talharii pustiului

8/10/2019 Talharii Pustiului

http://slidepdf.com/reader/full/talharii-pustiului 1/165

NEGUSTORUL

S -au scurs trei luni de când războinicii Poncas fuseseră puşi pe fuă dedraoni! "eşi trecuse atâta #re$e% ne $ai resi$&ea$ 'ncă de pe ur$acelor 'ntâ$plate! Speran&a noastră ca Old (ire)and să ră$ână 'n #ia&ă se

'$plinise% dar #estitul #ânător 'şi re#enea foarte reu! Era atât de slăbit% 'ncât nici nu se putea ridica 'n picioare! Renun&ase$ la ideea de a-* ducela (ort Randall şi 'l 'nri+ea$ cu$ ne pricepea$! "e fapt% ,$edicul nostruera .innetou!

Rana lui /arr0 se #indecase% iar rănile lui .innetou% destul denu$eroase dar nu foarte ra#e% se 'nc)iseseră şi ele! Nici eu nu $aia#ea$ proble$e cu ,a$intirile pe care duş$anii $i le lăsaseră pe tottrupul! Este ade#ărat că $ai a#ea$ dureri destul de $ari% dar $ă 'n#ă&ase$ să suport durerea 'ntoc$ai ca un indian! Sa$% "ic1 şi .ill sesi$&eau cel $ai bine% dacă se poate spune aşa! Ei se aleseseră doar cunişte #ânătăi!

Era de aşteptat ca Old (ire)and să se $ai odi)nească o #re$e% după cea#ea să se 'nsănătoşească! Trebuia să se cru&e cât $ai $ult şi #ia&a#ânătorului din 2est este necru&ătoare! "e aceea #estitul #ânător )otărâseca% după con#alescen&ă% să plece 'n Est% la 3ul său cel $are! "esiur că/arr0 a#ea să 'şi 'nso&ească tatăl!

'n ,fortărea&ă erau adunate o ră$adă de piei şi de blănuri pe carea$ 3 #rut să le #alori3că$% $ai e4act să le #inde$! Noi% cei care neăsea$ 'n ,fortărea&ă% nu ne si$&ea$ 'n stare să face$dru$ul până la (ort Randall! Norocul nostru a fost că unul dintre $ilitariicare ră$ăseseră 'n ,fortărea&ă% spre a ne sta alături la ne#oie% ne-a dat

un sfat! Spunea acel soldat că la 5edar 5ree1 s-ar 3 oprit un pedlar*

carecu$păra şi #indea orice şi care plătea uneori c)iar cu bani )ea&ă $arfape care-o cu$păra!

5e era de făcut6 Nu putea$ tri$ite un $ilitar la 5edar 5ree1% pentru căniciunul dintre solda&i nu a#ea #oie să-şi părăsească postul! 7-a$ oferit săplec eu! 7ilitarii $i-au spus să 3u cu băare de sea$ă% pentru cărăzboinicii Siou4-O1ananda se #ânturau pe acolo! "esiur că neustorulnu a#ea de ce să se tea$ă de ei% pentru că indienii nu făceau niciun răuneustorilor% dar eu trebuia să 3u foarte atent! 7-a$ bucurat $ult când.innetou s-a oferit să $ă 'nso&ească! 8paşul cunoştea foarte bine locurile%şi a$ pornit la dru$!

5u$ să-l ăsi$ pe neustor6 "acă se a9a 'n #reun sat de-al indienilor%trebuia să 3$ deosebit de aten&i! :tia$ 'nsă că%pe $alul lui 5edar 5ree1se ăsea şi o aşezare a albilor% oa$eni care a#useseră cura+ul de a sestabili 'n păr&ile acelea% cu $ul&i ani 'n ur$ă! Trebuia% deci% să a+une$$ai 'ntâi 'n acea aşezare pentru a 'ncerca să a9ă$ unde anu$e se ăseaneustorul nostru! 8$ $ers de-a lunul râului şi% ti$p de $ai $ulteceasuri% nu a$ ăsit nici ur$ă de aşezare o$enească! 8bia spre 'nserata$ #ăzut 'naintea noastră nişte suprafe&e de pă$ânt culti#ate! Pe $alulunui pârâu ce-şi re#ărsa apa cristalină 'n 5edar 5ree1% a$ zărit o casădestul de $are% ridicată din trunc)iuri de copac! 8$ obser#at că era

'$pre+$uită cu ard% iar 'n curte se #edeau nişte #aci şi câ&i#a cai! Ne-a$apropiat de locuin&ă şi ne-a$ leat ar$ăsarii de ard! Pe una dintre



ferestruicile $ici ale rudi$entarei construc&ii au ieşit la i#eală &e#ile luniale unei puşti şi s-a auzit un las;

< Sta&i pe loc= 8ici nu-i cuib de poru$bei 'n care oricine poate intracând pofteşte= "u$neata% albule% cine eşti şi ce doreşti6

< Sunt un nea$& oarecare şi-* caut pe neustorul despre care se

spune că s-ar a9a prin păr&ile astea!* Neustor >n!a!?!< "acă şti&i că un neustor s-ar a9a prin păr&ile astea% atunci $ai

căuta&i-*! Nu #reau să a$ de-a face cu du$nea#oastră= Pleca&i de-aici=-< "ar% do$nule% eu nu #-a$ ruat decât să-$i spune&i unde-* pot

ăsi pe neustor= Nu$ai #aabonzii sunt oni&i astfel=< Toc$ai= :i du$nea#oastră sunte&i ceea ce a&i spus=< 5rede&i că sunte$ #aabonzi6< "a% 'ntoc$ai=< "e ce6< 8sta-i treaba $ea= Nu sunt ne#oit să #ă răspund la 'ntrebare!

Oricu$% a&i $in&it atunci când $i-a&i spus că sunte&i nea$&=< "ar ăsta-i ade#ărul=< "a@ de unde= Un nea$& n-are cura+ul să u$ble prin păr&ile astea=

Nu$ai Old (ire)and care e 'ntr-ade#ăr nea$& ar a#ea cura+ul să #ină pe-aici=

< "e la Old (ire)and #in eu acu$=< /$= "u$nea#oastră6 :i de unde zice&i că #eni&i% $ă ro6< "in tabăra lui Old (ire)and% care se ăseşte pe $alul râului

7an1izita% 'n $un&i! Ne-au trebuit două zile ca să a+une$ de-acolo pânăaici!

< Un anu$e "ic1 Stone a trecut pe la $ine şi $i-a spus că% 'n #reodouă zile% a+une de-aici 'n tabăra lui Old (ire)and!< "ic1 Stone $i-e prieten!<Se prea poate% dar tot nu a$ 'ncredere 'n du$nea#oastră! 8#e&i

alături un indian şi 'n #re$urile astea tulburi nu po&i să ai 'ncredere 'nindieni!

< "acă acest indian #-ar călca praul% s-ar cu#eni să 3&i onorat% căci eleste .innetou% căpetenia apaşilor!

< .innetou6 "u$nezeule= "e-ar 3 el= Să-$i arate puşca lui=.innetou şi-a luat puşca de pe spate şi a ridicat-o astfel 'ncât o$ul

din colibă să #adă &intele de arint cu care era '$podobită ar$aA

< Binte de arint= a e4cla$at bărbatul care ne &inea la respect cupuşca! Este .innetou= :i du$nea#oastră% do$nule% a#e&i două puşti% una$ică şi una $are! 8cu$a cred că $-a$ lă$urit= Nu cu$#a puşca aia$are este un doborâtor de urşi6

< Ca da=< :i puşca aia $ică nu e cu$#a o carabină /enr06< Ca da% 'ntoc$ai=< 8tunci 'nsea$nă că du$nea#oastră sunte&i Old S)atter)and% despre

care se zice că-i nea$&=< Eu sunt 'ntr-ade#ăr Old S)atter)and!



< "acă aşa stau lucrurile% atunci pofti&i% pofti&i% do$nilor= Sunt onoratsă #ă pri$esc 'n u$ila $ea casă! O să #ă dau tot ce dori&i% nu$ai să a$toate cele ce #ă sunt de trebuin&ă!

5ele două &e#i luni au dispărut şi% peste câte#a clipe% o$ul a ieşit 'npraul locuin&ei sale! Era un bărbat 'nalt şi uscat! Se #edea că luptase cu

reută&ile #ie&ii% fară a se lăsa doborât de ele! 8$ intrat 'n casă% unde sea9au so&ia şi unul din băie&ii azdei noastre! 8$ a9at că o$ul $ai a#eadoi băie&i $ai $ari% dar că a$ândoi erau pleca&i 'n pădure să taie niştepo$i!

Locuin&a colonistului era alcătuită dintr-o sinură 'ncăpere% ce-i dreptdestul de $are! Pe pere&i se #edeau atârnate $ai $ulte puşti şi diferitealte ar$e! "easupra focului din #atra si$plă% făcută din piatră de prund%era atârnată o oală din 3er% 'n care 3erbea apa! Lână #atră% pe oscândură din le$n% erau aşezate #ase din tablă! 5âte#a lăzi &ineau loculdulapurilor de )aine şi că$ărilor! 'n ta#an erau prinse cârlie% iar peaceste cârlie era atâta carne afu$ată% 'ncât fa$ilia% co$pusă din cincipersoane% a#ea pro#izii pentru $ai $ulte luni! 'ntr-un col& se a9a o $asălună% din le$n% $eşterită% probabil% de stăpânul casei! 8ceastă $asă era 'ncadrată de $ai $ulte scaune făcute probabil tot de azda noastră! 8$fost pofti&i să ne aşeză$ la $asă şi% 'n ti$p ce $ezinul fa$iliei se 'nri+eade caii noştri% stăpâna casei ne-a oferit o $asă '$belşuată!

< "o$nilor% a spus colonistul% după câte#a clipe de tăcere% nu trebuiesă #ă supăra&i pentru că #-a$ 'ntâ$pinat astfel! Prin păr&ile astea trebuiesă 3i $ereu cu oc)ii 'n patru! Războinicii Siou4- O1ananda au prădat şi auucis fa$ilia unui colonist% care-şi construise şi el o casă din bârne!Locuin&a colonistului despre care #-a$ #orbit se a9ă la o distan&ă de o zi

de $ers călare fa&ă de locul 'n care ne ăsi$ noi acu$! Nici 'n albi nu $aipo&i a#ea 'ncredere% pentru că cei ce se perindă pe-aici sunt răufăcătoriur$ări&i de lee 'n Est! 2re&i să a+une&i la neustor6 8#e&i să-i #inde&ice#a6

<"a% a$ răspuns eu% 'n ti$p ce .innetou nu scotea nicio #orbă% aşacu$ 'i era obiceiul!

< 5e a&i dori să-i #inde&i6 Nu #ă 'ntreb din curiozitate% ci doar pentrucă aş #rea să #ă 'ndru$ $ai bine!

< 2re$ să-i #inde$ nişte piei şi nişte blănuri!< 7ulte6<- "estul de $ulte!

< :i #re&i 'n sc)i$bul lor bunuri sau bani6< Cani% dacă s-ar putea!< 8tunci neustorul pe care-* căuta&i este o$ul potri#it! 5eilal&i

neustori care $ai trec pe-aici nu dau bani% ci $arfă la sc)i$b! O$ul pecare #re&i să-* ăsi&i şi spre care #ă #oi 'ndru$a are bani% ba c)iar şipepite! Neustorul despre care #ă #orbesc eu e un o$ cu bani% nu una$ărât care-şi duce toată $arfa 'n spinare!

A< E şi cinstit6</$% cinstit= 5e 'n&elee&i du$nea#oastră prin cinstit6 Un pedlar #rea

să pună la cale nişte afaceri% adică &ine şi el să aibă un câşti! O$ul care

se lasă tras pe sfoară de un neustor poartă sinur #ina de a se 3 lăsat



dus de nas! Neustorul ăsta de care #ă tot spun are patru sau cincioa$eni de-ai lui% care-* 'nso&esc peste tot!

< Unde crede&i că-* pute$ ăsi6<O să a9a&i asta c)iar azi% pe 'nserat! Trebuie să treacă pe la $ine un

o$ de-al neustorului% un anu$e Rollins! 8 fost ieri aici şi a plecat 'n susul

râului ca să a+ună şi pe la al&i colonişti! O să se 'ntoarcă aici! "e altfel%Craddon% neustorul% a a#ut )inion 'n ulti$a #re$e!

< 5u$ aşa6<S-a 'ntâ$plat de două-trei ori ca neustorul să #ină 'ntr-o aşezare

pentru a #inde $arfă şi a ăsit aşezarea părăsită şi prădată de indieni% cucasele arse până-n te$elii! Pentru el asta-i pierdere de #re$e! Pe lânăasta% o$ul 'şi pune şi #ia&a 'n pri$e+die% pentru că indienii tl pot ataca%c)iar dacă este neustor!

D8ceste atacuri ale indienilor% despre care $i-a&i #orbit% s-aupetrecutiunde#a 'n apropierea ospodăriei du$nea#oastră6

< "a% pe-aproape! 7ă ro% aici 'n 2est cu#intele ,aproape şi ,departeau alt 'n&eles decât 'n lu$ea ci#ilizată! 5el $ai apropiat #ecin e la odistan&ă de opt $ile fa&ă de noi!

-< Păcat că sunte&i la aşa $are distan&ă unul fa&ă de altul% pentru cănu #ă pute&i a+uta la ne#oie!

<8#e&i dreptate% sir= Este 'ntoc$ai precu$ spune&i= "e casa bătrânului5rople0 n-or să se apropie indienii= /$% nu$ele $eu este 5rople0% sir% da@nu trebuia să #ă $ai spun eu asta% că 'n&eleea&i du$nea#oastră cu$stau lucrurile=

< Nu #ă e tea$ă6 Sunte&i aici nu$ai patru oa$eni care pot să lupte!< Patru6 Pute&i s-o pune&i şi pe so&ia $ea la socoteală% sir= Ea nu se

te$e de indieni şi ştie să $ânuiască puşca la fel de bine ca $ine=< 2ă cred% #ă cred% dar dacă sunte&i ataca&i de o ceată nu$eroasă derăzboinici% tot sunte&i pierdu&i! :ti&i şi du$nea#oastră că% dacă #ânătoriisunt nu$eroşi% iepurii pot lăsa deoparte orice speran&ă=

< /$= "e ce trebuie să 3u eu iepure6 Nu sunt un #ânător #estit% aşaca du$nea#oastră% n-a$ nici puşcă '$podobită cu &inte de-arint% nicicarabină /enr0% dar a#e$ şi noi puşti şi sunt puşti bune! "acă 'nc)id uşacasei% nu $ai poate intra ni$eni aici! Pot să 3e şi o sută de indieni afară! -a$ '$puşca pe to&i până la unul! 8sculta&i= Fsta trebuie să 3e Rollins=

8$ auzit şi noi tropot de cal! 8poi 5rople0 a ieşit 'n curte şi a stat de#orbă cu cine#a! "upă aceea a intrat 'n casă aducând cu sine un străin şi

spunând;< 8cesta este do$nul Rollins% despre care #-a$ po#estit de+a!

"u$nealui e unul dintre oa$enii neustorului pe care-* căuta&i! 8poi% 'ntorcându-se spre Rollins% i-a zis acestuia; 2ă spunea$ afară% 'n casa $ea#ă aşteaptă o $are surpriză! "o$nii aceştia pe care-i #ede&i aici sunt.innetou% căpetenia apaşilor% şi Old S)atter)and% #estitul #ânător% desprecare trebuie să 3 auzit po#estindu-se! "ânşii 'l caută pe do$nul Craddon!8u o ră$adă de blănuri şi de piei pe care ar dori să i le #ândă!

Rollins era un o$ 'n 9oarea #ârstei destul de 'nalt şi bine făcut% unbărbat ce lăsa i$presia că era cobo0! 'n oc)ii cenuşii ai acestui o$ ce

părea să aibă $uşc)i de o&el se puteau citi )otărârea şi



cura+ul! Cărbia $asi#ă accentua i$presia de duritate pe care &i-o lăsao$ul la pri$a #edere!

Rollins #oia să pară cu orice pre& un o$ $anierat şi respectuos! 5utoate astea% nu-$i plăcea deloc felul 'n care ne pri#ea! 8tunci când 'ntâlneşti doi oa$eni #esti&i% cu$ se presupunea că a$ 3 fost noi% se

cu#ine să te bucuri! Un alt $oti# de bucurie ar 3 trebuit să 3e pentruRollins şi afacerea bună care i se propunea! Pe fa&a lui 'nsă nu se #edeanici cea $ai $ică ur$ă de 'ncântare! 7ai $ult decât atât% când 5rople0 i-aspus cine era$% $i s-a părut că Rollins ne-a pri#it cu ură! 7i-a$ zis căpoate a fost doar o părere şi l-a$ ruat pe do$nul Rollins să aibăa$abilitatea de a sta pu&in de #orbă cu noi! Gazda i-a oferit şi $âncare%dar oaspetelui nu părea să-i 3e foa$e! "e altfel% s-a ridicat foarte curândde la $asă% zicând că ar #rea să se 'nri+ească de calul său! 8ceastătreabă nu ar 3 trebuit să- i ia prea $ult ti$p% dar a trecut $ai bine de unsfert de ceas şi respectabilul do$n Rollins nu a apărut! Pentru căde#enise$ ne'ncrezător% a$ ieşit 'n curte 'n speran&a că-* #oi zări! 5alulsău era leat de ard% dar o$ul nu se zărea nicăieri! "upă o #re$e% l-a$#ăzut apărând! 5ând $-a zărit% Rollins a răbit pasul! Luna răsărise% şi deaceea l-a$ 'ntrebat% zâ$bind;

< 2ă place să #ă pli$ba&i sub clar de Lună% do$nule Rollins6-< Nu sunt un ro$antic= $i-a răspuns o$ul% sec!< 7ie aşa $i s-a părut! "oar a$ #ăzut că #ă place Luna!< Nu $ă pli$b eu de draul Lunii! :ti&i% nu prea $i-e bine! 5red că $i-

a$ stricat sto$acul 'n di$inea&a asta! 8$ si$&it ne#oia să fac un pic de$işcare! 8sta-i tot% sir=

Rollins $i-a dat această e4plica&ie pe un ton bine#oitor! (usese c)iar

respectuos! Huca teatru sau 'şi dăduse sea$a că la 'nceput nu se purtasecu#iincios6 Oare de ce $ă preocupa atât de $ult acest o$6 Era propriulsău stăpân şi se putea co$porta cu$ #oia! Un o$ trăit 'n 2est nu poatea#ea 'ncredere 'n oricine şi poate de aceea era$ suspicios! 8$ intrat 'ncasă şi a$ 'nceput să #orbi$ despre treburile noastre! Rollins părea acu$un bărbat educat% care ştia cu$ să se poarte şi cu$ să #orbească!Suspiciunile $ele au dispărut ca prin far$ec! Trebuia să a9ă$ neapăratunde se ăsea neustorul!(ără 'ncu#iin&area sa nu putea$ face un târ cu Rollins% dar acesta ne-aspus;

< Nu ştiu unde se a9ă acu$ do$nul Craddon! Nu #ă pot spune unde

#a 3 dânsul $âine sau poi$âine! Eu nu fac altce#a decât să iau co$enzile 'n locul dânsului! 8poi 'i spun despre ce este #orba când 'l 'ntâlnesc! 5âtne-ar trebui ca să a+une$ 'n tabăra do$nului (ire)and6

<"ouă zile!</$= Peste şase zile do$nul Craddon se #a a9a pe $alul lui Red Ri#er!

8ş a#ea ti$p să #ă 'nso&esc% să #ăd $arfa şi să-i fac un pre&! "upă aceeaaş putea a+une la Red Ri#er şi l-aş aduce pe do$nul Craddon ladu$nea#oastră! "esiur că asta s-ar 'ntâ$pla doar dacă ne-a$ 'n&eleela pre& şi aş fr de părere că do$nul Craddon ar 3 de acord cu acesta! 5ezice&i% sir6

< Cine'n&eles că trebuie să #ede&i $arfa 'nainte de-a o cu$păra% daraş 3 $ul&u$it dacă l-a$ putea 'ntâlni pe do$nul Craddon c)iar aici!



< "in păcate% asta nu se poate% şi c)iar dacă ar 3 do$nul Craddon aici%s-ar pune proble$a dacă du$nealui ar putea să #ă 'nso&ească! :ti&i% noiface$ afaceri de tot felul şi do$nul Craddon nu-şi poate pierde două zile%dacă nu este siur că 'nc)eie un târ! "e aceea sunt con#ins că oricu$ ar3 tri$is pe unul dintre noi să #ă 'nso&ească! Este bine că sunt eu aici!

Spune&i-$i dacă sunte&i sau nu de acord să #ă 'nso&esc! 2reau să ştiu şi euce fac=

Nu a#ea$ niciun $oti# să-* refuz! 7ai $ult decât atât% era$ con#inscă făcea$ ceea ce trebuie! "e aceea i-a$ spus;

<"acă a#e&i ti$p% pute&i să ne 'nso&i&i% dar #o$ porni $âine di$inea&ă!< Este foarte bine aşa= Oa$enii de felul nostru nu au nicio clipă de

pierdut! 8r 3 bine să porni$ la dru$ 'n zori! 5red că Ir 3 bine să neculcă$ de#re$e!

Nu $i-a$ dat sea$a decât $ai târziu că% prin această propunere%Rollins ur$ărea un anu$it scop! 7ai $ult decât atât% o$ul a a+utat-o peso&ia lui 5rople0 să preătească pentru 3ecare dintre noi câte un culcuş!Stăpânul casei ne-a poftit să ră$âne$ peste noapte sub acoperişul său%dar l-a$ refuzat politicos% zicând;

<7ul&u$i$% dar noi ne si$&i$ $ai bine dacă dor$i$ sub cerul liber!<Cine% do$nule S)atter)and% dar afară e răcoare şi nu #e&i putea

dor$i= a spus 5rople0!< Sunte$ obişnui&i cu răcoarea nop&ii% a$ replicat eu!:i Rollins a 'ncercat să ne con#ină că era $ai bine să dor$i$ 'n casă%

dar insisten&ele lui au fost zadarnice! Pe $o$ent purtarea lui nu ni s-apărut suspectă! 8bia când l-a$ cunoscut $ai 'ndeaproape% ne-a$ pututda sea$a că o$ul a#ea un plan!

'nainte de a ieşi din casă% 5rople0 ne-a spus;< 8$ obiceiul de a 'ncuia uşa peste noapte! 2re&i cu$#a s-o lasdescuiată 'n noaptea asta6

< "e ce s-o lăsa&i descuiată6< Poate că #e&i a#ea ne#oie de ce#a!<2ă $ul&u$i$ de ri+ă% dar nu #o$ a#ea ne#oie de ni$ic! Prin păr&ile

astea de lu$e este $ai bine ca% peste noapte% oa$enii să-şi ză#orascăuşile!

"upă ce a$ părăsit casa% a$ auzit foarte li$pede zo$otul ză#orului!Luna lu$ina totul 'n +ur şi u$bra casei 'n#ăluia 'n 'ntuneric &arcul 'n carese ăseau caii! Ne-a$ tras şi noi la u$bră pentru a ne odi)ni! /atatitla şi

lci% ar$ăsarul lui .innetou% stăteau 'ntinşi unul lână altul! 7i-a$ luatpătura% a$ 'ntins-o pe +os şi $i-a$ pus capul pe ru$azul calului $eu%aşa cu$ făcuse$ de nenu$ărate ori! Lui /atatitla 'i facea plăcere să-$isi$tă capul pe ru$az! 8$ ador$it nu$aidecât!

5red că a trecut un ceas de când 'nc)isese$ oc)ii şi $-a$ trezit brusc%$irat de faptul că /atatitla se $işcase! 5ând era$ lână el% ar$ăsarul$eu a#ea obiceiul de a sta foarte liniştit! 8cu$ 'năl&ase capul şi trăeaaer pe nări% $anifestându-şi astfel neliniştea! 8$ #ăzut 'n ce direc&iepri#ea /atatida şi $-a$ strecurat 'ncet 'ntr-acolo! 8$ a+uns 'n apropiereaardului ce '$pre+$uia casa lui 5rople0 şi a$ zărit la #reo două sute de

paşi de $ine $ai $ul&i oa$eni care se apropiau târâş! 7-a$ 'ntors spre a-* trezi pe .innetou% dar apaşul era de+a 'n spatele $eu!



< 2ede fratele $eu oa$enii de-acolo6 l-a$ 'ntrebat eu!< "a! Sunt războinici roşii!<5red că sunt războinici O1ananda! 2or să atace casa lui 5rople0!< 8şa este precu$ spune fratele $eu! Trebuie să intră$ 'n casă!<"a% trebuie să-* a+ută$ pe colonist% dar nu pute$ lăsa caii aici!

Războinicii O1ananda i-ar lua cu siuran&ă!< O să-i duce$ 'n casă! Repede= Este bine că ne a9ă$ 'ntr-un loc

'ntunecos! Războinicii Siou4 nu ne-au zărit=Ne-a$ luat caii şi ne-a$ apropiat de casă! .innetou #oia să bată la

ea$% când a$ #ăzut spre surprinderea $ea că uşa era desc)isă! 8$ '$pins-o şi a$ intrat 'n casă! .innetou $-a ur$at i$ediat!

Trezit de zo$otul pe care-* făcuse$% 5rople0 a sărit 'n picioare% 'ntrebând speriat;

< 5ine-i acolo6 5e s-a 'ntâ$plat6 5e caută caii 'n casă6< Noi sunte$% .innetou şi Old S)atter)and% a$ răspuns eu!< "u$nea#oastră6 :i cu$ a&i intrat 'n casă6< Pe uşă!< Nu se poate= 8$ ză#orât-o c)iar eu=< 5u toate astea% uşa era desc)isă!

< "oa$ne% poate n-a$ tras eu ză#orul cu$ trebuie= Cine'n&eles căză#orâse cu$ trebuie% dar Rollins desc)isese uşa%după ce colonistul a ador$it% astfel 'ncât indienii să poată intra 'n casănestin)eri&i!

< "e ce a&i adus caii 'n casă6 a 'ntrebat azda noastră!< 5a să nu ne 3e fura&i!< (ura&i6 5ine să-i fure6

< Războinicii Siou4-O1ananda% care #in 'ncoace să #ă prade! Oricine 'şipoate 'nc)ipui aita&ia care s-a iscat 'ndată ce a$rostit aceste cu#inte! 5e-i drept% 5rople0 ne spusese că nu se te$e deindieni% dar când a a9at că aceştia #in 'ntr-ade#ăr% s-a speriat foarte tare!Rollins părea a 3 la fel de speriat ca şi $e$brii fa$iliei colonistului!.innetou le-a cerut tuturor să tacă;

<Nu $ai &ipa&i= a spus el! 5u &ipete nu ne pute$ 'n#ine duş$anii! Trebuie să ne ândi$ repede cu$ 'i pute$ respine!

<Nici nu $ai trebuie să ne ândi$ ce este de făcut% a spus 5rople0! Osă-i '$puşcă$ pe rând% de 'ndată ce se apropie de casă% a#e$ destulălu$ină! Luna s-a 'năl&at pe cer!

< Nu pute$ face asta% a replicat .innetou!< "e ce nu6< Pentru că nu luă$ #ia&a unui o$ decât atunci când nu a#e$ altă

cale!< Păi acu$ c)iar nu a#e$ altă cale! Trebuie să le dă$ o lec&ie potăilor

roşii! O lec&ie pe care n-or s-o uite toată #ia&a!<(ratele $eu alb spune despre indieni că sunt potăi roşii6 a 'ntrebat

.innetou% cu aspri$e! Să nu uite că şi .innetou este indian= .innetou 'icunoaşte pe indieni $ai bine decât fratele său alb= "acă indienii atacă unalb% atunci 3e că acel alb s-a purtat urât cu ei% 3e un alt alb i-a 'nde$nat

şă facă rău% făăduindu-le ce#a! Războinicii Poncas au atacat tabăra luiOld (ire)and nu$ai pentru că 'n fruntea lor se ăsea o fa&ă palidă! "acă



războinicii Siou4- O1ananda se a9ă aici şi #or să te prade% atunci asta se 'ntâ$plă tot din #ina unui alb!

< Nu cred!< 5ăpeteniei apaşilor nu-i pasă ce crezi tu% pentru că .innetou

bănuieşte cu$ stau lucrurile!

<5)iar dacă ar 3 precu$ spui% indienii O1ananda ar trebui pedepsi&ipentru că s-au lăsat 'nde$na&i să facă rău! Pe cel ce #rea să $ă prade 'l '$puşc= Este dreptul $eu şi sunt )otărât să $ă folosesc de acest drept=

<Nu ne pasă de dreptul tău= Po&i să te foloseşti de el atunci când eştisinur! 8cu$ se a9ă alături de tine Old S)atter)and şi .innetou% iar eisunt obişnui&i ca oa$enii să le dea ascultare! "e la cine ai cu$păratpă$ântul pe care se a9ă casa şi ospodăria ta6

<5u$părat6 5rezi că a$ fost atât de prost 'ncât să cu$păr pă$ântul67-a$ aşezat aici% pentru că aici $i-a plăcut= "acă #oi ră$âne atât cât ziceleea% pă$ântul pe care se a9ă casa şi ospodăria $ea #a 3 al $eu!

<Pe indienii Siou4 care sunt proprietarii acestui pă$ânt nu i-ai 'ntrebatdacă te po&i aşeza aici6

< Nici nu $i-a trecut prin cap aşa ce#a=< :i atunci te $ai $iri că pentru ei eşti un )o& care le-a furat

pă$ântul6 Tu spui despre ei că sunt potăi roşii6 Tu #rei să-i '$puştipe războinicii Siou4-O1ananda6 'ndrăzneşte nu$ai să trai asupra lor% şi.innetou te #a '$puşca=

< Cine% dar ce să fac6 a 'ntrebat colonistul% inti$idat de cu#intele pecare le rostise .innetou%

<Ni$ic nu trebuie să faci tu= Ni$ic= Old S)atter)and şi .innetou #orface tot ce trebuie! "acă ne dai ascultare% nu &i se #a 'ntâ$pla ni$ic!

'n ti$p ce apaşul 'i #orbea lui 5rople0% eu $-a$ apropiat de una dintreferestre pentru a #edea ce fac războinicii O1ananda! "eoca$dată% nu sezărea niciunul! Era de presupus că indienii dădeau $ai 'ntâi un ocol caseipentru a se asiura că nu a#eau de 'nfruntat nicio pri$e+die!

.innetou s-a apropiat de $ine şi $-a 'ntrebat;< (ratele $eu alb 'i zăreşte6< 'ncă nu!< 2o$ face astfel 'ncât să nu cură sâne!< 5rople0 a furat pă$ântul de la indienii Siou4! Poate că ei nu #in aici

doar pentru că azda noastră se ăseşte pe pă$ântul on<Poate! 5u$ să-i izoni$% fără a #ărsa nici o picătură de sâne6

< (ratele $eu .innetou cunoaşte răspunsul la fel de bine ca $ine!<(ratele $eu alb $i-a )icit ândul% aşa cu$ se 'ntâ$plă $ereu! 'l

#o$ prinde pe unul dintre ei!< 'ntoc$ai! 'l #o$ prinde pe războinicul ce #a #eni la uşă ca să traă

cu urec)ea!< 5u siuran&ă că #a #eni o iscoadă care-şi #a lipi urec)ea de uşa

casei% pentru a auzi ce se petrece 'năuntru!7-a$ dus la uşă% a$ tras ză#orul şi a$ desc)is-o pu&in% adică doar atât

cât să pot pri#i afară! 8poi $-a$ 'ntins pe burtă şi a$ aşteptat! 'n casăera 'ntuneric! Ni$eni nu făcea nicio $işcare! 8 trecut destul de $ultă

#re$e până când l-a$ auzit pe indian #enind! 7ai bine spus% nu l-a$ auzitci l-a$ si$&it% aşa cu$ nu$ai un #ânător trăit 'n 2est 'şi poate si$&i



duş$anul! Războinicul se târa pe burtă! S-a apropiat de uşă! 8 pipăit-o!8$ desc)is uşa cu totul şi l-a$ apucat de ât! ndianul a 'nceput să deadin $âini şidin picioare% dar nu a fost 'n stare să scoată nici $ăcar un sunet! L-a$târât 'n casă% iar .innetou a 'nc)is uşa şi a ză#orât-o!

< (ace&i lu$ină% do$nule 5rople0= i-a$ spus eu colonistului! Să-*#ede$ şi noi la fa&ă pe acest războinic=

5rople0 $i-a 'ndeplinit nu$aidecât ruă$intea% aprinzând o lu$ânarede seu şi apropiind-o de fa&a indianului!

<E 5al $aroniu% căpetenia războinicilor Siou4-O1ananda= a e4cla$at.innetou! (ratele $eu Old S)atter)and a pus $âna pe un #ânat de $arepre&=

ndianul pe care-* strânsese$ de ât atât de tare 'ncât $ai-$ai că i setăiase răsu9area a tras adânc aer 'n piept şi a şoptit% cuprins de o adâncă$irare;

< .innetou% căpetenia apaşilor=<'ntoc$ai= a spus .innetou% dând din cap! Tu 'l cunoşti pe .innetou%

căci l-ai $ai #ăzut% dar pe albul care se a9ă lână $ine nu l-ai $ai 'ntâlnitnicicând! :tii cine este6

< Old S)atter)and6< 8şa este= Old S)atter)and te-a apucat de ât şi te-a târât aici% fără

ca tu să i te po&i '$potri#i! Te a9i 'n $âinile noastre! 5e crezi că #o$ facenoi acu$6

< (ra&ii $ei cei #esti&i 'i #or reda libertatea lui 5al $aroniu!-J- 5rezi cu ade#ărat că asta #o$ face6<(ără 'ndoială că aşa #a 3! Războinicii Siou4-O1ananda nu sunt

duş$anii apaşilor!< Războinicii O1ananda fac parte din nea$ul Siou4! :i războiniciiPoncas ce ne-au atacat nu de$ult apar&in aceluiaşi nea$!

< Nu a#e$ leături cu războinicii Poncas!< Nu trebuia să-i spui asta lui .innetou! .innetou este prietenul

tuturor indienilor! 5el ce face un rău este duş$anul lui .innetou%indiferent din ce trib face parte! "acă tu spui că #oi nu a#e&i leături curăzboinicii Poncas% 'nsea$nă că rosteşti o $inciună! .innetou ştie preabine că indienii Poncas şi indienii O1ananda nu s-au luptat niciodată 'ntreei! El $ai ştie de ase$enea că acu$ indienii O1ananda au leături strânsecu cei din tribul Poncas! 5u#intele tale nu au a+uns la urec)ea lui

.innetou! 2oi a&i#enit aici pentru a prăda aceste fe&e palide! 5rezi că Old S)atter)and şi.innetou #or trece cu #ederea ase$enea faptă6

5ăpetenia O1ananda a tăcut% pri#ind 'n pă$ânt! 8poi a 'ntrebat;< "e când este .innetou% $arele şef de trib al apaşilor% un o$

nedrept6 .innetou a a+uns să 3e #estit toc$ai pentru că nu a făcutniciodată o nedreptate! 8stăzi el 'i face o nedreptate lui 5al $aroniu=

< Te 'nşeli! 5eea ce #re&i să face&i #oi nu este drept=< "e ce6 Oare acest pă$ânt nu este al nostru6 Oare nu se cu#ine ca

un o$ ce #rea să trăiască aici să #ină $ai 'ntâi la noi şi să ne 'ntrebe dacă

#re$ sau nu să 'l lăsă$ să-şi ridice casa pe pă$ântul nostru6< Este 'ntoc$ai precu$ spui!



< 8lbii pe care-i #ezi 'n această casă nu ne-au 'ntrebat dacă pot trăi pepă$ântul nostru! Oare nu a#e$ dreptul să-i oni$ de aici6

<:i .innetou spune că a#e&i acest drept% dar se pune 'ntrebarea cu$#ă folosi&i de dreptul #ostru! Este oare ne#oie să prăda&i% să da&i foc şi săucide&i pentru a-i izoni pe albi de pe pă$ânturile #oastre6 Este oare

ne#oie să #ă strecura&i la adăpostul 'ntunericului nop&ii% 'ntoc$ai ca nişte)o&i6 Niciun războinic #iteaz nu se fereşte să-şi arate fa&a atunci cândporneşte '$potri#a unui duş$an! 5al $aroniu #ine aici 'n toiul nop&ii% 'nso&it de $ul&i războinici% pentru a 'nfrunta câ&i#a oa$eni ce se ăsescaici! Lui .innetou i-ar 3 ruşine să facă ceea ce a făcut 5al $aroniu!5ăpetenia apaşilor le #a spune tuturor ce oa$eni fricoşi sunt indieniiO1ananda% căci războinici nu 'i pot nu$i!

5al $aroniu ar 3 #rut să izbucnească% dar .innetou 'l străpunea cupri#irea% astfel 'ncât căpetenia O1ananda s-a $ul&u$it să şoptească;

< 8$ atacat duş$anul noaptea% pentru că acesta este obiceiulindienilor Siou4!

< "acă este neapărată ne#oie ca duş$anul să 3e atacat= a spus%tăios% .innetou!

< Oare se cu#ine ca şeful de trib 5al $aroniu să le spună acestor fe&epalide cu#inte blânde6 Oare 5al $aroniu trebuie să #ină cu ruă$in&i%atunci când se cu#ine să poruncească6

< Nu trebuie să #ii cu ruă$in&i% căci se cu#ine să porunceşti% dar nutrebuie să te strecori aici noaptea% ca un )o&! Se cu#ine să #ii aiciziua% ca un ade#ărat stăpân al acestor pă$ânturi! Trebuie să le spui albilorcă #rei să plece de pe pă$ântul tău! Spune-le şi când #rei să părăseascăpă$ântul tău şi să plece 'n altă parte! Nu$ai dacă nu #or 3 făcut ceea ce

le-ai cerut% po&i să-&i re#erşi $ânia asupra lor! Nu$ai dacă ai 3 făcut astfel%tu ai 3 pentru .innetou căpetenia indienilor O1ananda% te-ai a9a peaceeaşi treaptă cu .innetou! 8şa% .innetou nu poate #edea 'n tine decâtun o$ care se furişează pe lână casele duş$anilor% 3indcă nu are 'ndrăzneala să-i 'nfrunte desc)is!

5ăpetenia a pri#it 'n pă$ânt! 5e i-ar 3 putut răspunde apaşului6 Nu-*$ai &inea$ de $âini pe 5al $aroniu% dar el nu făcea nicio $işcare! Nu seăsea 'ntr-o situa&ie de$nă de in#idiat! .innetou $-a pri#it% zâ$bind% şi$i-a spus;

<5al $aroniu a crezut că 'i #o$ reda libertatea! 5e spune fratele $eUOld S)atter)and6

<5ă s-a 'nşelat! 5el ce se furişează pe lână casele oa$enilor pentru apune foc şi pentru a prăda $erită soarta unui )o&! 2ia&a lui este pierdută!

< 2rea Old S)atter)and să-* ucidă pe 5al $aroniu6 a 'ntrebat% uluit%şeful de trib!

< Nu! Eu nu sunt un uciaş! Este o deosebire 'ntre a ucide un o$ şi a-*pedepsi cu $oartea% dacă aceasta este pedeapsa care i se cu#ine!

< Războinicul O1ananda $erită să $oară6< "a!< Nu este ade#ărat= 5ăpetenia războinicilor O1ananda se ăseşte pe

pă$ânturile sale!

< Tu te a9i acu$ 'n ia$ul unui alb! 7ie nu-$i pasă dacă acestia$ este sau nu pe pă$ânturile tale! Pe cel ce intră 'n casa $ea% fără



să $ă 3 'ntrebat dacă are #oie s-o facă% 'l ucid! 8şa spune leea nescrisă a2estului! (ratele $eu .innetou &i-a spus ce ar 3 trebuit să faci% iar eu suntde părerea fratelui $eu! Ni$eni nu poate să ne spună că a$ reşit% dacă&i-a$ lua acu$ #ia&a! Tu ne cunoşti şi ştii prea bine că noi nu ucide$ peni$eni% atunci când nu sunte$ ne#oi&i s-o face$! Poate că #o$ a+une la

o 'n&eleere cu tine şi tu #ei izbuti să ră$âi 'n #ia&ă! (ratele $eu .innetou '&i #a spune care are să 3e soarta ta!

:eful de trib al indienilor O1ananda #enise ca să-i +udece pe albi şiacu$ el ur$a să 3e +udecat! "eşi făcea tot ceea ce 'i stătea 'n puterepentru a-şi ascunde senti$entele% se #edea foarte bine că erane$ul&u$it! "in când 'n când indianul 'l pri#ea pe Rollins% o$ulneustorului! Nu ştia$ ce rost a#ea acest lucru% dar $i s-a părut decâte#a ori că şeful de trib ar 3 #rut ca Rollins să-i #ină 'n a+utor! O$ulneustorului c)iar a inter#enit pentru 5al $aroniu% căci i-a spus lui.innetou;

< 7arele şef de trib nu trebuie să dorească #ărsare de sâne! 5)iar şiaici% 'n 2est% e4istă obiceiul de a se pedepsi nu$ai faptele să#ârşite! 'ncazul nostru nu s-a 'ntâ$plat ni$ic!

.innetou *-a pri#it pe Rollins cu ne'ncredere şi i-a spus;< Ni$eni nu trebuie să spună ceea ce au de )otărât fratele $eu Old

S)atter)and şi .innetou! 2orbele tale nu au niciun rost! Un bărbat#orbeşte nu$ai atunci când este ne#oie=

"e ce si$&ise .innetou ne#oia de a-i da o lec&ie lui Rollins6 8paşula#ea o presi$&ire care s-a ade#erit% 'n cele din ur$ă!

.innetou s-a 'ntors spre 5al $aroniu% spunând;< 8i auzit #orbele lui Old S)atter)and! .innetou este de părerea

fratelui său alb! Noi nu #re$ să $ori şi nu #ei $uri% dâcă ne #ei spuneade#ărul! Spune-ne de ce te a9i aici '$preună cu războinicii tăi= Poate căeşti prea laş pentru a spune ce ai a#ut de ând să faci!

< UK= a e4cla$at 5al $aroniu! Războinicii O1ananda nu sunt fricoşiaşa cu$ ai spus= 5al $aroniu nu $inte= 8$ #rut să prădă$ această casă=

< :i să-i da&i foc6< "a!< 5e ur$a să se 'ntâ$ple cu locuitorii acestei case6< 2oia$ să-i ucide$!< /otărârea aceasta a fost a #oastră65al $aroniu a tăcut% de aceea .innetou a continuat;

< 2-a 'nde$nat cine#a să #eni&i aici65ăpetenia O1ananda a continuat să tacă% nu$ai că tăcerea era şi ea un

răspuns!<7i se pare că şeful de trib nu-şi ăseşte cu#intele% a spus .innetou!

Să se ândească nu$ai că este #ia&a lui 'n +oc! "acă #reasă ră$ână 'n #ia&ă% 5al $aroniu trebuie să #orbească! .innetou #rea săştie dacă #reun o$ din afara tribului #-a 'nde$nat să face&i rău!

< "a% este un o$ ce nu face parte din trib!< 5ine este acest o$6< 5ăpetenia apaşilor şi-ar trăda to#arăşii6

< Nu% a recunoscut .innetou!



< 8tunci nu trebuie să 3i furios dacă şeful de trib nu-&i #a spune cineeste to#arăşul său!

< .innetou nu #a 3 furios! 5el ce-şi trădează prietenii $erită să $oarăca un câine! Nu trebuie să rosteşti nu$ele to#arăşului tău! Este un indian6

< Nu% este un alb!

< 8cest alb se ăseşte alături de războinicii tăi6< Nu!< 8tunci este precu$ a crezut .innetou% este precu$ a bănuit Old

S)atter)and! Un alb i-a 'nde$nat pe indieni la fapte rele! "e aceea noi nu#o$ +udeca aspru! "acă războinicii Siou4-O1ananda nu #or ca albii sălocuiască pe pă$ânturile lor% au dreptul să-i izonească% dar nu au dreptulsă-i prade şi să-i ucidă! 8&i #rut să-i prăda&i şi să-i ucide&i pe oa$enii ce seăsesc 'n această casă% dar n-a&i facut-o! 5al $aroniu #a ră$âne 'n #ia&ă%dacă #a 'ndeplini două condi&ii pe care i le pune .innetou!

< 5e '$i ceri6 a 'ntrebat 5al $aroniu!< '&i cer două lucruri! 7ai 'ntâi trebuie să-* 'ndepărta&i pe albul care #-

a 'nde$nat să ataca&i această casă!:eful de trib nu a fost deloc $ul&u$it că i se punea această condi&ie%

dar a acceptat-o% 'n cele din ur$ă!< 8poi% a spus apaşul% fa&a palidă care locuieşte aici şi care se

nu$eşte 5rople0 făăduieşte să cu$pere pă$ântul pe care 'şi areospodăria sau să plece de aici unde #a #rea! Nu$ai dacă nu #a plăti saunu #a pleca%- tu po&i să-* izoneşti!

5u această condi&ie 5al $aroniu a fost de acord nu$aidecât% dar5rople0 s-a arătat '$potri#ă şi a &inut o cu#ântare lună% arătând că leeaera de partea lui% nu$ai că apaşul i-a spus;

< "espre fe&ele palide noi nu şti$ decât că ne fură pă$ânturile! Nu nepri#esc nici leile şi nici obiceiurile fe&elor palide! "acă tu crezi că po&i furapă$ântul indienilor pentru că leea albilor spune astfel% te pri#eşte! Noia$ făcut tot ce a$ putut spre binele tău! 7ai $ult de atât nu pute$ face!8cu$ Old S)atter)and şi .innetou #or fu$a calu$etul cu şeful de trib alindienilor O1ananda% pentru a pecetlui cele )otărâte aici!

.innetou a u$plut pipa cu tutun şi a$ 'ndeplinit ritualul fu$ăriicalu$etului! "upă 'nc)eierea acestui ritual% era$ siur că putea$ a#eadeplină 'ncredere 'n 5al $aroniu! .innetou era de aceeaşi părere% pentrucă *-a 'nso&it pe şeful de trib până la uşă% zicând;

< (ratele $eu să $eară la războinicii săi şi să plece 'n fruntea lor!

.innetou ştie că şeful de trib 5al $aroniu #a face precu$ a făăduit!5al $aroniu a ieşit pe uşă! Noi a$ pus ză#orul şi a$ $ers la ea$

pentru a #edea ce a#ea să se petreacă! :eful de trib s-a oprit 'n bătaiaLunii! Probabil că #oia să-* #ede$! 8poi a băat două deete 'n ură şi aşuierat prelun! Războinicii O1ananda s-au adunat nu$aidecât 'n +urul lui5al $aroniu% $ira&i de faptul că acesta făcea zo$ot! :eful de trib şi-apri#it războinicii şi le-a spus% #orbind tare% astfel 'ncât să-* auzi$ şi noi;

<Războinicii O1ananda să asculte ce le spune căpetenia lor= Noi a$#enit aici spre a-* pedepsi pe albul ce poartă nu$ele de 5rople0% 3indcă s-a aşezat pe pă$ânturile noastre fără ca noi să #re$ aceasta! 5al $aroniu

s-a strecurat până aici spre a da un ocol casei şi spre a a9a ce se petrece 'năuntrul ei! El ar 3 izbutit să ducă totul la bun sfârşit dacă aici nu s-ar 3



ăsit cei $ai #esti&i oa$eni de pe 'ntre cuprinsul preriei% .innetou%căpetenia apaşilor% şi Old S)atter)and! Ei ne-au #ăzut şi şi-au desc)isbra&ele lor puternice şi l-au prins pe 5al $aroniu! 5ăpetenia O1ananda afost târâtă 'n casa albilor de $âna puternică a lui Old S)atter)and! Nueste o ruşine% ci este o cinste să 3i prins de Old S)atter)and! Este o cinste

să fu$ezi calu$etul cu .innetou şi cu fratele său alb! 8ceasta a făcut şi5al $aroniu! 8$ )otărât to&i trei că 'i #o$ lăsa 'n #ia&ă pe albii ce locuiesc 'n această casă! Ei #or plăti pentru pă$ântul pe care-şi au ospodăria sau#or părăsi acest pă$ânt% după o bucată de ti$pdespre care noi #o$ )otăr' cât #a 3 de lună! 8şa a$ )otărât '$preună cu.innetou şi Old S)atter)and% şi 5al $aroniu 'şi #a &ine cu#ântul dat!.innetou şi Old S)atter)and se a9ă la fereastră şi aud ce le spune 5al$aroniu războinicilor săi! 'ntre noi şi ei este pace! Războinicii O1ananda săse 'ntoarcă 'n ia$urile lor!

5al $aroniu a plecat '$preună cu războinicii! 8$ ieşit 'n curte pentrua-i ur$ări cu pri#irea pe indienii O1ananda! 8$ adus şi caii 'n curte! Era$siuri că războinicii lui 5al $aroniu nu-* #or $ai tulbura $ultă #re$e pe5rople0! Rollins% neustorul% a spus că nu a#ea 'ncredere 'n indieni şi că ardori să-i ur$ărească o #re$e% pentru a se con#ine că ei au plecat 'ntr-ade#ăr! 8bia $ai târziu a#ea să se do#edească faptul că bunul do$nRollins a#usese cu totul altă treabă! Nu ştiu când s-a 'ntors onorabilulneustor% dar 'n zorii zilei se a9a 'n casa lui 5rople0!

5olonistul nu era deloc bine dispus% ba aş putea spune c)iar că erasupărat! 8cu$ era obliat să cu$pere pă$ântul sau să plece% el carefusese atât de )otărât că indienii trebuiau '$puşca&i= Nu-$i părea rău deel! 5ine 'l pusese să se a#entureze 'ntr-un astfel de &inut cu$ era acela 'n

care ne ăsea$6 7ă 'ntreba$ ce ar 3 spus albii din llinois sau din2er$ont dacă un războinic Siou4 ar 3 #enit cu toată fa$ilia şi s-ar 3stabilit printre ei% zicând; ,8cesta este pă$ântul $eu!

8$ pornit la dru$! Neustorul $erea $ereu 'n spatele nostru% 'ntoc$ai ca un ser#itor ce 'şi 'nso&eşte stăpânii! Nu ne deran+a acest lucru%ba $ai $ult decât atât% ne #enea la 'nde$ână% 3indcă putea$ să #orbi$ 'ntre noi% fără a 3 ne#oi&i să-i dă$ aten&ie şi lui Rollins! 8bia după câte#aceasuri% neustorul a #enit lână noi şi a 'nceput să ne 'ntrebe desprepieile şi blănurile pe care le a#ea$ de #ânzare! Rollins #oia să cunoască$ai 'ndeaproape şi locul 'n care se ăsea ,fortărea&a #ânătorilor% precu$şi ascunzătorile 'n care erau &inute blănurile şi pieile! Nu i-a$ spus ni$ic

neustorului despre ascunzători% deşi a$ 3 putut s-o face$! 'n ur$a celorpetrecute 'n cursul serii şi apoi 'n cursul nop&ii% de#enise$ suspicioşi! 'nafară de asta% niciun #ânător din 2est nu-i #a spune #reunui străin unde 'şiare ascunzătorile!5apitolul * TOM8Rl: "E "RU7Ne -a$ 'ntors pe dru$ul pe care #enise$ şi de aceea nu a$ crezut decu#iin&ă să cercetă$ atent locurile% aşa cu$ făcea$ când ne a9a$ 'ntr-oreiune ce nu ne era cunoscută!5u toate astea% era$ tot ti$pul cu băare de sea$ă% lucru cu totul

obişnuit pentru oa$enii ce trăiesc 'n 2est şi care au obiceiul de-a 3 cuoc)ii-n patru% c)iar şi atunci când străbat reiuni pe care le cunosc foarte



<Pentru că aceşti albi se poartă ciudat! Unul dintre ei s-a străduit $ultsă şteară ur$ele lăsate de el şi de to#arăşii săi! "e ce nu a şters şiur$ele de aici6

< Poate că nu au $ai a#ut #re$e să şteară ur$ele sau poate s-auândit că nu se #a 'ntâ$pla ni$ic dacă se a9ă că au poposit

aici% $ai i$portant 3ind pentru ei să nu se a9e 'ncotro au luat-o% după ceau plecat!

<Se prea poate să 3e precu$ spune fratele $eu% dar dacă lucrurilestau cu ade#ărat cu$ a po#estit Old S)atter)and% atunci aceşti trei albi nusunt nişte oa$eni trăi&i 'n 2est% ci nişte oa$eni care nu se prea descurcă!Să porni$ pe ur$ele lor şi să-i a+ută$!

< Sunt de aceeaşi părere% $ai ales că nu se prea abat din dru$ulnostru!

8$ 'ncălecat şi a$ #rut să porni$% dar Rollins a spus;< Nu ar 3 $ai bine să-i lăsă$ pe aceşti trei oa$eni să se descurce

sinuri6 Nu ne-ar folosi la ni$ic dacă a$ porni pe ur$ele lor!< Nouă siur că nu% dar lor le trebuie a+utorul nostru=8$ rostit aceste cu#inte cu )otărâre% şi Rollins a $or$ăit ce#a 'n

barbă% dar a 'ncălecat şi ne-a ur$at! Trăsăturile fe&ei lui% acu$ că le#edea$ la lu$ina zilei% nu-$i plăceau deloc şi nu $ai a#ea$ 'ncredere 'nel! 5u toate astea% nu $i-a$ putut 'nc)ipui cât de +osnic era o$ul acesta=

Ur$ele de-a lunul cărora $erea$ neau purtat printr-un &inut '$pădurit şi apoi prin sa#ană! 8$ 'naintat cu repeziciune şi% 'n scurtă#re$e% i-a$ a+uns din ur$ă pe cei pe care-i căuta$! 5ând i-a$ zărit% ceitrei se a9au la o $ilă distan&ă fa&ă de noi! Ne-a$ 'nde$nat caii şi% cândne-a$ $ai apropiat% unul dintre ei a 'ntors capul! 5ei trei s-au oprit pre&

de-o clipă% speria&i după câte se părea% dar apoi au rupt-o la fuă% deparcă noi a$ 3 #rut să-i ucide$! Ne-a$ apropiat şi $ai $ult de ei şi le-a$striat câte#a cu#inte liniştitoare! Oa$enii s-au oprit din nou!

Nu a#eau ar$e asupra lor! Nu a#eau nici $ăcar un cu&it! Ce&ele pe carele purtau 'n $âini fuseseră rupte de-a dreptul din copaci! Unul dintre ceitrei bărba&i a#ea o bas$a 'n +urul frun&ii% altul a#ea bra&ul stân banda+atşi al treilea se pare că nu fusese rănit! To&i trei ne-au pri#it cu tea$ă!

< "e ce fui&i aşa% do$nilor6 i-a$ 'ntrebat eu!< Pentru că nu şti$ cine sunte&i şi ce dori&i!< N-are nicio 'nse$nătate cine sunte$ şi ce dori$! Tot #-a$ 3 a+uns

din ur$ă! "e aceea pot să #ă spun că a&i fuit 'n zadar! Nu trebuie să #ă

te$e&i! Sunte$ oa$eni cinsti&i! "upă ce a$ descoperitur$ele du$nea#oastră% ne-a$ )otărât să #ă ăsi$ şi să #ă 'ntrebă$ dacă#ă pute$ 3 de folos cu ce#a! Ne-a$ ândit că sunte&i la anan)ie!

< Nu #-a&i 'nşelat% sir! Ne-a $ers tare prost şi s@unte$ $ul&u$i&i că a$scăpat cu #ia&ă!

< "ar cine #-a atacat6 Este #orba cu$#a de nişte albi6< O)% nu= 8$ fost ataca&i de nişte războinici Siou4-O1ananda!< 8şa6 5ând6< 'n di$inea&a zilei de ieri!< Unde6

< Pe $alul lui 5edar 5ree1% $ai e4act pe cursul superior!< :i cu$ s-a 'ntâ$plat% dacă $i-e 'năduit să #ă 'ntreb6



< "ar de ce să nu #ă 3e 'năduit6 "acă sunte&i 'ntr-ade#ăr ceea cepretinde&i că sunte&i% adică oa$eni cinsti&i% atunci ne #e&i 'nădui să #ă 'ntrebă$ cu$ #ă nu$i&i!

< "esiur!!ată% acest războinic indian care se ăseşte alături de $ineeste .innetou% căpetenia apaşilor! 7ie $i se spune Old S)atter)and% iar

du$nealui este!do$nul Rollins% un neustor care ne 'nso&eşte pentru că ardori să facă un târ cu noi!

<"u$nezeule= "acă aşa stau lucrurile% atunci pute$ a#ea deplină 'ncredere 'n du$nea#oastră! "espre .innetou şi Old S)atter)and a$auzit po#estindu-se de foarte $ulte ori% deşi noi nu ne pute$ socoti nişte#ânători ade#ăra&i% care se a9ă de $ultă #re$e-n 2est! .innetou şi OldS)atter)and sunt doi oa$eni pe care te po&i bizui 'n orice situa&ie şi 'i$ul&u$i$ 5erului că #-a$ 'ntâlnit! 8#e&i dreptate% este precu$ a&i bănuit!Ne a9ă$ la anan)ie% do$nilor! Cunul "u$nezeu #ă #a răsplăti dacă #re&isă ne a+uta&i!

< "esiur că #ă #o$ a+uta% dar spune&i-ne ce pute$ face pentrudu$nea#oastră!

< 7ai 'ntâi s-ar cu#eni să a9a&i cine sunte$! Nu$ele $eu este E#ans%acesta este 3ul $eu% iar cel de colo este nepotul $eu! 8$ #enit de laNe-Ul$ şi a$ #rut să ne stabili$ pe $alul lui 5edar 5ree1!

< Nu a&i făcut deloc bine=< 8şa este% aşa este% din păcate= "ar% #ede&i% noi nu a$ ştiut cu$ stau

lucrurile de fapt! Ni s-a spus că nu a#e$ să 'ntâ$pină$ niciun fel dereută&i! Era de parcă ai #eni pe $alul lui 5edar 5ree1 şi te-ai apucanu$aidecât să culei ceea ce nici $ăcar nu ai apucat să se$eni!

< :i indienii6 Nu #-a&i ândit că la 5edar 5ree1 trebuie să 3e şi indieni6

< Ca da= 5u$ să nu6 "ar indienii ne-au fost descrişi cu totul altfeldecât sunt 'n realitate! 8$ #rut să ne alee$ o bucată de pă$ânt $ai$ănos şi a$ fost prinşi de indieni!

< 7ul&u$i&i-i lui "u$nezeu că #ă $ai a9a&i 'n #ia&ă!< 8şa este% a#e&i dreptate= 5)iar 'i $ul&u$i$ "o$nului că $ai sunte$

'n #ia&ă= Lucrurile se puteau ter$ina $ult $ai rău pentru noi! ndienii#orbeau de stâlpul caznelor! "upă aceea s-au răzândit% ne-au luat totul% 'n afara )ainelor pe care le purtă$% şi ne-au cerut să plecă$! Se pare căa#eau ce#a $ai i$portant de făcut decât să-şi piardă #re$ea cu noi!

< 5e#a $ai i$portant de făcut6 :ti&i cu$#a despre ce putea 3 #orba6< Noi nu 'n&elee$ raiul indienilor O1ananda! 5ăpetenia lor ne-a spus

'n enleza lui stricată că n-are #re$e de noi şi că trebuie să a+ună la casaunui anu$e 5rople0!

-< 8şa e= Pe do$nul 5rople0 au #rut să-* atace 'n ti$pul nop&ii! "eaceea nu au $ai pierdut #re$ea cu du$nea#oastră! 8şa se face că $aisunte&i acu$ 'n #ia&ă!

< "ar ce #ia&ă=< 5u$ adică6< Sunte$ $ai $ult $or&i decât #ii! Nu a#e$ ar$e% nici $ăcar cu&ite!

Nu pute$ #âna ni$ic! "e ieri nu a$ $âncat decât frai% $ure şi rădăcini!"upă ce a$ a+uns 'n prerie% nu a$ $ai ăsit nici $ăcar rădăcini! Tra

năde+de că ne #e&i da şi nouă o bucă&ică de carne!<O să #ă dă$% desiur% şi carne% dar ia spune&i% 'ncotro a&i pornit6



< Spre (ort Randall!< :i cunoaşte&i dru$ul6<Nu toc$ai% dar crede$ că acesta este dru$ul spre (ort Randall!< 8şa e! "ar de ce dori&i să a+une&i acolo6< 8şa cu$ a$ $ai spus% noi trei a$ pornit la dru$ pentru a alee o

bucată de pă$ânt! Rudele noastre se ăsesc acu$ la (ort Randall! "acăa+une$ acolo% totul are să 3e bine!

<8tunci se poate spune că a#e&i noroc! :i noi $ere$ 'n direc&iafortului! 8#e$ c)iar cunoştin&e acolo! "acă dori&i% pute&i să ne 'nso&i&i!

< Ne #e&i 'nădui să #ă-nso&i$6< "esiur= "oar nu pute$ să #ă lăsă$ de izbelişte=< Cine% dar indienii ne-au luat caii! 2a trebui să $ere$ pe +os% iar

astfel #e&i pierde $ai $ult ti$p pe dru$!< 8sta este situa&ia! "eoca$dată ar 3 bine să #ă aşeza&i şi să #ă

odi)ni&i! O să pri$i&i şi ce#a de $âncare!Lui Rollins nu i-a con#enit situa&ia! 'n+ura printre din&i şi bo$bănea%

ne$ul&u$it că pierdea$ ti$pul! Nu i-a$ acordat aten&ie% ci ne-a$ #ăzutde treabă! Le-a$ dat celor trei de $âncare şi se pare că le-a plăcut foarte$ult ce-au pri$it! "upă ce s-au şi odi)nit pu&in% a$ pornit la dru$!Cătrânul E#ans% 3ul şi nepotul său erau to&i trei foarte ferici&i că le#enise$ 'n a+utor% şi sunt siur că ar 3 fost dispuşi să stea de #orbă cu noi%aceasta bine'n&eles dacă noi a$ 3 fost nişte oa$eni #orbăre&i!

.innetou tăcea ca de obicei şi nici eu nu prea a#ea$ poftă de #orbă!Nici cu neustorul nu au a#ut $ai $ult spor! Rollins era supărat şi i-arepezit de câte#a ori pe cei trei! 8cest lucru $i-a sporit ne'ncrederea fa&ăde el şi a$ 'nceput să 'l ur$ăresc 'n taină!

8stfel a$ obser#at lucruri de-a dreptul surprinzătoare! 8tunci când erasiur că nu-* obser#% Rollins zâ$bea bat+ocoritor pri#ind spre .innetou şispre $ine! 8poi a$ #ăzut că onorabilul neustor sc)i$ba pri#iri furişe cuunul dintre cei trei oa$eni cărora toc$ai le dăduse$ de $âncare! Era cuputin&ă ca Rollins să-i cunoască pe cei trei! Oare purtarea sti$abiluluido$n Rollins fa&ă de cei trei era doar prefăcătorie6

5e $oti# ar 3 putut a#ea pentru a se preface astfel6 Oare nu $ă 'nşela$6 Cătrânul E#ans% 3ul şi nepotul său ar 3 trebuit să ne 3erecunoscători!

5e ciudat= 8paşul ândea 'ntoc$ai ca şi $ine= 5u$ era$ adâncit 'nânduri% .innetou şi-a strunit calul% spunându-i bătrânului E#ans;

< (ratele $eu alb a $ers destul pe +os! El poate să se urce 'n spinareacalului $eu! :i Old S)atter)and are să '$pru$ute ar$ăsarul său unuiadintre #oi! Noi doi aleră$ iute şi pute$ &ine pasul cu caii!

E#ans s-a prefăcut $ai 'ntâi că nu poate accepta propunerea lui.innetou% dar s-a lăsat 'nduplecat% 'n cele din ur$ă! (iul bătrânului E#anss-a suit 'n spinarea lui /atatitla! Rollins ar 3 trebuit să-i '$pru$ute calulsău nepotului lui E#ans% dar n-a făcut-o! "e aceea 3ul şi nepotul do$nuluiE#ans făceau cu sc)i$bul% folosind pe rând ar$ăsarul $eu!

Ni$ănui nu putea să i se pară suspect faptul că noi doi ră$ânea$ 'nur$ă% 3indcă era$ pe +os! Lucrul acesta ne con#enea de $inune% căci

putea$ #orbi fără a 3 auzi&i de ceilal&i! Oricu$ #orbea$ 'n raiul apaşilor%aşa 'ncât nu putea$ 3 'n&eleşi!



< (ratele $eu a dat cu '$pru$ut calul său! El nu a făcut-o din $ilă!El ur$ăreşte altce#a% i-a$ spus lui .innetou!

< (ratele $eu alb '$i )iceşte ândurile% a replicat apaşul!< :i .innetou i-a pri#it cu băare de sea$ă pe cei patru albi6< .innetou a si$&it că fratele său de cruce este ne'ncrezător şi de

aceea a desc)is bine oc)ii! 8paşul a $ai #ăzut lucruri ciudate!< 5e lucruri6< (ratele $eu #a )ici!< Canda+ele6< "a! Unul dintre albi este leat la cap! 8ltul are bra&ul 'nfăşurat 'ntr-o

cârpă! Rănile lor au fost făcute de războinicii O1ananda! (ratele $eu credeasta6

< Nu! Eu cred că aceşti doi albi despre care #orbi$ nici $ăcar nu suntrăni&i!

< Nu sunt răni&i! "e când i-a$ 'ntâlnit% a$ trecut de două ori pe lânăapă şi ei nu s-au oprit nici $ăcar o dată pentru a-şi răcori rănile! (ratele$eu i-a pri#it atunci când $âncau6

< "a! 8u $âncat $ult!< "ar n-au $âncat aşa de repede ca nişte oa$eni care nu au a#ut

ti$p de-o zi decât rădăcini% frai şi $ure! Ei spun că au fost ataca&i pe$alul lui 5edar 5ree1% 'n susul acestei ape! "acă ar 3 aşa% cu$ se face căau a+uns aşa repede pe aceste $eleauri6

< Nu pot să-&i răspund pentru că nu a$ fost nicicând pe cursulsuperior al lui 5edar 5ree1!

< Nu ar 3 putut a+une atât de repede prin păr&ile acestea decât dacăar 3 a#ut cai% sau poate că nici nu au fost la 5edar 5ree1!

