5 948491 340012 32950

2 lei 16 paginiMarþi, 30 mai 2017, nr. 99 (5923), anul XXVI

Departamentul pentru luptaantifraudã verificã un proiect pefonduri europene de la “Romcab”

Departamentul pentru lupta anti-fraudã - DLAF efectueazã verificãripreliminare cu privire la proiectul“Mãsuri de eficientizare a consumu-lui energetic pentru unitatea de pro-ducþie Târgu Mureº a SC ROMCABSA” (simbol bursier MCAB).

Potrivit unei informaþii transmiseziarului BURSA, Departamentulpentru lupta antifraudã va putea oferimai multe informaþii numai dupã fi-nalizarea investigaþiilor. DLAF ne-amai spus: “Departamentul pentrulupta antifraudã - DLAF, în exercita-

rea atribuþiilor ce îi revin, efectueazãsau coordoneazã acþiuni de controlîn vederea identificãrii neregulilor,fraudelor ºi a altor activitãþi ilicite înlegãturã cu gestionarea, obþinerea ºiutilizarea fondurilor europene ºi acelor de cofinanþare aferente, pre-cum ºi a oricãror altor fonduri ce in-trã în sfera intereselor financiare aleUniunii Europene. Potrivit art.21 lit.e) din Regulamentul de organizare ºifuncþionare al Departamentului pen-tru lupta antifraudã – DLAF aprobatprin H.G. nr.738/2011, acþiunile decontrol se declanºeazã în urma unorverificãri preliminare temeinice,pentru identificarea indiciilor defraudã, care au rolul de a selectafaptele cu potenþial de valorificarejudiciarã”. (A.S.)

(continuare în pagina 6)

Surse: Nasdaq ºi ShanghaiStock Exchange vordeþineri la noua Bursãdin Kazahstanl Nasdaq va asigura sistemul electronic al pieþeidin Astana, care va fi lansatã anul acesta

Operatorul bursier americanNasdaq ºi Shanghai Stock Exchangedin China deruleazã negocieri pen-tru preluarea unor participaþii lanoua bursã din Kazahstan, AstanaInternational Exchange, care urmea-zã sã fie lansatã cãtre finele acestuian, anunþã Financial Times (FT),citând surse apropiate situaþiei, carearatã cã scopul noii pieþe este sã atra-gã investitori internaþionali.

Conform surselor, bursele dinSUA ºi China vor furniza tehnolo-gie, servicii de date ºi expertizã cãtreAstana International Exchange.

Noua Bursãde laAstanaeste încen-

trul eforturilor autoritãþilor din Kazah-stan de a crea un hub financiar în AsiaCentralã, în vederea atragerii bãncilorinternaþionale, a traderilor, furnizorilorde servicii financiare ºi juridice.

Autoritãþile din Kazahstan vor sãlisteze la Bursã participaþiile deþinu-te de stat la cele mai mari companii,ca sã atragã capital strãin, ºi au ac-ceptat sã-i permitã Centrului Finan-ciar Internaþional din Astana (AIFC)sã fie guvernat conform legislaþieianglo-saxone.

A.V.

(continuare în pagina 14)

Statul îºi prãduieºte companiile, bãncile câºtigãCompaniile de stat sunt prãduite,

anul acesta, la “ordinul” actualei gu-vernãri, prin distribuirea a 90% dinprofituri sub formã de dividende ºiprin repartizarea rezervelor acumula-te în timp, astfel cã, de la anul, acesteavor fi nevoite sã apeleze la împrumu-turi de la bãnci, în contextul în care seprefigureazã creºterea dobânzilor.

Este adevãrat cã, pânã acum, com-paniile din portofoliul statului, înspecial cele din energie, listate la Bur-sa de Valori Bucureºti, au fost critica-te cã nu ºi-au fãcut planurile de inve-stiþii ºi cã au stat “pe bani”, iar acestlucru a dat apã la moarã Guvernului,care a putut sã justifice mai uºor soli-citarea ca societãþile sã repartizezeacþionarilor rezervele.

“S-a constatat cã o mare parte din re-

zervele acumulate de societãþi/regii fienu sunt utilizate, fie au fost plasate cainvestiþii financiare (de exemplu, depo-zitebancare)curandamentemaiscãzu-te decât dobânda plãtitã de stat la obli-gaþiunile emise”, a susþinut Guvernul.

Dacã bãncile vor fi câºtigãtori petermen lung ai acestor mãsuri, statulse poate bucura numai anul acesta, lafel ca ºi Bursa de Valori Bucureºti,unde investitorii s-au repezit sã prin-dã acþiuni cu dividende mari la com-paniile unde statul ºi-a impus voinþa.

Recent, conducerea Romgaz a fã-cut o nouã propunere de repartizare aprofitului net aferent exerciþiului fi-nanciar 2016 ºi o nouã valoare a divi-dendului brut pe acþiune, de 3,82 lei,dupã ce prima propunere nu a fost vo-tatã de acþionari.

