suprarenale

7/23/2019 Suprarenale

http://slidepdf.com/reader/full/suprarenale 1/8

Informatii importante-Dr.Sorina Soescu

SINDROMUL DE EPUIZARE SUPRARENALE – PROBLEMA DESN!A!E NR." a pre#entu$ui

Adul i i copii deopotrivă suferă de slăbiciune masivă aț ș

suprarenale$or.Este o afec iune care nu se %e&e $a nici o in%esti'a ie( apar &oar semneț ț

in&irecte a$e suferin ei suprarena$e$or pe ana$i#e$e &e $a)orator i semneț ș

c$inice foarte c$are – pentru cei care $e *n e$e'.ț Suprarena$e$e – sau '$an&e$e &e stres( sunt '$an&e care apar in sistemu$uiț

en&ocrin a$ corpu$ui +consi&erat ,'u%ernu$, corpu$ui omenesc( sau sistemu$&e coor&onare a acti%it ii tuturor ce$or$a$te pr i a$e corpu$ui. Aceste '$an&eț ț

sunt &e &imensiunea unor cire e mai mari i sunt $oca$i#ate *n partea &e sus aș șrinic/i$or +un&e%a *n partea &e 0os a coaste$or( *n re'iunea $om)ar.Sunt printre ce$e mai importante '$an&e a$e corpu$ui( ocup1n&u-se &ea&aptarea noastr $a me&iu$ *ncon0urtor( cu toate stresuri$e sa$e.

Func iile acestor glande vitale sunt:ț

22 a&aptarea $a stres +prin secre ia &e a&rena$in i nora&rena$in – &e $aț ș

stres fi#ic +efort fi#ic( a$er'are( munc fi#ic etc( $a ce$ emo iona$ sau menta$ț

+supraso$icitare inte$ectua$. Dup o ceart &e c1te%a minute( corpu$ arene%oie &e 3-4 ore s e$imine cantitatea &e a&rena$in e$i)erat.22 ac iune anti-inf$amatorie i anti-a$er'ic – suprarena$e$e e$i)erea#ț ș

cortiso$( o su)stan care a0ut ce$u$e$e corpu$ui s neutra$i#e#e aci#ii re#u$ta iț ț

&in &iferite procese( care pot irita i rni ce$u$e$e +$e ,inf$amea#, sau sș

neutra$i#e#e &iferite$e su)stan e to5ice ce pot ptrun&e *n or'anism +po$enuri(ț

%iru i( )acterii etc – a%1n& contri)u ie important $a imunitate.ș ț

22 func ie esen ia$ *n uti$i#area minera$e$or +ca$ciu( ma'ne#iu( fier etc $aț ț

ni%e$ ce$u$ar. 6ormonii minera$ocorticoi#i e$i)era i &e suprarena$e suntț

esen ia$i pentru fo$osirea minera$e$or *n corp +&ac ei nu func ionea# )ine( seț ț

iau &e'ea)a toate sup$imente$e minera$e su) form &e ta)$ete( cci tot nu potfi fo$osite &e ctre corp.22 re'$area '$icemiei corpu$ui – prin /ormonii '$ucocorticoi#i +sc&erea'$icemiei este *ntot&eauna un semn a$ s$)iciunii suprarena$e$or – iar/ipo'$icemia( cu simptome$e tip 7'o$ *n stomac( s$)iciune( $e in( tremur a$ș



m1ini$or( transpira ii reci( ame$iorat &ac mn1nc ce%a &u$ce este oț

in&ica ie c$ar a pro)$eme$or suprarena$e$orț

22 re'$area func ii$or se5ua$e – prin /ormonii se5osteroi#i +suprarena$e$eț

sinteti#ea# testosteron i pro'esteron $a femei i $a )r)a i( *n cantit iș ș ț ț

&iferite &esi'ur( contri)uin& $a ec/i$i)ru$ func ii$or se5ua$e $a am)e$e se5eț

22 re'$area presiunii arteria$e a corpu$ui +a$turi &e rinic/i( suprarena$e$econtri)uie ma0oritar $a men inerea tensiunii arteria$e( /ipotensiunea fiin& unț