< /$= Să zice$ că au a#ut cai! "e ce ne-au ascuns acest lucru şi 'nri+a cui au lăsat caii6<2o$ a9a= (ratele $eu crede că neustorul este duş$anul celorlal&i

trei albi6< Nu! Neustorul se preface!< 8şa este! .innetou a #ăzut şi el asta! Rollins 'i cunoaşte pe cei trei!

Poate că sunt c)iar nişte prieteni de-ai lui!< "e ce să se prefacă6 5e pun la cale6< 2o$ a9a răspunsurile la 'ntrebările acestea=< Nu ar 3 bine să le spune$ #erde-n fa&ă ce ândi$ despre ei6< Nu!

< "e ce nu6<Pentru că prefăcătoria lor poate să aibă un &el care nu ne pri#eşte!

"eşi nu a#e$ 'ncredere 'n ei% aceşti patru albi sunt poate nişte oa$enicinsti&i! "acă ne pândeşte cu ade#ărat #reo pri$e+die% ea este 'ncădeparte de noi! (ratele $eu să se ândească şi să-$i răspundă! 8reneustorul #reun te$ei pentru a ne face rău6

< Nu! "i$potri#ă% el ar trebui să se arate respectuos fa&ă de noi!< 8şa este! El #rea să #adă pieile şi blănurile pe care le a#e$! O$ul 'n

slu+ba căruia se ăseşte #rea să pună la cale o afacere bună cu Old(ire)and! 8cest lucru nu se poate 'ntâ$pla dacă pă&i$ ce#a rău pe dru$!

Ni$eni nu #a a9a de la noi unde sunt ascunzătorile #ânătorilor! 5)iar dacăacest neustor ar #rea să ne facă #reun rău%



nu a#e$ de ce să ne te$e$ de el acu$! El trebuie să #adă $ai 'ntâiblănurile şi pieile pe care le au #ânătorii! 8şa este6

< "a!< 5eilal&i trei albi sunt ei nişte colonişti care au fost prăda&i6< Nu! -

< Nu! Ei sunt altce#a!< "ar ce6< Pot să 3e orice! Nu a#e$ de ce ne te$e de ei atâta #re$e cât se

a9ă cu noi pe dru$!< :i pe ur$ă6 5ând #o$ 3 intrat 'n ,fortărea&ă6(a&a lui .innetou a fost lu$inată de un zâ$bet şi apoi a e4cla$at;< UK= (ratele $eu ândeşte 'ntoc$ai ca $ine!< Nici nu $ă $ir! Lucrurile sunt cât se poate de li$pezi!< 5rezi că aceşti patru albi sunt neustori şi se cunosc bine6 < "a! 5rople0 a spus că Craddon are patru sau cinci oa$eni care ar

lucra pentru el! Poate că bătrânul E#ans este unul dintre oa$enii luiCraddon sau poate că el este 'nsuşi Craddon! O$ul s-a a9at pe unde#aprin apropierea ospodăriei lui 5rople0! 'n ti$pul nop&ii% Rollins nu era 'ncasa colonistului! Se prea poate să se 3 dus la Craddon şi să-i 3 spus căeste pe cale să facă o afacere bună! 8tunci neustorul ne-a ieşit pur şisi$plu 'n cale% 'nso&it 3ind de doi oa$eni de-ai săi!

< 5e au de ând să facă6 5e pun la cale6 5e crede fratele $euS)arli)6

< 5red că pun la cale o $ârşă#ie! "acă nu ar 3 aşa% ce rost ar a#ea săspună $inciuni şi să prefacă6 "acă ar spune cine sunt de fapt% Old(ire)and le-ar da oricu$ #oie să #adă pieile şi blănurile #ânătorilor!

< Poate că #or să ia bunurile fără a plăti!< Spui că #or să ne prade% ba poate c)iar să ne ucidă6< "a!< :i eu cred la fel!< 8#e$ de-a face cu patru răufăcători! 8tâta #re$e cât ne a9ă$ pe

dru$ 'n to#ărăşia lor% nu trebuie să ne te$e$ de ei! Răul #a 3 să#ârşit%abia când to&i patru se #or ăsi 'n ,fortărea&ă!

< 2o$ '$piedica răul! Pe Rollins trebuie să-* luă$ cu noi! Nu a#e$ 'ncotro! "e ceilal&i trei albi ne #o$ despăr&i 'nainte de a a+une la,fortărea&ă! Ei spun că #or să a+ună la rude! Rudele se ăsesc 'n (ortRandall! Se cu#ine să 3$ cu oc)ii-n patru! 5red că lucrurile stau aşa cu$

ândi$ noi! Se prea poate să ne 3 şi 'nşelat! Trebuie să stă$ cu oc)ii pe einu doar 'n ti$pul zilei% ci şi 'n ti$pul nop&ii!

< "a! (ratele $eu alb are dreptate! Se prea poate ca un to#arăş de-allor să se a9e pe-aproape cu ar$ăsarii celor trei albi care spun că au fostprăda&i! 2o$ dor$i pe rând! 8cela dintre noi care #a 3 treaz trebuie să-şi&ină ar$ele la 'nde$ână!

.innetou a#ea dreptate ca 'ntotdeauna! El a presi$&it răul% dar nu petot!

8$ continuat să $ere$ pe +os toată după-a$iaza! Seara a$ 3 #rut săpoposi$ 'n prerie% 'n câ$p desc)is% pentru că astfel putea$ să #ede$

foarte bine tot ce se petrecea 'n +ur! "in păcate a 'nceput să plouă şi ne-a$ #ăzut ne#oi&i să ne continuă$ dru$ul până ce a$ a+uns 'ntr-o pădure!



Ne-a$ adăpostit sub nişte brazi 'nal&i care ne fereau de ploaie! Era$aten&i la tot ceea ce se petrecea!

Pro#iziile noastre erau pe sfârşite% dar şi Rollins a#ea $erinde% astfel 'ncât $âncare a fost 'ndea+uns de $ultă pentru noi to&i!

"upă cină ar 3 trebuit să ne culcă$% dar to#arăşii noştri de dru$ a#eau

c)ef de #orbă şi #orbeau tare% deşi le spusese$ să nu o facă! Rollinsde#enise dintr-odată #orbăre&! Po#estea tot soiul de a#enturi pe care le-ar3 trăit 'n ti$pul călătoriilor sale!

Nu cu$#a sti$abilii do$ni #orbeau $ult şi tare pentru a ne distraeaten&ia6 8paşul nutrea aceleaşi ânduri% căci 'şi pusese la 'nde$ână toatear$ele% c)iar şi cu&itul! .innetou pri#ea atent 'n toate direc&iile% dar nu$aieu% care-* cunoştea$ foarte bine% '$i putea$ da sea$a de asta!

Ploaia se oprise şi #ântul nu $ai bătea atât de tare ca până atunci! 8$3 #rut să plecă$ din pădure% pentru a 'nnopta 'n câ$p desc)is% dar acestlucru ar 3 stârnit cu siuran&ă suspiciuni şiproteste din partea celorlal&i% astfel 'ncât a$ ră$as 'n locul 'n care neăsea$!

Le spusese$ celor patru do$ni care se a9au 'n to#ărăşia noastră să nuaprindă focul! Binea$ la acest lucru pentru că ne ăsea$ pe pă$ânturileindienilor Siou4% dar şi pentru că 'n lipsa unui foc% to#arăşii celor patrudo$ni ce se ăseau lână noi nu ne puteau descoperi c)iar atât de uşor!

Era$ aten&i% $ereu aten&i= Oc)ii noştri erau obişnui&i cu 'ntunericul! 5eipatru făceau tot posibilul să ne distraă aten&ia% dar noi pri#ea$ totti$pul 'n +ur% $ai ales spre tu3şuri% pentru că un duş$an s-ar 3 ascuns cusiuran&ă 'n dosul lor!

Rollins şi cei trei #orbeau ne'ntrerupt! .innetou s-a 'ntins de-a dreptul

pe pă$ânt% punându-şi $âna stână sub cap! "eodată% a$ obser#at căapaşul şi-a 'ndoit enunc)iul! 8poi a pus $âna pe puşca lui '$podobită cu&inte de arint! Oare a#ea de ând să traă din şold6 8poi a$ #ăzut 'ntu3şuri ce#a ce se$ăna cu două scântei! Erau oc)ii unui o$! 8paşul 'izărise şi el cu siuran&ă! 8ştepta$ cu 'ncordare! :tia$ prea bine că.innetou nu reşea &inta nici $ăcar noaptea! 8paşul a pus deetul petrăaci!!! dar nu a tras! 5ele două scântei au dispărut!

< Un o$ 'n&elept= $i-a şoptit .innetou% 'n raiul apaşilor!< "a% un o$ care ştie ce 'nsea$nă să trai spri+inindu-&i ar$a doar pe

enunc)i! Poate că acest o$ trae el 'nsuşi dintr-o ase$enea pozi&ie! @< 8 fost un alb!

< "esiur! ndienii Siou4% căci nu$ai indienii din acest nea$ #ie&uiescaici% nu desc)id oc)ii $ari atunci când se strecoară până aproape de unduş$an! 8cu$ şti$ că pe-aici se ăseşte o iscoadă!

< "ar şi iscoada ştie că a$ zărit-o!< "in păcate% aşa este! 8 #ăzut că #rei să trai şi acu$ #a 3 cu foarte

$are băare de sea$ă!<Nu-i #a folosi la ni$ic! .innetou se #a strecura până 'n apropiere!< E pri$e+dios! O$ul #a şti ce ai de ând% i$ediat ce #ei părăsi acest

loc!< 8)= .innetou se #a preface că #rea să se 'nri+ească de cai=

< Lasă-$ă pe $ine să-* caut pe duş$an% a$ spus eu% ruător!



<Se cu#ine oare ca .innetou să te lase să-&i pui #ia&a 'n pri$e+die68paşul a fost pri$ul care a zărit oc)ii duş$anului 'n tu3şuri şi este dreptulsău să pună $âna pe duş$an= (ratele $eu să $ă a+ute ca să $ă potdepărta!

8$ aşteptat pu&in şi apoi le-a$ spus celor patru care #orbeau tot

ti$pul;< Ter$ina&i= 7âine porni$ la dru$ 'n zori şi #re$ să dor$i$= "o$nule

Rollins% #-a&i priponit calul aşa cu$ se cu#ine6< "a= a răspuns Rollins% #ădit supărat de tonul pe care #orbise$!<lci nu este priponit! 8paşul 'l #a scoate din pădure% ca să poată paşte

peste noapte! Să #ăd şi de calul fratelui $eu6< "a% a$ răspuns eu% pentru a lăsa 'ntr-ade#ăr i$presia că ne făcea$

ri+i pentru caii noştri!8paşul s-a ridicat 'n picioare% şi-a pus pătura pe u$eri şi a plecat 'ncet!

:tia$ că% 'n scurtă #re$e% .innetou a#ea să se târască pe burtă%apropiindu-se de tu3şuri! Pătura nu-i era de niciun folos! O luase doarpentru a-* deruta pe cel ce ne spionase!

"eşi le spusese$ să facă linişte% cei patru au 'nceput din nou să#orbească! Pe de-o parte% acest lucru '$i con#enea% dar pe de altă parte%nu-$i #enea la socoteală! Nu putea$ să-$i dau sea$a ce făcea .innetouşi de aceea aş 3 dorit ca bunii noştri to#arăşi de dru$ să tacă% dar nicio$ul care ne spionase nu-* putea auzi pe .innetou şi de aceea era binedacă Rollins şi prietenii săi continuau să pălă#răească! 7-a$ prefăcut că 'nc)id oc)ii! Oricine ar 3 putut crede că dor$% dar eu 34a$ atent printreene liziera pădurii!

8u trecut cinci $inute% apoi alte cinci!!! un sfert de ceas!!! o +u$ătate

de oră! 'ncepuse$ de+a să $ă te$ pentru soarta lui .innetou% dar ştia$foarte bine ce 'nsea$nă să te apropii târâş de un duş$an care era atent!"eodată% a$ auzit zo$ot de paşi! 8$ 'ntors capul şi l-a$ zărit pe.innetou! 'şi pusese din nou pătura pe u$eri! Se părea că-* descoperiseşi-* o$orâse pe cel ce ne spiona! 8$ 'ntors capul şi a$ aşteptat liniştit!8$ auzit tot $ai clar paşiilui .innetou! 8paşul s-a oprit 'n spatele $eu! 8poi a$ auzit o #ocespunând;

< :i-acu$ e rândul ăstuia=7-a$ 'ntors fulerător! Pentru a $ă deruta% necunoscutul 'şi pusese pe

u$eri pătura lui .innetou! O$ul purta barbă şi $i se părea cunoscut=

Străinul a ridicat patul puştii= 7-a$ rostoolit 'ntr-o parte% spre a nu 3lo#it% dar era prea târziu! O$ul $-a lo#it 'n ceafă= Nu a$ $ai putut facenicio $işcare= Parcă paralizase$= 8poi a$ pri$it o lo#itură 'n cap şi $i-a$pierdut cunoştin&a=S8NTER=

Probabil că a$ zăcut cinci sau şase ceasuri% pentru că% atunci când a$izbutit să desc)id cu reu oc)ii% a$ #ăzut că se lu$inase de ziuă! Era$ 'ntr-o stare roaznică! 7ă ăsea$ 'ntre #ia&ă şi $oarte! 7i se părea căplecase$ dintre cei #ii şi spiritul $eu ascultă ceea ce se #orbea lânătrupul $eu ne'nsu9e&it! La 'nceput% nu a$ 'n&eles cu#intele rostite% dar

apoi a$ auzit un las care $-ar 3 putut trezi şi din $or&i;



<5âinele ăsta de apaş nu #rea să zică ni$ic% iar pe alb l-a$ o$orât=Păcat= 7are păcat= 8ş 3 #rut să si$tă şi el ce 'nsea$nă să-$i cadă-n$ână= 8ş da orice să nu-* 3 o$orât=

8uzind aceste #orbe% a$ desc)is oc)ii nu$aidecât! Reac&ia $ea estede 'n&eles% dacă #oi arăta că ne$ernicul care #orbise era c)iar Santer= 8ş

3 #rut să 'nc)id iar oc)ii% pentru ca ni$eni să nu obser#e că trăia$% dar nua$ putut! Oc)ii% pe care abia putuse$ să-i desc)id% refuzau să se $ai 'nc)idă! 'l pri#ea$ tot ti$pul pe Santer! 7ă )olba$ la el! Ne$ernicul a#ăzut că a$ oc)ii desc)işi şi a sărit 'n picioare% $ânat de o bucuriediabolică! 7-a pri#it pre& de câte#a clipe şi apoi a urlat;

< Trăieşte= Trăieşte= 2ede&i că e-n #ia&ă6 2ede&i că n-a $urit6 8 desc)isoc)ii= 2o$ #edea nu$aidecât dacă $ă 'nşel sau nu=

Santer $i-a pus o 'ntrebare la care nu i-a$ răspuns! 2ăzând că nuspunea$ ni$ic% netrebnicul $-a apucat de u$eri şi a 'nceput să$ă scuture! 7ă lo#ea$ cu capul de pă$ânt% dar nu a#ea$ cu$ să $ăapăr% 3indcă era$ leat fedeleş!

Răufăcătorul a 'nceput să urle ca un ieşit din $in&i;< Nu #rei să-$i răspunzi% câine6 "oar #ăd că trăieşti= :tiu prea bine că

po&i #orbi=La un $o$ent dat% a$ putut 'ntoarce capul şi l-a$ zărit pe .innetou!

Era leat astfel 'ncât să nu poată sta decât c)ircit!O astfel de pozi&ie i-ar 3 pro#ocat dureri insuportabile% c)iar şi unui o$

făcut din cauciuc!-a$ zărit% de ase$enea% pe bătrânul E#ans% pe 3ul şi pe nepotul

acestuia! Pe Rollins nu l-a$ #ăzut!< 2orbeşti6 a urlat Santer! 2orbeşti sau #rei să-&i despic li$ba cu la$a

cu&itului6 2reau să ştiu dacă $ă cunoşti% dacă ştii cine sunt şi dacă auzice-&i spun=Nu a#ea niciun rost să tac! 7ă a9a$ 'ntr-o situa&ie cu totul nefericită şi%

'n afară de asta% trebuia să $ă ândesc şi la soarta lui .innetou! 8ş 3 #rutsă #orbesc% dar era$ 'n stare s-o fac6

7i-a$ adunat toate puterile şi a$ izbutit să spun;< 2ă recunosc= Sunte&i Santer=<8şa= 8şa= 7ă recunoşti= :tii cine sunt= a spus netrebnicul% râzând

bat+ocoritor! Te bucuri să $ă #ezi% nu-i aşa6 5e surpriză plăcută% nu-i aşa6Nu a$ răspuns ni$ic! Santer a scos nu$aidecât cu&itul şi a striat;< Te sfătuiesc să spui ,da= Spune ,da% căci altfel 'şi ba cu&itul 'n

piept="eşi a#ea dureri foarte $ari% .innetou a striat;< Old S)atter)and nu #a spune ,da= 7ai bine ar $uri decât să spună

,da=<Taci% câine= a striat Santer% 'ntorcându-se spre .innetou! "acă nu

taci% o să te leă$ atât de strâns de o să-&i trosnească oasele= Ei% iaspune% Old S)atter)and% draul $eu prieten% te bucuri nespus să $ă #ezi%da6

<r "a% a$ răspuns eu% fără a $ai &ine sea$a de cu#intele lui.innetou!

< 8&i auzit6 8&i auzit6 a 'ntrebat Santer% 'ntorcându-se spre cei treiprieteni ai săi! Old S)atter)and% $arele% ne'n#insul% #estitul Old



S)atter)and se te$e atât de $ult de cu&itul $eu% 'ncât a de#enitascultător precu$ un băie&el pe care 'n#ă&ătoarea 'l a$enin&ă cu nuieluşa=

Nu ştiu ce s-a petrecut cu $ine! Poate că nu $ă si$&ea$ atât de răupe cât credea$! Poate că bat+ocura acestui ne$ernic făcea $inuni! Nuştiu precis ce s-a 'ntâ$plat% dar dintr-odată capul nu $-a $ai durut!

Gândea$ li$pede!Nu $i se 'ntâ$pla pentru pri$a dată să 3u ostatic% aşa 'ncât nu pot

spune că-$i era frică! (usese$ ostaticul apaşilor din tribul 7escalero!Nu$ai că aceşti apaşi a#eau si$&ul onoarei! 'n fruntea lor se ăsea $arelenciu-5iuna! 8cu$!!!

8cu$ 'l a#ea$ 'naintea $ea pe Santer% un ne$ernic ce a fost 'n staresă ucidă de draul aurului% un laş% un răufăcător a cărui #ia&ă era un şir 'ntre de fărădelei% un ani$al de pradă cu c)ip de o$% o 3in&ă +osnică ceucide din plăcere! Nu nădă+duia$ să scap cu #ia&ă şi nici pentru .innetounu erau speran&e că #a scăpa #iu din $âinile ne$ernicului! Noi doi era$cei $ai $ari duş$ani ai lui Santer% şi netrebnicul se si$&ea a$enin&atatâta #re$e cât .innetou şi Old S)atter)and erau 'n #ia&ă=

Nu $ai e4ista nicio speran&ă pentru noi6 5)iar niciuna68ceste 'ntrebări '$i re#eneau 'n $inte şi $ă tot ândea$ la un

răspuns! "eodată% răspunsul a #enit ca o rază slabă de lu$ină ce 'ncercadin răsputeri să străpună 'ntunericul! Era doar o palidă rază% dar aceastae4ista=

5e se 'ntâ$plase la Nuet Tsil6 "orin&a de 'na#u&ire 'l făcuse peSanter să ucidă! "orin&a de 'na#u&ire= 8sta era= 8ceastă dorin&ă era poatec)iar $ai puternică decât plăcerea de a ucide! 8ceastă dorin&ă arzătoare 'lstăpânea $ereu pe Santer! "orin&a de 'na#u&ire era punctul lui slab şi%

dacă #oia$ să ob&in ce#a% trebuia să $ă folosesc de acest punct slab alnetrebnicului!7i-a$ zis că trebuie să-$i păstrez cal$ul şi $-a$ arătat c)iar

nepăsător!< 2ă 'nşela&i a$arnic% do$nule% a$ spus eu% 'n cele din ur$ă! 8$

spus ,da nu pentru că $-aş te$e de cu&itul du$nea#oastră!! Netrebnicul $-a pri#it cu ui$ire şi cu răutate% 'ntrebând;< 8tunci de ce ai spus ,da6< Pentru că $ă bucur 'ntr-ade#ăr să #ă re'ntâlnesc!8$ rostit aceste cu#inte cu atâta seriozitate şi con#inere% 'ncât

răufăcătorul nu $ai ştia ce să creadă! 7-a pri#it câte#a clipe fără a scoate

o #orbă% apoi a 'năl&at din sprâncene% 'ntrebând;< 5uuu$6 5eee6 8$ auzit bine6 Poate că lo#iturile $ele &i-au

zdruncinat creierul şi nu $ai ştii ce spui= 5)iar te bucuri să $ă #ezi6< "esiur= a$ replicat eu!<8scultă la $ine= 8sta-i o obrăznicie $are din partea ta= Nu-$i pune

răbdarea la 'ncercare% că te fac colac% aşa cu$ l-a$ făcut pe .innetou! Tespânzur cu capul 'n +os şi te las aşa până ce-&i dă sânele pe nas=

< Nu #e&i face asta!< Nu #oi face asta6 "ă-$i un $oti#= Unul Sinur=< 2ă #oi da un $oti#% dar 'l cunoaşte&i atât de bine% 'ncât nu trebuie să

#i-* $ai spun eu!< "a@ de unde= Nu ştiu despre ce #orbeşti=



< O)o= :ti&i prea bine despre ce #orbesc= N-a#e&i decât să $ăspânzura&i cu capul 'n +os! 2oi $uri şi atunci nu #e&i $ai a9a ni$ic=

'l atinsese$ acolo unde-* durea= 7i-a$ dat sea$a de asta nu$aidecât!Santer *-a pri#it pe bătrânul E#ans% a dat din cap şi a spus;

< Noi credea$ că-i $ort şi el nici $ăcar nu leşinase! 8 auzit toate

'ntrebările pe care i le-a$ pus lui .innetou! Ne$ernicul ăsta de apaş nu$i-a spus 'nsă ni$ic!

<2ă 'nşela&i din nou% a$ spus eu! 8$ leşinat cu ade#ărat% nu$ai căOld S)atter)and are destulă $inte-n cap pentru a pricepe ce #re&i!

< 8şa6 a 'ntrebat Santer! 8tunci spune-$i ce aş #rea eu să a9u de la#oi=

<Prostii= a$ replicat eu% tăios! Să lăsă$ copilăriile astea= 2ă spun că$ă bucur să #ă 'ntâlnesc! Nu #-a$ #ăzut de atâ&ia ani= 8 trecut atâta#re$e şi $ă bucur cu ade#ărat să #ă #ăd 'n sfârşit= 'n sfârşit= 'n sfârşit=

Santer $-a pri#it $ultă #re$e% fără a spune o #orbă! 8poi a 'n+uratprintre din&i şi a striat;

< Lepădătură= 5red că &i-ai pierdut $in&ile= Poate #ă trece prin cap căo să-$i scăpa&i #oi doi% nu6

< Păi ca$ aşa ce#a!<"a=@ 2oi doi crede&i că sunte&i cei $ai deştep&i oa$eni din 2est% dar 'n

realitate sunte&i doi proşti= O)o% cât $-a $ai ur$ărit .innetou= 8 izbutitsă $ă prindă6 'n locul lui $i-ar 3 atât de ruşine% 'ncât $-aş ascunde 'ntr-un loc 'n care să nu $ă ăsească ni$eni= :i acu$6 Recunoşti că $i-a&i#ăzut oc)ii 'n 'ntuneric6

< "a!< .innetou a #rut să $ă '$puşte6

< 'ntoc$ai=< 8$ #ăzut ce a #rut să facă şi a$ dispărut nu$aidecât! 8poi apaşul a#rut să $ă ia prin surprindere= Eşti ata să recunoşti şi asta6

< "e ce nu6< Să $ă ia prin surprindere= Să pună $âna pe $ine% )a% )a% )a= :tia$

că fusese$ descoperit= 5)iar şi un copil are $ai $ultă $inte decât.innetou= 8 fost o prostie din partea lui să 'ncerce să $ă prindă= Pentruasta ar 3 $eritat o bătaie cu$ scrie la carte= 5ând s-a apropiat de $ine% l-a$ doborât nu$aidecât% lo#indu-* cu patul puştii! 8poi $i-a$ pus peu$eri pătura lui şi $-a$ apropiat de tine! 5e ai si$&it atunci când &i-ai datsea$a că cel ce purta pătura pe u$eri era$ eu% şi nu apaşul6

< 7-a$ bucurat=<Te-ai bucurat şi atunci când te-a$ lo#it6 Nu prea cred= 7i-a&i căzut 'n

$ână ca nişte copii fără $inte! 8cu$ sunte&i ostaticii noştri şi pentru #oinu $ai e4istă scăpare! Poate că $ă #a cuprinde $ila% cine ştie6= Se preapoate să $ă las cuprins de $ilă% dar asta nu$ai dacă '$i #ei spune ceeace #reau să a9u= Uită-te la aceşti trei bărba&i= Sunt oa$enii $ei= Eu #i i-a$ tri$is ca să $ă a+ute să #ă prind= Ei% acu$ spune-$i ce crezi desprenoi6

:tia$ prea bine ce era Santer şi de aceea i-a$ spus;< "u$nea#oastră sunte&i o lepădătură= 8sta a&i fost şi asta a&i ră$as=

7ai $ult nu trebuie şi nu #reau să ştiu=



<Prea bine= "eoca$dată #oi uita că $-ai +init! "upă ce #oi ter$ina de#orbit cu tine% te #oi pedepsi pentru această +inire= Bine $inte ce &i-a$spus= Trebuie să recunoşti că ne place să culee$fără a se$ăna= 'i lăsă$ pe al&ii să se$ene% adică să $uncească= Undeăsi$ ce#a de cules% culee$ fără a 'ntreba cine a se$ănat= 8şa a$ făcut

până acu$ şi aşa #o$ face până când #o$ 3 de părere că a$ adunatdestul!

< :i când se #a 'ntâ$pla asta6< Nu ştiu să-&i răspund= Oricu$% nu asta trebuie să te fră$ânte acu$=

5ând a$ #orbit de se$ănat şi de cules% nu $-a$ ândit la $unca pe careo face &ăranul la câ$p! Uite% acu$ a$ auzit ce#a de o ascunzătoare!

< 5e ascunzătoare6< Una 'n care s-ar ăsi blănuri şi piei!</$= :i eu ar trebui să ştiu unde se ăseşte o ase$enea

ascunzătoare6 5red că #ă 'nşela&i=<Ca nu= :tiu eu ce spun= Recunoşti că a&i fost la bătrânul 5rople06< "a!< :i ce treabă a&i a#ut cu el6< -a$ făcut şi noi o #izită% aşa% de plăcere!< Nu 'ncerca să $ă $in&i= L-a$ 'ntâlnit pe 5rople0% c)iar după ce a&i

plecat de la el! O$ul $i-a spus pe cine căuta&i!< Pe cine6< Pe un neustor al cărui nu$e este Craddon!< Cătrânul nu trebuia să spună asta=< "ar uite că a spus-o= Neustorul ur$a să cu$pere de la #oi blănuri

şi piei= O $ul&i$e de blănuri şi de piei=

< "e la noi6< Nu toc$ai de la #oi% ci de la Old (ire)and= Se spune că Old (ire)andşi #ânătorii săi ar 3 strâns o ră$adă de blănuri şi de piei=

< Sunte&i bine infor$at% n-a$ ce zice=< 8şa-i6 $-a 'ntrebat Santer% râzând cu răutate şi fără a băa de

sea$ă ironia $ea! Nu l-a&i ăsit pe neustorul Craddon! 'n sc)i$b a&i datpeste un o$ de-al lui şi a&i fost de acord ca el să #ă 'nso&ească! Noi #-a$luat ur$a i$ediat% pentru că #oia$ să pune$ $âna şi pe #oi% şi pe el!O$ul neustorului% Rollins cred că-i zice% ne-a scăpat% pentru că noi ne-a$ocupat $ai 'ntâi de #oi doi!

'n decursul anilor a$ 'n#ă&at să 3u atent şi la cele $ai ne'nse$nate

lucruri! 8stfel a$ obser#at că% 'n ti$p ce #orbea de Rollins% Santer a pri#itcu insisten&ă spre tu3şuri! Poate că acolo se a9a ce#a care a#ea leăturăcu Rollins!

< Nu face ni$ic= a continuat răufăcătorul! Nu $ai a#e$ ne#oie deacest Rollins% dacă a$ pus $âna pe #oi! 'l cunoşti pe Old (ire)and6

< "a!< :tii unde se a9ă ascunzătoarea lui6< "a!< 2ai% ce $ă bucur că recunoşti asta=< "e ce nu aş recunoaşte un ade#ăr6

< Prea bine= Nu cred că ai să-$i faci reută&i!< 5u$ adică6



< "acă nu '$i faci reută&i% #ei a#ea o soartă $ai bună!< 5e #re&i să spune&i6<2orbea$ despre $oarte! 7ă cunoşti şi te cunosc! :ti$ a$ândoi la ce

ne pute$ aştepta! "acă eu aş 3 fost ostaticul tău% $-ai 3 ucis! Tu eştiacu$ ostaticul $eu şi te #oi ucide! 7i-a$ dorit $ereu să te ucid 'ncet% 'n

c)inuri! 8cu$ că-$i #ei spune unde se a9ă ascunzătoarea lui Old(ire)and% nu $ai sunt atât de pornit!

< :i ce se #a 'ntâ$pla6< Tu '$i #ei spune unde 'şi are Old (ire)and ascunzătoarea% iar

.innetou '$i #a da aur% $ult aur din cel pe care *-a $oştenit de la tatălsău!

< 5e #o$ pri$i 'n sc)i$b6< O $oarte uşoară! Un lon& 'n cap!< (oarte fru$os= /$= "ar nu #-a&i ândit c)iar la toate=-< 5u$ aşa6< 2ă pute$ duce de nas şi #ă pute$ 'ndru$a reşit!< 7ă crede&i $ai prost decât sunt! "acă #re&i să $uri&i repede% #a

trebui să-$i aduce&i anu$ite do#ezi prin care să $ă face&i să cred căspune&i ade#ărul! 2reau să ştiu $ai 'ntâi dacă sunte&i ata să-$i spune&iunde este ascunzătoarea! Trebuie să 3u siur că .innetou '$i #a da aurulpe care i-* cer!

<:ti&i bine că .innetou şi Old S)atter)and nu-şi trădează prietenii!8paşul nu #-a spus ni$ic% de asta sunt siur! Eu a$ #orbit cudu$nea#oastră pentru că ur$ăresc un anu$it scop!

<@ Un scop6 5e scop6< Nu #ă #oi răspunde acu$! 2e&i a9a $ai târziu despre ce este #orba!

Ne$ernicul '$i #orbise la un $o$ent dat respectuos% '$i spusese,du$nea#oastră! 8cu$ că 'şi dădea sea$a de faptul că polite&ea era deprisos a trecut din nou la ,tu!

< Nu #rei să-$i spui ni$ic6< Ni$ic!< Ni$ic6< Nici $ăcar un cu#ânt=< 8tunci te #o$ face colac% 'ntoc$ai ca pe .innetou=< N-a#e&i decât=-<- 2ă #o$ ucide 'n c)inuri=< Nu #ă #a folosi la ni$ic=

<5)iar crezi asta= 2o$ ăsi oricu$ ascunzătoarea lui Old (ire)and!<Poate că nu$ai din 'ntâ$plare! Oricu$% #a 3 prea târziu! "acă nu ne

#o$ 3 'ntors după o anu$e perioadă de ti$p% Old (ire)and #a de#enibănuitor! ar de #a intra la bănuieli% #a pleca '$preună cu ceilal&i dinascunzătoare!

Santer a pri#it 'n pă$ânt! 'ncepuse să se +oace cu cu&itul% dar acestlucru nu $ă speria! 'i cunoştea$ bine planurile! Pe unul dintre ele nu-*putea duce la bun sfârşit! Se #edea ne#oit să treacă la cel de-al doilea!

:tia$ bine cu$ stăteau lucrurile! Santer #oia să a9e unde era,fortărea&a lui Old (ire)and% #o+a să pună $âna pe aurul lui .innetou şi

$ai #oia să ne ucidă! 8r 3 fost dispus să ne lase 'n #ia&ă deoca$datăpentru a pune $âna pe aur% pe piei şi pe blănuri! 8$ spus că era dispus



să ne lase 'n #ia&ă deoca$dată= Era li$pede că netrebnicul #oia cu oricepre& să ne ucidă! 5u atât $ai $ult trebuia să scăpă$ de el odată pentrutotdeauna= Nu $i-era tea$ă şi a$ aşteptat liniştit ca ne$ernicul să#orbească $ai departe!

"upă o #re$e% Santer $-a 'ntrebat% 'ntr-ade#ăr;

< Nu spui ni$ic6< Nu!< Nu #orbeşti nici c)iar dacă #ă ucide$ acu$% pe loc6< Nu!< Prea bine= Te #oi sili să #orbeşti= 2o$ #edea nu$aidecât dacă eşti la

fel de rezistent ca apaşul=Răufăcătorul le-a făcut celor trei to#arăşi ai săi un se$n! 8ceştia $-au

luat pe sus şi $-au dus 'n locul 'n care se a9a .innetou! 8cest lucru $-apus pe ânduri! Oare de ce Santer nu ne &inea lână el% unde ne puteasupra#e)ea $ai bine6 8$ ăsit nu$aidecât răspunsul la această 'ntrebare% pentru că $ă a9a$ de $ultă #re$e 'n 2est şi 'n#ă&ase$ $ulte!"acă ai prins doi duş$ani care se cunosc 'ntre ei şi care au o taină% 'i puilaolaltă şi 'i laşi să creadă că nu sunt supra#e)ea&i! Este $ai $ult casiur că aceştia #or 'ncepe să #orbească despre taina lor şi este de-a+unssă 'i spionezi pentru a a9a tot ceea ce #rei să ştii! 5redea$ că aşa #oia săac&ioneze şi Santer% separându-ne cu totul de el şi de cei trei to#arăşi aisăi% care $-au leat ca pe un colac! 8#ea$ dureri $ari% dar nu a$ scosnici $ăcar un ea$ăt! 2oia$ să #ăd cât $ai bine ce făceau cei patru% darei se a9au destul de departe de noi! Santer s-a aşezat lână to#arăşii săi%dar nu putea$ să-$i dau sea$a dacă a#ea să ră$ână acolo sau dacăa#ea să se strecoare până lână noi pentru a trae cu urec)ea la cele ce

#orbea$!Oricât ar 3 fost de riscant% trebuia să #orbesc neapărat cu .innetou!Stând de #orbă cu apaşul% aş 3 #rut să-* con#in pe Santer să ne lase 'n#ia&ă şi să ne redea libertatea!

7ă ândea$ ce să spun şi când să 'ncep să #orbesc! Era cu neputin&ăca Santer să 3 a+uns de+a 'n dosul tu3şurilor care se a9au 'n i$ediatanoastră apropiere! "e aceea% a$ tăcut o #re$e! Toc$ai $ă preătea$ să-i spun lui .innetou ce a#ea$ de ând să fac% dar% aşa cu$ s-a 'ntâ$plat$ereu când $-a$ a9at 'n to#ărăşia apaşului% .innetou $i-a )icit ândulşi a spus 'n raiul apaşilor;

< (ratele $eu să $ă asculte= Trebuie să face$ 'n aşa fel 'ncât Santer

să creadă că pe aici% pe aproape% se ăseşte aur $ult! 8stfel #a facenebunia de a ne lăsa liberi!

Erau e4act ândurile $ele= Nici nu $-a$ $ai $irat% ci $-a$ $ul&u$itdoar să-* 'ntreb pe .innetou;

< :i fratele $eu crede că Santer se #a strecura 'n dosul tu3şurilorpentru a trae cu urec)ea6

< Este 'ntoc$ai ceea ce a$ ândit= 8scultă= Se aude un foşnet= a spus.innetou% 'n şoaptă% pentru ca apoi să continue să #orbească ce#a $aitare% dar nu 'n rai apaş% ci 'n enleză; Old S)atter)and se 'nşală atuncicând spune că Santer #rea doar pieile şi blănurile=

< "ar ce ar $ai putea dori6 a$ 'ntrebat eu% continuând să-$i +oc rolul!



< 8ur= Pepite pe care .innetou le-a 'nropat cu $ultă #re$e 'n ur$ă 'ntr-un loc anu$e! 5a să a+une$ la acel loc ar trebui să $ere$ călare ozi 'ntreaă!

-< 8)a= 5unosc ascunzătoarea despre care #orbeşti= "ar Santer nu arede unde să o ştie=

< Ca o ştie= 8scultă-* pe .innetou! "acă nu ar cunoaşteascunzătoarea asta% nu ne-ar 3 luat ostatici aici=

<"acă ar 3 precu$ spui% Santer ar 3 furat aurul de $ultă #re$e!<El cunoaşte ascunzătoarea% dar nu atât de bine 'ncât să ăsească

aurul! Totul este ca la Nuet Tsil! Santer cunoştea taina apaşilor% dar nu aăsit aurul! El ne-a atacat aici% toc$ai pentru a pune $âna pe aur!

< Nu #a a9a ni$ic de la noi!< 8şa e= 2o$ 'ndura toate c)inurile% dar cel ce $i-a ucis tatăl şi sora

nu #a pune $âna pe aur=< 8tunci trebuie să 3$ preăti&i să $uri$!< .innetou şi Old S)atter)and #or $uri fără a clipi din oc)i! Poate că

#or ră$âne totuşi 'n #ia&ă! Ei s-au a9at adeseori 'n $âinile duş$anilor% şiCunul 7anitou le-a tri$is un a+utor neaşteptat! "acă #o$ izbuti să scăpă$şi acu$% trebuie să a#e$ $are ri+ă şi să nu lăsă$ ur$e! S-ar cu#eni săluă$ cât $ai repede aurul din locul despre care &i-a$ #orbit! "acă nu a$face astfel% s-ar putea ca du)ul cel rău să-* a+ute pe Santer să ăseascăaurul!

< 8i dreptate% a$ spus eu% cu 'nsu9e&ire! 7ă 'ntreb doar dacă #o$ 3 'nstare să duce$ doar noi doi sinuri atâta aur!

< 8#e$ pături 'n care să-* pune$% iar caii noştri sunt destul deputernici pentru a-* căra până la ,fortărea&ă! 8cu$ Old S)atter)and ştie

ce ândeşte .innetou! Să nu $ai #orbi$! Se poate ca un o$ al lui Santersă traă cu urec)ea!Ne +ucase$ bine rolurile! 8cu$ se cu#enea să aşteptă$!ntuise$ bine! 'n tu3şuri se a9a un o$! Pentru a #edea ce se $ai

'ntâ$plă% acesta scosese capul printre creni şi $i s-a părut că-* recunoscpe Rollins!

7ă #oi $ărini să spun doar că a$ fost lea&i trei ceasuri! Santer#enea la noi din sfert 'n sfert de oră pentru a ne 'ntreba dacă a#ea$ deând să #orbi$! Noi nu-i spunea$ ni$ic% şi el pleca% pentru ca apoi săre#ină! Era un fel de război al ner#ilor! 5ine rezista $ai $ult câştia!

5ătre prânz% după ce nu a ob&inut niciun răspuns de la noi% Santer s-a

apropiat de to#arăşii săi% striând% astfel 'ncât să-* auzi$ şi noi;< 5red că e pe-aproape% 3indcă nu şi-a putut lua calul! 5ăuta&i-*= Eu

ră$ân aici cu ostaticii=(aptul că #orbise atât de tare *-a trădat! 5ând #rei să pui $âna pe un

duş$an a9at prin apropiere% nu strii astfel 'ncât să 3i auzit! 5ei treioa$eni ai lui Santer şi-au luat ar$ele şi au plecat!

< (ratele $eu bănuieşte ce se #a 'ntâ$pla6 $i-a şoptit .innetou!< "a!< 'l #or aduce pe Rollins! Rollins este to#arăşul lui Santer% dar noi nu

trebuie să bănui$ aceasta! El 'l #a rua pe Santer să ne redea libertatea

şi!!!



< !!! şi Santer se #a lăsa 'nduplecat! Totul se #a face 'ntoc$ai ca 'nacele fru$oase clădiri ale albilor ce se c)ea$ă teatre!

<"a! Santer ,trece acu$ drept neustor şi se foloseşte de nu$ele deCraddon! El ne #a lăsa să plecă$ de aici pentru a ne ur$ări! "e aceeaRollins nu trebuia să se a9e aici! El trebuie să 3e cel ce ne a+ută să

scăpă$!<(ratele $eu alb ândeşte 'ntoc$ai ca $ine! Santer nu este 'n&elept!

El nu trebuia să ne ia ostatici! 8r 3 putut să ne lase să a+une$ 'n,fortărea&ă '$preună cu Rollins! 8stfel ar 3 a9at unde este ascunzătoarealui Old (ire)and şi ar 3 ştiut unde ne ăsi$ şi noi!

< Santer s-a pripit! Oricu$% el este albul care i-a pus pe războiniciiO1ananda să-* atace pe 5rople0! Rollins este spionul lui Santer! El i-a spusstăpânului său că ne a9ă$ 'n casa lui 5rople0! 5ând a a9at asta% a )otărâtsă ne prindă el 'nsuşi% pentru că ştia prea bine că războinicii O1ananda nu#or 'ndrăzni să se atină de noi! Santer şi oa$enii lui nu s-au ândit nicioclipă că nu le #o$ spune unde este ascunzătoarea lui Old (ire)and! Pentrucă #or să pună $âna pe bunurile #ânătorilor şi pe aurul lui .innetou% eisunt ata să ne redea libertatea pentru a ne putea ur$ări 'n linişte!

8$ #orbit 'ntre noi abia $işcându-ne buzele% astfel 'ncât Santer nua#ea cu$ să-şi dea sea$a că 'ntre $ine şi .innetou a#usese loc unsc)i$b de replici! "upă o #re$e% s-au auzit nişte striăte şi #ocea luiSanter;

<7i-* aduce&i6 Nu #-a$ spus eu că e pe unde#a pe-aici6 "uce&i-* pene$ernic lână ceilal&i doi şi lea!!!

Netrebnicul s-a 'ntrerupt% a făcut o $işcare prin care $i$asurprinderea şi abia după aceea a continuat% +ucând rolul o$ului cuprins

de bucurie;< 5eee6 5uuu$6 5ine!!! cine este do$nul6 Oare #ăd bine6Rollins a +ucat şi el rolul o$ului ui$it şi bucuros! S-a desprins

din bra&ele celor trei şi a alerat spre Santer% striând;<"o$nule Santer= "o$nule Santer= Se poate6 O)= 7-a$ liniştit= Nu o

să $i se 'ntâ$ple ni$ic rău% nu-i aşa6< Să #i se 'ntâ$ple ce#a rău6 "u$nea#oastră6 2ai= Nicidecu$=

"u$nea#oastră sunte&i acel do$n Rollins pe care #oia$ să-* prind6 5ines-ar 3 aşteptat la aşa ce#a6 Sunte&i acu$ 'n slu+ba do$nului Craddon%care este neustor6

<"a% do$nule Santer% 'ntoc$ai! 7i-a $ers când $ai bine% când $ai

prost de când ne-a$ despăr&it% dar acu$ pot zice că sunt $ul&u$it! Era$pe cale să 'nc)ei o afacere foarte bună% dar aseară a$ fost a!!!

Rollins s-a 'ntrerupt şi s-a prefăcut a 3 ui$it! 8poi a continuat;< 2ai% do$nule Santer= "u$nea#oastră ne-a&i atacat6< 'ntoc$ai=< "oa$ne= Să 3u atacat de un foarte bun prieten de-al $eu% de un o$

căruia i-a$ sal#at #ia&a de atâtea ori= La ce #-a&i ândit oare6<La ni$ic= La ce $ă putea$ ândi% când nici $ăcar nu a$ apucat să

#ă #ăd prea bine= "oar a&i fuit% nu-i aşa6< 8şa este= 8$ crezut de cu#iin&ă că era $ai bine să fu pentru ca

apoi să-i a+ut pe do$nii 'n to#ărăşia cărora $ă ăsea$! "ar ce #ăd6



prostie a #ie&ii $ele şi să #ă redau libertatea% nu$ai că #oi păstra toatebunurile #oastre% c)iar şi ar$ele!

N-a$ spus niciun cu#ânt! 8paşul tăcea şi el!< Ei6 8&i ră$as $u&i de ui$ire6Pentru că noi continua$ să păstră$ tăcerea% Rollins a spus;

< 8u a$u&it cu ade#ărat=8poi a #rut să $ă dezlee% dar i-a$ spus;< Opri&i-#ă= Nu #ă atine&i de curele% do$nule Rollins=< Nu sunte&i 'n toate $in&ile6 s-a $irat ,binefăcătorul nostru! "e ce

să nu #ă desfac leăturile6< Totul sau ni$ic= a$ replicat eu!< 5e #re&i să spune&i6< Nu #re$ să 3$ elibera&i% dacă ni se #a lua totul!< 5u$ se poate să a#e&i ase$enea preten&ii6< 8l&ii pot 3 de altă părere! Noi doi% .innetou şi cu $ine% nu ne

$işcă$ de-aici dacă nu ni se dă tot ceea ce ne apar&ine! 7ai bine $uri$%decât să ră$âne$ fără ar$e!

< 8r trebui să 3&i ferici&i că!!!<Niciun cu#ânt $ai $ult= l-a$ 'ntrerupt eu! :ti&i care sunt preten&iile

noastre= Ni$eni nu ne #a con#ine să renun&ă$ la ele=<Pe to&i dracii= Eu #reau să #ă sal#ez% şi du$nea#oastră #ă 'nădui&i

să &ipa&i la $ine6Rollins a plecat '$preună cu Santer! "e data aceasta s-au sfătuit şi cu

ceilal&i trei to#arăşi ai lor!< (ratele $eu a făcut bine= $i-a şoptit .innetou! Ne #or da tot ce este

al nostrti% 3indcă sunt siuri că tot ce ne apar&ine se #a a9a $ai târziu 'n

$âinile lor!:i eu era$ siur de asta! Oricu$% ştia$ foarte bine că Santer nu seputea folosi de carabina $ea! Era con#ins că% dacă nu ar 3 &inut sea$a depreten&iile noastre% nu a$ 3 pornit i$ediat spre ascunzătoarea lui Old(ire)and% ci l-a$ 3 ur$ărit până ce ne-a$ 3 luat tot ceea ce ne apar&inea!Netrebnicul era ne#oit să accepte condi&ia pe care i-o pusese$! "esiurcă o$ul a continuat să-şi +oace foarte bine rolul% prefăcându-sene$ul&u$it de cele petrecute!

Peste ce#a ti$p% s-au apropiat cu to&ii de noi% iar Santer a spus;< Se pare că astăzi sunte&i din cale-afară de norocoşi= 7ă #ăd silit să-

$i &in făăduiala fa&ă de un bun prieten de-al $eu! Trebuie să fac un lucru

nebunesc% dar #ă +ur că eu #oi 3 cel care #a râde la ur$ă= 8sculta&i% deci%ce s-a )otărât=

Netrebnicul a tăcut pre& de câte#a clipe şi@1poi a continuat;< O să #ă redau libertatea= 2e&i păstra tot ceea ce este al #ostru= 2e&i

ră$âne aici până seara! 2e&i 3 lea&i! Noi plecă$ pe dru$ul pe care-a$#enit! 'l luă$ cu noi şi pe do$nul Rollins% astfel 'ncât să nu #ă poatădezlea $ai repede decât s-ar cu#eni! "o$nul Rollins are să se 'ntoarcăaici când se #a 'ntuneca! 7âine-n zori% n-a#e&i decât să porni&i pe ur$elenoastre= 2e&i ră$âne 'n #ia&ă nu$ai datorită do$nului Rollins= Să nu uita&isă-* răsplăti&i=

8$ fost lea&i de doi copaci ce se ăseau foarte aproape unul de altul!5aii noştri au fost şi ei priponi&i foarte aproape de noi! Toate bunurile



5ând a$ a+uns 'n locul 'n care-* lăsase$ pe Rollins% a$ #ăzut că acestadispăruse! Nici calul său nu se $ai a9a acolo! 7i-au trebuit cinci $inute casă e4a$inez ur$ele lăsate de Rollins! 5ând $-a$ 'ntors şi i-a$ spus lui.innetou că Rollins dispăruse% apaşul a sărit 'n sus ca un arc% 'ntrebându-$ă;

< 'ncotro a luat-o6<-a ieşit lui Santer 'n 'ntâ$pinare pentru a-i spune ce s-a 'ntâ$plat!< 8sta &i-au spus ur$ele lui Rollins6< "a!-< UK= Rollins a bănuit că ne #o$ 'ntoarce aici ca să-* aşteptă$ pe

Santer! 8 fost pre#ăzător şi a făcut un ocol% ca să nu treacă pe lână noi!"ar cu$ a scăpat6 Nu ai #ăzut şi alte ur$e6

< Ca da! Un călăre& a #enit dinspre sud-est şi *-a dezleat=< 5ine a fost oare6 Un soldat de la (ort Randall6< Nu! 8$ #ăzut ur$ele unor tălpi uriaşe% iar tălpi din astea are bunul

nostru prieten% Sa$ /a1ens! 5red% de ase$enea% că a$ zărit şi ur$elebunei sale 7ar0!

<UK= Poate că $ai a#e$ #re$e să-* prinde$ pe Santer% cu toate că ela a9at cu$ stau lucrurile= (ratele $eu să #ină=

8$ 'ncălecat şi a$ pornit-o 'n alop către nord-#est! .innetou nuspunea ni$ic! 8paşul 3erbea! "acă 'l prindea pe Santer% uciaşul nu a#easă se bucure de o soartă prea blândă=

8$ dat de ur$a lui Rollins! 8$ ăsit apoi locul 'n care Rollins i-a 'ntâlnitpe to#arăşii săi! 8ceştia se opriseră pu&in şi o luaseră 'napoi% dar nu peacelaşi dru$! "acă ar 3 $ers pe acelaşi dru$ pe care #eniseră% i-a$ 3putut ur$ări şi 'n ti$pul nop&ii% dar ei au apucat-o 'n altă direc&ie% astfel

'ncât la căderea serii a$ fost ne#oi&i să ne lăsă$ păubaşi! .innetou şi-a 'ntors calul pe loc şi a$ pornit-o 'napoi% spre sud% 'ndreptându-ne sprefortărea&ă! Santer ne scăpase din nou= Trăea$ năde+de că 'l #o$ prindepână la ur$ă! 'n zori% a#ea$ să porni$ 'n căutarea lui şi eu ştia$ preabine că apaşul #a face tot ce 'i stătea-n putere pentru a-* prinde!

8$ tra#ersat râul 7an1izita şi a$ a+uns lână tu3şurile 'n dosul cărorastătea de obicei un o$ de stra+ă! 'ntr-ade#ăr% un #ânător se a9a acolo! Ne-a cerut să rosti$ parola şi apoi ne-a spus;

< Nu trebuie să #ă supăra&i că #-a$ cerut parola% dar azi trebuie să 3$cu oc)ii-n patru!

< "e ce6 a$ 'ntrebat eu!

-< Se pare că se petrece ce#a $ai pu&in obişnuit!< 5e6<Nu ştiu% dar Sa$ /a1ens% #ânătorul cel $ititel% a #orbit foarte $ult

când s-a 'ntors aici!< 8 fost plecat6< "a!< L-a 'nto#ărăşit cine#a6<- Nu% a fost sinur!Lucrurile stăteau 'ntoc$ai precu$ '$i 'nc)ipuise$! 7icu&ul Sa$% care

de obicei era un o$ aer la $inte% făcuse prostia de a-* elibera pe Rollins!

Pri$ul lucru pe care l-a$ a9at când a$ intrat 'n ,fortărea&ă a fostacela că starea sănătă&ii lui Old (ire)and nu era dintre cele $ai bune!



uciaşului! (ra&ii $ei albi #or ră$âne cu to&ii aici% căci se prea poate caSanter să ăsească ,fortărea&a şi să #rea s-o prade! 'n ,fortărea&ătrebuie să se a9e oa$eni #ite+i şi 'n&elep&i!

"upă ce to&i ceilal&i s-au $ai liniştit şi s-au culcat% $-a$ dus să-* cautpe .innetou! lci păştea lână pârâu! 8paşul stătea 'ntins 'n iarba $oale!

5ând $-a #ăzut #enind% s-a ridicat 'n picioare% $-a apucat de $ână şi $i-aspus;

<.innetou ştie ceea ce doreşti să-i spui! 2rei să porneşti '$preună cuapaşul 'n ur$ărirea lui Santer!

< "a% 'ntoc$ai=< Nu '&i este 'năduit să o faci! Old (ire)and este slăbit! (iul său este

'ncă un copil! Sa$ /a1ens a '$bătrânit aşa cu$ tu 'nsu&i ai putut #edea!"ic1 Stone şi .ill Par1er nu sunt atât de aeri la $inte ca fratele $eu alb!Solda&ii din fort sunt doar nişte străini! Old (ire)and are acu$ $are ne#oiede tine! .innetou #a porni sinur 'n căutarea lui Santer! El nu are ne#oiede a+utorul tău! 5e s-ar 'ntâ$pla dacă Santer ar strâne o ceată derăufăcători 'n +urul său şiapoi ar #eni aici6 "o#edeşte că-* iubeşti pe fratele tău .innetou%ră$ânând aici% alături de Old (ire)and! 2rei6

'$i era reu să $ă despart de .innetou% dar apaşul a stăruit% iar eu a$cedat% 'n cele din ur$ă! .innetou a#ea dreptate! Se cu#enea să ră$ânalături de Old (ire)and% care a#ea ne#oie de a+utorul $eu! 8$ #rut totuşisă-* 'nso&esc $ăcar o #re$e! Stelele ne lu$inau calea şi a$ a+uns 'n locul 'n care descoperise$ cu o zi 'nainte ur$ele lui Santer! Oc)iul aer alapaşului le putea zări!

< 8ici ne despăr&i$% a )otărât .innetou% punând $âna dreaptă pe

u$ărul $eu! 7arele Spirit a )otărât ca noi să ne despăr&i$ acu$! 7areleSpirit #a face astfel 'ncât cărările lui Old S)atter)and şi .innetou să se 'ntâlnească din nou! Nu #o$ 3 despăr&i&i o #eşnicie! Ura 'l duce pe.innetou din acest loc! Prietenia 'l &ine pe Old S)atter)and aici! "raosteane #a uni din nou= /o)=

O strânere de $ână!!! un 'nde$n adresat ar$ăsarului!!! 8paşul apornit ca #i+elia= Părul lui $inunat 'i 9utura pe spate precu$ o i$ensăcoa$ă! L-a$ ur$ărit $ultă #re$e cu pri#irea pe bunul $eu prieten! 'ncele din ur$ă% nu l-a$ $ai zărit! Oare ai să-* prinzi pe duş$anul tău65ând te #oi re#edea% draul $eu .innetou65apitolul

O7UL (FRF URE5/Pornise$ la dru$ 'n zori şi acu$ $ă si$&ea$ obosit! 'n plus% soarele se

'năl&ase pe cer şi $ă '$punea cu suli&ele sale de foc! "e aceea $-a$)otărât să $ă opresc şi să $ănânc! Preria se 'ntindea nesfârşită 'nainteaoc)ilor $ei! "ealurile scunde păreau nişte #aluri pe care ni$eni nu le-ar 3putut nu$ăra! 'n ur$ă cu cinci zile% oa$enii 'n to#ărăşia cărora $ăa9ase$ plecaseră care-ncotro de tea$a războinicilor Oellalla)! "e cincizile nu $ai #ăzuse$ niciun o$ şi niciun ani$al! 8rdea$ de nerăbdare să 'ntâlnesc şi eu o 3in&ă cu care să pot #orbi% nu de alta% dar tăcuse$ atâta#re$e şi '$i era tea$ă că-$i pierduse$ raiul!

'n reiunea 'n care $ă a9a$ nu e4ista niciun curs de apă% nici $ăcarun pârâu! 5opaci sau tu3şuri nu se zăreau nicăieri% aşa 'ncât nu $i-a



trebuit prea $ult ti$p pentru a alee locul 'n care a#ea$ să fac popas!"upă ce a$ luat pătura din spinarea calului şi a$ a#ut ri+ă să-i lepicioarele% astfel 'ncât să poată paşte 'n #oie% dar să nu se poată depărtaprea $ult% a$ urcat panta lină a unuia dintre nenu$ăratele dealuri $ici%răspândite 'n i$ensitatea preriei! 7-a$ 'ntins la pă$ânt% pentru a nu 3

obser#at prea uşor!8#ea$ eu $oti#ele $ele bine 'nte$eiate de pre#edere!7ă a9ase$ până de curând 'n to#ărăşia $ai $ultor #ânători! (usese$

cu to&ii doisprezece! Pornise$ de pe $alul lui Ri#er Plata şi ne ândea$să trece$ 7un&ii Stâncoşi% pentru a a+une 'n Te4as!ndieni din di#ersele triburi care fac parte din $area na&iune Siou4porniseră război '$potri#a albilor% pentru că unii dintre ei fuseseră ucişi defe&e palide! :tia$ prea bine ce se petrecuse şi fusese$ foarte aten&i% dartot a$ 'ntâlnit o ceată $are de războinici roşii! "upă o luptă apriă 'n carecinci dintre noi şi-au pierdut #ia&a% a$ fuit care-ncotro% răspândindu-nepe 'ntinsul preriei!

Lăsase$ nişte ur$e% pentru că nu a#usese$ #re$e să le şter aşacu$ se cu#ine! "e aceea credea$ că indienii se #or 3 luat după $ine!:tia$ că 'n prerie trebuia să 3i $ereu atent% dacă nu #oiai să te culciseara bine% sănătos şi să te trezeşti a doua zi pe lu$ea cealaltă şi fărăscalp! 8$ dat la i#eală o bucată de carne de bizon% a$ cură&at-o bine-binede stratul ros de sare şi praf de puşcă ce o acoperea şi a$ 'nceput să o$ai $oi cu din&ii% sperând că #oi putea $uşca din ea şi că o #oi putea$esteca! 8bia apucase$ să $ă 'ntind $ai bine pe pătură% când a$ zărit 'naintea $ea un punct neru! 7-a$ târât pu&in 'napoi% astfel 'ncât să nu3u zărit deloc şi a$ pri#it atent acel punct ce se $ărea #ăzând cu oc)ii!

7i-a$ dat sea$a că era un călăre& ce stătea 'n şa aplecat $ult 'nainte%precu$ indienii! 5ălăre&ul se a9a la #reo două $ile enleze* depărtare delocul 'n care $ă ăsea$! 5alul 'nainta atât de 'ncet% 'ncât nu parcurea$ai $ult de o $ilă 'ntr-o +u$ătate de oră! 5ontinuând să pri#esc 'nainte%a$ $ai zărit patru puncte care $ereau e4act pe ur$ele călăre&ului pecare-* zărise$ de+a! 8cest călăre& era cu siuran&ă un alb! 7i-a$ datsea$a de acest lucru după )ainele pe care le purta! Era cu putin&ă ca aceipatru călăre&i ce #eneau pe ur$ele lui să 3 fost indieni6 (olosindu-$ă deoc)ean% $i-a$ putut da sea$a că acei patru călăre&i erau 'ntr-ade#ărindieni% $ai precis războinici Oellalla)% unii dintre cei $ai cruzi indienicare fac parte din nea$ul Siou4! Erau #opsi&i 'n culorile războiului! Pieile

roşii a#eau cai foarte buni% 'n ti$p ce albul a#ea o biată $âr&oaă!8lbul era un ins $ititel şi slab! Pe cap a#ea o pălărie #ec)e din fetru% cu

borurile zdren&uite! 8cest lucru nu reprezenta ce#a deosebit 'n prerie% dardădea la i#eală un fapt cu$plit; o$ul nu a#ea urec)i! 'n locul unde artrebui să se a9e acestea% se zăreau doar nişte* *% 1ilo$etri >n!a!?!cicatrice cu$plite! Se #edea că urec)ile 'i fuseseră tăiate! Necunoscutulpurta pe u$eri o pătură ne$ai#ăzut de $are% care-i acoperea trupul cutotul şi abia dacă lăsa să i se zărească picioarele sub&iri! 'n picioarestrăinul purta o perec)e de ciz$e care 'n ci#ilizata Europă ar 3 stârnit cu

siuran&ă râsul! 5iz$ele cu pricina erau de felul celor pe care le poartă#ăcarii din 8$erica de Sud! 8ceştia au obiceiul de a +upui pielea de pe



#ânător şi-a 'ntors calul pe loc% şi trebuie să arăt că patrupedul părea săcitească ândurile stăpânului său! 2ânătorul a tras= 5alul său nici n-a clipit$ăcar= ndienii au căzut la pă$ânt! Necunoscutul a descălecat pentru ae4a$ina trupurile războinicilor roşii pe care 'i '$puşcase! (usese$preătit să tra% dar se pare că străinul se descurcase şi fără a+utorul $eu!

7-a$ apropiat de el şi acesta $-a 'ntrebat;< Ei% acu$ şti&i cu$ să lua&i prin surprindere nişte indieni care #ă

ur$ăresc6< T)an1 0ou% sir= 2ăd eu bine că a$ ce 'n#ă&a de la du$nea#oastră=Wâ$betul $eu nu i-a prea plăcut străinului% pentru că $-a pri#it atent

şi $-a 'ntrebat cu aspri$e;<"a@ ce% crede&i cu$#a că a&i 3 fost 'n stare să le da&i şi

du$nea#oastră un ocol indienilor6< Nu cred că era ne#oie de un ocol% a$ replicat eu! 'n preria asta care-

i o 'nşiruire de dealuri% ar 3 fost de-a+uns dacă #-a&i 3 depărtat $ult deur$ăritorii du$nea#oastră% pentru ca apoi să-i aştepta&i 'ntr-un locprielnic! Un ocol ar 3 fost $ai potri#it pentru o câ$pie netedă ca-n pal$ă!

< /$= Nu ştiu de la cine a&i 3 putut să 'n#ă&a&i du$nea#oastră toateastea= 5u ce #ă ocupa&i% dacă nu #ă e cu supărare6

< Scriu căr&i!<Seri!!! e&i!!! căr&i6 $-a 'ntrebat o$ul% cu nespusă ui$ire% făcând

nu$aidecât un pas 'napoi şi pri#indu-$ă cu $ilă! Sunte&i cu$#a bolna#%do$nule6

Străinul şi-a 'nso&it 'ntrebarea cu un est răitor! :i-a atins fruntea cudeetul% aşa că ştia$ foarte bine la ce fel de boală se referea!

< Nu% a$ răspuns eu!

< Nu6 Ei% atunci poate că o să #ă priceapă #reun urs% că eu cusiuran&ă nu #ă pot pricepe! "e pildă% eu '$puşc aşa câte-un bizon% pentrucă trebuie să $ănânc! "u$nea#oastră de ce scrie&i căr&i6

< 5a să le citească lu$ea!< "o$nule% nu $i-o lua&i 'n nu$e de rău% da@ asta-i cea $ai $are

prostie pe care $i-a fost dat s-o aud= 5el ce are poftă săcitească #reo carte n-are decât să şi-o scrie sinur! Treaba asta o ştie pânăşi-un copil= "e pildă% eu nu #ânez pentru al&ii! "eci% )$% sunte&i scriitorcare#asăzică% sunte&i un boo1-$a1er! :i a&i #enit 'n sa#ană% )a6 8&i #rea săscrie&i căr&i aici% 'n sălbăticie6

< 8sta o să fac abia când o să a+un acasă! 'n căr&i po#estesc ce a$

#ăzut şi prin câte a$ trecut! 8stfel $ii de oa$eni #or a9a cu$ este 'nsa#ană% fără a 3 ne#oie să a+ună ei 'nşişi 'n 2est!

< O să po#esti&i şi despre $ine 'n căr&ile alea6< "esiur=Străinul a $ai făcut un pas 'napoi% după care a pus $âna dreaptă pe

cu&itul de #ânătoare şi cea stână pe u$ărul $eu% zicând;< "o$nule% acolo se a9ă calul du$nea#oastră= 2ă sfătuiesc să #ă

urca&i 'n spinarea ar$ăsarului şi să pleca&i% dacă nu #re&i să #ă #âr la$acu&itului 'ntre coaste= 5ând este 'n to#ărăşia du$nea#oastră% o$ul nutrebuie să scoată nicio #orbă şi să nu facă nicio $işcare= Ei% lua-#-ar

dracu@= :i-acu$ pleca&i de-aici=



< E)ei% du$nea#oastră nu trebuie să lua&i o$ul prin surprindere%3indcă sunte&i puternic precu$ un bizon= Nu-i o ruşine să te 'n#ină OldS)atter)and= "e aceea aş #rea să 3$ prieteni! Nu$ele $eu este 7ar1 Horroc1s şi% dacă #re&i să-$i face&i o plăcere% atunci spune&i-$i 7ar1=

< "u$nea#oastră '$i pute&i spune 5)arle0% aşa cu$ obişnuiesc

prietenii $ei! Cate&i pal$a=< '$i pare bine că ne-a$ '$prietenit şi #ă spun% do$nule% că nu $ul&i

au onoarea de a strâne $âna bătrânului 7ar1! Ei% da@ când e #orba de uno$ ca du$nea#oastră!!! Pot să #ă spun că e o plăcere să dau $âna cu OldS)atter)and= O ruă$inte aş a#ea totuşi% do$nule! Să nu-$i strâne&i$âna prea tare! Nu de alta% da@ s-ar putea să $i-o face&i terci şi $ai a$ne#oie de ea=

< Nicio ri+ă% draă 7ar1= 7âna pe care o #oi strâne $ă #a a+uta%desiur% aşa cu$ şi $âna $ea '&i stă oricând a dispozi&ie! "ar acu$a aş#rea totuşi să te 'ntreb; de unde #ii şi unde #rei să a+uni6

< Păi% #in din 5anada% unde $-a$ a9at o #re$e 'n to#ărăşia tăietorilorde le$ne% şi #reau să a+un 'n Te4as şi pe ur$ă-n 7e4ic% '$i creşte ini$acând $ă ândesc ce pri$e+dii $ă pândesc=

<'n Te4as şi apoi 'n 7e4ic6 Toc$ai 'n dru$ul $eu= :i eu #reau să a+un 'n Te4as şi pe ur$ă 'n 5alifornia! Nu $ă deran+ează să fac un ocol prin7e4ic! '$i este 'năduit să te 'nso&esc6

< 2ai% cu$ să nu= Siur că '&i este 'năduit= 8$ auzit că ai fost şi prinSud! "in cauza asta cred că eşti toc$ai o$ul pe care l-aş dori alături de$ine! "ar acu$% te ro să-$i răspunzi serios; c)iar scrii căr&i6

< "a!< /$= "acă Old S)atter)and spune asta% atunci căr&ile nu sunt toc$ai

o prostie% aşa cu$ credea$ eu! 2ezi% $ie '$i este $ai uşor să intru cuspatele 'n bârloul unui urs decât să pun $âna pe pană! 5red că n-aş 3 'nstare să aştern pe )ârtie nici $ăcar un sinur cu#ânt! Spune-$i% 5)arle0%cu$ se face că indienii ăştia au a+uns până aici6 Sunt războinici Oellalla)%de care se cu#ine 'ntr-ade#ăr să-&i 3e tea$ă! Nu$ai că aceşti războinicipot 3 'ntâlni&i de obicei $ai către $iazănoapte!

