Gheorghe Alexandrovici Znamenski

Tainele viegiide dupl moarte

(uedenii ;i intd.mpld.ri minunate)

Traducere din limba rusi:

Florentina Cristea

ObIqIVRA OSVMOHilJA

2020

https://www.libris.ro/tainele-vietii-de-dupa-moarte-gheorghe-EGU978-606-550-408-0--p13325983.html

244 C!:gtgh9Alglq4.-i.i Znamenski

Cel mai des se aratd pe pAmant sufletele inca-pabile de aspiratii nobile gi lipsite de comunicareacu duhurile luminii. Ele, in funcfie de necesitate,se agatd de pdmAnt gi se amestecd constant in via-ta noastrd. Sunt extrem de preocupate de ceea ce ainrobit mintea gi inima lor in tirnpul existentei lorpdmAntegti. De aceea, pentru ele, in special, trebuiesd ne rugdm, sd le ajutdm si se ridice de la pdmAntla cer.

in incheiere vom spune cd multe persoane, caremai inainte nu erau convinse de nemurirea suflefu,lui qi de existenta vietii de dupd moarte, dupd ard-tdrile celor adormili au devenit pentru totdeaunaprofund credincioase qi nicio obiectie nu mai este instare sd clatine aceastd credintd a lor.

Cuprins

Cuv6nt de folos pentru prieteni .......................................... 5

I. invifnturi despre DumnezelL ce este viata, ceeste moartea qi ce il agteapti pe om dupi moarte .......... 7

inadldhtra ortodoxd despre existenls luiDumnezeu pi despre nemurirea sufletului .................................7

lelul ztietii ............- ,...........,......................27inadldtura Sfintului Tihan deZadonsk fuspre aiatq creqtind .................................................. 30Ce este moartea? --- .................................... 40Despre necesitatea pregdtirii pentru moarte ............................ 44Rugdciunea sdodrqitd ln bisericd gi milostenia ........................ 47Stsrea sufletelor dupd moLrte .................................................. 58Locul raiului dupd inrdtdtura SfnteiScripturi qi a Sfnlilor Pdrinli ai Biseicii ................................62

II. Cilitorii ale oarrrenilor in Rai ......................................67Iln ais minunat ..-.- ....-................-.............67Pwestirea surorii Tecla .........---.-----......................................... 68O ztetlenie a locagurilor din impdrdtia Cerurilor ......................84O aedetie minunatd ..............................,.. 89Din lumeu tuinelor - .,..............-..................97Lln ais educatio: insemndriledin chilie ale unui cdlugdr ..........---....................................1-19

IIII. Cilitorii ale oamenilor in iad ................................... 126Cesuntchitruileiadului?.....................................................126O ord de chin in iad ..........-...................... 128O ord de chinuri infernale pe pdmint .-.-................................ 130

246 Cuprins

IV. Credinciogii inainte de moarte ........Cum intimpind moarteasfrnlii 9i oammii c-redinciogi .................................................. 135Minunatul sfirEit al unui bdiat cregtin 1.45Moartea unui bdiat ctegtin ............................ 152Sd dea Dumnezeu ca fecare sd moard aga!Pooestirea preotului Gigorie Voronfuo 154

160

Vedenia de pe patul de moafte gi sdahrgirea

135

tn pace a unui tegtin ortodox:Pooestirea diaconului Ioan SoiidoaTdndra Ana gi vialaaiitonre ...... .........764O persoand ure a inletnnit: Pooestirea unui preot -..--.-......---183

V. Piciitogii inainte de moarte .........Moartea n6pra*icd ...............Exanple din viafu oamenilorcare au aDut moarte ndprasnicd

Vedenii ale pdcdtogilor pe patul de moarteDomnul ii primegte gi pe pdcdtoqii care se cdiesc -----------... -. 199

VI. Importanfa rugiciunii pentru cei adormili .......... 208Rugdmintea celor adormili pentru pommirea lorgi redafloQtinta pentru rugdciunile celor aii ........................... 272Rugdciunea poiru cei adormiliestepldcutdinaintealor .........................................................224Puterea pommiii sdvdrgite tn bisericd:Pwestirea protoieranlui Gigoie UtrobinToli aaem newie de credinld gi rugdciunicind suntem aii gi ile pomenirc cAnd muimPutnea rugdciunii

