spun: o întreagă lume de varietăţi regionale, diversitate etnoculturală, ocupaţii şi mărfuri diverse.

Această etalare, care aruncă asupra oraşului de pe Mureş un aer feeric, de bogăţie proverbială, atât în pieţe, cât şi pe străzi, ba chiar şi pe şesul care împrejmuieşte aşezarea, face din Arad, se înţelege, un loc al ofertei opulente, al disponibilităţii şi al prosperităţii. Rar să găseşti o asemenea imagine în alte romane româneşti, atât în epoca lui Slavici, cât şi pe urmă. Sentimentul plenitudinii pe care îl creează, cu măiestrie, dar şi cu o anume discreţie, parcă în treacăt, Ioan Slavici, pe seama oraşului ves-tic, rămâne fără egal. Iar el survine din bogăţia economică desfăşurată de o multitudine de oameni diferiţi, sosiţi din cele patru zări, fiecare cu cele mai bune lucruri pe care le produce şi le vinde.

Suntem în pustă, acolo unde „legea” o fac grânele şi zoo-tehnia, cu multiplele ei preocupări, dar pentru că aici depla-sarea se produce cu uşurinţă, sunt prezenţi şi lemnarii moţi, şi oierii din Podişul Transilvan, şi geambaşii din Munţii Apuseni. Nu au cum lipsi însă nici viticultorii („podgorenii”, cum le zice scriitorul în altă parte), nici posesorii de livezi cu pruni, producători de alcooluri tari, nici porcarii (lumea lui Lică Sămădăul!), nici ciurdarii de vite, care ajungeau, încă de pe când Tudor Vladimirescu ducea vitele boierului Glogoveanu spre vest, până la Viena...

Feeria nocturnelor în jurul focurilor deschise nu ascunde, pentru romancier, centralitatea locului şi evenimentului („parcă aici e mijlocul pământului, unde se întâlnesc toate neamurile”). Dar ea îţi evidenţiază şi substratul mitologic, de Babel sui ge-neris, unde forfota umană şi varietatea populaţională denotă o bogăţie a peisajului antropic demnă de ideea de metropolă. Co-lector al resurselor şi aducător împreună al oamenilor, Aradul şi-a afirmat vocaţia şi personalitatea devreme. Astăzi nu are decât să continue împrospătătoarea lui tradiţie...

Ovidiu Pecican

12 iulie 2015

Istoria Aradului în oglinzi mişcătoare

Târg la Arad

Zice, iarăşi, Ioan Slavici în Mara, la un moment dat, observând un specific al locului: „Mare lucru târgul de toamnă de la

Arad! Timp de câteva săptămâni drumurile de ţară toate sunt pline de care încărcate, care aduc bogăţiile din şapte ţinuturi, ca să le desfăşure prin pieţele şi prin uliţele Aradului şi pe câmpia de dimprejurul lui, unde s-adună care cu poame de pe Crişuri şi din valea Murăşului, cu lemnărie din munţii Abrudului şi cu bucate de pe câmpia mănoasă, se-nşiră butoaiele cu vin din Podgorie ori cu rachiu de pe Murăş şi se îngrămădesc turme de oi venite din Ardeal, ciurde de porci aduse de pe lunci, herghelii de cai crescuţi pe poienele munţilor şi cirezi de vite mânate de jelepari umblaţi prin lume.

Ce mulţime de oameni şi ce amestecătură de tipuri şi de por-turi şi de limbi! E parcă aici mijlocul pământului, unde se întâl-nesc toate neamurile. Pe-nserate s-aprind împrejurul oraşului mii de focuri, la care stau de vorbă ori îşi petrec cântând aici români, colo unguri, mai departe şvabi ori sârbi, iar printre aceştia slovaci, ba până chiar şi bulgari” (Cap. „Cine ce poate”).

În zece rânduri cu miez, una dintre notele particulare ale oraşului, rod al spiritului lui de observaţie trecut prin cursurile de introducere în ştiinţele umane de la Timişoara, Budapesta şi Viena (de Arad nu mai pomenesc) îi răsare cu pregnanţă în faţa

iulie 2015 1�

de exuberanţă, te crezi mâna dreaptă a unui Dumnezeu care există doar pentru că vrei tu. Apoi introduci mâna în urnă şi extragi câteva cuvinte, ca să afl i că: „[...] fi ecare pas sprinten al fecioarei/ striveşte zeci de lighioane inocente/ megapula a ajuns la nrul 435 an 2/ tiraj 15 ştiuci de-a-ndărătelea/ îhâm dada/ neică cică micşunelele pleaşcă fâş şi glogovăţ” – Supradada. Dacă nu aţi ştiut, versul „neică cică micşunelele pleaşcă fâş şi glogovăţ” se traduce în lim-ba engleză prin „bro poplar strange fruit swag to bag you slicker slacker barbaric beau”, ceea ce e minunat.

