8/14/2019 Surse Regenerabile Intr

1/6

Surse regenerabile intr-o ferma agroturistica

Introducere

Numeroase sate din Romnia dispun - prin cadrul lor pitoresc deosebit si pringospodriile lor confortabile, cu oameni ospitalieri si meteugari talentai - de unpotenial turistic aparte.

Agroturismul este o forma de turism - relativ recenta in Romnia - ce a aprutdin necesitatea gsirii unor soluii de cretere a veniturilor gospodriilor rurale prinvalorificarea potenialului lor economic. Acest potenial se refera att la excedentulde cazare existent in gospodria rneasca -pregtit si amena at special pentruprimirea de oaspei - cat si la bunurile si serviciile oferite de aceasta spre consumulpersoanelor care vin in mediul rural pentru relaxare, odi!na si agrement. "n funcie de ambientul natural, cultural si folcloric al regiunii, serviciileagroturistice oferite de gospodriile rneti pot varia de la servirea mesei, serviciide insotire si cluza turistica pe anumite trasee sau iniiere in anumite meteuguritradiionale, la posibilitatea practicrii unor sporturi sau asistrii la o serie de obiceiuritradiionale din gospodrie, localitate sau zona #eztori, !ore steti, colinde,!ramuri bisericeti, trguri tradiionale, spectacole folclorice, etc$. %erma agroturistica este o structura de primire pentru gzduire si servirea mesei cefuncioneaz in cadrul unei gospodarii rneti si care asigura alimentaia turitilorcu produse proaspete din surse proprii si locale.

"n prezent, agroturismul &n 'ara %graului este la &nceput de drum. (!iardaca locuitorii acestei regiuni au &nceput sa &neleag oportunitatea dezvoltrii unei

astfel de forme de turism, fermele agroturistice din 'ara %graului nu sunt &ncintrate &n circuitul turistic.

Au nevoie si fermele agroturistice de energie! Realitatile zilelor noastre arata ca secolul XX este perioada celor mai mari descoperiri sitransformari ale civilizatiei omenesti, dar si cele mai complexe si uneori nebanuite efecteasupra vietii.Pna nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentrunevoile omenirii. n prezent, ca urmare a exploziei demografice si a dezvoltarii fara precedenta tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie prima si energie pentru productia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensa a resurselor pamntului releva, tot mai evident,un dezechilibru ecologic.Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit decomplexe, se regasesc n aer, apa si n sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a prezentei dioxidului de sulf din aer, datorita dezvoltarii proceselor termice si a utilizarii unorcombustibili inferiori sunt evacuate n atmosfera importante cantitati de oxizi de azot, decarbon, negru de fum, saruri si oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cuefecte daunatoare asupra vegetatiei, n general, si direct sau indirect asupra omului. !a acest sfrsit de secol si nceput de mileniu, lumea se afla n efervescenta. "chimbarile careau avut loc si vor avea loc, creeaza, ntr#o viziune optimista, sperante si pentru remedierea fiesi treptata a mediului ncon$urator. n tumultul generalizat al schimbarilor, trebuie sa tragem

nca un semnal de alarma legat de mediul ncon$urator si de supravietuirea omului si aexistentei vietii pe Terra. %ediul ncon$urator apare ca o realitate pluridimensionala care

8/14/2019 Surse Regenerabile Intr

2/6

include nu numai mediul natural, dar si activitatea si creatiile omului, acesta ocupnd o dubla pozitie& de 'component' al mediului si de 'consumator', de beneficiar al mediului. (onceptul actual de 'mediu ncon$urator' are un caracter dinamic, care cauta sa cunoasca, saanalizeze si sa urmareasca functionarea sistemelor prote$ate n toata complexitatea lor. Prin 'resurse naturale' se ntelege& totalitatea elementelor naturale ale mediului ncon$urator

ce pot fi folosite n activitatea umana& ' resurse neregenerabile # minerale si combustibili fosili ' resurse regenerabile # apa, aer, sol, flora, fauna salbatica ' resurse permanente # energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor.