-a$ spus prin ce trecuse$ '$preună cu to#arăşii $ei!</$= 8tunci cred că-i bine să nu face$ $ul&i purici pe-aici! eri a$ dat

peste nişte ur$e şi trebuie să-&i spun că nu e #orba aşa% de #reo ur$ă%două% ci de ur$ele a şaizeci de războinici indieni% to&i călare= 5red cădo$nii ăştia patru care s-au &inut scai de $ine fac parte din ceata aceea

$are despre care '&i #orbea$ şi sunt un fel de a#anardă= 8i $ai fost#reodată pe $eleaurile astea6

< Nu!</$= ndienii trebuie să se a9e la #reo treizeci de $ile spre #est fa&ă

de locul 'n care ne ăsi$ noi acu$! 5red că ar 3 foarte bine să ne feri$din calea lor şi s-o luă$ de-a dreptul spre sud% deşi% dacă $ere$ 'ndirec&ia asta% o să dă$ de apă abia $âine! Pornind la dru$ c)iar acu$%#o$ a+une pe 'nserat la linia ferată care leaă partea de apus a StatelorUnite cu restul! '&i spun eu% dacă ne răbi$ pu&in% pute$ a#ea plăcerea să#ede$ trecând pe lână noi un tren!

< Eu unul sunt ata de dru$% dar ce face$ cu trupurile ne'nsu9e&iteale indienilor6



<Păi% ce-a$ putea face6 Nu prea $ulte= 'i lăsă$ pe indienii $or&i c)iaraici% dar $ai 'ntâi a$ să le tai urec)ile!

<Trebuie să-i 'nropă$= "acă-i lăsă$ aici% ne #o$ trăda!< 5)iar #reau ca aceşti războinici să 3e ăsi&i= a e4cla$at 7ar1

Horroc1s!

"upă ce a descălecat% plăpândul #ânător i-a pus pe cei patru războinici$or&i unul lână altul şi le-a tăiat urec)ile! 8poi i-a aşezat 3ecărui indianucis propriile urec)i 'n $âini% astfel 'ncât războinicii păreau că şi le-aus$uls ei 'nşişi pentru a le &ine strâns 'n pal$e!

< 8şa% 5)arle0= a e4cla$at Sans-ear! 8cu$ n-au to#arăşii lor decât să-iăsească pe aceşti sti$abili războinici roşii şi% când 'i #or ăsi% #or şti cusiuran&ă că pe-aici a trecut Sans-ear! '&i spun eu că-i tare neplăcut să tot#rei să-&i 'n)e&e şi &ie urec)ile iarna şi să-&i dai $ereu sea$a că urec)ilenu-&i 'n)ea&ă pentru că nu le ai= /$= 5u $ul&i ani 'n ur$ă% nişte indieniau izbutit să pună $âna pe $ine= 'i o$orâse$ pe câ&i#a dintre ei! "inreşeală% 'i tăiase$ unuia urec)ea cu securea% 'n loc să-* 3 lo#it ca lu$ea-n cap= Ei% şi au pus $âna pe $ine! 5a să $ă ia 'n bătaie de +oc% $i-autăiat $ai 'ntâi urec)ile ur$ând ca $ai târziu să $ă ucidă= /$= "a@ le-a$stricat planurile= Cătrânul 7ar1 s-a făcut ne#ăzut= 8u pus $âna peurec)ile $ele% da@ nu $i-au putut lua şi #ia&a! Pentru urec)ile astea ale$ele!!! ia uită-te aici=

Spunând acestea% $icu&ul 7ar1 a ridicat puşca% astfel 'ncât să i se #adăpatul plin de crestături! 7-a pri#it o clipă şi apoi a continuat% #ădit$ul&u$it;

< (iecare crestătură 'nsea$nă un indian $ort= 8cu$ o să $ai facăbătrânul 7ar1 patru crestături= /$= 5restăturile astea care sunt 'n +osul

patului puştii reprezintă indieni $or&i% da@ $ai sus sunt opt crestături $ai$ari! Fştia-s opt albi pe care i-a$ '$puşcat= 7ai trebuie să ăsesc doi%tată şi 3u! 5ei $ai $ari netrebnici din câ&i s-au #ăzut pe fa&a pă$ântului!"acă-i #oi 3 ăsit pe ăştia doi% pot să $or liniştit=

'n #re$e ce-$i spunea toate acestea% peste fa&a lui 7ar1 Horroc1s atrecut o u$bră şi oc)ii $ici i s-au u$plut de lacri$i! Poate că 'n su9etulbătrânului #ânător sălăşluise când#a draostea! Poate că dorin&a derăzbunare sau durerea cuibărită 'n adâncul ini$ii 'l făcuseră pe 7ar1 săplece 'n 2estul sălbatic% pentru că #ânătorul din prerie nu cunoaşteprincipiul biblic; ,ubeşte-&i duş$anul!

Tot #orbind% #ânătorul 'şi 'ncărcase din nou puşca! Era o ar$ă de soiul

celor ce se pot #edea foarte des 'n 2est! Patul 'şi pierduse cu totul for$a şiera plin de crestături% 3ecare dintre acestea 'nse$nând $oartea unuiduş$an! Be#ile erau cu totul $âncate de ruină% şi un străin nu ar 3 'ndrăznit să traă nici $ăcar un sinur cartuş cu o ar$ă atât dene'nri+ită! 'n $âna proprietarului 'nsă% o astfel de puşcă putea face$inuni!

< Ton0= a striat deodată $icu&ul 7ar1!5alul% care până atunci păscuse liniştit% a #enit nu$aidecât lână

stăpânul său!< 7ar1% ai un cal pe cinste% i-a$ spus eu lui Sans-ear! 5el care '&i

zăreşte patrupedul pentru pri$a oară nu este dispus să dea pe el nici$ăcar un dolar% dar cel ce are ti$p să-* pri#ească $ai atent #a #edea



nu$aidecât că este un ani$al de soi% care face pe pu&in cinci sute dedolari!

<5inci sute6 8)= 7ai bine-ai zice o $ie= 5unosc eu nişte 3loane prin7un&ii Stâncoşi% nişte locuri pe cinste de unde pot scoate aurul cu lopata!/ei= "acă aş 'ntâlni un o$ care să-$i placă $ie% care să $i se lipească de

su9et% atunci eu% 7ar1 Horroc1s% 'i #oi arăta acele locuri= Nu% nu= Pentrubani nu aş da-o eu pe Ton0= E)ei% draă 5)arle0% ascultă ce-&i spun eu= 5elce se nu$eşte azi Sans;ear era pe #re$uri altfel de o$= Plin de noroc aşacu$ ziua este plină de lu$ină şi $area este plină de picături de apă=Sans-ear era pe #re$uri un fer$ier tânăr ce a#ea o so&ie pentru care şi-ar3 dat #ia&a de o sută de ori şi un copil pentru care şi-ar 3 dat #ia&a de o$ie de ori! Ei% şi fer$ierul ăsta a#ea o iapă care se c)e$a Ton0% şi iapaasta a adus pe lu$e un călu& $ic% o iapă $ititică da@ sănătoasă! Ei% spune-$i acu$% 5)arle0% oare nu se cu#ine ca puiul% iapa asta $ică de care-&ispun% să poarte nu$ele $a$ei ei6

< Ca da% a$ răspuns eu $işcat de puritatea su9etească a o$ului pecare-* a#ea$ 'naintea $ea!

<Ei% şi pe ur$ă au apărut zece olani% dintre cei ce le fac necazurioa$enilor cinsti&i! Ne$ernicii au pus foc fer$ei $ele şi apoi $i-au ucisso&ia şi copilul! 7i-au '$puşcat iapa% 3indcă niciunul dintre ei nu era 'nstare să o 'ncalece! Nu$ai Ton0 cea $ică a scăpat% şi asta toc$ai pentrucă se pierduse de $a$a ei!7-a$ 'ntors de la #ânătoare şi a$ ăsit-o nu$ai pe ea% $artor $ut alnenorocirii $ele! Opt dintre ne$ernicii care $i-au distrus #ia&a au $urit!Gloan&ele $ele le-au adus $oartea% loan&ele pe care le-a$ tras cuaceastă puşcă #ec)e! /ei= 8$ să-i prind eu şi pe cei doi netrebnici care

$ai sunt acu$ 'n #ia&ă! "acă Sans-ear a pornit pe ur$ele unui ne$ernic%atunci acel ne$ernic poate să $eară şi până-n 7onolia% că Sans-ear totare să-* ăsească! Fştia doi n-au să-$i scape= Toc$ai de-aia #reau săa+un 'n Te4as şi pe ur$ă-n 7e4ic! /ei= Tânărul fer$ier despre care &i-a$tot #orbit a de#enit #ânător% un #ânător care nu #ede 'naintea oc)ilordecât răzbunare şi sâne% un o$ care colindă 2estul 'n spinarea unuiani$al ce sea$ănă $ai $ult a &ap decât a cal! /$= O$ul şi calul #orră$âne '$preună până ce o săeată% un lon& sau #reo secure 'l #a dobor' pe unul dintre ei! "e-o 3 o$ul!!! de-o 3 calul!!! asta nu pot să spun! :tiudoar că dacă $oare unul% $oare şi celălalt de ini$ă rea=

7icu&ul 7ar1 şi-a trecut pal$a peste oc)i% a tăcut pre& de-o clipă şi apoi

a 'ncălecat% zicând;< Ei% ata cu po#eştile% draă 5)arle0= Eşti pri$ul o$ căruia 'i

po#estesc toate cele pe care le-ai auzit şi cred că #ei 3 şi ulti$ul fa&ă decare-$i desc)id su9etul! 8i auzit #orbindu-se despre $ine% iar eu a$ auzitla rândul $eu po#estindu-se despre du$neata! Trebuie să-&i spun căpentru $ine nu eşti un străin! O ruă$inte aş a#ea! Uită că $-ai luat prinsurprindere şi că $-ai leat= O să-&i do#edesc eu că bătrânul 7ar1 Horroc1se $ereu cu oc)ii-n patru=

7ar1 '$i spusese că o #o$ lua spre sud% dar el a apucat-o spre apus! L-a$ ur$at fără să spun o #orbă! 8#ea el un plan! Nu a$ co$entat nici

când plăpândul #ânător a luat cu sine lăncile celor patru războinici pecare-i doborâse! 8$ $ers $ultă #re$e% fără ca #reunul dintre noi să



scoată o #orbă! 8$ a+uns 'n #ârful unui deal şi iapa lui Horroc1s s-a oprit!2ânătorul@a descălecat şi a 'n3pt 'n pă$ânt una dintre lănci! 8cu$ a$ 'n&eles! ndienii ur$au să ăsească lăncile şi să a+ună astfel la cei patrurăzboinici ucişi de Sans-ear!

"upă o #re$e% 7ar1 a scos din coburi opt cârpe şi $i-a dat patru dintre

ele% zicând;< Pofti$% 5)arle0= "escalecă şi 'nfăşoară copitele ar$ăsarului tău 'n

cârpele astea! 'n felul ăsta% calul tău nu o să $ai lase niciun fel de ur$e şiindienii or să creadă că a$ zburat= 8cu$ o să 3i atât de bun s-o iei de-adreptul spre $iazăzi! 5ând a+uni la linia ferată% te opreşti şi $ă aştep&i!Eu o să $ai 'n3 trei lănci 'n #ârfurile a trei dealuri şi pe ur$ă o s-opornesc% de pildă% spre sud şi o să te-a+un din ur$ă!

8$ pornit la dru$% adâncit 'n ânduri! 5ârpele pe care $i le dăduse7ar1 'l stin)ereau pe ar$ăsarul $eu! "upă ce a$ parcurs #reo cinci$ile% a$ descălecat şi i le-a$ luat de pe copite!

8cu$ putea porni 'n alop! Preria era netedă ca-n pal$ă! ci-colo se$ai zărea câte un tu3ş! La un $o$ent dat% a$ #ăzut 'naintea $ea odună neară% care se 'ntindea de la est la #est! Oare aceea era liniaferată6 'n scurtă #re$e% a$ reuşit să distin şinele dispuse pe unterasa$ent care a#ea 'năl&i$ea unui stat de o$!

7-a cuprins un si$&ă$ânt neplăcut! 8ceste şine erau si$bolul lu$iici#ilizate! La #enirea trenului era de-a+uns să ridic $âna! Trenul s-ar 3 opritcu siuran&ă şi aş 3 putut călători liniştit către apus sau către răsărit!Lu$ea ci#ilizată nu $ă atrăea deloc% pentru că preria $ă #ră+ise cufar$ecul ei!

8$ luat lasoul şi $i-a$ priponit calul! 8#ea$ de ând să strân nişte

uscături pentru a putea aprinde un foc! 7-a$ apropiat de nişte tu3şuria9ate c)iar lână terasa$ent şi a$ #ăzut% spre ui$irea $ea% un ciocan!7ai 'ntâi a$ crezut că unealta fusese uitată acolo de $ultă #re$e% dar%e4a$inând-o $ai atent% a$ #ăzut că nu a#ea nici ur$ă de ruină!5iocanul era lăsat de curând! Nişte oa$eni fuseseră aici c)iar azi! 8$pri#it cu aten&ie $arinea terasa$entului% dar nu a$ descoperit ni$icdeosebit! 8poi $-a$ suit pe şine şi a$ luat-o de-a lunul lor! La un$o$ent dat% a$ descoperit reina-nop&ii! 8$ fost atras nu$aidecât de$irosul plăcut al 9orilor! "eodată% a$ zărit ur$a unei tălpi! Ur$apro#enea de la un $ocasin! Oare se a9au indieni prin apropiere6 5eputeau să facă războinicii roşii cu un ciocan6 Poate că #reun $uncitor de

la căile ferate se 'ncăl&ase cu $ocasini% 3indcă erau foarte uşori şico$ozi6= Nu $ă putea$ pierde 'n presupuneri! Trebuia să a9u ce se 'ntâ$plase!

7i-a$ dat sea$a nu$aidecât că era pri$e+dios să $er pe linia ferată!Pe oricare dintre laturile terasa$entului se putea a9a un duş$an care săstea la pândă! "acă ră$ânea$ pe şine% putea$ 3 zărit de la $aredistan&ă! 'n altă situa&ie% nu $-aş 3 neliniştit de ăsirea ciocanului 8cu$ 'nsă% când ştia$ prea bine că războinicii Oellalla) bântuie prin reiune%trebuia să 3u cu $are băare de sea$ă! 8$ cercetat tu3şurile dini$ediata apropiere a terasa$entului% luând-o spre #est% dar nu a$

descoperit ni$ic deosebit! 7i-a$ aşezat re#ol#erul la 'nde$ână! 7-a$ 'ntors apoi 'n locul 'n care-$i lăsase$ calul şi a$ pornit-o spre est% fără a



descoperi 'nsă ni$ic ciudat! 7-a$ târât 'ncet pe linia ferată! 8$descoperit nişte pietriş proaspăt! Era$ siur că acolo nu lucraseră$uncitorii de la dru$ul de 3er! 8$ dat deoparte pietrişul şi $-a$ speriat=7âna $i s-a u$plut de sâne= 7i-a$ dat sea$a nu$aidecât că cine#aacoperise cu pietriş o baltă de sâne=

Era$ siur că a#usese loc un o$or! Ni$eni nu s-ar 3 ostenit să acoperesânele care pro#enea de la un ani$al! 7ă 'ntreba$ acu$ cine putea 3cel ucis şi cine putea 3 uciaşul! Nu se #edea nicio ur$ă% pentru că pepietrişul tare nu ră$ân se$ne! 'n iarba ce creştea nestin)erită de-alunul şinelor% a$ ăsit nişte ur$e! Era ca şi când cine#a ar 3 târât un o$%apucându-* de u$eri sau de subsuori! Era pri$e+dios să tra#ersez şinelec)iar 'n acel loc! Ur$ele erau foarte proaspete! 5ri$a trebuie să 3 a#ut locde curând% iar uciaşul se putea a9a prin apropiere! 8$ $ers spre #estde-a lunul terasa$entului şi a$ trecut peste şinele de tren! 8bia dupăaceea a$ luat-o spre est!

'nainta$ foarte 'ncet% trecând de la un tu3ş la altul! Spre norocul $eu%tu3şurile erau foarte dese! 8$ a+uns 'n locul 'n care descoperise$ baltade sâne! 'ntr-un tu3ş a9at de partea cealaltă a şinelor $i s-a% părut căzăresc ce#a care se$ăna foarte $ult cu trupul unui o$! Obiectul sautrupul cu pricina părea a 3 acoperit% alcătuind o $asă 'ntunecoasă! "acăacolo se a9a trupul ne'nsu9e&it al celui ucis6 "acă era c)iar uciaşul sauunul dintre uciaşi6 Trebuia neapărat să ăsesc răspunsul la aceste 'ntrebări=

8$ rupt o creană din cireşul sălbatic 'n spatele căruia $ă ăsea$% a$pus pălăria 'n #ârful crenii şi a$ ridicat-o! 'n tu3şuldinaintea $ea nu se $işcă ni$ic! Se putea să nu a$ de-a face cu #reun

duş$an% dar se putea la fel de bine să $ă pândească unul foarte şiret! 7i-a$ scos cu&itul şi% din câte#a salturi repezi% $-a$ a9at 'n tu3şul 'n carezărise$ obiectul ce se$ăna izbitor cu trupul unei 3in&e o$eneşti! 8colo seăsea 'ntr-ade#ăr un o$% dar o$ul acela nu $ai era 'n #ia&ă! 7-a$ uitatatent la trupul ne'nsu9e&it şi a$ descoperit #ârful unei săe&i! O$ulfusese ucis de indieni% de nişte indieni care porniseră ,pe cărarearăzboiului! Poate că se $ai a9au prin apropiere! Ur$ele războinicilor roşiiduceau către prerie! 8$ luat-o de-a lunul lor% preătit $ereu să 3u atinsde o săeată sau să $ă folosesc de cu&it! 7ă strecura$ 'ncet de la untu3ş la altul! ndienii pe care-i ur$ărea$ erau patru la nu$ăr% doi $ai#ârstnici şi doi $ai tineri! '$i putea$ da sea$a de acest lucru după ur$e!

Războinicii nu se osteniseră să şi le şteară! 8ceasta Xnse$na că sesi$&eau 'n siuran&ă!

2ântul '$i bătea 'n fa&ă! "atorită acestui fapt% nu $-a$ speriat delocatunci când a$ auzit fornăitul unui cal! Patrupedul nu putea să $ă 3si$&it% pentru că #ântul bătea dinspre el spre $ine! "upă o #re$e% a$zărit 'naintea $ea şaizeci de cai! 5u e4cep&ia a doi dintre ei% to&i erauar$ăsari indieni! Niciunul nu a#ea şa! :eile erau folosite $ai $ult ca siurpe post de scaune sau de perne! Lână ar$ăsari făceau de stra+ă doar doioa$eni! Unul dintre ei% un războinic tânăr% purta ciz$e din piele de bi#ol%care apar&inuseră probabil celui ucis! 8cest războinic tânăr se nu$ăra%

deci% printre cei patru uciaşi care 'şi '$păr&iseră 'ntre ei bunurile celuicăruia 'i luaseră #ia&a!



ndienii au de $ulte ori ocazia de a sta de #orbă cu albi care nu le 'n&ele raiul! "in această cauză a luat naştere un li$ba+ al se$nelor pecare 'l cunoaşte orice o$ care trăieşte 'n 2est! 5ei doi oa$eni care făceaude stra+ă la cai se 'ntre&ineau toc$ai 'n acest li$ba+ al se$nelor% 'nso&indu-şi uneori esturile cu #orbe! "esiur că bătrânii războinici

indieni nu ar 3 fost de acord cu această ,con#ersa&ie! 5ei doi au făcutse$nul focului şi apoi al calului% referindu-se la tren% deoarece indieniiobişnuiesc să nu$ească trenul ,calul de foc! 8poi unul dintre ei a lo#itpă$ântul cu arcul% de parcă ar 3 #rut să sape sau să lo#ească ce#a cu unciocan! "upă aceea i-a$ zărit pe cei doi făcând $işcări ce si$bolizaufolosireaar$elor de foc% a cu&itelor şi securilor! 89ase$ destul şi $-a$ depărtat%a#ând ri+ă să şter ur$ele pe care le lăsase$! 8 durat ce#a ti$p pânăcând a$ a+uns din nou lână calul $eu! 8r$ăsarul nu $ai era sinur!Lână el se a9a acu$ iapa lui 7ar1! 7icu&ul do$n Horroc1s stătea liniştit 'ndosul unui tu3ş şi 'şi facea de lucru cu o bucată $are de carne de bizon!

< 5â&i sunt6 $-a 'ntrebat 7ar1!< 5â&i ce6< ndieni!< "e unde ştii că sunt indieni pe-aici6</$= 2ăd eu bine că pentru tine bătrânul Sans-ear este un reen)orn

sadea% aşa cu$ şi eu a$ crezut despre du$neata că eşti #reun boboc!E)ei% 'n ceea ce $ă pri#eşte trebuie să-&i spun că te 'nşeli a$arnic% )i% )i=

Râsul acesta al lui 7ar1 Horroc1s '$i aducea a$inte de bunul $euprieten% Sa$ /a1ens!

< 'n ce pri#in&ă $ă 'nşel% draă 7ar16

<Trebuie să-&i $ai spun asta% 5)arle06 Uite% a$ să-&i pun o 'ntrebare;ce ai 3 făcut% dacă lână cai ai 3 ăsit un ciocan 'n locul lui 7ar1 Horroc1s6< 8ş 3 aşteptat până ce te-ai 3 'ntors!< 8şa6 /$= Nu cred asta= 5ând a$ a+uns aici% nu te-a$ ăsit şi atunci

a$ luat-o de-a lunul ur$elor tale!< Era cu putin&ă să #reau să 'ntreprind un anu$it lucru şi poate că

planul $eu ar 3 fost dat 'n #ilea prin prezen&a du$itale! 8poi trebuie să-&ispun că Old S)atter)and este $ereu foarte pre#ăzător! 5ât de $ult ai$ers pe ur$ele $ele6

<Păi a$ a+uns până la bietul o$ ucis de indieni! Pe ur$ă $-a$ ânditcă #rei să-&i arunci% de pildă% o pri#ire prin tabăra indienilor şi $-a$ ândit

că ar 3 bine să te aştept liniştit aici! 5â&i sunt6< :aizeci! 5el pu&in aşa cred!<8)a= Ur$ele de care a$ dat ieri= 8u pornit pe cărarea războiului6< "a!< 8u de ând să poposească nu$ai pu&in6< Nu! 8u luat şeile de pe cai!< 7ii de trăsnete= 'nsea$nă că pun ce#a la cale= Nu ai putut a9a

ni$ic6< 5red că #or să de$onteze nişte şine de cale ferată! Trenul ar ur$a

să deraieze şi ei l-ar putea prăda linişti&i!

< 8i 'nnebunit% 5)arle06 8sta ar 3 foarte rău pentru oa$enii de lacalea ferată% dar şi pentru călători! "e unde ştii ce au de ând să facă6



< -a$ zărit pe cei ce făceau de stra+ă la cai şi i-a$ 'n&eles foarte bine!< 8tunci cunoşti raiul indienilor Oellalla)!< 'l cunosc% dar asta nu are nicio i$portan&ă! 5ei doi oa$eni care

făceau de stra+ă la cai s-au 'n&eles prin se$ne!</$= 5ând e #orba de li$ba+ul se$nelor% te po&i 'nşela! a arată-$i şi

$ie ce esturi au făcut!8$ făcut ceea ce $i-a cerut to#arăşul $eu şi% după ce a$ ter$inat%

7ar1 a sărit 'n picioare% dar s-a stăpânit şi $i-a spus liniştit;< 8i 'n&eles foarte bine se$nele acelor ne$ernici= /$= Trebuie să le

dă$ de ştire celor din tren= Ei% dar dacă-i #orba de astfel de lucruri 'nse$nate nu trebuie să ne pripi$= Se cu#ine să ne ândi$ foarte bine cea#e$ de făcut! /$= :aizeci zici că sunt6 Pe patul puştii $ele nu pot să$ai fac decât #reo zece crestături= :i celelalte unde le $ai fac% )a6

"eşi situa&ia era cât se poate de serioasă% $ie '$i #enea să râd! Pe$icu&ul 7ar1 nu-* 'nspăi$ânta faptul că duş$anii erau atât de nu$eroşi%ci se te$ea că nu $ai are unde să facă noi crestături=

< 5â&i indieni ai de ând să '$puşti6 l-a$ 'ntrebat eu!< 8sta nu ştiu% de pildă! 5red că #reo doi sau trei% pentru că or s-o ia la

fuă când or să #adă douăzeci% treizeci de albi!5a şi $ine% 7ar1 se ândea că oa$enii de la calea ferată şi călătorii

#or pune şi ei $âna pe ar$e!< 7da= 8r trebui să )ici$ ce tren #or să atace! 8r 3 foarte rău% dacă

nu ne-a$ putea da sea$a de asta=< "upă esturile pe care le-au făcut% cred că au de ând să atace

trenul care #ine dinspre apus% şi asta $ă $iră! 5red că 'n trenul care#ine dinspre est sunt $ult $ai $ul&i călători! Nu ne ră$âne altce#a de

făcut decât să ne despăr&i$! Unul dintre noi o #a lua către răsărit% celălaltcătre apus!< 8sta sunte$ ne#oi&i să face$% 'n caz că nu izbuti$ să a9ă$ ce tren

au de ând să atace indienii! "e-a$ şti când trece trenul pe aici=< E)ei= 5ine poate şti asta= Nu $-a$ urcat 'n #ia&a $ea 'ntr-o căru&ă

dintre acelea de le zice ,#aon! "acă te-ai suit 'ntr-o drăcie din aia% nicinu ştii cu$ să-&i 'ntinzi $ai bine picioarele= 7ie-$i place 'n prerie% undepot trăi liniştit '$preună cu Ton0! /$= Pe indieni nu i-a&i #ăzut deloc6

<Nu% n-a$ #ăzut decât caii! "in esturile celor doi oa$eni care făceaude stra+ă la cai $i-a$ putut da sea$a că indienii ştiu foarte bine când#ine trenul! 5red că nu #or 'ntreprinde ni$ic 'nainte de căderea serii!

Peste o +u$ătate de ceas% se 'ntunecă! Ne strecură$ până 'n tabăra lor şipoate izbuti$ să $ai a9ă$ câte ce#a!

-< Prea bine=< "upă aceea este ne#oie ca unul dintre noi să se 'ntoarcă foarte

repede aici% lână terasa$ent! Se prea poate ca indienii să scoată câte#aşine c)iar 'n dreptul nostru!

<(oarte bine% 5)arle0% dar nu e ne#oie ca unul dintre noi să stea lânăterasa$ent! O #o$ lăsa aici pe buna $ea Ton0! E un ani$al pe cinste şiadul$ecă tot% 'ntoc$ai ca un câine de #ânătoare! 8$ $are 'ncredere 'niapa $ea= 8i $ai #ăzut #reodată o iapă care să nu fornăie când si$te

#reun duş$an6< Nu!



< Ei% nici n-o să $ai #ezi% 3indcă e4istă o sinură iapă de soiul ăsta%adică Ton0 a $ea= /$= E ade#ărat că dacă fornăie calul% stăpânul prindede #este că se apropie un duş$an% dar şi duş$anul prinde de #este undese a9ă calul şi stăpânul! 8$ dez#ă&at-o pe Ton0 să $ai fornăie! /$="eştept ani$al= 8 priceput că n-are #oie să fornăie= Nu prea a$ obiceiul s-

o priponesc sau s-o le! O las să pască-n #oie şi% dacă si$te #reopri$e+die% #ine şi $ă '$pune cu botul!

< :i dacă azi n-are să-i si$tă pe duş$ani6< O)= Nici #orbă de aşa ce#a! 2ântul bate spre noi! Ei% a9ă că sunt

ata să $ă las '$puşcat c)iar de tine% dacă Ton0 n-are să-isi$tă pe războinicii roşii de la o distan&ă de o $ie de paşi= 'n afară deasta% indienii au oc)i de #ultur şi% dacă te 'ntinzi pe terasa$ent% s-ar puteasă te zărească! Eu zic să stai liniştit=

< 8i dreptate% 7ar1! 5red că ne pute$ bizui pe iapa du$itale! Nu ocunosc de $ultă #re$e% dar #ăd că eşti atât de 'ncântat de ea% 'ncât credşi eu că e un ani$al de năde+de!

7i-a$ aprins un trabuc făcut de $ine şi a$ #ăzut că $icul 7ar1 a)olbat oc)ii! 8poi i s-au dilatat nările şi a 'nceput să adul$ece% 'ntoc$aica un copoi! Unui #ânător trăit 'n 2est nu 'i este dat să si$tă prea des$irosul tutunului 3n!

< O)= .onderful% 5)arle0= 8i trabucuri6< "esiur= 2rei şi tu unul6< Cine'n&eles că #reau= "ă-$i şi $ie unu@= /$= 5)iar că $eri&i să 3i

respectat=7icu&ul şi-a aprins &iara pe care i-o oferise$ şi a tras cu sete fu$ul 'n

piept% de parcă ar 3 fost un bătrân războinic indian! Pe fa&a lui se citea o

profundă satisfac&ie! O$ul era 'n al nouălea cer=< Pe to&i dracii= a e4cla$at% satisfăcut% Sans-ear! Să )icesc ce fel detutun e ăsta6

< G)iceşte= Te pricepi la aşa ce#a6< Păi eu aşa zic=< Să te #ede$=< E tutun ,Goosefoot din 2irinia sau din 7ar0land!< N-ai )icit=< 5u$6 5e6 8sta ar 3 pri$a dată când $ă 'nşel= Trebuie să 3e

,Goosefoot% 'i cunosc eu ustul=< Nu e=

< 8tunci e tutun ,Leiti$o din Crazilia=< Nu e=< O 3 ,5ura&ao din Ca)ia6< Nu=< Păi atunci ce soi de tutun e6< a uită-te la trabuc=Spunând acestea% a$ scos un trabuc din buzunar şi i l-a$ 'ntins!< /$= 5)arle0% eşti c)iar nebun că dai din $ână un ase$enea trabuc!

Orice #ânător &i-ar oferi pe el două blănuri de castor!< 'n două% trei zile pri$esc altele!

< 'n două% trei zile!!! altele6 "e unde6< "e la fabrica $ea=



< 8i fabrică de trabucuri6< "a!< Unde6< 8colo% i-a$ răspuns eu% arătându-i ar$ăsarul $eu!< O)= "raă 5)arle0% te ro să laşi lu$ele=

< "ar nu e o lu$ă= Bi-a$ spus ade#ărul=< /$= "acă nu ai 3 Old S)atter)and% aş crede că-&i lipseşte o doaă=< Uită-te $ai 'ntâi la tutun!7ar1 a pri#it cu $ultă aten&ie foile de tutun şi apoi a spus;< Nu cunosc soiul ăsta! /$= E foarte bun=< 8tunci )ai să-&i arăt fabrica $ea=7-a$ apropiat de ar$ăsarul $eu şi a$ dat şaua deoparte% sco&ând de

sub ea un săcule& pe care l-a$ desfăcut!< /ai% baă $âna aici= i-a$ spus lui Horroc1s7ar1 $i-a ur$at 'nde$nul şi a dat la i#eală o $ână de frunze! "upă ce

le-a pri#it atent% a e4cla$at;< 5)arle0% te ro să nu $ă prosteşti 'n fa&ă= 8stea-s frunze de cireş şi

alte cele!< 'ntoc$ai= E şi-un pic de cânepă indiană! 'n#elişul nu-i ni$ic altce#a

decât frunză de oc)iul-boului% plantă care este cunoscută 'n 2est subdenu$irea de ,2ar)all0! Uite% săcule&ul ăsta c)iar este fabrica $ea detrabucuri! "acă ăsesc frunzele de care a$ ne#oie% cule câte-$i trebuieşi le pun 'n săcule&% săcule&ul 'l pun sub şa! 8stfel se face căldură% iara$estecul de frunze fer$entează! Fsta-i secretul=

< "e necrezut=<"ar ade#ărat= Trabucurile $ele sunt de fapt un a$estec $izerabil!

Un fu$ător pasionat din Est% care are cerul urii tăbăcit ca o piele debizon% ar trae cel $ult un fu$ şi apoi ar arunca cât colo ra3natul $eutrabuc! Pentru un #ânător care petrece ani la rând 'n prerie% suroatul $eueste un lucru 3n% care sea$ănă la ust cu tutunul ,Goosefoot!

< 5)arle0% trebuie să-&i spun că ai crescut 'n oc)ii $ei=<Te ro să nu le spui taina $ea #ânătorilor pe care ai să-i 'ntâlneşti=

Nu de alta% dar o să spună despre tine că eşti un 1ir)iz sau un siberian%care n-are nici ust% nici $iros=

< N-au decât să zică despre $ine că-s $onol sau eu ştiu ce altădrăcie= 7ie nu-$i pasă de ni$ic% atâta #re$e cât trabucul are ust bun="e altfel% nici nu ştiu pe unde aş putea 'ntâlni eu nişte #ânători ade#ăra&i!

"eşi i-a$ arătat ,fabrica $ea% bunul Sans-ear a fu$at trabucul pânăce-a ră$as din el un biet c)iştoc pe care abia dacă-* $ai putea &ine 'ntrebuze!

'ntre ti$p% soarele se preătea să apună! 8poi s-a 'ntunecat! Era#re$ea să ne sfătui$ şi să ne ândi$ ce a#ea$ de făcut!

< Eşti ata6 $-a 'ntrebat 7ar1!< "a!< Ei% cu$ face$6< 7ere$ '$preună până ce dă$ de caii indienilor! Pe ur$ă% ne

despăr&i$! Unul o ia spre stâna% celălalt spre dreapta! Ne strecură$ 'n

tabăra războinicilor roşii şi apoi ne 'ntâlni$ din nou!



calului de foc #or a#ea lucruri ce le pot 3 de folos indienilor6 2or a#ea)aine% ar$e şi pături6

< 2or a#ea toate acestea% şi c)iar $ai $ult decât atât= Războinicii roşii 'i #or da fratelui lor alb ceea ce a cerut6

< (ratele $eu alb #a pri$i tot aurul şi tot arintul ce se ăseşte pe

calul de foc! Războinicii Oellalla) nu au ne#oie de aur şi nici de arint! 'n$un&i se ăsesc pepite din belşu! Războinicii Oellalla) 'şi pot lua aur şiarint cât #or şi când doresc! a-o-$ien% căpetenia războinicilorOellalla) < şi rostind acest nu$e indianul a arătat cu deetul spre sine< a 'ntâlnit $ai de$ult un războinic* 5alifornia >n!a!?! Preşedintele S!U!8! >n!a!?alb care era 'n&elept şi #iteaz! 8cest războinic alb a spus că aurul nu edecât deadl0 dust*% care a fost adus pe pă$ânt de du)ul cel rău% pentru aface din oa$enii buni )o&i şi uciaşi!

< 8cel alb despre care #orbeşti era nebun= 5u$ 'l c)e$a6-< Nu era nebun! 8şa cu$ a$ spus% era un războinic 'n&elept şi #iteaz!

Războinicii Oellalla) au fost la apa nu$ită 7issouri ca să ia scalpurileunor #ânători albi% şi #ânătorii albi spuneau despre acel războinic #iteaz căeste nebun% 3indcă #enise 'n sa#ană fără nicio treabă! 'n capul aceluirăzboinic #iteaz despre care '&i #orbeşte a-o-$ien sălăşluia 'n&elepciunea% iar 'n bra&ul lui se cuibărise puterea! Puşca lui nu-şi reşeaniciodată &inta! El a răpus ursul cenuşiu din 7un&ii Stâncoşi% folosindu-sedoar de un cu&it! 8cest $are războinic alb le-a #orbit fra&ilor săi #ânătoricu 'n&elepciune% dar au râs de el şi de aceea scalpurile lor '$podobescacu$ corturile războinicilor Oellalla)! El nu a #rut să-şi lase fra&ii la reu

şi a doborât $ul&i războinici roşii% dar războinicii roşii au izbutit să-* 'nfrână! Războinicul alb era precu$ ste+arul care doboară tot 'n +urul săuatunci când tăietorii de le$ne izbutesc să-* culce la pă$ânt! RăzboiniciiOellalla) au fost $ul&i la nu$ăr şi l-au prins! L-au dus 'n satele lor% dar nul-au ucis% 3indcă $ulte fete Oellalla) 'l #oiau de so&! 7a-ti-ru% $areacăpetenie a războinicilor Oellalla)% a #rut ca albul s-o ia de so&ie pe 3icasa! "acă nu a#ea să 'ndeplinească dorin&a $arii căpetenii% albul ur$a să$oară! Războinicul alb a a$e&it-o cu #orbe dulci pe 3ica $arelui şef detrib şi a furat ar$ăsarul lui 7a-ti-ru! 8poi şi-a luat ar$ele şi a doborât$ul&i războinici roşii!

< 5ât a trecut de atunci6

< Opt ierni!< :i cu$ se nu$eşte albul despre care #orbeşti6<Pu$nul lui este puternic precu$ laba ursului! Se ştie că el doboară

indienii şi albii cu o sinură lo#itură de pu$n şi de aceea #ânătorii albi i-audat nu$ele de Old S)atter)and!

8ceasta era% 'ntr-ade#ăr% una dintre a#enturile prin care-$i fusese datsă trec! 'l cunoştea$ pe a-o-$ien şi $i-a$ dat sea$a* Praf uciător >n!a!?!că lână el stătea c)iar 7a-ti-ru% cel care $ă luase când#a ostatic! a-o-$ien depănase 'ntâ$plările aşa cu$ se petrecuseră% dar e4aerase pu&in

'n ceea ce $ă pri#ea!



7a-ti-ru% care tăcuse până atunci% a ridicat $âna% spunând a$e-nin&ător;

< 2a 3 #ai de el dacă #a a+une 'ncă o dată 'n $âinile războinicilorroşii= 2ite+ii războinici l-ar lea la stâlpul caznelor% iar 7a-ti-ru i-ar s$ule3ecare $uşc)i de pe oase= El a ucis $ul&i războinici% a furat cel $ai bun

cal al lui 7a-ti-ru şi a frânt ini$a 3icei sale!"acă ar 3 bănuit 7a-ti-ru că acela pe care 'l a$enin&a astfel se ăsea la

câ&i#a paşi de el=< Războinicii roşii nu-* #or $ai zări nicicând pe Old S)atter)and% căci

el a trecut dincolo de apa cea $are şi se a9ă acu$ 'n &ara 'n care pustiuleste $ai 'ntins decât sa#ana% acolo unde soarele ucide cu razele sale şileul urlă pentru a-şi 'nspăi$ânta duş$anii!

Este ade#ărat că spusese$ de câte#a ori cu$ că aş dori să 'ntreprind ocălătorie 'n Sa)ara% unde şi fusese$% şi acu$ constata$ cu ui$ire că$ultă lu$e a9ase ce a#usese$ eu de ând să fac! 2edea$ că $ăbucura$ de fai$ă aici% 'n prerie% unde $ânuia$ cu&itul de #ânătoare% şinu acasă unde $ânuia$ condeiul=

< Se #a 'ntoarce aici cu siuran&ă= a spus 7a-ti-ru! 5ine a tras pe năriaerul preriei se 'ntoarce aici% atâta #re$e cât 7arele Spirit 'l lasă sătrăiască!

7arele şef de trib a#ea dreptate! 8şa cu$ o$ul care a trăit $ult ti$p la$unte nu se si$te bine la şes% aşa cu$ $arinarul duce dorul oceanului%tot astfel $ă 'ntorsese$ şi eu 'n prerie% c)e$at parcă $ereu de lasul eifer$ecat!

o-o-$ien a ridicat $âna% arătând spre cer% şi apoi a spus;< (ratele $eu alb să pri#ească stelele= Este #re$ea să $ere$ la

cărarea calului de foc= 7âinile de 3er pe care fratele $eu alb le-a luat dela slu+itorul calului de foc sunt destul de puternice pentru a spare cărareade 3er6

8cu$ ştia$ cine era cel ucis! Era un $uncitor al căilor ferate% căruiaalbul 'i luase sculele% nu$ite de o-o-$ien ,$âini de 3er! Probabil căbietul o$ a#usese $isiunea de a #eri3ca starea şinelor pe un anu$ittronson!

< 7âinile de 3er sunt $ai puternice decât bra&ele a douăzeci derăzboinici roşii!

< (ratele $eu alb ştie să folosească aceste $âini6< "a= (ra&ii $ei roşii să $ă ur$eze= 5alul de foc #a #eni peste un

ceas! (ra&ii $ei să se ândească bine că tot aurul şi tot arintul #a 3 al$eu=

<7a-ti-ru nu $inte niciodată% a spus $arele şef de trib% cu $ândrie!8urul #a 3 al tău% iar lucrurile albilor şi scalpurile lor #or 3 ale #ite+ilorrăzboinici Oellalla)=

< '$i #e&i da catâri pe care să pot 'ncărca aurul şi '$i #e&i da războinicicare să $ă 'nso&ească până la 5anadian Ri#er6

< 2ei pri$i catâri% iar războinicii Oellalla) te #or 'nso&i până la)otarele &ării 8ztlan*! "acă 7a-ti-ru şi o-o-$ien #or ăsi 'n calul de foclucruri care să le placă peste $ăsură% atunci războinicii Oellalla) te #or

duce până la $arele oraş ce se a9ă 'n &ara 8ztlan% unde tu #rei să-&i cau&i3ul% aşa cu$ i-ai spus lui 7a-ti-ru cu câte#a zile 'n ur$ă!



7a-ti-ru a scos un striăt% şi războinicii Oellalla) s-au ridicat 'npicioare!

7-a$ depărtat şi a$ continuat să $ă târăsc! "upă o #re$e% $i s-apărut că aud un zo$ot şi a$ şoptit;

< 7ar1=

8bia apucase$ să pronun& nu$ele acesta% când a$ zărit 'naintea $easilueta plăpândă a $icu&ului $eu to#arăş!

< 5)arle0= a spus şi el% 'n şoaptă!7-a$ târât până la el şi l-a$ 'ntrebat;< 5e-ai #ăzut6< 5e să #ăd6 5e-ai #ăzut şi du$neata% adică indieni!< 8u #orbit 'ntre ei6< N-au spus niciun cu#in&el! "u$neata ai izbutit să a9i ce#a6< "a% foarte $ulte! Să $ere$= ndienii au pornit spre #est% şi trebuie

să ne răbi$% ca să a+une$ la caii noştri=8$! pornit 'ntr-un su9et% eu 'nainte% Horroc1s după $ine! 8$ a+uns la

calea ferată şi a$ tra#ersat-o! 8poi i-a$ spus to#arăşului $eu;@ 7e4ic% 'n li$ba+ul indienilor Siou4 >n!a!?!< 7ar1% du-te du$neata la cai% i-ai pe a$ândoi şi $eri ca$ o

+u$ătate de $ilă de-a lunul liniei ferate! "upă aceea opreşte-te şiaşteaptă-$ă= Nu #reau să-i scap din oc)i pe indieni=

<Nu s-ar putea să ră$ân eu aici şi să pleci du$neata cu ar$ăsarii6 Nude alta% dar ai făcut destul astăzi! 7i-e şi ruşine când $ă ândesc la faptulcă eu n-a$ făcut $ai ni$ic!

<5u neputin&ă% draă 7ar1= 8r$ăsarul $eu te #a asculta cu siuran&ă%pe când iapa du$itale nu cred că $i-ar da ascultare!

<Ei% trebuie% de pildă% să $ă dau bătut% draă 5)arle0= 8i dreptate= 8$plecat=Sans-ear a dispărut 'n 'ntunericul nop&ii! Peste câte#a clipe% i-a$ zărit

pe indieni! 'naintau unul după altul de-a lunul terasa$entului!7-a$ luat după ei 'ncet-'ncet% a#ând $are ri+ă să $ă &in la distan&ă!

Războinicii s-au oprit 'n locul 'n care ăsise$ ciocanul! 8$ #ăzut apoi că s-au suit pe terasa$ent! 7-a$ ascuns după un tu3ş% iar după câte#a clipea$ auzit un zo$ot pe care-* face 3erul când este lo#it cu unelte din 3er!ndienii 'ncercau să 'nlăture şinele!

8$ plecat din locul 'n care a#ea să se desfăşoare cu siuran&ă lupta 'ntre indieni şi albi! 'n cinci $inute% l-a$ a+uns din ur$ă pe 7ar1!

< ndienii #or să scoată şinele de la locul lor6 $-a 'ntrebat Sans-ear!< "a!< 8$ auzit! "acă-&i lipeşti% de pildă% urec)ea de şine% auzi că se bate

cu ciocanul 'n ele!< 8i dreptate! 5red că a #enit #re$ea să porni$! 'n trei sferturi de

ceas% trenul #a 3 aici% iar noi trebuie să-* opri$% 'nainte ca indienii săpoată zări lu$ina pe care-o aruncă lă$pile loco$oti#ei! Ei nu trebuie săbae de sea$ă nici că trenul s-a oprit pe parcurs!

< 8scultă% 5)arle0% eu n-a$ să te 'nso&esc=< "e ce nu6

< "acă plecă$ a$ândoi de-aici% o să 3$ ne#oi&i să ne 'ntoarce$a$ândoi şi să $ai pierde$ #re$e pentru a #edea ce fac indienii! 7ai bine



$-aş strecura eu până 'n apropierea lor şi% când te #ei 'ntoarce aici% '&i #oiputea spune cu$ stau lucrurile!

<- Prea bine% dar ce face$ cu Ton0 a du$itale6<O s-o las aici! Nu se #a $işca din loc până ce nu $ă #oi 'ntoarce! :i

acu$ du-te% 5)arle0! 5ând re#ii% $ă ăseşti aici=

8$ 'ncălecat şi a$ pornit 'n 'ntâ$pinarea trenului! Nu putea$ 'naintafoarte repede% 3indcă era 'ntuneric! Treptat-treptat% cerul s-a lu$inat!Stelele au 'nceput să scalde pă$ântul 'n razele lor blânde şi putea$#edea destul de bine 'naintea $ea!

"upă ce a$ parcurs #reo trei $ile% $i-a$ strunit calul% l-a$ priponit şii-a$ leat picioarele de dinainte! Wo$otul trenului l-ar 3 putut speria şiera cu putin&ă ca ar$ăsarul să o rupă la fuă! 7i-a$ făcut o tor&ă dincreni şi iarbă% $i-a$ aşezat pătura pe şine şi $-a$ pus pe aşteptat! "in#re$e-n #re$e% '$i lipea$ urec)ea de şine% pentru a-$i putea da sea$adacă se apropia trenul!

"upă zece $inute de aşteptare c)inuitoare% a$ auzit un sunet 'nfundat! 8poi sunetul s-a auzit din ce 'n ce $ai li$pede! 8$ pri#it 'ndirec&ia din care trebuia să #ină trenul şi a$ #ăzut o lu$ini&ă ce de#eneadin ce 'n ce $ai $are! Trenul se apropia=

8$ aprins tor&a! Trenul se apropia din ce 'n ce $ai $ult! Peste un $inuta#ea să se a9e 'n dreptul $eu! S-a auzit scrâşnetul frânelor! Trenul s-aoprit! 7ecanicul $-a zărit şi $-a 'ntrebat;

< "e ce ne-a&i silit să opri$6 2re&i cu$#a să urca&i 'n tren6<Nu% nu= "i$potri#ă= a$ răspuns eu! Pu&in $ai sus se a9ă nişte

indieni şi aceşti indieni au scos nişte şine de la locul lor!< La dracu@= ndieni a&i spus6 /$= Să 3e oare ade#ărat6

< Nu a$ de ce să #ă $int!< 5e s-a 'ntâ$plat6 5e dori&i6 $-a 'ntrebat conductorul% care a coborâtdin tren şi s-a apropiat de $ine cu paşi repezi!

<"o$nul spune că $ai sus% pe traseu% s-ar a9a o ceată de indieni%do$nule (annin!

< -a&i #ăzut6 $-a 'ntrebat conductorul!<-a$ #ăzut şi i-a$ auzit% a$ răspuns eu! Sunt războinici Oellalla)!< /$= 5ei $ai cruzi dintre indieni= :i câ&i sunt6< :aizeci!< Pe to&i dracii= 8nul ăsta este a treia oară când atacă şi +efuiesc un

tren! O să le #eni$ noi de )ac= "e $ult '$i doresc eu să dau.NNETOUZ[oc)ii cu ne$ernicii ăştia! 5ât de departe sunt fa&ă de locul 'n care neăsi$ acu$6

< La apro4i$ati# trei $ile distan&ă fa&ă de noi!-< "acă aşa stau lucrurile% atunci% #ă ro% do$nule $ecanic% să

acoperi&i felinarele= "o$nule% se cu#ine să #ă $ul&u$i$ pentru ceea cea&i făcut= Sunte&i #ânător! Unul dintre aceia care-şi duc #ia&a 'n prerie% nu-iaşa6

< /$= 5a$ aşa ce#a! 8$ un to#arăş care stă acu$ cu oc)ii pe indieni

şi care $ă aşteaptă!



< 8sta-i foarte bine= Nu #ă $ai '$bulzi&i% oa$eni buni= Nu se #a 'ntâ$pla nicio nenorocire! "i$potri#ă% aş spune că lucrurile #or $erecu$ nu se poate $ai bine=

5ălătorii din pri$ul #aon auziseră discu&ia noastră% şi #estea căindienii #oiau să atace trenul s-a răspândit foarte iute! "e aceea călătorii

se '$bulzeau acu$% căutând să se apropie cât $ai $ult de $ine% pentrucă #oiau să-$i pună tot soiul de 'ntrebări!

8uzind ce spunea conductorul% oa$enii s-au $ai liniştit pu&in!< 8#e&i aur şi arint 'n tren6 l-a$ 'ntrebat pe do$nul (annin!< 5ine spune că a$ transporta aur şi arint6< ndienii! 'n fruntea lor se a9ă un alb% un răufăcător!< "e la cine o şti netrebnicul ce transportă$ noi6 < "e la un ana+at al căilor ferate! 7ai $ult nu cunosc!< O să a9ă$ noi şi asta% dacă-* prinde$ #iu pe ne$ernic% ceea ce $i-

aş dori foarte $ult! Ei% dar spune-&i-ne şi nouă cu$ #ă nu$i&i% ca să şti$ şinoi cu cine stă$ de #orbă% ce "u$nezeu=

< To#arăşului $eu i se spune Sans-ear% iar $ie!!!<Sans-ear= a izbucnit conductorul% 'ntrerupându-$ă! 8sta-i un o$ pe

cinste% unul dintre aceia care face cât zece la un loc= :i du$nea#oastră%do$nule6 5ine sunte&i du$nea#oastră6

< 8ici% 'n prerie% $i se spune Old S)atter)and!< Old S)atter)and6 "u$nea#oastră sunte&i acel #ânător #estit% care s-

a a9at acu$ trei luni 'n 7ontana% )ăituit de peste o sută de războiniciSiou46 8cel Old S)atter)and care a $ers de-a lunul lui Mellostone Ri#erşi a a+uns de la Sno 7ountains până la (ort Union% 'n doar şase zile%folosindu-se de nişte tălpici6

< "a!<"o$nule% a$ auzit adeseori #orbindu-se despre du$nea#oastră şi$a bucur nespus că!!!

< Lăsa&i asta% do$nule (annin% l-a$ 'ntrerupt eu pe conductor! 8cu$este i$portant să )otărâ&i ce este de făcut! ndienii ştiu când ur$ează săsosească trenul şi% dacă 'ntârzie$ prea $ult% s-ar putea să intre labănuieli!

< 8#e&i dreptate% a#e&i dreptate% do$nule= 7ai 'ntâi aş #rea să cunoscpozi&ia pe care au ocupat-o indienii! 5el ce #rea să atace un duş$antrebuie să ştie precis unde se ăseşte acesta=

< 2orbi&i ca un $areşal% do$nule (annin% a$ spus eu% zâ$bind! "in

păcate nu #ă pot spune e4act unde se ăsesc războinicii Oellalla)! 7-a$răbit să a+un aici pentru a #ă a#ertiza şi nu a$ a#ut #re$e să aşteptpreătirile de luptă ale indienilor! To#arăşul $eu #ă #a putea da $ai $ultea$ănunte! 8tunci când #-a$ spus că se cu#ine să )otărâ&i ce este defăcut% $ă 'ntreba$ doar dacă #re&i să-i ataca&i pe indieni!

< Siur că #reau să-i atac= a replicat o$ul% cu )otărâre! Este dedatoria $ea să apăr bunurile şi oa$enii ce se ăsesc 'n acest tren şi credcă du$nea#oastră şi do$nul Sans-ear nu pute&i face $are lucru '$potri#aa şaizeci de războinici indieni% iar!!!

<O)% do$nule= l-a$ 'ntrerupt eu! :ti$ noi foarte bine ce pute$ face şi

ce nu= Nu este #orba despre nu$ărul $are al duş$anilor= $portant e cepo&i face cu a+utorul creierului şi al pu$nului! Pentru $ine este foarte uşor



să $ă apropii de indieni şi să tra douăzeci şi cinci de focuri% folosindu-$ăde carabina /enr0! "uş$anii nu #or putea şti dacă au de 'nfruntat doioa$eni sau douăzeci! 8sculta&i% oa$eni buni= Printre du$nea#oastră senu$ără şi bărba&i care au ar$e asupra lor6

'ntrebarea $ea era de prisos! :tia$ prea bine că 3ecare dintre bărba&ii

a9a&i 'n tren a#ea $ăcar o ar$ă asupra sa% dar conductorul ar 3 #rut să sepună 'n fruntea călătorilor şi să treacă la atac% precu$ un $areco$andant ce se a9ă pe câ$pul de luptă% iar acest lucru nu trebuia să se 'ntâ$ple! Nu trebuia să risc #ia&a unui ana+at al căilor ferate% c)iar dacăacesta era un o$ de năde+de!

'n +urul $eu a răsunat un ,da puternic% iar şeful de tren $i-a spus;< Printre călători se a9ă şi şaisprezece ana+a&i ai dru$ului de 3er% iar

oa$enii ăştia se pricep să $ânuiască puşca şi cu&itul dacă este ne#oie! 'ntren se $ai ăsesc şi douăzeci de $ilitari care #or să a+ună la (ort Scott!(iecare dintre ei are asupra sa o puşcă% un re#ol#er şi un cu&it! "ease$enea% a$ $ai zărit câ&i#a do$ni cărora le-ar face plăcere să-i punăpe +ar pe si$paticii do$ni indieni! Ei% cine este preătit să lupte% oa$enibuni6

To&i s-au arătat ata de luptă! 5)iar dacă printre călători s-ar 3 a9at#reun laş% o$ul cu pricina n-ar 3 recunoscut că 'i este frică% pentru a nu seface de râs! 8stfel de oa$eni nu $ă puteau a+uta cu ni$ic şi de aceea a$spus;

< 8sculta&i-$ă% do$nilor= Sunte&i nişte oa$eni cura+oşi= Ni$eni nupune la 'ndoială acest lucru% dar #ăd aici $ai $ulte doa$ne şido$nişoare! Pe du$nealor nu le pute$ lăsa sinure! Este ne#oie să leapere cine#a la ne#oie! 5)iar dacă 'i #o$ 'n#ine pe indieni% şi trebuie să

#ă spun că #o$ 'n#ine cu siuran&ă% se prea poate ca o $ână derăzboinici scăpa&i teferi din focul luptei să dea târcoale trenului părăsit! "eaceea este ne#oie să ră$ână şi 'n tren câ&i#a bărba&i cura+oşi! 5inedoreşte să ră$ână aici6

Opt bărba&i au spus că sunt ata să apere trenul cu pre&ul scu$pei lor#ie&i% dacă ar 3 fost ne#oie! Trei dintre ei nu #oiau să plece de lână so&ii! 'n ceea ce-i pri#eşte pe ceilal&i cinci% $i s-a părut că s-ar pricepe $aicurând la pre&ul produselor de 3erărie% al #inului% al tutunului şi al cânepii%decât la $ânuirea unui cu&it de #ânătoare! Pri$ilor trei bărba&i% care sea9au 'n to#ărăşia so&iilor% nu le putea$ reproşa ni$ic! Era de datoria lorsă-şi apere consoartele!

< La tren se cu#ine să ră$ână şi ana+a&i ai căilor ferate! 5ine seoferă6 a$ 'ntrebat eu!

< 7ecanicul şi foc)istul #or ră$âne aici! Ei #or prelua co$anda asupracelor opt do$ni care au )otărât să le apere pe doa$ne şi pe do$nişoare=a spus conductorul% )otărât! Eu a$ să #ă 'nso&esc şi a$ să preiauco$anda asupra celor ce luptă cu indienii!

<Prea bine= a$ spus eu% zâ$bind dispre&uitor! 5red că i-a&i 'nfruntat peindieni de nenu$ărate ori!

< Nu a$ $ai a#ut de-a face cu ei% dar asta nu are nicio i$portan&ă= ae4cla$at (annin% siur pe sine! Ne$ernicii ăştia roşii au obiceiul de a

ataca nu$ai atunci când se pot folosi de #reun şiretlic sau când pot ucide



oa$eni ne#ino#a&i! "acă sunt ataca&i% o iau la fuă de le sfârâie călcâiele= Treaba #a $ere foarte uşor=

<Nu prea cred% do$nule= l-a$ contrazis eu! Sunt indieni Oellalla)% cei$ai cruzi din nea$ul Siou4! 'n fruntea lor se ăsesc două căpetenii#estite% 7a-ti-ru şi a-o-$ien!

<2re&i să spune&i cu$#a că s-ar cu#eni să $ă te$ de ei6 Sunte$peste patruzeci de bărba&i bine 'nar$a&i şi cred că totul #a 3 cât se poatede si$plu! 8$ acoperit felinarele loco$oti#ei% astfel 'ncât indienii să nuprindă de #este că trenul a sosit de+a! 8cu$% 'nsă% nu $ai a#e$ de ce săne ascunde$! 7ecanicul #a duce trenul până 'n locul 'n care şinele au fostde$ontate! Odată a+unşi acolo% sări$ din tren şi ne năpusti$ cu to&iiasupra indienilor! Niciunul dintre războinicii roşii nu #a $ai ră$âne 'n#ia&ă! 8poi $ontă$ la loc şinele şi porni$ din nou la dru$! 2o$ a#ea derecuperat o 'ntârziere de cel $ult o oră!

<Trebuie să recunosc faptul că ni$ic nu-i dă unui o$ o satisfac&ie $ai$are decât aceea pe care o are atunci când izbuteşte să-şi ni$iceascăduş$anul printr-un atac fulerător! Un astfel de atac poate 3 'ntreprins% 'ntr-ade#ăr% dar 'n alte condi&ii! "acă #ă pune&i planul 'n aplicare% 'i #e&iduce pe cei patruzeci de oa$eni pe care-i a#e&i la o $oarte siură% iar eunu pot lua parte la aşa ce#a!

<5e6 Nu #re&i să ne a+uta&i6 a izbucnit conductorul! Oare e #orba delaşitate sau sunte&i supărat pentru că nu pute&i face pe co$andantul6

< Laşitate6 8)= "acă a&i auzit% 'ntr-ade#ăr% #orbindu-se despre $ine%atunci ar trebui să şti&i că nu poate 3 #orba despre aşa ce#a= OldS)atter)and ar trebui să #ă dea acu$ un pu$n 'n tâ$plă% pentru a #ădo#edi!că-şi $erită nu$ele pe care-* poartă! 'n ceea ce pri#eşte dorin&a%

$ea de a face pe co$andantul% trebuie să #ă spun că '$i este indiferent 'n $âinile cui se #or ăsi trenul şi scalpurile du$nea#oastră peste unceas= 'n ceea ce pri#eşte scalpul $eu% pot să #ă spun că nu$ai eu)otărăsc dacă $ai #reau sau nu să-* a$ pecap şi #ă asiur că &in să $ă $ai bucur 'ncă $ultă #re$e de el= Lare#edere% do$nilor=

7-a$ 'ntors pe călcâie% dar conductorul $-a apucat de bra&% zicând;<Sta&i pe loc% do$nule= Treaba nu $ere aşa cu$ crede&i

du$nea#oastră= Eu sunt cel ce co$andă aici şi trebuie să-$i da&iascultare= Nici nu-$i trece prin cap să las trenul la aşa depărtare de loculluptei% pentru că eu răspund de toate paubele şi pierderile ce s-ar putea

i#i= Toată lu$ea trebuie să respecte )otărârile $ele= "u$nea#oastră ne#e&i duce până 'n locul 'n care indienii au de$ontat şinele% iar noi nu #o$cobor' din #aoane decât 'n clipa 'n care a$ a+uns la locul cu pricina! Unbun co$andant trebuie să se ândească şi la posibilitatea de a pierdelupta! 'n acest caz% #aoanele #or reprezenta pentru noi un loc 'n care nepute$ adăposti şi de unde ne pute$ apăra% până când oa$enii din trenulce soseşte din direc&ia opusă ne #or #eni 'n a+utor! N-a$ dreptate% oa$enibuni6

To&i au fost de acord cu onorabilul do$n (annin! Printre călători nu sea9a nici $ăcar un sinur #ânător care să 3 trăit ce#a #re$e 'n 2est!

5ălătorilor planul lui (annin li se părea foarte bun şi le dădea 'ncredere 'nei 'nşişi!



5ine nu a fost nicicând 'n 2est nu ştie ce ură de nestă#ilit poate e4ista 'ntre reprezentan&ii a două rase diferite!

8$ 'ntors capul pentru a nu-i #edea $urind pe cei doi indieni şi a$zărit un cal a cărui şa era '$podobită după obiceiul $e4icanilor! O şa$are% boat orna$entată% de soiul celor foarte des 'ntâlnite 'n 8$erica

5entrală şi 'n 8$erica de Sud! Era oare calul albului6 "e a$bele păr&i aleşeii erau prinse două en&i din piele! 'n aceste en&i se a9au douăsăcule&e şi $ai $ulte )ârtii! 8$ luat totul la $ine% pentru că nu a#ea$ti$p să le controlez!

<5e face$ acu$6 a 'ntrebat 7ar1! Plăpândul #ânător 'şi 'nsuşisesecurile celor doi războinici ucişi şi% 'ntinzându-$i una% $i-a zis; a-o!Securile astea ne pot 3 de $are folos! Ei% ce face$6

<5red că ar 3 bine să ne despăr&i$! "u$neata o iei spre dreapta şi euspre stâna!!! dar% ia stai= Pri#eşte=

< /$= Trenul= E 'ntr-ade#ăr trenul care #ine% de pildă% 'ncoace! 5red căar 3 $ai bine să ră$âne$ pe loc% 5)arle0! Să #ede$ şi noi ce se #a $ai 'ntâ$pla=

Planul conductorului fusese totuşi pus 'n aplicare! Trenul se apropia% 'nsă foarte 'ncet% pentru că $ecanicul trebuia să #adă locul 'n carefuseseră 'nlăturate şinele! (rânele au scrâşnit şi trenul s-a oprit% 'n cele dinur$ă!

5ât de furioşi trebuiau să 3e acu$ indienii% #ăzând că lucrurile nu sepetreceau aşa cu$ s-ar 3 aşteptat= Poate că 'şi dădeau sea$a de faptulcă cine#a 'i pre#enise pe oa$enii din tren 'n leătură cu atacul! 5el $aibine ar 3 fost dacă albii ar 3 ră$as 'n tren şi ar 3 stat linişti&i! 8$ speratcă aşa #or face% dar $-a$ 'nşelat! 7ai $ul&i bărba&i au sărit din tren% ata

de atac! (oarte curând a#eau să-şi dea sea$a că planul lor nu era unuldintre cele $ai fericite! 8+unşi 'n lu$ina puternică% răspândită de farulloco$oti#ei% oa$enii din tren erau o &intă cu$ nu se poate $ai bunăpentru indieni! 8u răsunat '$puşcături şi apoi striăte 'nspăi$ântătoareau brăzdat aerul!

ndienii s-au năpustit cu puştile ridicate% ata de atac% asupra albilor%dar nu $ai a#eau '$potri#a cui să lupte! Lână loco$oti#ă nu $airă$ăseseră decât $or&ii şi răni&ii! To&i ceilal&i se refuiaseră 'n #aoane!5â&i#a războinici au 'nenunc)eat% #rând să-i scalpeze pe albii căzu&i% dars-au #ăzut ne#oi&i să renun&e% pentru că albii care se urcaseră 'n #aoaneau 'nceput să traă asupra lor!

5el $ai bine era ca trenul să 3 fost propulsat cu toată #iteza 'napoi! "inpăcate nu s-a 'ntâ$plat aşa! Poate că $ecanicul şi foc)istul se urcaseră şiei 'n #aoane!

< Uite% acu$ o să 'nceapă% de pildă% un ade#ărat asediu= a spus 7ar1!< Nu prea cred% a$ replicat eu! ndienii ştiu foarte bine că nu au prea

$ult ti$p% 3indcă trebuie să #ină trenul din direc&ia opusă! Părerea $ea ecă or să 'ncerce un atac 'n for&ă% deşi nu le prea place să atace astfel!

< :i noi6 5e face$ noi6 :tiu că e reu de luat o )otărâre!< Se cu#ine să ac&ionă$ repede! 8r trebui să dă$ foc% să face$ astfel

'ncât preria să 3e cuprinsă de un incendiu! Luă$ caii şi ne despăr&i$!