Felix Nicolau dezarticulează voit mecanismele sentimen-talismului ieft in, incult, îl întoarce pe dos, îl ridiculizează şi îl trânteşte de pământ. Aici îmi vin în minte imaginile cu poe-tesele-cuconiţe care se extaziază sincer şi grav la auzul unui susur de izvor sau la fâlfâitul mai sus pomeniţilor fl uturi, aşa încât, orgasmul literar pare asigurat. Iată versiunea originală: „[...] dragostea mea e un fulger înfi pt în/ inima bubuitoare a universului/ un fulger descărnat cu bateriile descărcate// dra-gostea mea horcăie şi tuşeşte în noapte/ cineva să-i dea un pumn şi zece picioare în spate/ dragostea mea […]” – mAi pRecis. Nu e singurul motiv de revoltă, autorul este angajat în tot felul de războaie interne sau externe, inclusiv cu cititorii: „[...] cititorul trebuie făcut să înţeleagă că cineva acolo/ sus scrie pentru el – şi că la Judecata de Apoi o/ să-l ia dracu’ dacă habar n-are ce a tot scris autoru’/ pentru el atâtea sute de ani. Dracu’ are nişte/ croşee din/ oţel la fi cat... de te ia dracu’// cu cititoarele e mai complicat/ cititoarele îl pot privi drept în ochi pe editorul spumegând/ de furie după care se pot întoarce spre tine şi te pot/ întreba şuşotit: ai luat şi tu capacele de la bar?/ sticlele astea îs minunate pentru pasta de gogoşari” – la palmare.

Ca încheiere, fără concluzii, vă redau răspunsul lui Felix Nicolau la o întrebare adresată de Florin Hălălău într-un inter-viu online:

„Florin Hălălău: Puţină lume ştie că ai debutat ca poet. Mai scrii poezie?

Felix Nicolau: Dacă chiar vrei să ştii, am gata un volum de poezie, pe care acum îl traduc în engleză. E un motiv ca să nu-l public. Știu că te îngreţoşează că încă scriu poezie, dar îţi garan-tez că e poezie rea şi foarte ironică. Dacă tot nu-ţi convine, ne batem după blocuri sâmbăta care vine.”

p.s. De remarcat traducerea în limba engleză asigurată de margento (raluca & chris tănăsescu), precum şi ilustraţiile monicăi hayes.

Lucia Cuciureanucultural1� iulie 2015

CA

RTE

Kamceatka – timpul cu miere şi aciZi gRaşi

Avertismentul nr.1: cartea* de poezie a lui Felix Nicolau nu se adresează celor cu veleităţi lirice de doi bani,

nici epigonilor eminescieni ori stănescieni, nici celor care cred că poezia e atunci când scrii cu fl uturi, irişi, norişori şi îngeraşi, ca mai apoi să te dai de ceasul morţii că te-a

părăsit iubitul/iubita, ori că ţi-a decedat albastrul cerului.

Avertismentul nr.2: având în vedere Avertismentul nr.1, cartea lui Felix Nicolau tre-buie citită tocmai de cei men-ţionaţi mai sus, pentru sim-plul motiv că le va scoate „poezia” din cap. Aviz găş-tilor literare maneliste şi pli-ne de ifose („marmotele/ pot omorî prin tuse?/ sigur că da, dacă au stat lipite de un

câine/ bolnav de ciumă bubonică […]” – Biblia nu ne dă voie să mâncăm cameleon).

Aşadar, ce fac aceste texte din preafrumoasa peninsulă Kamceatka? Adună realităţi mediatice, neuronale, chiar primare, modelând noi formule pentru folosirea simţurilor decăzute în clişee şi metafore plate, lipsite de „cotul în gură”. Îl trezesc pe cititor din letargia tiparelor şi a rutinei, cu francheţe, uneori cu brutalitate, cu ironie şi autoironie, cu inteligenţă mereu vie şi înviorătoare. Universul nou creat este unul lipsit de inhibiţii, acid, dezarmant de clar, chiar năucitor: „lucky me! m-am născut în cea mai îngustă ţară din lume cu cele mai/ subţiri străzi cele mai ascuţite blocuri cele mai strâmte troleibuze până/ şi curul grăsanilor e îngust ca esofagul balenei albastre orice respiraţie/ se transformă în vânt orice băşină în uragan […]” – probleme cu conexiunea.