(nd se vorbeste de progres sau de saracie, se vorbeste de fapt, n termenii cei maiglobali, de mediul ncon$urator care caracterizeaza planeta noastra la un moment dat, cacintre toate acestea si poluarea, degradarea apei si a aerului, amenintarea paturii de ozon,desertificarea, deseurile toxice si radioactive si multe altele, exista o strnsa interdependenta. )data cu sporirea populatiei globului, ce a decurs paralel cu perfectionarea organizarii

sociale si, n special odata cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimeledoua secole, ncercarea omului de a domina n lupta aspra cu natura, de a#i smulge lacom bogatiile ascunse, ncepe sa aiba tot mai mult succes. Peste un miliard si $umatate din populatia actuala a Terrei apartine civilizatiei industriale.%ediul ncon$urator reprezinta unelement esential al existentei umane si reprezinta rezultatul interferentelor unor elementenaturale # sol, aer, apa, clima, biosfera # cu elemente create prin activitatea umana. Toateacestea interactioneaza si influenteaza conditiile existentiale si posibilitatile de dezvoltareviitoare a societatii.

n concluzie, se poate afirma ca mediul trebuie adaptat si organizat pentru a raspundenevoilor indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natura a unor resurse si prelucrarea lor pentru a deservi populatia *pentru a satisface doleantele acestora+. ceasta dependentacunoaste un mare grad de reciprocitate, datorita faptului ca nevoile umane se adapteaza ntr#omasura mai mare sau mai mica mediului.

Sprijin extern

%ulte dintre politicile - influen/eaz0 1ansele durabilit0/ii mult n afara grani/elor-niunii, iar produc/ia 1i consumul din - sporesc presiunea asupra resurselor de mediudistribuite pe plan global.

ste important, din aceast0 cauz0, s0 fie garantat faptul c0 m0surile care se iau n

direc/ia dezvolt0rii durabile n uropa, s0 contribuie la dezvoltarea durabil0 1i n restul lumii.Politicile 2 interne 1i externe *ale - + 2 trebuie s0 spri$ine activ eforturile altor /0ri 2 nspecial al celor din lumea n curs de dezvoltare 2 pentru realizarea unei dezvolt0ri maidurabile. doptarea pn0 n 3443 a directivei privind taxele pentru produsele consumatoare deenergie. n decursul unei perioade de 3 ani, (omisia va propune /inte mai ambi/ioase demediu pentru taxele pe energie n scopul internaliz0rii n totalitate a costurilor externe, precum 1i indexarea la ultima rat0 a infla/iei a nivelului minim al accizelor datorate.

8/14/2019 Surse Regenerabile Intr

3/6

Cele mai intalnite forme de energie intr-o ferma agroturistica

Energie solar

Energia solar este energia emis0 de "oare pe ntreg domeniulradia iei saleelectromagnetice. nergia solar0 este considerat0energie regenerabil0 i st0 la baza celor mai multe forme de energie de peP0mnt& energia hidraulic0, energia eolian0, energiacombustibililoretc. (onversia nenergie a combustibililor se face prin fotosintez0.

nergia solar0 poate fi folosit0 s0&

genereze electricitate princelule solare*fotovoltaice+ genereze electricitate princentrale termice solare *heliocentrale+

nc0lzeasc0 cl0diri, direct nc0lzeasc0 cl0diri, prin pompe de c0ldur0 nc0lzeasc0 cl0diri i s0 produc0 ap0 cald0 de consum prin panouri solare termice

5nstala iile solare sunt de dou0 tipuri& termice i fotovoltaice .

5nstala iile fotovoltaice produc energie electric0 f0r0 costuri de combustibil. Panourile solare fotovoltaice produc energie electric0 6 h7zi *calculul se face pe minim& orele de lumin0iarna+.8iua, timp de 6 ore, *iarna 9,: ore+ aceste panouri solare produc energie electric0 care poate fistocat0 nacumulatori, pentru a fi folosit0 dealungul nop ii, la casele izolate, f0r0 legatur0 la re eaua electric0 na ional0 .(omparativ cu puterea furnizat0 i durata de via 0, investi ia necesar0 n panourile fotovoltaice este mare. Panourile necesit0 spa iu de instalare orientat convenabil, iar f0r0 un sistem de stocare *care, la rndul s0u, necesit0 investi ii i ntre inere+ energia generat0 este disponibil0 doar n miezul zilei, cand consumul e mic.