(iecare se depărtează câte#a $ile şi dă foc tu3şurilor% dar



ar$ăsarul $eu! 8$ prins securea de $âner! Războinicii erau c)iar cei doişe3 de trib!

< 'napoi% 7a-ti-ru= 5aii sunt ai $ei= a$ striat eu!:eful de trib a 'ntors capul% $-a recunoscut şi a striat;< Old S)atter)and= 7ori% broască râioasă=

8poi a scos cu&itul şi% dintr-un salt% s-a a9at lână $ine! 8 ridicat $ânasă $ă lo#ească% dar l-a$ pocnit cu securea şi căpetenia s-a prăbuşit lapă$ânt! 'ntre ti$p a-o-$ien a sărit 'n spinarea ar$ăsarului $eu% darnu a putut face ni$ic% 3indcă patrupedul era priponit!

< a-o-$ien= a$ striat eu! 8i #orbit despre $ine cu trădătorul alb%acu$ #oi #orbi eu cu tine=

:eful de trib şi-a dat sea$a că ar$ăsarul $eu era leat şi a descălecat!2oia să se ascundă 'n dosul tu3şurilor! 8$ ridicat securea% a$ aruncat-o şil-a$ lo#it 'n creştetul capului! ndianul s-a prăbuşit i$ediat la pă$ânt!

8$ descălecat% a$ luat carabina /enr0% a$ tras de trei ori şi a$doborât tot atâ&ia duş$ani! (ocul cuprindea totul cu repeziciune! Nu $aiputea$ continua lupta% aşa că $i-a$ dezleat ar$ăsarul şi $-a$ aruncat 'n spinarea lui!

< /ei% 5)arle0= a striat 7ar1! Uite un petic de pă$ânt pe care nu *-acuprins focul= Să $ere$ acolo=

Sans-ear şi-a dezleat şi el iapa şi apoi a$ pornit-o spre peticul depă$ânt pe care 9ăcările nu 'l cuprinseseră 'ncă cu li$bile lor de foc! Le-a$ ocolit şi a$ a+uns cu bine 'n spatele acestora! Totul era cuprins de#ăpăi! (u$ul ros se 'năl&a spre cer şi aerul de#enise irespirabil!

'ncetul cu 'ncetul% focul s-a potolit! "oar orizontul $ai era 'nroşit de9ăcări! Nu $ai #edea$ ni$ic 'n +ur! Preria era acu$ acoperită de un co#or

neru de cenuşă! Stelele nu se zăreau% pentru că tot cerul era acoperit denori deşi de fu$!<"oa$ne% "oa$ne% da@ ştiu că a ars totul ca-n adâncurile iadului= a

e4cla$at 7ar1! Tare $-aş $ira dacă #aoanele n-or 3 luat foc!< Nu cred că s-a 'ntâ$plat ni$ic de soiul ăsta! 2aoanele sunt

construite astfel 'ncât să reziste la foc! Se 'ntâ$plă uneori ca un tren sătreacă prin prerie sau prin sa#ană% 'n ti$p ce tu3şurile şi po$ii ard!

< 8cu$ ce face$% draă 5)arle06 ndienii ne-au zărit şi #or 3 cubăare de sea$ă!

< :i acu$ ne #ăd indienii% pentru că ne a9ă$ 'n câ$p desc)is! Trebuiesă le dă$ i$presia că plecă$! Poate or să creadă că face$ parte dintr-un

rup $ai $are de #ânători şi se #or ândi că #re$ să le dă$ de ştireto#arăşilor noştri despre cele 'ntâ$plate! O să porni$ 'n alop spre$iazănoapte! 8poi o luă$ spre răsărit% face$ un ocol şi ne 'ntoarce$!

<8sta e% de pildă% şi părerea $ea! 5red că lucrurile se #or ter$ina cubine pentru noi şi $ai cred că unii dintre războinicii roşii #or ră$âne fărăurec)i! 8i făcut treabă bună cu to$a)a1ul!

< Poate% dar să nu crezi că cei pe care i-a$ lo#it cu securea sunt$or&i!

< Nu sunt $or&i6 5u$ #ine asta% de pildă6< -a$ lo#it astfel 'ncât să leşine!



< Să leşine6 7ă 'ntreb dacă eşti 'n toate $in&ile% draă prietene= 8uzicolo= Să po&i ucide un războinic indian şi% cu toate astea% să-* lo#eştinu$ai aşa% 'n +oacă% astfel 'ncât ne$ernicul să leşine doar!ndienii pe care i-ai lo#it cu to$a)a1ul 'şi #or #eni 'n 3re şi atunci #atrebui să-i 'nfrun&i din nou!

<- 8$ a#ut şi a$ $ai $ulte $oti#e pentru care nu a$ #rut să-i ucidpe cei doi războinici! Sunt siur că $ă #ei 'n&elee şi du$neata!

<Nu% cu siuran&ă nu a$ să 'n&ele% draă 5)arle0! 5red că acei doirăzboinici pe care i-ai lo#it cu $ilă sunt c)iar cele două căpetenii% oritoc$ai când este #orba despre doi şe3 de trib cred că nu trebuie să daido#adă de $ilă!

< 8$ fost când#a ostaticul lor! 7ă puteau ucide% dar n-au făcut-o! "eaceea a$ crezut de cu#iin&ă că nu trebuie să-i ucid!

< Nu $i-o lua 'n nu$e de rău% draă 5)arle0% da@ ceea ce ai făcut esteo $are prostie! "acă ar 3 recunoscători% atunci s-ar sc)i$ba treaba% darcăpeteniile #or spune că Old S)atter)and nu $ai are putere şi nu $ai ştiesă $ânuiască to$a)a1ul aşa cu$ se cu#ine! Tra năde+de că 9ăcările au 'ndreptat reşeala pe care toc$ai ai făcut-o!

'n ti$p ce #orbea$% ne 'ndrepta$ 'n alop spre şinele de tren! apa lui7ar1 'şi $işca foarte repede picioarele inter$inabile% aşa - 'ncât a$ a+unsla linia ferată 'n nu$ai câte#a $inute! Ne-a$ oprit la apro4i$ati# o $ilădistan&ă fa&ă de punctul 'n care se ăsea trenul! Ne-a$ priponit caii şi a$pornit pe +os! (u$ul neru şi 'necăcios ne '$piedica să #ede$ bine totceea ce era 'n +ur! Ne ab&inea$ cu reu să nu tuşi$! 8$ zărit% 'n cele dinur$ă% loco$oti#a! Pe terasa$ent nu era niciun războinic roşu! Ne-a$apropiat din ce 'n ce $ai $ult de tren! 'nainta$ târâş! 8$ pri#it cu aten&ie

trenul şi i-a$ descoperit pe indieni toc$ai acolo unde $ă aştepta$! "etea$a focului% războinicii se refuiaseră sub #aoane! Se te$eau să iasăde acolo% ândindu-se că albii care se a9au 'n tren #or trae asupra lor!

< 7ar1% 'ntoarce-te la caii noştri! Să nu cu$#a să ni-i fure indienii= i-a$şoptit to#arăşului $eu!

< Nu-i ne#oie= a replicat plăpândul Sans-ear! ndienii sunt bucuroşi căşi-au ăsit un adăpost siur!

< 8$ de ând să-i scot din acel adăpost!< 2rei să te foloseşti de carabina /enr06< Nu% i-a$ spus eu% e4plicându-i apoi ce a#ea$ de ând să fac!< 8şa zic şi eu= a e4cla$at Sans-ear% $ul&u$it! "acă zici că ştii cu$ se

u$blă cu aşa o loco$oti#ă% atunci totu-i 'n reulă! Să te urci repede! (ii cuoc)ii-n patru= Eu o să aduc nu$aidecât calul tău şi iapa $ea! O să ne 'n#ârti$ printre ei precu$ bi#olii printre coio&i% )i% )i=

Sans-ear a luat-o 'napoi! Eu 'nsă a$ continuat să $ă târăsc 'nainte%&inând cu&itul 'ntre din&i! 8#ea$ ne#oie de cu&it pentru a $ă putea apărala ne#oie! 8$ a+uns 'n dreptul loco$oti#ei! Terasa$entul era 'nalt%@ro&ileerau foarte $ari şi de aceea nu-$i putea$ da sea$a dacă 'n spateleacestora nu erau ascunşi războinici indieni! "in două salturi repezi% $ă şia9a$ 'n ,calul de foc!

8$ auzit un striăt de roază care #enea c)iar de sub $ine! 8$ pus

trenul 'n $işcare% $erând cu toată #iteza 'napoi! S-au auzit urlete dedisperare! 7ul&i dintre indieni fuseseră prinşi sub ro&ile trenului! "upă ce



a$ $ers astfel apro4i$ati# treizeci de $etri% a$ pornit cu toată #iteza 'nainte!

< 5âine= $i-a striat cine#a!8$ zărit u$bra unui bărbat 'nar$at cu un cu&it! Era albul care 'i

'nde$nase pe indieni să atace şi să prade trenul! L-a$ lo#it cu piciorul 'n

piept şi o$ul a căzut din loco$oti#ă!< 8ici sunt% 5)arle0= $i-a striat 7ar1! /ai= Repede% repede= 'n stâna $ea l-a$ zărit pe Sans-ear% călare pe credincioasa lui

iapă! 5u dreapta apucase )ă&urile ar$ăsarului $eu% iar cu stâna 'ncercasă &ină la distan&ă doi războinici care nă#ăliseră asupra lui!

ndienii care nu fuseseră stri#i&i de ro&ile trenului alerau acu$ cătrelocul 'n care 'şi lăsaseră caii% deşi nu $ai trăeau năde+de să-i ăseascăacolo!

8$ oprit loco$oti#a şi a$ sărit 'n spinarea ar$ăsarului $eu! 8poi a$ 'nceput să 'naintă$ printre indieni! 8cest lucru nu era deloc pri$e+dios%aşa cu$ ar putea să pară la pri$a #edere! Războinicii erau din cale-afarăde speria&i% iar acu$ că nu $ai a#eau nici cai% fueau $âncând pă$ântul!

<La dracu@= l-a$ auzit e4cla$ând pe Sans-ear! Fsta-i (red 7oran= Săte ia dracu@% ne$ernicule=

7ar1 a #rut să-* lo#ească pe albul care-i 'nde$nase pe indieni să pradetrenul% dar netrebnicul s-a ferit şi a dispărut printre războinicii care fueaucât 'i &ineau picioarele!

Sans-ear a dat pinteni iepei sale şi s-a repezit 'n $i+locul indienilor! 7ai$ult nu a$ putut #edea% 3indcă nişte războinici s-au ândit că ar 3 binesă-$i dea de furcă! ndienii erau atât de speria&i% 'ncât 'n $od siur nu le-ar $ai 3 dat prin cap să se 'ntoarcă la loco$oti#ă! Pentru a-* face pe

Sans-ear să renun&e la o ur$ărire ce putea de#eni pri$e+dioasă pentru el%a$ urlat o dată precu$ coiotul şi $-a$ 'ntors la tren!Oa$enii coborâseră şi căutau $or&ii şi răni&ii% 'n ti$p ce $ecanicul

făcea tot ce-i stătea 'n putin&ă pentru a $ări presiunea aburului!5onductorul stătea lână loco$oti#ă şi 'n+ura de $a$a focului! 5ând $-a#ăzut% a 'nceput să strie la $ine;

< /ei% do$nule= 5u$ de #-a trecut prin cap să pune&i stăpânire peloco$oti#ă şi să-i oni&i pe indieni toc$ai când izbutise$ să 'i pune$ larespect6 Putea$ să-i o$orâ$ pe to&i= Pe to&i=

<Uşurel% do$nule= Uşurel= a$ replicat eu! 8r trebui să #ă bucura&i căindienii au plecat! S-ar 3 putut foarte bine ca războinicii să #ă 3 o$orât pe

to&i% şi nu in#ers! Oricu$% a&i făcut o treabă pe cinste% n-a$ ce zice=< 5ine a dat foc tu3şurilor şi a aprins toată preria6 $-a 'ntrebat

conductorul% cu aspri$e!< Eu!<Sunte&i nebun6 Nu era destul că nu a&i #rut să #ă supune&i

dispozi&iilor $ele6 :ti&i că aş putea să #ă dau pe $âna unei court of +ustice@6

-< Nu% nu ştiu% dar #ă per$it să #ă apropia&i de Old S)atter)and% să-*da&i +os de pe cal% să-* sui&i 'n tren% să-* 'ncuia&i 'ntr-un #aon şi apoi să-*da&i pe $âna unui o$ al leii= 2reau să #ăd şi eu cu$ #e&i duce treaba

asta la bun sfârşit=(annin s-a $ai do$olit pu&in şi a spus;



< "u$nezeule= "a@ de unde-i ştii nu$ele6< Păi l-ai rostit c)iar du$neata când l-ai #ăzut pe ne$ernic!< 8şa6 Nu-$i aduc a$inte= /$= :i cine crezi du$neata că-i acest (red

7oran67-a$ ândit pu&in la felul 'n care se purtase 7ar1 după ce 'l zărise pe

(red 7oran şi apoi i-a$ spus;< N-o 3 c)iar netrebnicul care &i-a ucis so&ia şi copilul=< Ca da= 5)iar el e=<La naiba= a$ izbucnit eu! 5e 'ntâ$plare= :i nu ai izbutit să pui $âna

pe el6< 7i-a scăpat ne$ernicul= 8 şters-o nenorocitul= 8 fuit secătura= 8)=

Sunt aşa de supărat% că aş 3 'n stare să-$i s$ul urec)ile% dacă le-aş $aia#ea=

< "ar a$ #ăzut cu$ ai pornit după el printre indieni= apa ta alera ca#ântul=

< 8sta nu $i-a folosit la ni$ic! :tiu doar că% deodată% nu l-a$ $aizărit= S-o 3 aruncat la pă$ânt= S-o 3 ascuns= Ei% da@ o să pun eu $âna peel= O să-* prind cu siuran&ă= 5aii au fuit% aşa că pute$ ăsi uşor ur$elene$ernicului!

< O să 3e ca$ reu! E ade#ărat că ur$ele lăsate de un alb se potdeosebi uşor de cele ale unor indieni% dar $ă 'ntreb dacă #o$ putea#edea aceste ur$e% astfel 'ncât să $ere$ după ele= Pe pietriş nu le po&iăsi niciodată!

< 8i dreptate% 5)arle0% dar ce altce#a aş putea face68$ băat $âna 'n buzunar şi a$ scos cele două săcule&e şi )ârtiile

ăsite 'n en&ile prinse de şaua calului% despre care credea$ că 'i

apar&inuse lui (red 7oran!<Poate ăsi$ ce#a aici= a$ spus eu% desc)izând unul dintre săcule&e! 'n apropierea noastră ardea un foc% aşa că a$ #ăzut nu$aidecât

con&inutul şi% uluit de ceea ce #edea$% a$ e4cla$at;< "ia$ante= "ia$ante #eritabile% 7ar1= 'n săcule&ul ăsta e o a#ere="e unde a#ea răufăcătorul pietrele pre&ioase6 Era$ siur că nu le

ăsise 'n sa#ană% cu$ tot la fel de siur era$ că nu le dobândise 'n $odcinstit! 8#ea$ oblia&ia să-* ăsesc pe proprietarul de drept aldia$antelor!

< "ia$ante= La naiba= a e4cla$at şi to#arăşul $eu! /$= Le-ai ăsit 'ncoburii ar$ăsarului cu o şa de soiul celor pe care le folosesc $e4icanii6

/$= a arată-$i-le şi $ie= Eu% de pildă% n-a$ a#ut nicicând norocul să &in 'n pal$ă o piatră pre&ioasă!\ -a$ dat săcule&ul! Sans-ear a e4a$inat atent pietrele pre&ioase şi apoia spus;

< Sunt dia$ante braziliene= a uite-aici= /$= 5iudate 3in&e $ai sunt şioa$enii= "ia$antele astea nici $ăcar nu sunt pepite% să zici şi tu că ar 3nişte răun&e de $etal pre&ios= /$= 5e spui% 5)arle06

< 5arbon% ni$ic altce#a decât carbon=< "e-o 3 carbon% sau de-o 3 cocs% nici nu-$i pasă= 2orba e că eu nu-$i

dau puşca 'n sc)i$bul acestor pietre= :i ce face$ acu$ cu dia$antele

astea6< Le 'napoie$ celui căruia 'i apar&in de fapt!



< "a6 :i cine-i% $ă ro% fericitul proprietar al acestor dia$ante6< Nu ştiu% dar o să a9u cu siuran&ă% pentru că ni$eni nu stă liniştit

când i s-a furat ce#a de #aloare% ci dă anun&uri 'n ziare!< Păi atunci cred că ar trebui să co$andă$ ziarul c)iar $âine-n zori%

)i% )i=

< Nu-i ne#oie% a$ replicat eu! Poate ăsi$ #reun indiciu prin )ârtiileastea!

< Păi atunci uită-te prin ele% de pildă=8$ ăsit două #ederi şi o scrisoare% pe care-a$ desc)is-o! Scrisoarea

nu era băată 'n plic şi a#ea ur$ătorul con&inut;Gal#eston

"raă tată=8$ ne#oie de a+utorul tău= 2ino cât $ai repede cu putin&ă% indiferent

dacă ai izbutit să dai lo#itura şi să pui $âna pe dia$ante= Oricu$ #o$ 3boa&i= La +u$ătatea lui $artie $ă #oi a9a 'n Sierra Clanca% $ai precis 'nlocul 'n care Rio Penasco se #arsă 'n Rio Pecos! '&i #oi po#esti totul când ne#o$ 'ntâlni!8l tău% Patric1!

5ol&ul 'n care ar 3 trebuit să 3e trecută data era rupt% astfel 'ncât nuputea$ şti când fusese scris ră#aşul! Oricu$% a9ase$ destul! 7orantrebuia să a+ună de fapt 'n Sierra Clanca% iar celor două căpetenii lespusese că se #a 'ntâlni cu 3ul său 'n 7e4ic!

-a$ citit şi lui 7ar1 scrisoarea! "upă ce a$ ter$inat% plăpândul#ânător a e4cla$at;

< /a= Lucrurile se potri#esc de $inune= Pe 3ul lui (red 7oran 'lc)ea$ă c)iar Patric1= Nu$ai pe ei doi $ai trebuie să pun eu

$âna ca să pot spune că i-a$ o$orât pe to&i cei zece care $-aunenorocit! "espre ce a9uent al lui Rio Pecos era #orba 'n scrisoare6< "espre Rio Penasco!< :tii unde se a9ă Rio Penasco6< /$= Oarecu$!< Păi atunci se c)ea$ă că du$neata eşti o$ul de care a$ eu ne#oie!

2oia$ să a+un% de pildă% 'n 7e4ic nu$ai pentru că a$ crezut că acolo #oida de ur$a lui 7oran! 8ş 3 c)iar nebun dacă nu le-aş face acestor doine$ernici plăcerea de a-* #edea pe bătrânul Sans-ear şi pe buna sa Ton0!Eşti ata să $ă 'nso&eşti% c)iar dacă nu #o$ ăsi $âine nicio ur$ă aacestui ne$ernic ce poartă nu$ele de 7oran6

<Cine'n&eles= :i eu #reau să sc)i$b o #orbă cu el% 3indcă trebuie săa9u neapărat ale cui sunt dia$antele astea!

< Pune săcule&ul cu dia$ante şi )ârtiile la tine= 5e bine-ai făcut că le-ai luat= Ei% şi-acu$ să #ede$ ce fac sti$a&ii do$ni de la dru$ul de 3er=

7uncitorii care se a9aseră 'n tren se apucaseră să refacă linia ferată!5ei $ai $ul&i dintre călători coborâseră din tren! O parte din ei 'i pri#eaupe $uncitori% unii 'nri+eau de $or&i şi al&ii se $ul&u$eau să ne pri#eascăpe noi% fără a 'ndrăzni să ne tulbure! "upă ce ne-a$ ridicat 'n picioare%câ&i#a dintre călători s-au apropiat de noi pentru a ne $ul&u$i şi pentru ane 'ntreba dacă puteau să ne răsplătească 'n #reun fel! -a$ ruat să-$i

#ândă praf de puşcă% tutun% cartuşe% pâine şi c)ibrituri! (iecare $i-a dat



câte ce#a şi astfel a#ea$ de toate din belşu! "e ase$enea% nu a$ pututrefuza o su$ă de bani care ni s-a oferit drept reco$pensă!

Ti$pul a trecut pe neândite! 8cu$ linia ferată era reparată şi$uncitorii 'şi strâneau uneltele!

5onductorul s-a apropiat de noi şi ne-a 'ntrebat;

< Nu #re&i să $ere&i cu trenul6 2ă duc unde dori&i% do$nilor=< 7ul&u$i$% do$nule% o să ră$âne$ aici% i-a$ spus onorabilului

do$n (annin!<5u$ dori&i! Trebuie-să 'ntoc$esc un raport 'n leătură cu cele

'ntâ$plate aici! 2oi a#ea ri+ă să #ă $en&ionez 'n acest raport şisă arăt că ne-a&i a+utat! Cine'n&eles că pentru aceasta #e&i pri$i oreco$pensă!

< 7ul&u$i$% do$nule (annin! 5u#intele du$nea#oastră ne onorează! 'n ceea ce pri#eşte reco$pensa% aceasta nu ne #a folosi la ni$ic% pentrucă #o$ părăsi teritoriul Statelor Unite!

<Prea bine= 8ş dori să #ă $ai pun o 'ntrebare; ale cui sunt ar$ele şibunurile duş$anilor noştri6

<5onfor$ leilor nescrise ale preriei% toate bunurile celor 'n#inşi leapar&in 'n#inătorilor!

<-a$ 'n#ins pe indieni= Prin ur$are% le pute$ lua totul! /aide&i%oa$eni buni= (iecare dintre noi trebuie să-şi ia de-aici un lucru care să-ia$intească de lupta cu indienii=

7ar1 s-a apropiat de conductor şi i-a spus;< 2re&i să ni-i arăta&i şi nouă pe indienii pe care i-a&i 'n#ins sau i-a&i

ucis du$nea#oastră6(annin *-a pri#it pe Sans-ear neştiind ce şă creadă% iar după câte#a

clipe *-a 'ntrebat;< 5e #re&i să spune&i% do$nule6<"acă du$nea#oastră a&i ucis #reun indian% atunci pute&i să lua&i toate

lucrurile care i-au apar&inut acelui indian% altfel nu=< 7ar1% lasă-i 'n pace% i-a$ spus to#arăşului $eu! Noi nu a#e$ ne#oie

de lucrurile indienilor!<Cine% 5)arle0% dacă spui tu= "ar să nu se atină ni$eni de scalpurile

lor=<ar pe $uncitorul pe care l-au ucis indienii pentru a-i lua uneltele 'l

#e&i aşeza 'n tren şi 'l #e&i lua cu du$nea#oastră= a$ spus eu!"orin&a $i-a fost 'ndeplinită! To&i albii ucişi au fost aşeza&i 'ntr-un

#aon% iar indienii căzu&i au fost +efui&i! Trenul s-a pus 'n $işcare şi o#re$e a$ auzit )uruitul ro&ilor! 8poi s-a lăsat liniştea!

< 5e face$ acu$% 5)arle06 $-a 'ntrebat Sans-ear!< "or$i$!< :i nu crezi că indienii se #or 'ntoarce aici% $ai ales acu$ când trenul

a plecat6< Ca da! 5u siuran&ă că se #or 'ntoarce pentru a-şi lua $or&ii!< 7-ar $ira% de pildă% dacă (red 7oran nu s-ar 'ntoarce şi el odată cu

indienii% pentru a-şi căuta calul şi $inunatele sale pietre pre&ioase=< Se prea poate să se 'ntâ$ple precu$ spui% şi totuşi nu prea cred că

7oran se #a 'ntoarce! 5u$ să $ai dai de ur$ele unui ar$ăsar care s-a



speriat de foc6 Oricu$% el ştie foarte bine că 'n afara celor din tren $aisunt şi al&i oa$eni pe-aici% nişte oa$eni de care ar trebui să se ferească!

< 7oran $-a recunoscut% aşa cu$ şi eu l-a$ recunoscut pe el% şi tare$-ar $ira dacă nu ar 'ncerca să-$i traă un lon& 'n cap sau să-$i 'n3ăcu&itul 'n coaste!

< O să $ai #ede$ ce se #a 'ntâ$pla! Eu cred că astăzi cel pu&in nu nepândeşte nicio pri$e+die! Totuşi% ar 3 bine să ne depărtă$ de linia ferată!

< Prea bine= /ai=Spunând acestea% Horroc1s a sărit 'n şa! 8$ 'ncălecat şi eu şi apoi a$

pornit spre $iazănoapte! 5ând a$ putut 3 siuri că ne depărtase$ 'ndea+uns de linia ferată% ne-a$ oprit şi a$ descălecat! Eu $i-a$ leatar$ăsarul% iar 7ar1 a lăsat-o liberă pe Ton0% astfel 'ncât iapa să poatăpaşte 'n #oie! Ne-a$ 'n#elit 'n pături şi ne-a$ culcat nu$aidecât! Era$ostenit şi a$ dor$it foarte adânc! O sinură dată $i s-a părut că aud% caprin #is% trenul trecând!

5ând $-a$ trezit% abia $i+iseră zorile! 7ar1 se trezise 'naintea $ea şifu$a unul din trabucurile pe care le pri$ise$ de la călătorii din tren!

< Good $ornin% 5)arle0= $-a salutat Sans-ear! /$= 'ntr-ade#ăr% e odeosebire 'ntre tutunul ăsta şi trabucurile tale pe care le faci 'n fabrica pecare-o por&i sub şa= a şi du$neata unul% fu$ează liniştit şi pe ur$ă să ne#ede$ de treabă! "e$âncat n-o să $âncă$ decât după ce ăsi$ apă!

< 8r 3 bine să ăsi$ apă% $ăcar de draul cailor! Cie&ii de ei% n-au cepaşte şi nici n-au ce bea! Eu pot să fu$ez şi 'n ti$p ce călăresc!

< 'ncotro o luă$6< 7ere$ 'n linie dreaptă până 'n locul 'n care s-a oprit trenul! (ăcând

astfel% n-o să ne scape nicio ur$ă!

< N-O să 'naintă$ unul lână altul% nu-i aşa6<'ntoc$ai! O să 'naintă$ &inându-ne la distan&ă destul de $are unulfa&ă de altul! Să $ere$=

Ur$ele indienilor s-ar 3 #ăzut cu siuran&ă 'n cenuşa 3nă% dacă nu ar 3adiat #ântul peste noapte% şterându-le cu totul!

< 8i #ăzut ce#a% 5)arle06 $-a 'ntrebat 7ar1% după o #re$e!< Nu!<Nici eu= Să-* ia naiba de #ânt care #ine% de pildă% toc$ai atunci când

n-ai ne#oie de el= a e4cla$at Sans-ear! "acă nu ai 3 ăsit du$neatascrisoarea% nici n-a$ şti acu$ ce se cu#ine să face$=

< Să porni$ spre Rio Pecos=

< Prea bine= 7ai 'ntâi aş #rea% de pildă% să le arăt indienilor cu cine aua#ut cinstea să lupte!

8$ descălecat şi $-a$ 'ntins pe terasa$ent! Sans-ear s-a dus să letaie urec)ile indienilor $or&i şi să le aşeze astfel 'ncât 3ecare dintrerăzboinicii căzu&i să-şi &ină urec)ile 'n $âini!

<Sunt ata= Pute$ porni= $i-a striat 7ar1! 8#e$ destul de $ers pânăce dă$ de apă! Tare sunt curios să a9u cine rezistă $ai bine% ar$ăsaruldu$itale sau buna $ea Ton0! ]

< apa du$itale trebuie să care 'n spinare o reutate $ai $ică decâtcea pe care trebuie să o poarte 'n şa ar$ăsarul $eu!

< 8şa-i% draă 5)arle0= apa $ea cară $ai pu&in% dacă-i #orba decarne şi de oase o$eneşti% 'n sc)i$b trebuie să ducă $ai $ult creier= /$=



Să-$i scape $ie 7oran= 8sta n-a$ să $i-o iert= /$= :i du$neata să nu-io$ori pe cei doi şe3 de trib= Pentru asta n-a$ să te pot ierta decât dacă$ă a+u&i să-* prind pe 7oran=

5apitolul D8P^= 8P^=

8!ntre Te4as% 8rizona% Ne 7e4ico şi Teritoriul ndian% sau% altfel spus%

'ntre $un&ii Ozar1% 'ncepând de la Sierra Guadelupa şi prelunindu-secătre $un&ii Gualpa < 'ncon+urată de 'năl&i$ile ce $ărinesc cursulsuperior al lui Rio Pecos şi iz#oarele lui Red Ri#er% Sabine% Trinidad% Crazosşi 5olorado < se a9ă o nesfârşită 'ntindere de pă$ânt pe care a$ puteas-o nu$i$ ,Sa)ara Statelor Unite!

Binuturi aride% acoperite de nisip 'ncins% alternează când şi când custânci olaşe pe care nu creşte nici $ăcar o plantă cât de $ică! Nop&ilefriuroase sunt ur$ate de zile toride! Nicio #ale 'n#erzită nu se arată 'nacest peisa+ $onoton% nicio fântână nu te '$bie cu răcoarea ei% nicio oazănu se arată 'n i$ensul pustiu! Nu e4istă nici $ăcar stepa% &inut care artrebui să facă trecerea de la 'năl&i$ile $un&ilor la pustiul acoperit de nisip!7oartea pândeşte de peste tot% neiertătoare! ci% colo < nu se ştie prin ce$inune a naturii < se zăreşte câte un tu3ş $aroniu% arătându-se parcă 'nbătaie de +oc oc)iului dornic să zărească o pată #erde 'n i$ensitateapustiului! 5ălătorul $ai poate 'ntâlni 'n calea sa cactuşi sinuratici sauaşeza&i 'n şiruri reulate% care acoperă suprafe&e destul de 'ntinse! Nicicactuşii% nici tu3şurile nu 'ncântă oc)iul cu prezen&a lor% căci au o culoare

cenuşiu-$aronie! 5actuşii sunt acoperi&i cu un strat ros de nisip şi #ai decalul sau de călăre&ul care a+une din neaten&ie 'n$i+locul unei aşa-nu$ite ,oaze de cactuşi= 8r$ăsarul care se apropieprea $ult #a 3 rănit de $ii de &epi şi nu #a putea $ere $ai departe!5ălăre&ul trebuie să renun&e la calul său şi este ne#oit să-* ucidă% dacă nudoreşte să-şi lase credinciosul ani$al pradă unei $or&i cu$plite!

'n ciuda tuturor pri$e+diilor care pândesc 'n deşert% o$ul a 'ndrăznit să 'l străbată! 7erând de-a lunul ,dru$urilor croite prin deşert% călătorulpoate a+une la Santa (e% la (ort Union% la Paso del Norte sau 'n$inunatele prerii din Te4as! 5u#ântul ,dru$ nu are 'n&elesul străziipietruite pe care o 'ntâlni$ 'n &ările ci#ilizate! Pustiul este străbătut

adesea de câte un #ânător% de rupuri de bărba&i care nu se te$ de ni$ic%de cete de indieni sau de câte un con#oi de căru&e% dar 'n deşert nu e4istăun dru$% o stradă de enul celor pe care le pute$ 'ntâlni 'n &inuturileGer$aniei! (iecare o$ 'şi croieşte propriul dru$ prin pustiu% căutând$ereu un punct de reper% 3e el cât de ne'nse$nat% care să-i dea de #estecă nu s-a rătăcit! O$ul pre#ăzător a $arcat ,dru$urile cu pari bătu&i 'npă$ânt!

5u toate astea% pustiul 'şi cere ne$ilos tributul! "e-a lunul ,dru$ului&i-e dat să #ezi cada#re o$eneşti% şei% trupuri de ani$ale% resturi decăru&e% 'nspăi$ântătoare se$ne% 3ecare a#ând po#estea sa% o po#este pe

care urec)ea nu o poate auzi% dar pe care $intea şi-o poate 'nc)ipui 'ntoate a$ănuntele ei cu$plite! 5erul este brăzdat de ulii care



Ger$anie! 2oia$ să $ă '$pac cu $ine 'nsu$i% să rostesc o ruăciune 'nând!

Ur$a să $uri$ nu$ai datorită neşansei! 'n ur$ă cu două zile% calul$eu 'şi scrântise un picior% şi aşa se e4plică de ce pentru a străbatepustiul ne-ar 3 trebuit $ai $ult ti$p decât pre#ăzuse$! 'n afară de

aceasta% '$i dăduse$ sea$a% c)iar 'n ziua aceea% că stâlpii care ar 3trebuit să indice dru$ul fuseseră $uta&i de la locul lor şi astfel 'naintase$ 'ntr-o direc&ie reşită!

"inspre Santa (e şi Paso del Norte #eneau adesea rupuri de căutătoride aur care a#useseră noroc şi se '$boă&iseră! (erici&ii căutători de aurcare ăsiseră $etal pre&ios 'n 5alifornia treceau prin Llano Estacado% dar 'n deşert 'i pândea o cu$plită pri$e+die!

Oa$eni care nădă+duiseră că #or ăsi aur sau arint şi care nu $ai#oiau să $uncească cinstit% ne$ernici de tot felul care nu $ai puteau săse arate prin oraşele din Est% pentru că erau #âna&i de oa$enii leii%#aabonzi şi răufăcători se adunaseră laolaltă 'n Llano Estacado şi 'şipuseseră 'n ând să-i +efuiască pe căutătorii de aur! "atorită faptului că%de obicei% căutătorii de aur sunt oa$eni puternici% obişnui&i să lupte%bandi&ii nu 'ndrăzneau să-i 'nfrunte desc)is! 8şa stând lucrurile% tâl)arii%cunoscu&i şi sub denu$irea de ,le$nari sau ,ulii% s-au ândit la o solu&iepentru a-şi atine scopul; au scos parii din pă$ânt şi le-au sc)i$bat locul%astfel 'ncât dru$e&ii care nu cunosc deşertul să se rătăcească şi să $oară% 'n cele din ur$ă% d@e sete!

8stfel% bandi&ilor le era foarte uşor să 'şi 'nsuşească a#utul căutătorilorde aur% ale căror trupuri a#eau să se desco$pună 'ncet 'n arşi&adeşertului! Rudele acestora a#eau să-i aştepte 'n zadar!

Ur$ase$ dru$ul indicat de &ăruşi! 8bia către prânz '$i dăduse$sea$a că ne 'ndrepta$% de fapt% 'ntr-o direc&ie reşită!8$ auzit unde#a% sus% un striăt ascu&it! 8$ ridicat oc)ii şi a$ zărit un

uliu! Se 'n#ârtea 'n cercuri lari deasupra noastră% ca şi când ar 3 fostsiur că noi a#e$ să 3$ ur$ătoarea lui pradă! 7ă ândea$ că poate,le$narii erau prin apropiere! 7ă căznea$ să descopăr #reo ur$ă% cânda$ zărit la apro4i$ati# o $ie de paşi distan&ă nişte puncte!!! şi acestepuncte nu puteau 3 nici pietre% nici dealuri! 7i-a$ luat carabina şi $-a$târât cu reu 'nainte!

"upă o #re$e% $i-a$ dat sea$a că a#ea$ 'naintea $ea trei coio&i! Lao oarecare distan&ă fa&ă de aceştia% se zăreau câ&i#a ulii care făcuseră

cerc 'n +urul unui trup pe care nu-* putea$ distine! Trebuia să 3e unani$al sau un o$% o 3in&ă care nu $urise 'ncă! "acă ar 3 fost #orbadespre un cada#ru% ani$alele de pradă şi-ar 3 '$păr&it de+a prada!Prezen&a coio&ilor '$i dădea speran&e! :tia$ prea bine că aceste ani$alenu rezistau foarte $ult fără apă! 7ă preătea$ să $ă ridic 'n picioarepentru a #edea ce fel de 3in&ă era aceea 'n +urul căreia se strânseseră%dornici de pradă% coio&ii şi ulii% când $i-a #enit o idee şi a$ dus carabina laoc)i!

Era$ pe cale de a $uri de sete! 8pă nu era prin apropiere! Oaresânele ani$alelor de pradă nu ne putea potoli 'ntrucât#a setea6



"in cauza slăbiciunii care $ă stăpânea% &ea#a carabinei se leăna 'ncoace şi-ncolo! 7-a$ aşezat 'n enunc)i şi astfel a$ putut &inti cu$ secu#ine!

8$ tras un foc!!! 'ncă unul!!! "oi coio&i au căzut la pă$ânt! Unul dintreei urla cu$plit şi se tă#ălea prin nisip! "acă nu $-aş 3 a9at 'ntr-o stare

+alnică% s-ar 3 cu#enit să-$i 3e ruşine! Pe unul dintre coio&i 'l ni$erise$drept 'n cap! 'n ceea ce-* pri#ea pe cel de-al doilea% lon&ul $eu 'iretezase picioarele din fa&ă! "e aceea ani$alul urla şi se tă#ălea prinnisip! 8$ tăiat pri$ul coiot la ât% $i-a$ dus buzele 'n dreptul tăieturiifăcute şi a$ 'nceput să sorb cu nesa& sânele ani$alului de pradă% deparcă aş 3 băut nectarul de care se bucurau doar zeii din Oli$p! 8$ scosapoi burduful din piele pe care 'l purta$ la brâu şi l-a$ u$plut i$ediat cusâne! 7-a$ 'ndreptat spre 3in&a pe care o 'ncon+uraseră ani$alele depradă şi $i-a$ dat sea$a că era un neru! 5ând l-a$ pri#it $ai atent% a$fost de-a dreptul ui$it şi a$ e4cla$at;

< 5esar=8uzindu-se striat% nerul a desc)is oc)ii şi a e$ut;< 8pă=8$ 'nenunc)eat lână el% i-a$ ridicat capul% i-a$ dus burduful la buze

şi i-a$ spus;<Cea=O$ul a desc)is ura% dar abia dacă putea să 'n)ită! 8 durat ce#a

#re$e până când a$ izbutit să-i torn pe ât lic)idul scârbos!8cu$ #enise #re$ea să $ă ândesc la 7ar1! 8$ tras după $ine

coiotul căruia 'i zdrobise$ picioarele% l-a$ adus până lână Sans-ear şiabia după aceea l-a$ ucis şi l-a$ tăiat la ât% zicând;

<Uite% 7ar1% bea= To#arăşul $eu zăcuse ne$işcat! 8cu$% auzind despre ce era #orba% s-aridicat 'n şezut% 'ntrebând;

<Să beau6 8$ auzit bine6-a$ dat burduful şi *-a olit dintr-o răsu9are! L-a$ u$plut din nou% şi

7ar1 *-a olit iar 'ntr-o clipă% e4cla$ând apoi;< Sâne= '))= 8)= Crr= Ei% dar tot e $ai bun decât '$i 'nc)ipuia$=8$ $ai băut şi eu cei câ&i#a stropi !care se $ai a9au 'n burduf! 8poi

a$ sărit 'n picioare! 5el de-al treilea coiot% 'n care nu apucase$ să $aitra% se 'ntorsese! 8ni$alul a 'nceput să adul$ece trupul unuia dintrecoio&ii pe care-i doborâse$! 8$ dus din nou carabina la oc)i şi a$ tras

asupra lui% o$orându-*! (olosindu-$ă de sânele ani$alului% a$ izbutitsă-* fac pe 5esar să-şi $ai #ină 'n 3re!

5ălătorul are uneori parte de 'ntâlniri despre care poate spune că suntcu totul şi cu totul neaşteptate! O astfel de 'ntâlnire era acu$ cea dintre$ine şi nerul 5esar% pe care-* cunoştea$ foarte bine! Poposise$ ti$p de$ai $ulte zile 'n casa stăpânului său% iu#aieriul 7ars)al din Louis#ille!(iii do$nului 7ars)al #eniseră cu $ine la #ânătoare prin 7un&ii5u$berland şi $ă 'nso&iseră apoi până la 7ississippi! 5e căuta 5esar 'nLlano Estacado6

<Bi-e $ai bine acu$6 l-a$ 'ntrebat pe neru!

<7ai bine% $ult $ai bine% foarte $ai bine la $ine este= $i-a răspuns5esar! Se poate6 7assa* 5)arle0% $ult $are #ânător6 O)=



* 7ister >do$n?% 'n for$ula folosită de neri!Neru@ 5esar $ult fericit este pentru că a 'ntâlnit la $assa 5)arle0= O)%$assa 5)arle0 sal#at la $assa Cern= 8ltfel $assa Cern $ort este=

< Cernard6 Unde e6< O)= 7assa Cern= Unde este $assa Cern6 Nerul a pri#it 'n +ur şi apoi

a arătat spre sud% zicând; 7assa Cern acolo este= Ca nu% nu este% nu este=7assa Cern acolo este!!! sau acolo este!!! sau acolo este= a spus 5esar%arătând spre nord% spre #est şi apoi spre est!

Cunul 5esar nu-$i putea spune unde se a9a stăpânul său!< 5e face Cernard aici% 'n Llano Estacado6<5e face6 8sta 5esar nu ştiut! 5esar nu #ăzut la $assa Cern! 7assa

Cern plecat cu ceilal&i $assa!< 5ine sunt oa$enii 'n to#ărăşia cărora se a9ă Cernard6< Oa$eni care călătorit cu $assa Cern '$preună era$ #ânători% era$

neustori era$!!! O)= O)= 5esar nu ştiut=< Unde #oia să a+ună Cernard6< La Rio Pecos #rut a+une şi pe ur$ă la (rancisco% la tânăr $assa

8llan #rut a+une!< 8llan se a9ă 'n San (rancisco6<7assa 8llan acolo este! 5u$părat aur $ult foarte pentru $assa

7ars)al% dar la $assa 7ars)al nu $ai trebuit aur% 3indcă $assa 7ars)al$ort a fost!

<"o$nul 7ars)al a $urit6 a$ 'ntrebat eu% $irat% ştiind că iu#aieriulera un bărbat 'n putere!

< "a% $ort a fost% da@ $oarte nu de la boală #enit% $oarte de la ucis#enit!

< 5u$6 8 fost ucis6 a$ 'ntrebat eu% ui$it! 5ine *-a ucis6< Uciaş noaptea #enit! Căat cu&it 'n piept la $assa 7ars)al! Luatpietre pre&ioase! Giu#aier luat! 8ur luat! Tot luat de la $assa 7ars)al! 5ineuciaş este şi unde plecat uciaş% asta şerif nu şti$% asta +udecător nuşti$! Nici detecti# nu şti$! Nici $assa Cern şi nici 5esar nu şti$!

< 5ând s-a 'ntâ$plat asta6< 'n ur$ă $ult! 7ult zile 'n ur$ă! 7ult săptă$ână 'n ur$ă! 7assa

Cern acu$a sărac% foarte sărac! El scris la $assa 8llan% la 5aliforn@% dar nupri$it răspuns! 7assa Cern 'ntâi pornit la ur$ă la uciaş! Pe ur$ă căuta$$assa 8llan!

2estea pe care o pri$ise$ de la nerul 5esar era cu ade#ărat cu$plită!

O cri$ă co$isă 'n scop de +af distrusese o fa$ilie! "o$nul 7ars)al fuseseucis! 5ei doi 3i ai săi% Cernard şi 8llan% erau săraci! Spera$ că nu li sefuraseră toate pietrele pre&ioase şi tot aurul% aşa cu$ spusese nerul! (ărăsă #reau% $-a$ ândit la dia$antele pe care le ăsise$ asupra lui 7oranşi pe care le purta$ 'ncă la $ine! 5e 'l făcuse pe făptaş să plece dinLouis#ille şi să $eară 'n prerie6

< 5u$ a&i a+uns prin păr&ile astea6<"e la Saint Louis $ers la (ort Scott! Pe ur$ă% trecut peste $ult apă şi

$unte! 5esar a$ $ers cu tren% $ers călare% $ers pe +os! 8+uns la $arepustiu Estacado% unde apa nu este deloc! Obosit la cal! Obosit la 5esar!

Sete fost $are cât la 7ississippi! Sete fost la cal! Sete fost la 5esar! 5esarcăzut de pe cal! 5al fuit! 5esar la $are 'ncurcătură fost pentru $urit de



obser#ată de ceilal&i% patrupedul continuase să $eară% sau $ai bine spussă-şi târască picioarele% &inându-se după ceilal&i cai! Ur$ele erau atât deadânci% 'ncât 'nainta$ repede! 5ând spun ,repede% #reau să arăt că 'nainta$ cu iu&eală şi nu ştiu dacă aceasta se datora

* 'n li$ba enleză% 0ou se traduce şi prin du$nea#oastră% şi prin

du$neata% şi prin tu!faptului că băuse$ sâne de coiot sau faptului că #oia$ neapărat să-*ăsesc pe Cernard 7ars)al!

5red că a$ $ers o $ilă pe +os% când a$ zărit 'naintea $ea $ai $ulteşiruri de cactuşi 'nălbeni&i de căldură% care acopereau o suprafa&ă destulde $are!

7-a$ ândit atunci că 'n (lorida% atunci când pă$ântul se 'ncine şiaerul pare plu$b topit% oa$enii dau foc la stuf şi la toate tu3şurile uscate! 'ntr-o ase$enea situa&ie% ploaia #ine ca prin $inune!

"esiur că feno$enul poate 3 e4plicat ştiin&i3c şi nu este #orba despre#reo $inune sau despre #reo #ră+itorie!

8$ 'nceput să aprind cactuşii! 7ai #ăzuse$ preria arzând% darniciodată nu $ai zărise$ aşa o $are de 9ăcări! 5actuşii pocneau% făcândun zo$ot ase$ănător focurilor de ar$ă! Era ca şi când 'ntre $ilitarii adouă ar$ate duş$ane s-ar 3 'ncins o luptă apriă! Si$&ea$ cu$ secutre$ură pă$ântul!

Ploaia < acesta era deoca$dată a+utorul pe care #oia$ să i-* dau luiCernard 7ars)al! 8$ făcut cale-ntoarsă% fără a $ă ândi nici $ăcar oclipă dacă a$ să $ai ăsesc ur$ele stăpânului lui 5esar! Speran&a păreacă-$i dă aripi! 'ntr-un sfert de ceas aş 3 putut a+une la 7ar1 şi la 5esar%dar nu $ai era ne#oie să străbat tot dru$ul% pentru că cei doi $i-au #enit

'n 'ntâ$pinare!<"u$nezeule% 5)arle0% ce se 'ntâ$plă6 $-a 'ntrebat% 'nri+orat% Sans-ear! 8$ crezut că-i cutre$ur% da@ acu$a cred că a luat foc nisipul!

< Nu nisipul a luat foc% draă 7ar1! 8$ aprins eu cactuşii!< 5uuu$6 Le-ai dat foc6 Nu-$i #ine să cred=< "e ce6< /$= 5)iar ai dat foc cactuşilor= "ar spune-$i şi $ie la ce foloseşte

asta=< 5a să plouă!<Să plouă6 "raă 5)arle0% nu $i-o lua 'n nu$e de rău% da@ cred că-&i

lipseşte-o doaă!

< Nu ştii că% la anu$ite popoare% nebunii sunt respecta&i% pentru că secrede despre ei că-s nişte oa$eni foarte deştep&i6

<Tra năde+de că n-ai #rea să spui acu$ că ai făcut ce#ane$aipo$enit! Uite% e $ult $ai cald decât adineauri=

< 5ăldura se duce-n sus şi se #a for$a enerie electrică!< Lasă-$ă te ro cu eneria asta electrică sau cu$ i-o 3 zicând= Nu

pot s-o beau% nu pot s-o $ănânc şi nu ştiu ni$ic despre ea=< Păi o s-o auzi cât de curând% pentru că o să plouă cu tunete şi

trăsnete!< (ă bine şi 'ncetează= 2ai% bietul de tine= 5)iar că &i-ai pierdut $in&ile

cu totul=



Sans-ear $ă pri#ea cu 'nri+orare! 7ititelul c)iar nu lu$ea= "e aceeaa$ ridicat $âna spre cer şi l-a$ 'ntrebat;

< 2ezi norişorii ăia $ici şi albi care se adună laolaltă6< La to&i dracii% draă 5)arle0= "a% 'i #ăd% 'i #ăd= Poate că nu eşti c)iar

atât de nebun precu$ credea$=

< Uite% din norişorii ăia $ici o să se facă urnnor $are din care apa se#a re#ărsa peste pă$ânt=

< 5)arle0% dacă lucrurile se #or petrece aşa cu$ spui tu% atunci eusunt un $are $ăar% iar tu eşti cel $ai deştept o$ din Statele Unite% bapoate eşti c)iar $ai deştept decât cel $ai deştept o$ din Statele Unite=

< O să #ezi că a$ dreptate% draă 7ar1= 8$ $ai adus eu o dată ploaia 'n Llano Estacado% şi astăzi tra năde+de că o #oi face din nou! 5red că nune-ar strica acu$ un pic de ploaie! Uite% uite colo un nor= "e 'ndată ce #or3 ars to&i cactuşii% o să 'nceapă furtuna= Uită-te nu$ai la Ton0 cu$ dă dincodi&ă şi cu$ 'şi u$9ă nările! :i ar$ăsarul $eu 'ncepe să adul$ece!Oricu$% o să plouă nu$ai pe suprafa&a pe care s-au a9at cactuşii! /aide&isă $ai 'naintă$ pu&in= 7ăcar să ne prindă ploaia aşa cu$ trebuie=

8$ pornit to&i trei 'nainte! Lucrurile s-au petrecut 'ntoc$ai precu$ a$prezis! 'ntr-o +u$ătate de ceas% 'ntre cerul s-a 'ntunecat! 8poi ploaia a 'nceput% dar nu treptat% ci dintr-odată% ca şi când cerul ar 3 fost alcătuit dinnişte #ase ce trebuiau olite cu orice pre&! 5aii noştri au 'nceput să facănişte salturi de $ai $are fru$use&ea% e4pri$ându-şi astfel bucuria% iarnoi% oa$enii% a$ a#ut ri+ă să u$ple$ cu apă toate burdufurile pe care lea#ea$ asupra noastră% pentru ca după aceea să 'ntinde$ păturile pentrua nu pierde niciun strop de ploaie!

5el $ai zo$otos era 5esar! Nerul 'şi $anifesta bucuria 'n fel şi c)ip!

(ăcea tu$be% se rostoolea şi se strâ$ba% striând;<O)% $assa% $assa_ 8pă= (ru$os apă= Cun apă= 7ult apă= 5esarsănătos este= 5esar puternic este= (uit% alerat până la 5aliforn@= :i$assa Cern a#e$ apă6

< 5red că da% pentru că ar trebui să 3e pe-aici% pe-aproape! Eu cred căacu$ ar 3 $ai bine să bei% nu şă #orbeşti= Ploaia are să se oprească foartecurând=

5esar a ridicat de +os pălăria care-i căzuse de pe cap% a 'ntors-o cususul 'n +os% a lăsat-o să se u$ple% a desc)is ura $are şi a turnat pe âtapa din pălărie% striând;

< O)% o)% $assa% $assa_ Cun $assa= 5esar $ai băut $ult apă=

Nerul a 'nto&s din nou pălăria cu susul 'n +os% dar ploaia s-aoprit% şi bietul 5esar a e4cla$at% deza$ăit;

< O)% o)% ata ploaia= 8pa nu $ai #ine=<Ei% acu$ cred că ar 3 bine să $âncă$ pu&in şi pe ur$ă să porni$ ca

să-* a+une$ din ur$ă pe Cernard 7ars)al= a$ spus eu!8$ $âncat 'ntr-ade#ăr pu&ină carne de bizon şi apoi a$ pornit! 5esar

s-a do#edit a 3 un foarte bun alerător% pentru că a &inut pasul cuar$ăsarul $eu care% spre bucuria $ea% nu $ai şc)iopăta deloc!

Ur$ele lui Cernard şi ale to#arăşilor săi fuseseră şterse cu totul% darasta nu era o proble$ă pentru că ştia$ 'n ce direc&ie 'naintau! 5actusul

ocupase% se pare% o fâşie destul de $are de pă$ânt care se 'ntindea de laest la #est! 8sta '$i con#enea de $inune% pentru că astfel era$ siur că şi



Cernard a#usese parte de ploaie! La un $o$ent dat% a$ zărit 'naintea$ea $ai $ulte puncte! 8$ scos oc)eanul şi $i-a$ dat sea$a că eraunouă bărba&i% to&i călare! "intre aceştia% unul a pornit-o spre noi! L-a$pri#it $ai atent pe acel călăre& şi l-a$ recunoscut nu$aidecât pe Cernard7ars)al! Probabil că o$ul fusese atât de obosit şi toropit de sete% 'ncât nu

#ăzuse că bunul său 5esar nu se $ai ăsea 'n spatele lui! "upă ploaie%Cernard trebuie să-şi 3 re#enit şi s-a ândit că era de datoria sa să-* cautepe neru! Niciunul dintre to#arăşii lui nu-* 'nso&ea% se$n că pentru ei#ia&a unUi ,nerotei% a unui ser#itor% nu a#ea nicio i$portan&ă!

7ars)al ne-a zărit% 'n cele din ur$ă% şi le-a striat ce#a celorlal&i! To&iau pus nu$aidecât $âna pe ar$e şi s-au 'ndreptat spre noi!

< /ai% 5esar% ia-o 'nainte= i-a$ spus nerului!5esar $i-a ur$at 'nde$nul şi a 'nceput să fuă spre stăpânul său!5ând *-a recunoscut pe ser#itorul său% Cernard s-a oprit locului şi a

descălecat! To#arăşii lui i-au ur$at e4e$plul!Ne-a$ apropiat şi noi% iar 5esar a 'nceput să strie;<Nu tras% $assa% nu tras= 2enit bun% fru$os do$nii! 2enit $assa

5)arle0 care o$oară indian cu pu$n!< Se poate6 5)arle0% c)iar tu eşti6Cernard 7ars)al $ă pri#ea atent! 5ând ne #ăzuse$ ulti$a dată era$

$ult $ai bine '$brăcat decât acu$ şi nu a#ea$ barbă! Nu e uşor sărecunoşti un o$ care poartă barbă% după ce nu l-ai $ai #ăzut de $ultă#re$e% aşa că nu $ă putea$ supăra pe bunul Cernard pentru că nu $ăidenti3case nu$aidecât!

'n cele din ur$ă% Cernard $-a recunoscut% $i-a 'ntins $âna şi ae4cla$at;

< Pe "u$nezeul $eu= 5)iar tu eşti= 5e cau&i aici% 'n sud6 :tia$ căa#eai de ând să a+uni la (ort Centon şi apoi să pleci $ai departe% cătreSno 7ountains!

< 8$ fost 'n Sno 7ountains% draă Cernard% nu$ai că pe-acolo e ca$fri% aşa că $-a$ )otărât s-o apuc spre sud! Oricu$% $ă bucur să tere#ăd% c)iar şi-n Llano Estacado! Nu #rei să $i-i prezin&i pe to#arăşiidu$itale6

<5u$ să nu= 5u$ să nu= 5u cea $ai $are plăcere! Te ro% descalecăşi apropie-te=

Cernard 7ars)al $-a prezentat $ai 'ntâi pe $ine to#arăşilor săi% a#ândri+ă să le po$enească nu$ele $eu aşa cu$ era el trecut 'n acte% fără a

le spune că eu era$ Old S)atter)and! 8poi $i-a pus o ră$adă de 'ntrebări% la care $-a$ străduit să-i răspund cu$ $-a$ priceput $ai bineşi% 'n cele din ur$ă% $i i-a prezentat pe to#arăşii săi! Printre aceştia sea9au cinci 0an1ei sadea% care se ocupau cu neo&ul de blănuri% 3ind 'nslu+ba societă&ii ,7ountain% şi al&i trei care purtau atâtea ar$e% 'ncât ar 3fost cu neputin&ă să 3 fost #ânători! 8ceştia erau deci neustorii desprecare #orbise 5esar! 5eilal&i se$ănau $ai $ult a a#enturieri care #or săcâştie bani prinorice $i+loace! 5el $ai #ârstnic dintre ei% care-$i fusese prezentat drept,do$nul .illia$s% era şeful rupului! 8cest .illia$s $i s-a părut% cel

pu&in pentru 'nceput% un o$ si$patic şi bla+in% adică% aşa cu$ se spune 'n



< Ei% pofti$= Nici asta nu şti&i= 7ă ro% nu #reau să #ă #orbesc acu$despre ,le$nari% pentru că nu-i bine să cobeşti% dar #ă spun că dacă doioa$eni se 'ncu$etă să u$ble sinuri prin Llano% aceia nu pot 3 decât Old(ire)and% Old S)atter)and% sau bătrânul Sans-ear% cel ce are obiceiul săo$oare indienii pentru ca apoi să le taie urec)ile!

< Eu credea$ că este de-a+uns să 3i cu ade#ărat bărbat ca sătra#ersezi deşertul! 5ât $ai a#e$ până ieşi$ din Llano6

< "ouă zile!< :i ne a9ă$ pe dru$ul cel bun% nu-i aşa6< Cine'n&eles= "ar de ce $ă 'ntreba&i6< (iindcă $i s-a părut că dintr-odată &ăruşii nu $ai erau aşeza&i 'n

direc&ia sud-est% ci spre sud-#est!<"u$nea#oastră poate să #i se pară că lucrurile stau aşa precu$

spune&i% dar un #ulpoi bătrân ca $ine nu se poate 'nşela! 5unosc deşertulăsta ca pe buzunarul $eu!

5u#intele lui .illia$s $-au făcut să '$i pierd cu totul 'ncrederea 'n el!7i-a$ propus să 3u foarte atent la onorabilul do$n .illia$s% aşa că l-a$ 'ntrebat;

< 5u$ se face că du$nea#oastră% nişte onorabili neustori de blănuri%a&i #enit 'n sud6 Eu ştiu că 'n nord se ăsesc $ult $ai $ulte blănuripentru că este $ai $ult #ânat!

< "a@ cu$ le şti&i du$nea#oastră pe toate= $i-a replicat .illia$s% 'nze9e$ea! O blană-i o blană şi o piele-i o piele= N-are-a face de unde o iei=Urşi neri şi urşi cenuşii% ratoni% oposu$i şi alte ani$ale cu blană se 'ntâlnesc şi aici% 'n sud! Oricu$% noi #re$ să pune$ $âna pe nişte piei debizon şi cred că #o$ a#ea ocazia să luă$ câte#a $ii de ase$enea piei%

pentru că toa$na bizonii pleacă spre sud!-< 8şa6 8$ crezut că 'n $un&i #ă #a 3 $ai lesne să ăsi&i piei de bizon!"u$nea#oastră neustorii o duce&i foarte bine% pentru că nu trebuie să #ăte$e&i de indieni! 7i s-a spus că societatea ,7ountain 'şi foloseşteneustorii şi pe post de poştaşi şi $esaeri! O scrisoare poate 3 unade#ărat talis$an pentru un neustor% deoarece% #ăzând o scrisoare%indienii se feresc să-i facă #reun rău! 8şa este6

< "a% 'ntoc$ai! Noi nu a#e$ de ce ne te$e de indieni! Ca $ai $ult%uneori apelă$ la a+utorul lor!

< :i du$nea#oastră a#e&i astfel de scrisori6<5u$ să nu6 Este de-a+uns ca indienii să #adă siiliul şi $ă lasă-n

pace!< 7ă face&i curios% do$nule! 8ş #rea să #ăd şi eu siiliul despre care

#orbi&i!8$ #ăzut că-* pusese$ 'n 'ncurcătură pe onorabilul do$n .illia$s!

8cesta a izbutit să se stăpânească şi să-$i răspundă răstit;< "u$nea#oastră nu a&i auzit despre secretul coresponden&ei6 Nu a$

dreptul să le arăt siiliul decât indienilor=< Nu a$ #rut să citesc scrisorile pe care le a#e&i asupra

du$nea#oastră% a$ dorit nu$ai să #ăd cu$ arată un siiliu! 7i se pare cănu prea 'ntâlni&i albi 'n dru$urile du$nea#oastră şi zău că nu pricep de ce

#ă supăra&i!



< "acă 'ntâlnesc un alb care $ă supără% $ă folosesc de puşcă= Bine&i$inte asta=

8$ adoptat o $utră speriată şi a$ tăcut! 7ar1 i-a făcut cu oc)iul iepeisale şi a c)icotit 'ncet!

Nu $-a$ $ai ocupat de do$nul .illia$s! 7-a$ 'ntors spre 7ars)al şi

i-a$ spus;< 8$ a9at de la 5esar unde #rei să a+uni% draă Cernard! :tiu şi de ce

'ntreprinzi această călătorie! O să-$i po#esteşti $ai târziu totul 'na$ănunt! "eoca$dată% n-a$ decât o 'ntrebare; 7ere&i $ai departe saupoposi&i aici6

< S-a )otărât că #o$ poposi aici!-< Prea bine% atunci $ă duc să iau şaua din spinarea calului!Spunând acestea% $-a$ 'ndepărtat de Cernard% a$ luat şaua de pe cal

şi i-a$ dat câte#a boabe de poru$b! 7ar1 $i-a ur$at e4e$plul! Nuputea$ #orbi deoca$dată 'ntre noi! "e altfel% nici nu era ne#oie% pentrucă ne 'n&eleea$ foarte bine din pri#iri! "acă doi #ânători se a9ă '$preună pentru o #re$e% ei a+un să se 'n&eleaă 'n felul acesta! Nici cuCernard nu a$ $ai sc)i$bat #reun cu#ânt! 5ând s-a lăsat 'nserarea% i-a$ spus lui .illia$s;

<Pune&i oa$eni de stra+ă! Noi sunte$ obosi&i şi a$ #rea să dor$i$!Onorabilul do$n $i-a ur$at 'nde$nul% şi a$ obser#at că a pus de

stra+ă câte doi oa$eni% dar niciodată pe unul dintre to#arăşii lui cu unuldintre noi! 8cest lucru $-a pus pe ânduri şi i-a$ şoptit lui 7ars)al;

< (ă-&i culcuşul 'n apropierea lor% astfel 'ncât să nu poată #orbi 'ntre ei!Cernard $-a pri#it cu ui$ire% dar a făcut 'ntoc$ai precu$ 'i ceruse$!5aii s-au 'ntins la pă$ânt! Nici $ăcar nu a#eau ce paşte! 7-a$ lunit

lână ar$ăsarul $eu% folosindu-i trupul drept pernă! Lui 7ar1 nu a fostne#oie să-i spun ni$ic! Plăpândul #ânător 'n&elesese foarte bine cu$stăteau lucrurile şi s-a 'ntins c)iar lână do$nii neustori% astfel 'ncâtaceştia nu $ai puteau #orbi 'ntre ei decât atunci când erau de stra+ă!

Stelele s-au arătat pe bolta cerească% dar lu$ina lor era 3ltrată printr-un #ăl de abur care se ridica de la pă$ânt% poate 'n ur$a ploii! Pri$ii careintrau de stra+ă erau doi dintre neustori! 8ceştia

au fost 'nlocui&i de .illia$s şi de către cel $ai tânăr dintre to#arăşiisăi% un anu$e 7ercroft!

8$ #ăzut nu$aidecât că .illia$s şi 7ercroft $ereau 'n cerc% unulspre celălalt% oprindu-se $ereu pre& de câte#a clipe când se 'ntâlneau!

Unul dintre punctele 'n care se opreau se ăsea c)iar lână calul lui 5esar!Nerul a#ea un cal din soiul celor trăi&i 'n prerie şi '$blânzi&i de stăpân! Nuputea$ 3 siur că do$nii neustori #orbeau 'ntre ei% deşi auzul $eude#enise foarte 3n de când $ă a9a$ 'n prerie! :tia$ că .illia$s şi7ercroft erau doi oa$eni 'n care nu trebuia să ai 'ncredere! 7-a$ târât peburtă şi a$ a+uns% 'n cele din ur$ă% lână calul lui 5esar% care părea o$âr&oaă blândă şi cu$inte% pentru că nu $-a trădat nici $ăcar printr-unfornăit discret!

.illia$s s-a apropiat dinspre stâna% şi 7ercroft dinspre dreapta! 5ânds-au a9at unul 'n fa&a celuilalt% a$ auzit foarte li$pede lasul lui .illia$s;

< Eu pe ăla şi tu pe neru!"upă ce au trecut din nou pe lână $ine% a$ auzit;



< "ar şi pe ei!Probabil că atunci când se 'ntâlniseră 'n punctul opus celui 'n care $ă

a9a$% $ai sc)i$baseră câte#a cu#inte 'ntre ei!- 8u $ai trecut câte#a secunde! .illia$s şi 7ercroft s-au apropiat din noude calul nerului şi l-a$ auzit pe unul dintre ei zicând;

< 8)% unul e $ic şi celălalt!!! Oricu$% dor$ duşi=5el ,$ic era% desiur% 7ar1% iar ,celălalt era$ c)iar eu! Era li$pede

că ur$a să 3$ o$orâ&i! Nu-$i putea$ e4plica 'nsă de ce .illia$s şi7ercroft luaseră această )otărâre!

8$ $ai aşteptat şi l-a$ auzit pe unul dintre răufăcători şoptind;< To&i trei=Probabil că cei trei neustori a#eau să '$părtăşească şi ei soarta $ea

şi a lui Sans-ear!8u $ai trecut câte#a secunde% şi a$ auzit li$pede;< Nici $ăcar o clipă $ai de#re$e= :i acu$!!! ata="ialoul dintre cei doi netrebnici luase% deci% sfârşit! 7i-a$ dat

sea$a nu$aidecât că ulti$ele cu#inte pe care le auzise$ se refereaula $o$entul 'n care ar 3 ur$at să 3e co$isă cri$a% dar nu ştia$ care eraacel $o$ent! 8$ 'n&eles% de ase$enea% că ur$a să 3$ ucişi 'n ti$p cedor$ea$% dar când6 5)iar 'n noaptea asta sau $âine noapte6 Era $aibine să pre#in nenorocirea şi% cu$ cei doi răufăcători $ai ur$au să facăde stra+ă cel $ult un sfert de ceas% era ti$pul să ac&ionez!

5ei doi s-au a9at din nou fa&ă-n fa&ă! "e data aceasta nu au $ai rostitniciun cu#ânt! (iecare dintre ei s-a 'ntors pe călcâie! 'ntr-o clipă% $-a$a9at la spatele lui .illia$s! L-a$ apucat cu stâna de ât% astfel 'ncât sănu poată scoate niciun sunet! L-a$ lo#it cu dreapta 'n tâ$plă% şi

netrebnicul s-a prăbuşit la pă$ânt! 8$ $ers 'n cerc% luându-i locul lui.illia$s! 'n cele din ur$ă% $-a$ a9at fa&ă-n fa&ă cu 7ercroft! O$ul s-aapropiat foarte liniştit de $ine% pentru că nu bănuia ni$ic! L-a$ apucat deât şi l-a$ lo#it 'n cap! :tia$ că .illia$s şi to#arăşul său nu a#eau să-şi#ină 'n 3re decât peste #reo zece $inute% aşa că $-a$ răbit! 7ar1 şiCernard erau tre+i! 7i-a$ luat lasoul% şi Sans-ear $i-a ur$at nu$aidecâte4e$plul!