semn c$ar a$ s$)iciunii acestor '$an&e22 *mpreun cu ce$e$a$te '$an&e en&ocrine( suprarena$e$e men in cone5iuneaț

cu /ipofi#a +'$an&a , ef, a tuturor '$an&e$or en&ocrine i inf$uen ea#ș ș ț

func ia *ntre'u$ui a5 en&ocrin +*n specia$ a tiroi&ei( paratiroi&e$or( &ar i aț ș

o%are$or( pancreasu$ui( timusu$ui( epifi#ei i &esi'ur( /ipofi#ei.ș

Semnele clinice principale ale epuizării suprarenalelor:22 stare &e $ips &e ener'ie( $ips &e putere( o)osea$ i $ipsa for ei %ita$e +caș ț

i cum corpu$ fi#ic( &ar i mintea( rm1n ,fr )aterie,ș ș

22 oca#iona$( stri &e ru intens( cu s$)iciune( transpira ii i $e in( ce pot fiț ș ș

*nso ite &e pa$pita ii i amor e$i a$e m1ini$or +sau fe ei( *nc$e tri a$e m1ini$or ț ț ș ț ț ș

sau spasme +confun&ate cu ,$ipsa &e ca$ciu, – &e fapt( o proast fo$osire aca$ciu$ui *n esuturi( o aci&o# intens $a ni%e$u$ sistemu$ui $imfatic( care nuț

mai poate fi ec/i$i)rat &e un or'anism &in ce *n ce mai s$)it. Perfu#ii$e cu

sruri i in0ec ii$e cu ca$ciu a0ut aceste stri pentru c a$ca$ini#ea#ș ț+ec/i$i)rea#( tamponea# aci&o#a e5istent. Dar NU %in&ec principa$acau# a pro)$emei – aci&o#a $imfatic( pro%ocat &e s$)iciuneasuprarena$e$or i a rinic/i$or.ș

22 8n situa ii &e suprarso$icitare +fi#ic( emo iona$( inte$ectua$ – $a coa$(ț ț ș

*nainte &e e5amene( *n situa ia )o$ii sau &ecesu$ui unor mem)rii ai fami$iei – ț

apar ,cri#e, &e ,atacuri &e panic, +a a sunt &enumite popu$ar( *ntruc1tș

nimeni nu e5p$ic simptome$e aprute – &e fapt( %erita)i$e momente &eepui#are a suprarena$e$or – pa$pita ii intense +/ipotensiunea &at &eț

s$)iciunea suprarena$e$or9rinic/i$or &etermin cor&u$ s )at mai rapi&( s poat &uce s1n'e$e p1n *n periferie cu stri &e sufocare +&e $a no& *n '1t( p1n $a presiune pe piept i respira ie 'reoaie. Mu$te &intre cri#e$e &e ,astmș ț

)ron ic, cu component spastic sunt rea$e cri#e &e s$)iciune aș

suprarena$e$or – &e aceea pre&nisonu$ are efect )enefic +pentru csuprareane$e nu mai secret propriu$ cortiso$( care are ac iune ca$mant( anti-ț



inf$amatoare i antispastic.ș Sen#a ia persoanei este c ,este pe moarte,( frica este intens +semn cț

suprarena$e$e i-au epui#at secre ii$e &e a&rena$in i nu mai pot a0utaș ț ș

a&aptarea $a stres( apar: tremur( s$)iciunea corpu$ui( transpira ie( c/iar $e in.ț ș

22 ;ri#e$e tip ,atac &e panic, apar i &ispar( &e mu$te ori fr $e'tur cuș

stresuri$e aparente +mai a$es c1n& suprarena$e$e sunt foarte s$)ite< iar faptu$c me&icii $a care mer' pentru a0utor nu *n e$e' ce $i se *nt1mp$ pacien i$or *iț ț

