TABELUL DIVERGENŢELOR

la proiectul setului național de indicatori de mediu

Nr.

d/o.

Autorii

propunerilor

Titlu

indicator

Propuneri Menţi

uni

Argumentarea

1. Asociația

obștească

BIOS

B3 –

Emisiile de

gaze cu efect

de seră

1)Analiza valorilor unor indicatori nu este

realizată până în 2018, ci doar până în 2016

(de exemplu, emisiile de gaze cu efect de

seră).

Nu se

acceptă

1) B3- Emisii de GES:

Inventarul emisiilor gazelor cu

efect de seră se elaborează o dată

la 4 ani, respectiv, ultimul inventar

conține date până în anul 2016. La

moment s-a inițiat elaborarea

Inventarului de emisii GES pentru

următoarea perioadă, respectiv în

următorul Raport național se vor

include datele și pentru anul 2018.

E2 - Aria

afectata de

eroziunea

solului

1)Nu este clar în ce bază au fost

determinate valorile ariei afectate de

eroziunea solului pentru anii 1995-2018,

deoarece monitoringul eroziunii solului se

face doar în trei locuri de către ICPA “N.

Dimo” și nu se poate de extrapolate aceste

date pe întreg teritoriul. Astfel, ar trebui să

specificați cum ați primit datele respective

și în ce măsură metodologia aplicată

corespunde cerințelor internaționale.

Se

acceptă

1) Ridicările pedologice efectuate

de către Institutul de Proiectări

pentru Organizarea Teritoriului

reprezintă principala sursă de

informație pentru aprecierea

dinamicii suprafețelor solurilor

erodate. Această informație este

publicată în Cadastrele funciare

anuale ale Republicii Moldova.

F2 - Consumul de

îngrășăminte

1)Trebuie ori de verificat datele privind

utilizarea îngrășămintelor organice în 2018,

Se

acceptă

1) BNS este sursa oficială de unde

au fost preluate datele cu privire la

îngrășăminte. Dar Agenția de

ori de argumentat acest fapt, deoarece

datele confirmă că a fost utilizată o

cantitate de 2 ori mai mare ca în 2017, iar

numărul de animale a rămas același.

Mediu va coordona fișa

indicatorului completată cu

Agenția Națională pentru

Siguranța Alimentelor, pentru a

verifica și corecta datele expuse

sau a argumenta ce a cauzat

declajul cifrelor în anul 2018.

I1 - Deșeuri

produse

1)De verificat datele pe deșeurile, în

special în 2015-2018. Astfel, conform

datelor în 2016-2018 au fost generate cu

mult mai puține deșeuri (mai puțin de 2

ori) față de 2015, iar în 2017 au fost

depozitate de 2 ori mai multe deșeuri decât

au fost generate, ceea ce e imposibil.

1)BNS este sursa oficială de date

iar IPM a fost autoritatea de

control și validare a datelor în

perioada de referință.

A fost transmisă solicitare de

interpretare a datelor către IPM și

BNS.

Răspunsul BNS:

Astfel de intrebari/comentarii

apar des de la specialisti din RM

dar si de la experti internationali.

In primul rind, poate ca cifrele

par stranii, dar e corect, pentru ca

exista deseuri istorice, care sint la

depozitele agentilor economici

stocate ani de zile(ex.pesticide

care au fost interzise pentru

utilizare, acumulatoare industriale

sau utilizate in sectorul militar,

chimicate uzate din prosucerea

lacurilor, vopselelor, etc.)si care

cu timpul se nimicesc cu reagenti

speciali, sau se neutralizeaza si se

duc la poligoane. Pe parcursul

unui an pot fi nimicite/reciclate

deseuri formate in acest an (toate

sau numai o parte din cele

formate) precum si o parte din

deseurile formate pe parcursul

anilor precedenti (deseuri

istorice). Ar fi ideal ca deseurile

reciclate/neutralizate/lichidate sa

fie egale cu cele formate, dar nu e

asa. Și nici dinamica formării

deseurilor pe parcursul anilor nu

trebuie sa fie numaidecit

constanta, ca ex. intrun an

sectorul militar a ridicat cu mult

volumul deseurilor din cauza

casarii unui numar mare de

acumulatoare de la tehnica

militara.