Energie eolian

Energia eolian este o surs0 deenergie regenerabil0 generat0 din putereavntului. !asfr itul anului 344;, capacitatea mondial0 a generatoarelor eoliene era de 46 %?,

acestea producnd ceva mai mult de 9 @ din necesarul mondial de energie electric0.Ae i nc0 o surs0 relativ minor0 de energie electric0 pentru ma$oritatea 0rilor, produc ia energiei eoliene a crescut practic de cinci ori ntre 9>>> i 344;, a$ungndu#se ca, n unele 0ri, ponderea energiei eoliene n consumul total de energie s0 fie semnificativ&Aanemarca *3=@+,"pania *B@+,Cermania *;@+.Dnturile se formeaz0 deorece soarele nu nc0lze te P0mntul uniform, fapt care creeaz0 mi c0ri de aer. nergia cinetic0 din vnt poate fi folosit0 pentru aroti ni te turbine, care sunt capabile de a genera electricitate. -nele turbine pot produce: %?, de i aceasta necesit0 o vitez0 a vntului de aproximativ :,: m7s, sau 34 de Eilometri peor0. Pu ine zone pe p0mnt au aceste viteze ale vntului, dar vnturi mai puternice se pot g0si la altitudini mai mari i n zone oceanice. nergia eolian0 este folosit0 extensiv n ziua de ast0zi, i turbine noi de vnt se construiesc n toat0 lumea, energia eolian0 fiind sursa de energie cu cea mai rapid0 cre tere n ultimii ani. %a$oritatea turbinelor produc energie peste 3: @ din timp, acest procent crescnd iarna, cnd vnturile sunt mai puternice."e crede c0

http://ro.wikipedia.org/wiki/Energiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Soarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Radia%C8%9Bie_electromagnetic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Radia%C8%9Bie_electromagnetic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energia_hidraulic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_a_combustibililorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_a_combustibililorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energia_combustibililorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fotosintez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Electricitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celul%C4%83_solar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Central%C4%83_termic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Heliocentral%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pomp%C4%83_de_c%C4%83ldur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iarnahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Acumulator&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/SENhttp://ro.wikipedia.org/wiki/SENhttp://ro.wikipedia.org/wiki/SENhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Danemarcahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_cinetic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Electricitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Soarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Radia%C8%9Bie_electromagnetic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energia_hidraulic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_a_combustibililorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_a_combustibililorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energia_combustibililorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fotosintez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Electricitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celul%C4%83_solar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Central%C4%83_termic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Heliocentral%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pomp%C4%83_de_c%C4%83ldur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iarnahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Acumulator&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/SENhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Danemarcahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_cinetic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Electricitate

8/14/2019 Surse Regenerabile Intr

4/6

poten ialul tehnic mondial al energiei eoliene poate s0 asigure de cinci ori mai mult0 energie dect este consumat0 acum. cest nivel de exploatare ar necesita 93,< @ din suprafa 0 P0mntul *excluznd oceanele+ s0 fie acoperite de parcuri de turbine, presupunnd c0 terenular fi acoperit cu ; turbine mari de vnt peEilometru p0trat. ceste cifre nu iau n considerarembun0t0 irea randamentului turbinelor i a solu iilor tehnice utilizate.

Avantaje

n contextul actual, caracterizat de cre terea alarmant0 a polu0rii cauzate de producerea energiei din ardereacombustibililor fosili, devine din ce n ce mai important0 reducereadependen ei de ace ti combustibili.

nergia eolian0 s#a dovedit de$a a fi o solu ie foarte bun0 la problema energetic0 global0 -tilizarea resurselor regenerabile se adreseaz0 nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de generare reformuleaz0 i modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor.

nergia eolian0 n special este printre formele de energie regenerabil0 care se preteaz0aplica iilor la scar0 redus0.

Principalul avanta$ al energiei eoliene esteemisia zero de substan e poluante i gaze cu efect de ser0, datorit0 faptului c0 nu se ard combustibili.