&etermin pe pacien i s intre *n stri &e an5ietate( c/iar &epresie. Rea$itateaț

este c apar treptat &in ce *n ce mai mu$te simptome( aparent ne$e'ate *ntree$e – &ar toate pro%enin& &in acest &e#ec/i$i)ru &in ce *n ce mai marcat a$suprarena$e$or.22!u$)urri$e &e somn apar &estu$ &e repe&e – &ificu$tatea &e a&ormire seara(cu /iper-acti%itatea min ii sau tre#irea peste noapte( $a ore$e =-> &iminea a iț ț ș

&ificu$tatea &e rea&ormire( tre#irea 'rea &iminea ( cu sen#a ie &e o)osea$ț ț+c/iar &up un somn &e ?-@ ore. Pro'resi%( aceste tu$)urri &e somn setransform *n insomnii se%ere( 'reu &e tratat cu me&icamente – pentru c niciun se&ati% sau tranc/i$i#ant nu se a&resea#( &e fapt( cau#ei pro)$emei –s$)iciunea suprarena$e$or +cu sta#a $imfatic *n partea &e sus a capu$ui iș

)$ocarea acti%it ii '$an&ei epifi#e( responsa)i$ &e ca$itatea somnu$ui.ț

22 B$oca0u$ epifi#ei9/ipofi#ei( &eterminat &e s$)iciunea suprarena$e$or &ucei $a &ispari ia )ucuriei %ie ii( a %i#iunii optimiste asupra $umii( apare un %$ș ț ț

&e ,cea pe creier,( persoana &e%ine confu#( )uimac( irita)i$( nefericit(țnemu$ umit – caut conso$are *n aspecte materia$e a$e %ie ii +m1ncat(ț ț

cumprturi( re$a ii( mer'e $a specia$i ti +&octori( psi/iatri( psi/o$o'i(ț ș

terapeu i( preo i – &ar nimeni i nimic nu pare s o a0ute.ț ț ș

22 Apar pro)$eme &e aten ie( &e concentrare i &e memorie +at1t $a a&u$ i( c1tț ș ț

i $a copii( &ificu$t i a$e acti%it ii inte$ectua$e – persoana ia &eci#ii proasteș ț ț

$a mu$te ni%e$e i se simte &in ce *n ce mai %ino%at &e propria ina&ec%are.ș Sca&e *ncre&erea *n proprii$e puteri( apare o auto-critic intens careaccentuea# i mai mu$t s$)iciunea suprarena$e$or +se intr *ntr-un cercș

%icios interior care se auto-*ntre ine i este 'reu &e rupt.ț ș

În planul fizic apar:22 pro)$eme &e %e&ere +%e&erea *n cea $a &istan ( pro)$eme &e citire( cre teț ț ș

presiunea intra-ocu$ar – ? &intre ca#uri$e &e '$aucom se &atorea#s$)iciunii suprarena$e$or( &ar i pro)$eme precum or0e$ete +urcioare care seș



tot repet( secre ii $acrima$e intense +$crimare intens $a %1nt( $umin( praf(ț

infec ii repetate +con0uncti%ite i ten&in a $a a forma c/istu$e e *n p$eoape.ț ș ț ț Un semn c$ar a$ s$)iciunii suprarena$e$or este umf$area *n un'/iu$ intern a$oc/i$or( *ntre r&cina nasu$ui i co$ u$ interior a$ oc/i$or – mu$t $ume areș ț

p$eoape$e umf$ate aco$o. Sau &epunerea &e co$estero$ +5ant/e$asmata *n ace$un'/i intern a$ oc/i$or +$a cei cu s$)iciunea suprarena$e$or( care mn1nc'rsimi – u$eiuri( a$une( semin e( etc. Sen#a ia &e oc/i 'rei( &e p$eoape 're$eț ț