Fiorul şi poveştile se ţes uşor din linii şi tuşe, pe alocuri gro-zav de tari, dar şi din paradoxuri care subminează sinapsele, încercând astfel să le rearanjeze într-un scenariu extravagant, plin de contraste. Uneori te trezeşti în plin desen animat unde eşti liber să faci ce vrei, alteori eşti un dj care are la dispoziţie toate platanele lumii, încărcate cu viniluri deocheate şi, plin

cultural* Felix Nicolau, Kamceatka / time is honey, Editura Vinea, Bucureşti, 2014

părăsit iubitul/iubita, ori că ţi-a decedat albastrul cerului.

în vedere Avertismentul nr.1, cartea lui Felix Nicolau tre-buie citită tocmai de cei men-ţionaţi mai sus, pentru sim-plul motiv că le va scoate „poezia” din cap. Aviz găş-tilor literare maneliste şi pli-ne de ifose („marmotele/ pot omorî prin tuse?/ sigur că da, dacă au stat lipite de un

CA

RTE

iulie 2015 17

În zilele noastre, târgul a devenit o nedee populară, prilej de întâlnire a moţilor risipiţi prin Munţii Apuseni, de exprimare a folclorului, obiceiurilor şi tradiţiilor din această adevărată conservă de civilizaţie ocrotită de cul-mile domoale ale Apusenilor şi de drumurile proaste care descurajează turismul. Din păcate, „binefacerile” ci-vilizaţiei aşa-zis moderne, încep să-şi facă simţită prezenţa şi aici. Portul popular şi produsele tradiţionale sunt tot mai mult substituite de chinezisme ieftine, mâncăruri şi băuturi de talcioc. Doar folclorul, cosmetizat de multe ori neinspirat, mai supravieţuieşte şi se exprimă pe scena de aici, datorită implicării instituţiilor culturale din cele patru judeţe, angrenate într-o competiţie a orgoliilor, profitabilă până la urmă pentru cei care se încumetă să urce şi să petreacă o zi sau două de vară pe Muntele Găina.

În acest an, Târgul de Fete va avea loc în perioada 19-20 iulie.

Arădenii pot ajunge aici cu maşina pe traseul: Arad – Vâr-furile – Hălmagiu – Baia de Criş – Avram Iancu şi de aici 7 km pe drum de piatră.

Celor care preferă drumeţia, le recomandăm două puncte de plecare mai apropiate de Arad, unde se poate ajunge cu trenul care circulă pe ruta Arad-Brad: Hălmagiu şi Baia de Criş. Din Gara Hălmagiu, traseu de două zile, pe potecă, aproximativ 20 km, prin Comuna Hălmagiu – Satul Hălmăgel – Satul Băneşti – Luncşoara de Sus – Vârful Muntelui Rotunda – Vârful Găina (1484 m), marcaj cu bandă albastră. Necesită echipament de campare pentru noapte. Din Gara Baia de Criş, aproximativ 25 km, prin satele Raşca – Baldovin – Râşculiţa – Bulzeşti şi de acolo pe potecă spre Vârful Muntelui Găina.

Iar ca bonus, natura vă oferă pe săturate delicioasele afine aflate din belşug în această perioadă prin toate golurile alpine.

Ioan Matiuţ

cultural

TUR

ISMTU

RIS

M

16 iulie 2015

Dacă e iulie, e Târgul de Fete

Situat la întâlnirea a patru judeţe, Arad, Hunedoara, Alba şi Bihor, Muntele Găina găzduieşte, la mijlocul lu-

nii iulie a fiecărui an, tradiţionalul Târg de Fete.Devenit una din marile atracţii turistice, el are mai

multe legende legate strâns de obiceiurile şi tradiţiile locu-lui. Una dintre ele spune că o găină de aur venea din mină şi se aşeza pe vârful muntelui unde făcea şi clocea ouă de aur. Fugărită de locuitorii din zonă care râvneau la ouăle ei,

găina a fugit luând cu ea şi tot aurul din munte.Pe vremuri, târgul debuta cu câte doi reprezentanţi ai mo-

ţilor ciubărari şi doi ai crişenilor păstori care trăgeau o linie de despărţire între moţi şi crişeni.