VIL Morali gi concluzii 236Morah care se ilespinde ilin aceste poaestiriConcluzii generalc tlin pooestiile

186

186

192194

225

228232

236

Distributie:S.C. Egurnenila S.R.L.tel. I fax: oz36-326.71o

e-rnail : editura42egumenita.rowww.egumenita,ro

despre afitiiile celor adormili %9

I. invilituri despre Dumnezeu,ce este viala, ce este moaftea

qi ce il aqteapti pe om duPI moarte

inudydtura ortodoxd despre existmla luiDumnezeu ;i despre nemurtrea sufl etului

Existenfa lui Dumnezeu are dovezi la fel de so-lide atAt fur istoria omenirii, in datele strdnse din ex-periente cdt 9i in mdrturia propriului nostru suflet'Cu cAt mai mult aprofundeazd omul cunoagterealui Dumnezeu in naturd, cu cAt mai atent igi urmd-regte propria sa experienfd gi, totodatd, are grijd sdigi pdstreze bundtatea in inimi 9i conEtiinla curatd,.u itat mai .lat devine pentru el adevdrul existenleilui Dumnezeu.

Fiinla Dumnezeiascd este, mai presus de orice,cunoagtere nu numai a oamenilor, ci 9i a Ingerilor,Dumnezeu este ,,Lumind neapusd". Dacd in fala lu-minii create a soarelui vdzut, ochiul nostru nu poaterezista prea mult, currr poate rezista ochiul minliinoastre ln fala Luminii Vegnicului Soare al duhuri-lor, in fafa iXruia 9i cetele superioare ale ingerilorigi acoperd fejele lor?! Mintea limitatd a omului faldde Dumnezeu - obiectul cunoagterii - este precum

Gheorghe Alexandrovici Znamenski I. invilituri despre Dumnezeu 9

cdugul mAinii fatd de apa mdrii qi chiar mai micddecAt cduqul mdinii. Poli termina de scos apa dinmare cu cdugul mAinii? $i, chiar de ar fi posibil acestlucru, pentru cd marea are limite gi o anumitd adAn-cime, tot ar fi imposibil sd. epulzezi cu vasul cel mica1 mintii omeneqti abisul irrtelepciunii Dumneze-iegti, a cdrui vastitate este nemdrginitd gi adAncimeanemAsuratA.

Calea cunoagterii lui Dumnezeu constd in ex-perienta duhovniceascd lduntricd. SfAntul Vasilecel Mare a studiat gtiintele in faimoasa $coald dinAtena, care atrdgea in vremea aceea la sine floareainteligentei gi a talentului. Ei a studiat oratoria, as-tronomia, filozofia, fizica, medicina, gtiintele natu-rii. A fost mAndria profesorilor lui. Dar toate acestegtiinte laice nu au putut sAtura mintea lui, care cd-uta ceva mai inalt, cduta lumina cereascd gi, dupdterminarea studiilor, s-a dus in acele tinuturi in caretrdiau ascetii cregtini qi in care ar fi putut cunoagtepe deplin adevdrata qtiintd cregtind.

A fost in Egipt, Cartagina, Siria gi Palestina.Acolo a gdsit gi indrumare duhovniceascd gi o marecolectie de lucrdri teologice, pe care le-a studiat cusArguintd multd vreme.

Necredinciogii spun cu mAndrie cd ratiunea nurecunoagte lumea suprasensibild, viata de apoi. Eiau uitat cuvintele celui mai intelept dintre muritori,c5: tot ceea ce Stie gi ce poate intelege omul este ni-mic in comparatie cu ceea ce nu gtie gi nu poate inte-lege. $i acest fapt Socrate l-a aflat din experienta deo viald, dedicatd cdutdrii adevdrului.

in afard de limitele naturale ale mintii noastre,cunoaqterea lui Dumnezeu o mai impiedicd intune-carea ei prin pdcat.

,,Md minunez de acei oameni, destul de mu19ila numdr, spune Simeon Noul Teolog, cdrora nu leeste fricd sd teologhiseascdl despre Dumnezeu, fi-ind plini de pdcate. Noi, care nu ne cunoaqtem nicipe noi inqine, nici ceea ce este in fata ochilor nogtri,ne apucdm cu indrdzneald 9i fdrd fricd sd filozofdmdespre cele ce sunt de nepdtnrns pentru noi, maiales, fiind goi de harul SfAntului Duh, care luminea-zd qi invald tot adevdrul."