Datele sint oficiale si acum nu

avem nici un drept sa facem

schimbari in ele. Poate indicatorii

sint invechiti, dar ei au fost

aprobati de MADRM in comun cu

BNS in fiecare an si avem ce

avem. Cifrele exprima ceea ce a

validat IPM pe parcursul mai

multor ani.

In al doile rind, intrebarile astea

trebuie de expediat si

specialistilor IPM (directia

deseuri) care au colectat si validat

informatia privind deseurile si sint

responsabili pentru calitatea

datelor. Ei trebuie sa cunoacsa

situatia in sectorul dat mai bine

decit noi.

Răspunsul IPM:

BNS exercită atribuții de

prelucrare , centralizare și analiză

de date statistice în dependență de

formarea, utilizarea deșeurilor pe

raioane, municipii și pe tipuri de

activitate.

D1- Arii

protejate

1)În privința ariilor protejate – este necesar

de specificat care este suprafață ariilor

protejate unde regimul este respectat și

care sunt doar pe hârtie, adică care nu

dispun de structură instituțională, planuri

de

management, planuri de monitoring, etc.

Se

acceptă

1) De structură instituțională,

planuri de management și

monitoring dispun la momentul

actual doar rezervațiile științifice.

Totodată, Rezervația biosferei

,,Prutul de jos” este în proces de

elaborare a planului de

management și stabilirea structurii

instituționale

2. AO

EcoContact

A – urile

Poluarea

aerului și

epuizarea

stratului de

ozon

1)Poluarea aerului și epuizarea stratului

de ozon - propunem să fie completat cu un

sub-indicator:

a)Emisiile principalilor poluanți

atmosferici ( NH3: amoniac; NMVOCs:

compuși organici volatili netanani, cum ar

fi benzenul, etanolul etc, NOx: oxizii de

azot este un termen generic pentru oxizii

monoazotici NO și NO2;PM2.5: materia

fină specială este formată din particule fine

cu diametrul de 2,5 micrometri sau mai

puțin; SOx: oxizii de sulf este un termen

care se referă la multe tipuri de

Se

acceptă

1)Sunt date în Chișinau pentru anii

2013-2017, dat fiind că la moment

stația nu este funcțională nu avem

date.

componente care conțin sulf și oxigen (SO,

SO2, SO3, S7O2, S6O2, S2O7, etc.))

b)Pe grupe de sector (Deșeuri, Agricultură,

Procese industriale și utilizarea produselor,

Comerț, instituțional și gospodării,

Transport rutier, Transport non-rutier

Utilizarea energiei în industrie, Producția și

distribuția de energie, Altele,).

B - urile

Schimbarea

climei

1)La indicatorul B. Schimbarea climei recomandăm completarea cu următorii sub-

indicatori:

a) Inundațiile;

b) Seceta;

c) Incendiile de vegetație;

d)Temperaturile extreme și sănătatea;

e) Pierderile economice în legătură cu

clima extremă;

f) Randamentul culturilor limitate de apă;

g) Cererea de apă pentru sectorul agricol.

Se

acceptă

1) Agenția de Mediu consideră

relevantă propunerea de a include

subindicatorii propuși, dar pentru

Raportul pentru anii 2015-2018 a

fost stabilită și aprobată o anumită

listă de indicatori în care aceștia

nu se regăsesc. Respectiv, nu au

fost acumulate datele necesare.

Pentru următorul Raport va fi

examinată posibilitatea de

includere a acestor subindicatori și

disponibilitatea datelor pentru

acești subindicatori.

C – urile

Apa

1)La indicatorul C. Apa propunem

completarea cu următorul sub-indicator -

Intensitatea emisiilor din sectorul

domestic.

Se

acceptă

1) Propunerea este relevantă. În

ediția următoare a Raportului se

va lua în considerare extinderea și

prezentarea datelor pentru

indicatorii caracteristici emisiilor

în apă.

D – urile

Biodiversitat

ea

1) La indicatorul D. Biodiversitate recomandăm completarea cu următorii sub-

indicatori:

a) Impactul schimbărilor climatice asupra

Se

acceptă

parțial

1)a) Schimbările climatice pot

avea impact asupra unei

multitudini de factori, procese etc.

Astfel este necesar de specificat

biodiversității și a pădurilor;

b) Indexul speciilor din Cartea Roșie a R.