– repre#int a$e semne a$e sta'nrii $imfatice *n #ona capu$ui( &eterminat &es$)iciunea suprarena$e$or.22 Pro)$eme cu nasu$ – sinu#ita este semn precoce a$ s$)iciuniisuprarenane$or( $a fe$ i rinita a$er'ic( sau mucusu$ na#a$ persistent +cu ,trasș

nasu$, *n mo& continuu( $a copii sau a&u$ i sau suf$at nasu$ continuuț

22 Pro)$eme cu urec/i$e – sen#a ie &e presiune *n urec/i( episoa&e frec%enteț

&e otite( &ar mai a$es iuituri *n urec/i persistente( ame e$i i tu$)urri precumț ț șru$ &e mi care – sunt semne c$are a$e s$)iciunii suprarena$e$or9rinic/i$or iș ș

afectarea circu$a iei s1n'e$ui *n periferie.ț

22 Pro)$eme cu pie$ea fe ei – erup ii tip acnee( &iferite &ermatite( mtrea aț ț ț

capu$ui( c&erea pru$ui sau *n'r area $ui rapi&( uscciunea pie$ii fe ei cuș ț

apari ia ri&uri$or +aici( s$)iciunea suprarena$e$or este com)inat cu cea aț

parati&roi&e$or( care se ocup &e fermitatea esuturi$or corpu$ui( erup iiț ț

precum /erpesu$ i )u)e$e &u$ci. A&o$escen i cu suprarena$e$e s$)ite suntș ț

&u i $a me&ici &ermato$o'i i trata i cu me&icamente( to5ine pentru pie$e( frș ș ța i&entifica rea$a cau# a pro)$emei cu care se confrunt +suprarena$e$e suntfoarte s$)ite *n a&o$escen i pu)ertate( pentru c e$i)erea# i /ormoniț ș ș

se5ua$i( necesari maturi#rii i nu mai sunt *n stare s men in i func ii$eș ț ș ț

anti-inf$amatorii sau perfu#ia s1n'e$ui *n periferie. Stresu$ co$ii i a$ș ș

e5amene$or este un ,)onus, pentru a&o$escen i.ț

22 Pro)$eme a$e 'urii – u$cera ii i afte frec%ente( pro)$eme a$e 'in'ieiț ș

+s1n'erri( a)cese( s$)iciune( &istruc ia sma$ u$ui &entar +prin aci&o#aț ț

sa$i%ei i apari ia carii$or &entare(ș ț

22 Mrirea 'an'$ioni$or $imfatici $a ni%e$u$ '1tu$ui( a ami'&a$e$or i po$ipi$orș

i e$iminri &e secre ii perio&ice $a ni%e$u$ $or +,inf$ama ii, i infec iiș ț ț ș ț

frec%ente22 Dureri$e &e cap pu$sati$e sunt semne c$are a$e s$)iciunii suprarena$e$or –mu$te mi'rene trec1n& &ac se consum ap +=->-3 pa/are &e ap( )ute 'urcu 'ur *ntruc1t a0ut $a func ionarea comp$e5u$ui rinic/i9suprarena$e.ț



22 Pro)$eme $a ni%e$u$ '1tu$ui – &e $a ,ro u *n '1t, cu sau fr r'u ea$( $aș ș

uscciunea '1tu$ui i &resu$ constant a$ %ocii( p1n $a &iferite tuse uscate(ș

spastice i persistente( $a copiii i a&u$ i – toate sunt semne a$e s$)iciuniiș ș ț

suprarena$e$or.22 Le'tura suprarena$e$or cu tiroi&a9paratiroi&e$e este %ita$ i foarteș

important( &e aceea afectarea suprarena$e$or &etermin apari ia mu$torț

&e#ec/i$i)re $a ni%e$u$ tiroi&ei – i e5p$ic a)un&en a ca#uri$or &e ,tiroi&iteș ț

auto-imune, iș a a$tor pro)$eme +u or &e ec/i$i)rat( c1n& $e *n e$e'i cau#a.ș ț

22 Astmu$ )ron ic cu C/ee#in' este un simptom c$ar a$ s$)iciuniiș

suprarena$e$or i $ipsei cortiso$u$ui propriu a$ corpu$ui.ș La fe$ este i orice episo& &e sufocare sau &ificu$tate &e respira ie +persoaneș ț

care nu pot s tra' aer( nu $e a0un'e aeru$( care simt o apsare pe piept sau ostr1n'ere *n piept( *ntre p$m1ni. !oate simptome$e se a'ra%ea# *n spa iiț

