TabdraLnuis Sachar

\

LOU|S SAcl-hn..

rcMTraducere din englezide Christina Anghelina

Ilustratiide Mircea Pop

./

4qT11UR

\

Penrse iNrAr

Vd, af,a{i tn Tabd,ra Lacul Verde

Capitolul I

Nu existi niciun lac in Tabira Lacul Verde. Odinioarit'r'a .rici un lac imens, cel mai mare din Texas. Asta se

irrtirr:pla cu mai bine de o suti de ani in urm5. Acum nurrrai e decAt un degert pustiu.

Ura gi-un sat aici, pe vremuri. Populafia lui a displrutoclati cu lacul.

Vara, temperatura ajunge la 35 de grade la umbri - asta

tlaci pofi gisi umbri pe fundul unui imens lac secat.

Singurii copaci din peisaj sunt doi stejari bitrAni, aflaqi

pe rnalul de est. Cineva a intins intre ei un hamac, iar insp.rtele lor se poate vedea o cabanl din lemn.

Daci ajungi cumva in Tabira Lacul Verde, trebuie sIr;tii ci nu ai voie si stai in hamac. Este hamacul Directo-lului qi numai cine e Director are dreptul si se bucure de

trrnbrS.

in afari de Directorul taberei, se mai pot bucura de

turnbri doar vietilile din partea locului, adici gerpii cu

clopolei gi scorpionii, care se ascund sub bolovani gi ingropile slpate de cei veniji in tabiri.

latl un lucru important de refinut despre gerpii cu clo-pofei gi scorpioni: dacS-i lagi in pace, te lasi qi ei in pace.

De obicei.

l,./

Si fii muEcat de un scorpion ori de un tarpe cu clo-polci nu e chiar cel mai riu lucru care fi se poate in-tirnpl.r. Nu mori din asta.

l)c obicei.Sunt gi momente cAnd cei sosi;i in tabiri se striduiesc

('rr rot dinadinsul si fie mugcafi de un scorpion sau chiar

rlt, trrr Sarpe cu clopolei mai mic. Atunci pot petrece o zis,ru doui la pat, in corturile lor, in loc sI iasi pe lac la sipatpit'opi.

insi nu vrei si te mu;te vreo gopArli cu pete galbene.

Mai liu de-atAt nici c-ai putea piii. E moarte siguri - qi

t'lr inuitoare.intotdeauna.l)aci te-a mu$cat vreo gopArli cu pete galbene, poli si

tr.cluci liniEtit sub stejari gi si te intinzi in hamac, la umbri.[)e-acum nimeni nu mai are ce si-[i faci.

I

I 3,?

./

Capitolul 2

Probabil ci cititorul se intreabS: de ce ar vrea cineva sImeargi in Tabira Lacul Verde?

Majoritatea celor care vin aici nu prea au de ales. TabiraLacul Verde e o tabiri pentru biieqi neascultitori.

DacI iei un bliat neascultitor gi-l pui si sape c6te ogroapi in fiecare zi, sub soarele dogoritor, se va trans-forma intr-un biiat ascultitor.

Aga cred unii.Lui Stanley Yelnats i se diduse de ales. Judecitorul ii

spusese:

- Po{i si mergi la inchisoare sau si fii trimis in TabiraLacul Verde.

Stanley provenea dintr-o familie siraci. Nu fuseseniciodati intr-o tabiri.

I

rnl

./

Capitolul 3

StanleyYelnats era singurul pasager din autobuz, dacinu-i socoteai pe gofer Ei pe gardian. Gardianul stitea lAn-gi gofer, dar scaunul lui era intors, in aqa fel incAt si nu-lscape din ochi pe Stanley. Avea o pugci in brafe.

Stanley stitea la vreo zece rdnduri de scaune maiincolo si-avea mAinile legate de scaun cu cituge. igi puseseghiozdanul pe locul de lAngi el. Avea iniuntru pasta dedin1i, periufa gi o cutie cu hArtie ;i creioane pe care i-odiruise maici-sa. ii promisese si-i scrie micar o dati pesiptdmAnS.

Privi afari pe geam, degi nu prea avea ce si vadi, inafari de cAmpii nesfhrgite pline de fhn gi culturi de bum-bac. Se afla intr-un autobuz care de ore intregi il purtacitre niciieri. Nu exista aer conditrionat, iar cildura il su-foca aproape la fel de tare ca strAnsoarea cituselor.