În prima zi a târgului, era o petrecere feciorească, fetele şi nevestele sosind abia a doua zi când se încingea jocul. În cen-trul atenţiei erau fetele de măritat şi fetele mari care voiau să fie peţite. Acestea îşi etalau lăzile de zestre, portul şi priceperea la diferite îndeletniciri specifice femeilor din zonă. Ele erau supuse şi la diferite probe pentru a dovedi că nu au niciun defect fizic. După ce o fată era peţită, era invitată la joc şi apoi cântărită pe o scândură, în balans, la capătul căreia era pusă zestrea. Se credea că o fată peţită pe muntele Găina va avea parte de noroc şi pros-peritate în căsnicie.

Târgul era şi un prilej de negustorie şi schimburi de mărfuri între locuitorii din zonă. Astfel se vindeau ciubere şi oale de lut smălţuite, alte obiecte din lemn, ţuică, brânză, miere. Pe mesele fetelor de peţit se puneau bucate şi băuturi tradiţionale care erau oferite peţitorilor de către tatăl fetei. Ca o simplă comparaţie, astăzi târguiala s-a mutat pe internet, iar zestrea fetelor este frumuseţea (exterioară) şi sex apell-ul în timp ce a băieţilor, ma-şinile scumpe şi vilele luxoase. Sentimentele au fost şi sunt con-siderate mai degrabă slăbiciuni. cultural Adrian Sandu, În bucătărie

iulie 2015 1�

Sculptura azi 4 discursuriPrimul eveniment din acest an al G21 este Sculptura azi 4 discursuri, expoziţie afl ată la a IX-a e di-ţie, care a avut ver-

nisajul în data de 17 iunie şi rămâne deschisă până în data de 17 iulie, la Galeria Naţională de Artă „Delta” din Arad.

G21 / 2015 – curent alternativ-curent continuu, este un eve-niment fondat în 2007 de sculptorii Cosmin Forin Moldovan, Miruna Ioana Moraru, Anamaria Şerban şi Tamas Attila Mihail şi organizat de Asociaţia „Filiala din Arad a UAP Româ-nia” – preşedinte sculptor prof. univ. dr. Dumitru Şerban – care prezintă un grup de artişti în secţiunea On the spot şi o serie de expoziţii (Ivo Bakker – Adăpost/ Shelter, Cosmin Cociş – Cor-puri de lumină – Corps de lumiere, Eszter Peter – Silţa de hârtie/ Alom Csapda, Michael Wieczorek – Akademos).

Școala de vară în Judeţul AradEdiţia a VII-a a Şcolii de Vară, organizată de Centrul Cultural Judeţean Arad, se va desfăşura în lunile iulie şi august, atât în municipiul Arad cât şi pe tot cuprinsul judeţului, în localităţile Chişineu-Criş. Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pecica, Pâncota, Sebiş şi Sântana. La fel ca în anii precedenţi, copii, tineri şi adulţi vor fi îndrumaţi de lectori profesionişti şi cadre didactice autorizate în cadrul unor ateliere de teatru-actorie, pictură, dans modern, dans popular, jurnalism, micul ecoartizan şi fotografi e. Toate cursurile mai sus menţionate vor fi gratuite.

Grădiniţa Culturală – un alt proiect al Centrului Cultural Judeţean Arad – continuă şi în acest an şi se adresează copiilor cu vârste între 3 şi 7 ani, care vor putea să descopere arta prin joacă la ateliere de olărit, mărgelit, actorie, decupaj sau creaţii de măşti. La fel ca şi în cazul şcolii de vară, şi cursurile pentru copiii de până la 7 ani vor fi gratuite.

Corina Huţancultural

AVANCRONICĂ

1� iulie 2015

Spectacole de excepţie la Teatrul de VarăIubitorii de teatru au ocazia să îi întâlnească în 1 iulie, la Teatrul de Vară, pe Maia Morgenstern şi Mircea Rusu în Amantul, o producţie a Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti, în regia lui Vlad Stănescu.

În 8 iulie, pe scena Teatrului de Vară se va dansa În paşi de vals, cu Maria Yakovleva, Laura Nistor, Mihail Sos-novski şi Alexandru Tcacenco, solişti ai Baletului Operei de Stat din Viena şi Ansamblul „Johann Strauss Modern”, sub coordonarea artistică a lui Constantin Tălmaciu.