Anterior, acþionarii “Conpet”(COTE) au aprobat distribuirea unordividende cumulate de 16,58 lei/ac-þiune. Cele trei dividende propuse ºiaprobate au fost: 8,06657559 lei/ ac-þiune, din profitul pe anul trecut,1,97734501 lei/ acþiune, din rezulta-tul reportat din corectarea unor ele-mente care au afectat profitul aniloranteriori, ºi 6,53844261 lei/ acþiune,din surplusul realizat din rezerve dinreevaluare recunoscut în rezultatulreportat.

Acþionarii “Transelectrica” (TEL)au aprobat distribuirea a 90% din pro-fit, respectiv un dividend de 2,257lei/unitate.

ªi la “Transgaz” se va distribui cadividend 90% din profitul net din2016, adicã 545,5 milioane lei.

Acestea sunt numai câteva exem-ple, însã conducerea Bursei de ValoriBucureºti a gãsit de cuviinþã sã îºi la-ude marfa, pe baza unei mãsuri al cã-rei impact nu are cum sã se mai repetepe viitor.

Lucian Anghel, preºedintele BVBsusþine cã nivelul dividendelor esteunul dintre argumentele pentru caþara noastrã sã fie o destinaþie pentruinvestitori. Domnia sa a spus, într-uncomunicat recent: “Datele macroeco-nomice, nivelul dividendelor ºi creºte-rea preþului acþiunilor sunt argumenteputernice pentru ca România sã fie ceamai bunã destinaþie unde banii potproduce valoare adãugatã, iar asta îiconvinge chiar ºi pe cei mai scepticiinvestitori sã îºi plaseze banii pe piaþalocalã de capital”.

Zici cã Lucian Anghel nu ar fi fosteconomistul ºefal celeimaimaribãncidin þarã, ci lider de partid, eventualPSD. Declaraþia lui este revoltãtoare,în condiþiile în care majoritatea ana-liºtilor avertizeazã cã datele macroe-conomice se bazeazã în special peconsum, iar mãsurile populiste anun-þate de Guvern pun presiune pe defi-citul bugetar.

Lucian Anghel vede numai parteacare îi convine ºi pare sã ignore totalcondiþiile în care România poate de-veni cea mai bunã destinaþie pentruinvestitori, respectiv prãduirea com-paniilor de stat pentru a face rost debani la buget ºi mãsuri populiste. PeLucian Anghel, ca ºi pe GuvernulPSD pare sã nu îi intereseze ce se vaîntâmpla dupã acest an. (A.A.)

n Marius Pandele, “Prime Transaction”:“Banca Transilvania - una dintre cele maisubevaluate acþiuni” PAGINA 5

n “Sistemul Bauspar va fi restartat abia dupãaprobarea noii legi” PAGINA 8

n “Intesa” pregãteºte noireduceri de costuri ºiînchideri de filiale

PAGINA 16

Francois Villeroy,BCE: “UE trebuiesã stabileascãreguli simpleprivind capitalulbãncilor”

Uniunea Europeanã (UE) tre-buie sã stabileascã regulisimple privind capitalul

bãncilor în vederea finalizãrii uniu-nii bancare care sã aibã un suprave-ghetor unic, este de pãrere FrancoisVilleroy de Galhau, membru înConsiliul guvernatorilor BãnciiCentrale Europene (BCE).

Villeroy, care este ºeful autoritãþiide reglementare a sectorului finan-ciar din Franþa (ACPR), a declarat cãUE necesitã, totodatã, o coordonaremai bunã între supraveghetorul unicdin cadrul BCE, Comisia Europeanãºi autoritãþile naþionale dereglementare.

“La doi ani ºi jumãtate de la lansa-rea proiectului uniunii bancare a fostrealizat un progres clar, însã con-strucþia acesteia nu a fost finalizatã.Trebuie sã finalizãm pilonul de rezo-luþie bancarã cu norme mai simple”,a spus Villeroy.

Acesta a mai fãcut apel la soluþiirapide privind bãncile cu problemedin Italia ºi Portugalia, considerândcã nu este normal ca problemele lo-cale sã afecteze imaginea întreguluisector bancar din Europa.

V.R.

n Bacalaureatul „special” dã startul emoþiilorPAGINA 2

n George Maior - invitat la audieri, în 12 iuniePAGINA 3

n Cine numãrã morþii înGuvernul Grindeanu

PAGINA 4

SURSE GUVERNAMENTALE:

ANAF a gãsit neregulila portofoliile de

neperformante ale unei bãncil MFP: “Proiectul legislativ care prevede schimbul de informaþii fiscale între þãri, pentru un controlriguros al profiturilor multinaþionalelor, va fi aprobat, probabil, în zilele urmãtoare”

Guvernul urmeazã sãaprobe, cel mai probabilîn aceastã sãptãmânã,proiectul de lege care,

conform directivei europene în do-meniu, prevede schimbul de infor-maþii fiscale între þãri, în vedereaunui control amãnunþit al veniturilorºi profiturilor înregistrate de multi-naþionale, astfel încât acestea sã fieimpozitate în þara unde au fost pro-duse, potrivit reprezentanþilor Mini-sterului Finanþelor Publice (MFP).