Stanley Ei pdrin;ii lui incercaseri si igi imagineze c-arpleca intr-o tabiri din aceea in care sunt trimigi de obiceicopiii cu bani. CAnd era mai mic, igi imagina mereu cianimalele lui de plug merg in tabiri. in Tab5ra cu Jocurigi Distracfie, aga cum o numise el. Uneori jucau acolofotbal, cu o pietricici. Alteori alergau la curse cu obstacolesau fHceau bungee jumping de pe masi, lega;i cu elasticerupte. Acum Stanley se preficea ci merge el insu;i in

I

xaiBl

l.rlr,rr'.r cu.focuri qi Distracfie. Poate o si-gi faci;i prieteni,rr olo, sc gAndea. Bine micar ci putea si inoate in lac.

At'.rsir, Stanley nu avea niciun prieten. Fiind un copilp,r',rs, r,r'cr tot timpul luat peste picior de colegii lui de la

i,r o.rl.1. Cl-riar gi profesorii fHceau comentarii riuticioasel,r ,rtllt,s.r [ui, f5ri si-gi dea seama. in ultima zi de qcoalirlrrr ,rccl .1n, doamna Bell, profesoara lui de matematici, leprr,rl.rsc frac;iile. Pentru exemplificare, scosese in fafa, l,rst,i cloi elevi - pe cel mai slab qi pe cel mai gras - gi-inlrlig.rsc si se cAntireasci. Stanley cAntirea de trei ori mairrrrrlt tlccXt biiatul cel slibul. Doamna Bell scrisese pe

t,rlrl.'i fitrcfia 3 : r, fhri s5-qi dea seama in ce situafie stAn-

;r.rriloare ii pune pe cei doi biie;i.St.rnley fusese arestat in aceeagi zi.

Alunc5 o privire spre gardianul tol;nit pe scaun gi se

rrrtrcbi daci dormea. Omul purta ochelari, aga ci nu-iprrtca vedea ochii.

St.rnley nu era un copil riu. De fapt, nici nu era vinovatrlc inllacfiunea pentru care fusese acuzat. Se intAmplasetLr.rl si fie in locul nepotrivit la momentul nepotrivit.

$i totul era doar din vina acelui nenorocit de stri-st r',i lrr.r nic-bun-de-nimic-Ei-ho1-de-porci-impufit !

Zambi. Era o expresie care risuna des in casi la ei. Orirlt. c'ite ori ceva mergea prost, vina cidea pe nenorocitulr I t' st li-stribunic-bun-de-nimic-qi-hotr-de-porci-impuqit !

Se spunea despre acest stri-stribunic ci furase unpolc cle la o ;iganci gchioapi care aruncase un blestem.rsul)ra lui qi-a urmagilor sii. Stanley qi pirinfii lui nut'r't,tlcau in blesteme, fireste, dar era bine si ai pe cine da

virr.r atunci cAnd lucrurile mergeau prost.

l,t-t

Iar lucrurile mergeau mai mereu prost la ei in cas5.Tofi plreau si fi nimerit ?n locul nepotrivit la momentulnepotrivit.

Privi pe fereastri la vastele spafii deschise care seintindeau cAt vedeai cu ochii. Urmiri ascensiunea qiprlbuEirea unui cablu de telefon. in minte ii risuna voceariguqiti a tatdlui sdu qi cAntecelul pe care acesta i-l cAntaadeseori:

Of, of, of, oftd o ciocdnitoare,o fi vreun copac mai moale oare?Lupul e singur ;i urld-ntrtniltna,Aqteaptdfldmdnd sd apund luuuna.Of, of, of.

Tatil lui obignuia si-i c6nte acest cAntec. Melodia erauna frumoas5, dar tristi, iar partea preferati a lui Stanleyera atunci cAnd tatil siu liliia cuvAntul,,luni".

Autobuzul trecu peste o groapi qi se zg6llAi, iar gar-dianul se trezi brusc, deodati in alertS.

Tatil lui Stanley era inventator. Ca si ai succes inaceastd meserie, ai nevoie de trei lucmri: inteligenfS,perseverenfi gi pufintel noroc.