Va veni vremea, cand multe taine ne vor fi des-coperite in intregime, dar in acest scop kebuie sdparcurgem drumul cel lung gi plin de rdspundere aldezvoltdrii spirituale corecte.

Dacd doriti sX se schimbe viata care vd incon-joard, invald creqtinismul, schimbati-vd pe voi inqi-vd, educati-vd inima.

Viata frdteascd, bazat6, pe iubire, impdrdlia luiDumnezeu pe pemant sunt posibile, numai cd tre-buie cdutate nu undeva in jur, nu in afara noastrd, ciinlduntrul nostru, in inima noastra.

Pentru a intra in impdrdfia iui Dumnezeu gi inBiserica intemeiatd de Domnul pe pemant, pentrua implini poruncile lui Hristos gi a cunoaqte taine-le invdldturii Lui trebuie sd ne nagtem din nou dinSfAntul Duh. A implini legea lui Hristos in aceastX

1 A teologhisi = (gr . theos = D.umnezeu, gr. logos = cuvAnt)A studia gi a vorbi despre Dumnezev (n.ed.)

Gheorghe Alexandrovici Znamenski

viatd cu puterile noastre slabe gi inclinate spre pd-cat {AtA nicio indoiald, este imposibil; acest lucrueste posibil numai cu ajutorul harului SfAntuluiDuh" prin innoirea firii noastre.

PAnd in ptezent, creqtinismul nu a fost inte-les gi nici pretuit de lume, dar tocmai el este acea,,comoard nepieritoare" pe care oamenii o cautd cuatAta ardoare. Aceastd comoard este legdtura realdlduntricd cu Hristos, care se transformd in bucurianesfArqitd a veqniciei.

Experienta duhovniceascd atestd apropiereadintre duhul nostru gi Duhul lui Dumnezeu, influ-enta Divinitdtii asupra sufletului nostru, care intrdin legdturd vie cu Ea; in acest sentiment al prezenteisau al apropierii Divinitdtii constd insdgi esenfa sen-timentului religios sau a credinfei.

Pentru noi, fiii cei credinciogi 9i devotali ai Bi-sericii, indoieli cu privire la Dumnezeirea lui IisusHristos, MAntuitorul nostru, nici nu pot exista, darcAte suflete, poate, tind cu stdruinfd cdtre Flristos ginu gdsesc in sinea lor deplind credinld in El?! Sunttot timpul tulburate de indoieli la gAndul cd existdmulte lucruri, pe care nicidecum nu le pot admite giinlelege.

Insd degeaba credenl cd indoielile noastre suntceva nou 9i nemaiintdlnit: ele au existat incd dintimpul vielii Domnului gi apoi s-au repetat gi se re-petd neincetat, cdci vrdjmagul neamului omenescnu doarme qi lucreazd fdrd incetare, cdutdnd sd nepiardd. $i noi ingine, singuri, fdrd Hristos, nu putembirui puterea lui rea, dar, rendsculi prin har in co-

I. invilituri despre Dumnezeu

muniunea cu Mantuitorul nostru, cdpdtdm posibi-litatea de a ne lupta gi a-i birui pe vrdjmaqii nogtri.

Discordia dintre credinjd gi ratiune se observdnumai acolo unde credinla este slabd. Dacd necredin-ciogii gdsesc multe lucruri de neinteles in invdfdturadespre Dumnezeu, acest lucru se exPlicd de la sineprin faptul cd Revelatia a venit la noi nu din sferacunoagterii gi a viefii noastre, ci din acele sfere neli-mitate ale existenfei, in care locuieqte qi Se descoPerApe Sine Fiinla Supremd. Toate obiectiile raiiunii im-potriva Revelatiei cad de la sine, pentru cA, in cea maimare parte, ele sunt intemeiate pe faptul cd ratiuneanu vrea sd pdtrundd mai ad6nc in Revelafia Supremd'

Dumnezeiescui Vdzdtor al inimilor, HristosMAntuitorul, a fost primul Care a ardtat lumii cdsingurul izvor al vietii sociale, politice gi istoriceeste spiritul omului gi, cu cat este el mai desdvArgit,cu atdt mai desdvArgitd va fi toatd creaiia.