Iniþiativa legislativã a fost postatã,sãptãmâna trecutã, pe site-ul mini-sterului de resort ºi discutatã, vineri,în Comisia de dialog social de laMFP.

Sursele citate au spus cã, prinmodificarea Codului de ProcedurãFiscalã, se încearcã un control câtmai bun al veniturilor ºi profiturilormultinaþionalelor, schimbul de in-formaþii care vizeazã multinaþiona-lele pornind de la erodarea bazinuluide impozitare. Astfel, urmeazã sã fieanalizate veniturile, profiturile, tran-sferurile dintre societãþile din grup,pentru o identificare mai bunã a su-melor care trebuie impozitate, auadãugat reprezentanþii MFP.

Reprezentanþii mediului de afaceriprezenþi la ºedinþa comisiei de dialogsocial au fost de acord cu aceastãpropunere, subliniind cã existã mul-te companii internaþionale care îºiexpatriazã profitul ca sã nu plãteascãimpozit în România.

Surse guvernamentale susþin cã,în urma unor controale efectuate însistemul bancar, Agenþia Naþionalãde Administrare Fiscalã (ANAF) adescoperit nereguli la portofoliile de

credite neperformante ale uneibãnci.

Ziarul BURSAa anunþat, anul tre-cut, cã ANAF a iniþiat controale înrândul bãncilor, identificând neregulicare au consecinþe grave.

Ionuþ Miºa, care, la vremea respec-tivã, ocupa funcþia de director gene-ral al Direcþiei Generale de Admi-nistrare a Marilor Contribuabili dinANAF, ne-a spus, atunci, cã unexemplu în acest sens este vânzarea

pachetelor de credite de cãtre institu-þiile bancare. În octombrie 2016,domnia sa ne-a explicat: “Bãncileconstituie portofolii de credite, încare includ atât performante, cât ºineperformante ºi pe care le vând lapreþuri mult mai mici unor societãþicare se ocupã sã recupereze sumeleneachitate în anii urmãtori vânzãrii.Existã situaþii în care au fost vânduteºi performante, aceste active fiindpuse în acelaºi pachet cu neperfor-mantele. Este indiscutabil cã bãncileau un interes pentru care vândîmprumuturi fãrã restanþe. Este posi-bil ca bãncile sã-ºi mute profiturilecãtre altã zonã de fiscalitate. Aceleprofituri înregistrate din crediteleperformante trebuie înregistrate caprofituri în România, însã, fiind inte-grate în acele pachete de neperfor-mante, profiturile sunt înregistrate înalte pãrþi, astfel încât bãncile sã îºi di-minueze profitul ºi sã nu mai plãtea-scã taxele ºi impozitele aferente. Exi-stã situaþii în care bãncile sunt acþio-nari majoritari la societãþile afiliate,cãtre care îºi vând creditele.

EMILIA OLESCU

(continuare în pagina 7)

ARIS CAPITAL A CONTESTAT ÎNINSTANÞÃ DECIZIA DIN 2015 A ASFPRIVIND CONCERTAREA GRUPULUIBÎLTEANU,

Bîlteanu ºi Lakisau cerut sesizarea CurþiiConstituþionale privindneconstituþionalitateapragului la SIF-uri

Curtea de Apel Bucureºti aadmis cererea de sesizare aCurþii Constituþionale în ve-

derea soluþionãrii excepþiei de ne-constituþionalitate a pragului maximde deþinere la SIF-uri, stipulat în Le-gea pieþei de capital 297/2004, la so-licitarea firmei Aris Capital, deþinu-tã de Romenergo Holdings Limited,controlatã de omul de afaceri Dra-goº Bîlteanu.

Curtea a dat aceastã încheiere îndosarul iniþiat în 2015, în care ArisCapital a contestat decizia prin careASF a constatat cã firmele OshiaHoldings Limited (cu o deþinere de4,99% din SIF1), Aris Capital SA

(4,55%), Macelia Investments Limi-ted (4,4%), Monticlifti ManagementLimited (2,53%), Torch Invest SA(2,51%), Smart Capital Investments(4,45%) acþioneazã concertat ºi princare le-a obligat sã îºi vândã din par-ticipaþii pânã la nivelul legal de 5%din acþiunile SIF Banat -Criºana.

Aris Capital este administratã deNajib El Lakis, fost membru în Con-siliul de Administraþie al SIF1 BanatCriºana, anchetat în dosarul delapi-dãrii SIF-urilor, alãturi de DragoºBîlteanu.

ADINA ARDELEANU

(continuare în pagina 6)

GRAM AUR = 166,3634 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,1875 RON EURO = 4,5637 RON DOLAR = 4,0822 RON