Nu se produc de euri . Producerea de energie eolian0 nu implic0 producerea nici unuifel de de euri.

Costuri reduse pe unitate de energie produs . (ostul energiei electrice produse ncentralele eoliene moderne a sc0zut substan ial n ultimii ani, a$ungnd n ".-. . s0 fie

chiar mai mici dect n cazul energiei generate din combustibili, chiar dac0 nu se iaun considerare externalit0 ile negative inerente utiliz0rii combustibililor clasici.

n 3446 pre ul energiei eoliene a$unsese de$a la o cincime fa 0 de cel din anii 9>B4, iar previziunile sunt de continuare a sc0derii acestora deoarece se pun n func iuni tot mai multe unit0 i eoliene cu putere instalat0 de mai mul i megaFa i .

Costuri reduse de scoatere din func iune . "pre deosebire decentralele nucleare, deexemplu, unde costurile de scoatere din func iune pot fi de cteva ori mai mari dect costurile centralei,n cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din func iune, la cap0tul perioadei normale de func ionare, sunt minime, acestea putnd fi integral

reciclate.Dezavantaje

Principalele dezavanta$e sunt resursa energetic0 relativ limitat0, inconstan a datorit0 varia iei vitezei vntului i num0rului redus de amplasamente posibile. Pu ine locuri pe P0mnt ofer0 posibilitatea producerii a suficient0 electricitate folosind energia vntului.!anceput, un important dezavanta$ al produc iei de energie eolian0 a fost pre ul destul de mare de producere a energiei i fiabilitatea relativ redus0 a turbinelor. n ultimii ani, ns0, pre ul de produc ie pe unitate de energie electric0 a sc0zut drastic, a$ungnd, prin mbun0t0 irea parametrilor tehnici ai turbinelor, la cifre de ordinul =#6 eurocen i pe EiloFatt or0.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Kilometruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Combustibil_fosilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1980http://ro.wikipedia.org/wiki/Megawatthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Megawatthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Central%C4%83_nuclear%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kilowatt_or%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Kilowatt_or%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Kilometruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Combustibil_fosilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1980http://ro.wikipedia.org/wiki/Megawatthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Central%C4%83_nuclear%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kilowatt_or%C4%83

8/14/2019 Surse Regenerabile Intr

5/6

-n alt dezavanta$ este i 'poluarea vizual0' # adic0, au o apari ie nepl0cut0 # i de asemenea produc 'poluare sonor0' *sunt prea g0l0gioase+. Ae asemenea, se afirm0 c0 turbinele afecteaz0mediul i ecosistemele din mpre$urimi, omornd p0s0ri i necesitnd terenuri mari virane pentru instalarea lor. rgumente mpotriva acestora sunt c0 turbinele moderne de vnt au oapari ie atractiv0 stilizat0, c0 ma inile omoar0 mai multe p0s0ri pe an dect turbinele i c0 alte

surse de energie, precum generarea de electricitate folosind c0rbunele, sunt cu mult maid0un0toare pentru mediu, deoarece creeaz0 poluare i duc la efectul de ser0.-n alt dezavanta$ este riscul mare de distrugere n cazul furtunilor, dac0 viteza vntului dep0 e te limitele admise la proiectare. )rict de mare ar fi limita admis0, ntotdeauna exist0 posibilitatea ca eas0 fie dep0 it0.

Proiectul Casa Verde

Din iulie, persoanele fi ice pot s "i monte e panouri solare si centrale pe pele#isu$ven#ionate stat%