,8i ri+ă de cei trei neustori= $i-a$ zis 'n sinea $ea şi apoi a$striat;

< /ai% scularea% oa$eni buni=S-au trezit% 'ntr-ade#ăr% cu to&ii% c)iar şi nerul 5esar% dar cei trei

co$plici ai lui .illia$s erau de+a lea&i!Unul dintre neustori a pus $âna pe ar$ă şi a striat;-< 8$ fost trăda&i= Pune&i $âna pe ar$e=7ar1 a 'nceput să râdă% zicând;< Stai liniştit% băiete% că oricu$ n-ai percutorl= Nici to#arăşii tăi n-au%

)i% )i= 'n ti$p ce eu trăsese$ cu urec)ea la interesanta con#ersa&ie dintre

.illia$s şi 7ercroft% Sans-ear scosese percutoarele puştilor celor treineustori!

< (i&i linişti&i% oa$eni buni= a$ spus eu! Nu #i se #a 'ntâ$pla ni$ic!

8ceşti do$ni% care sunt acu$ lea&i fedeleş% au #rut să #ă ucidă pedu$nea#oastră şi pe noi!



< :i pe $ine au #rut o$orât6 a 'ntrebat 5esar!< "a% şi pe tine= a$ răspuns eu!

` arl 7a0< 8tunci 5esar spânzură la ei de pri$ul stâlp din Llano=< Uite% 5esar% acolo se a9ă do$nul .illia$s şi ce#a $ai 'ncolo zace

to#arăşul său! 8du-i 'ncoace pe a$ândoi=< Ei $or&i sunt6< Nu% dar şi-au pierdut cunoştin&a!< Prea bine% $assal 5esar aduce% aduce=5esar i-a adus pe cei doi pe rând% cărându-i pe u$erii lui uriaşi% şi i-a

trântit la pă$ânt! "upă ce i-a$ leat% putea$ #orbi 'n sfârşit linişti&i 'ntrenoi! Le-a$ spus celor trei neustori ce a9ase$% iar! ei au cerut carăufăcătorii să 3e ucişi pe loc! Nu a$ putut 3 de acord cu ei şi de aceea le-a$ spus;

< :i 'n sa#ană e4istă lei! "acă aceşti oa$eni ne-ar 3 a$enin&at cuar$a şi ne-ar 3 pus #ie&ile 'n pri$e+die% a$ a#ea dreptul să-i '$puşcă$ peloc! 8şa după cu$ stau lucrurile acu$% nu a#e$ dreptul să-i o$orâ$% cise cu#ine să 'i +udecă$!

<O)% o)% da= Hudecat% +udecat= a e4cla$at nerul% bucuros că putea să#adă cu$ erau +udeca&i nişte oa$eni! 'ntâi +udecat şi pe ur$@ 5esarspânzurat la to&i cinci de tot=

< Nu-i #o$ +udeca acu$% a$ spus eu! E noapte şi nu a#e$ cu ce săface$ focul! 2o$ aştepta până-n zori! Sunte$ cu to&ii şapte! 5inci dintrenoi pot dor$i linişti&i% 'n ti$p ce doi fac de stra+ă! Ostaticii n-au cu$ săfuă până la #enirea zorilor!

7i-a fost reu să 'i con#in pe neustori să-$i ur$eze sfatul% dar 'n

cele din ur$ă% s-au liniştit% $ul&u$indu-se să aştepte până 'n zori!5apitolul D,UL "N LL8NO EST858"O

n ti$pul nop&ii% niciunul dintre ostatici n-a scos nici $ăcar un cu#ânt! 'n zori a$ băat de sea$ă că .illia$s şi 7ercroft 'şi #eniseră 'n si$&iri!8$ $âncat% ne-a$ )rănit caii cu boabe de poru$b şi ne-a$ preătit să-i +udecă$ pe prizonieri!

7ar1 a 'ntins $âna spre $ine% zicând;<8cesta este şeriful nostru! El #a desc)ide acu$% de pildă% şedin&a de

+udecată!< Nu% nu% 7ar1= a$ replicat eu! Nu #oi prezida această şedin&ă de

+udecată! Las acest lucru 'n ri+a ta!<"oa$ne% "u$nezeule= a izbucnit Sans-ear! 7ar1 Horroc1s şerif= 8uzi

colo= Un o$ care scrie căr&i este $ult $ai potri#it pentru a 3 uns şerif=< Nu sunt cetă&ean al Statelor Unite şi a$ fost 'n sa#ană $ai pu&ină

#re$e decât tine! "acă nu #rei să 3i şerif% atunci 'l #o$ dese$na pe 5esar 'n această i$portantă func&ie!

< 5esar6 Un şerif neru6 Ei% nu% că asta ar 3 c)iar cul$ea= 5red că aşace#a nu s-a $ai auzit şi nu se #a $ai auzi pe 'ntinderea asta de nisip carepoartă nu$ele de Llano Estacado= (ie= "acă #rei tu% #oi 3 eu şeriful=

Sans-ear a adoptat o $utră plină de i$portan&ă% #rând să ne arate

tuturor că-şi luase treaba 'n serios şi că se #a face dreptate!



< Lua&i loc% do$nilor= a spus Sans-ear! "u$nea#oastră #e&i 3 cu to&ii$e$bri ai co$pletului de +udecată! Nerul 5esar #a ră$âne 'n picioare%căci el este aprodul!

La auzul acestor cu#inte% bunul 5esar şi-a strâns $ai bine brâul cu careera 'ncins% a#ând ri+ă să-şi aşeze fru$os sabia!

<8prod% desfă leăturile acuza&ilor= a poruncit Sans-ear! Ne a9ă$ 'ntr-o &ară liberă% unde c)iar şi uciaşii au dreptul să apară 'n fa&a +udecătorilorfără să 3e lea&i=

< "ar dacă fui$ to&i cinci6 a 'ndrăznit să 'ntrebe nerul!< (ă ce-&i spun= a tunat Sans-ear! Niciunul dintre ei nu #a 'ndrăzni să

fuă% pentru că le-a$ luat ar$ele! "acă #reunul dintre ei ar face 3e şinu$ai zece paşi% loan&ele noastre 'l #or dobor' la pă$ânt=

5esar le-a tăiat ostaticilor leăturile şi aceştia s-au apropiat! (iecaredintre noi a#ea puşca la 'nde$ână% astfel 'ncât ostaticilor nu le puteatrece prin cap să fuă!

< Nu$ele du$nea#oastră este .illia$s6 a 'nceput 7ar1% adresându-secelui $ai #ârstnic dintre răufăcători! 8cesta este nu$ele du$nea#oastrăade#ărat6

Răufăcătorul s-a uitat urât la plăpândul #ânător şi i-a spus;<"e fapt% nici nu ar trebui să #ă răspund! Ne-a&i atacat şi ne-a&i luat

ostatici! 5)iar du$nea#oastră ar trebui să #ă a9a&i 'naintea unui co$pletde +udecată!

< 8sta este părerea du$nea#oastră= 2ă spun doar că şi tăcerea 'nsea$nă $ulte= 5)iar sunte&i neustor al societă&ii ,7ountain6

< "a=< "o#edi&i-o= Unde sunt scrisorile du$nea#oastră6

< Nu a$ scrisori asupra $ea!<Cuun= 8cu$ şti$ cu cine a#e$ de-a face= Poate #re&i să-$i spune&i şi$ie ce a&i discutat cu to#arăşul du$nea#oastră% 7ercroft% 'n ti$p cefăcea&i a$ândoi de stra+ă!

< N-a$ discutat ni$ic! Niciunul dintre noi n-a scos nici $ăcar o #orbă!< 8cest do$n care se a9ă acu$ lână $ine şi este un bărbat de$n de

toată 'ncrederea a auzit ce a&i #orbit şi ce a&i )otărât! Nusunte&i nişte #ânători din 2est% pentru că a&i 3 fost $ai aten&i dacă #-a&i 3a9at de $ai $ult ti$p 'n prerie!

<Noi nu sunte$ nişte ade#ăra&i #ânători din 2est6 Ter$ina&i co$ediaasta şi o sa #ă arătă$ nu$aidecât că niciunul dintre noi nu ştie ce

'nsea$nă tea$a= 5ine sunte&i du$nea#oastră6 Sunte&i nişte ne$ernicicare atacă oa$enii 'n ti$p ce dor$ şi apoi 'i iau ostatici pentru a-i +efui şia-i ucide=

<Uşurel% uşurel= Nu #ă $ai aprinde&i de po$ană% do$nule= 8$ să #ăspun eu nu$aidecât cine sunt ne$ernicii care #ă +udecă! ată% do$nulcare se a9ă lână $ine a auzit ce a&i #orbit şi apoi #-a doborât cu pu$nulşi ni$eni% nici $ăcar du$nea#oastră 'nşi#ă% nu a prins de #este!2ânătorului care are ase$enea pu$n de 3er i se spune pe bună dreptateOld S)atter)and! :i acu$ uita&i-#ă bine la $ine! Oare un o$ căruiaindienii Na#a+o i-au tăiat urec)ile are dreptul să-şi zică Sans-ear6 Ei bine%

noi sunte$ cei doi care au 'ndrăznit să pornească aşa sinuri-sinurei prinLlano Estacado! "e ase$enea% trebuie să #ă $ai spun ce#a; este ade#ărat



că Old S)atter)and a pro#ocat ploaia de ieri% sau credea&i cu$#a că 'nLlano Estacado plouă aşa% din senin6

Se #edea li$pede că cei cinci nu erau bucuroşi să-i aibă 'naintea lor peSans-ear şi pe Old S)atter)and!

.illia$s a luat cu#ântul! Toc$ai pentru că a9ase cine sunte$% era siur

că #ia&a lui şi ale to#arăşilor săi nu se a9au 'n pri$e+die!<"acă sunte&i 'ntr-ade#ăr cine spune&i că sunte&i% atunci şti$ bine că

ni se #a face dreptate% a spus pentru 'nceput .illia$s! 2ă #oi spuneade#ărul! Nu$ele $eu ade#ărat nu este .illia$s! 'nainte purta$ altnu$e% dar nici du$nea#oastră nu #ă nu$i&i de fapt Sans-ear şi OldS)atter)and! 8ici% 'n această &ară% 3ecare are dreptul să-şi ia un alt nu$edacă doreşte!

< Ei bine% nici nu #-a acuzat ni$eni pentru faptul că purta&i alt nu$edecât cel trecut 'n certi3catul du$nea#oastră de botez!

<Nu ne pute&i acuza nici de cri$ă% pentru că nu a$ co$is şi nici n-a$#rut să co$ite$ ase$enea faptă! 8şa este% a$ #orbit cu do$nul 7ercroft% 'n ti$p ce făcea$ de stra+ă a$ândoi! 7ai $ult decât atât% recunosc faptulcă a$ #orbit despre un o$or% dar a$ po$enit oare nu$eledu$nea#oastră6

< Nu% nu a&i po$enit nu$ele noastre% dar din cele ce a&i #orbit seputea trae foarte uşor concluzia că era #orba despre noi!

< O concluzie reşită% do$nule= 7e$brii unui co$plet de +udecatătrebuie să aibă 'n #edere fapte% şi nu presupuneri= Noi i-a$ 'ntâ$pinat peSans-ear şi pe Old S)atter)and aşa cu$ se cu#ine! Le-a$ 'năduit sără$ână alături de noi şi% drept răsplată% ne-au luat ostatici pentru a ne +efui şi pentru a ne o$or'! "e fapta asta or să a9e to&i #ânătorii care

trăiesc 'ntre ocean şi 7ississippi! Se #a a9a pe 'ntre teritoriul StatelorUnite% ba c)iar şi 'n 7e4ic ce fel de oa$eni sunt de fapt doi dintre cei $ai#esti&i #ânători din 2est! Se #a a9a că Old S)atter)and şi Sans-ear sunt defapt nişte )o&i% nişte uciaşi=

7ă ândea$ 'n sinea $ea ce bine ştia acest neleiuit să se apere=Sans-ear a fost c)iar i$presionat de pledoaria lui .illia$s şi a sărit 'npicioare% striând;

< La dracu@= Ni$eni nu #a spune aşa ce#a despre noi% pentru că noi nu#ă #o$ conda$na= Sunte&i liberi% de pildă=

< "u$nea#oastră ce spune&i% do$nilor $e$bri ai co$pletului de +udecată6

< Sunt liberi= Sunt liberi= au e4cla$at cei trei neustori!< Nici eu nu-i pot acuza de ce#a anu$e% a spus la rândul său Cernard!

Nu ne pri#eşte pe noi cine sunt du$nealor şi cu ce se ocupă! Nu a#e$decât nişte presupuneri% dar ca să-i acuză$ de cri$ă ne-ar trebui niştedo#ezi!

5esar era foarte trist! 'şi dădea sea$a că nu #a $ai a#ea plăcerea dea-i spânzura pe cei cinci acuza&i! 'n ceea ce $ă pri#ea% eu era$ foarte$ul&u$it că lucrurile se ter$inaseră astfel! "e fapt% aşa $ă şi aştepta$să se 'nc)eie +udecata! "e aceea a$ânase$ lucrurile până la i#irea zorilorşi dorise$ ca 7ar1 să 3e şerif! Cunul Sans-ear era un #ânător desă#ârşit%

dar nu se pricepea deloc la interoatorii% nu-i dădea prin cap să confrunte$ai $ulte declara&ii! Nu-$i dorea$ $oartea acestor cinci oa$eni% dar $ă



ândea$ la siuran&a noastră! Putea$ lua $ăsuri% astfel 'ncât să nu nete$e$ de ni$eni şi de ni$ic! Si$&ea$ totuşi ne#oia să-* 'n&ep pe 7ar1pentru faptul că se purtase blând cu cine nu $erita! 8stfel% când $i-a#enit rândul să-$i spun părerea despre felul 'n care decursese +udecata% l-a$ 'ntrebat pe 7ar1;

< :tii prin ce se deosebeşte iapa ta de alte 3in&e6< Prin ce6< Prin aceea că are $inte-n cap!< 8şa e% aşa e= 5)iar eu a$ spus că Ton0 e deşteaptă% că are $inte-n

cap! 2ăd că ai $e$orie= /$= :tiu că eşti supărat% dar ce să fac dacă nu-sdecât un si$plu #ânător şi nu a$ 'n#ă&at carte ca să a+un $are +urist6Poate că tu te-ai 3 descurcat $ai bine= "e ce nu ai #rut să 3i tu şeriful6Uite% acu$a sunt liberi% 3indcă ce s-a )otărât ră$âne )otărât=

<8şa este= a$ replicat eu! Părerea $ea nu ar $ai putea sc)i$ba cuni$ic situa&ia! "o$nii aceştia nu $ai sunt acuza&i de cri$ă% dar asta nu 'nsea$nă că nu se fac #ino#a&i de alte infrac&iuni! "o$nule .illia$s% a$să #ă pun o 'ntrebare! "e răspunsul pe care 'l #e&i da depinde soartadu$nea#oastră! 5u$ se poate a+une cel $ai repede de aici la Rio Pecos6

< 7erând spre #est!"upă câte ştia$ şi eu% .illia$s spusese ade#ărul aşa că l-a$ 'ntrebat;< 'n câte zile poate 3 parcurs dru$ul de aici până la Rio Pecos6< 'n două zile!< 2oi 3 cinstit şi #ă #oi spune părerea $ea! 5red că du$nea#oastră

sunte&i sa1e$en! 8&i #rut să-i induce&i 'n eroare pe oa$enii care se ăsesc 'n to#ărăşia du$nea#oastră! Ti$p de două zile #e&i 3 ostaticii noştri! "acă 'n două zile nu #o$ 3 a+uns la Rio Pecos% #e&i $uri= 5)iar eu #oi 3 acela ce

#a da sentin&a= 8cu$ lea&i-i pe caii lor şi să $ere$=< O)% o)% a)% a)= 8sta foarte bine este= 7ult bine% $ult bine= "acă nua+uns la Rio Pecos% 5esar atârnat de copac= a e4cla$at nerul!

8$ pornit la dru$% cu cei cinci răufăcători lea&i de cai şi lua&i la $i+loc 'ntre noi! 5esar nu #oia să renun&e cu niciun pre& la slu+ba sa de aprod de +udecătorie% ba $ai $ult% acu$ parcă era un poli&ist care nu-i scăpa nicioclipă din oc)i pe răufăcători! 7ar1 $erea 'n ur$ă% iar eu $erea$ 'nfruntea $icului rup '$preună cu Cernard 7ars)al!

2orbea$ despre cele 'ntâ$plate şi despre falşii neustori! Cernard era 'ncă speriat% dar nu #oia să arate acest lucru! Pentru a sc)i$ba subiectul%3ul iu#aieriului din Louis#ille $-a 'ntrebat;

< Este ade#ărat ce a spus Sans-ear6 Tu ai pro#ocat ploaia6< "a!< Nu pricep cu$ ai putut face un astfel de lucru% deşi ştiu prea bine că

nu $in&i niciodată!< 8$ pro#ocat ploaia% astfel 'ncât să te sal#ez!-a$ e4plicat lui Cernard cu$ adusese$ ploaia% folosindu-$ă de un

$i+loc si$plu la care apelează atâ&ia #raci% bucurându-se astfel derespectul ne$ărinit al oa$enilor care cred 'n ei! %

<8sta 'nsea$nă că noi to&i '&i datoră$ #ia&a! "acă nu ai 3 apărut tu%a$ 9 $urit de sete!

< Nu a&i 3 $urit de sete% ci a&i 3 fost o$orâ&i! 8ş 3 'n stare să-i '$puşcpe aceşti răufăcători cu $âna $ea% dar ştii prea bine că nu-$i place să



< Cernard% #ia&a $ea n-a fost deloc uşoară% ea $-a silit să de#inbărbat şi să-$i port sinur de ri+ă când era$ abia un copil! '&i spun că"u$nezeu #e)ează asupra noastră şi are ri+ă de oa$enii buni! '&i spuncă pentru "u$nezeu nu contează dacă eu $-a$ a9at 'n sa#ană sau 'nLouis#ille! a uită-te aici=

Spunând acestea% a$ dat la i#eală săcule&ul cu dia$ante pe care-*ăsise$ 'ntr-una dintre en&ile prinse de şaua ar$ăsarului lui (red7oran!

-< "oa$ne% "u$nezeule= a e4cla$at Cernard! "ia$antele="ia$antele noastre= 5u$!!!

<Taci% draă prietene= i-a$ spus lui 7ars)al! Stăpâneşte-te= 5ei ce sea9ă 'n spatele nostru nu trebuie să ştie despre ce #orbi$= Sunt con#ins căsunt dia$antele tatălui tău şi '&i propun să le păstrezi% toc$ai ca să nucrezi că aş #rea să te tra pe sfoară!

< 2ai% 5)arle0= 5u$ po&i să crezi că eu $-a$ ândit că!!!< 'ncet% 'ncet% prietene= Strii de parcă ai #rea să 3i auzit până-n

8ustralia= Uite% a$ să-&i po#estesc prin ce 'ntâ$plare au a+uns la $inedia$antele astea!

Cietul Cernard era foarte fericit% lucru lesne de 'n&eles! '$i părea foarterău că nu $ai putea$ să fac ni$ic pentru tatăl său!

< Po#esteşte% po#esteşte% 5)arle0= $-a ruat Cernard!-a$ 'ndeplinit dorin&a şi i-a$ spus;< Era cât pe ce să-* prind pe răufăcător= L-a$ lo#it şi a căzut din

loco$oti#ă! 7ar1 *-a ur$ărit% dar acest lucru nu a folosit la ni$ic! 8cu$speră$ să-* prinde$ foarte curând pe $alul lui Rio Penasco! "etecti#ulcare a lucrat pentru tine &i-a spus ade#ărul! 7oran se 'ndreaptă% 'ntr-

ade#ăr% spre Rio Penasco! Ne$ernicul #rea să pună la cale o nouăfărădelee!< 7ai po#esteşte% 5)arle0= 7ai po#esteşte= $-a 'nde$nat din nou

prietenul $eu!-a$ descris 'n a$ănunt atacul indienilor asupra trenului! -a$ spus şi

despre scrisoarea pe care Patric1 7oran i-o tri$isese tatălui său!< O să-* prinde$% 5)arle0= O să-* prinde$ şi o să a9ă$ unde sunt şi

celelalte bi+uterii pe care le-a furat=< Nu $ai stria% draă Cernard= i-a$ spus eu! E ade#ărat că nu ne

a9ă$ foarte aproape de răufăcători% dar 'n 2est trebuie să 3i $ereu cubăare de sea$ă!

< :i c)iar #rei să-$i dai dia$antele aşa% pur şi si$plu% fără să-$i puinicio condi&ie% fără să ceri nicio reco$pensă6

< Cine'n&eles% dia$antele sunt ale tale=< 5)arle0 tu eşti!!! "ar nu= Stai pu&in=Spunând acestea% Cernard a băat $âna 'n săcule&ul cu dia$ante şi a

scos unul $ai $are% zicând;< Te ro să-* iei ca a$intire de la $ine=< O)= Nu pot să accept% a$ replicat! Eu nu a$ ce să-&i dăruiesc% iar

după cu$ bine ştii% aceste dia$ante nu sunt doar ale tale% ci şi ale frateluitău!

< 8llan #a 3 de acord cu $ine!



< 5red% ba c)iar sunt con#ins că #a 3 de acord cu tine% dar ân- deşte-te că #oi a&i pierdut $ai $ult decât nu$ai aceste dia$ante! 5ânddru$urile noastre se #or despăr&i% po&i să-$i dăruieşti altce#a% de pildă unobiect $ai pu&in #aloros% care-$i #a aduce totuşi a$inte de tine! 8cu$% tero să $eri 'nainte! Eu #reau să-* aştept pe 7ar1!

Wicând acestea% l-a$ lăsat pe bunul Cernard sinur cu fericirea sa şi a$aşteptat cu răbdare% până ce Sans-ear s-a a9at alături de $ine!

< 5e ai a#ut de discutat cu prietenul tău% draă 5)arle06 $-a 'ntrebatplăpândul #ânător! 8&i dat din $âini% de parcă era&i% de pildă% la balet=

< :tii cine este uciaşul tatălui lui Cernard6 l-a$ 'ntrebat eu!< Nu! :tii tu asta6< "a=< 7inunat= Tu eşti un o$ căruia 'i reuşeşte totul= E4istă unii oa$eni

care caută ce#a sau pe cine#a ani de-a rândul! 'n sc)i$b% este de-a+uns catu să 'ntinzi $âna% aşa% ca 'n #is% pentru a ob&ine ceea ce #rei= Ei% cine-iuciaşul6 Tra năde+de că nu te 'nşeli=

< E (red 7oran=< (red 7oran= /$= Sunt 'n stare să cred orice spui tu% dar nu şi asta!

7oran a făcut tot soiul de $ârşă#ii 'n 2est% dar n-ar pune piciorul 'n Est=< Po&i să crezi ce #rei% dar dia$antele pe care le-a$ ăsit sunt ale

bătrânului 7ars)al! le-a$ şi dat lui Cernard!< /$= "acă ai făcut tu asta% 'nsea$nă că eşti siur că-s dia$antele

fa$iliei 7ars)al! 5red că s-a bucurat bietul băiat când i le-ai 'napoiat! Uite%ăsta-i un $oti# 'n plus pentru care ar $erita să sc)i$b şi eu două #orbecu respectabilul do$n (red 7oran! Tra năde+de că #oi face cât decurând 'ncă o crestătură pe patul puştii $ele!

< 5e #ei face după ce-* ăsi$ şi ne 'nc)eie$ socotelile cu el6<5e #oi face6 /$= Nu$ai ca să-* prind pe el a$ luat-o spre sud! 8ş 3fost 'n stare să-* ur$ăresc până-n 7e4ic% până-n Crazilia% ba c)iar şi până 'n Bara de (oc! "upă ce dau de el% $i-e indiferent 'ncotro $ă-ndrept! Poatea$ poftă% de pildă% să a+un până 'n bătrâna 5alifornie% aşa% nu$ai dedraul a#enturii!

<8tunci% ră$âne$ '$preună! Nu aş #rea să-* las pe bunul Cernard săfacă sinur această călătorie lună şi pri$e+dioasă!

< Păi atunci eu cred că totul e-n ordine= Nu$ai de-a$ scăpa de 'ntinderea asta de nisip şi de aceşti do$ni $inuna&i care sunt acu$ostaticii noştri! Nu-$i plac deloc aceşti aşa-zişi neustori! 7ai cu sea$ă

acest 7ercroft $ă ca$ scoate din pepeni! 8re-o fa&ă care cere pal$e! Eucred că l-a$ $ai #ăzut unde#a pe ne$ernicul ăsta=

< :i eu cred că l-a$ $ai 'ntâlnit unde#a! Poate izbutesc să-$i aduca$inte unde!

Ne-a$ continuat dru$ul până la lăsarea serii! 8poi ne-a$ oprit% ne-a$ 'nri+it de cai% a$ $âncat câte-o bucată de carne de bizon şi ne-a$ culcat!Prizonierii au fost lea&i aşa cu$ se cu#ine% iar cei ce făceau de stra+ătrebuiau să 3e cu oc)ii pe ostatici% astfel 'ncât să nu se poată elibera! 'nziua ur$ătoare% a$ pornit din nou la dru$ şi% către prânz% ne-a$ datsea$a că pă$ântul nu $ai era c)iar atât de arid ca până atunci! 5actuşii

erau acu$ #erzi şi ici-colo se zărea câte un tu3ş sinuratic! 5aii noştri au 'nceput să roadă nu$aidecât crenile 'ncă searbede ale acestor tu3şuri!



8cu$ putea$ 3 siuri că 'n curând a#ea$ să ăsi$ apă şi ne bucura$nespus că lăsa$ 'n ur$ă deşertul!

<"o$nule% crede&i acu$ că a$ spus ade#ărul6 $-a 'ntrebat .illia$s!< "a% cred!< 8tunci da&i-ne ar$ele şi lăsa&i-ne să plecă$! Nu #-a$ făcut niciun

rău şi este dreptul nostru să 3$ liberi!< Se prea poate% dar nu a$ dreptul să )otărăsc nu$ai eu sinur

soarta du$nea#oastră! "e aceea 'i #oi 'ntreba şi pe to#arăşii $ei dacăcred că este bine să 3&i elibera&i!

Ne-a$ adunat laolaltă pentru a ne sfătui!<"o$nilor% a$ spus eu% adresându-$ă celor trei neustori% a$ ieşit

din deşert! 8cu$ se pune proble$a dacă $ai ră$âne$ sau nu '$preună! 'ncotro #re&i s-o lua&i6

< Spre Paso del Norte!< Noi porni$ spre Santa (e! "ru$urile noastre se despart% dar 'nainte

de asta% se cu#ine să )otărâ$ ce #o$ face cu ostaticii!"upă o scurtă discu&ie% s-a a+uns la concluzia că ostaticii trebuiau puşi

'n libertate% şi aceasta nu a doua zi% ci c)iar 'n ziua aceea! Nu a#ea$ ni$ic '$potri#a acestei )otărâri! Ostaticii au fost% deci% elibera&i şi li s-au dat 'napoi ar$ele şi bunurile care le apar&ineau! -a$ 'ntrebat 'ncotro #or săpornească% iar .illia$s $i-a răspuns că a#eau de ând să a+ună la RioPecos% pentru ca apoi să $eară $ai departe până la Rio Grande% unde ar3 ur$at să #âneze bizoni!

La o +u$ătate de ceas după ce .illia$s şi to#arăşii lui au plecat% aupornit la dru$ şi neustorii! 'n scurtă #re$e% cei trei s-au făcut ne#ăzu&i!

"upă ce a$ ră$as sinuri% 7ar1 $-a 'ntrebat;

< Ei% ce zici% 5)arle06;< 5ă răufăcătorii nu o #or lua spre Rio Pecos% ci ne #or aştepta unde#ape dru$ul către Santa (e!

< /$= 8şa cred şi eu! 'n orice caz% bine-ai făcut că le-ai spus şi lorunde a#e$ de ând să a+une$! 5e face$ acu$6 Ră$âne$ aici% sau$ere$ $ai departe6

< 5red că ar 3 $ai bine să ră$âne$ aici! Nu pute$ porni 'ncă 'nur$ărirea lui .illia$s şi a oa$enilor lui! 8r 3 bine ca până $âine 'n zoricaii noştri să se odi)nească şi să pască 'n #oie% şi nu strică dacă neodi)ni$ şi noi! 5ine ştie ce ne $ai aşteaptă=

< "ar dacă oa$enii aceia se 'ntorc aici c)iar azi şi ne atacă6 a 'ntrebat

Cernard!< 8tunci a$ a#ea 'n sfârşit un $oti# pentru a ne purta cu ei aşa cu$

$erită% a$ replicat eu! 2oi porni 'ndată pe ur$ele lor! "e aceea te-aşrua% draă Cernard% să-$i '$pru$u&i calul tău! Pe-al $eu aş #rea să-*$ai cru&% $ai ales că şi-a scrântit un picior! 8ştepta&i aici până $ă 'ntorc!S-ar putea să $ă 'ntorc abia către seară!

7ar1 nu a fost de acord ca eu să plec% dar a$ pornit la dru$!"upă o +u$ătate de ceas% i-a$ zărit 'naintea $ea pe aşa-zişii

neustori! Nu-$i era tea$ă că $ă #or descoperi! :tia$ prea bine căniciunul dintre ei nu a#ea un oc)ean! 'n sc)i$b% eu a#ea$ unul şi $ă

folosea$ de el din plin!



Spre surprinderea $ea% după ce#a ti$p% unul dintre cei cincirăufăcători s-a despăr&it de to#arăşii săi şi a apucat-o spre #est! 'ntr-acolose zăreau tu3şuri $ari şi dese! Probabil că e4ista şi apă! 5e era de făcut6Pe cine se cu#enea să ur$ăresc6 Pe cei patru care ră$ăseseră laolaltă%sau pe cel de-al cincilea% care se despăr&ise de to#arăşii săi spre a porni

spre #est6 5e#a '$i spunea că răufăcătorul care plecase de unul sinururzea un plan% un plan ce a#ea leătură cu noi! Nu trebuia să $ăintereseze foarte tare 'ncotro o apucaseră cei patru netrebnici careră$ăseseră '$preună% 3indcă se depărtau de locul 'n care poposise$ noi!Răufăcătorul pe care '$i propusese$ să-* ur$ăresc dispăruse printretu3şuri! 8$ 'nde$nat ar$ăsarul la alop şi a$ pornit-o pe ur$ele falsuluineustor! 8$ intrat şi eu 'ntre tu3şurile dese şi a$ descoperit cu bucurie obucată de pă$ânt acoperită cu iarbă de un #erde crud! 8poi un pârâu cuapă li$pede şi proaspătă! 8$ descălecat! 8$ leat calul lui Cernard astfel 'ncât să se poată adăpa şi să poată paşte-n #oie! "upă aceea a$ pornit$ai departe pe ur$ele răufăcătorului!

Spre surprinderea $ea% a$ descoperit ur$ele a $ai $ul&i călăre&i! 'nplus% a$ dat c)iar de un soi de potecă < un dru$ bătătorit! Nu putea$ s-o iau de-a lunul lui% pentru că era posibil ca să 3e supra#e)eat! 8$pornit-o pe alături% strecurându-$ă cu $ultă băare de sea$ă printretu3şuri! 8$ auzit fornăitul unui cal şi $-a$ oprit nu$aidecât! 2oia$ sătrec $ai departe pentru a #edea unde se a9a patrupedul% când $-a$ trasfulerător 'napoi! Printre tu3şuri a$ zărit un o$ care supra#e)ea atentcărarea! Cărbatul cu pricina putea #edea pe oricine s-ar 3 folosit de dru$%fără a putea 3 zărit de ni$eni! Era $ai $ult ca siur un o$ care făcea destra+ă% şi acest lucru $-a făcut să $ă ândesc la faptul că prin apropiere

trebuia să se a9e un rup $ai $are de oa$eni! L-a$ ocolit cu ri+ă pe celcare făcea de stra+ă şi a$ a+uns 'naintea unui lu$iniş $are! 8$ auzit unlas şi- apoi 'ncă unul! Oare putea$ 'ndrăzni să $ă apropii6 Era foartepri$e+dios% dar $-a$ )otărât săo fac! 7-a$ strecurat cu băare de sea$ă de la un tu3ş la altul% astfel 'ncât să nu 3u zărit de bărbatul a9at de stra+ă! 7i-a$ ăsit un adăpostfoarte bun! Era$ ascuns de rădăcini roase şi de tu3şuri dese! 8$ zăritoptsprezece cai şi şaptesprezece bărba&i aşeza&i 'n cerc! Peste tot se#edeau diferite obiecte acoperite cu@piei de bizon! 8$ a#ut nu$aidecâti$presia că aceasta era tabăra unei bande de )o&i% un loc 'n carerăufăcătorii aşezaseră cu ri+ă tot ce izbutiseră să ob&ină de la oa$enii

cinsti&i pe care 'i +efuiseră!Unul dintre răufăcători le #orbea celorlal&i! Era .illia$s! 7i-a$ dat

sea$a că el era călăre&ul care se despăr&ise de to#arăşii săi! 8uzea$ binetot ceea ce spunea pretinsul neustor;

< Unul dintre ei a tras cu urec)ea pentru că% deodată% a$ fost lo#it cupu$nul 'n cap şi $i-a$ pierdut cunoştin&a!

< 5ine#a a tras cu urec)ea6 a 'ntrebat un ins '$brăcat 'n straie$e4icane boat '$podobite! Eşti un dobitoc= Un dobitoc de care nu credsă $ai a#e$ ne#oie= 5u$ se poate să se strecoare cine#a lână tine şi sătraă cu urec)ea 'n Llano Estacado% unde ni$eni nu se poate ascunde

pentru că n-are cu$=



< Nu te $ai 'nfuria% căpitane= a spus .illia$s! "acă ai şti despre cinee #orba% ai recunoaşte că nici $ăcar du$neata nu te si$&i 'n siuran&ăcând 'l ştii prin prea+$ă=

< Eu6 2rei să te-$puşc6 Nu nu$ai că cine#a a izbutit să te spioneze=Nu% asta nu era de-a+uns= Pe lână asta% ai $ai fost şi doborât dintr-o

sinură lo#itură de pu$n% 'ntoc$ai ca un copil= 'ntoc$ai ca o $uiere="upă ce a tăcut câte#a clipe% #ădit ne$ul&u$it de felul 'n care i se

#orbise% .illia$s a replicat;< :tii prea bine% căpitane% că eu nu sunt nici #reun copil şi nici #reo

$uiere= 5el ce $-a doborât cu pu$nul te-ar3 doborât şi pe tine!5ăpitanul a izbucnit 'n râs şi apoi a spus% dispre&uitor;< Po#esteşte $ai departe=< :i do$nul 7ercroft% adică Patric1% a fost doborât de el=< Patric16 Patric1 are capul tare% un cap de bizon= :i pe ur$ă ce s-a

'ntâ$plat6.illia$s a po#estit toate cele 'ntâ$plate% oprindu-se la $o$entul 'n

care i-a$ eliberat pe el şi pe to#arăşii săi!< 5ara+a% la dracu@= a izbucnit căpitanul! Te '$puşc precu$ un câine=

5u$ po&i să-$i spui că cinci dintre cei $ai buni oa$eni ai $ei au fost lua&iostatici de doi netrebnici% 'ntoc$ai ca nişte copii $ici% care au oasele $oişi se &in 'ncă de fusta $a$ei6

< La naiba% căpitane= a e4cla$at .illia$s! :tii cine sunt cei doi carene-au luat ostatici6 :tii6 Unul dintre ei se nu$eşte 5)arle0% iar celălalt7ar1 Horroc1s! "acă ar #eni aici nu$ai ei doi% cu puştile-n $âini şi cu&itelela brâu% '&i spun că unii dintre noi nu ar şti dacă e $ai bine să se apere sausă se predea! 5ei doi sunt Old S)atter)and şi Sans-ear=

8uzind acestea% căpitanul a striat;< 7incinosule= Spui asta nu$ai pentru a $ă face să cred că eşti uno$ cura+os=

< 5ăpitane% n-ai decât să $ă ucizi c)iar acu$= Nici $ăcar nu a$ săclipesc=

< Spui ade#ărul6< "a=< Por todos los santos < pe to&i s3n&ii= "acă este aşa% atunci cei doi

#ânători trebuie să $oară= :i a$ericanul% şi nerul trebuie să $oară=< Ei nu ne #or face reută&i! 8u spus că #or pleca spre Santa (e!< Taci= Tu eşti de o $ie de ori $ai prost decât ei= 5u toate astea% nu le-

ai spune niciodată 'ncotro #rei s-o iei sau unde #rei să a+uni% 'i cunosc euprea bine pe #ânătorii ăştia care #in de la $iazănoapte! "acă #or să deade ur$a noastră% au să izbutească% şi asta c)iar dacă a$ zbura! Nici$ăcar nu pute$ să 3$ siuri că unul dintre ei nu-i c)iar acu$ 'n dosul#reunuia dintre tu3şurile de pe-aici! Poate că trae cu urec)ea şi aude totce #orbi$!

La auzul acestor cu#inte% trebuie să spun că nu $-a$ si$&it 'n larul$eu! Spre $arele $eu noroc% căpitanul a continuat să #orbească;

<"a% 'i cunosc eu prea bine pe #ânătorii ăştia! Un an 'ntre $-a$ a9at 'n to#ărăşia #estitului (lori$ont% despre care se spunea că $iroase

ur$ele! ndienii 'i spuneau 8s-1o-la)*

! "e la #ânătorii a$ericani a$ 'n#ă&at$ulte lucruri% $ulte şiretlicuri! Sunt siur că



* ni$ă de urs >n!a!?!#ânătorii ăştia nu #or porni spre Santa (e şi #or face popas peste noapte!Ei ştiu bine că pot ăsi şi $âine ur$ele #oastre! Ei $ai ştiu că ar$ăsariilor trebuie să se odi)nească! 7âine 'n zori #or porni după #oi! 5)iar dacă i-a$ 'nfrunta% +u$ătate dintre noi şi-ar pierde #ia&a! 8$ auzit po#estindu-se

că Old S)atter)and ar a#ea o puşcă cu care ar putea să traă şi osăptă$ână% fără a 3 ne#oit s-o 'ncarce! "racul i-a făcut această puşcă şi% 'n sc)i$bul ei% Old S)atter)and şi-a #ândut su9etul! Trebuie să-i atacă$c)iar 'n noaptea asta% 'n #re$e ce ei dor$! Pentru că sunt doar patruoa$eni% doar unul dintre ei #a face de stra+ă! :tii 'n ce loc au făcut popas6

-< "a% a răspuns .illia$s!<A 8tunci preăti&i-#ă cu to&ii= La $iezul nop&ii ne #o$ a9a 'n acel loc=

Nu ne #o$ folosi de cai= Ne strecură$ până 'n apropierea lor şi pe ur$ă 'iluă$ ca din oală% astfel 'ncât să nu apuce să se apere=

Cietul căpitan nu ne cunoştea c)iar atât de bine precu$ credea! "acăar 3 ştiut c)iar totul despre noi% ar $ai 3 luat şi alte $ăsuri! E4aera 'nceea ce ne pri#eşte% şi acest lucru se e4plică foarte si$plu% 'n 2est% ca şi 'nlu$ea ci#ilizată% e4istă tendin&a% ba c)iar dorin&a de e4aerare! 7ai $ereuse face din &ân&ar ar$ăsar% cu$ se spune! "acă un #ânător este cura+os% 'şi 'nfruntă duş$anii şi se pricepe să lupte% oa$enii 'ncep să po#esteascătot soiul de lucruri $ai $ult sau $ai pu&in ade#ărate despre acel #ânătorşi% 'n cele din ur$ă% nu$ele pe care-* poartă este $ai te$ut decât ar$elede care s-ar putea folosi!

< Unde e Patric16 Unde sunt ceilal&i6 a 'ntrebat căpitanul!<8u pornit spre Rio Penasco% unde Patric1 se #a 'ntâlni cu părintele lui!

5u ocazia asta% o să le #ină de )ac şi neustorilor care au ar$e foarte

bune şi bani% $ul&i bani!< 8tunci prada $i-o #a tri$ite $ie6< "a% cu doi oa$eni! Pe cel de-al treilea 'l ia cu el!<Prea bine= Totul ne #a 3 de folos% c)iar şi ar$ele! 5ele $ai bune puşti

#or 3 acelea pe care le #o$ua de la cei doi #ânători! 8$ auzit că Sans-ear ar a#ea o puşcă cu care po&i să trai la o depărtare de o $ie două sutede paşi!

S-a auzit lătratul unui coiot! Era% desiur% un se$nal!< Fsta-i 8ntonio= a spus căpitanul! 2ine cu &ăruşii care trebuie puşi 'n

Estacado! Să #ină cu ei c)iar aici= :ti$ că #ânătorii ăia sunt pe-aproape şitrebuie să 3$ cu $are băare de sea$ă=

8cu$ era$ siur că a#ea$ de-a face cu o bandă de ,ulii care băteaudeşertul după pradă! Toate lucrurile 'n#elite cu ri+ă 'n piei de bizon erau%desiur% bunuri ob&inute de la oa$eni care trecuseră când#a prin deşert%iar aceşti oa$eni fuseseră ucişi de căpitan şi de oa$enii săi!

Perdeaua tu3şurilor a fost dată deoparte şi 'n lu$iniş au apărut treicălăre&i% 3ecare dintre ei a#ând lea&i $ai $ul&i &ăruşi de 3ecare parte aşeii! To&i cei prezen&i 'n +urul căpitanului şi-au 'ndreptat acu$ aten&ia cătrecei nou-sosi&i şi aş 3 putut pleca liniştit% dar nu a$ făcut-o! 8$ #rutneapărat să le las răufăcătorilor un se$n al trecerii $ele prin tabăra lor!5ăpitanul 'şi scosese centura lată% 'n care se a9au două pistoale cu

$ânere placate cu ala$ă şi un cu&it% şi o aşezase 'n spatele lui! 8$ 'ntins$âna% a$ luat unul dintre pistoale şi $-a$ retras târâş% a#ând ri+ă să



şter orice ur$ă! 8$ făcut un ocol% astfel 'ncât ,le$narii să nu-$idescopere ur$ele! 8$ luat calul lui 7ars)al şi $-a$ răbit să a+un lato#arăşii $ei! Se lăsase 'nserarea şi erau cu to&ii 'nri+ora&i!

<Sosit $assa 5)arle0= Sosit $assa 5)arle0= a striat 5esar% foartebucuros că $ă re#edea! O)% o)= 5esar $ult 'nri+orat de $assa 5)arle0=

Noi to&i $ult 'nri+orat de $assa 5)arle0=5eilal&i au fost $ai rezer#a&i! 8u aşteptat să descalec şi să $ă aşez

lână ei!Pe $icu&ul 7ar1 nu *-a $ai răbdat ini$a şi a izbucnit;<Ei6<Neustorii sunt pierdu&i=< 7ă ândea$ eu= Netrebnicii ăştia de ulii ai deşertului se #or năpusti

asupra prăzii 'n ti$pul nop&ii% dacă nu se #or 3 şi năpustit de+a asuprabie&ilor oa$eni=

<a )iceşte cine e 7ercroft=< N-a$ c)ef să )icesc= 7ai bine '$puşc un urs% decât să $ă pun pe

)icit=<7ercroft era de fapt un nu$e fals şi!!!< Nu-s c)iar atât de prost% 'ncât să cred că pe indi#idul ăla-* c)ea$ă

7ercroft=<!!! şi% a$ continuat eu% pe indi#id 'l c)ea$ă de fapt Patric1 7oran=< Pa!!! tric1!!! 7or!!! an= a e4cla$at 7ar1! Patric1 7oran= Se poate

oare6 8)% 7ar1 Horroc1s% $are $ăar $ai eşti= L-ai a#ut 'n $ână pene$ernicul ăsta şi l-ai lăsat să-&i scape printre deete= 5)arle0% eşti siurcă 7ercroft e Patric1 7oran6

<Sunt cât se poate de siur şi acu$a ştiu de ce-$i părea cunoscut!

Sea$ănă cu tatăl lui=< 8şa e= :i $ie $i s-a părut cunoscut c)ipul lui! Este leit taică-săucând era tânăr= :i acu$ unde-i6 Tra năde+de că n-are să ne scape=

< O să-i ucidă pe neustori şi pe ur$ă #a $ere cu un to#arăş de-allui la Rio Penasco% pentru a-şi 'ntâlni tatăl!

< 8tunci )aide&i% oa$eni buni= 'ncălecarea şi după el=<Uşurel% draă 7ar1= Se lasă seara şi n-o să pute$ da de ur$ele

răufăcătorilor! 'n afară de asta% nu trebuie să uită$ că o să a#e$ o #izităşi se cu#ine să-i 'ntâ$pină$ pe distinşii oaspe&i aşa cu$ $erită=

< 2izită6 5ine #ine-n #izită6< Patric1 face parte dintr-o bandă de ,ulii care 'şi au tabăra prin

păr&ile astea! :eful lor e $e4ican% i se spune ,căpitanul! Ei% $e4icanulăsta a 'n#ă&at de la bătrânul (lori$ont tot soiul de lucruri rele! 7-a$strecurat 'n tabăra răufăcătorilor şi a$ tras cu urec)ea! Cătrânul .illia$si-a po#estit căpitanului toate cele 'ntâ$plate% drept care onorabilul cap albandei a )otărât să ne atace la $iezul nop&ii!

< 8tunci% ră$âne$ aici6< Cine'n&eles!<Prea bine= O să-i 'ntâ$pină$ aşa cu$ se cu#ine! Ca o să a#e$ ri+ă

să-i şi salută$ respectuos! 5â&i sunt6< "ouăzeci şi unu!



< 5a$ $ul&i= Noi sunte$ doar patru! 5e zici% 5)arle0% n-ar 3 bine săaprinde$ un foc şi să ne pune$ )ainele% astfel 'ncât ne$ernicii să creadăcă dor$i$ duşi6 Noi o să ne aşeză$ fru$uşelprin tu3şuri% iar duş$anii noştri or să se apropie de foc! 8şa or să de#inănişte &inte siure!

< Planul e bun% a spus Cernard 7ars)al! 5red că este şi sinurul 'nsitua&ia 'n care ne ăsi$ noi acu$!

< Cuun= Ei% atunci )aide&i să căută$ nişte uscături pentru foc% 'naintesă se 'ntunece de tot% a spus 7ar1!

< Ră$âne&i pe loc= a$ zis eu! 5)iar crezi că% punând 'n aplicare planultău% a$ putea 'nfrunta douăzeci şi unu de oa$eni% draă 7ar16

<:i de ce nu6 Or s-o ia la sănătoasa% i$ediat ce 'ncepe$ să trae$! N-au de unde să ştie câ&i sunte$!

< 5e ne face$ dacă acest ,căpitan este un bărbat intelient şibănuieşte cu$ stau lucrurile6 Ei6 5e-o să se 'ntâ$ple6 '&i spun eu; o să neăsi$ 'ntr-o situa&ie fără ieşire şi o să 3$ o$orâ&i!

< Un #ânător trebuie să 3e preătit% de pildă% să $oară 'n luptă=< 8tunci #a trebui să te obişnuieşti cu ândul că n-ai să pui $âna

niciodată pe (red şi Patric1 7oran=< La naiba= E 'ntoc$ai precu$ zici= Eşti de părere să spălă$ putina%

fără a-i 'nfrunta pe ne$ernici6 Nu pute$ face aşa ce#a= Gândeşte-te cât#or a#ea de suferit to&i oa$enii de treabă care trec prin Llano Estacado=

< N-o să dă$ bir cu fui&ii! 8$ şi eu un plan% care cred că-i $ai bundecât al tău!

< a spune=< 'n ti$p ce ei ne #or căuta pe-aici% noi o să ne strecură$ 'n tabăra lor

şi o să le luă$ caii şi pro#iziile!!< /$= Nu-i rău= 8i zis cu$#a că o să le luă$ caii6 8)a= 2or să #ină pe +os până aici6

< 'ntoc$ai! 5red că or să plece din tabăra lor cu două ceasuri 'naintede $iezul nop&ii!

< Eşti siur6< Cine'n&eles! "acă a$ ră$âne aici% ne-a$ pune #ie&ile 'n pri$e+die!

8şa% dacă $ere$ 'n tabăra lor şi le luă$ caii% ali$entele şi $uni&ia% n-orsă $ai poată prăda oa$enii cinsti&i $ultă #re$e de acu$ 'ncolo! 5u altecu#inte% o să le strică$ socotelile% fără a trae nici $ăcar un foc de ar$ă!

< "ar or să lase oa$eni de stra+ă 'n tabăra lor=

< 5unosc locul 'n care se #a a9a o$ul ce face de stra+ă!< 2or porni pe ur$ele noastre=<8r face-o şi dacă i-a$ aştepta aici şi a$ izbuti printr-o $inune să

scăpă$ cu #ia&ă şi să fui$!< Cine= Să zice$ că ai dreptate= 5ând porni$6< Peste un sfert de ceas% când #a 3 'ntuneric beznă!< O)% asta fru$os= Tare fru$os= a e4cla$at nerul! 5esar $ers la

tabără la bandit şi luat lucruri care a#ut bandit! 7ai bine decât aiciaşteptă$ şi bandit '$puşcă la 5esar=

Peste un sfert de oră s-a 'ntunecat şi a$ pornit! Era 'ntuneric şi a$

luat-o 'nainte pentru a-i călăuzi pe to#arăşii $ei care $ă ur$au 'n şirindian! Nu a$ luat-o de-a dreptul spre tabăra bandi&ilor% ci a$ făcut un



ocol destul de $are% astfel 'ncât ne a9a$ la depărtare de o $ilă fa&ă deascunzătoarea răufăcătorilor! "eşi 7ars)all şi 5esar nu se prea pricepeausă se strecoare printre tu3şuri% a$ a+uns cu bine lână lu$inişul $are 'ncare se a9a tabăra! Era$ c)iar 'n apropierea locului 'n care se a9a o$ulce făcea de stra+ă! Se zărea o palidă rază de lu$ină% se$n că banditul

aprinsese un foc $ic sau o făclie! 7-a$ târât până 'n apropiere! 8$ auzitli$pede lasul căpitanului şi a$ si$&it $iros de fu$! Netrebnicii sestrânseseră laolaltă! To&i erau bine 'nar$a&i! 5apul bandei de răufăcători lespunea to#arăşilor săi;

< 8)= "acă a$ 3 ăsit 3e şi cea $ai ne'nse$nată ur$ă= 8$ 3 fostsiuri că unul dintre #ânători a fost aici şi a tras cu urec)ea= Unde esteacu$ unul dintre pistoalele $ele6 /$= L-oi 3 pierdut azi-di$inea&ă= Ei%/obl0n% zici că i-ai zărit pe to&i patru6

< "a% pe to&i patru! Erau trei albi şi un neru! 5aii păşteau lână ei!Unul dintre cai are coada scurtă şi arată ca un &ap% nu$ai că n-are coarne!

<- 5alul de care zici este c)iar iapa bătrână a lui Sans-!ear! apa asta ela fel de #estită precu$ stăpânul ei! Te-au zărit6

< Nu% noi doi% eu şi .illia$s% nu ne-a$ apropiat prea $ult% astfel 'ncâtsă nu 3$ zări&i!

Ucenicul lui (lori$ont fusese atât de deştept 'ncât să tri$ită douăiscoade 'n tabăra noastră!

< 8tunci totul #a $ere cu$ nu se poate $ai bine= a e4cla$atcăpitanul! Tu ră$âi aici% .illia$s= Nu de alta% dar eşti obosit= Tu% /obl0n%#ei sta de stra+ă= 2oi% ceilal&i% #eni&i cu $ine=

-a$ #ăzut pe cei nouăsprezece bandi&i plecând! 'n doar câte#a clipe$-a$ a9at lână 7ar1!

< Ei% care-i treaba% 5)arle06 $-a 'ntrebat Sans-ear! 7i s-a părut că aupornit!< "a% 'ntoc$ai! "oi au ră$as aici! Unul face de stra+ă şi celălalt% adică

prietenul nostru .illia$s% a ră$as 'n ascunzătoare! Nu e 'nar$at! 'nsc)i$b% o$ul care face de stra+ă are o puşcă! "eoca$dată% nu trebuie săface$ nicio $işcare! Este cu putin&ă ca #reunul dintre ne$ernici să-şi 3uitat ce#a aici şi să se 'ntoarcă! /ai să ne preăti$% 7ar1= Tu% Cernard% şitu% 5esar% #e&i ră$âne aici până ce a#e$ să #ă c)e$ă$!

Ne-a$ strecurat până 'n cărare% a$ aşteptat zece $inute şi l-a$ zăritpe o$ul care făcea de stra+ă ieşind dintre tu3şuri! Ne$ernicul nu seaştepta la ni$ic rău% pentru că se pli$ba 'ncolo şi-ncoace% fără a da nici

$ăcar cel $ai $ic se$n de nelinişte!Ne-a$ adăpostit după nişte tu3şuri% de o parte şi de alta a cărării! 5ând

o$ul a #rut să treacă pe lână noi% 7ar1 *-a apucat de ât% astfel 'neât sănu poată scoate niciun sunet% iar eu a$ rupt o bucată din că$aşa #ec)epe care o purta banditul şi a$ făcut din ea un căluş pe care i l-a$ #ârât 'nură! 8poi l-a$ leat pe /obl0n de un copac!

< Cuun= a şoptit 7ar1! 8cu$ să trece$ la ur$ătorul=Ne-a$ furişat a$ândoi până lână focul deasupra căruia

.illia$s 'şi friea o bucată de carne! Canditul stătea cu spatele la $ine%astfel 'ncât $-a$ putut apropia de el% fară a $ă face auzit!

5ând $-a$ a9at c)iar 'n spatele lui i-a$ spus;<Ridica&i pu&in bucata de carne% că altfel se arde% do$nule .illia$s=



Netrebnicul s-a 'ntors şi a 'nle$nit de spai$ă!< Cună seara= a$ continuat eu! Era să uit că trebuie să #ă salut! Un

do$n stilat ca du$nea#oastră se cu#ine a 3 salutat cu tot respectul!<O!!! O!!! Old!!! S)atter)and% a izbutit% 'n cele din ur$ă% să 'nai$e

.illia$s! 5e #re&i6 5e căuta&i aici6

< 8ş #rea să-i dau acest pistol onorabilului do$n căpitan! l-a$ luat% 'n #re$e ce du$nea#oastră 'i po#estea&i despre 'ntâlnirea cu noi!

.illia$s ar 3 #rut să se ridice 'n picioare! Pri#ea 'n +ur% căutând #reoar$ă de foc% dar nu a #ăzut decât un cu&it şi acela era destul de departede el!

< Sta&i liniştit% do$nule ,le$nar= "acă face&i #reo $işcare% #ă ucid=Pistolul căpitanului este 'ncărcat şi oricu$ eu nu sunt sinur aici!

Canditul s-a 'ntors şi *-a zărit pe 7ar1! 7ititelul a#ea puşca a&intităasupra lui .illia$s!

< La dracu@= Sunt pierdut= a e4cla$at răufăcătorul% scrâşnind din din&i!<- Poate că nu sunte&i pierdut% dacă face&i ceea ce #i se spune!

Cernard% 5esar% #eni&i=7ars)al şi nerul au #enit nu$aidecât% iar eu a$ spus;<5esar% uite% acolo% atârnat de şa se ăseşte un lasou! a-* şi leaă-*

pe onorabilul do$n=<La dracu@= N-o să $ă prinde&i #iu= a e4cla$at banditul% 'n3ându-şi

cu&itul 'n ini$ă şi prăbuşindu-se la pă$ânt!-< "u$nezeu să se $ilosti#ească de su9etul lui= a$ şoptit eu%

i$presionat de cele petrecute! 'n sc)i$b% 7ar1 a izbucnit;< Ne$ernicul ăsta a ucis poate c)iar o sută de oa$eni! 5red că a

sfârşit prea uşor!< S-a +udecat şi s-a conda$nat el 'nsuşi% a$ replicat eu! Cine că n-a$fost ne#oi&i s-o face$ noi=

-a$ cerut lui 5esar să-* aducă pe /obl0n! -a$ scos ostaticului căluşuldin ură şi o$ul a tras adânc aer 'n piept% pri#ind cu spai$ă trupulne'nsu9e&it al to#arăşului său!

< O să $ori ca to#arăşul tău% dacă nu nespui ce dori$ să a9ă$= i-a$ spus eu% a$enin&ător! %

< 2ă #oi spune tot= a e4cla$at prizonierul!< Prea bine= Unde e ascuns aurul6< 8colo% acolo% sub sacii cu faină= 8colo e-nropat=

8$ dat deoparte pieile de bizon şi a$ descoperit tot soiul de lucruricare sunt de trebuin&ă 'n deşert; ar$e de toate felurile% praf de puşcă%plu$b% cartuşe% lasouri% şei% săcule&e% pături% )aine de călătorie şi#eş$inte care se poartă la #ânătoare% pânză şi alte $ateriale% şirauri decoral% şirauri de perle% de soiul celor care le plac foarte $ult indiencelor%unelte% carne afu$ată şi alte ali$ente < desiur% toate furate!

5esar ducea sacii rei% de parcă ar 3 dus 'n spinare nişte biete săcule&ecu tutun! 7ars)al căuta printre unelte% #rând să ăsească o sapă şi untârnăcop! 8$ 'nceput să săpă$ şi% 'n scurtă #re$e% a$ descoperit atâtaaur că abia dacă-* putea căra un cal #oinic!

7-a$ 'nrozit% ândindu-$ă câ&i căutători de aur o$orâseră bandi&iipentru a strâne atâta $etal pre&ios! 8$ #ăzut din nou că aurul 'şi $erita



din plin denu$irea de ,praf al $or&ii! 5ăutătorii de aur nu au obiceiul săducă cu sine cantită&i $ari de $etal pre&ios! Ei sc)i$bă praful şi pepitele 'n bani şi oblia&iuni bancare! Oa$enii o$orâ&i de răufăcători a#useserăcu siuran&ă bani şi oblia&iuni asupra lor! Oare unde dispăruseră6

<Unde sunt banii şi oblia&iunile pe care le-a&i furat6 l-a$ 'ntrebat eu

pe /obl0n!<Sunt 'ntr-o ascunzătoare a9ată departe de-aici! 5ăpitanul a #rut

astfel% $ai ales pentru că printre to#arăşii $ei se nu$ără şi oa$eni carenu-s de$ni de 'ncredere!

< Nu$ai şeful bandei cunoaşte ascunzătoarea asta6< Nu$ai el şi locotenentul!< :i cine este ,locotenentul6< Patric1 7oran!7-a$ ândit nu$aidecât la faptul că Patric1 'i scrisese tatălui său că

#or 3 boa&i! Oare Patric1 plănuia să-şi trădeze to#arăşii6< Nu ştii pe unde s-ar putea a9a această ascunzătoare6< Nu sunt siur% dar cred că şeful nu are 'ncredere 'n Patric1! 7oran a

pornit c)iar azi spre Rio Penasco! Eu trebuia să pornesc $âine după el% '$preună cu cine#a! Trebuia să-* ur$ări$ pe Patric1 şi să #ede$ ce face!

< 8)a= Onorabilul do$n căpitan &i-a descris 'n a$ănunt locul 'n careeste ascunzătoarea= a$ e4cla$at eu!

Canditul a tăcut şi a pri#it 'n pă$ânt!< Răspunde= "acă taci% eşti un o$ $ort= "acă #orbeşti o să 3$ $ai

blânzi cu tine% deşi $erita&i cu to&ii să atârna&i 'n ştrean!< 8şa este precu$ spune&i% do$nule= a e4cla$at /obl0n!< :i unde-i ascunzătoarea6

<Ur$a să $er acolo şi să-* '$puşc pe locotenent dacă se apropia deacea ascunzătoare! Ea se ăseşte 'ntr-o #ale pe care o ştiu eu foarte bine%pentru că a$ $ai fost acolo!

< 5ăpitanul tău &i-a #orbit doar despre #alea asta% sau &i-a spus c)iarunde se a9ă ascunzătoarea6

< Nu $i-a spus foarte $ulte! :eful $i-a poruncit să-* '$puşc pelocotenent% dacă intră 'n #alea despre care #-a$ #orbit!

< Prea bine= Te lăsă$ 'n #ia&ă% dar nu$ai dacă ne duci 'n #alea cupricina!

< 2ă #oi călăuzi=< Să nu ui&i că eşti pierdut dacă 'ncerci să ne duci de nas=

< Ei% cred că a$ ter$inat aici= a spus 7ar1! 8cu$ ce face$6<Luă$ tot aurul şi toate lucrurile de care $ai a#e$ ne#oie% adică

ar$e% praf de puşcă% loan&e% tutun% ali$ente! 2o$ lua şi nişte lucruri carepot 3 pe placul indienilor% asta pentru cazul 'n care #o$ 'ntâlni indieni 'ncalea noastră! 8lee&i ce crede&i că ne este de trebuin&ă! Eu a$ să $ă uitla cai!

8$ ăsit patru ar$ăsari puternici% crescu&i 'n 7ic)ian% nu$ai bunipentru cărat po#eri! 8$ $ai ăsit şi doi cai $ult $ai buni decât ar$ăsariipe care-i a#eau Cernard şi 5esar! 7ai trebuia şi un cal pentru /obl0n!

Saci de soiul pe care-i poartă de obicei catârii de po#ară a$ ăsit din

belşu! 8$ 'n#elit 'n pături tot ce ni s-a părut că ne-ar 3 de folos! (iecare



cei ce luptă sunt ne#oi&i să urce pe 'năl&i$i% unde 'şi ăsesc de cele $ai$ulte ori sfârşitul!

z#orând din Truc)as Pea1% 'n $un&ii Sierra 7adre% Rio Pecos porneşte$ai 'ntâi spre sud-est% a+une 'n Sierra Clanca şi apoi o ia spre sud! "e lapoalele $untelui% râul se 'ndreaptă spre #est! Stâncile #or parcă să-i facă

loc apei! "e aceea $atca este când $ai lată% când $ai strâ$tă! Pe $aluri%#eeta&ia inundă totul cu #erdele ei!

8$ a+uns cu to&ii 'n #alea lui Rio Pecos! 5unoştea$ bine locurile! 5ătrenord se ăsea pueblo-ul lui .innetou! Tare aş 3 #rut să $ă reped pânăacolo pentru a a9a ce făcea fratele $eu de cruce! S-ar 3 putut c)iar să-* 'ntâlnesc! Era$ 'nsă ne#oit să las deoparte astfel de dorin&e% pentru cătrebuia să-i a+ut pe 7ar1 Horroc1s şi pe Cernard 7ars)al!

"i$inea&a a$ trecut prin apele lui Rio Pecos şi a$ luat-o de-a lunul$alului #estic! 5ătre prânz% soarele ne $ânâia cu razele sale! 'n zorifusese răcoare şi acu$ ne bucura$ din tot su9etul de binecu#ântatacăldură!

< 7ai e dru$ lun până la Rio Penasco6 $-a 'ntrebat Cernard!< 8$ putea a+une c)iar azi% dacă nu ar trebui să o luă$ acu$ spre

dreapta% ca să răzbate$ 'n #alea despre care ne-a #orbit /obl0n% a$răspuns eu!

< N-ar 3 $ai bine să $ere$ de-a dreptul la Rio Penasco% dacă totsunte$ siuri că acolo #o$ da de ur$a lui 7oran6

< Nu ne este 'năduit s-o porni$ de-a dreptul% 3indcă 7oran ne-arobser#a! (red şi Patric1 7oran sunt cu siuran&ă la Rio Penasco!

</opa= a e4cla$at 7ar1 Horroc1s% care $erea 'n frunte! 8colo% la$arinea pădurii se #ede o creană ruptă! 5reana este 'ncă #erde! Fsta-i

se$n siur că cine#a a trecut de curând pe aici!Ne-a$ apropiat de locul 'n care se ăsea creana şi a$ descălecat!7ar1 a luat creana% a pri#it-o atent şi apoi $i-a spus;

< a uită-te tu% de pildă% la creana asta% 5)arle0=< /$% cred că această creană a fost ruptă acu$ un ceas% nu $ai

$ult=< 7da% aşa zic şi eu= a uită-te la ur$ele astea=7-a$ aplecat şi a$ pri#it atent ur$ele pe care $i le-a arătat 7ar1%

apoi a$ spus;< Sunt ur$ele unui alb! Pe-aici a trecut (red sau Patric1 7oran! Nu

pute$ $ere $ai departe!

<8şa e= Ne$ernicul nu trebuie să bae de sea$ă că se a9ă cine#a peur$ele lui! "acă a descălecat aici% şi c)iar asta a făcut% 'nsea$nă că aa#ut el de ând să facă un anu$it lucru! Uite% aici se #ăd ur$ele copitelorşi de aici răufăcătorul a luat-o pe +os!

-a$ ruat pe Cernard şi pe 5esar să ne aştepte şi a$ !pornit '$preunăcu 7ar1 de-a lunul ur$elor pe care le descoperise$! La un $o$ent dat%7ar1 s-a oprit! 'naintea lui pă$ântul era scur$at şi apoi acoperit cu$uşc)i! 8$ dat $uşc)iul deoparte!

< O sapă= a e4cla$at 7ar1!Sans-ear a#ea perfectă dreptate! 'n pă$ântul $oale se #edea li$pede

o ur$ă de sapă!< Sapa asta a luat-o Patric1% dar cine s-o 3 pus aici6 a 'ntrebat 7ar1!



< E uşor de ăsit un răspuns la 'ntrebarea asta% a$ replicat eu!5ăpitanul şi locotenentul au 'nropat anu$ite lucruri 'n #alea despre carene-a #orbit /obl0n! La 'ntoarcere s-au ândit că uneltele sunt prea rele şide aceea au 'nropat sapa aici! Nu$ai Patric1 poate să se 3 a9at aici!5ăpitanul este unde#a 'n ur$a noastră% iar (red 7oran nu cunoaşte acest

loc! Oricu$% o să ăsi$ pe-aici #reun se$n pe care *-a făcut căpitanul saulocotenentul% pentru că cei doi ştiau bine că #or $ai a#ea ne#oie de osapă şi atunci trebuie să 3 lăsat un reper% ca să ştie unde s-o ăsească!