De adevdrul existenlei lui Dumnezeu este in-disoiubil legat un alt adevdr: al spiritualitdtii qi alnemuririi sufletului omenesc.

Observdm cd dorinla de a trdi, de a trdi la ne-sfArqit, ii este datd omului de Creator nu fird unscop anume. Acesta ar fi primul indiciu cu privi-re la nemurirea sufletului, primul indemn de a nepregdti pentru viafa viitoare. Dorinta de a trdi estelegatd de dorinfa fericirii, pe care o agteaptd fiecare.Aceastd dorinld atz|loate de fericire nu poate fi sa-tisfdcutd aici, prin urmare, trebuie sd existe o vialdviitoare in care sa poatA fi implinitd aceastd dorintAinfldcXratd a inimii noastre.

Gheorghe Alexandrovici Znamenski

Vedem cd Dumnezeu, punand in natura omu-lui anumite dorinte, de totodatd gi mijloacele penkusatisfacerea lor. CAnd suntem chinuiti de sete, bemapA; foamea o potolim mAncAnd; cAnd suntem obo-siti de muncd, simtim nevoia de a ne intdri qi a neinnoi puterile prin oclihnd. Dar fericirea o agteptemneincetat qi nimeni nu ne-o poate da.

Oare aceastd fericire nu existd nicdieri? OareDumnezeu a pus in noi aceaste dorintd, fdrd sd aibdde gdnd sd o satisfacd vreodatd? Nu, Pronia Divind,care ii oferd hupului nostru toate bundtdtile pdmAn-tegti, nu poate pdrdsi pentru totdeauna sufletul nos-tru, care este fursetat de fericire. $i, intrucAt fericireanu existd aici, ea trebuie sd existe dincolo de grani-jele vietii noastre, intr-o viatd viitoare, in s6nul luiDumnezeu.

Existd qi o alte dorinte, apropiatd de aceastddorintd a fericirii gi anume dorinta de desdvArgire,care, din cauza scurtei durate a vietii noastre pd-mAntegti, nu poate fi satisfdcutd aici. $i ni se parerezonabil sd credem cd Dumnezeu, Care ne-a ddruitnoud aceastd dorintd, o va satisface in viata viitoare.

De asemenea, observdm gi faptul cd facultdtiienoastre mintale gi capacitatea noaskd afectivd nuse dezvolti qi nu se desdvArgesc in mdsura in careele ar putea. Dar Dumnezeu nu lasd opera Sa neter-minatd. Prin urmare, trebuie sd presupunem cd, inmarea Sa intelepciune, El pdstreazd pentru duhulnostru o altd viatd in care omul se poate desdvArgi.

Omul poate dobAndi in fiecare zi cunogtinfenoi. Cdte progrese poate face ei din copildrie pAnd

l. invSldturi despre Dumnezeu 13

Ia bdtrAnele in gtiinte! CAt se poate desdv6rqi el inbuna credinld! Totugi, omul moare gi educatia iuiintelectuald qi morald rdrnAn neterminate. Ei s-arputea desdvArgi mai mult gi intr-una gi in cealaltd;ar putea studia qi mai bine minunatele fenomeneale lumii lui Dumnezeu; el vrea sd dezrdddcinezecu desdvArqire din inima sa patimile gi in locul lor sdsideasci virtufi, intr-un cuvAnt, sd se apropie mainult de acel ideal, care ii este recomandat de InsugiDumnezeu, dar moartea il opregte inainte ca el sdtermine acel drum pe care ar trebui sd il parcurgd.in acest caz, Dumnezeu $i-ar ldsa lucrarea Lui ne-terminatd, mai mult spus, ar permite ca omul sArnoard pentru totdeauna chiar in clipa in care estetrpt cu adevdrat sd se desivArqeascd!

Ne putem, oare, imagina cd un tat5, care i-a datla inceput fiului sdu o educatie minunatX, l-ar in-chide pe acesta pentru tot restul vietii intre patrupereli, in loc sd ii ingddule sd igi continue studiile;;i sd adune roadele educatiei sale? Aga qi aici, esteimposibil ca cel ce iubegte binele gi tinde cdtre de-sdvArqire, ale cdrei idee gi senzalie ii sunt date deDumnezeu, sd fie oprit in calea desdvdrqirii sale.