În data de 15 iulie teatrul revine în prim-plan cu spectacolul Școala Nevestelor – adaptare scenică după piesa lui Moliere – în regia lui Marcel Stănciucu. Din distribuţie fac parte: Valentino Tiron, Andrei Lazăr, Evelin Marinaş şi Andra Ștefănescu. Coor-donatorul muzical al evenimentului este Mădălina Florescu.

În 22 iulie Rodica Popescu Bitănescu, alături de Giliola Motoi, Ioana Mărcoiu, Iuliana Călinescu, Radu Solcanu. Ștefana Ionescu Darzeu şi Răzvan Hâncu vine la Teatrul de Vară cu spectacolul Încă-i bine.

La sfârşitul lunii iulie, în data de 29, pe scena Teatrului de Vară vor fi

prezenţi Nicu Alifantis & Zan, într-un concert extraordinar: Commedia dell’ Alizantis.

Toate spectacolele de la Teatrul de Vară încep la ora 20.30.

Motorock la PecicaDin 17 până în 19 iulie, la Pecica, va avea loc un eveni-ment mult aşteptat atât de rockerii din România, Unga-ria şi chiar Austria. Este vorba

despre Festivalul Motorock, afl at în acest an, la ediţia cu numărul unsprezece. După cum ne-am obişnuit din anii trecuţi cu siguranţă, şi acum, sute de motociclişti vor fi prezenţi la Pecica, la tradiţionala întâlnire a cailor putere.

În cadrul evenimentului vor fi organizate diverse de mons-traţii, concursuri şi vor concerta trupe rock de marcă pe parcur-sul serilor de festival. Pentru pasionaţii de motoare vor exista demonstraţii de super cross şi ATV, dar şi un târg de prezentare auto-moto. De asemenea, vor fi organizate concursuri de scan-denberg, fotbal de plaja, tenis cu piciorul, pescuit şi multe alte activităţi interesante. cultural

AVANCRONICĂ

iulie 2015 21

Teba se va mai întâmpla ceva frumos, însă de data asta nu va fi organizat de către CitiZenit, ci de către un alt grup de voluntari susţinut de către Green Island. Începând cu ziua de 11 iulie, timp de cinci zile, două dintre halele Teba vor fi stăpânite de către peste două zeci de tineri artişti români care vor aduce pe pereţii fostei fabrici de textile street art-ul.

După arte vizuale, în a şasea zi se va trece şi la muzică, organizându-se atunci în cele două încăperi un party la care se anunţă nume mari dorite de mulţi arădeni în oraşul de pe Mureş.

kinemaikon – 2.9|2.10Conform Programului Cultural pentru luna Iulie 2015, anunţat de către Centrul Municipal de Cultură Arad, în luna iulie vom avea două episoade kinemaikon. Primul, episodul nouă din sezonul doi, va fi reVoltaire, cu Ileana Selejan, pe zece iulie, iar celălalt, episodul zece din sezonul doi, va fi , pare-se ceva mai special, fi ind despre kinemaikon, cu Călin Man, pe 24 iulie.

Cinema în Eminescu|Caravana MetropolisNu ştiu dacă-i neapărat un-derground evenimentul, dar este puţin neobişnuit. Începând cu şapte iulie şi până pe doisprezece, în Parcul Eminescu din centrul Aradului vom avea Caravana Metropolis „Cinema în aer liber”, care opreşte în Arad şi alte cinci oraşe din ţară. Vor fi şase proiecţii de fi lme, de marţi până duminică începând cu ora 21, toate fi lmele făcând parte din selecţiile ofi ciale ale unor festivaluri de prestigiu din lume. Intrarea este gratuită la toate proiecţiile, iar peliculele ce vor fi proiectate în Arad pe ecranul de 120 de metri pătraţi sunt DeuzJours, UneNuit (Cannes, European Film Awards, Oscar), Jimmy’sHall (Cannes), Birdman (Oscar, Globurile de Aur), Th e Th eory of Everything (Oscar, BAFTA), Force Majeure (Cannes, European Film Awards, Globurile de Aur) şi Th e Imitation Game (Oscar, Globurile de Aur, BAFTA).