*nc/ise( cu mu$t $ume( sau $a c$&ur +*n ma'a#ine( *n auto)u#e etc i $așeforturi fi#ice sau inte$ectua$e +&up e5erci ii &e fitness $a sa$.ț Mi carea fizică este bună, dar la o persoană cu suprarenaleleș

epuizate accentuează tulburările – de aceea mul i se simt bine imediatț

după mi care (au mai stimulat un pic suprareanelele să producăș

adrenalină, dar foarte rău !n zilele după (datorită acidozei limfaticesuplimentare create, pe care corpul nu o poate !ndepărta la timp.22 Dureri tip *n epturi $a ni%e$u$ sternu$ui( sau inimii( sau torace$ui( sauț

s1ni$or +$a femei( pro)$eme a$e s1ni$or +no&u$i( c/isturi( &ureri $a femei(uneori $e'ate &e cic$u$ menstrua$ – sunt a$te semne in&irecte a$e s$)iciuniisuprarena$e$or. Orice fe$ &e &urere intens( ca o *n eptur sau arsur *n corpț

– este un semn &e aci&o# $imfatic a ace$ei #one i ne in&ic &eficien aș ț

func iei suprareana$e$or.ț

22 Pro)$eme &i'esti%e – cu &ureri a)&omina$e( &istensie i 'a#e( )o$)orose$iș

i &ificu$t i &e e$iminare a scaunu$ui +constipa ie ce$ mai a&esea( &ar iș ț ț ș

a$ternan &iaree constipa ie sunt pro&use( in&irect( &e s$)iciuneaț ț

suprarena$e$or i sta'narea $imfatic &in pere ii intestina$i. P$us o &ietș ț

necorespun#toare pentru fiin a uman.ț

22 Pro)$eme 'enita$e mu$tip$e – tip nere'u$aritatea cic$u$ui menstrua$ $afemeie +re'u$aritatea cic$u$ui &epin&e &e func ia suprareane$e$or( p1n $aț

oprirea acestuia comp$et( in&iferent &e %1rst( p1n $a tu$)urri &e ferti$itate$a )r)at i femeie – sunt e%i&ent pro)$eme a$e s$)iciunii suprarena$e$or.ș Mu$te cup$uri care nu pot procrea se confrunt $a am)ii parteneri cu



suprarena$e foarte s$)ite. Este suficient sus inerea func iei $or – i concep iaț ț ș ț

apare Dar femeia cu suprarenae$e s$)ite are &ificu$t i *n men inerea sarciniiț ț

+mu$te &intre pier&eri$e &e sarcin sau sarcini$e oprite *n e%o$u ie se &atorea#ț

s$)iciunii suprarena$e$or femeii – &e aceea me&icii prescriu Utro'restan(ra%i)inon i a$ i /ormoni pro'esteronici – pentru c suprarena$e$e femeiiș ț

NU MAI PRODU; propriu$ pro'esteron( menit a a0uta corpu$ s pstre#e iș

s &e#%o$te sarcina. i apoi( &up na tere – mu$te femei se confrunt cuȘ ș

pro)$eme tip &epresie post-nata$ – in&us tot &e proasta func ie &eț

suprarena$e$or i tiroi&ei9paratiroi&e$or – iar tratamentu$ este &e mu$te oriș

eronat – un tratament cu se&ati%e i tranc/i$i#ante( care nu se a&resea#ș

cau#ei pro)$emei.22 Proasta func ie a suprareane$or afectea# aparatu$ urinar( rinic/ii mai a$es(ț

care nu mai fi$trea#( nu mai e$imin re#i&uuri$e aci&e( *ntre'u$ sistem

$imfatic &easupra rinic/i$or se *ncarc cu re#i&uuri aci&e( spate$e &e%ine*n epenit( &ureros i ri'i& +mai a$es seara( &up o #i 'rea( apar pro)$eme $aț ș

