suport stivuitorist

of 152/152
SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA SUPORT DE CURS PENTRU STIVUITORISTI 1

Post on 24-Jul-2015

562 views

Category:

Documents

21 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SUPORT DE CURS PENTRU STIVUITORISTI

1

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALACap. A. Clasificarea stivuitoarelor, descrierea detaliata a tipurilor de stivuitoare. Antrenarea stivuitoarelor (echipamentul de fora electrica sau hidraulica) 1. Definiie. Clasificare. Crucioarele stivuitoare, denumite n continuare stivuitoare, sunt utilaje de transport i ridicat mrfuri, n general paletate. Conducerea crucioarelor stivuitoare se face de ctre deserveni stivuitoriti, autorizai ISCIR,conform prescripiilor tehnice in vigoare.1.1.

Dup modul n care se face deplasarea, stivuitoarele se clasifica n: - stivuitoare autopropulsante (autostivuitoare); - stivuitoare tractate sau mpinse.

1.2. Dup modul de acionare principal a roii motoare, autostivuitoarele se clasific n : - electrostivuitoare :1a care energia electrica necesara funcionarii motorului electric de curent continuu al acionarii principale(antrenare roata/roti motoare, servodirectie, pompa hidraulica) este furnizata de un acumulator rencrcabil; ex. FM 12-14(STILL - Germania), R14(LINDE - Germania); - motostivuitoare: energia electrica necesara funcionarii motorului electric de curent continuu al acionarii principale(antrenare roata/roti motoare; - servodirectie, pompa hidraulica) este furnizata de un generator de c.c. antrenat de un motor cu ardere intern; ex :R70-16/20(STILL-Germania), H12/16/18-350 (LINDE-Germania).1.3.

La rndul ei aceast categorie se mparte n : motostivuitoare pe benzina : combustibilul motorului fiind benzina; motostivuitoare pe motorina(Diesell) : combustibilul motorului fiind motorina; motostivuitoare pe gaz: combustibilul motorului fiind gazul metan.

Dup tipul constructiv,stivuitoarele se clasifica in : - stivuitoare cu contragreutate; - stivuitoare cu furci rectractabile; - stivuitoare cu furci laterale.

1.4. Dup locul de comanda ,stivuitoarele se clasifica in : - stivuitoare cu conductor purtat, pe scaun sau in picioare. - stivuitoare cu conductor pietonal, cu proap (timona); ex: EGV 1250/14/16(STILL - Germania), 372-L14-L16 (LINDE - Germania), acest tip mai purtnd denumirea i de transpalet stivuitor.1.5. Dup

direcia de deplasare, n raport cu poziia deserventului fa de sarcin (furci), autostivuitoarele se clasific n: - autostivuitoare care se deplaseaz cu sarcina n dreapta deserventului. - autostivuitoare care se deplaseaz cu sarcina n faa deserventului.

1.6. Dup felul catargelor,autostivuitoarele se clasifica in: - simplex ( cu catarg intr-o treapta). - duplex (cu catarg in doua trepte) - triplex (cu catarg in trei trepte)2

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA1.7. Dup felul organului de prindere a sarcinii,stivuitoarele se clasifica in : - stivuitoare cu furci - stivuitoare cu platforma - stivuitoare cu alte tipuri de prindere (bene, brae, crlige, etc.)2.

Descrierea detaliat a tipurilor de stivuitoare.