8$ pus $uşc)iul la locul său şi $-a$ dus la $arinea pădurii! 8$ăsit% 'ntr-ade#ăr% doi copaci alătura&i care a#eau 'n trunc)iurile lor treităieturi destul de adânci!

< 5e 'nsea$nă toate astea% 5)arle06 Tu ce crezi6 $-a 'ntrebat Sans-ear!

<5red 'ntoc$ai ceea ce crezi şi tu; Patric1 #rea să a+ună 'n #alea 'ncare ur$ează să ne ducă /obl0n!

< 8şa e= Trebuie să 3$ acolo 'naintea lui! 7ă 'ntreb doar dacă se #aduce $ai 'ntâi 'n #ale% sau dacă 'şi #a căuta tatăl!

< O să a9ă$ şi asta!Ne-a$ 'ntors la ai noştri şi l-a$ 'ntrebat pe /obl0n;< 5ât a$ $ai a#ea până la dru$ul care duce 'n #alea lui Rio Pecos6< "ouă ceasuri% dacă-$i $ai aduc bine a$inte% a spus ostaticul!< Prea bine! Porni$ 'ntr-acolo! "acă Patric1 o ia de-a lunul dru$ului

pe care #o$ $ere şi noi% atunci 'nsea$nă că se răbeşte să dezroapebanii şi oblia&iunile! "acă nu% 'nsea$nă că #rea să-* 'ntâlnească $ai 'ntâipe tatăl său! O să #ede$ ce se 'ntâ$plă şi ce a#e$ de făcut! Patric1 areun a#ans de un ceas fa&ă de noi! "e aceea ar 3 bine dacă ne-a$ odi)ni

pu&in! Nu pute$ şti dacă nu cu$#a se #a opri din dru$ dintr-un $oti# saualtul% şi atunci ar 'nse$na să dă$ c)iar nas 'n nas cu el!< (oarte bine% 5)arle0= a spus 7ar1! Să poposi$ aici% nu$ai că noi o

să 3$ $ai pruden&i decât bunul nostru prieten Patric1 şi o să ne priponi$caii 'n pădure! 8poi ar 3 bine să $âncă$ ce#a! Eu unu@ n-a$ băat ni$ic 'n ură de azi-di$inea&ă!

8$ ur$at sfatul lui Sans-ear! 8bia dacă a$ apucat să ne aşeză$ pe$uşc)iul $oale% când /obl0n a scos un striăt de ui$ire% a 'ntins !$ânaspre Rio Pecos şi ne-a spus;

<a pri#i&i 'n râpa care se a9ă pe $alul celălalt al râului% do$nilor! 7i s-a părut că zăresc acolo ce#a lucind% ce#a care se$ăna cu o lance!

< Nu se poate= a e4cla$at Sans-ear! 5ine poate zări o lance laase$enea depărtare6

<Ca cred că se poate% l-a$ contrazis eu! "acă cine#a pri#eşte din 'ntâ$plare e4act 'n punctul 'n care se a9ă lancea% atunci o poate #edea!Lănci nu poartă decât indienii şi!!! a stai= 8şa e= 8cu$ a$ #ăzut şi euce#a lucind! /$= 8colo sunt 'ntr-ade#ăr indieni şi cred că a$ a#ut $arenoroc că ne-a$ oprit aici! "acă ne-a$ 3 continuat dru$ul% războinicii ne-ar 3 #ăzut cu siuran&ă!

7i-a$ luat oc)eanul şi $-a$ uitat spre râpa despre care #orbise/obl0n! Trebuie să recunosc faptul că a$ fost de-a dreptul 'nri+orat de

cele ce a$ #ăzut!-a$ dat lui 7ar1 oc)eanul% zicând;



< a uită-te şi tu la călăre&ii ăia! Sunt #reo cincizeci şi cinci la nu$ărl7icu&ul #ânător $i-a ur$at 'nde$nul! 8poi i-a dat oc)eanul lui Cernard

şi i-a spus;< Pri#i&i acolo% do$nule 7ars)al! Sunt războinici co$anşi! 8&i $ai a#ut

de-a face #reodată cu astfel de războinici6

< Nu% a răspuns Cernard! Războinicii aceia sunt co$anşi6< "a% 'ntoc$ai! 8#ând 'n #edere unde ne ăsi$% ar putea 3 şi apaşi%

dar apaşii 'şi aşază părul altfel! 2ede&i dunile albastre şi roşii pe care leau pe obra+i6 Fsta-i un s$n siur că au pornit pe cărarea războiului! "easta şi-au ascu&it aşa de bine #ârfurile lăncilor! Nu trebuie să uită$ nici că3ecare dintre ei poartă 'n tolbă o $ul&i$e de săe&i! Nu aş #rea% de pildă%ca o astfel de săeată să-$i intre-n trup! 5e crezi% 5)arle06 5e s-ar 'ntâ$pla dacă ar trece c)iar pe lână noi6

< "acă s-ar 'ntâ$pla asta% ne-ar obser#a cu siuran&ă!< 5e bine ar 3 dacă a$ putea lua creana aia ruptă şi a$ putea

ştere ur$ele=<Nu ne-ar a+uta la ni$ic dacă a$ face-o! Ne-ar descoperi ur$ele pu&in

$ai sus şi ar #eni 'ncoace!<8sta ştiu şi eu% dar a$ $ai câştia ce#a ti$p şi poate a$ izbuti să ne

luă$ tălpăşi&a!< 8i dreptate! Ur$ele lăsate de caii noştri se #ăd $ai ales aici! Poate

le pute$ ştere% fără a f' ne#oi&i să ieşi$ din pădure!5)iar 'n spatele $eu se a9a un $olid sub&ire! L-a$ tăiat şi% cu a+utorul

lui% a$ tras spre $ine creana ruptă de Patric1! 8poi a$ luat ace de $olidşi le-a$ presărat peste ur$ele noastre% pe care% oricu$% nu$ai oc)iulaer al unui indian le-ar 3 putut descoperi!

< Să #ede$ dacă tot ce ai făcut ne #a a+uta la ce#a% a spus 7ar1! Pe$ine oricu$ nu $-ai putea duce de nas!< 5u$ adică6< Oare un ar&ar poate a#ea ace de $olid67ar1 a#ea dreptate! 5)iar lână locul 'n care presărase$ cu ri+ă ace

de $olid% se a9a un ar&ar! 8cu$ nu $ai putea$ face ni$ic!ndienii se opriseră la $arinea râpei şi tri$iseseră câte#a iscoade care săcerceteze '$pre+uri$ile!

< 5e bine= Nu #in 'ncoace= ae4cla$at Sans-ear! D

< "e unde şti&i asta6 *-a 'ntrebat Cernard!

< Spune-i tu% 5)arle0% că tot #rei să-* 'n#e&i câte una% câte alta!<E foarte si$plu% i-a$ spus eu lui Cernard! "in trei iscoade% două au

luat-o 'n +osul râului şi una s-a dus spre $alul apei! 8sta 'nsea$nă că #orsă tra#erseze râul% dar o #or lua 'n +osul% nu 'n susul apei! scoada care s-adus la $al trebuie să #adă dacă râul poate 3 trecut 'not!

scoadele s-au 'ntors la ai lor şi se pare că au adus #eşti bune% pentrucă războinicii s-au pus nu$aidecât 'n $işcare! Erau peste cincizeci şi cincide războinici! Nu$ai oa$eni tineri şi bine lea&i! Se pare că erau din douăsate sau din două triburi diferite% pentru că 'n fruntea lor se a9au douăcăpetenii!

< ndienii care poartă pene de #ultur 'n păr sunt şe3 de trib6 a 'ntrebatCernard!



< "a% a$ răspuns eu!< 8$ auzit că şe3i de trib se folosesc nu$ai de cai albi!< 5ai albi6 /i% )i= a râs cu poftă 7ar1!<Lucrurile nu stau toc$ai aşa% draă Cernard% i-a$ spus eu prietenului

$eu! 'n bătrâna Europă% conducătorii de oşti au obiceiul să se folosească

de cai albi! Trebuie să ştii că indianului nu-i plac culorile desc)ise! El nu #a 'ncăleca niciodată un cal alb! 5uloarea albă sperie% de e4e$plu% ani$alelesălbatice% şi atunci indianului nu i-ar folosi la ni$ic un cal alb când#ânează! Nu$ai 'n ti$pul iernii% atunci când totul se acoperă cu $antiaalbă a zăpezii% indianul se foloseşte de cai albi! Uneori războinicul se şi '$bracă 'n alb!

'n ti$p ce #orbea$% indienii au trecut râul! "eşi apa era destul deadâncă şi debitul destul de $are% caii indienilor au trecut cu destulăuşurin&ă pe $alul celălalt! "in nou au fost tri$ise câte#a iscoade săcerceteze '$pre+uri$ile! 8poi ceata de indieni s-a pus 'n $işcare!

8cu$ putea$ răsu9a uşura&i! 7ar1 şi-a $ânâiat iapa% 'ntrebând-o;< 5e zici% bătrână Ton06 5e crezi că se 'ntâ$pla dacă indienii ăia

#eneau 'ncoace şi-$i tăiau $ie urec)ile şi &ie ciotul de coadă6 /$% da@asta s-a 'ntâ$plat $ai de$ult!

8poi $icu&ul #ânător s-a 'ntors spre $ine şi $-a 'ntrebat;<5e se #a 'ntâ$pla% de pildă% cu Patric16 ndienii o să #adă ur$ele lui=< N-or să-i facă ni$ic% a spus /obl0n% 'ncet!< Ni$ic6 5u$ adică n-or să-i facă ni$ic6 s-a $irat Sans-ear!< N-or să-i facă ni$ic% pentru că 'l cunosc% a răspuns ostaticul! Sunt

co$anşi Racurro)% iar cu aceşti co$anşi căpitanul nostru a fu$at pipapăcii! Obişnuia$ să le dă$ o parte din pradă!

< 8sta-i rău= Se prea poate ca Patric1 să-i stârnească pe aceştirăzboinici '$potri#a noastră!< 2o$ #edea ce are să se 'ntâ$ple% a$ spus eu% 'ncercând să-*

liniştesc pe 7ar1! Patric1 nu-i #a duce pe indieni 'n #ale! 5a să nu-i +inească pe războinici% Patric1 se #a #edea ne#oit să ră$ână câte#aceasuri 'n to#ărăşia lor şi să fu$eze pipa păcii cu cele două căpetenii!"upă aceea netrebnicul 'şi poate #edea liniştit de treburile sale!

7-a$ dus la $arinea pădurii pentru a #edea unde se $ai a9auindienii! 8ceştia dispăruseră 'nsă! 8poi a$ 'ntors capul şi a$ ră$as pe loc!7ar1 a obser#at nu$aidecât $işcarea pe care o făcuse$ şi $-a 'ntrebat;

< 5e-i6 2in indieni şi din partea aia6

< "a% a$ replicat eu! E unul c)iar pe $arinea râpei!Sans-ear a#ea oc)eanul lână el! L-a dus nu$aidecât la oc)i şi a

e4cla$at;< La naiba= E 'ntr-ade#ăr un indian= E sinur% dacă n-or $ai 3 şi al&ii 'n

spatele lui! "ar!!! )$= E un apaş=< Un apaş6 a$ 'ntrebat eu% $irat!< "a! Părul i se re#arsă pe u$eri! 8cu$ o ia spre râu=< "ă-$i oc)eanul=Sans-ear $i-a dat oc)eanul% dar nu l-a$ $ai putut zări pe indianul care

intrase de+a 'n apă!



< :tii ce se 'ntâ$plă% draă 5)arle06 $-a 'ntrebat 7ar1! 5o$anşii suntur$ări&i de apaşi% fără să bănuiască ni$ic! scoada apaşilor a pornit 'nainte pentru a nu-i pierde nicio clipă din oc)i peco$anşi! Războinicul se pricepe de $inune să-şi ur$ărească duş$anii= Nua pornit-o de-a dreptul pe ur$ele lor% ci $ai curând pe lână aceste ur$e!

Să intră$ $ai adânc 'n pădure= ndienii au oc)i aeri! 8paşul #a trece cusiuran&ă pe lână noi! Pune&i pal$ele peste nările cailor% ca să nu fornăiecu$#a când se #a apropia indianul= Ton0 a $ea n-are s-o facă% e unani$al din cale-afară de deştept= :i acu$% linişte=

Nu l-a$ #ăzut #enind pe războinicul apaş% dar după o #re$e% a$ auzittropot de cal! 5eilal&i se retrăseseră 'n pădure% dar eu ră$ăsese$ la$arinea ei% ascuns 'n dosul unor tu3şuri dese! scoada se apropia% pri#indcu aten&ie 3ecare petic de pă$ânt! Obser#ase oare #reo ur$ă6 2ăzuse3re de iarbă culcate la pă$ânt6 ndianul obser#ase cu siuran&ă ce#a%pentru că se oprise e4act 'n fa&a $ea! Pri#ea atent acele de pin pe carec)iar eu le presărase$ peste ur$ele noastre! Războinicul bănuia ce#a! 'ntr-o clipă% a descălecat şi şi-a scos securea de la brâu! 8$ sărit i$ediat 'n picioare şi i-a$ ieşit 'n 'ntâ$pinare! ndianul a ridicat $âna 'n care&inea ar$a=

< .innetou= a$ e4cla$at eu! 7area căpetenie a apaşilor #rea oare să-şi ucidă fratele6

.innetou% căci el era% şi-a pus securea la brâu! 'n oc)ii neri i se citeabucuria!

< S)arli)=8tât a spus apaşul! 8tât% un sinur cu#ânt! ndianul $ândru ştia să se

stăpânească! 'n cele din ur$ă% .innetou $-a strâns la piept!

:i eu $ă bucura$ nespus de $ult să-* re#ăd% dar acu$ nu era$o$entul să dă$ frâu liber si$&ă$intelor de care era$ stăpâni&i!< 5e face fratele $eu roşu aici6 l-a$ 'ntrebat pe apaş!< 5o$anşii şi-au părăsit satele şi #or să-i atace pe apaşi! 7arele Spirit

spune că .innetou 'i #a 'n#ine! 5e face fratele $eu alb 'n această #ale6Nu a spus el% 'n ur$ă cu $ai $ulte luni% că #a trece dincolo de apa cea$are% pentru a a+une din nou 'n locuin&a părin&ilor săi şi a surorilor sale6

< 8$ #ăzut casa tatălui $eu% dar du)ul sa#anei $-a c)e$at aici zi şinoapte! 8$ fost ne#oit să $ă supun acestui las!

<(ratele $eu alb a făcut bine! ni$a preriei este $are! Ea stăpâneştepeste #ia&ă şi $oarte! 5ine a auzit% 3e şi o sinură dată

bătăile acestei ini$i% se poate despăr&i de prerie% dar se #a 'ntoarcecând#a la ea! /o)=

5ăpetenia apaşilor şi-a luat calul de dârloi şi a intrat '$preună cu$ine 'n pădure! .innetou i-a zărit pe to#arăşii $ei% abia după ce a$ a+unsprintre copaci! "eşi nu 'i spusese$ ni$ic despre ei% apaşul nu s-a arătatdeloc surprins când i-a zărit! 7ai $ult decât atât% el s-a $ul&u$it să nu ledea nicio aten&ie! ndianul s-a aşezat liniştit 'naintea $ea% a dus $âna lapipă şi apoi la săcule&ul cu tutun şi $i-a spus;

< .innetou a fost departe% către $iazănoapte% spre a lua lut sfântpentru acest calu$et! Old S)atter)and #a 3 pri$ul care #a fu$a

calu$etul cu .innetou!



< 2or $ai fu$a şi al&ii din acest calu$et% a$ spus eu! 7area căpeteniea apaşilor a auzit #reodată de Sans-ear% #iteazul #ânător6

< 8paşul a auzit #orbindu-se despre acest #ânător% dar nu *-a #ăzutnicicând! Sans-ear este şiret ca şarpele% deştept ca #ulpea şi #iteazprecu$ +auarul! El bea sânele oa$enilor roşii% iar patul puştii sale este

'n&esat de crestături! El ucide nu$ai oa$eni răi! 8colo se a9ă iapa sa! "ece nu #ine Sans-ear aici% să fu$eze pipa păcii cu .innetou6

La auzul acestei 'ntrebări% 7ar1 s-a ridicat de la locul său şi s-aapropiat! Plăpândul #ânător era #izibil e$o&ionat! :tia că 'naintea lui sea9ă cel $ai #estit% cel $ai #iteaz şi cel $ai drept războinic indian!

-a$ făcut se$n lui Cernard să se apropie şi i-a$ spus lui .innetou;<5ăpetenia apaşilor să-* pri#ească şi pe acest războinic! El a fost

boat! Un uciaş alb i-a o$orât tatăl şi i-a furat dolarii şi dia$antele!8cest uciaş se ăseşte pe $alul lui Rio Pecos şi #a $uri de $ânarăzboinicului pe care-&i cer să-* pri#eşti!

<.innetou este fratele războinicului despre care ai #orbit! .innetou 'l#%a a+uta să-* răpună pe uciaşul tatălui său! /o)=

5ând .innetou spunea ce#a% se &inea 'ntotdeauna de cu#ânt!5âştiase$ de partea lui Cernard un o$ cu$ nu $i-aş 3 putut dori altul=8paşul 'şi u$pluse pipa şi o aprinsese! 8 tras de şase ori din ea% slobozindfu$ul către cer% către pă$ânt% către sud% nord% est şi #est! 8poi $i-a 'ntinscalu$etul! 8$ e4ecutat şi eu ritualul celorşase fu$uri şi apoi i-a$ dat pipa lui 7ar1! 8cesta a tras şi el din pipă%dându-i-o apoi lui .innetou pe care *-a 'ntrebat;

< 5â&i războinici 'l 'nso&esc pe fratele $eu6< UK= a e4cla$at apaşul!

7ar1 nu-* cunoştea foarte bine pe .innetou şi% pentru că pri$ise dreptrăspuns o si$plă e4cla$a&ie% plăpândul #ânător a repetat;< 5â&i războinici 'l 'nso&esc pe fratele $eu6<UK= a e4cla$at din nou apaşul! Poate fratele $eu să-$i spună de

câ&i urşi este ne#oie pentru a stri#i o $ie de furnici6< "e unul sinur!<:i de câ&i crocodili este ne#oie ca să 3e 'n)i&ite o sută de broaşte6< "e unul sinur!< :i de câ&i şe3 de &rib din nea$ul apaşilor este ne#oie ca să le #ină

de )ac unor co$anşi6 "acă .innetou dezroapă securea războiului% nu 'şiia cu sine războinicii! El porneşte sinur la luptă! El nu este şeful unui

sinur trib al apaşilor! El este căpetenia tuturor apaşilor! El trebuie doar să 'ntindă bra&ul 'ncoace sau 'ncolo% şi o $ie de războinici se #or răbi să-iasculte poruncile! Sunt $ul&i aceia ce 'i spun lui .innetou ce fac co$anşii%iar .innetou este destul de puternic pentru a se putea apăra sinur '$potri#a duş$anilor!

"upă ce i-a dat această e4plica&ie lui Sans-ear% .innetou s-a 'ntorsspre $ine şi $i-a spus;

< Este ade#ărat că un bărbat trebuie să #orbească folosindu-se depu$nul său% dar fratele $eu S)arli) '$i #a po#esti acu$ ce #or oa$eniicare-* 'nso&esc!

-a$ po#estit pe scurt apaşului 'ntâ$plările care ne-au făcut să ne 'ndreptă$ spre Rio Pecos!



.innetou a tăcut% pri#ind 'n pă$ânt! 8poi s-a !ridicat şi şi-a prins pipala ât% spunând;

< (ra&ii $ei albi să $ă ur$eze!:i-a luat calul% a ieşit@ din pădure şi a 'ncălecat! 8paşul se folosea acu$

de un ar$ăsar $aroniu% destul de slab% pe care 'l 'ncăleca $ereu când

#oia să cerceteze anu$ite locuri! 8cest ar$ăsar $aroniua#ea 'nfă&işarea unui patruped nu$ai bun de pus la căru&ă% dar era defapt un cal foarte bun% liniştit şi $ai ales rezistent! 8r$ăsarul era la fel deintelient ca iapa lui 7ar1 şi nu o dată a pus pe fuă lupul sau c)iar pu$a%ser#indu-se de copitele sale tari ca 3erul!

8$ ăsit nu$aidecât ur$ele co$anşilor şi ne-a$ dat sea$a că sesi$&eau 'n deplină siuran&ă% 3indcă nu se osteniseră să-şi ştearăur$ele! 8$ a+uns la o cotitură% 'n $arinea pădurii% când deodată.innetou s-a oprit% a 'ntins bra&ul drept 'nainte şi şi-a dus $âna stână laură% cerându-ne astfel să face$ linişte! 8 #rut să #ăd despre ce era#orba% dar nu a$ obser#at ni$ic deosebit! 8paşul şi-a atârnat puşca deşa% a scos cu&itul şi a pornit 'nainte% fără a rosti nici $ăcar un cu#ânt!

< 5e s-o 3 'ntâ$plat% 5)arle06 $-a 'ntrebat 7ar1!< Nu ştiu! 5red că apaşul a zărit ce#a suspect şi s-a dus să #adă

despre ce este #orba! Se cu#ine să aşteptă$ aici până se 'ntoarce saupână ne dă un se$n!

< 7assa%@o)% a)= 8uzi$% $assa6 $-a 'ntrebat 5esar!< 5e să aud6< Un ani$al a$ &ipat=< Unde6< La cotitură asta!

-a$ pri#it 'ntrebător pe 7ar1 şi pe Cernard! Niciunul din ei nu auziseni$ic şi% cu toate astea% era cu putin&ă ca nerul să aibă dreptate!"eodată a răsunat < şi de data aceasta l-a$ auzit cu to&ii <A striătul

unui ipp-por-ill% pasăre al cărei las sea$ănă de $inune cu un râsbat+ocoritor! Oricine altcine#a ar 3 fost siur că era piuitul unei păsări% dareu ştia$ prea bine că era #orba despre o c)e$are #enită din parteaapaşului! "e altfel% 'l $ai auzise$ pe .innetou i$itând această pasăre!

< /$= Un ipp-por-ill prin păr&ile astea= a e4cla$at 7ar1! 5iudat= Tare ciudat=

< Nu e o pasăre% e c)iar .innetou care ne c)ea$ă% a$ spus eu! ată-*colo la $arinea pădurii!

Ne-a$ apropiat cu to&ii de apaş! La picioarele lui zăcea un bărbat tânăr%leat cu propriul său brâu% care-* pri#ea cu spai$ă pe .innetou% e$ând!

< Laşule= i-a spus apaşul% depărtându-se apoi scârbit!Ostaticul lui .innetou era un alb! 5ând $-a #ăzut% fa&a i s-a $ai

lu$inat pu&in! Era$ alb ca şi el% şi de aceea o$ul nutrea speran&a că nu ise #a 'ntâ$pla ni$ic rău! 5ând s-a apropiat şi 7ar1% necunoscutul s-aliniştit şi $ai $ult!

< Un alb= a e4cla$at Sans-ear! "e ce 'l tratează fratele $eu roşu ca peun duş$an6

< Oc)i răi= a replicat .innetou% tăios!



8$ auzit 'n spatele $eu un striăt de surprindere! 5ând a$ 'ntorscapul% l-a$ zărit pe 7ars)al care-* pri#ea pe ostatic cu oc)i $ari! 'n celedin ur$ă% Cernard a e4cla$at;

< /olfert= Pentru "u$nezeu% cu$ ai a+uns du$neata aici6< 7ars)al= "o$nul 7ars)al= a e4cla$at% la rândul său% ostaticul!

8cesta era% deci% /olfert% fostul ana+at al bătrânului 7ars)al%co$plicele lui 7oran!

<"o$nule /olfert% #ă căută$ de $ultă #re$e% i-a$ zis eu ostaticului!2re&i să ne spune&i şi nouă unde se a9ă prietenul du$nea#oastră (red7oran6

O$ul s-a speriat şi $-a 'ntrebat;< Sunte&i detecti#% do$nule6< 2e&i a9a la ti$pul potri#it cine sunt şi cu ce $ă ocup! Nu aş #rea să

#ă +udec pentru că nu sunt 'n $ăsură să o fac şi 3indcă sunt con#ins defaptul că a&i fost doar co$plice la anu$ite fapte! 2ă $ai 'ntreb 'ncă odată; unde este 7oran6

< "ezlea&i-$ă% do$nule% şi #ă #oi spune tot!< Nici nu poate 3 #orba să #ă dezle! 5el $ult a$ să $ai slăbesc din

strânsoarea brâului cu care sunte&i leat! 5esar% desfă pu&in brâul=5esar s-a apropiat şi a $ai slăbit pu&in din strânsoarea brâului cu care

era leat ostaticul!< :i tu% 5esar6 a 'ntrebat /olfert% ui$it!-< 5esar şi el aici% da= Unde $assa Cern este şi neru@ 5esar este=8cu$ ostaticul putea sta 'n şezut% şi $i-a$ continuat interoatoriul;< 2ă 'ntreb din nou; unde este 7oran6< La Rio Penasco!

< 5âtă #re$e #-a&i a9at 'n to#ărăşia lui6/olfert a tăcut% şi $-a$ #ăzut ne#oit să scot re#ol#erul şi să-* 'ndreptasupra lui% zicând;

<a pri#i&i du$nea#oastră ar$a asta% do$nule /olfert! :tiu e4act cinesunte&i şi de aceea aş #rea să-$i po#esti&i câte ce#a despre $oarteapatronului du$nea#oastră% precu$ şi despre dispari&ia lucrurilor de#aloare care i-au apar&inut! "acă nu #orbi&i sau dacă $in&i&i% o să pri$i&iun lon& din partea $ea! Se cu#ine să şti&i că 'n 2est uciaşii sunt o$orâ&ipe loc! Nu se oranizează procese luni% ca 'n Est=

<Eu nu sunt uciaş= a spus o$ul% ruător% pri#indu-$ă cu spai$ă!< 2-a$ spus de+a că ştiu e4act cine sunte&i! 7ai ră$âne să a9u dacă

se cu#ine să #ă trată$ ca pe un o$ care-şi reretă faptele sau ca pe unins care nu are niciun fel de reret! 2ă 'ntreb% deci% 'l cunoaşte&i pe 7orande $ultă #re$e6

-< '$i e rudă!< 8 #enit la du$nea#oastră% 'n Louis#ille6< "a!<Spune&i $ai departe= Nu a$ poftă să pun 'ntrebări% când pute&i să

po#esti&i totul şi fără a+utorul $eu= Gândi&i-#ă la re#ol#er=< "acă do$nul 7ars)al se 'ndepărtează% #ă #oi po#esti totul=Se cu#enea să-i 'ndeplinesc această dorin&ă şi de aceea i-a$ spus;

< 8$ să #ă fac pe plac=



-a$ făcut un se$n lui Cernard şi acesta s-a 'ndepărtat% dar nu după$ultă #re$e s-a 'ntors şi s-a ascuns 'n spatele unui copac din spatele lui/olfert!

< Spune&i= l-a$ 'nde$nat eu pe ostatic!< (red 7oran $-a #izitat de $ai $ulte ori şi $-a con#ins să +oc căr&i

cu el!< 2enea 'n locuin&a du$nea#oastră6<"a! Niciodată la pră#ălie! La 'nceput a$ câştiat! 8poi a$ 'nceput să

pierd! 8$ pierdut din ce 'n ce $ai $ult şi% 'n cele din ur$ă% 'i datora$ lui(red câte#a $ii de dolari! Nu a#ea$ cu$ să ac)it datoria! (red $-aa$enin&at că #a declara şerifului cu$ că eu aş 3 făcut escroc)erii%folosindu-$ă de şe$nătura do$nului 7ars)al! Nu a$ a#ut 'ncotro şi i-a$spus unde este c)eia de la $aazin!

< :tia&i ce #rea să facă 7oran6< "a! Ur$a să '$păr&i$ prada şi apoi să plecă$ 'n 7e4ic!< -a&i spus că patronul du$nea#oastră purta c)eia asupra sa6< "a% dar nu a$ crezut că o să-* o$oare pe patron! 8 spus că o să-*

lo#ească doar% ur$ând ca do$nul 7ars)al să leşine! L-a$ pândit pepatron% şi (red *-a 'n+un)iat! 8$ descuiat apoi uşa locuin&ei şi a$ lăsattrupul ne'nsu9e&it 'n )ol! 8$ '$păr&it pe loc tot ce a$ ăsit acolo!

< 7oran a luat dia$antele% iar du$nea#oastră restul6<"a! Pentru că sunt iu#aieriu% nu $i-a fost reu să #ând partea $ea

din pradă şi!!!< 8)= 5red că a$ )icit= :i (red 7oran #-a luat banii=< 8şa e=< 5u$ #-a&i putut 'nc)ipui că un escroc poate 3 cinstit fa&ă de

du$nea#oastră6 Nu #-a&i ândit că s-ar putea să #ă atraă 'ntr-un locpustiu pentru a #ă prăda6 5u$ #-a luat banii6<eri-seară% 7oran a ră$as să facă de stra+ă! Eu dor$ea$ adânc şi

deodată a$ si$&it ce#a şi $-a$ trezit! Ne$ernicul '$i luase ar$ele şiportofelul! Toc$ai #oia să $ă 'n+un)ie! "e frică% a$ prins puteri! L-a$doborât la pă$ânt şi a$ fuit! 8 pornit nu$aidecât pe ur$ele $ele% dara$ izbutit să scap% 3indcă era 'ntuneric! 8$ fuit toată noaptea% căci $-a$ ândit că 'n zori #a porni pe ur$ele $ele! 7-a$ ascuns aici ca sădor$% dar nu a$ apucat să $ă odi)nesc% 3indcă a$ zărit o ceată deindieni! 8poi a$ zărit acest războinic şi $-a$ ascuns din nou! 7-a ăsit%deşi $-a$ ascuns cât a$ putut de bine=

Ostaticul era foarte aitat! Poate că toc$ai de aceea a po#estit totul!"in lasul lui nu răzbătea 'nsă nicio ur$ă de reret!

Cernard s-a apropiat de noi% iar eu i-a$ spus;< Ostaticul '&i apar&ine! 5e crezi că ar trebui să face$ cu el67ars)al tăcea! 'n su9etul lui se dădea acu$ o luptă 'ntre $ilă şi dorin&a

de răzbunare! 'n cele din ur$ă% Cernard i-a $ai pus lui /olfert câte#a 'ntrebări şi a spus;

< 8cest netrebnic este #ino#at de $oartea tatălui $eu şi% după leilesa#anei% ar $erita să $oară% nu$ai că eu sunt recla$antul% ca să zic aşa!"in această cauză nu pot 3 tot eu cel care ar trebui să-* +udece!



< Nici nu trebuie să-* +udeca&i du$nea#oastră% a spus Sans-ear! :i noi$ai sunte$% de pildă% pe-aici! Eu sunt de părere că ne$ernicul ăstatrebuie să $oară! Trebuie '$puşcat= To&i cei de teapa lui trebuie să piară=

< :i eu cred că acest alb trebuie să $oară% a spus .innetou! O '$puşcătură se aude până departe şi aici sunt copaci din belşu! Nerul

poate să-* spânzure! 5e spune fratele $eu Old S)atter)and68ş 3 #rut să spun că nu era$ de acord ca /olfert să $oară% dar nu a$

$ai apucat s-o fac! Nu ştiu cu$ s-a 'ntâ$plat% dar ostaticul s-a dezleat! 'nainte de a putea să rostesc 3e şi un sinur cu#ânt% iu#aieriul a fuit!8$ pornit nu$aidecât după el% dar nu a$ $ai apucat decât să #ede$cu$ ne$ernicul s-a aruncat 'n spinarea calului lui Cernard şi a pornit 'noană spre Rio Pecos!

<"oa$ne= a e4cla$at Sans-ear! U&te-* cu$ pleacă fără să spună% depildă% la re#edere= Trebuie să porni$ 'ndată după el=

8$ sărit 'n spinarea calului $eu şi a$!pornit! "eodată% a$ auzit o '$puşcătură! 8paşul 'şi luase puşca '$podobită cu &inte de arint! (uarula lăsat să-i scape frâiele din $ână şi a căzut 'n apele 'n#olburate ale luiRio Pecos% care l-au 'n)i&it nu$aidecât! 5alul ră$as fără călăre& s-a 'n#ârtit pe loc şi a pornit spre noi% nec)ezând!

.innetou şi-a 'ncărcat liniştit ar$a% spunând;< "u)ul sa#anei este drept! 8cest alb trebuia să $oară! Este rău că a

$urit de lon&ul apaşului% dar nu se cu#enea să ne scape% 3indcă ne-ar 3putut face rău! 7arele Spirit a #rut ca el să $oară!

"upă ce a rostit aceste cu#inte .innetou a 'ncălecat şi a pornit ladru$% fără a ne pri#i! 8$ 'ncălecat şi noi şi a$ pornit tăcu&i după el!

Ur$ele co$anşilor se zăreau 'n continuare foarte li$pede! :tia$ că

porniseră pe cărarea războiului% pentru că a#eau fe&ele#opsite! Probabil că a#eau de făcut un dru$ lun% altfel ar 3 fost $aiaten&i! .innetou ştia şi el aceste lucruri% dar era $ult prea tăcut şi $ăpreătea$ să $ă apropii de el% când a$ auzit una% două!!! trei '$puşcături!

.innetou şi-a strunit calul% iar noi i-a$ ur$at e4e$plul! 8poi a dispărutprintre copaci! S-a 'ntors după pu&ină #re$e şi ne-a c)e$at la el% făcându-ne un se$n cu $âna!

< Războinici co$anşi şi două fe&e palide% a spus apaşul!5esar şi /obl0n au ră$as lână cai% 'n ti$p ce Cernard% 7ar1 şi

cu $ine l-a$ ur$at pe .innetou% care se strecura printre tu3şuri precu$

un şarpe!2alea lui Rio Pecos se lă&ise% for$ând o căldare lară! Pe $alul râului

căpeteniile co$anşe 'şi 'n3pseseră lăncile 'n pă$ânt% spri+inindu-şiscuturile de ele! :e3i de trib se aşezaseră pe pă$ânt şi fu$au pipa cu doialbi care le stăteau alături! Războinicii co$anşi toc$ai 'şi do#edeaupriceperea la $ânuirea ar$elor şi la călărie! Nu putea$ distine fe&elealbilor şi de aceea a$ scos oc)eanul şi a$ pri#it 'naintea $ea!

</opa= a$ e4cla$at eu! a uită-te% 7ar1% să #ezi şi tu cine-i acolo% 'naintea noastră=

-a$ dat oc)eanul $icu&ului #ânător% şi acesta a e4cla$at la rândul

său;



< La dracu@= Fia sunt (red şi Patric1 7oran= S-au 'ntâlnit de+a şi acu$se a9ă sub protec&ia indienilor!

< 8şa e! Patric1 a#ea un a#ans $ic fa&ă de noi% iar (red a #enit aici peur$ele lui /olfert! 8şa se e4plică faptul că s-au 'ntâlnit! "upă cu$ a spus/obl0n% cei doi nu au de ce să le 3e tea$ă de co$anşi!

< 5e 'ntorsătură ciudată au luat lucrurile=< 5e #rei să spui6< 5u$ o să pune$ noi $âna pe (red şi Patric1 7oran% atâta #re$e

cât ei sunt oaspe&ii indienilor6< Tra năde+de că cei doi nu #or ră$âne prea $ultă #re$e 'n

to#ărăşia lor! Nu cred eu că #or să-i facă pe indieni părtaşi la bunurile pecare ur$ează să le dezroape!

< 8tunci poate că ar 3 $ai bine să ră$âne$ aici şi să #ede$ ce se$ai petrece!

<S-ar părea că ne a9ă$ 'n siuran&ă! E pu&in probabil ca #reunuldintre indieni să se 'ntoarcă şi să o apuce 'ncoace!

< Nu se poate 'ntâ$pla ca 7oran să treacă pe aici ca să 'l caute pe/olfert6 a 'ntrebat 7ars)al!

< (red 7oran #a a9a de la 3ul său şi de la co$anşi că /olfert nu sea9ă prin păr&ile astea! Să nu uită$ că nici Patric1% nici războinicii roşii nu l-au 'ntâlnit pe /olfert! 8şa stând lucrurile% (red 7oran nu-* #a căuta pe/olfert%toc$ai pe aici% a$ spus eu! /aide&i să ne duce$ caii 'ntr-un locsiur!

8$ ascuns caii printre copaci! 5ând a zărit căldarea lară% /obl0n $i-aspus% 'ntinzând bra&ul;

< Uita&i% acolo% 'n dreapta% este râpa 'n care ar trebui să a+une$!

< 8colo6 5e )inion=< "e ce spui asta% 5)arle06 $-a 'ntrebat 7ar1!< Pentru că nu pute$ a+une acolo 'naintea lui (red şi Patric1 7oran!

Po&i să-&i 'nc)ipui şi tu că cei doi ne$ernici #or porni i$ediat ce co$anşii 'şi #or #edea de dru$ul lor!

<Nu #ă face&i ri+i% do$nule% $i-a spus /obl0n! E4istă o scurtătură pecare nu o şti$ decât căpitanul şi cu $ine! Locotenentul o #a apuca pe undru$ $ai lun! Trebuie să a+ună $ai 'ntâi la Rio Penasco!

-< 8tunci pute$ ră$âne aici linişti&i% pentru a #edea ce se $ai 'ntâ$plă!

Războinicii co$anşi se '$păr&iseră 'n două cete care păreau ata să

lupte! ndienii dădeau do#adă de cura+ şi 'nde$ânare şi ar 3 putut stârnicu siuran&ă ad$ira&ia oricărui european! Niciunul dintre caii co$anşilornu a#ea şa! Pe spinările ar$ăsarilor erau puse pături% piei sau blănuri! "e3ecare parte a păturii sau a blănii care acoperea spinarea patrupeduluierau 34ate curele solide% trecute peste ru$azul ani$alului% astfel 'ncâtrăzboinicul să poată aluneca 'ntr-o parte sau 'n alta 'n ti$p ce călăreşte%făcând din calul său un scut! ndianul capătă libertate de $işcare şi sepoate apăra sau poate riposta! Uneori el nici nu $ai pune pe spinareaar$ăsarului #reopătură sau #reo blană% dacă izbuteşte să 34eze bine curelele de ru$azul

patrupedului! Războinicul roşu ştie foarte bine să se &ină pe cal% folosindu-se doar de picioarele sale 'ncăl&ate 'n $ocasini!



Era$ cu totul absorbi&i de această ,piesă de teatru care se desfăşura 'naintea oc)ilor noştri! O sinură dată a$ pri#it 'napoi şi pot să spun căa$ fost inspirat% pentru că printre copaci #eneau doi călăre&i!

7-a$ 'ntors spre ceilal&i şi le-a$ şoptit;< (i&i aten&i% oa$eni buni% din spatele nostru #in doi călăre&i=

:i-au 'ntors cu to&ii pri#irile! %< 5ăpitanul şi 5onc)ez= a e4cla$at /obl0n% surprins!< "a% e 'ntr-ade#ăr căpitanul cu un to#arăş al său= a$ spus eu!

Repede= 8scunde&i-#ă printre copaci şi ştere&i ur$ele=Cernard% 7ar1% 5esar şi /obl0n s-au ascuns printre copaci! Eu a$

ră$as '$preună cu .innetou 'n dosul unor tu3şuri% de unde putea$#edea totul!

5ăpitanul şi to#arăşul său s-au apropiat $ult de noi! "eodată%războinicii co$anşi au scos un 'n3orător striăt de luptă! 5apul bandei de)o&i şi 'nso&itorul său s-au speriat şi şi-au strunit caii! 8poi aU descălecat şis-au apropiat atât de $ult de noi% 'ncât ne-a$ #ăzut ne#oi&i să nealătură$ to#arăşilor noştri!

5)iar 'n spatele celor doi bandi&i se a9au doi ar&ari! 8$ izbutit să a+unlână aceştia şi să ascult ce 'şi spuneau pe şoptite cei doi răufăcători!

< Sunt co$anşi% a zis căpitanul! Nu trebuie să ne te$e$ de ei! 7ai 'ntâi ar trebui să a9ă$ cine sunt cei doi albi!

<Sunt prea departe= Nu le pot zări fe&ele= a replicat to#arăşulcăpitanului!

< Poate că ne pute$ da sea$a după '$brăcă$inte despre cine este#orba! /$= Pe ăla $ai bătrân nu-* ştiu% iar 'n fa&a celuilalt stau căpeteniileşi nu-* pot #edea bine!

< 5ăpitane% ia uită-te la ar$ăsarul ăla roşcat% cu stea 'n frunte! Un calcu$ rar '&i e dat să zăreşti 'n prerie! Ei% ce zici6 8l cui e6<La dracu@= Fla-i calul locotenentului= a e4cla$at căpitanul% 'nciudat!< 8sta 'nsea$nă că unul dintre cei doi albi e Patric1!< 8i dreptate= Uite= Se apleacă 'nainte= 2ezi pătura aia colorată pe

care o poartă pe u$eri6 5u siuran&ă e Patric1= "aca aş şti ce a$ puteaface=

< /$= "acă aş şti ce ai de ând să faci cu Patric1=< Ei% da= 5red că a #enit #re$ea să-&i #orbesc desc)is= 8$ 'nropat

unde#a% prin păr&ile astea% tot ce a fost $ai #aloros din prada pe care-a$adunat-o de-a lunul #re$ii! 8$ făcut asta pentru că printre noi se a9au şi

oa$eni 'n care nu putea$ a#ea 'ncredere! 'n afară de $ine% doarlocotenentul $ai cunoaşte locul 'n care este ascunsă partea din pradădespre care toc$ai &i-a$ #orbit! El a #rut să-şi 'ntâlnească tatăl% dar nu *-a c)e$at 'n tabăra noastră% ci aici% la Rio Pecos! 8$ de#enit bănuitorpentru că% după ce a fost ulti$a dată 'n Estacado% nu a trecut prin tabăranoastră% ci a #enit de-a dreptul aici! Sunt siur că #rea să pună $âna pelucrurile pe care le-a$ 'nropat când#a! Patric1 trebuie să se 3 'ntâlnit 'ntâ$plător cu indienii! Nu ştiu dacă e $ai bine să 'l pedepsi$ c)iar acu$sau să-* 0ir$ări$ şi să-* prinde$ $ai 'ntâi asupra faptului!

< 5red că e $ai bine să $ai aşteptă$ şi să-* ur$ări$! "acă a$

$ere acu$ la el şi a$ #rea să-* pedepsi$% nu a$ putea do#edi că a #rutsă facă ce#a rău! Ne-ar spune că se a9ă aici doar pentru că #rea să-şi



'ntâlnească tatăl! Noi sunte$ doi! Ei sunt doi! Nu pute$ şti ce #or faceindienii şi de partea cui #or 3!

5onc)ez #oia cu orice pre& să-* con#ină pe căpitan că nu era bine săse apropie de indieni% pentru a sta de #orbă cu (red şi Patric1 7oran%&inând cu orice pre& să a9e unde erau ascunse bunurile!

< 8i dreptate% a spus căpitanul! ndienii Racurro) se a9ă acu$ pecărarea războiului şi nu #or zăbo#i $ult aici! "upă ce #or pleca% Patric1 #aporni nu$aidecât la dru$! 2o$ a+une 'naintea lui la locul 'n care eascunsă co$oara $ea! :tiu o scurtătură! Nu se #a alee cu ni$ic% asta%desiur% dacă!!! dacă lucrurile 'nropate $ai sunt la locul lor!

< 7ai sunt la locul lor! 5ine să le 3 luat6<Sans-ear şi Old S)atter)and% care ne-au făcut o paubă de toată

fru$use&ea!<Sans-ear şi Old S)atter)and6 5u$ să 3 a9at ei unde este co$oara6< (oarte uşor! L-a$ tri$is pe /obl0n pe ur$ele lui Patric1 şi i-a$ spus

unde sunt 'nropate lucrurile! /obl0n a dispărut fără ur$ă şi cred că acăzut 'n $âinile celor doi #ânători şi le-a spus totul pentru a-şi sal#a #ia&a!

< /$= 8tunci poate ar 3 $ai bine!!!< Ei% poate ar 3 $ai bine!!!6< 8r 3 $ai bine să $ere$ c)iar acu$ la co$anşi!<:i să le spune$ taina noastră6 Nu% nu= 8sta nu= 7ai a#e$ #re$e

pentru a #edea ce se $ai 'ntâ$plă! 2ăd că indienii scot la i#eală$erindele! 8$ putea $ânca şi noi ce#a= 8du carnea=

5onc)ez s-a ridicat şi s-a 'ndreptat spre calul său! 7-a$ retras repede%pentru că $-ar 3 putut zări!

Le-a$ spus to#arăşilor $ei tot ce a9ase$!

< N-au zis ni$ic% de pildă% despre bandi&ii care-au apucat-o pe ur$elecelor trei neustori6 $-a 'ntrebat 7ar1! Unul dintre bandi&ii ăia ar 3 trebuitsă se a9e alături de Patric1!

<N-au #orbit despre neustori! Poate că Patric1 şi-a ucis to#arăşul%pentru a nu '$păr&i cu el taina co$orii căpitanului! 5e face$ cu bandi&iiăştia doi6

< 'i lăsă$ 'n pace% draă 5)arle0!.innetou a dat ne$ul&u$it din cap% spunând;<(ra&ii $ei albi să se ândească pu&in că şi-ar putea pierde scalpul!< 5ine să ne ia scalpul6 a 'ntrebat 7ar1!< Războinicii Racurro)!

< Nu #or face asta! N-or să $ai zăbo#ească $ult aici% pentru că se a9ăpe cărarea războiului!

< (ratele $eu alb este un #ânător cu $inte $ultă şi un războinic#iteaz% dar el nu cunoaşte obiceiurile co$anşilor! 'nainte de a se strecura 'n satele apaşilor% ei #or $ere 'n $un&i% unde se ăseşte $or$ântulcăpeteniei lor Ts)u-a-ts)at*% aşa cu$ fac 'n 3ecare an% din ziua 'n careacea căpetenie a fost ucisă de .innetou!

8cu$ '$i era li$pede de ce ur$ărea .innetou toc$ai această ceatăde co$anşi!* (u$ 'ntunecos >n!a!?!

-< :i ce-i cu asta6 "acă războinicii co$anşi #or% de pildă% să facă unase$enea dru$% de ce să le $ai pese de bandi&i sau de noi6



< Nici eu nu aş dori o #ărsare de sâne% a$ replicat eu!< (ra&ii $ei albi pot face ceea ce doresc% a spus apaşul! Ei cru&ă

duş$anul care pradă şi ucide! Pentru asta 'şi #or pune ei 'nşişi #ia&a 'npri$e+die! 8paşul a #orbit! /o)=

'$i părea sincer rău că nu putea$ 3 de acord cu fratele $eu de cruce%

dar nu-$i facea plăcere să o$or nici $ăcar un uciaş!Era$ adâncit 'n ânduri% când dinspre tabăra co$anşilor s-au auzit

striăte din care putea$ deduce cu uşurin&ă că se 'ntâ$pla ce#aneobişnuit! 5ăpitanul şi 'nso&itorul său au de#enit şi ei aten&i! 7-a$strecurat până 'n apropierea taberei co$anşilor% pentru a $ă lă$uri ce se 'ntâ$plase! 8$ #ăzut cu$ războinicii se răbiseră să a+ună cu to&ii la$alul apei şi acu$ pri#eau cu aten&ie un lucru anu$e! 8poi au 'ncălecatcu to&ii şi au pornit la dru$!

7-a$ 'ntors la to#arăşii $ei% şi Cernard $-a 'ntrebat;< 5e s-a 'ntâ$plat6<8u ăsit ce#a 'n râu! Poate 3 #orba c)iar despre trupul ne'nsu9e&it al

lui /olfert!.innetou $-a pri#it cu 'n&eles! "acă războinicii co$anşi #ăzuseră 'ntr-

ade#ăr cada#rul lui /olfert% atunci puteau bănui că ne a9ă$ pe unde#aprin apropiere!

< 5rede fratele $eu alb că apele lui Rio Pecos pot purta un trup atâtde repede până aici6 $-a 'ntrebat apaşul!

< 5red că da! 8pele râului sunt adânci aici! 7alul este lin! Se poate catrupul lui /olfert să 3 fost purtat 'ncoace!

(ără a spune un cu#ânt% .innetou a dispărut printre copaci! 2oia săintre 'n apă% pentru a se con#ine despre ce era #orba! .innetou era un

'notător desă#ârşit% dar ceea ce #oia el să facă era foarte pri$e+dios!Putea 3 zărit de căpitan şi de 5onc)ez sau era posibil ca războiniciico$anşi să intre la bănuieli şi să se 'ntoarcă aici% $erând pe $alul râului!"acă 'n cadrul războaielor desfăşurate 'n bătrâna Europă este deosebit dei$portant să nu laşi necucerită nicio aşezare pe lână care treci% 'n 2estulsălbatic este foarte i$portant să ştii cine se a9ă 'n spatele tău!

Pentru a 'nota o +u$ătate de $ilă% căci atât $ersese apaşul pe +os% lui.innetou i-ar 3 trebuit douăzeci de $inute% la care se $ai adăuau zece$inute pentru dru$ul pe uscat! 8bia trecuse un sfert de ceas din$o$entul 'n care apaşul se depărtase% când căpitanul şi 5onc)ez s-auridicat de la locurile lor şi au pornit spre punctul 'n care se opriseră

co$anşii! 5ei doi bandi&i #oiau să #adă ce se a9a 'n râu! "esiur că.innetou 'şi lăsase ar$ele şi )ainele pe $al şi trebuia neapărat să-i #in 'na+utor% pentru că probabil nu a#ea asupra sa decât cu&itul! 7i-a$ luatcarabina /enr0 şi le-a$ şoptit celorlal&i;

< Ră$âne&i aici=8$ $ers repede de-a lunul lizierei pădurii% 'ncercând să ăsesc locul

'n care fratele $eu de cruce intrase 'n apă% când a$ auzit o '$puşcătură!5ăpitanul trăsese 'n apă% dar era$ siur că nu ni$erise! :tia$ prea binecă .innetou era ne'ntrecut atunci când era #orba să se scufunde şi să 'noate pe sub apă! L-a$ zărit% 'ntr-a- de#ăr% pe apaş ieşind din apă precu$

un peşte! 8poi .innetou a sărit pe $al şi s-a năpustit asupra căpitanului!5onc)ez a dus puşca la oc)i= 8paşul a făcut un salt fulerător şi s-a



aruncat asupra lui 5onc)ez% 'ndreptând &ea#a puştii $e4icanului spre cer!8r$a s-a descărcat 'n aer= .innetou i-a s$uls lui 5onc)ez puşca din $ânăşi a apucat-o de &ea#ă% pentru a-şi lo#i duş$anul cu patul ar$ei= 8poi%si$&indu-* pe căpitan 'n spatele lui% apaşul s-a ferit din nou= "eodată% s-aauzit un urlet 'n3orător! Cănuiala $ea se ade#erea! 5o$anşii se

'ntorseseră!.innetou i-a zărit pe co$anşi% i-a s$uls căpitanului puşca din $ână% a

aruncat-o 'n apă şi a luat-o 'n susul apei ca o panteră )ăituită! :tia$ cu$alera apaşul! El $ă 'n#ă&ase să aler astfel% 'n salturi luni% lăsându-$ireutatea corpului asupra unui sinur picior% pentru ca după o #re$e săfolosesc celălalt picior ca tra$bulină şi ca punct de spri+in pentru 'ntreulcorp! Peste $ai pu&in de zece $inute .innetou 'şi luase )ainele şi aleraacu$ de-a lunul lizierei pădurii% pentru ca abia după o #re$e să se 'ntoarcă 'n ascunzătoarea noastră!

8$ alerat cât a$ putut de repede la to#arăşii $ei şi le-a$ spus;< /aide&i= Trebuie să plecă$ de aici cât $ai repede=< Pe "u$nezeul $eu= a e4cla$at Sans-ear! 'ncotro să o luă$6 Uite-

acolo% #in co$anşii! 5ei doi albi se a9ă 'n to#ărăşia lor=< Toc$ai ăsta e norocul nostru! Or să treacă pe lână noi şi or să

pornească pe ur$ele lui .innetou! 8duce&i iute caii la liziera pădurii! "e 'ndată ce indienii au trecut% o #e&i lua 'n +osul râului şi #e&i $ere c)iar de-a lunul ur$elor lăsate de co$anşi! Eu ră$ân aici ca să #ă asiurretraerea şi să-* aştept pe apaş!

< 2rei să ră$âi sinur aici6 a 'ntrebat 7ar1!< "a% i-a$ răspuns eu% pri#indu-* pe furiş pe /obl0n% 'n care nu se

cu#enea să a#e$ 'ncredere! 5eilal&i nu se descurcă sinuri şi de aceea

#reau să-i las 'n ri+a ta!< Cine% )aide$= ndienii toc$ai au trecut pe lână noi=5o$anşii nu-i puteau zări pe to#arăşii $ei% 3indcă pădurea

făcea un cot! 8$ şters ur$ele lăsate de 7ar1% Cernard% 5esar şi /obl0ncât de bine a$ putut şi% deodată% a$ auzit un foşnet! .innetou a apărut 'nfa&a $ea% e4cla$ând;

< UK= 5o$anşii se a9ă pe ur$ele apaşului! Unde sunt to#arăşii fratelui$eu alb6

< 8u plecat!<Gândul fratelui $eu este 'n&elept! /aide= To#arăşii lui Old

S)atter)and nu trebuie să ne aştepte prea $ult!

.innetou s-a '$brăcat repede cu )ainele pe care le purtase pânăatunci 'n $ână! 8poi şi-a luat ar$ăsarul şi a$ ieşit '$preună din pădure!8$ pri#it 'n +osul #ăii şi $-a$ con#ins că% cel pu&in deoca$dată% ne a9a$ 'n siuran&ă! "e aceea l-a$ 'ntrebat pe fratele $eu de cruce;

< 5e a ăsit .innetou 'n rât&6< 5ada#rul fe&ei palide! 8stăzi .innetou s-a purtat ca un copil fără

$inte! El #a suferi sinur de pe ur$a faptelor sale% iar fra&ii lui albi 'l #orierta!

8ceste cu#inte $ândrul apaş nu i3i le-ar 3 spus decât $ie! Nu a$apucat să-i răspund ni$ic% 3indcă a 'ncălecat şi a pornit ca o furtună%

astfel 'ncât $-a$ #ăzut ne#oit să-* ur$ez 'n $are rabă! BNUTURLE XNTUNE58TE : S^NGERO8SE



Tl-a$ a+uns din ur$ă pe to#arăşii $ei şi a$ 'n#elit copitele cailor 'n fâşii

din păturile pe care le luase$ de la ,le$nari! 8$ intrat apoi 'ntr-o râpă!.innetou $erea pe +os 'n spatele nostru pentru a ştere ur$ele lăsatede noi!

"upă ce dru$ul nostru a făcut un cot% ne-a$ oprit cu to&ii!< a calul $eu de dârloi% Cernard% şi ai ri+ă de el până #ă #oi a+une

din ur$ă= l-a$ ruat eu pe 7ars)al!<5e #rei să faci% 5)arle06 $-a 'ntrebat 7ar1!<2reau să ră$ân o #re$e aici% pentru a a9a ce au de ând co$anşii!<Prea bine= 8şa #o$ şti siur dacă au pornit sau nu după noi! To#arăşii $ei au plecat% iar eu $-a$ ascuns 'n tu3şuri! Nu a

trebuit să aştept prea $ult până a$ auzit tropot de cai! 5o$anşii seapropiau% dar nu erau to&i% ci doar +u$ătate din războinicii care se opriserăpe $alul lui Rio Pecos! Oare unde erau ceilal&i6 -a$ zărit şi pe (red şiPatric1 7oran! 5ăpitanul şi 5onc)ez nu erau nicăieri! ndienii se apropiau 'ncet% cu oc)ii a&inti&i 'n pă$ânt! 'n locul 'n care ne-a$ oprit să 'nfăşură$copitele cailor% s-au oprit şi co$anşii! 5ăpetenia% căci nu$ai o căpeteniese a9a 'n fruntea războinicilor% s-a aplecat şi a ridicat de la pă$ânt unobiect pe care nu l-a$ putut distine! 8poi şeful le-a arătat şi celorlal&ilucrul pe care-* ăsise şis-au aşezat cu to&ii la sfat! "upă aceea% cei doi albi şi căpetenia s-audespăr&it de ceilal&i pentru a intra 'n râpă pe +os!

5ei trei s-au apropiat de $ine! Trebuie să recunosc faptul că 'ncepuse$să $ă te$ pentru soarta $ea! Spre norocul $eu şi al nostru% al tuturora%cei trei nu au obser#at #reo ur$ă! 5ând căpetenia şi cei doi albi au trecut

pe lână $ine% a$ #ăzut ce ăsise şeful de trib pe +os! Era un 3r ros delână pe care unul dintre noi 'l aruncase! 8u pătruns şi $ai $ult 'n râpă şi% 'n cele din ur$ă% s-au 'ntors% con#inşi 3ind că pe acolo nu trecuse ni$eni!

< 8ici nu a fost ni$eni% l-a$ auzit spunând pe (red 7oran! Ur$elelăsate de copitele cailor erau poate c)iar ale ar$ăsarilor noştri!

< "ar cine era indianul şi cine erau cei doi albi pe care nu i-a$ ăsit 'ncă6 a 'ntrebat Patric1!

< O să a9ă$ noi şi asta cât de curând! N-au cu$ să ne scape! ndianulera ol-puşcă şi nu $i-a$ putut da sea$a din ce trib face parte! Oricu$%ne-a făcut un ser#iciu dacă zici că $ortul era acel /olfert despre care $i-ai po#estit!

< El a fost cu siuran&ă% dar $ă 'ntreb cu$ de a a+uns indianul ălatoc$ai 'n locul 'n care a$ poposit noi! Oare era de+a acolo sau a #enit $aitârziu6 5red!!!

7ai $ult nu a$ putut auzi% pentru că cei trei s-au depărtat de $ine!"in cele auzite% a+unsese$ la concluzia că ne ăsea$ 'n siuran&ă! :tia$acu$ şi că şeful bandei de răufăcători şi 'nso&itorul său crezuseră că este$ai bine să nu aibă de-a face cu războinicii co$anşi! 8cest lucru se 'ntâ$plase doar pentru că cei doi bandi&i #oiau să-* prindă pe Patric1 'n$o$entul 'n care ar 3 dezropat co$oara căpitanului! 7ă 'ntreba$ doarcâtă #re$e #or izbuti să se ascundă căpitanul şi 5onc)ez de oc)ii aeri ai

co$anşilor!



5ăpetenia şi cei doi albi au 'ncălecat! :eful de trib a dat o poruncăscurtă şi au dispărut cu to&ii printre copaci!

7-a$ răbit să-i a+un din ur$ă pe to#arăşii $ei% care 'naintaserădestul de $ult!

5ând i-a$ a+uns% .innetou $-a pri#it 'ntrebător% şi le-a$ po#estit

tuturor ce izbutise$ să a9u!<Cuun= a e4cla$at 7ar1% $ul&u$it! 8sta 'nsea$nă că a$ izbutit să-i

duce$ de nas=<Războinicii co$anşi au oc)ii desc)işi% dar nu zăresc ur$ele

duş$anilor! Ei au urec)i% dar ele sunt 'nfundate% căci nu aud paşiiduş$anilor= a spus .innetou! (ra&ii $ei albi să-şi descal&e ar$ăsarii!

Ne-a$ continuat dru$ul% un dru$ plin de piedici% pentru că a$ fostne#oi&i să $ere$ pe cărări strâ$te% săpate 'n piatră! 5opaci doborâ&i defurtună sau de bătrâne&e zăceau ici-colo% de-a lunul ane#oiosului nostrudru$! Pe 'nserat a$ a+uns pe creasta $un&ilor care se 'ntind 'n liniedreaptă de la nord la sud! Ne-a$ căutat apoi un loc potri#it spre a poposipeste noapte! Nu s-a 'ntâ$plat ni$ic 'n ti$pul nop&ii! 'n zori a$ $erspu&in 'napoi pe dru$ul pe care #enise$ şi $-a$ con#ins astfel că nufusese$ ur$ări&i!

8$ pornit cu to&ii la dru$ şi a$ trecut printr-o reiune ce se$ănafoarte $ult cu cele pe care le $ai 'ntâlnise$ 'n 5olorado! Pădureadispărea 'ncet-'ncet% făcând loc pă$ântului arid! "acă pri#ea$ 'ndepărtare% zărea$ câte o dună albă% care se do#edea a 3 albia seacă a#reunui râu! Se putea obser#a că% atunci când ploua% albiile erau pline cuapă% pentru că se puteau #edea se$ne care arătau e4act până undea+unea apa! 8cest albii seci puteau ser#i foarte bine drept străzi!

"ru$e&ul are a#anta+ul că nu poate 3 obser#at decât de foarte aproape%dar are şi deza#anta+ul că nu-şi zăreşte duş$anul decât atunci cândacesta se a9ă lână el!

8$ coborât 'ncet-'ncet de pe 'năl&i$i şi a$ 'ntâlnit 'n calea noastră $ai$ul&i a9uen&i ai lui Rio Pecos! Printre aceşti a9uen&i se ăsea şi RioPenasco! 'n cursul după-a$iezii a$ a+uns 'n #alea lui Rio Penasco! 8ceastă#ale a#ea o luni$e de câte#a $ile% şi era destul de lară! 'ncon+urată de 'năl&i$i '$pădurite% #alea era '$podobită cu $inunatul #erde-crud al#eeta&iei de pe $alul râului!

"in păcate% nu putea$ lăsa caii să pască c)iar pe $al% pentru căprezen&a lor acolo ne-ar 3 trădat cu siuran&ă!

< 8ceasta e #alea 'n care trebuie să a+une$6 l-a$ 'ntrebat pe/obl0n% ândindu-$ă că s-ar putea 'nşela!

<Sunt siur că asta-i #alea% do$nule= $i-a răspuns /obl0n! Sus% lau$bra unUi ste+ar bătrân% a$ poposit '$preună cu do$nul căpitan!

< Cine= 8tunci cred că ar 3 bine să ne continuă$ dru$ul% să ieşi$ din#ale şi să lăsă$ caii la loc siur% păzi&i de unul dintre noi! "upă aceea ne-a$ putea 'ntoarce aici şi a$ #edea ce este de făcut!

< (oarte bine= a spus 7ar1! "ar nu se poate 'ntâ$pla să a#e$ ne#oiede caii noştri pe neaşteptate6 Nu #reau ca Ton0 să stea aşa departe de$ine=



< Cine% a$ replicat eu! 8tunci #o$ căuta pentru cai o ascunzătoare 'npădure! Eu #oi porni '$preună cu 5esar pe partea asta% iar .innetou o #alua pe partea cealaltă! 2oi ră$âne&i aici!

8$ luat-o prin pădure '$preună cu nerul! "ru$ul era reu% plin destânci şi de copaci doborâ&i la pă$ânt! 8r 3 fost destul de reu să duce$

caii pe dru$ul abrupt pe care o apucase$! 8$ continuat să $ere$ 'nainte! "eodată% 5esar a 'nceput să strie;

< 7assa% o)% o)% $assa% #enit= 2enit aici repede=8$ #ăzut că nerul s-a urcat repede 'ntr-un fa şi l-a$ 'ntrebat;< 5e e% 5esar6 5e s-a 'ntâ$plat6< 7assa #enit repede şi a+utat la biet 5esar sau nu= 7ai bine $assa

plecat şi adus oa$eni $ult% $ult pentru o$orât la $onstru=Nu a fost ne#oie să-*@ $ai 'ntreb despre ce $onstru era #orba% pentru

că l-a$ zărit prin frunziş! Era un rizzl0% un urs cenuşiu!7i-a fost dat să aud urletul leului% urlet pe care arabul 'l nu$eşte rad%

adică tunet! 8$ auzit şi urletul tirului de Cenal şi ini$a $i-a bătut cuputere% $ai-$ai să-$i sară din piept% deşi $âna nu a#ea #oie să-$itre$ure! Ni$ic nu se co$pară 'nsă cu $or$ăitul răuşit şi ros al ursuluicenuşiu! 5ând auzi acel $or$ăit te trec 3ori şi din&ii 'ncep să-&iclăn&ănească% oricât de cura+os ai 3!

7ă a9a$ la opt paşi de urs! 8cesta s-a ridicat 'n două labe şi a c3scatbotul i$ens! Unul dintre noi trebuia să $oară! 8$ dus la oc)i doborâtorulde urşi! -a$ tras un lon& 'n cap şi un al doilea 'n ini$ă! 8poi a$ lăsatdeoparte puşca şi a$ scos cu&itul! Ursul continua să se apropie% ca şi cândnu l-aş 3 ni$erit! 7ai a#ea cinci paşi şi a+unea lână $ine!!! patru!!! trei="eodată% 3ara s-a oprit pe loc% a scos un urlet cu$plit şi s-a prăbuşit la

pă$ânt! Trei paşi dacă ar $ai 3 făcut% aş 3 fost pierdut cu siuran&ă!< O)% a)% bun% fru$os= a e4cla$at 5esar! Urs c)iar $ort de tot este%$assa6

< "a% e $ort! 5oboară din copac=<Siur urs $ort este% $assa6! 7ort de tot este6 Nu $âncat la biet

5esar6< E $ort de-a binelea=5esar a coborât din copac la fel de iute precu$ s-a urcat 'n el! 8poi s-a

apropiat cu pas şo#ăielnic! 7-a$ aplecat asupra ursului şi i-a$ 'n3ptcu&itul de $ai $ulte ori 'n ini$ă!