Moldova.

care date se propun să fie incluse

la acest subindicator?

2)b)Se acceptă. Se va examina

posibilitatea de a adapta formula

de calcul a indexului speciilor

IUCN, redată în linkul de mai jos

conform categoriilor stabilite la

nivel național. https://www.nationalredlist.org/support-

information/red-list-indices/how-to-

create-a-national-red-list-

index/calculating-the-

rli/#:~:text=The%20RLI%20value%20is

%20calculated,weight%20of%205)%20

and%20subtracted

E - urile

Teren și sol

1)La indicatorul E - Teren și sol

propunem completarea cu următorul sub-

indicator: Progrese în

gestionarea terenurilor contaminate /

decontaminarea terenurilor

Nu se

acceptă

1)Nu există date oficiale referitor

la contaminare solurilor, se va

examina posibilitatea includerii în

Programele de lucru ale

Laboratorului de referință pentru

anii viitori, a obiectivului de a

stabili gradul de contaminare a

solurilor pentru întreg teritoriul

Republicii Moldova.

F – urile

Agricultură

1)La indicatorul F - Agricultură propunem completarea cu următoarele sub-

indicator:

a) Cererea de apă pentru culturi;

b) Agricultura lu echilibrul de azot și

fertilizanți utilizați

Se

acceptă

1)Subindicatorii propuși sunt

relevanți pentru a fi examinați și

analizați. Cu referire la Cererea de

apă pentru culturi, acesta va putea

fi analizat în următorul Raport

național, cînd se va examina

posibilitatea extinderii Listei de

indicatori în funcție de

disponibilitatea datelor în diferite

domenii.

2)Referitor la indicatorul privind

echilibrul de azot, menționăm că

la nivel național nu avem un act

normativ și metodologie care să

stabilească formula de calcul a

acestei balanțe (echilibru). Agenția

de Mediu ar putea face careva

constatări referitor la echilibrul de

azot, reieșind din metodologiile

utilizate de țările europene.

G – urile

Energie

1)La capitolul - G. Energie recomandăm

suplinirea cu următoarele sub-indicatoare:

a) Progrese privind eficiența energetică

b) Consumul final de energie pe sectoare și

combustibil

c) Consumul de energie primară de

combustibil (Combustibili fosili solizi,

Regenerabile și

biocombustibili, Produse petroliere și

petroliere, (cu excepția porției de

biocombustibil), Nuclear,

Gaz natural).

Se

acceptă

1) Subindicatorii propuși vor putea

fi analizați în următorul Raport

național, cînd se va examina

posibilitatea extinderii Listei de

indicatori în funcție de

disponibilitatea datelor în diferite

domenii.

H - urile

Transport

1)La indicatorul - H. Transport recomandăm suplinirea cu următorii sub-

indicatori:

a) Emisiile de poluanți atmosferici din

transport (toate categoriile de transport);

b) Emisiile de gaze cu efect de seră

provenite din transporturi (toate tipurile de

transport);

Se

acceptă

Acest indicator a fost elaborat

conform modelului de aplicare

regional agreat de Grupul de

Lucru Comun pe Indicatori și

Statistica de Mediu al Comitetului

pe Politicile de Mediu în cadrul

CEE-ONU.

Pentru compartimentul Transport

c) Investiții în infrastructura de transport,

in special în transport ecologic;

d) Utilizarea combustibililor regenerabili în

transport;

e) Prețurile și taxele carburanților pentru

transport;

f) Depășirile valorilor limită ale calității

aerului datorate traficului;

avem următorii indicatori:

H1 – Cererea de transport

de călători

H2 – Cererea de transport

marfuri

H3 – Componența parcului

de autovehicule pe tipuri de

combustibil

H4 – Vârsta parc de

autovehicule

Astfel pentru punctele a) și b) se

recomandă să verificați indicatorul

A1 - Emisii de poluanți în

atmosferă, care prevede emisiile

de poluanți atmosferici de la

sursele mobile, adică transport.

Pentru punctele c) d) e) și f) - la

propuneri pentru următoarea

perioadă de referință.