Goulprogram Casa Verde &'(' va incepe, conform autoritatilor, pe =4 iunie 3494. xper/ii%inisterului %ediului au finalizat recentGhidul aplicantului pentru programulCasaVerde .Potrivit ghidului, cei care 1i vor monta o central pe pele#i pot scuti =.444 de lei, bani pe care i va suporta statul. %ontarea unui sistem depanouri solare va fi subven/ionat0 cu;.444 de lei.Programul H(asa DerdeI pentru persoane fizice va debuta pn0 la =4 iunie 1i vaavea un buget de 994 milioane de lei, proveni/i din Jondul de %ediu, a anun/at mar/i, 9 iunie,ntr#o conferin/0 de pres0, ministrul %ediului 1i P0durilor, !aszlo KorbelL, bani ce vor fifolositi pentru subventionarea de panouri solare si centrale peleti pentru populatie.H!a oraactual0, am finalizat Chidul de finan/are pentru programul M(asa DerdeN destinat persoanelorfizice, ce va fi trimis spre publicare n %onitorul )ficial pn0 la 9: iunie. fectiv, programulva deveni func/ional pn0 cel trziu la =4 iunie 1i va avea un buget de 994 milioane de lei.Procentul gndit ini/ial de acordare a unei subven/ii de B4 la sut0 din costul total al unui proiect s#a modificat, astfel nct persoanele fizice pot intra n posesia a cel mult :4 @ dinvaloarea total0 a unui proiectI, a subliniat KorbelL.

stfel, valoarea subven/iilor este cuprins0 ntre =.444 de lei, n cazul centralelor de perete, 1iB.444 de lei pentru pompele de c0ldur0. Ae asemenea, un cuantum de ;.444 de lei va puteareveni unei persoane fizice care solicit0 1i de/ine un proiect eligibil pentru panouri solare.Potrivit ministrului %ediului, fondurile vor a$unge la solicitant la finalul lucr0rii, pe baza unoracte $ustificative din partea acestuia.HJondurile vor fi deblocate la finalul lucr0rilor pe bazafacturii, notei de recep/ie 1i a unei garan/ii prezentate de cel care face lucrarea. !ucr0rile vor fiverificate timp de doi aniN, a explicat !aszlo KorbelL.n cadrul noului program I(asa DerdeI, persoanele fizice vor trebui s0 depun0 la agen/iile teritoriale de mediu un dosar care s0con/in0& copie dup0 actul de identitate, copie a actului de proprietate 1i pentru autoriza/ia deconstruc/ie *dac0 este cazul+, precum 1i o adeverin/0 care s0 ateste faptul c0 nu are datoriic0tre bugetul local.H"olicitan/ii trebuie s0 fie proprietari ai imobilului pentru care solicit0implementarea proiectului M(asa DerdeNI, a precizat ministrul %ediului.ntrebat dac0 persoanele fizice au posibilitatea s0 depun0 cereri de finan/are pentru centrale eoliene, !aszloKorbelL a punctat faptul c0, momentan, acest tip de solicit0ri r0mn valabile numai n cazul

persoanelor $uridice.HM(asa DerdeN pentru persoane fizice nu include acordarea de finan/are pentru generatoare

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ecosistemhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ecosistem

8/14/2019 Surse Regenerabile Intr

6/6

eoliene. ste mai dificil s0 pui eolian lng0 o cas0. (entralele eoliene r0mn la persoanele $uridiceM, a spus KorbelL.

cesta a ad0ugat, totodat0, c0 persoana care solicit0 investi/ia 1i va asuma ntreagaresponsabilitate n alegerea firmei care urmeaz0 s0 efectueze lucrarea.

H(el care face investi/ia 1i 1i alege firma are responsabilitate total0 asupra proiectului. Dreaus0 men/ionez faptul c0 cele 994 milioane de lei pentru M(asa DerdeN vor fi repartizate pe $ude/e, n func/ie de num0rul de locuitoriI, a precizat ministrul %ediului.!a nceputul lunii martie, !aszlo KorbelL anun/a c0, n cadrul programului H(asa DerdeI,exist0 un portofoliu de peste 644 de firme agreate, iar bugetul alocat pentru ntreg anul 3494va fi de ;94 milioane de lei, din care =44 de milioane lei reprezint0 credite de anga$ament, iar=94 milioane lei provin din Jondul de %ediu.(onform datelor oficiale ale dministra/iei Jondului pentru %ediu * J%+, n cadrul programului H(asa DerdeI destinat persoanelor $uridice exist0 3=> de proiecte n evaluare.Aintre acestea, >: au de$a contracte ncheiate, n valoare de ;: de milioane de lei.