<O)% o)% $are urs este= 7ult $are= 7ai $are este decât 5esar= 5esar

poate $ănâncă urs6< "a% bine'n&eles! Labele de urs şi $uşc)iul sunt o $inune=<O)% $assa% dat şi la 5esar labe şi $uşc)iul6 :i la 5esar place

$inune=< O să-&i pri$eşti partea ca oricare dintre noi! 8cu$ aşteaptă-$ă aici!< 5esar aşteptat aici6 O)% dacă urs căpătat iar #ia&ă6< 8tunci o să te ca&eri iar 'n copac!<- "acă $assa plecat şi lăsat aici 5esar% atunci 5esar sare c)iar acu$

la copac! Trecuse doar o clipă de când $-a$ depărtat% şi nerul se suise de+a pe

o creană! Cunul 5esar se te$ea 'ntr-ade#ăr de urs= Era 'n stare să 'nfrunte orice o$% dar un rizzl0 nu $ai #ăzuse niciodată şi se te$ea de



el% c)iar dacă ani$alul era $ort! 8$ e4a$inat atent '$pre+uri$ile! 2oia$să ştiu dacă ursul răpus fusese sinur% sau dacă $ai erau şi al&ii prin '$pre+uri$i! "upă ce $-a$ con#ins că nu $ai erau şi al&ii% $-a$ liniştit!Nu a$ ră$as pentru $ultă #re$e sinur! To#arăşii $ei auziseră '$puşcăturile şi #eniseră 'n rabă pentru a #edea ce s-a 'ntâ$plat!

To&i au spus că era unul dintre cei $ai $ari urşi din câ&i #ăzuseră!.innetou $-a a+utat să-* +upoi şi să-* tranşez% punând deoparte cele $aiustoase bucă&i din carnea ani$alului! Urec)ile şi )earele ani$alului '$ire#eneau $ie ca trofeu! 5ea $ai $are parte din carnea ursului a fostacoperită cu creni şi bolo#ani% astfel 'ncât ulii să nu se poată 'nfrupta dinea! Pentru că nu se 'ntunecase% a$ putut 'ndrăzni să aprinde$ un foc lacare să pră+i$ labele ursului!

"upă ce a$ $âncat pe săturate% ne-a$ 'n#elit 'n pături şi ne-a$culcat! 8$ pus un o$ de stra+ă la intrarea 'n #ale! 2enise rândul lui7ar1 să stea de pază% dar abia 'şi luase postul 'n pri$ire% când s-a 'ntors şine-a spus;

< 2in=< 5ine6 l-a$ 'ntrebat eu!< 8sta nu ştiu% de pildă% pentru că sunt departe!< 5â&i sunt6< "oi oa$eni călare!< a să #ede$=L-a$ 'nso&it pe 7ar1 şi% folosindu-$ă de oc)ean% a$ putut #edea că

era #orba despre (red şi Patric1 7oran! Peste un sfert de ceas% cei doia#eau să intre 'n #ale! Noi era$ cinci% fără a-* $ai socoti şi pe /obl0n% aşacă nu a#ea$ de ce ne te$e!

2oia$ să ne 'ntoarce$ la to#arăşii noştri% când a$ auzit un trosnet!Ne-a$ oprit locului şi a$ ascultat cu aten&ie! Ne-a$ dat sea$a că era#orba despre două 3in&e care #eneau de sus% dinspre creasta $untelui!

< "u$nezeule% 5)arle0= 5e-o 3 asta6< O să a9ă$ nu$aidecât!Ne-a$ ascuns 'n dosul unor tu3şuri şi% 'n scurtă #re$e% a$ #ăzut că nu

era #orba despre două ani$ale sălbatice% ci despre doi bărba&i; căpitanulşi 5onc)ez= 5aii acestora arătau a 3 foarte osteni&i! Nici călăre&ii nu arătautoc$ai bine!

:eful bandei de răufăcători şi to#arăşul său s-au oprit destul deaproape de ascunzătoarea noastră!

< 'n sfârşit= a e4cla$at căpitanul% răsu9ând uşurat! 8$ călărit cu$ n-aş $ai #rea să călăresc prea curând% dar a$ sosit la #re$e! Nu a fost 'ncăni$eni aici=

< "upă ce recunoşti asta% căpitane6 a 'ntrebat 5onc)ez!<Ni$eni nu s-a atins de ascunzătoarea $ea= 8$ a+uns aici 'naintea lui

Patric1 şi (red 7oran! 5u$ să cunoască ei scurtătura pe care-a$ #enitnoi6

<8i dreptate% dar la Old S)atter)and şi Sans-ear nu te $ai ândeşti6< Nu% pentru că au pornit pe ur$ele lui Patric1 şi nu se poate să nu 3

dat nas 'n nas cu războinicii co$anşi!

< "ar cine-o 3 fost indianul ăla care 'nota ol puşcă 'n râu şi al cui o 3fost cada#rul ce plutea pe apă6



< Sunt nu$ai cunoştin&e #ec)i% draă do$nule căpitan! (ace&i-#ăco$od% aşeza&i-#ă=

< 5ine sunte&i du$nea#oastră% do$nule6 $-a 'ntrebat căpitanul!< 7ai 'ntâi a$ să #i-i prezint pe to#arăşii $ei şi apoi o să #ă spun şi

cine sunt eu! ată% aici se a9ă do$nul 7ars)al din Louis#ille% care ar #rea

neapărat să sc)i$be o #orbă cu (red şi Patric1 7oran% adică c)iar cudo$nii care au #rut să #ă fure pre&ioasa co$oară! 8cest războinic indianeste .innetou! Nu $ă 'ndoiesc de faptul că a&i $ai auzit acest nu$e% aşacă nu #oi $ai luni #orba! 8cest #ânător care se a9ă alături de $ine esteSans-ear% iar $ie $i se spune Old S)atter)and!

5ăpitanul era uluit şi speriat 'n acelaşi ti$p! "upă ce a tăcut năucit% aizbutit să 'nai$e;

< Nu!!! nu se!!! poa!!! poate=< Ca se poate= a$ replicat eu! Repet; face&i-#ă co$od% aşeza&i-#ă=

Pute&i să sta&i la fel de liniştit ca $ine când $-a$ a9at 'n ascunzătoareadu$nea#oastră şi a$ auzit tot ce a&i #orbit! 8$ 'ndrăznit să #ă iau şi unuldin pistoale% asta aşa% ca a$intire! 2-a$ auzit şi când a&i #orbit cu do$nul5onc)ez! 5esar% 3i bun şi ia-le ar$ele acestor doi do$ni= "upă aceea%leaă-i=

< "o$nule!!!= a izbucnit căpitanul!<Nu #ă $ai osteni&i să #orbi&i 'n zadar% l-a$ 'ntrerupt eu! 2orbi$ cu

du$nea#oastră aşa cu$ se cu#ine să le #orbeşti unor ,ulii ai deşertului!2ă spun doar atât; 'nainte ca (red şi Patric1 7oran să a+ună-n #ale%du$nea#oastră% do$nilor% #e&i 3 lea&i şi #e&i a#ea 3ecare câte un căluş 'nură sau!!! #e&i 3 $or&i=

5ei doi bandi&i erau de-a dreptul ui$i&i! Nu se aşteptaseră la o surpriză

atât de neplăcută!< a spune&i-$i% do$nule căpitan% $-a$ adresat eu banditului% undeeste nepre&uita du$nea#oastră co$oară pe care #or să pună $âna (red şiPatric1 7oran6

<Lucrurile pe care le-a$ ascuns eu nu #ă apar&in= a replicat căpitanul!<Nu o să #ă silesc să-$i răspunde&i! Se prea poate ca $ult râ#nita

du$nea#oastră co$oară să a+ună tot 'n $âinile noastre! La o 'ntrebaretot aş #rea să-$i răspunde&i; ce s-a 'ntâ$plat cu neustorii pe care ur$asă-i +efuiască Patric1 şi ce s-a ales de oa$enii care l-au 'nso&it pelocotenentul du$nea#oastră6

< Neustori6 5e neustori6 Nu cunosc ni$ic=

<8cu$ ştiu ce s-a 'ntâ$plat cu neustorii! :i oa$enii lui Patric16<"oi s-au 'ntors 'n ascunzătoare% iar pe cel de-al treilea *-a o$orât

locotenentul! -a$ ăsit cada#rul!< 7-a$ ândit eu= :i acu$ #ă ro să a#e&i a$abilitatea şi să #ă

u$ple&i ura cu câte un căluş! Nu aş #rea să stria&i cu$#a şi să netrăda&i prezen&a!

5ând (red 7oran şi 3ul său au intrat 'n #ale% căpitanul şi 5onc)ez eraulea&i fedeleş şi 3ecare dintre ei a#ea câte-un căluş 'n ură! Patric17oran 'nainta 'n alop! Tatăl lui era la fel de răbit! Era li$pede că nu#oiau să piardă prea $ult ti$p! Patric1 s-a apropiat de o tufă de $ure%

a9ată la douăzeci de paşi de locul 'n care poposise$!< 8ici e% tată= a spus Patric1!



< 8ici6 a 'ntrebat (red 7oran! Un loc $inunat= Un loc 'n care ni$eninu ar căuta lucruri de pre&!

<- /ai să ne răbi$= a replicat Patric1! Nu şti$ cine erau cei doi albi pecare i-a$ #ăzut şi nu şti$ dacă i-au prins co$anşii!

5ei doi şi-au priponit caii% au lăsat ar$ele deoparte şi au 'nceput să

sape!< 8ici= a e4cla$at Patric1% dând la i#eală un pac)et% 'n#elit cu ri+ă 'n

piei de bizon!< 8sta-i tot6 a 'ntrebat (red!< "a% dar sunte$ boa&i= Coa&i= 8#e$ aici bani% oblia&iuni şi altele!

Să astupă$ roapa şi să plecă$=< Poate $ai ră$âne&i= a e4cla$at 7ar1% 'n ti$p ce eu $-a$ postat 'n

spatele celor doi ne$ernici% astfel 'ncât să nu poată a+une la ar$e!La 'nceput% (red şi Patric1 7oran au fost ui$i&i% dar şi-au re#enit

repede şi au 'ncercat să pună $âna pe ar$e!< Ră$âne&i pe loc= le-a$ striat! Un sinur pas şi sunte&i $or&i=< 5ine sunte&i du$nea#oastră6 $-a 'ntrebat (red 7oran!< Pune&i-i această 'ntrebare 3ului du$nea#oastră% adică aşa-nu-

$itului do$n 7ercroft!< 5ine #ă dă dreptul să ne a$enin&a&i cu ar$a6 a 'ntrebat $ai departe

bătrânul 7oran!< Noi ne-a$ luat acest drept% aşa cu$ du$nea#oastră #-a&i luat

dreptul să-* prăda&i şi să-* ucide&i pe do$nul 7ars)al din Louis#ille! Pe#re$uri% a&i dat foc fer$ei unui anu$e 7ar1 lorroc1s şi i-a&i ucis fa$ilia!8cest 7ar1 Horroc1s se a9ă acu$ aici! (ace&i-$i plăcerea şi culca&i-#ă lapă$ânt=

< Nu #ă #o$ da ascultare=< O #e&i face atunci când #ă #oi spune nu$ele noastre! 8cesta este.innetou% $area căpetenie a apaşilor% du$nealui este Sans-ear% penu$ele său ade#ărat 7ar1 Horroc1s% iar despre $ine #ă #a 3 po#estit de+a3ul du$nea#oastră! "acă nu sunte&i la pă$ânt până ce nu$ăr la trei% #e&i3 $or&i! Unu!!! doi!!!

5ei doi netrebnici s-au 'ntins la pă$ânt% scrâşnind din din&i!< 5esar% leaă-i= i-a$ spus nerului!< 5esar leat fru$os şi strâns% $assa=Cernard ră$ăsese să-i păzească pe ceilal&i ostatici! 8cu$% că 5esar a

ră$as de stra+ă% Cernard s-a apropiat şi el! 5ând *-a zărit% (red 7oran a

făcut oc)ii $ari şi a e4cla$at;< 7ars)al=Cernard i-a aruncat doar o pri#ire% dar nu a spus ni$ic! Oc)ii lui

e4pri$au foarte li$pede ce ândea% aşa că #orbele ar 3 fost de prisos!O$ul #oia să se facă dreptate!

< 5esar% adu-i şi pe ceilal&i 'ncoace= a spus 7ar1! Nu a#e$% de pildă%de ce să stă$ prea $ult pe-aici! O să-i +udecă$ pe aceşti oa$eni!

Nerul i-a adus pe 5onc)ez şi pe căpitan! :i /obl0n s-a apropiat!8cesta din ur$ă se purtase bine pentru un ,le$nar şi de aceea l-a$ lăsatliber!

< 5ine #a #orbi6 a 'ntrebat Cernard!<- 5)arle0% #orbeşte tu= a spus 7ar1!



<Nu% nu #oi #orbi eu! To&i sunte$ parte la această +udecată! To&i% 'nafară de .innetou! El este $area căpetenie! El #a #orbi!

5u to&ii s-au declarat de acord cu propunerea $ea! 8paşul a 'nclinatcapul 'n se$n de $ul&u$ire şi a spus;

<5ăpetenia apaşilor aude lasul "u)ului sa#anei! El #a 3 pentru fe&ele

palide un +udecător drept! (ra&ii $ei să-şi ia ar$ele! Nu$ai războinicii audreptul a +udeca nişte ostatici!

8şa era obiceiul indienilor% şi noi a$ ur$at 'nde$nul lui .innetou!< 5are este nu$ele acestei fe&e palide6 a 'ntrebat apaşul!< /obl0n% a răspuns 7ar1!< 5e a făcut el6< 8 fost 'ntr-o bandă de răufăcători!< (ra&ii $ei l-au #ăzut o$orând pe unul dintre to#arăşii lor6< Nu!< 8 spus el că este uciaş6< Nu!< Pe cine a a+utat el% pe răufăcători sau pe fra&ii $ei6< Pe noi!< 8tunci se cu#ine ca fra&ii $ei să #orbească cu su9etul% şi nu cu

ar$a! .innetou #rea ca acest o$ al cărui nu$e este /obl0n să 3e din nouliber% dar să nu $ai 3e niciodată răufăcător!

8$ fost cu to&ii de acord cu )otărârea lui .innetou% iar eu a$ luatcu&itul şi puşca lui (red 7oran% i le-a$ dat lui /obl0n şi i-a$ spus;

< Lua&i aceste ar$e= Sunte&i liber şi a#e&i dreptul să purta&i din nouar$e!

< 2ă $ul&u$esc% do$nule% a spus /obl0n% bucuros că era liber! Nu o

să rereta&i că $i-a&i redat libertatea!Se #edea că o$ul era sincer!< 5ine este această fa&ă palidă6 a 'ntrebat din nou .innetou!< :eful bandi&ilor!< Este destul= Să $oară= (ra&ii $ei ândesc altfel6Niciunul dintre noi nu a răspuns% aceasta 'nse$nând că era$ cu to&ii de

acord cu )otărârea apaşului!< 5u$ se nu$eşte acest o$6 a 'ntrebat iar apaşul!< 5onc)ez!< 8cesta este un nu$e pe care oa$enii din sud şi-* iau atunci când

#or să-şi ascundă nu$ele ade#ărat! 5e a fost el6

< ,Le$nar!< 5e a căutat el aici6 8 #rut să-şi 'nşele to#arăşul! 8 #rut să-i fure

co$oara! 8re două su9ete şi două li$bi! 5onc)ez trebuie să $oară=Ni$eni nu a scos un cu#ânt% şi astfel soarta lui 5onc)ez era pecetluită!< 5onc)ez nu #a $uri de $âna unui războinic cura+os% ci #a $uri de

$âna unui o$ care este +udecat de noi acu$% a continuat apaşul! 5u$ senu$eşte acest alb6

< Patric1 7oran% a spus 7ar1!< "ezlea&i-*! El 'i #a arunca 'n apă pe ,le$nari! Ei nu #or $uri răpuşi

de #reo ar$ă% ci 'şi #or ăsi sfârşitul 'neca&i!

5esar *-a dezleat pe Patric1 şi% sub a$enin&area puştilor noastre%acesta a dus la 'ndeplinire sentin&a lui .innetou% cu o seninătate de care



nu$ai un o$ păcătos poate da do#adă! Candi&ii erau atât de strâns lea&i% 'ncât nu puteau face nicio $işcare! 7i-a$ 'ntors pri#irile! Nu putea$asista la $oartea c)inuitoare a celor doi răufăcători% c)iar dacă aceştia 'şi$eritau din plin soarta! Patric1 afost leat din nou! Tânărul 7oran ştia că era pierdut şi nici nu 'ncerca să

se opună 'n #reun fel!< 5ine sunt aceste două fe&e palide6 a 'ntrebat .innetou% arătându-i

cu $âna pe (red şi Patric1 7oran!< Sunt tată şi 3u% a răspuns Sans-ear!< "e ce se fac ei #ino#a&i6< 7i-au o$orât so&ia şi copilul% a spus 7ar1!< (red 7oran *-a ucis şi *-a prădat pe tatăl $eu% a spus Cernard!<(red 7oran se face #ino#at de atac asupra unui tren şi de $oartea

unui $uncitor de la calea ferată% a$ spus eu! (red 7oran a 'ncercat să$ă ucidă! El a #rut să te o$oare şi pe tine! 8ceste acuza&ii sunt su3ciente=

< (ratele $eu are dreptate% a spus .innetou! Este destul= Ei #or $uri!O$ul cel neru poate să-i ucidă=

< Sta&i pu&in= a striat Sans-ear! 8şa ce#a nu se poate 'ntâ$pla= Eu 'iur$ăresc de $ul&i ani! Nici nu se poate descrie cât a$ suferit eu dincauza faptelor lor! Sunt ai $ei şi nu$ai ai $ei= 2oi $ai face douăcrestături pe patul puştii= "upă ce a$ să-i o$or pe aceşti doi ne$ernici%pot să spun că Sans-ear şi bătrâna Ton0 #or trăi% 'n sfârşit% linişti&i= Se #orretrae şi #or $uri unde#a% iar $or$ântul lor #a 3 'n #ârful $untelui saupe nesfârşita 'ntindere a preriei% unde 'şi dor$ so$nul de #eci atâ&ia#ânători=

7-a$ apropiat de plăpândul #ânător şi i-a$ şoptit% astfel 'ncât să nu

$ă audă decât el;< "raă 7ar1% nu $erită să-&i pătezi $âinile cu sânele acestor doirăufăcători! Nu po&i să '$puşti doi oa$eni lipsi&i de apărare! Eşti creştin şiai face un păcat! Lasă-* pe 5esar să-i o$oare! Nerul nu face decât să sesupună unei porunci=

7ar1 a pri#it 'n pă$ânt şi nu a scos o #orbă! Pentru a-i dat ti$p să seândească% $-a$ apropiat '$preună cu Cernard de calul lui (red 7oran!8$ ăsit 'n coburi nişte perle% despre care tânărul iu#aieriu $i-a spuscă erau ale sale! 8poi l-a$ perc)ezi&ionat pe bandit şi a$ descoperit unpac)e&el 'n#elit 'n piele de cerb% cusut pe interiorul )ainei sale! 8cestpac)e&el cuprindea bancnote $ari! 8ceasta era% probabil% partea din pradă

care ar 3 trebuit să-i re#ină lui /olfert!"eodată% a$ auzit un fornăit speriat şi $i s-a părut că #ine c)iar de la

ar$ăsarul $eu! 7-a$ apropiat de cal% pentru a #edea ce se petrece! 'ntr-ade#ăr% ar$ăsarul era neliniştit şi 'ncerca să se elibereze din curelele cucare era priponit! Ori era un ani$al sălbatic prin apropiere% ori #eniserănişte indieni! 8$ scos un striăt% dar acesta s-a pierdut cu totul% 3indacoperit de un urlet 'nspăi$ântător care a răsunat din #ale!

7-a$ ascuns după un tu3ş şi a$ zărit o $ul&i$e de indieni! Trei saupatru se repeziseră la 7ar1 şi 'l doborâseră la pă$ânt! "oi războinici 'lleaseră pe .innetou cu lasourile şi 'l târau după ei! /obl0n zăcea la

pă$ânt cu capul sfărâ$at! Cernard era şi el 'ncon+urat de indieni! Nu $i-a$ putut da sea$a unde se a9a 5esar!



Războinicii Racurro) #eniseră% 'ntr-ade#ăr% pe ur$ele căpitanului! 8pois-au strecurat până 'n apropierea taberei noastre şi acu$ to#arăşii $einici nu se $ai puteau apăra! 5e putea$ face pentru ei6 "eoca$dată%ni$ic= Trebuia să $ă ascund% astfel 'ncât să nu a+un 'n $âinileduş$anilor! 8$ dezleat calul şi a$ pornit spre 'năl&i$i% trăându-* după

$ine! Nu putea$ face altce#a! Trebuia să $ă sal#ez! ndienii $ă zăriserăcu siuran&ă şi probabil că 'şi puseseră 'n ând să $ă prindă!

Tot ceea ce le luase$ bandi&ilor era pierdut acu$! 8urul era% 'ntr-ade#ăr% deadl0 dust% pentru că cei $ai $ul&i dintre oa$enii care Du $ultaur $or foarte repede! Sunetul şi culoarea pre&iosului $etal albentrezesc 'n cuetul o$ului ânduri uciaşe!

7i-a fost reu să a+un pe cul$e% trăând după $ine calul printretu3şurile dese% dar odată ce a$ a+uns sus% a$ 'ncălecat şi a$ luat-o laoană de parcă $-ar 3 ur$ărit o sută de războinici roşii!

7i-a$ continuat dru$ul de-a lunul 'ntreii zile% 'naintând $ereu spreapus% până ce a$ a+uns% 'n cele din ur$ă% pe $alul unei ape! 8poi $i-a$$ânat calul 'n albia râului% astfel 'ncât să nu las nicio ur$ă! 8$ ieşit la$al% i-a$ 'nfăşurat ar$ăsarului copitele-n cârpe şi $-a$ 'ntors pe cul$ea$untelui% făcând un ocol! 8$ intrat 'n pădure şi a$ căutat un loc 'n carecalul ar 3 putut să pască% dar bietul ani$al era $ult prea ostenit pentru ase $ai bucura de iarba deasă! Era$ atât de obosit% 'ncât l-a$ ruat pe"u$nezeu să $ă ocrotească şi $-a$ culcat! 7-a$ trezit abia 'n zori şi $-a$strecurat cu $ultă băare de sea$ă printre tu3şuri% parcurând 'n douăceasuri o distan&ă pe care aş 3 străbătut-o 'n doar zece $inute% dacă nu$i-ar 3 fost tea$ă că #oi 3 descoperit de duş$ani! "eodată% a$ auzit un

sunet;< Pst=7-a$ uitat 'n +ur% dar nu a$ #ăzut ni$ic!< Pst% $assa=7i-a$ dat% 'n sfârşit% sea$a că sunetul #enea de unde#a de sus şi $i-

a$ ridicat pri#irea! 8$ auzit din nou;< Pst% $assa=Unul dintre copacii a9a&i c)iar lână $ine a#ea o scorbură $are%

unde#a $ai către #ârf! "in această scorbură '$i zâ$bea fericit% cu to&idin&ii% nerul 5esar!

<8ştepta% $assa% 5esar #enit nu$aidecât= $i-a şoptit bunul neru!

'n nu$ai câte#a clipe% 5esar s-a a9at lână $ine% zicând;< 7assa intrat 'n odaie= Niciun indian nu ăseşte iste& 5esar şi $assa=8$ intrat 'ntr-ade#ăr 'n ,odaia descoperită de neru; o uriaşă

scorbură 'n trunc)iul bătrânului copac! ntrarea 'n ,odaie era ascunsă defrunzişul unui alun!

< "u$nezeule= a$ şoptit eu! 5u$ de ai ăsit ascunzătoarea asta6<8ni$al fuit de 5esar% #enit aici% la odaie% suit şi uitat pe fereastră! :i

5esar poate face aşa=< 5e fel de ani$al era6< 5esar nu ştii= 8ni$al aşa $are fost! Patru picioare ai ani$al% două

oc)i şi un coadă!



"eşi descrierea era una cu totul #aă% $-a$ ândit că poate era #orbade #reun ursule& spălător!

< 5ând ai descoperit copacul ăsta6< 'ndată ce #enit aici indian!< 5u$6 "e ieri stai tu aici6 Trebuie că ai #ăzut şi ai auzit $ulte=

< 5esar #ăzut $ult indian=< "oar atât6< Nu destul este6< 8u fost indieni şi pe-aici6<(ost şi aici% dar ni$ica nu ăsit= Nu ăsit la 5esar= 5ând 'ntuneric

#enit% indian aprins foc şi $âncat carne de la urs ce '$puşcat $assa! "ece indian a#ut #oie de $âncat din carne de la urs ce '$puşcat $assa6

Supărarea nerului era cu totul 'nte$eiată% dar asta nu $ai puteasc)i$ba cu ni$ic situa&ia!

< Spune $ai departe= l-a$ 'nde$nat eu!< 8poi zorile ai #enit şi indian plecat!-< 8u plecat! 'ncotro au luat-o6< 5esar nu ştii% pentru că 5esar nu poate $ere '$preună cu indian!

5esar #ăzut de la sus% de la fereastra tot #ăzut 5esar! ndian luat $assa.innetou şi $assa 7ar1 şi $assa Cern! Tot trei $ult sfori a#ut pe trup!

< :i pe ur$ă6< Pe ur$@6 Pe ur$@ indian #enit aici pentru prinde 5esar% dar nu prinde

5esar% pentru că el $ult iste& este=< 5â&i indieni $ai sunt aici6< 8sta 5esar nu ştiut% dar ştiut unde este indian!< Ei% unde sunt6

< 8colo unde urs este! 5esar #ăzut de la fereastra!8$ pri#it şi eu prin ,fereastra despre care-$i #orbise 5esar% de fapt oaură $ică 'n trunc)iul ol al copacului bătrân!

'ntr-ade#ăr% lână trunc)iul copacului 'n care se că&ărase 5esar detea$a ursului se a9a un indian! 5ăpetenia co$anşilor lăsase câ&i#arăzboinici aici% pentru a ne prinde pe noi doi% adică pe $ine şi pe 5esar!

< La urs% cu$ spui tu% nu e decât un indian% draă 5esar% i-a$ spus eunerului!

< ndian $ai este 'ncă un şi 'ncă un% da@ 5esar nu ştiut unde=< 8şteaptă-$ă aici=< O)% $assa #re$ plecat6 O)= 7ai bine ră$as cu 5esar=

< Trebuie să-i sal#ă$ pe prietenii noştri=<Sal#at6 Sal#at $assa Cern6 O)% asta fru$os este= 8sta $ult bine

este= 5esar sal#at la $assa Cern şi sal#at la $assa .innetou şi la $assa7ar1=

< (oarte bine% dar acu$ stai liniştit aici!7ă $ai liniştea ândul că $ăcar unul dintre noi se a9a 'n siuran&ă!

ndienii fuseseră destul de şire&i% punând un o$ de stra+ă c)iar lână ursulrăpus de $ine! 7-a$ strecurat printre tu3şuri şi a$ a+uns la doi $etri 'nspatele indianului pe care 'l zărise$ pu&in $ai de#re$e din ,odaia lui5esar! Războinicul stătea ne$işcat precu$ o statuie! Se +uca neli+ent cu

un 9uier $ic% sub for$ă de cap de #ultur! :tia$ că indienii au obiceiul de ase folosi de astfel de 9uiere pentru a-şi trans$ite $esa+e cu a+utorul lor!



ndianul care stătea lână urs era 'ncă tânăr! Să 3 a#ut #reo optsprezeceani! Poate că era pri$a dată când pornea '$preună cu cei din tribul său '$potri#a unui duş$an! "upă '$brăcă$inte şi după ar$ele pe care lea#ea asupra sa% $i-a$ dat sea$a nu$aidecât că tânărul războinic era 3ulunei căpetenii! Se cu#enea oare să cur$ o #ia&ă care abia 'ncepuse6 Nu%

'n niciun caz=7-a$ apropiat 'ncet de el% l-a$ apucat cu stâna de ât şi l-a$ lo#it cu

dreapta 'n tâ$plă! 8ceastă lo#itură nu ar 3 a#ut niciun efect asupra unuio$ $atur% dar tânărul războinic a leşinat i$ediat! L-a$ leat de trunc)iulunui copac 'ncon+urat de tu3şuri% astfel 'ncât nu putea 3 zărit! -a$ pusapoi un căluş 'n ură şi i-a$ luat 9uierul! 7-a$ ascuns şi a$ su9at 'n$icul instru$ent care a#ea for$a unui cap de #ultur! S-a auzit un sunetascu&it şi un indian bătrân s-a apropiat nu$aidecât! L-a$ lo#it şi pe el cupu$nul 'n cap! Cătrânul războinic a căzut la pă$ânt! Precis că erau $ai$ul&i indieni prin '$pre+uri$i! Nu 'i putea$ dobor' pe to&i% aşa că trebuiasă a9u neapărat unde 'şi lăsaseră caii! 8$ auzit un nec)ezat! L-a$ leatpe indianul cel #ârstnic% folosindu-$ă c)iar de curelele pe care le a#eaasupra sa% l-a$ luat pe u$eri pe tânărul războinic şi $-a$ strecuratprintre tu3şuri! 8$ #ăzut că la intrarea 'n #ale stăteau la pândă patrurăzboinici roşii! L-a$ dus pe indianul cel tânăr la ,odaia lui 5esar! Nerulstătea la ,fereastră! 5ând $-a zărit% şi-a părăsit ascunzătoarea şi s-aapropiat de $ine% zicând;

< O)% o)% $assa% a$ prins indian tânăr= 2re$ o$orât la el6<Nu% #reau doar să-* &in ostatic! 7ai doreşti să-* sal#ezi pe Cernard6< O)% o)% 5esar #rut să sal#ezi bun $assa Cern! 5e trebuie să face$

5esar6

< Trebuie să-* iei pe indianul ăsta 'n spinare şi să cobori la #ale% pânăce #ei #edea un arbore de )icori! Te opreşti 'n dreptul acelui arbore şi $ăaştep&i=

< 5esar 'ntoc$ai aşa făcut=< Cine% )ai=Uriaşul neru *-a luat pe indian 'n spinare şi a dispărut printre copaci!

Eu $-a$ 'ndreptat spre locul unde indienii 'şi a#eau caii! 7i-a fost reu săonesc şase cai indieni de unul sinur! Nu $-aş 3 descurcat $ai bine cua+utorul lui 5esar% pentru că ar$ăsarii indieni se sperie de neri% dar a$izbutit să duc treaba la bun sfârşit% leând căpăstrul 3ecăruia dintrear$ăsari de coada celuilalt% astfel 'ncât caii erau aşeza&i 'n şir indian şi nu

$i-a fost prea reu să-i stăpânesc% unul după altul! 5ei patru războinicicare $ai erau 'n #ale nici $ăcar nu au prins de #este ce se petrecea! 'nlipsa cailor ar 3 a#ut ne#oie de foarte $ult ti$p pentru a a+une la ai lorşi% pe deasupra% nu izbutiseră să $ă prindă nici pe $ine şi nici pe 5esar!

Nerul $ă aştepta cu$inte lână arborele de )icori despre care 'i#orbise$! Era foarte bucuros să $ă re#adă! 8cu$ că #enise$% se si$&ea 'n siuran&ă şi a striat;

< O)% bine că #enit% $assa= ndian desc)is oc)ii $ari cât cepe şi$or$ăit ca 3ara% dar 5esar dat o pal$ă la el şi indian a$ tăcutnu$aidecât=



5esar ne pri#ea foarte $irat pentru că nu pricepea cu$ pot sta liniştitşi cu$ pot fu$a 'n ti)nă% când duş$anii ne pândeau! 'n cele din ur$ă%bunul neru $i-a spus;

< 7assa% şi 5esar #rut la fu$at pace=< Cine% ia o &iară de foi% dar fu$eaz-o 'n şa! Trebuie să plecă$ de

aici=ndianul şi-a luat calul% 5esar a 'ncălecat şi el% iar eu $-a$ suit 'n şa

după ce a$ leat ar$ăsarii indienilor% astfel 'ncât să-i pot stăpâni foarteuşor! Nu $ai trebuia să-$i fac ri+i că 7a-ra$ #a 'ncerca să fuă% pentrucă indianul se bucurase de fu$ul păcii 'n prezen&a $ea!

8$ făcut un ocol şi a$ fost obser#a&i% 'n cele din ur$ă% de cei cincirăzboinici cărora le luase$ caii! ndienii au 'nceput să urle şi urletul lor 'n3orător a răsunat 'n toată #alea% nu$ai că noi ne-a$ #ăzut de dru$!7erând pe ur$ele co$anşilor% a$ a+uns pe 'nserat pe $alul lui RioPecos% unde a$ şi ăsit un loc toc$ai potri#it pentru popas! Pe spinărilecailor indieni% 'n#elită 'n pături% se a9a destulă carne afu$ată% astfel 'ncâtnu era$ ne#oi&i nici să răbdă$ de foa$e% nici să #ână$! Era$ la destulde $are depărtare de cei cinci co$anşi ră$aşi 'n #ale% astfel 'ncât aceştianu ne puteau a+une din ur$ă 'n ti$pul nop&ii!

7a-ra$ s-a culcat i$ediat% iar eu şi 5esar a$ stat de stra+ă pe rând! 8doua zi 'n zori% a$ luat păturile de pe spinările cailor indieni şi i-a$ onitcătre râu! 8r$ăsarii au trecut pe $alul celălalt şi apoi au dispărut 'npădure! 7a-ra$ a pri#it totul liniştit% fără a scoate niciun cu#ânt!

Ur$ele lăsate de co$anşi se zăreau foarte bine! ndienii se si$&iseră 'nsiuran&ă! Războinicii $erseseră $ereu de-a lunul $alului drept al lui RioPecos% a+unând la poalele $un&ilor Sierra Guadalupe! 8ici ceata de

războinici se despăr&ise 'n două! 5ea $ai $are parte dintre co$anşi oluase spre $unte% 'n ti$p ce o altă ceată $ai $ică 'şi continuase dru$ulpe $alul râului!

8$ descălecat pentru a e4a$ina ur$ele! Le-a$ zărit şi pe cele alebătrânei Ton0! 5u pu&ină #re$e 'n ur$ă% ăsise$ şi locul 'n care indieniipoposiseră 'n ti$pul nop&ii!

< Războinicii co$anşi au pornit pe cărarea $untelui% pentru a $erela $or$ântul $arii căpetenii!

< Este precu$ spune fratele $eu!<:i ceilal&i% a$ continuat eu% arătându-i lui 7a-ra$ ur$ele indienilor

care şi-au continuat dru$ul de-a lunul râului% ceilal&i au plecat la

ia$urile lor '$preună cu ostaticii6< 8şa au poruncit cele două căpetenii Racurro)!< 5o$anşii poartă cu sine şi co$orile fe&elor palide6< Războinicii au păstrat aceste co$ori pentru că nu ştiu căreia dintre

fe&ele palide le apar&in ele!< Unde 'şi au războinicii co$anşi ia$urile6< 'n sa#ană! 'ntre apa care se #ede aici şi cea pe care fe&ele palide o

nu$esc Rio Grande!< 8dică la 8pac)e 7ountains6< Este precu$ spune fratele $eu=

< 8tunci nu #o$ $ere de-a lunul ur$elor% ci o #o$ apuca spre$iazăzi!



'n oc)ii indianului se citea bucuria% deşi pe fa&a tânărului războinic nuse $işca niciun $uşc)i! 5ei cinci indieni care 'i duceau pe ostatici 'n satullor 'ntâlniseră o ceată nu$eroasă de co$anşi şi 'şi continuaseră apoidru$ul '$preună!

< 5ât $ai a#e$ până ce #o$ a+une la tabăra co$anşilor6 l-a$

'ntrebat eu pe 7a-ra$!< 5o$anşii nu au doar o tabără 'n sa#ană% a replicat indianul% $ândru!

Războinicii Racurro) au un sat 'n prerie% iar acest sat este $ai $are decâtaşezările albilor! "acă Old S)atter)and se #a răbi% a#e$ să a+une$acolo 'nainte ca soarele să se culce!

Ne-a$ odi)nit pu&in şi apoi a$ pornit din nou la dru$! 5ătre seară a$zărit $ai $ulte linii nere! (olosindu-$ă de oc)ean% $i-a$ putut dasea$a că acele linii nu erau altce#a decât şiruri luni de corturi indiene!

5o$anşii 'şi făcuseră aici o aşezare foarte $are% $ai ales datorităfaptului că acu$ era cea $ai bună perioadă pentru #ânătoarea de bizoni!Se pare că toată lu$ea era preocupată de sosirea ostaticilor 'n tabără%pentru că nu a$ 'ntâlnit nici $ăcar un sinur războinic atunci când ne-a$apropiat de sat!

7i-a$ strunit calul şi l-a$ 'ntrebat pe 7a-ra$;< 8colo sunt corturile co$anşilor6< 8colo= a răspuns indianul!< To-1ei-c)un% $area căpetenie a co$anşilor% se a9ă 'n sat6< Părintele lui 7a-ra$ se a9ă alături de războinicii săi!< Se #a duce fratele $eu roşu la To-1ei-c)un pentru a-i spune că Old

S)atter)and ar #rea să-i #orbească6 Tânărul războinic $-a pri#it ui$it şi $-a 'ntrebat;

<Old S)atter)and nu se te$e de atâ&ia duş$ani6 El ucide bizonul şirăpune ursul cenuşiu% dar nu 'i #a putea ucide pe co$anşii care suntnu$eroşi precu$ iarba preriei!

< Old S)atter)and nu #rea să-i ucidă pe fra&ii săi roşii! El nu se te$ede apaşi% co$anşi sau de războinicii Siou4! El este fratele tuturorrăzboinicilor #ite+i şi drep&i! El nu ucide decât răufăcătorii şi trădătorii!(ratele $eu poate pleca=

< "ar 7a-ra$ este ostaticul lui Old S)atter)and=< 7a-ra$ nu este ostaticul lui Old S)atter)and% pentru că el a fu$at

cu $ine pipa păcii=< UK= a e4cla$at 7a-ra$% 'nde$nându-şi calul!

8$ descălecat% şi 5esar $i-a ur$at e4e$plul! 8poi a$ lăsat caii săpască! Nerul $-a pri#it cu spai$ă şi $-a 'ntrebat;

< 7assa% ce făcut indian cu 5esar% dacă $assa luat la 5esar 'n satindian6

< Trebuie să aşteptă$! Să #ede$ ce se #a 'ntâ$pla!< 8şteptat nu bun este= 8şteptat prost este= Rău este= ndian pră+it

5esar la stâlp=< Poate că lucrurile nu se #or 'ntâ$pla aşa cu$ spui tu! Trebuie să

$ere$ 'n satul co$anşilor% dacă #re$ să-* sal#ă$ pe $assa Cernard!<O)% a)% $assa Cern= 5esar sal#at la bun $assa Cern= 5esar ata este

să lase indian fript şi 3ert şi $âncat la el% dacă indian lasă liber la $assaCern=



< O$ul alb să ne dea ar$ele sale până când #o$ şti de ce se a9ă elaici!

<Războinicii roşii se te$ oare de $ine6 5el care-$i cere ar$ele sete$e de $ine=

La aceste cu#inte% bătrânul şef de trib le-a pri#it pe celelalte trei

căpetenii care-i stăteau alături! 'n oc)ii acestora trebuie să 3 citit nu$aiânduri liniştitoare% căci $i-a spus;

<Războinicii co$anşi nu ştiu ce 'nsea$nă tea$a sau frica! O$ul alb 'şipoate păstra ar$ele=

<5are este nu$ele fratelui $eu roşu6 l-a$ 'ntrebat eu pe bătrânul şefde trib!

<Old S)atter)and #orbeşte acu$ cu To-1ei-c)un! La auzul acestuinu$e to&i duş$anii tre$ură de frică!

< 'l ro pe fratele $eu To-1ei-c)un să-$i dea un cort 'n care să potaştepta până când căpeteniile co$anşilor #or bine#oi să-$i #orbească!

< 5u#ântul tău este bun! (a&a palidă #a pri$i un cort 'n care #aaştepta până ce războinicii Racurro) #or 3 )otărât dacă #or fu$acalu$etul cu o$ul alb!

7arele şef de trib $i-a făcut un se$n prin care $ă 'nde$na să-*ur$ez! 8$ trecut printre războinici şi a$ zărit cu$ indiencele $ă pri#eaudin corturi% curioase să-* #adă pe albul care 'ndrăznise să se arunce 'nura lupului! Norocul a fost ca aceşti co$anşi să facăparte din alt trib decât cel din care erau războinicii pe care-i 'nfruntase.innetou 'n deşertul 7api$i!

5orturile şi colibele se$ănau 'ntoc$ai cu cele ale indienilor din Nord! Totul era făcut de fe$ei% pentru că bărba&ii se ocupau doar de luptă%

#ânătoare şi pescuit! Toate celelalte treburi erau lăsate pe u$erii fe$eilor%despre care noi% europenii% obişnui$ să spune$ că fac parte din ,se4ulslab!

(e$eile sunt cele care 'ntind corturi şi construiesc colibe! Ele iau pieile%le pun la soare şi desenează cu bucă&i de cărbune co$ponentele din care#a 3 alcătuit cortul! "upă aceea decupează bucă&ile din piele şi le cos!8le nişte pră+ini şi le aşază 'n locul 'n care ur$ează să 3e 'năl&ată,locuin&a! 8poi sapă 'n pă$ânt o roapă cu o adânci$e de o +u$ătate de$etru! 'n +urul acestei ropi sunt 'n3pte pră+inile% 'ntr-un cerc cu undia$etru $ai $are sau $ai $ic% 'n func&ie de di$ensiunile ,locuin&ei!7unca nu este deloc uşoară! Pră+inile aşezate pe lateral sunt 34ate cu

a+utorul unor curele de nişte pră+ini $ai roase aşezate către $i+loculropii săpate! 8poi ,sc)eletul construc&iei trebuie 'n#elit 'n piei şi blănuri!8stfel ,locuin&a este '$păr&ită 'n două! 5ercul cel $are% alcătuit dinpră+inile laterale% cuprinde 'n sine un cerc $ai $ic% alcătuit din pră+inile$ai roase% de sus&inere! Pră+inile $ai sub&iri sunt acoperite şi ele cu piei%fe$eile a#ând ri+ă să le facă o aură prin a$bele rânduri! Prin aceastăaură #a ieşi fu$ul care pro#ine de la focul aprins $ereu 'n $i+locul,locuin&ei!

5ortul 'n care a$ fost dus era destul de $ic şi arăta a 3 nelocuit!7i-a$ leat calul la intrare şi apoi a$ păşit 'năuntru% fără ca şeful de

trib să $ă ur$eze!



"upă nici două $inute% a apărut o indiancă bătrână care a adus 'nspinare uscături pentru foc! 8 dispărut şi apoi a apărut din nou cu o oalădin lut 'n care se a9a apă şi 'ncă ce#a! 8 aprins focul şi a pus oala la 3ert!

7-a$ 'ntins pe pă$ântul ol şi a$ tăcut! :tia$ că nu se cu#enea să#orbesc cu bătrâna indiancă% aşa că a$ preferat să tac! 7ai ştia$ că era$

supra#e)eat cu $are aten&ie! Era$ siur că o $ână de războinici $ăpri#eau cu aten&ie prin nişte ăuri făcute 'n pieile din care era alcătuitcortul $eu! "upă #reun ceas% bătrâna a luat oala depe foc şi a pus-o lână $ine! Era o bucată $are de carne de bizon% decare $-a$ bucurat din plin! 7i-a$ dat sea$a că $i se făcea o $arecinste% pentru că sunt ata şi azi să pun ră$ăşa că acea oală era sinurape care o a#eau războinicii co$anşi 'n Satul lor!

"upă ce a$ $âncat% $-a$ 'ntins şi $-a$ 'n#elit 'n pătură% dar nu a$izbutit să ador$% c)inuit de ânduri $ulte! 8$ obser#at că indienii $i-au)rănit şi calul! "e ase$enea% a$ #ăzut că doi războinici se a9au tot ti$pul 'n fa&a cortului 'n care era$ ăzduit!

7i-a$ pus pătura sub cap şi a$ ador$it! "eşi e#eni$entele carea#eau să se petreacă erau deosebit de i$portante% so$nul $-a furat peneândite! 7-a$ trezit a doua zi 'n zori! Oala 3erbea iar! 8$ $âncatfoarte liniştit! 8poi a$ #rut să ies din cort! 5u$ a$ scos capul din,locuin&ă% unul dintre cei doi războinici care $ă păzeau a făcut o $işcarecu lancea de parcă ar 3 #rut să $ă spintece cu ea de sus până +os! Nuputea$ ră$âne indiferent la ase$enea est% pentru că era 'n +ocrenu$ele $eu! 8şa se face că a$ apucat lancea cu a$ândouă $âinile%a$ '$pins-o pu&in şi apoi a$ tras-o cu putere spre $ine! Lancea a ră$as 'n $âinile $ele% iar războinicul a căzut la pă$ânt! T%

< UK= a striat războinicul% ridicându-se de la pă$ânt şi punând $ânape cu&it!< UK= a$ striat şi eu% luând cu&itul 'n dreapta şi aruncând cu stâna

lancea 'n colibă!< (a&a palidă să-$i dea lancea= a striat la $ine războinicul!< Pielea roşie să-şi ia lancea= i-a$ replicat eu!L-a$ pri#it pe co$anş drept 'n oc)i şi a$ #ăzut că acesta nu a#ea

cura+ să-şi ia sinur lancea! 5elălalt indian care făcea de stra+ă lânăcortul $eu s-a apropiat şi $i-a spus;

-< 8lbul să intre 'n cort=:i acest războinic $ă a$enin&a cu lancea% astfel 'ncât nu a$ putut

rezista tenta&iei de a-* dobor' la pă$ânt! 5ei doi indieni au 'nceputnu$aidecât să urle% ridicând 'n picioare 'ntre satul!

5)iar 'n fa&a cortului $eu se ăsea o colibă destul de $are! Pe uşaacesteia erau atârnate trei lănci şi trei scuturi! Uşa colibei s-a desc)is şi uncap de fată a ieşit nu$aidecât la i#eală! Tânăra a pri#it cu oc)i curioşi 'n +ur% #rând să 'n&eleaă ce se petrecea% dar s-a retrasrepede! Peste câte#a clipe% din coliba cea $are au ieşit cele patrucăpetenii ale co$anşilor! La un se$n al lui To-1ei-c)un% cele două stră+i s-au dat deoparte% şi $area căpetenie a 'ntrebat;

<5e face fa&a palidă aici% 'naintea cortului6

<5eTac eu6 (ratele $eu roşu #rea să 'ntrebe% desiur% ce fac aceşti doirăzboinici 'n fa&a cortului $eu!



< Ei #e)ează% astfel 'ncât fe&ei palide să nu i se 'ntâ$ple ni$ic rău!"e aceea este bine ca albul să intre 'n cort!

< Oare To-1ei-c)un are nişte războinici atât de răi6 Oare porunca lui To-1ei-c)un nu are nicio 'nse$nătate şi este ne#oie ca un oaspete să 3epăzit6 Old S)atter)and nu are ne#oie de oa$eni care să-* ocrotească!

Pu$nul său zdrobeşte orice o$ rău% orice o$ care $inte! (ra&ii $ei roşiipot intra linişti&i 'n ia$ul lor! Eu a$ să fac o pli$bare prin sat! 8poi$ă #oi 'ntoarce aici pentru a #orbi cu fra&ii $ei roşii!

Spunând acestea% a$ intra 'n cort pentru a-$i lua puştile! 5ând a$ieşit din ,locuin&a oferită de To-1ei-c)un% $ă a$enin&au douăsprezecelănci! Oare ce se cu#enea să fac6 (ără a scoate nici $ăcar o #orbă% a$intrat 'n cort% a$ tăiat o aură 'n partea din spate a acestuia şi a$ ieşit!7ai $ul&i războinici $ă pri#eau ului&i% fără a şti ce să $ai creadă! "upă ceşi-au re#enit% au 'nceput să urle ca din ură de şarpe! 5ăpeteniile au ieşitiar din cortul lor şi au alerat spre $ine% lucru ce nu se prea potri#ea cufelul lor cere$onios de a se $işca! :e3i de trib şi-au făcut loc printrerăzboinici şi s-au apropiat% făcând nişte fe&e de parcă ar 3 #rut să $ă 'n)ită pe loc!

Nu putea$ să $ă folosesc de puştile $ele! Nu a#ea niciun rost!Războinicii co$anşi erau prea nu$eroşi şi aş 3 fost cu siuran&ă pierdut!7i-a$ scos repede oc)eanul% l-a$ desfăcut 'n două şi le-a$ striatcăpeteniilor;

< Sta&i pe loc= Un sinur pas dacă $ai face&i% 3ii co$anşilor #or 3 cuto&ii pierdu&i=

:e3i de trib s-au oprit 'ntr-ade#ăr locului% pentru că nu #ăzuserăniciodată un oc)ean!

<5e #rea să facă o$ul alb6 a 'ntrebat To-1ei-c)un! "e ce nu ră$âne el 'n ia$6< Old S)atter)and face ceea ce doreşte= a$ replicat eu! Ni$eni nu-*

poate '$piedica să facă ceea ce #rea% pentru că el este un $are #raci alfe&elor palide! El poate ucide to&i co$anşii dacă #a 3 ne#oit s-o facă= OldS)atter)and #ă poate do#edi că spune ade#ărul=

8$ pus oc)eanul la locul său şi a$ luat carabina /enr0% zicând;<Războinicii să pri#ească la &ăruşul ce se ăseşte 'naintea cortului

aceluia!Spunând acestea% le-a$ arătat un &ăruş ros care se ăsea 'naintea

unui cort situat la depărtare destul de $are!

8$ dus carabina la oc)i şi a$ tras% ăurind #ârful &ăruşului! ndienii au$or$ăit ad$irati#! Războinicul roşu ad$iră cura+ul şi 'nde$ânarea unuio$% c)iar dacă acesta este cel $ai apri duş$an al său! 8$ tras a douaoară şi a$ izbutit să fac o a doua aură 'n &ăruş% situată la doar doicenti$etri fa&ă de pri$a! 8$ continuat să tra 'n &ăruş% făcând ăuri dindoi 'n doi centi$etri! ndienii nu $ai scoteau niciun sunet! Erau ului&i!8uziseră% desiur% #orbindu-se de ,puşca #ră+ită% cu$ $ai era nu$ităprintre indieni carabina /enr0% dar poate nu credeau toate istoriile auzitede la al&ii! "upă ce-a$ tras al patrulea foc% indienii nici nu s-au $ai $işcat5ând a$ tras al şaselea şi al şaptelea foc% ui$irea lor era de nedescris!

8$ tras zece focuri% '$podobind &ăruşul cu ăuri a9ate la doi centi$etriuna fa&ă de cealaltă! 8poi $i-a$ pus ar$a pe u$ăr şi a$ spus liniştit;



<Războinicii roşii au #ăzut că Old S)atter)and este un $are #raci alfe&elor palide= 5el ce #rea să-i facă #reun rău% este sortit $or&ii% )o)=

8$ trecut printre indieni% fără ca #reunul dintre ei să 'ncerce să $ăoprească! (e$eile şi copiii $ă pri#eau ca pe o 3in&ă supranaturală!Putea$ 3 $ul&u$it de i$presia pe care o făcuse$!

'n fa&a unui cort a$ zărit un co$anş care făcea de stra+ă! "esiur că 'ncortul cu pricina se ăsea un ostatic! Toc$ai $ă ândea$ dacă secu#enea să-* 'ntreb pe indianul care făcea de stra+ă cine se ăsea 'n cort%când a$ auzit un las cunoscut;

<O)% o)% $assa= Lăsat la biet 5esar afară de la cort= ndian prins lasărac% biet 5esar şi #rea tăiat şi $âncat la sărac 5esar=

7-a$ apropiat de cort% a$ dat deoparte pătura care acoperea intrareaşi i-a$ spus lui 5esar să iasă! Războinicul care facea de stra+ă era atât desperiat la #ederea $ea% că nu a 'ndrăznit să facă nicio $işcare!

$ediat ce a ieşit din cort% l-a$ 'ntrebat pe 5esar;< Te-au băat aici de cu$ a$ intrat 'n sat6<"a% $assa= ndian luat 5esar de pe cal şi băat la cort asta= 5esar

până acu$ la cort asta a$ stat=< Nu ştii unde poate 3 $assa Cernard6< 5esar nu #ăzut şi nu auzit la $assa Cern!< Bine-te după $ine=5ei patru şe3 de trib se apropiau de noi% 'nso&i&i de o ceată nu$eroasă

de războinici! 8$ pus $âna pe carabina /enr0% dar To-1ei-c)un $i-a făcutun se$n prin care '$i dădea a 'n&elee că #enea cu ânduri paşnice!Cătrânul şef de trib s-a apropiat şi $-a 'ntrebat;

< 'ncotro #rea să $eară fratele $eu alb6 8r 3 $ai bine ca el să #ină

şi să se aşeze alături de căpeteniile co$anşilor care &in sfat!Până atunci fusese$ ,o$ul alb sau ,fa&a palidă! To-1ei-c)un $ănu$ea acu$ ,fratele alb! Se pare că $ă bucura$ acu$ de respectulco$anşilor=

< (ra&ii $ei roşii #or fu$a pipa păcii cu Old S)atter)and6 l-a$ 'ntrebatpe bătrânul şef de trib!

<Ei #or #orbi cu Old S)atter)and şi% dacă #orbele sale #or 3 bune% el #ade#eni războinic co$anş!

Ne-a$ 'ntors '$preună la cortul cel $are şi a$ trecut pe lână el! Pedru$ a$ zărit iapa lui 7ar1% ar$ăsarul lui Cernard şi calul lui .innetou! Lacapătul satului ne aşteptau $ai $ul&i războinici! 8ceştia erau% desiur%

pri#ileia&ii% pentru că a#eau dreptul să ia parte la sfat! S-au aşezat cu to&ii 'n cerc şi $-a$ aşezat şi eu% făcându-i lui 5esar se$n să stea +os 'nspatele $eu!

<"e ce se aşază o$ul alb% pe care noi #re$ să-* +udecă$6 a 'ntrebat To-1ei-c)un% 'ncruntând din sprâncene!

<"e ce se aşază războinicii co$anşi% pe care Old S)atter)and #rea să-i +udece6 a$ replicat eu!

"eşi indienii nu obişnuiesc să-şi arate si$&ă$intele% $i-a$ putut dasea$a că erau surprinşi de 'ntrebarea $ea!

< O$ul alb lu$eşte% dar el poate să stea +os% spuse To-1ei-c)un! "e

ce *-a adus albul aici pe o$ul neru6 El nu ştie oare că un neru nu aredreptul de a sta +os atunci când se a9ă de fa&ă un indian6



< Nerul este slu+itorul $eu% a$ spus eu! El s-a aşezat pentru că aşa i-a$ poruncit! La porunca $ea el are să se aşeze% c)iar dacă s-ar a9a defa&ă o sută de căpetenii indiene!

5u cât era$ $ai )otărât% fără a-i +ini pe indieni% cu atât $ai bine erapentru $ine! "acă $-aş 3 arătat ata să le 'ndeplinesc co$anşilor

poruncile şi dorin&ele% aş 3 fost cu siuran&ă pierdut! To-1ei-c)un a aprins calu$etul! Pipa a trecut din $ână-n $ână% dar nu

$i-a fost oferită şi $ie! Odată 'ndeplinită această for$alitate% bătrânul şef de trib s-a ridicat şi a 'nceput să #orbească! :e3i de trib indieni sunt $arioratori care pot sta oricând alături cu #esti&ii oratori ai popoarelorci#ilizate! "iscursurile $eşteşuite şi pline de 3uri de stil ale şe3lor detrib au ce#a din arta oratorică orientală! To-1ei-c)un a 'nceput cu ointroducere de care se foloseşte orice căpetenie indiană atunci când#orbeşte despre albi% adică a 'nceput prin a acuza 'ntreaa rasă a fe&elorpalide;

<O$ul alb să asculte% căci To-1ei-c)un #a #orbi= 8u trecut $ulte #eride atunci% dar când#a oa$enii roşii erau sinuri pe acest pă$ânt care seăseşte 'ntre cele două 7ari 8pe! Ei au construit aşezări! Ei au se$ănatporu$b şi au #ânat bizoni! 8l lor era răsăritul soarelui şi a lor era ploaia% alor era pădurea şi tot a lor preria cea 'ntinsă! Ei a#eau so&ii% fra&i şi copii!Erau ferici&i! :i au #enit fe&ele palide% a căror culoare sea$ănă cu albulzăpezii% dar ini$a lor este neară precu$ cel $ai neru scru$! (e&elepalide erau pu&ine la nu$ăr% şi oa$enii roşii le-au pri$it 'n corturile lor!(e&ele palide au adus cu ele ar$ele de foc% apa de foc% al&i #raci% al&i idoli%boli $ulte% trădare şi $oarte! Peste 8pa cea 7are au #enit tot $ereu $ai$ulte fe&e palide! 5u&itele lor erau bine ascu&ite% iar urile lor rosteau

$inciuni! Oa$enii roşii i-au crezut pe albi% dar au fost $ereu 'nşela&i!Oa$enii roşii au fost ne#oi&i să-şi părăsească pă$ânturile pe care seăseau $or$intele stră$oşilor lor! Pentru a-i 'n#ine $ai uşor% albii ause$ănat ne'n&eleerea 'ntre triburile oa$enilor roşii! 'i bleste$ pe albi=8tâtea bleste$e să cadă pe capul lor% câtestele sunt pe cer= 8tâtea bleste$e să cadă pe capul lor% câte frunze sunt 'n copaci=

8ceste cu#inte ale bătrânei căpetenii au fost 'ntâ$pinate cu $ur$ureaprobatoare! Cătrânul şef de trib #orbise atât de tare% 'ncât fusese auzitde to&i cei din +urul său!

< Una dintre fe&ele palide a #enit acu$ 'n satul co$anşilor% a spus

$ai departe To-1ei-c)un! 5uloarea sa este cea a $inciunii% dar noi #re$să-* ascultă$ pe acest alb!

To-1ei-c)un s-a aşezat şi au #orbit pe rând celelalte trei căpetenii!(iecare dintre şe3i de trib a e4pri$at aceleaşi idei cu cele aleante#orbitorului său% cerându-$i 'n 3nal să iau cu#ântul! 'n ti$p cecăpeteniile #orbeau% '$i scosese$ caietul pentru 'nse$nări şi creionul şi 'ncercase$ să desenez c)ipurile şe3lor de trib!

5el de-al patrulea şef de trib 'şi 'nc)eiase cu#ântarea% iar bătrânul To-1ei-c)un $i-a făcut un se$n şi $-a 'ntrebat;

< 5e face o$ul alb% 'n #re$e ce căpeteniile co$anşilor #orbesc6

< ată ce face= i-a$ răspuns eu% rupând foaia pe care desenase$ şidându-i-o!



< UK= a e4cla$at bătrâna căpetenie% #ăzând despre ce era #orba!< UK= UK= UK= au striat şi ceilal&i trei şe3 de trib% #ăzându-şi c)ipurile

i$ortalizate pe foaia albă!< 8cesta este un $are leac= a spus To-1ei-c)un! 8lbul a desenat pe

această bucată din piele albă su9etele războinicilor co$anşi! ată-* aici pe

To-1ei-c)un şi iată şi celelalte căpetenii! 5e #rea Old S)atter)and să facăacu$6

8$ luat foaia din $âna căpeteniei% a$ făcut-o )e$otoc şi a$ băat-ope &ea#a carabinei /enr0% zicând;

< To-1ei-c)un% tu ai spus că eu a$ desenat su9etele #oastre pe pieleaalbă! 8cu$ su9etele căpeteniilor co$anşe se ăsesc 'n puşca $ea! 2rei sătra şi să risipesc aceste su9ete 'n cele patru #ânturi% astfel 'ncât ele sănu $ai a+ună nicicând pe #eşnicele plaiuri ale #ânătorii6

5ei patru şe3 de trib au sărit nu$aidecât 'n picioare! Războinicii şi-auarătat şi ei 'nri+orarea!

< Războinicii co$anşi să se aşeze! Să fu$eze cu $ine calu$etul şi%dacă ei sunt cu ade#ărat fra&ii $ei% le #oi da su9etele 'napoi!! To-1ei-c)un a aprins nu$aidecât pipa% iar $ie $i-a $ai #enit o idee! Unuldintre şe3i de trib 'şi '$podobise )aina cu doi nasturi $ari din ala$ă! 7-a$ apropiat de el şi i-a$ spus;

< (ratele $eu roşu să-$i '$pru$ute aceste podoabe! le #oi da 'napoinu$aidecât!

'nainte ca indianul să se poată opune% a$ desprins cu a+utorul cu&ituluicei doi nasturi care '$podobeau #eş$ântul său!

7-a$ depărtat pu&in% a$ prins nasturii 'ntre deete şi le-a$ spusrăzboinicilor co$anşi;

< (ra&ii $ei roşii să pri#ească aceşti nasturi cu băare de sea$ă=7-a$ prefăcut apoi că arunc nasturii 'n sus şi le-a$ arătatindienilor pal$ele oale% zicând;

< (ra&ii $ei roşii să pri#ească aici= Nu $ai a$ ni$ic 'n $ână= Undesunt nasturii6

< Nu $ai sunt= a e4cla$at% supărat% şeful de trib pe care-*deposedase$ de pre&ioasele sale podoabe!

< 'ntoc$ai= Nu $ai sunt= 8u zburat către soare= (ratele $eu roşu să-şiia ar$a şi să doboare nasturii din slă#ile cerului=

< 8sta nu o poate face nici un războinic roşu% nici un războinic alb şinici un #raci=

< (ra&ii $ei roşii să #adă cu$ cei doi nasturi or să cadă din cer= a$spus eu!

Nu a$ luat carabina /enr0% pentru că 'n &ea#a acesteia se ăsea sc)i&acu c)ipurile căpeteniilor co$anşe! 8$ pus $âna pe doborâtorul de urşi% l-a$ 'ndreptat 'n sus şi a$ tras! Peste câte#a secunde s-a auzit un sunet!Era ca şi când ce#a ar 3 căzut pe pă$ânt!

Posesorul pre&ioşilor nasturi din ala$ă s-a apropiat nu$aidecât şi aridicat de la pă$ânt una dintre podoabele sale% e4cla$ând;

< UK= Este unul dintre nasturii $ei= 'n ti$p ce indienii pri#eau ului&i nasturele% eu l-a$ băat repede pe

celălalt pe &ea#a puştii şi a$ tras! ndienii au pri#it 'n sus% dar deodată5esar a 'nceput să-şi frece u$ărul şi să strie;



< O)% a)% $assa= 5u$ a$ tras= '$puşcat biet bun 5esar=5el de-al doilea nasture 'i căzuse% 'ntr-ade#ăr% pe u$ăr% alunecase şi

acu$ se a9a c)iar lână 5esar! ndianul şi-a luat repede şi al doileanasture% ascunzându-* bine% fapt care do#edea )otărârea lui de a nu $ai 'nstrăina niciodată pre&ioasele podoabe!

Trucul $eu cu nasturii a făcut o puternică i$presie asupra căpeteniilorco$anşe! Stăteau acu$ şi $ă pri#eau% fără a scoate nici $ăcar o #orbă şifără a şti prea bine cu$ să se poarte cu $ine!

To&i cei de fa&ă erau foarte 'ncorda&i şi% pentru a $ai risipi pu&inapăsarea care se si$&ea 'n aer% a$ făcut un lucru foarte 'ndrăzne&! 8$luat pipa pe care To-1ei-c)un o pusese alături de sine% a$ luat şi punu&adin piele de oposu$% 'n care $area căpetenie 'şi păstra tutunul a$estecatcu frunze de cânepă sălbatică% a$ u$plut pipa% a$ adoptat o pozi&iecere$onioasă şi a$ spus;

< (ra&ii $ei roşii cred 'n 7arele Spirit! Ei au dreptate! Ei cred 'n7anitou% "u$nezeul lor% iar "u$nezeul lor este şi "u$nezeul $eu!"u$nezeu este părintele tuturor popoarelor! El #rea ca toate popoarele sătrăiască 'n pace şi 'n 'n&eleere! 8lbii au #enit aici şi i-au onit pe indienide pe pă$ânturile lor! 8sta nu este bine% dar de ce au pornit războiniciiroşii război '$potri#a tuturor fe&elor palide6 Oare războinicii roşii nu ştiu căe4istă nenu$ărate triburi ale fe&elor palide6 Oare războinicii roşii nu ştiucă nu$ai albii din anu$ite triburi i-au onit pe indieni de pe pă$ânturilelor6 "e ce #or #ite+ii războinici co$anşi să creadă că Old S)atter)and este#ino#at pentru faptele albilor care le-au luat pă$ânturile6 Old S)atter)andface parte dintr-un trib $are de oa$eni albi şi acest trib se nu$eşteGer$an! Oare oa$enii din acest trib le-au făcut #reodată indienilor #reun

rău6 Războinicii roşii să-* pri#ească bine pe Old S)atter)and care seăseşte acu$ 'naintea lor= Oare #ăd războinicii co$anşi scalpul #reunuiindian la brâul lui Old S)atter)and6 Oare pantalonii sau $ocasinii lui OldS)atter)and sunt '$podobi&i cu părul #reunui frate de-al lor6 5ine poatespune că $âinile lui Old S)atter)and sunt $ân+ite cu sâne de indian6 OldS)atter)and s-a a9at 'n pădure când co$anşii au fu$at calu$etul cuduş$anii săi şi nu le-a făcut niciun rău! El *-a luat ostatic pe 7a-ra$% 3ul$arii căpetenii% To-1ei-c)un% dar nu *-a ucis! Old S)atter)and i-a dat lui7a-ra$ ar$ele 'napoi şi *-a dus c)iar pânăla ia$ul $arii căpetenii To-1ei-c)un! Oare nu Old S)atter)and a fostacela care a prins şase războinici co$anşi şi s-a $ul&u$it doar să-* lee

pe unul dintre ei% lăsându-* 'ntr-un loc 'n care fra&ii săi să-* poată ăsi6Oare nu ar 3 putut să-i ur$ărească Old S)atter)and pe războinicii care au$ers 'n $unte% la $or$ântul $arii căpetenii6 Oare nu putea OldS)atter)and să ucidă pe $ul&i dintre aceşti războinici şi să-şi bată +oc de$or$ântul $arii căpetenii6 Oare nu Old S)atter)and a fost cel care a trasasupra celor două fe&e palide care au ucis un războinic din nea$ulco$anşilor şi au fuit apoi cu aurul şi cu toate celelalte boă&ii6 Oare nuOld S)atter)and are 'n puşca sa su9etele căpeteniilor co$anşe% dar nu#rea să risipească 'n #ânt aceste su9ete6 5red fra&ii $ei roşii că OldS)atter)and nu poate să ia leacurile tuturor războinicilor Racurro)6 5red

#ite+ii războinici că Old S)atter)and nu poate să arunce spre soare toateaceste leacuri% fără ca ni$eni să le $ai poată lua din 'naltul cerului6 El



poate face toate acestea% dar nu #rea% pentru că ar dori $ult să 3e fratelerăzboinicilor co$anşi! El #rea să fu$eze calu$etul cu $arii şe3 de trib aico$anşilor! :e3i de trib ai co$anşilor sunt #ite+i% 'n&elep&i şi drep&i! Pe celce nu crede aceasta% Old S)atter)and 'l #a '$puşca% folosindu-se de aceaar$ă care are loan&e nenu$ărate! 8cu$ Old S)atter)and #rea să bea din

fu$ul păcii alături de fra&ii săi co$anşi!Spunând acestea% a$ aprins pipa şi a$ 'nceput să tra din ea% su9ând

fu$ul spre cer% spre pă$ânt% spre est% spre #est% spre sud şi spre nord!8poi i-a$ dat pipa lui To-1ei-c)un! zbutise$ să-* con#in că tot cespusese$ era ade#ărat% pentru că To-1ei-c)un a tras şi el din pipă% su9ândfu$ul spre cer% spre pă$ânt% spre est% spre #est% spre sud şi spre nord%dând-o apoi $ai departe! "upă ce şe3i de trib au e4ecutat cere$onialulpipei păcii% calu$etul a a+uns din nou 'n $âinile $ele!