2.1

MOTOSTIVUITOARE Datorita faptului ca acionarea acestui tip de stivuitor se face cu motoare de combustie interna ,i confer acestuia o mare autonomie n deplasare. Motostivuitoarele sunt concepute a se deplasa att pe drumuri uzinale, special amenajate n acest scop ct si pe drumurile publice n caz de nevoie cu respectarea regulamentului de circulaie. Pantele si rampele admise pe drumurile pe care se deplaseaz sunt mai mari dect cele admise de regula la electrostivuitoare. Motostivuitoarele se executa n general cu contragreutate sau furci laterale si, datorita vitezelor mari de deplasare, au conductorul purtat pe scaun sau cabina de comanda, prevzute cu centura de sigurana Catargele motostivuitoarelor sunt de regula de tipul simplex, iar organul de prindere/purtare este constituit din furci. Se fabrica pentru o gama foarte larga de capacitate de la 0,6 - 40 t, nsa n mod curent intre 1 - 5 t. Din punct de vedere constructiv se produc urmtoarele motostivuitoare: - cu furca frontala si conductor purtat, eznd , care sunt cele mai uzuale; - cu furca frontala si conductor purtat in picioare , rar ntlnite; - cu furca frontala si conductor pieton; la acestea timona de direcie este echipata cu prghii de comanda care acioneaz asupra acceleraiei si ambreiajului. Cnd se ia mna de pe timona, sau aceasta este ridicata n poziie vertical, n mod automat se produce debreierea i frnarea stivuitorului; - cu furca laterala.Din prima categorie, putem enumera:

Motostivuitoare cu contragreutate Sunt cele mai rspndite motostivuitoare datorita caracteristicilor tehnice funcionale si dimensionale care permit o manevrare uoara si se preteaz la operaii de manipulare a sarcinilor, att n hale industriale i depozite nchise, ct si n aer liber, putnd circula pe drumuri care nu necesita o amenajare speciala. Motostivuitoarele cu contragreutate se compun din urmtoarele ansambluri tehnic constructive mai importante:2.2.1.

a) motorul de acionare, care poate fi cu benzina, gaz sau motorina(Diesel); b) asiul motorului, care este specific tipului constructiv i n general, se executa din profile laminate sau profile cheson sudate, avnd rolul de a susine toate elementele componente ale motostivuitorului; c) mecanismul de deplasare, este realizat fie pe principiul mecanismelor de deplasare ale autovehiculelor si se compune din ambreiaj, cutie de viteze cu3

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALAdoua-patru trepte de viteza, fie pe principiul ntlnit la electrostivuitoare unde motorul cu combustie interna antreneaz un generator de curent continuu care alimenteaz un motorul electric de antrenare, prin diferenial al roilor de rulare pe pneuri sau anvelope pline. Rotile montate(libere) sunt amplasate n fata, iar rotile directoare(motoare) sunt amplasate in spate in dreptul contragreutii, fapt care determina o mai buna nscriere in curbe, chiar curbe cu raze mai mici, avnd in vedere ca rotirea nu este mpiedicata de mecanismul de ridicare. Direcia este realizata hidraulic cu servomotor, uurnd foarte mult modificarea poziiei roilor directoare si in starea de repaus a stivuitorului. Mecanismul de deplasare este prevzut cu doua frne, una de serviciu (de picior-urgenta) si una de sigurana (de mina-parcare); d) mecanismul de ridicare este cu acionare hidraulica si se compune din catargul care permite si o basculare n fata de cca. 1-3, n vederea aezrii la preluare a sarcinii si o basculare n spate cu cea. 3-12, pentru a putea asigura o buna stabilitate a sarcinii pe furci in timpul transportului. Catargul, care mai poate permite si o micare transversala sting/dreapta de civa [cm], poate sa fie netelescopic (executat dintr-un singur element fix) - la motoslivuitoarele simplex, sau telescopic (din unul fix si unul sau doua elemente mobile) - la cele duplex respectiv triplex. Pe crucior este montat suportul de furci sau traversa, iar cruciorul execut micarea de ridicare/coborre; la unele tipuri constructive, traversa de pe crucior execut si bascularea fata/spate pe catarg, precum i micarea transversal stnga/dreapta pe catarg, astfel nct bascularea este fcuta cu flambaj mai mic. Traversa de pe crucior, pe care sunt montate furcile, culiseaz n micarea de ridicare/coborire pe catarg, fiind deplasata prin intermediul unor lanuri articulate, acionate cu hidromotoare liniare (cilindrii hidraulici). Toate celelalte micri cinematice, respectiv basculare si micare transversala, indiferent de varianta constructiva (executa catargul sau traversa), sunt acionate prin intermediul unor mecanisme antrenate, de asemenea, cu cilindrii hidraulici. La unele tipuri constructive, traversa permite echiparea motostivuitorului si cu alte tipuri de organe de prindere/susinere, n afara furcilor care sunt organele de preluare/susinere uzuale; e) instalaia hidraulica este compusa dintr-o pompa volumetrica acionat direct de ctre motorul de combustie interna sau de cel electric de acionare principala (la tipurile mai moderne), fluidul de lucru(uleiul hidraulic) acionnd prin intermediul ventilelor de comanda (servovalve) asupra cilindrilor hidraulici cu ajutorul crora se executa micrile cinematice de ridicare/coborre, basculare fata/spate, respectiv micarea transversala sting/dreapta. In ventilul de comanda se monteaz si un ventil de siguran, care acioneaz n cazul creterii presiunii fluidului de lucru peste limitele admise (de exemplu la depirea sarcinii de ridicare cu peste 20 %). In instalaia hidraulica se monteaz si un dispozitiv de limitare a vitezei de coborre a sarcinii, n cazul spargerii conductelor sau furtunelor de alimentare. Instalaia hidraulica mai conine distribuitoare hidraulice, precum si un filtru la sorb n bazinul cu fluid de lucru, care trebuie periodic curat sau nlocuit; f) instalaia electrica a motostivuitorului este alimentata de la o baterie de acumulatoare si un generator de curent cu releu de reglare. Instalaia electrica cuprinde n schema urmtoarele elemente principale: motor electric pentru4