Poluare

industrială

– indicator

nou propus

Poluarea industrială cu următorii sub-

indicatori:

a) Deșeuri industriale generate pe tip de

sector (industria extractivă, industria

prelucrătoare, alimentarea cu energie

și altele);

b) Emisiile de poluanți atmosferici din

instalațiile mari de ardere, instalații

mijlocii de ardere și

instalații mici de ardere;

c) Instalații mari, mijlocii și mici de

ardere care operează în R. Moldova;

Se

acceptă

1) Includerea acestor sub-

indicatori va putea fi analizată în

procesul de elaborare a

următorului Raport național, cînd

se va examina posibilitatea

extinderii Listei de indicatori în

funcție de disponibilitatea datelor

în diferite domenii.

2) Referitor la poluarea

industrială, este necesar mai întîi

să fie aprobat cadrul normativ, să

fie stabilite obligațiunile de

d) Cum afectează industria sănătatea

umană și mediul înconjurător.

raportare și spectrul de date ce

urmează a fi raportat și instituțiile

responsabile pentru gestionarea

datelor respective. Numai după

punerea în aplicare a actelor

normative ce urmează a fi

aprobate și colectarea datelor

necesare, va fi posibil de a analiza

includerea unor astfel de sub-

indicatori.

3. Andrei Isac B3 – Emisii

de gaze cu

efect de seră

1)Care este legatura cu CND2/NDC2

(martie 2020)? Moldova este printre

primele țări în lume care a elaborat și

transmis oficial acest document - ar fi bine

de indicat la obiective, ținte și referințe.

Nu se

acceptă

1)Propunerea nu se referă la Lista

actuală de indicatori stabilită

pentru Raportul pentru perioada

2015-2018. Procesul de atingere a

țintelor stabilite în NDC 2 va

începe a fi analizat începînd cu

anul 2021, de aceea astfel de date

vor putea fi reflectate în

următoarele Rapoarte naționale

privind starea mediului.

D3 - Păduri

și alte

terenuri

împădurite

1)Suprafața totală a țării? - adica doar

surafața uscatului, fără obiectele acvatice?

La ODD si GGIs - e din suprafața totală a

țării (fără bazine de apă?)

2)Terenurile împădurite din zonele și

fasiile de protectie a apelor unde vor intra?

3)Propun sub figura - deținătorii terenurilor

acoperite cu paduri - să fie dat suplimentar

- % și suprafața din fondul forestier - care

Nu se

acceptă

1)Metodologia agreată la nivel

regional prevede calcularea

suprafeței acoperite cu păduri

raportată la suprafața totală a țării,

inclusiv a bazinelor acvatice.

2) Acest sub indicator este

prezentat conform datelor

Cadastrelor funciare anuale, unde

este redată suprafața totală a

fîșiilor de protecție (bazinelor

sunt date în arendă - pentru vînatoare și

pentru recerere (unde sunt deja constructii

etc etc).

acvatice plus agricole).

I3 -

Reutilizarea

și reciclarea

deșeurilor

1) La figura unu și doi - titlu - deșeurile

sunt gestionate sau generate?

Deșeurile periculoase - reciclate sau

neutralizate/lichidate?

2) Figura doi - deșeuri de producție și

consum - nu sunt în definiții - aici

sunt cele municipale, sau și cele

industriale reciclabile?

3) În 2017 se arată de 2 ori mai multe

deșeuri produse - prin ce se explica

cifra?

4) În afara de sursa - BNS și link -

poate de dat denumirea concretă a

sursei - raport anual, raport privind

...

Se

acceptă

1) I2 fig. 1 - am redenumit din

Deșeuri periculoase formate și

tratate anual în Deșeuri

periculoase formate si reciclate

anual (Conform BNS).

I2 fig. 3 - am redenumit din

Tratarea deseurilor periculoase în

Gestionarea deșeurilor

periculoase.

2) Este dată definiția conform legii

abrogate (Legea nr. 1347 din

09.10.1997 privind deşeurile de

producţie şi menajere) deşeuri de

producţie - deşeuri rezultate în urma

unor procese tehnologice;

3) A fost transmisă solicitare de

interpretare a datelor către IPM si

BNS.