Cine dintre noi nu igi doregte sd cunoascd maibine legile naturii, dupd care Pronia lui Dumnezeucondu& lumea? Cine nu igi doregte sd il cunoascdpe Cel Care este Cauza a tot ceea ce existd? Ce copi-lag nu lqi doregte sd ?i vadd pe tatdl sdu, pe care il cu-noagte numai dupd binefacerile primite din partealui? Oare Dumnezeu ne-ar fi dat noud posibilitateade a ne indila cu gAndul la El dacd noi nu ar trebui

t4 Cheorghe Alexdndrovici Zna menski

sA ne desfdtam, contempland mai bine natura Lui,desdvArgirile Lui, telui final al creatiei gi aga mai de-parte?

Minunat este chipul sufietului care se desevar-Segte in adevdr gi virtute! Oare, Dumnezeu il dis-truge inainte ca aceastd desdvArgire sd fie comple-td? DesdvArgirea, ca gi fericirea, nu apartine lumiiacesteia: ea apartine altei ?mparatii. Dar unde esteea dacd nu in viata viitoare? Omul este cununa in-tregii crealii pdmAntegti, insd aceastd creatie nu esteterminatd.

Noi suntem doar nigte pietre, menite sd intre inconstructia unei clddiri magnifice, noi ne afldm ingcoala pregetitoare in care se predau numai notiu-nile elementare ale invdtdturii, noi traversdm numaivArsta copildriei acelui veac indelungat ce se nu-meqte vegnicie. Moartea nu face decAt sd scoatd depe noi inveliqul pdmdntesc Ai grosolary insuficientpenku viitoarea noastrd existentd.

CAnd ne amintim cd oamenii care au avut ini-ma foarte curatd, care au luptat neincetat cu vrajma-qii duhovniceqti qi au fost incununati cu o multimede biruinte, cum a fost, de exempiu, SfAntul ApostolPavel, nici dupd atAtea eforturi neobosite nu au fostconvingi cd au atins desdvArqirea ia care au ndzu-it, cAnd ne gAndim cd Domnului, poate, ii place sdvadb cum sporesc fapturile Sale in buna credinta,cd Ii place sa vada cum se apropie din ce in ce maimult de asemdnarea cu El, nu ne putem imagina cdDomnul le-a idsat la jumdtatea drumului cdtre desd-vArgire qi, ca rdsplatd penku meritele 1or, le-a ddruit

I. invildturi despre Dumnezeu ry

moartea, pieirea. Aceste fapte sunt incompatibile cubundtatea gi injelepciunea dumnezeiascd.

Agteptarea vietii viitoare impreund cu credin-ta in Dumnezeu sunt temelia vietii prospere pepdmAnt. Se gtie cd acele popoare in sdnul carora asldbit credinla in viata viitoare, au fost supuse dife-ritelor dezastre; temeliile vielii familiale, sociale lis-au zdruncinat aceste popoare au cdzut pradd lup-telor interne 9i inrobirii de cdtre duqmanii din afa-rd. A fost o perioadd, in care tot neamul omenesc,in afard de familia dreptului lov, din porunca luiDumnezeu a fost distrus de potop, pentru cd oame-nii atunci igi pierduserd credinta gi in Dumnezeu, qiin nemurirea sufletului. Trupul lor inrobise atdt demult duhul, incAt ei uitaserd de inalta lor demnitate:de aceea Dumnezeu a qi spus despre acegti oameni:Nu aa rdmine Duhul Meu pururea in oamenii acegtia,pentru cd sunt numai trup (Facerca 6, 3). La fel va figi inainte de A Doua Venire a iui Iisus Hristos pepdmant 9i de sfargitul lu mii.

Problema nemuririi este o chestiune vitald: toa-td viata noastrS, atAt personald, cAt qi sociald, esteintemeiatd pe credinfa in nemurirea sufletului gi inviata viitoare.

Nemurirea omului constd in faptul cd sufletullui, dupd moartea trupului, continud sd trdiascd se-parat de trup qi omul igi continud existenfa in lumeacealaltd. Moartea nu intrerupe existenta omului, cidoar o modificd.