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALApornirea motorului cu combustie interna, circuitul pentru iluminare si semnalizare conform reglementarilor pentru circulaia pe drumurile publice, un dispozitiv de semnalizare/avertizare acustica si vizuala(girofar), sigurane electrice; g) contragreutatea, poate fi formata dintr-un bloc de fonta turnata, sau un cadru poligonal, care asigura stabilitatea la rsturnare a motostivuitorului, mai ales in timpul transportului cu sarcina; h) postul de conducere al motostivuitorului poate fi realizat ca o cabina de comanda nchisa echipata, dup caz, cu instalaie de nclzire, sau un loc de comanda, prevazut cu protecie care asigure securitatea manevrantului mpotriva cderii sarcinilor de pe furci,de la nlime. Postul conducere trebuie sa asigure o uoara manevrare a stivuitorului ,o buna vizibilitate pentru manevrant si persoanele expuse; sa corespunda din punct de vedere ergonomie exploatarea motostivuitorului. Postul de conducere trebuie s dispun de toate organele de comand necesare. Organele de comand trebuie s fie : vizibile, uor de identificat i, cnd este necesar, s fie marcate corespunztor; dispuse astfel nct s se garanteze o manevr sigur, univoc i rapid; proiectate astfel nct sensul de micare al organului de comand s corespund cu sensul micrii organului sau mecanismului comandat; amplasate n afara zonelor periculoase i dispuse astfel nct acionarea lor s nu provoace riscuri suplimentare; proiectate sau protejate astfel nct acionarea lor, dac poate provoca un risc, s nu se poat produce fr o manevr intenionat; executate astfel nct s reziste la eforturi previzibile. 2.1.2. Motositvuitoarele cu furci laterale (catarg retractabil) Acest tip de stivuitor se utilizeaz ndeosebi la manipularea sarcinilor de lungime mare (cherestea, laminate) la care operaia de ridicare si stivuire se realizeaz cu ajutorul furcilor, iar transportul se fac cu sarcina aezata pe platforma de transport a motostivuitorului. Motostivuitoarele cu furci laterale, n ceea ce privete componenta sunt asemntoare motostivuitoarelor cu contragreutate, avnd ns catargul retractabil. Componenta motostivuitorului cu furci laterale: a) motorul de acionare , cu benzina ,gaz sau diesel(motorina); b) asiul motorului , executat din profile laminate si grinzi cheson sudate este specific acestui tip de crucior de manipulare avnd amplasate cabina, motorul de acionare si contragreutatea in partea stnga dup direcia de mers si platforma de transport a sarcinilor si catargul cu furci retractabil in partea dreapta; c) mecanismul de deplasare este realizat pe principiul mecanismelor de deplasare ale autovehiculelor, rotile directoare, spre deosebire de motostivuitoarele cu contragreutate sunt amplasate in partea din fata; d) mecanismul de ridicare este cu acionare hidraulica si are catargul (ne)telescopic cu furci retractabile, cu ajutorul crora sarcinile pot fi ridicate si5