7-a$ aşezat c)iar 'n $i+locul indienilor aduna&i la sfat% iar unul dintreşe3i de trib $-a 'ntrebat% cu 'nri+orare;

< (ratele $eu alb ne #a da acu$ su9etele67-a$ ândit pu&in! Trebuia să 3u atent ce #oi răspunde şi% 'n cele din

ur$ă% a$ 'ntrebat;< Oare fra&ii $ei roşii $ă pri#esc acu$ ca pe un războinic din nea$ul

co$anşilor6<Old S)atter)and este liber= a răspuns căpetenia co$anşă! El #a pri$i

un cort şi poate face ceea ce #rea!<5are #a 3 cortul despre care #orbeşte fratele $eu roşu6 a$ 'ntrebat

eu!< Old S)atter)and este un războinic #estit! El 'şi #a alee ce cort #a

#rea!

< 8tunci fra&ii $ei să $ă ur$eze% astfel 'ncât să-$i pot alee cortulcare $i se #a părea potri#it pentru $ine=8$ pornit din nou printre corturi% ur$at de căpetenii şi de războinicii

$ai i$portan&i care a#eau dreptul să stea la sfat! 8$ zărit% 'n cele dinur$ă% un cort 'n fa&a căruia făceau de stra+ă patru războinici! 7i-a$ datsea$a nu$aidecât că acolo trebuia să se a9e un ostatic pe care co$anşii 'l considerau foarte i$portant! 7-a$ oprit 'naintea acelui cort şi a$ spus;

< 8cesta #a 3 cortul lui Old S)atter)and=5ăpeteniile s-au pri#it descu$pănite! Cine'n&eles că nu se aşteptaseră

la o ase$enea situa&ie!< (ratele $eu alb nu poate folosi acest cort= a spus unul dintre şe3i de

trib!-< "e ce nu6 a$ 'ntrebat eu!< 'n acest cort se ăsesc duş$anii co$anşilor!< 5ine sunt aceşti duş$ani6-< "ouă fe&e palide şi un războinic roşu!< 5u$ se nu$esc aceşti duş$ani6<Unul dintre ei este .innetou% apaşul! 5elălalt este Sans-ear%

#ânătorul alb care a ucis foarte $ul&i indieni!< Old S)atter)and #rea să-i #adă pe aceşti oa$eni=Spunând acestea% a$ intrat 'n cort! 5ăpeteniile $-au ur$at

i$ediat!



Ostaticii erau lea&i de $âini şi de picioare! 5o$anşii nu se $ul&u-$iseră 'nsă doar cu atât% ci 'i leaseră şi de pră+inile care for$au sc)eletulcortului! Niciunul dintre prizonieri nu a scos o #orbă! Niciunul dintre ei nuşi-a e4pri$at 'n #reun fel bucuria de a $ă #edea!

< 5e au făcut aceşti oa$eni6 a$ 'ntrebat eu!

< 8u ucis războinici co$anşi= $i-a răspuns unul dintre şe3i de trib!-< (ratele $eu roşu a #ăzut cu$ aceşti ostatici au ucis războinici

co$anşi6< Războinicii Racurro) ştiu aceasta=<Războinicii Racurro) #or 3 ne#oi&i să do#edească ceea ce spun= 8cest

cort este al $eu şi aceşti trei oa$eni sunt oaspe&ii $ei=Spunând acestea% a$ scos cu&itul pentru a tăia leăturile ostaticilor!Unul dintre şe3i de trib $-a apucat de $ână% zicând;< 8ceşti oa$eni #or $uri= (ratele $eu alb nu #a face din ei oaspe&ii

săi=< 5ine $ă poate '$piedica6< :e3i de trib ai războinicilor Racurro)=< Să 'ndrăznească nu$ai= a$ replicat eu% )otărât% postându-$ă 'ntre

ostatici şi şe3i de trib! 'n afara celor patru şe3 de trib% nu $ai intrase 'n cort decât 5esar!<5esar% taie leăturile ostaticilor= a$ poruncit eu! 'ncepi cu .innetou=Nerul ar 3 #rut să-şi elibereze $ai 'ntâi stăpânul% dar $i-a ur$at

porunca şi s-a apropiat $ai 'ntâi de .innetou!-< O$ul cel neru să-şi pună cu&itul 'n teacă= a spus unul dintre şe3i

de trib% dar .innetou era de+a liber!2ăzând că nerul nu-i dădea ascultare% şeful de trib s-a repezit la

5esar! -a$ tăiat calea! ndianul a scos cu&itul! 7-a$ ferit şi nu a- reuşitdecât să-$i 'n3ă la$a ascu&ită 'n bra&! 5o$anşul nu a $ai apucat să-şiscoată cu&itul din bra&ul $eu% pentru că l-a$ doborât la pă$ânt dintr-osinură lo#itură de pu$n! 7-a$ 'ntors şi a$ $ai doborât la pă$ânt ocăpetenie co$anşă! "upă aceea a$ apucat-o de ât pe cea de-a treia% 'nti$p ce .innetou 'l apucase de bereată pe bătrânul To-1ei-c)un% deşi$âinile 'i erau 'ncă a$or&ite şi u$9ate% 'n $ai pu&in de două $inute%căpeteniile co$anşe erau leate fedeleş!

<"oa$ne% "u$nezeule= Ne-ai #enit 'n a+utor toc$ai la $o$entulpotri#it= a e4cla$at 7ar1% frecându-şi de zor 'nc)eieturile a$or&ite! 5u$ aiizbutit să a+uni până la noi% de pildă6

< 2ă #oi po#esti totul $ai târziu= Lua&i-#ă ar$e= 8ceste patrucăpetenii sunt 'nar$ate până-n din&i=

Le-a$ spus to#arăşilor $ei să ucidă căpeteniile% dacă războiniciico$anşi ar 3 'ncercat cu$#a să ne atace! 7i-a$ 'ncărcat puştile şi a$ieşit din cort! "in respect pentru şe3i de trib% războinicii care făceau destra+ă s-au depărtat pu&in de cort! 8lături de aceşti războinici se $ai a9auacu$ şi al&ii% curioşi să #adă ce a#ea să se $ai 'ntâ$ple!

<(ra&ii $ei au #ăzut şi au a9at că Old S)atter)and este acu$ prietenulşi fratele co$anşilor6 i-a$ 'ntrebat eu!

5u to&ii au dat a3r$ati# din cap!



< Războinicii co$anşi #or păzi cu străşnicie acest cort% până cecăpeteniile #or da alte porunci= a$ continuat eu% cal$! (ra&ii $ei roşii să$eară şi să adune războinicii co$anşi la sfat=

5u e4cep&ia războinicilor care făcuseră de stra+ă şi până atunci% to&ico$anşii s-au răspândit care-ncotro!

5el ce nu cunoaşte obiceiurile indienilor #a ândi că 'nfaptuise$ un actde $are cura+! "ar cine-i cunoaşte pe indieni şi le foloseşte $etodele nuriscă prea $ult! ndianul nu este nicidecu$ un sălbatic! El cunoaşteanu$ite reuli pe care le respectă cu stricte&e! Oricu$% nu era$ dispus săpun 'n +oc decât propria-$i #ia&ă!

8$ izbutit să ascund rana pe care $i-o făcuse şeful de trib cu cu&itul şi$-a$ aşezat 'naintea cortului!

'n $ai pu&in de zece $inute% s-au strâns o $ul&i$e de războinicico$anşi! 5ei ce a#eau dreptul să stea alături de căpetenii şi să ia parte lasfatul tribului s-au aşezat 'naintea $ea! 5eilal&i% pu&in $ai 'n spate% 'ntre$ine şi co$anşi era un spa&iu liber! "acă 'n bătrâna Europă oa$enii suntălăioşi atunci când se strân laolaltă% aşa-zişii sălbatici nu scot niciuncu#ânt şi aşteaptă% ne$işca&i precu$ nişte statui din bronz% până ce to&irăzboinicii din tribul lor au #enit la sfat!

Le-a$ făcut se$n celor ce făceau parte din sfatul tribului să se apropie$ai $ult! 8ceştia s-au ridicat nu$aidecât 'n picioare şi au #enit spre $ine%aşezându-se apoi 'n se$icerc 'naintea $ea!

<Old S)atter)and este prietenul şi fratele co$anşilor! (ra&ii $ei ştiuasta6

< O şti$% a răspuns 'n nu$ele tuturor unul dintre războinicii co$anşi!< Old S)atter)and a#ea dreptul să-şi aleaă un cort şi el a ales cortul

ostaticilor% a$ continuat eu% netulburat! Oare cortul pe care şi *-a ales OldS)atter)and de#enea al său6< Era cortul său=<5u toate astea% căpeteniile co$anşilor i-au spus lui Old S)atter)and

că nu-şi poate alee acel cort= Oare şe3i de trib sunt nişte $incinoşi6Ostaticii se a9au sub ocrotirea lui Old S)atter)and= Oare Old S)atter)anda#ea dreptul să-i ocrotească pe ostatici6

< "a=< Prea bine= Old S)atter)and le-a spus căpeteniilor co$anşilor că 'i ia

pe ostatici sub ocrotirea sa! El le-a spus căpeteniilor că ostaticii suntoaspe&ii săi! 8#ea Old S)atter)and dreptul să facă aceasta6

< Old S)atter)and a#ea dreptul şi c)iar datoria de a face aceasta% darOld S)atter)and nu trebuie să-i ferească de +udecata ce-i aşteaptă! El aredreptul de a-i ocroti pe ostatici şi de a $uri odată cu ei% dacă ar dori!

< Oare Old S)atter)and a#ea dreptul să taie leăturile ostaticilor dacăde#enea c)ezaşul lor6

< "a!< 8tunci Old S)atter)and a făcut doar ceea ce a#ea dreptul să facă!

5u toate astea% un şef de trib a #rut să-* ucidă pe o$ul alb% dar a izbutitdoar să-* rănească-n bra&! 5e face un războinic din nea$ul co$anşiloratunci când un bărbat intră-n cortul său şi #rea să-* o$oare6

< El are dreptul de a lua #ia&a acelui o$!< :i are dreptul de a lua #ie&ile tuturor acelora care-* a+ută pe uciaş6



< "a=<(ra&ii $ei sunt 'n&elep&i şi drep&i! 5ei patru şe3 de trib ai indienilor

Racurro) au #rut să $ă ucidă! Eu nu i-a$ ucis pe cei patru şe3 de trib% ci i-a$ doborât cu pu$nul! 8cu$ sunt lea&i şi T arl 7a0

păzi&i de oaspe&ii $ei care se ăsesc 'n cortul $eu! Eu cer libertateaoaspe&ilor $ei 'n sc)i$bul libertă&ii uciaşilor $ei= (ra&ii $ei să &ină sfat!Eu #oi aştepta! (ra&ii $ei să nu 'ncerce să le facă #reun rău oaspe&ilor $ei%căci ei 'i #or ucide pe şe3i de trib% dacă 'n cort #a intra altcine#a 'n afaralui Old S)atter)and!

Pe fe&ele indienilor nu s-a $işcat niciun $uşc)i% deşi ceea ce sepetrecuse trebuie să-i 3 surprins!

7-a$ depărtat de ei doar atât cât să nu pot auzi ce #orbeau! S-auaitat destul de $ult şi au dese$nat câ&i#a războinici care ur$au să &inălocul căpeteniilor! 8bia după aceea au 'nceput sfatul! "upă o #re$e% treidintre cei ce luaseră parte la sfat s-au ridicat 'n picioare şi s-au apropiatde $ine! Unul dintre ei $-a 'ntrebat;

< (ratele $eu alb 'i &ine ostatici pe cei patru şe3 de trib6< Este 'ntoc$ai precu$ spune fratele $eu roşu% i-a$ răspuns eu

indianului!<(ratele $eu alb ni-i #a da nouă pe şe3i de trib ca să-i pute$ +udeca!< (ratele $eu roşu a uitat că războinicii nu pot +udeca şe3i de trib! Un

războinic nu are dreptul de a +udeca asupra faptelor şefului de trib% decâtatunci când şeful de trib se do#edeşte a 3 laş 'n ti$pul unei lupte!5ăpeteniile au #rut să-* ucidă pe Old S)atter)and! 5ăpeteniile se ăsesc 'n cortul lui Old S)atter)and% şi doar Old S)atter)and are dreptul de a-i

pedepsi pe cei ce au 'ncercat să-* ucidă!< :i ce #rea să facă Old S)atter)and cu şe3i de trib6< Old S)atter)and 'i #a ucide pe şe3i de trib% dacă oaspe&ii pe care-i

are acu$ 'n cort nu #or 3 liberi!< Old S)atter)and 'i cunoaşte pe oaspe&ii săi6< "a!< Unul dintre aceşti oaspe&i este Sans-ear% #ânătorul care ucide

războinici roşii!< (ra&ii $ei l-au #ăzut #reodată pe Sans-ear uciând co$anşi6< Nu% dar ei ştiu că printre oaspe&ii lui Old S)atter)and se a9ă şi

.innetou apaşul% cel ce a ucis sute de războinici co$anşi!

< 8ceasta s-a petrecut 'n pustiul 7api$i% după ce apaşul a #rut săfu$eze pipa păcii cu războinicii co$anşi! Niciunul dintre acei co$anşi nuera un Racurro)!

Ni$eni nu $ă putea contrazice% iar după o scurtă pauză% indianul care#orbise $i-a pus o 'ntrebare prin care se referea la Cernard 7ars)al;

< 5ine este cel de-al treilea oaspete al lui Old S)atter)and6< Este un o$ care #ine de la $iazănoapte şi care nu a ucis niciodată

#reun indian!< "acă fratele nostru ucide căpeteniile% #a $uri el 'nsuşi '$preună cu

to&i oaspe&ii săi!



< (ra&ii $ei lu$esc= 5ine #rea oare să-* ucidă pe Old S)atter)and6Oare nu Old S)atter)and este acela care are su9etele co$anşilor pe &ea#apuştii sale6

5ei trei se a9au 'n $are 'ncurcătură! Nu puteau pune 'n pri$e+die#ie&ile celor patru căpetenii% aşa că unul dintre ei $i-a spus;

< (ratele $eu să aştepte până ce ne #o$ 'ntoarce!S-au aşezat din nou la sfat şi nu a$ putut descoperi nicio ur$ă de ură

pe fe&ele lor! Le do#edise$ că a#ea$ cura+! Pentru ei nu era o ruşine sătrateze cu $ine!

"upă $ai bine de o +u$ătate de ceas% cei trei războinici s-au apropiatdin nou de $ine şi unul dintre ei a spus;

<Old S)atter)and şi oaspe&ii săi #or 3 liberi% dar nu$ai pentru opătri$e dintr-o zi!

8şa deci= ndienii #oiau să ne lase liberi ti$p de şase ceasuri% pentru caapoi să aibă plăcerea de a ne #âna= :ase ore% atât ne dădeau= Era pu&in%dar dacă pleca$ din satul co$anşilor c)iar cu şase ceasuri 'nainte decăderea nop&ii% putea$ adăua la cele şase ore şi 'ntreaa durată a nop&ii!8ş 3 fost de-a dreptul nebun% dacă nu aş 3 acceptat propunerea% dartrebuia totuşi să-$i cântăresc bine #orbele!

< Old S)atter)and se 'n#oieşte% dacă oaspe&ii săi #or pri$i ar$ele carele-au apar&inut!

< Oaspe&ii #or pri$i ar$ele= a răspuns unul dintre cei trei războinici!< 2or pri$i ei toate bunurile care le apar&in6 a$ 'ntrebat eu% ândindu-

$ă $ai $ult la cele de #aloare!<2or pri$i tot ce este al lor=< 5ei doi albi care se a9ă 'n cortul $eu nu le-au făcut co$anşilor

niciun rău şi% cu toate astea% au fost lua&i ostatici! Old S)atter)and ştieasta şi $ai ştie că şe3i de trib au #rut să-i o$oare% dar este ata să leredea libertatea celor patru căpetenii! Sc)i$bul nu este cu totul cinstit!

< 5e $ai doreşte fratele $eu alb6< Sunt rănit la bra&% iar pentru această rană războinicii co$anşi #or da

trei cai! Eu #oi alee aceşti cai şi le #oi da co$anşilor trei cai 'n sc)i$b!< (ratele $eu este şiret precu$ o #ulpe! El ştie bine că ar$ăsarii pe

care-i are sunt osteni&i! Old S)atter)and #a pri$i ceea ce doreşte! 5ând le#a reda libertatea celor patru şe3 de trib6

< 5ând #a pleca din satul fra&ilor săi!< Ne #a da el su9etele pe care le poartă 'n &ea#a puştii6

< El nu #a risipi aceste su9ete 'n cele patru #ânturi!< 8tunci Old S)atter)and poate pleca 'ncotro #a #rea! El este un $are

războinic şi este şiret precu$ #ulpea! 7intea căpeteniilor co$anşe a fostacoperită de un #ăl de cea&ă atunci când au fu$at calu$etul cu OldS)atter)and% )o)=

Totul fusese stabilit şi putea$ pleca! 5o$anşii erau #izibil ne$ul&u$i&i%dar eu $-a$ 'ndreptat liniştit spre cortul $eu!

< Ei6 $-a 'ntrebat Cernard% dând do#adă de nerăbdare!<ndienii &i-au luat dia$antele şi )ârtiile de #aloare6 l-a$ 'ntrebat la

rândul $eu!

< Nu! "e ce6



<7anitou să-&i dea noroc şi să trăieşti $ulte #eri% 9oare a sa#anei=Oc)ii tăi sunt li$pezi şi ândurile tale sunt curate! (ie ca #ia&a ta să curălin şi liniştit=

8$ 'ncălecat apoi şi a$ pornit spre prietenii $ei care $ă aşteptau cunerăbdare!

To&i au % ad$irat ar$ăsarul pe care-* pri$ise$ 'n dar de la 7a-ra$!7ar1 era de-a dreptul in#idios şi $i-a spus;

<Ei #ezi% draă 5)arle0% ar$ăsarul ăsta face ca$ tot atâtea parale câtbătrâna $ea Ton0% nu$ai că bidi#iul are coada $ai lună şi urec)ile $aiscurte decât iapa $ea= /ei% do$nii ăştia cu pielea roşie ne-au adus tot cene era de trebuin&ă! /ai să o-ntinde$ de-aici şi să #ede$% de pildă% dacăne #or $ai prinde 'ncă o dată=

Ne-a$ preătit de dru$ şi i-a$ dezleat pe cei patru şe3 de trib!<7assa acu$a plecat= ne-a zorit 5esar! Plecat $ult repede de-aici=

ndian nu trebuie să prindă la $assa Cern% 7ar1% Old S)atter)and şi.innetou=

Ostaticii nu au făcut nicio $işcare% atâta #re$e cât ne-a$ a9at 'n cort!8$ 'ncălecat şi a$ pornit! 'n fa&a corturilor nu se zărea niciun indian! 5utoate astea% era$ siur că războinicii ne ur$ăreau cu aten&ie! 5ând a$trecut pe lână cortul lui To-1ei-c)un% a$ zărit două perec)i de oc)i carepri#eau spre noi! O sută de războinici ardeau de nerăbdare să ne prindă%dar doi oa$eni a9a&i 'n satul co$anşilor doreau ca noi să scăpă$!* z#or li$pede >n!a!?!5apitolul L8 (ER78 LU "ON (ERN8N"O

T

-L rAra#ersase$ apele 'n#olburate ale lui 5olorado Ri#er% e4act 'n punctul 'ncare se 'ntâlnesc )otarele statelor 8rizona% Ne#ada şi 5alifornia! Lăsase$ 'n ur$a noastră teritoriul indienilor Pa)-Uta) şi ne 'ndrepta$ spre lacul7ono% unde )otărâse$ că ne #o$ odi)ni ti$p de câte#a zile! Parcursese$o distan&ă destul de $are% trecând prin sa#ană% prin păduri% peste $un&i%tra#ersând tărâ$uri pustii% 'n care nu puteai #edea altce#a decât nisip!

5e ne $âna oare spre 'ndepărtata 5alifornie6 7ai 'ntâi% Cernard #oiasă-şi 'ntâlnească fratele şi apoi se $ai adăua şi faptul că ne ândise$să-i prinde$ pe (red şi pe Patric1 7oran% care se a9au probabil 'n ,patriaaurului% cu$ $ai era nu$it statul 5alifornia!

Plecând din satul co$anşilor% a$ $ers călare toată ziua şi toatănoaptea! 8 doua zi% către prânz% a$ zărit 'naintea noastră $un&ii SierraGuadalupe! apa lui 7ar1 se co$portase straşnic! Nici ceilal&i cai nudădeau se$ne de oboseală! "upă ce a$ trecut peste $un&i% ne-a$ datsea$a că nu era$ ur$ări&i! 8poi% după ce a$ tra#ersat Rio Grande% a$fost siuri că nu $ai trebuia să ne face$ ri+i din pricina co$anşilor!

La #est de Rio Grande se 'nal&ă 7un&ii Wuni% la poalele cărora a$ a+uns%fără a ni se 'ntâ$pla ni$ic deosebit! La prânz% a$ poposit 'ntr-otrecătoare! .innetou făcea de stra+ă şi% la un $o$ent dat% apaşul ae4cla$at;

< UK=8poi s-a 'ntins la pă$ânt şi a #enit târâş spre noi!



8$ pus nu$aidecât $âna pe ar$e!< 5e s-a 'ntâ$plat6 l-a$ 'ntrebat pe fratele $eu de cruce!< 2in războinici roşii=< 5â&i6< Opt!

< "in ce trib fac parte6< .innetou nu poate şti!< 8u pornit pe cărarea războiului6< Nu au fe&ele #opsite% dar sunt 'nar$a&i!< 5ât de departe sunt6<'ntr-un sfert dintr-o oră se #or a9a aici! (ra&ii $ei se #or '$păr&i!

.innetou $ere cu Sans-ear la stâncile ce se #ăd 'n fa&ă! O$ul neru$ere cu Cernard la stâncile ce se ăsesc 'n spatele nostru! (ratele $euOld S)atter)and #a ră$âne aici% lână calul său=

Spunând acestea% .innetou a apucat de )ă&uri ceilal&i patru cai şi i-adus 'n dosul stâncilor! To#arăşii $ei au ocupat pozi&iile indicate de apaş%iar eu a$ ră$as pe loc% prinzând 'n $âini carabina /enr0!

8$ auzit tropot de cal% dar $-a$ prefăcut că nu aud şi nu #ăd ni$ic%$ul&u$indu-$ă să-i pri#esc doar cu coada oc)iului pe indienii care $ăzăriseră şi 'şi struniseră caii!

"upă ce au sc)i$bat 'ntre ei câte#a cu#inte% s-au 'ndreptat spre $ine!Pă$ântul era atât de uscat 'ncât nu se zăreau niciun fel de ur$e!Războinicii nu puteau şti% deci% dacă era$ sinur sau nu!

7-a$ ridicat 'n picioare% &inând carabina 'n $ână!ndienii s-au oprit la zece paşi de $ine şi cel ce se ăsea 'n fruntea lor

$-a 'ntrebat;

< 5e face fa&a palidă aici% 'n $un&i6< O$ul alb se odi)neşte după un dru$ lun!< "e unde #ine o$ul alb6<- "e pe $alul lui Rio Grande!<UK= a e4cla$at unul dintre indienii din ceată! Războinicii co$anşi l-

au zărit pe acest alb pe $alul lui Rio Pecos! El era 'n to#ărăşia lui 7a-ra$%3ul lui To-1ei-c)un% şi a tras asupra celor două fe&e palide pe care leur$ăreau fra&ii $ei=

Războinicul făcea parte dintre cei ce 'i ur$ăriseră pe (red şi pe Patric17oran! Nu l-a$ recunoscut pentru că acu$ nu $ai era #opsit 'n culorilerăzboiului!

< Unde s-a dus albul '$preună cu 7a-ra$6 $-a 'ntrebat cel ce seăsea 'n fruntea cetei!

< 'n satul co$anşilor!< 5u$ *-a 'ntâlnit albul pe 7a-ra$6< L-a$ luat ostatic 'ntr-o #ale 'n care el a ră$as după ce co$anşii i-au

luat ostatici pe .innetou% pe Sans-ear% pe o fa&ă palidă şi pe un neru!8uzind răspunsul $eu% războinicii au pus $âna pe cu&ite!<UK= a striat cel ce se ăsea 'n fruntea cetei! 8lbul *-a luat ostatic pe

7a-ra$= 5e s-a 'ntâ$plat cu ceilal&i războinici co$anşi6< Nu le-a$ făcut niciun rău! Pe unul dintre ei l-a$ leat% iar ceilal&i nu

$-au #ăzut şi nu $-au auzit% căci nu au a#ut nici oc)i% nici urec)i!



<"ar 7a-ra$ nu era leat când s-a a9at 'n to#ărăşia fe&ei palide= aspus indianul care $ă recunoscuse pu&in $ai de#re$e!

< L-a$ eliberat pentru că $i-a făăduit să $ă ur$eze 'n satulco$anşilor!

< UK= 5e #oia o$ul alb 'n satul co$anşilor6

< 8$ #rut să-$i eliberez prietenii! -a$ luat ostatici pe cei patru şe3de trib ai războinicilor Racurro) şi i-a$ eliberat când li s-a redat libertateaprietenilor $ei! 8$ plecat cu to&ii% şi co$anşii ne-au lăsat liberi ti$p de opătri$eYdin zi!

< :i cei ce au fost ostaticii co$anşilor sunt liberi acu$6< "a! '$i plăcea să pun la 'ncercare răbdarea indienilor!5onducătorul $icii cete şi-a pierdut cu$pătul şi a striat% punând $âna

pe puşcă;< (a&a palidă trebuie să $oară=5eilal&i şapte războinici şi-au luat arcurile!<"acă ar trebui să luptă$% oa$enii roşii ar 3 $or&i% c)iar 'nainte de a-

şi 'ndrepta ar$ele asupra $ea% le-a$ spus cal$ celor opt indieni! Eu nu$ă te$ de opt războinici! Oricu$% co$anşiinu-$i #or face ni$ic atunci când le #oi spune că pot să-i prindă pe.innetou% pe Sans-ear şi pe ceilal&i!

< UK= Unde6<8ici= a$ răspuns eu% arătând spre dreapta şi spre stâna! 8colo se

a9ă .innetou şi Sans-ear% iar acolo se ăseşte un alb% '$preună cu unneru!

.innetou şi ceilal&i s-au ridicat 'n picioare% 'ndreptându-şi puştile

asupra războinicilor co$anşi!<Războinicii roşii sunt ostaticii noştri= Să descalece cu to&ii= le-a$ spuseu% poruncitor!

Noi era$ cinci% ei erau opt% dar erau '$presura&i şi% dacă ni se opuneau%puteau $uri!

Nu $-a$ $irat deloc atunci când războinicul co$anş care se ăsea 'nfruntea $icii cete $-a 'ntrebat;

<Oare o$ul alb nu #ede că noi nu a$ pornit pe cărarea războiului6< 5u toate astea% oa$enii roşii au #rut să $ă ucidă= a$ replicat eu!

O$ul alb nu doreşte $oartea fra&ilor săi roşii! Ei pot descăleca pentru afu$a cu $ine calu$etul!

ndienii ezitau% nedând crezare #orbelor $ele!< 5are este nu$ele o$ului alb6 $-a 'ntrebat unul dintre co$anşi!< 7i se spune Old S)atter)and!<UK= 8tunci ne pute$ 'ncrede 'n #orbele tale= (ra&ii $ei să descalece=5onducătorul cetei a scos de la ât calu$etul! Le-a$ făcut se$n

to#arăşilor $ei să se apropie! Ne-a$ aşezat 'n cerc şi a$ fu$at pipa păcii!Cernard i-a 'ntins-o lui .innetou% dar apaşul a refuzat% zicând;

< 8paşul se ăseşte aici doar pentru că fratele său de cruce stă de#orbă cu războinicii co$anşi% dar el nu pri$eşte pipa păcii din $âinile lor!5o$anşii să se ândească la 7api$i% unde .innetou a #rut să 'nc)eie

pace cu războinicii co$anşi% dar ei nu au #rut să-i dea ascultare!5o$anşii s-au prefăcut că nu au auzit aceste cu#inte!



7-a$ adresat apoi conducătorului $icului rup de co$anşi;< Războinicii roşii au pornit pe ur$ele celor doi trădători albi6< (ratele $eu ştie că aşa stau lucrurile!< -au prins #ite+ii războinici pe cei doi trădători6< Nu! 5ei doi albi au intrat pe pă$ânturile duş$anilor noştri şi ne-a$

#ăzut ne#oi&i să face$ cale-ntoarsă!< 5u$ a fost cu putin&ă ca acei ne$ernici să scape6 Nici $ăcar nu

a#eau cai=< 8u furat cai de la co$anşi!< O)= Oare războinicii co$anşi nu au oc)i pentru a #edea un )o& şi nu

au urec)i pentru a-i auzi paşii6< Războinicii co$anşi s-au a9at la $or$ântul $arii lor căpetenii şi%

când s-au apropiat de cai% au #ăzut că războinicul ce stătea de stra+ăfusese răpus! "oi dintre cei $ai buni cai ai co$anşilor au fost fura&i detrădătorii albi!

5ei doi răufăcători dădeau do#adă de $ult cura+! Nu se cu#enea săuită$ acest lucru% dar trebuia să-i prinde$ cu orice pre&! "e aceea $ăbucura$ 'ntr-un fel de 'ntâlnirea cu aceşti războinici! 5ei opt co$anşi nuau zăbo#it prea $ult şi% când au 'ncălecat% i-a$ 'ntrebat;

< Unde au zărit fra&ii $ei roşii ur$ele celor doi trădători albi6< 8$ zărit ur$ele lor 'n ur$ă cu două zile! 2rea fratele $eu alb să

pornească după ei6< "a! "acă a#e$ să-i ăsi$% acei trădători #or 3 pierdu&i=< UK= Old S)atter)and rosteşte cu#inte care pătrund 'n su9etul

co$anşilor= El trebuie să se 'ndrepte către apus şi% după ce #a 3 $erscălare #re$e de o zi% el #a intra 'ntr-o #ale lară% care se 'ntinde dinspre

$iazăzi către $iazănoapte! 5ând #a a+une 'n această #ale% OldS)atter)and se #a 'ndrepta către $iazănoapte! El #a #edea că cei doitrădători albi şi-au aprins un foc! 8poi fratele $eu #a $ere 'nainte şi #aa+une la o apă care cure către apus! Old S)atter)and #a $ere de-alunul apei! 2a ăsi de două ori cenuşa de la focurile aprinse de trădătoriialbi! Războinicii co$anşi au fost ne#oi&i să se 'ntoarcă% pentru că nu auputut intra pe pă$ânturile războinicilor Na#a+o!

<5ât le $ai trebuia fra&ilor $ei ca să-i a+ună din ur$ă pe trădători6<7ai pu&in de o zi! Războinicii co$anşi ar $ai 3 $ers pe ur$ele

albilor% dar au zărit 'naintea lor corturile duş$anilor şi% dacă ar $ai 3 'naintat% şi-ar 3 ăsit cu siuran&ă $oartea!

< Războinicii co$anşi 'i pot spune lui To-1ei-c)un că .innetou% Sans-ear şi Old S)atter)and 'i #or a+une din ur$ă pe trădătorii albi! Poate că7a-ra$ o să se ândească la Old S)atter)and% pentru că şi OldS)atter)and se #a ândi la 7a-ra$!

< .innetou apaşul #a porni acu$ pe ur$ele co$anşilor6< Nu% a răspuns fratele $eu de cruce! .innetou este duş$anul

co$anşilor% dar nu le #a face niciun rău acestor opt războinici% căci ei aufu$at calu$etul cu fra&ii lui!

5o$anşii au pornit la dru$% iar noi nu a$ $ai zăbo#it! 5ei optrăzboinici au pornit spre răsărit! :tia$ că le #or spune războinicilor din

tribul lor că ne-au 'ntâlnit! Noi a$ luat-o spre #est% con#inşi 3ind că a#e$să-i prinde$ pe (red şi pe Patric1 7oran!



aruncându-şi călăre&ul din şa! O$ul s-a ridicat nu$aidecât 'n picioare şi%când $-a zărit% a rupt-o la fuă!

Nu putea$ să pornesc după el% pentru că trebuia să $ă 'nri+esc $ai 'ntâi de Cernard! Prietenul $eu era prins atât de strâns 'n la&% 'ncât nici nu se putea $işca! 8$ tăiat nu$aidecât lasoul şi% spre bucuria

$ea% a$ constatat că tânărul 7ars)al nu pă&ise ni$ic% pentru că s-aridicat iute 'n picioare% zicând;

< Pe "u$nezeul $eu% da@ ştiu că a$ a#ut parte de-o călătorie$inunată= 5e #oia o$ul ăsta6

< Nu ştiu!< "e ce ai tras 'n cal şi nu ai tras 'n el6<'n pri$ul rând% nu-$i place să o$or oa$eni! 'n al doilea rând%

$oartea călăre&ului nu &i-ar 3 folosit la ni$ic! "upă cu$ #ezi% lasoul esteprins de şaua calului! Sunt siur că ar$ăsarul te-ar 3 târât $ai departe!

< 8r 3 trebuit să $ă ândesc şi eu la asta= a replicat prietenul $eu!< /ai să #ede$ ce face$ cu #aca! Nu de alta% dar ar 3 bine să plecă$

de-aici cât $ai iute=< Eu credea$ că nu ne $ai pândeşte niciun fel de pri$e+die% acu$ că

a$ lăsat 'n ur$ă teritoriul indienilor Na#a+o!<Te 'nşeli a$arnic! 8ici ne pândesc pri$e+dii şi $ai $ari! 5)iar dacă

nu ne $ai a9ă$ pe pă$ânturile indienilor liberi% adică ai acelor indiosbra#os% cu$ 'i nu$esc $e4icanii% trebuie să ştii că pe aici se perindă atâtbandi&i $e4icani% cât şi răufăcători #eni&i din Statele Unite!

8$ tranşat repede #aca% a$ pus bucă&ile de carne pe spinările cailor şia$ căutat să a+une$ cât $ai repede la to#arăşii noştri!

5ând a #ăzut că aducea$ carne proaspătă% 5esar a 'nceput să strie;

< 8)% o)% $assa #enit cu friptura= 5esar adunat pe dată le$ne pentrufript la carne=L-a$ lăsat să facă pe bucătarul% 'n ti$p ce le-a$ po#estit lui .innetou

şi lui Sans-ear ce ni se 'ntâ$plase!(riptura era nu$ai bună şi era$ de-a dreptul uluit ce $ult şi cât de

repede putea $ânca bunul 5esar! Nerul era absorbit cu totul de plăcutasa 'ndeletnicire% pentru că nici $ăcar nu *-a auzit pe 7ar1 striând;

< a 3&i aten&i= 7ă 'ntreb dacă se apropie de noi doar nişte cai saudacă e #orba de nişte călăre&i!

7i-a$ luat nu$aidecât oc)eanul şi% #ăzând despre ce era #orba% le-a$spus prietenilor $ei;

< Nu sunt cai% sunt cinci!!! şase!!! şapte!!! opt% da% opt călăre&i!<Oare ne-or 3 #ăzut6 $-a 'ntrebat 7ar1!<Cine'n&eles= Trebuie să 3 #ăzut fu$ul=<5e sunt% $e4icani sau a$ericani6<Hudecând după şeile 'nalte şi pălăriile cu boruri lari% aş zice că sunt

$e4icani!<8tunci eu cred% de pildă% că ar 3 bine să pune$ $âna pe ar$e= Poate

că ne fac o #izită toc$ai din cauză că ai prins o #acă=5ei opt s-au oprit la oarecare depărtare fa&ă de noi! Erau 'ntr-a- de#ăr

$e4icani% $ai precis un do$n şi şapte ara&i! Unul dintre ara&i era c)iar

cel al cărui cal 'l '$puşcase$! 7e4icanii ne-au 'ncon+urat% făcând un cerc 'n +urul nostru!



<Se pare că oa$enii ăştia ar ca$ #rea să stea de #orbă cu noi% )i% )i=a c)icotit 7ar1! Sunt 'n stare să $ă $ăsor cu to&i opt deodată=

5el ce părea a 3 şeful celor şapte ara&i a făcut câ&i#a paşi spre noi şine-a 'ntrebat% 'ntr-un a$estec de enleză şi spaniolă;

< 5ine sunte&i6

7ar1 a răspuns 'n nu$ele nostru;< Sunte$ nişte $or$oni! 2eni$ de la Salt La1e şi ne 'ndreptă$ spre

5alifornia!< Nu o să #ă $eară prea bine= a replicat $e4icanul! 5ine este

indianul6< Nu e un indian% ci este un esc)i$os din Ne /olland! "acă nu o să

izbuti$ să adună$ nişte bani% o să dă$ nişte reprezenta&ii cu el! Lu$ea osă se adune ca la urs=

<:i neroteiul6< Nu-i nerotei% este un #estit a#ocat% #enit de departe% toc$ai din

a$ceat1a! "u$nealui trebuie să ia parte la un proces 'n San (rancisco!7e4icanul nu se pricepea deloc 'n ale eora3ei şi de aceea ş-a

$ul&u$it să $or$ăie;< /$= 5iudată adunătură= Trei $isionari $or$oni şi un a#ocat '$i fură

o #acă şi 'ncearcă să-$i ucidă un #auero= O să #ă 'n#ă& eu $inte= Sunte&i prizonierii $ei şi $ă #e&i 'nso&i la fer$a ce-$iapar&ine=

7icu&ul 7ar1 $-a pri#it cu oc)işorii săi +ucăuşi şi $-a 'ntrebat;< 7ere$% 5)arle06 Poate că la fer$a acestui onorabil do$n ăsi$

$ai $ultă $âncare decât prin pustietatea asta=< /ai să-ncercă$= a$ replicat eu! "acă do$nul nu este #reun $are

estanciero% ci are doar o fer$ă $ică% nu ni se poate 'ntâ$pla ni$ic rău=< 5red că o să ne distră$ pu&in= a spus 7ar1% 'ntorcându-se spre$e4ican şi 'ntrebându-*; 5)iar #re&i să ne lua&i ostatici pentru un lucru deni$ic% senor6

< Eu nu sunt şeilor= a replicat% $ândru% $e4icanul! Eu sunt don% suntun rande= Sunt don (ernando de 2enano 0 5olonna de 7ol0nares deGa+alpa 0 Rostredo= Să &ine&i bine $inte asta=

< "u$nezeule= a e4cla$at Sans-ear% prefăcându-se a 3 i$presionatde po$posul nu$e! "a@ ştiu că sunte&i un $are nobil= Tra năde+de că #e&i3 $ilosti# fa&ă de noi=

Nu făcuse$ niciun est de '$potri#ire! Ne-a$ ridicat 'n picioare% a$

stins focul şi a$ 'ncălecat! !5esar a 'nceput să zâ$bească şi a spus;< O)% a)% fru$os% tare fru$os= 7ult fru$os= 5esar a#ocat este= 8#ocat

din!!! din= 5esar nu $ai ştii de unde= La fer$ă $ult $âncare şi băuturăeste= 5esar locuit la fer$ă $ult% fru$os=

7e4icanii ne-au luat la $i+loc şi a$ pornit-o cu to&ii 'n alop! Pe dru$a$ a#ut #re$e destulă pentru a ad$ira #eş$intele acestor oa$eni!(iecare dintre ei purta pe cap o pălărie@cu bor lar% nu$ită so$brero!Pălăriile $e4icanilor erau din fetru neru sau $aroniu% sau din '$pletitură3nă de paie! Pălăria unui senor sau don% adică a unui do$n < indiferent

că este #orba despre proprietarul unei fer$e sau despre capul unei bande



de răufăcători <% este 'ntotdeauna '$podobită cu aur% dia$ante sau perlefalse şi cu o pană% se$n al a#erii de care dispune purtătorul pălăriei!

7e4icanii obişnuiesc% de ase$enea% să poarte #este scurte% '$podobitedin belşu cu broderii! 8ceste broderii sunt realizate cu 3r de lână%bu$bac% $ătase% arint sau c)iar aur!

La ât% $e4icanii au de obicei o eşarfa neară% leată 'ntr-un nod $are!Pantalonii $e4icanilor sunt strânşi pe şolduri pentru ca apoi% $erând 'n +os% ei să de#ină din ce 'n ce $ai lari! 5usăturile laterale sunt '$podobite%de obicei% cu #ipuşti din $ătase% a cărei culoare este aleasă astfel 'ncât săcontrasteze cât $ai $ult cu $aterialul din care sunt croi&i pantalonii! :iciz$ele din piele 3nă sunt '$podobite cu broderii! 8ceste ciz$e suntpre#ăzute 'ntotdeauna cu pinteni deosebit de $ari% făcu&i din arint% o&el%ala$ă sau os! Pintenii $e4icanilor 'i 'ntrec 'n di$ensiuni pe cei purta&i deca#alerii $edie#ali! (urca de care este prinsă ,roti&a poate $ăsura c)iarcincisprezece% douăzeci de centi$etri! 8ceastă ,roti&ă este de fapt o stea 'n douăsprezece col&uri% care are% de obicei% un dia$etru de cincisprezececenti$etri! O perec)e de pinteni $e4icani poate cântări până la un1ilora$!

7e4icanii u$blă aproape tot ti$pul călare! 8u ar$ăsari foarte buni şirezisten&i şi sunt nişte ade#ăra&i $aeştri 'n $ânuirea tuturor ar$elor! 5ei$ai $ul&i dintre $e4icani au obiceiul de a dor$i cu ar$ele lână ei%pentru a se putea folosi de ele 'ndată ce li s-ar i#i ocazia! Tra foarte binecu pistolul cu &ea#ă lună% care poate 3 ataşat la patul unei puşti! 5u oase$enea ar$ă $e4icanul nu-şi reşeşte niciodată &inta! 'n $o$entul 'ncare tra cu ar$a% caii lor stau ne$işca&i% intelientele ani$ale 'nle$nindi$ediat!

O ar$ă şi $ai pri$e+dioasă% a9ată $ereu la 'nde$âna $e4icanului%este lasoul făcut din curele de piele! 7e4icanul se pricepe ca ni$eni altulsă prindă cu lasoul c)iar şi pu$a! Tot $e4icanul poate prinde cu lasoulcălăre&ul a9at 'n alop! "e când e copil% el se e4ersează 'n aruncarealasoului şi se poate spune că la&ul din piele ur$ează cu totul #oin&a care-*$ânuieşte cu $ăiestrie!

Pe spinarea calului unui $e4ican se a9ă $ereu şi un ponc)o% o păturăpre#ăzută cu o aură prin care o$ul 'şi poate #âr' capul!

:aua şi )ă&urile $e4icane sunt nişte ade#ărate co$ori% '$podobite dinbelşu cu arint sau c)iar cu aur! O astfel de ,podoabă pentru cal poatecosta 'ntre cincizeci şi cinci sute de escudos din aur!

To&i caii $e4icanilor poartă pe spinare şei 'nalte% de tip spaniol% de pecare călăre&ul nu poate aluneca! :eile despre care #orbesc auun spătar 'nalt% iar partea din fa&ă% care are de obicei for$a unui cap decal% a+une uneori c)iar până la pieptul călăre&ului! Sunt pre#ăzute% dease$enea% cu un soi de scut din piele roasă% care ocroteşte crupa calului!

Scările şeii sunt% de obicei% din le$n! 'n #ec)i$e% $e4icanii a#eau 'nlocul scărilor un soi de ciz$e care apărau piciorul călăre&ului! 7e4icaniiboa&i au obiceiul de a-şi co$anda scări din $etale pre&ioase% lucrate cu$are pricepere de bi+utieri!

"upă o +u$ătate de ceas% a$ a+uns 'n curtea $are a fer$ei lui don

(ernando!



< Senora Eulalia% senorita 8l$a% #eni&i să #ede&i pe cine aduc eu aici=a striat unul dintre #ăcari!

5a la un se$nal% două 3in&e au ieşit repede-repede din clădirea fer$ei%şi ândul $i-a zburat fără să #reau la #ersurile $arelui Sc)iller;Prin uşile casei% dându-şi )es% "ouă doa$ne dintr-odată ies!

Ei da% erau două reprezentante ale se4ului fru$os% o senora şi osenorita% adică o doa$nă şi o do$nişoară% nu$ai că 'nfă&işarea lor lăsapu&in de dorit% pentru că a$ândouă erau descul&e şi niciuna din ele nupurta ni$ic pe cap! Nici nu $i-a$ putut da sea$a i$ediat dacădezordinea de pe capul lor era părul! '$brăcate a$ândouă 'n fuste scurte%doa$na şi do$nişoara a#eau picioarele acoperite de un strat ros de +e%de la distan&ă părându-$i-se că a$ândouă purtau ciz$e 'nalte! Custurilele erau 'n#eş$ântate 'n că$ăşi care poate fuseseră când#a albe! Păreausă 3 fost folosite la cură&area coşului casei!

< Pe cine ne-aduce&i% don (ernando de 2enano 0 5olonna6 a striatsenora! 5e $uncă #a 3 pe capul nostru= 5inci oaspe&i care trebuie să$ănânce% să bea% să fu$eze şi să doar$ă= 8)% ce treabă nesuferită= Nu sepoate aşa ce#a= 5el $ai bine ar 3 să fu de la fer$a asta bleste$ată% să#ă las pe to&i aici= 5e bine ar 3 fost dacă nu aş 3 plecat nicicând dinfru$osul San Hose=

< 7a$ă% a 'ntrerupt-o senorita% arătându-* cu deetul pe Cernard! :tiicu cine sea$ănă acest do$n6 5u don 8llano=

<Poate să se$ene cu cine-o se$ăna= a izbucnit onorabila senora%supărată de faptul că fusese 'ntreruptă! 5ine sunt aceşti oa$eni6 5ine #aa#ea de lucru din cauza lor6 Eu% doar eu= Ni$eni altcine#a= Eu= Eu= 5u aşafer$ă $are% nici nu $ai ştiu unde '$i e capul şi acu$ $i se $ai aduc şi

cinci oaspe&i=< "ar% senora Eulalia% aceştia nu sunt oaspe&i= a spus fer$ierul!-< Nu sunt oaspe&i6 8tunci ce sunt% don (ernando de Ga+alpa6

5e sunt6< Sunt ostatici% senora Eulalia!< Ostatici6 "e ce i-ai luat ostatici% don (ernando de 2enano de

7ol0nares6< 7i-au ucis o #acă şi trei #aueros!Era uluitor cu câtă seninătate $in&ea don (ernando=< O #acă şi trei #aueros= a e4cla$at buna doa$nă% plesnindu-şi

pal$ele cu atâta putere% 'ncât caii noştri au făcut speria&i câ&i#a paşi

'napoi! "ar asta-i roaznic% cu$plit% striător la cer= -ai prins asuprafaptului% don (ernando 0 5olonna de Ga+alpa6

< "esiur% senora Eulalia= "ar nu i-a$ prins asupra faptului% ci c)iarasupra faptelor= 8ceşti oa$eni au şi fript carnea şi au şi $âncat-o=

Oc)ii doa$nei s-au făcut $ari cât nişte farfurii!< 8u şi fript carnea şi au şi $âncat-o6 a 'ntrebat ea% 'n cele din ur$ă!

5arnea cui6 5arnea #acii sau carnea celor trei #aueros% don (ernando deGa+alpa 0 Rostredo6

< 8u $âncat $ai 'ntâi carnea #acii% senora Eulalia=< 7ai 'ntâi6 7ai 'ntâi6 :i apoi% don (ernando de 2enano6

< :i apoi ni$ic= -a$ prins şi i-a$ '$piedicat să $ai facă fapte rele= -a$ luat ostatici şi i-a$ adus aici pe to&i% senora Eulalia=



< -a&i luat ostatici şi i-a&i adus aici pe to&i= O)% toată lu$ea ştie ceca#aler #iteaz eşti du$neata= 5ine sunt aceşti oa$eni% don (ernando de7ol0nares 0 5olonna6

< 8ceşti trei albi sunt $isionari care #in din oraşul $or$onilor! Ei #orsă a+ună la San (rancisco!

<8)% "oa$ne% "oa$ne= Trei $isionari care ucid o #acă şi o$oară trei#aueros pentru a-i $ânca= "oa$ne% "oa$ne= "ar spune% spune $aideparte% don (ernando de Rostredo 0 2enano=

<8cest neru care arată 'ntoc$ai precu$ un nerotei este a#ocat! Una#ocat ce #ine!!! ce #ine!!! din Bara de (oc! 8re un proces la San (rancisco%trebuie să dea de ur$ele unor $oştenitori% senora Eulalia=

<Să dea de ur$ele unor $oştenitori6 /a= 8tunci nici nu $ă $iră că aucis trei #aueros= :i ulti$ul6 Ulti$ul% don (ernando de 5olonna 0Ga+alpa6

< Ulti$ul6 Ulti$ul arată ca un indio bra#o% dar este un )otentot din!!!din!!! din Groenlanda= El #a câştia bani de pe ur$a $isionarilor% senoraEulalia=

<O)% o)% o)= 2ai de $ine= 5e #ei face6 5e #ei face cu aceşti oa$eni%scu$pe don (ernando de 7ol0nares 0 Ga+alpa de 2enano 0 Rostredo6

< 2oi pune să 3e '$puşca&i sau spânzura&i= 8dună to&i oa$enii% $ultsti$ată senora Eulalia=

<Să adun to&i oa$enii du$itale6 "ar to&i oa$enii du$itale sunt de+aaici= Lipseşte doar bătrâna neresă Cett0! 8)= Uite că #ine şi ea= /$= "acăstau şi $ă uit bine% to&i oa$enii du$itale sunt aici şi totuşi spui că trei#aueros au fost ucişi= 5u$ #ine asta% don (ernando 0 Rostredo de5olonna6

< O să #ede$ noi cu$ #ine asta% sti$ată senora Eulalia= Să 3e 'nc)isenu$aidecât toate uşile şi toate por&ile= Ostaticii nu trebuie să scape= 'i #oi +udeca nu$aidecât cu aspri$e=

(er$a nu a#ea decât o sinură poartă% iar aceasta a fost ză#orâtă bine%astfel 'ncât to&i oa$enii bunului don (ernando se a9au acu$ 'n $âinilenoastre!

<8şa= a e4cla$at fer$ierul! 8cu$ aduce&i scaune= Priponi&i caii= To&icaii= :i pe cei ai ostaticilor= "upă aceea 'i #o$ +udeca=

-a$ lăsat pe #aueros să 'ndeplinească linişti&i poruncile lui don(ernando! Ne luau caii şi astfel a#ea$ $ai $ult loc! Oricu$% nu nete$ea$ de aspra +udecată a fer$ierului!

S-au adus trei scaune! Pe cel din $i+loc a luat loc don (ernando! 'nstâna şi 'n dreapta lui s-au aşezat doa$na Eulalia şi do$nişoara8l$a! Noi ne-a$ strâns unul lână altul% şi #ăcarii ne-au luat la $i+loc!

(er$ierul ne-a pri#it cu aspri$e şi a 'nceput;< 7ai 'ntâi a$ să #ă 'ntreb cu$ #ă nu$i&i= 5are este nu$ele tău6< 5esar= a răspuns nerul!< Nu$e de bandit= a co$entat don (ernando!< Pe tine cu$ te c)ea$ă6-< .innetou% a răspuns apaşul!< 8cesta nu este nu$ele tău ade#ărat% a spus fer$ierul! .innetou este

cel $ai #estit războinic indian! Pe tine cu$ te c)ea$ă6< 7ars)al!



sunte$ de $ai $ulte luni 'n 2estul sălbatic! Oricu$% bunătatea este opodoabă de pre& 'n su9etul unei fe$ei şi trae$ năde+de că ne #e&iasculta ruă$intea=

<Nu$ele pe care le-a&i rostit sunt 'ntr-ade#ăr nu$ele du$nea#oastrăade#ărate6 a 'ntrebat dona Eulalia% $ul&u$ită de onoarea ce i se făcea şi

$ăulită de co$pli$entele $ele!< Sunt nu$ele noastre% distinsă dona Eulalia% a$ răspuns eu!< 8i auzit% don (ernando de 2enano 0 Ga+alpa6 8ceşti do$ni $-au

ruat să-i +udec! :tii bine că nu ad$it să $ă contrazici= "u$nealor suntcine-au spus că sunt= 8i 'n&eles6

7e4icanul nu-i putea &ine piept consoartei sale! Se si$&ea 'nsă uşuratpentru că nu $ai era ne#oit să +oace rolul +udecătorului% aşa că i-a spusautoritarei sale so&ii;

< Hudecă-i du$neata% senora Eulalia= Sunt siur că aceşti netrebnici#or 3 spânzura&i=

< "epinde ce au făptuit% don (ernando de 5olonna 0 7ol0nares= atunat doa$na Eulalia!

"upă ce şi-a pus la punct so&ul% senora Eulalia s-a 'ntors spre $ine%zicând cu blânde&e;

< 2orbi&i% se)or= 8#e&i cu#ântul=< Să zice$% distinsă doa$nă Eulalia% că sunte&i un dru$e& ostenit şi

'nfo$etat! 8cest dru$e& #ede o #acă şi carnea ei i-ar potoli foa$ea care-*c)inuie! 8re dru$e&ul dreptul de a '$puşca #aca6 8re el datoria de a ducepielea #acii la fer$a de care apar&ine ani$alul răpus6

< 8şa este obiceiul peste tot=< Nu= Nu peste tot= a 'ndrăznit să spună fer$ierul!

<Tăcere% don (ernando= a tunat dona Eulalia] Eu poruncesc aici=7e4icanul a renun&at să $ai #orbească! :i din pri#irile 'nspăi$ântateale #ăcarilor se putea #edea că dona Eulalia era de fapt stăpâna fer$ei!

<8cesta a fost tot răul pe care l-a$ făcut! 8$ 'ndrăznit să ucide$ o#acă% sti$ată dona Eulalia= a$ spus eu! 8cest #auero% care zace acu$ lapă$ânt% *-a prins cu lasoul pe do$nul 7ars)al şi *-a târât după sine! L-ar3 ucis cu siuran&ă pe to#arăşul $eu% dacă nu i-aş 3 '$puşcat ar$ăsarul!

< 7ars)al6 a 'ntrebat doi'a Eulalia! Noi cunoaşte$ şi respectă$ acestnu$e! Un do$n% 8llano 7ars)al% a locuit la sora $ea% 'n San (rancisco!

< 8llan 7ars)al din Louis#ille6 a$ 'ntrebat eu!< "a% da= 'ntoc$ai= 'l cunoaşte&i6

<"esiur! "o$nul Cernard 7ars)al% prietenul $eu% iu#a- ieriu dinLouis#ille% este fratele lui 8llan 7ars)al% despre care a&i #orbitdu$nea#oastră=

< Sfântă Lauretta= 8şa e= 8llano 7ars)al a#ea un frate pe care-*c)e$a Cernardo! 8l$a% ini$a ta nu te-a 'nşelat= 2reau să #ă '$bră&işez%senor Cernardo= (i&i bine #enit 'n casa noastră=

Cernard se bucura să a9e o #este despre fratele său% dar s-a ferit să selase '$bră&işat şi a dus $âna doa$nei către buze!

<Toc$ai caut pe fratele $eu% a spus 7ars)al! :ti&i cu$#a unde este6<8l$a% 3ica $ea% a fost 'n #izită la sora $ea şi $i-a spus că senor

8llano ur$a să $eară la nişte $ine! Oa$enii aceştia sunt prieteniidu$nea#oastră% senor Cernardo6



Nerul era acu$ pe deplin $ul&u$it şi $-a$ 'ntors 'n ,ca$eră undedo$nea tăcerea! "oa$na şi do$nişoara au apărut 'n sfârşit! 8cu$ arătaucu totul altfel! Erau '$brăcate de parcă s-ar 3 a9at pe 8l$eda*!

Straiele doa$nelor şi do$nişoarelor din 7e4ic sea$ănă cu cele pe carele poartă reprezentantele se4ului fru$os din bătrâna Europă! Poate că 'n

7e4ic )ainele sunt $ai boat '$podobite! Oricu$% la fe$eile din 7e4ic sepoate #edea un obiect #esti$entar necunoscut 'n Europa! Este #orbadespre rebozo% un soi de şal lun* 7are bule#ard din 7e4ico 5it0 >n!a!?!de doi $etri% pe care $e4icancele 'l poartă pe cap sau pe u$eri! 8tuncicând se duce 'n #izită la câte o prietenă% senora sau senorita 'şi #a punerebozo-u_ pe cap! :alul @poate acoperi părul şi 'ntre spatele% dar poate 3purtat şi astfel 'ncât să acopere fa&a fe$eii sau fetei! "e fapt% el nuacoperă doar fa&a% ci 'ntreaa făptură a $e4icancei!

Un rebozo 3n este 'ntotdeauna lucrat% sau $ai bine spus '$pletit de$âinile unei indience! Pre&ul unui rebozo 3n #ariază 'ntre optzeci şi o sutăşaizeci de pesos!

8tât dona Eulalia% cât şi senorita 8l$a purtau câte un astfel de rebozode cea $ai bună calitate! 8$ândouă se spălaseră pe $âini şi pe fa&ă şierau 'ncăl&ate cu panto3! "acă nu aş 3 a#ut ocazia să le #ăd 'n ,#eş$intede lucru% aş 3 putut spune că 3ica fer$ierului a făcut o i$presie bunăasupra $ea!

5ele două ur$aşe ale E#ei s-au aşezat la $asă% lăsând-o pe bătrânaneresă să se ocupe de toate! S-a #orbit $ult despre ,senor 8llano şi a$ 'n&eles că 8l$a 'l ,#ânase pe fru$osul iu#aieriu% pe care nu-* puteauita!

7âncărurile ce ni s-au ser#it au fost speci3c $e4icane; carne de #ită cuorez% cu boia din belşu% totul a#ând o culoare cără$izie% turte cu usturoi%leu$e uscate% arnisite cu $ultă ceapă% carne friptă% acoperită cu unstrat ros de piper neru% pui cu usturoi şi ceapă! 5ând a$ ter$inat de$âncat% ura-$i era arsă de boia şi piper% iar 'n sto$ac si$&ea$ usturoiulşi ceapa care parcă 'ncepeau să 3arbă% punându-$i $ăruntaiele pe foc! Peloc% $i-au #enit 'n $inte sti)urile; 'n)i&it-a$ iute tot ce $i s-a dat:i acu$ sunt disperat!7i-era de parcă-n)i&ise$ iadul cu totul:i $ii de draci 'şi porniseră-n sto$acul $eu +ocul!

Plăpândele reprezentante ale se4ului fru$os s-au do#edit a 3 $ai pu&insensibile decât Old S)atter)and şi au spălat delicioasele $âncăruri curac)iu! Pentru ca bunul 5esar să nu ră$ână cu$#ane$âncat% a$ a#ut ri+ă să-i tri$it printr-un #ăcar o por&ie $are debunătă&i $e4icane!

Rac)iul ră$as a fost turnat cu ri+ă 'ntr-o cutie de po$adă! 5ine ştie%poate că% a$estecat astfel cu produsul cos$etic% $inunata licoare a#ea săse transfor$e 'ntr-un leac $iraculos= Este de necrezut% dar ur$aşele E#eiau băut şi rac)iul din cutia de po$adă=

Nici nu putea 3 #orba să porni$ la dru$! "o$nişoara 8l$a nu se $ai

dezlipea de bunul Cernard% iar eu% biet #ânător din 2est% a$ ră$as 'nco$pania doa$nei Eulalia% pentru a-i face neobosit co$pli$ente! Pe cât



de aspră se arătase so&ia fer$ierului la 'nceput% pe atât de 'ndatoritoare şiblândă se arăta a 3 acu$! "acă pentru ea fusese$ la 'nceput doar OldS)atter)and% pe parcurs a$ de#enit senor 5arlos şi $ai apoi don 5arlos! 'n ti$p ce Cernard 'şi depăna #ia&a% #orbindu-i neobosit do$nişoarei 8l$a%eu a$ a+uns 'n oc)ii doa$nei Eulalia bra#ul şi cura+osul don 5arlos! 5ând

ne-a$ ridicat% 'n sfârşit% de la $asă% doa$na Eulalia *-a 'ntrebat pe draulde 5arlos ce ar dori să-i ducă #iitoarei sale so&ii ca su#enir din 7e4ic! Laaşa 'ntrebare nu putea$ răspunde printr-o $inciună şi i-a$ spus buneidoa$ne Eulalia că nu a#ea$ de ând să $ă 'nsor! Pentru a nu o $aire&ine de la 'ndatoririle ei% i-a$ co$unicat so&iei fer$ierului că trebuia să$ă ocup de cai şi a$ ieşit din 'ncăpere% răbindu-$ă să a+un la 5esar!

Nerul zăcea 'ntins pe burtă şi făcea cu $âinile şi cu picioarele nişteesturi care pentru $ine erau de ne'n&eles% sco&ând tot soiul de sunete cutotul ciudate! 7i s-a părut c)iar că bunul 5esar ar studia la anclon* nişteco$plicate partituri de Ric)ard .aner!

< 5esar= a$ striat eu!La auzul lasului $eu% nerul a ridicat pu&in capul şi a 'nceput să urle;< Ooo)= 7assa= 7assa= 7assa=< 5e s-a 'ntâ$plat6<Ooo)= Oo)= O)= 7aaassaaaa= 5esar ai $âncat tot şi acu$ 5esar ars

ca foc= Parcă foc 'n 5esar este= Parcă 5esar cuptor este= 7assa a+utat5esar% 3indcă 5esar $urit=

* nstru$ent $uzical% din tuburi de ba$bus% cântărind cca [ de1ilora$e >n!a!?!

8cesta era% desiur% efectul piperului% al cepei şi al usturoiului! Cietul5esar a#ea% 'ntr-ade#ăr% ne#oie de a+utor% căci fa&a lui se$ăna cu aceea a

unui $uribund!< Trebuie să bei ce#a care să te aline= i-a$ spus! 5e #rei% lapte% apăsau rac)iu de busuioc6

Nerul a sărit nu$aidecât 'n picioare% zicând;< O)% o)% $assa= Lapte şi apă nu a+utat ni$ic la 5esar= Nu$ai rac)iul

sal#at biet% bun 5esar=< 8tunci du-te repede la doa$na Eulalia şi spune-i că $ori pe loc%

dacă nu bei rac)iu=Nerul a dispărut pe dată şi s-a 'ntors foarte repede% &inând 'n $ână!!!

ei% da% &inând 'n $ână o sticlă de rac)iu pe +u$ătate plină= Era$ de-adreptul uluit= Cuna doa$nă Eulalia 'i dăduse lui 5esar tot rac)iul pe care-*

$ai a#ea=< "oa$na Eula nu #rei dat rac)iu la 5esar% dar 5esar spus că do$@

5)arle0 tri$is pentru rac)iu şi atunci doa$na Eula ai dat rac)iu la 5esar=$i-a co$unicat nerul% fericit!

< Cine% bine= Cea ca să scapi de usturi$e şi de durere=La cină a$ fost pofti&i din nou 'n ,ca$eră! "oa$na Eulalia s-a aşezat

lână $ine şi $i-a şoptit la urec)e;< "on 5arlos% trebuie să #ă spun o taină=<"espre ce este #orba% scu$pă doa$nă6 a$ 'ntrebat eu% cu prefăcută

curiozitate!

< Nu #ă pot spune ni$ic acu$= "upă ce ter$ina&i cina% #eni&i laplatanii din fa&a fer$ei=



păian+eni% o$izi şi alte #ie&uitoare de soiul acesta! 8tunci când doar$e%$e4icanul foloseşte ponc)oul drept pătură!

8ceasta era situa&ia şi la fer$a lui don (ernando de 2enano! 'naceeaşi 'ncăpere se odi)neau fer$ierul% doa$na Eulalia% do$nişoara8l$a% #ăcarii% neresa cea bătrână şi noi% distinşii oaspe&i! 7ă si$&ea$

'ntoc$ai ca 'ntr-un )an de $âna a doua din Ger$ania! 8colo% 'n sc)i$bulunui bănu&% ai dreptul de a dor$i 'n paie şi de a folosi spătarul #reunuiscaun #ec)i drept pernă! 8ş 3 fost $ul&u$it dacă aş 3 putut să dor$ subcerul liber% dar aş 3 +init-o pe senora Eulalia!

8 doua zi 'n zori% a$ pornit la dru$ 'n urările de bine ale tuturor3in&elor u$ane care se ăseau la fer$ă! 5)iar şi #ăcarul pe care-*doborâse$ la pă$ânt ne-a urat dru$ bun şi a facut-o probabil la poruncadoa$nei Eulalia!

"on (ernando de 2enano 0 5olonna de 7ol0nares de Ga+alpa 0Rostredo ne-a 'nso&it o bună bucată de dru$% 'ntorcându-se la fer$ă abiadupă ora prânzului! (er$ierului 'i părea rău să se despartă de ,$isionarii$or$oni% deşi toc$ai aceştia 'i băuseră o bună parte din $inunatulrac)iu!

8$ a+uns pe $alul lacului 7ono% dar ne-a$ odi)nit doar pentru scurtă#re$e! 5aii noştri 'şi recăpătaseră puterile% pentru că se odi)niseră lafer$a lui don (ernando!

8$ trecut 7un&ii Sierra Ne#ada şi a$ a+uns la 7odesto! 8poi a$călătorit cu trenul% a+unând% 'n cele din ur$ă% la San (rancisco!

talharii pustiului

Documents