ni%e$u$ co$oanei %erte)ra$e +*n timp( &uc1n& $a /ernieri i a$te &e'enerri(ș

apar pro)$eme $a ni%e$u$ articu$a ii$or +pț rimele articula ii care suferă c"ndț

rinic#ii nu mai filtrează bine sunt genunc#ii – după starea acestorapute i evalua starea func ionării rinic#ilor dvț ț i *n timp( &atorit aci&o#ei(ș

apar pro)$eme $a ni%e$u$ fi$ete$or ner%oase +ner%ii sunt irita i &e aci&o#a &inț

esuturi cu amor e$i( furnicturi( pareste#ii i uneori c/iar para$i#ii. Sc$ero#aț ț ș

mu$tip$ i toate ce$e$a$te afectri neuro$o'ice 'ra%e sunt re#u$tatu$ uneiș pre$un'ite sta'nri &e re#i&uuri aci&e $a ni%e$u$ %ase$or $imfatice a$e corpu$ui – pornin& ini ia$ &e $a aceea i s$)iciune a suprarena$e$or.ț ș

22 Mu$te a$te pro)$eme &e sntate pot fi $e'ate &e s$)iciuneasuprareane$e$or +&e $a pro)$eme$e &e circu$a ie periferic( &e toate fe$uri$e(ț

m1ini i picioare reci( i p1n $a %ase sparte( i picioare umf$ate( picioareș ș ș

're$e etc etc – $a c1rcei( tetanii( spasme i &ureri intense muscu$are i p1n $aș ș

&iferite ,)o$i ciu&ate, &ia'nosticate &e me&ici cu etic/ete i nume stranii.ș Dup cum a i o)ser%at &e0a – ma0oritatea suferin e$or omene ti pornesc &inț ț ș

ace$a i ,i#%or, – s$)iciunea suprarena$e$or +a sistemu$ui en&ocrin a$ș

corpu$ui – proasta fi$trare a rinic/i$or – i sta'narea re#i&uuri$or aci&e *nș

sistemu$ $imfatic( cu aci&o# $imatic 'enera$i#at.

Semne $indirecte$ pe analize de laborator ale suferin ei suprarenalelor ț

i suferin ei rinic#ilor:ș ț



2 cre terea co$estero$u$ui peste Fș

2 '$icemia sc#ut +in ia$( 4-G apoi cu te&in &e cre tere +*n 0ur &e @-"ț ț ș

este &e0a semn c$ar &e s$)iciune a suprarena$e$or2 creatinina crescut peste .4 este un semn c rinic/iu$ sufer +$a o %a$oare&e " – &e0a suferin a este importantț

2 aci&u$ uric peste =.3 este semn important &e aci&o# $imfatic2 p6-u$ urinii su) 4 – este semn &e urin aci& i suferin tip aci&o#ș ț

2 si&eremia crescut9foarte sc#ut – este un semn &e mare s$)iciune asuprarena$e$or< $a fe$ i ca$ciu$ &in s1n'e foarte crescut9sc#ut – este un semnș

&e s$)iciune a suprarena$e$or 2 cortiso$u$ san'uin – este o ana$i# care poate in&ica supraso$icitareasuprarena$e$or +*n mu$te ca#uri &e epui#are este foarte crescut – *n *ncercareacorpu$ui &e compensare i supra%ie uire – &ar poate fi i foarte sc#ut.ș ț ș

%acă analizele de mai sus sunt $bune$ (!n limitele laboratoarelor darvalorile sunt apropiate de cele ma&ime – e&istă o indica ie clară cătreț

slăbiciunea suprarenalelor Semne fizice evidente de slăbiciune a suprarenalelor:2 p$eoape$e superioare umf$ate( mai a$es &iminea a $a tre#ire( mai a$es *nț

un'/iu$ intern a$ oc/i$or( cu sen#a ie &e oc/i 'rei i usca iț ș ț

2 cearcne marcate( uneori a$)strui9%ine ii +*nainte &e a se *m)o$n%i( copiiț

au cearcne "-F #i$e( in&ic1n& sta'narea aci#i$or i proasta func ie &eș țe$iminare a rinic/i$or9suprarena$e$or2 fa )u/it( umf$at( &iminea $a tre#ire( nas *nfun&at cu secre ii( mu$teț ț ț