Tatil lui Stanley era istef gi foarte perseverent. AtuncicAnd incepea un proiect, putea si lucreze la el ani de zileEi uneori muncea qi zile-n qir fEri si doarmi. Dar nu aveanoroc deloc.

De fiecare dati cdnd un nou experiment de-al tatiluisiu didea greg, Stanley putea fi sigur ci va fi injurat ne-norocitul de stri-stribunic-bun-de-nimic-;i-hof-de-porci-impulit!

,6 I

'l'.rt.ll lui Stanley se numea tot StanleyYelnats. Numelelrri intreg era Stanley Yelnats al III-lea. Eroul nostru se

nunrc$te Stanley Yelnats al IV-lea.'l'uturor capilor familiei le plScuse faptul ci numele

Yt,ln.rts era, de fapt, Stanley citit invers. Aga ci-qi totnunrcau fiii Stanley - gi fiecare Stanley care-l precedase pe

elotrl nostru fusese singur la pirinli, la fel cum era qi el.

$i mai aveau ceva in comun. in ciuda ghinionului carep.lrc.r s5-i urmireasc5, erau foarte increzitori. Tatil luiSt,rnley avea chiar gi o vorbi: ,,invi1 din greqeli".

l)ar poate ci gi asta fHcea parte din blestem. DaciSt.rrrley gi tatil siu n-ar fi fost atAt de increzitori, probabilt'11 nu s-ar fi sim;it aga dezamigifi atunci cAnd li se niruiauspcr.rn;ele.

Nu toli birbaqii cu numele Stanley Yelnats au fostrri;te ratafi.

Apa spunea mama lui Stanley, ori de cAte ori el gi tat5lIrri cleveneau apa de trigti, incAt aproape ci incepeau sitlc.r crezare blestemului. Un Stanley Yelnats, strlbuniculIui Stanley, fXcuse avere la burs5.

- Nu prea cred eu ci era ghinionist, zicea mama.insi evita, in astfel de situalii, si aduci vorba de

primul Stanley Yelnats gi de ghinionul care-l lovise pe.rcesta, cu mulli ani in urmi: plecase din NewYork pentrua se stabili in California, cAnd diligenla in care cilitorea{irsese jefuiti de IGte Barlow, cf,reia i se spunea,,Sirutultrrorgii".

Daci nu s-ar fi intAmplat aga, Stanley gi familia lui ar fikrcuit acum intr-o vili superbi pe o plaj5, in California.[ns5 ghinionul ii aruncase intr-un apartament minuscul,

1,,

\

(',u'c duhnea a cauciuc incins gi a picioare gi unde locuiaut'l.rie peste grimad5.

{)f of, of...

Apartamentul mirosea urat pentru ci tatil lui Stanleyrt.c'hinuia si inventeze un nou mod de a recicla adidaqiirrz.r(i. ,,Daci cineva va reugi si faci ceva cu adidaqii vechi,

zit'c.r el, o si se umple de bani."I'ocmai din pricina acestui proiect al tatilui siu fusese

Starrley arestat.Autobuzul se hurduca acum pe un drum plin de gropi,

liirrclci asfaltul se terminase.Stanley fusese foarte impresionat cAnd auzise prima

o.rltl despre strlbunicul s5u, care fusese tAlhirit de nimeni,rlla decit I(ate Barlow,,Sdrutul Morfii". Normal ci ar fiplcf'erat si locuiascl intr-o casi aflati pe o plaji din Cali-lirlnia, dar, oricum, nu era pu+in lucru si ai in familie pe

t'irreva care fusese atacat de o bandi de tAlhari celebri.l(ate Barlow nu-l sirutase pe str;bunicul lui Stanley.

Al f.i fost migto, dar se gtie ci slrutirile ei le erau rezeryaterloar celor pe care-i omora. Stribunicul lui Stanley fusese('rutat, chiar daci tAlharii il jefuiseri ;i-l abandonaseri inrrr i j locul de;ertului.

- A avut noroc c-a scipat cu viafi, spunea adesea

lrlunil lui Stanley.Autobuzul incetinise. Gardianul incepu si se intindi

tli rr toate incheieturile, gemAnd.

- Bine-a1i venit in Tabira Lacul Verde, anun;i.goferul.Stanley privi afari pe geamul murdar. Nu se v€dea

niciun lac.

$i nici prea multi verdeaf5.

./