Eugen Rogojan

cultural

AVANCRONICĂ

UN

DE

RG

RO

UN

D

20 iulie 2015

ABC|Schela Au cucerit Palatul Cultural, Teatrul, Hotelul Parc Mic şi-acum a venit momentul

în care cuceresc şi Ștrandul Neptun. Este vorba despre cei de la ABC, care au de gând să facă party pe ştrand, la Schelă, dând astfel startul aventurii de vară, aventura party-urilor în aer liber. Totul se întâmplă pe trei iulie, începând cu ora zece seara, cam pe când se lasă răcoarea. Line-up-ul e format din Nu Zau (Rabbithole/ UVAR), Ali Nasser (E VOIE/ Pleasure Zone), Leizaboy/ CalibroFortyFive (Anonim TM), Paul Hava, Someşan, BreadandButter şi Iorgovan, iar de sistemul de sono-rizare se ocupă FunktionOne.

Heep Freedom|Uriah Heep Tribute BandDe curând, cei de la Flex Club & More şi-au deschis o locaţie nouă, la Trei Insule. Îi zice Biker’sInn şi e locaţia outdoor a clubului de pe U nirii, aici având şi paturi

pentru bikerii care vor să-şi petreacă noaptea la Ceala. Pe 10 iulie de la 21, cu intrare gratuită, îi vor avea acolo pe cei de la Heep Freedom, Tribute Band Uriah Heep din Budapesta. Este cunoscut faptul că ungurii au unele dintre cele mai bune Tribute Band-uri (vezi şi Iron Maidnem, AB/CD, Magnetica etc.), aşa că nu ne îndoim de calitatea concertului celor de la Heep Freedom. Trupa a fost înfi inţată în 2013 şi îi are în componenţă pe Roland Körmendi (lead vocal, percuţie), ImiVárkonyi (bass, voce), Gábor Tüdődi (chitară, voce), Zoltán Körmendy (claviaturi) şi SzergejKaminszki (tobe).

FabricArt|TEBAFabrica Teba a început să fi e tot mai prezentă în viaţa oraşului, datorită celor de la CitiZenit care au organizat a -colo Particles, un Intermedia Laband Music Festival şi care continuă să organizeze tot felul de chestii faine acolo, în special TebaKinema-urile. În iulie, la cultural

iulie 2015 2�cultural

Sărbătoare Câmpenească – Întâlnirea Codrenilor – ediţia a III-a12 iulie 2015, GroşeniOrganizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Primăria Comunei ArchişFestival Moto Rock – ediţia a XI-a17-19 iulie 2015Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Asoc. West Motoreador PecicaZilele Ineului18-19 iulie 2015Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Primăria IneuZilele Comunei Şimand19 iulie 2015Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Primăria Comunei ŞimandIeşitul la Ţarină26 iulie 2015Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Primăria Comunei TauţParada Clătitelor – ediţia a XV-a, Moneasa26-27 iulie 2015Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Primăria Comunei MoneasaFestivalul de Literatură, Film şi Teatru „Ioan Slavici” – ediţia I 30 iulie – 2 augustOrganizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Primăria Comunei Şiria

•

•

•

•

•

•

•

PR

OG

RA

M

CU

LTUR

AL

PR

OG

RA

M

CU

LTU

RA

L

22 iulie 2015

Agenda Centrului Cultural Judeţean Arad

Teatrul de Vară – ediţia a III-a, estivală 201528 iunie – 29 iulie 2015Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. AradŞcoala de Vară – ediţia a VII-aiulie 2015Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. AradGrădiniţa Culturală – ediţia a II-a, 2015iulie 2015Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. AradNedeea de la ZimbruIulie 2015, Loc. ZimbruOrganizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Primăria Comunei GurahonţTârgul de Fete de pe Muntele GăinaIulie 2015Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Tabăra Social-Educativă pentru elevi – Biserica este o îmbrăţişare, MoneasaIulie 2015Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Arhiepiscopia AraduluiFestivalul Românilor de Pretutindeni, ediţia a VI-aIulie, 2015Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Primăria Comunei CovasânţZilele Comunei Şagu5 iulie 2015Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Primăria Comunei ŞaguFestivalul Părădăicilor Macea – ediţia a VII-a11-12 iulie 2015Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Asociaţia pentru conservarea culturii în mediul ruralLa Izvoare – Festival Concurs Judeţean de Folclor, ediţia a VI-a – etapa preselecţie Sebiş12 iulie 2015C.J. Arad, C.C.J. AradNedeea Ţării Hălmagiului12 iulie 2015Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Primăria Comunei Hălmagiu

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

cultural Adrian Sandu, Beach

Lunar arădean de informaţie culturalăMONITORUL CULTURAL

Iulie 2015