4) Adăugam sursa:

Resursele naturale şi mediul în

Republica Moldova

https://statistica.gov.md/pageview

.php?l=ro&idc=350&id=3242

8.3. Formarea şi reciclarea

deşeurilor de producţie şi consum

la întreprinderi şi organizaţii pe

tipuri de activitate economică

https://statistica.gov.md/public/file

s/publicatii_electronice/Mediu/Res

urse_naturale_2018.pdf

8.4. Formarea şi reciclarea

deşeurilor toxice la întreprinderi şi

organizaţii

https://statistica.gov.md/public/fil

es/publicatii_electronice/Mediu/R

esurse_naturale_2018.pdf

11.8. Deşeuri municipale

transportate în profil teritorial

https://statistica.gov.md/public/file

s/publicatii_electronice/Mediu/Res

urse_naturale_2018.pdf

G-urile și H-

urile

1)Indicatorii din Energie, Transport - vin

fără o descriere sau analiză. Lăsăm așa?

sau va urma?

2)La intensitatea energetică și al emisiilor

GES - un undicator este - compararea cu

PIB.

Se

acceptă

1)Indicatorii respectivi urmează să

fie completați și cu analiză a

datelor corespunzătoare.

C - urile 1)La C. Apa – nu se deschide nimic de pe

site la indicatori?

Nu se

acceptă

1) Indicatorii C – Apa au fost

plasați pe pagina web a Agenției.

A fost o problemă tehnică care a

fost soluționată.

A1 - Emisii

de poluanți

în aer

atmosferic

1)A1 Emisii de poluanți în aer atmosferic -

o creștere în 2017 - prin ce se explică? În

plus - numarul de transport crește -

conform datelor pe transport - iar în 2018 -

poluarea din transport s-a redus? Explicăm

cumva cauza/motivul?

Se

acceptă

1)Analiza datelor din fișa

indicatorilor se face conform

metodologiei CEE-ONU, care mai

detaliat va fi dezvoltată în

Raportul național de stare a

mediului pentru anii 2015-2018.

E1 -

Acoperirea si

utilizarea

terenurilor -

putem da

ceve referitor

la terenuri

degradate?

1)La descriere generala - la obiectivele

nationale - de dat legatura - dacă

indicatorul/ținta pentru el - se regăsește în

ODD/Moldova 2030 (aprobată de Guvern

la 10.06.2020/raportul voluntar 2020

privind Agenda 2030 (recent lansat de

Guvern și PNUD) și Raportul privind

Indcatorii Cresterii Verzi (2017)/

Programul privind promovarea economiei

verzi (HG 160/2018 - indicatorii de

monitorizare) - va fi demonstrată sinergia

cu procesele la nivelul ONU, UE si OECD.

Rapoartele sînt pe paginile PNUD,

Cancelaria de stat etc.

Referințe la indicatorii/tintele din Strategia

de Mediu 2014-2023 - strategia de ramura

de baza?

2)La unii indicatori - printre primele figuri

Se

acceptă

1)2)3)ODD/Moldova 2030 nu este

încă un act normativ în vigoare din

aceste considerente nu se poate de

făcut trimitere la țintele stabilite în

acesta.

Pentru terenurile degradate avem

un indicator separat, E2.

este % actual - in comparatie cu tinta

nationala - cred ca aceasta ar fi foarte

reprezerntativ de dat pentru toti indicatorri

sau prin figura sau in text.

3)Încă unul general - toate diagramele și

figurile - s-ar privi ideal - daca la toți

indicatorii ar fi abordari similare

uniformizate - fiindca daca ele vor intra

intr-un raport comun - orice incercare de a

da un design sau stil unic publicatiei va

eșua fiindcă acum avem al fiecare indicator

- diferite forme si modele de figuri și

scheme.

J1 - Cheltuieli de

protecție a

mediului

1)J1 Cheltuieli de protecție a mediului -

nu avem?

2)Aici nu doar ce au dat întreprinderile, dar

și FEN si FNDR și donatorii, dar și

investițiile externe, inclusiv și prin

mecanismul E5P etc.

3)Aceasta e la moment după o trecere

fugitivă prin material. dacă termenii și

procedurile proiectului permit - propun pe

fiecare indicator să fie mai fie o rundă de

coordonari.

Se

acceptă

Indicatorul „Cheltuieli în

domeniul protecției mediului” este

în proces de elaborare, și va face

parte din Raportul național pentru

anii 2015-2018. Au fost solicitate

datele de la Ministerul Finanțelor

și MADRM referitor la toate

tipurile de cheltuieli, inclusiv FEN

și FNDR.