secre ii ocu$are( c/iar $ipicioase +ur&ori &iminea a( mucus &in spate$eț ț

'1tu$ui9nasu$ui( %1scos i 'reu &e e$iminat( urec/i *nfun&ate( cu mu$tș

cear9cerumen2 &epo#it 'ros( a$)icios-'$)ui-maroniu a$ $im)ii( &iminea a $a tre#ire( cuț

miros nep$cut a$ 'urii i a$ 'in'ii$or ș

2 &ureri $om)are +,&ureri &e a$e, sur&e( ca *n epenea$a( &iminea a &ar i *nș ț ț ș

cursu$ #i$ei +uneori &ureri intense( *n eptoare( *n0un'/ietoare $a eforturi(ț

2 &ureri &e spate( spate *n epenit( ceaf *n epenit( ame e$i( &ureri &e cap( maiț ț ț

a$es $a ni%e$u$ re'iunii occipita$e(2 iuituri *n urec/i( cu sau fr ame e$i(ț ț

2 ne%oia marcat &e &u$ce +suprarena$e$e cer &u$ce( pentru c nu mai potre'$a '$icemia( mai a$es &u$ce concentrat +cioco$at( *n'/e at( pr0ituri(ț



finos( patiserie.2 ne%oia marcat &e stimu$en i +,nu pot fr,: cafea( i'ar( ceai( ener'i#antț ț

etc etc2 ne%oia &e carne +7nu pot fr carne, +a&uce *n corp neutrotransmi tori &eț

$a anima$e$e sacrificate( pe te( con&imente +ar&ei iute( piper( sareș

2 foame ,&ureroas, – &ac nu mn1nc( apar usturimi( &ureri( arsuri – &efapt( o aci&o# 'astric marcat RE;UNOA !E I *n fiecare &intre &% 'ra&u$ afectrii suprarena$eor.Ș Ț

Nu se mai pune pro)$ema DA; % sunt afectate suprarena$e$e – ci ;H! &eafectate sunt i c1t &e mu$t a%e i &e muncit pentru a $e reface.ș ț Pentru c or'anismu$ minunat pe care *$ a%em are mecanisme &e refacere iș

re'enerare pentru orice. 8n orice moment a$ %ie ii.ț Ec/i$i)rarea suprarena$e$or este SIMPL – at1t &e simp$ *nc1t ma0oritatea

oameni$or aproape c nu poate cre&e asta.%')A S'M*+ i -%'/A reprezintă $medicamentele$ pentruș

suprarenale.Somnu$( re$a5area( o&i/na( refacerea( statu$ *ntins *n stare re$a5at interioar(

cu respira ia $ini tit( nu precipitat – este principa$u$ instrument &e refacereț ș

a$ suprarena$e$or.Dieta simp$( &e &eto5ifiere( a0utat &e sup$imente$e natura$e pentrusus inerea suprarena$e$or – &espre care %or)esc *n toate cr i$e i artico$e$eț ț ș

me$e – este a$ &oi$ea instrument.Suprarenalele se ec#ilibrează S'M*+'F'01/% via a complicată peț

care o ducem.

*rimul pas – RE;UNOA !E I i ;ON !IEN!IZA I pro)$ema.Ș Ț ș Ș Ț

8n&eprta i frica necunoscutu$ui i a )10)1ie$ii i *n e$e'e i cu ce %ț ș ș ț ț

confrunta i.ț

Al doilea pas – *ncepe i s $ua i msuri treptate( pas cu pas( *ncetu$ cuț ț

*ncetu$( &e reec/i$i)rare( re-a e#are a %ie ii( a &ietei( a re$a ii$or( a tuturorș ț ț

aspecte$or e5isten ei i *nainta i *ncet spre %in&ecare.ț ș ț Este posi)i$i este foarte simp$u.Ș

suprarenale

Documents