Dumnezeu nu este un Dumnezeu al mortilor,ci un Dumnezeu al celor vii qi viala noastrd pdmAn-

16 Gheorghe Alexandrovici Znamenski

teasc5 este doar un inceput, o pregAtire pentru via-ta vegnicd, fdrd de sfArgit. Nu a existat gi nu existdniciun popor care sd nu aqtepte viata viitoare: acestsentiment este inerent sufletului omenesc.

Aduceti-vd aminte de scriitorul grec din anti-chitate, de istoricul Plutarh, care a cdldtorit mult inviata sa gi a vdzut tot felul de ldri gi popoare gi carea scris: ,,Ocoliti tot pimAntul gi veti vedea multe di-ferente in toate privintele; veti vedea ageziri in carenu existd niciun fel de legi; veti vedea oameni carenu gtiu ce sunt banii; veli intAlni orage fdrd fortifica-tii, triburi intregi care nu au iocuinte, dar nicdieri nuveti gdsi o tard sau un popor in mijlocul cdrora sd nufie construite altare gi jertfelnice unde sd nu fie arsejertfe qi indlfate rugdciuni la cer".

In religiile pdgAne gdsim, cel mai adesea, pre-supuneri mai mult sau mai putin clare cu privire1a nemurirea sufletului qi numai creqtinismui oferddeplind autenticitate qi o expresie adevdratd credin-tei in nemurire gi viata de dupd moarte, cdci el nueste o invatdturd omeneascd, ci un adevdr descope-rit de Dumnezeu.

Aceastd agteptare a vietii vegnice, care de cAnde lumea qi pdmAntul a existat in duhul omenesc, caceva de sus irrrdscut in el, a cdpdtat deplind 9i de-shvdrgitd dezvoltare in cregtinism. Cu o uimitoareputere de convingere, vorbegte, de exemplu, Apos-tolul Pavel despre inviere gi viata viitoare in prime-le sale epistole cdtre corinteni gi tesaloniceni. Viatade dincolo a devenit pentru apostoli un obiect a1 in-crederii depline qi neclintite, pentru cd 1or le-a fost

dat sd vadd cu proprii ochi aceastd viald de dupdmoarte in persoana lui Hristos Cel inviat'

Aceastd credinfd plind de har i-a insuflelit peprimii cregtini gi tot ea a strdlucit cu putere in via-

|a sfintilor lui Dumnezeu gi aproape in fata ochilornogtri s-a manifestat atdt de viu, de piidd, in viataCuviosului Serafim de Sarov, a staretilor Lev, Ma-carie, Ambrozie qi Iosif de la Optina, a SfAntuluiIoan de Kronstadt, care inca de pe pdmAnt au pd-qit oarecum peste grarrita tainicX a lumii acesteia. Eicunogteau atAt de bine tainele vietii viitoare, incAtreflexia ei se oglindea parcd pe chipurile 1or mereupline de bucurie, ca ale unor copii, aqa cum se vedeia oamenii care, asemeni Apostolului Pavel, au fostr|pi,ti phnd la al treilea cer2 qi att auzit acolo cuointe denespus3.

Oamenii care se apropie de des5vArgire, careau dobAndit curXtia inimii qi au dobhndit Duhul luiDumnezeu, aflAndu-se incd in aceastd lume, au in-drdzneald fald de Aiotliitorui qi vor intra in cdma-ra Lui, unde sunt lngerii gi duhurile sfintiior. Fiindincd in trup, ei gtiu bine cd vor impdrdti cu Hristos,pentru cd incd de aici, de pe pdmAnt, au cunoscutdulceata luminii dumnezeiegti qi efectul puterii Lui.

'?2 Corinteni 12, 2. Cunosc un om in Hristos, care acum pai-sprezece ani - fie tn trup, nu Qtiu; frc in nfsrd de ttup, nu qtiu, Dum'nezeu qtie a fost rdpit unul ca acesta pinii Ia aI treilea cet. (n.ed.)

3 2 Corinteni 12, 3 -4: $i-l gtiu pe un nstfel cle om - fie in trup'

fie in afari de trup, nu gfiu, Dumnezeu gtie, Cii afost ripit fu tai qi aauzit cuttinte de nespus, pe cnre nu se ct'nine omului sd I.e grdiascd.(n.ed,)

I. invdlituri despre Dumnezeu 17