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALAstivuite in afara saiului, iar prin retragerea acestora se pot aeza sarcinile pe platforma cruciorului de manipulare in vederea transportului; e) instalaia hidraulica este asemntoare cu cea a motostivuitoarelor cu contragreutate, avnd in plus elemente necesare deplasrii pe orizontala a catargelor cu furci pentru a da posibilitatea retractabilitii acestora. f) instalaia electrica este similara cu cea a motostivuitoarelor cu contragreutate; g) postul de conducere este de tipul cu vedere panoramica, pentru a da posibilitatea manevrantului de a avea o buna vizibilitate att asupra cmpului de lucru al motostivuitorului cat si asupra drumului pe care se deplaseaz, trebuie sa asigure o poziie comoda n timpul lucrului.Reglarea scaunului: Apsai pe maneta de ajustare (1) ctre stnga i lsai scaunul culiseze; Eliberai maneta dup ce ai obinut poziia dorit pe scaun, n momentul n care auzii un clic. ATENIE: Scaunul trebuie s fie fixat n totalitate, astfel ca el s aib stabilitate. Reglarea sptarului i a scaunului Tragei de maneta (4) spre napoi i n mod simultan micai scaunul fa sau n spate. Aceast aciune va ajusta de asemenea i sptarul. ATENIE: Sptarul trebuie s stea fix. Reglarea scaunului oferului" Tragei de maneta (7) spre dreapta. Culisai scaunul ori nainte ori napoi; Eliberai maneta i fixai scaunul. ATENIE: Scaunul trebuie s fie fixat n totalitate, astfel ca el s aib stabilitate. Rotii dispozitivul (6) pentru reglarea sptarului; Maneta (5) este destinat pentru reglarea greutii oferului. Reglarea nclinaiei coloanei de direcie Deurubai butonul de la reglaj (9) de la coloana de direcie; Reglai coloana (8) la unghiul de nclinare dorit i strngei buton loc. ATENIE: Asigurai-v de faptul c coloana de direcie este fixat siguran. Deschiderea capotei motorului ATENIE: nainte de a deschide capota motorului, scaunul trebuie mpins spre spate i colierele trebuie lsate n jos.

Fixarea scaunului* PERICOL: Scaunul nu va fi fixat n timpul mersului. Exist pericol de accident. Fixarea pe orizontal Maneta (3) se trage n sus; Scaunul se culiseaz n fa sau n spate. Maneta (3) se pune n poziie iniial pentru fixarea scaunului. ATENIE: Maneta trebuie fixat bine. 6

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALAFixarea sptarului Maneta (4) se ridic. Sptarul (1) se regleaz n poziia dorit. Maneta (4) se pune n poziia iniial pentru fixarea sptarului.

Reglarea suspensiei scaunului n funcie de greutatea oferului NOT: Acest reglaj se face fr ca oferul s fie aezat pe scaun. Eliberai i rotii mnerul rotund (3). Indicatorul (2) arat urmtoarele !mai puin suprafa roie pentru o greutate mai uoar ! mai mult suprafa roie pentru o greutate mai mare Reglarea greutii - Maneta de reglare (2) se va poziiona de sus n jos la greutatea dorita conform scalei (5). - Domeniul de reglare este de 9 trepte, de la 50 kg la 130 kg

Folosirea centurii de siguran ATENIE: Centura de siguran va fi pus nainte de orice micare a motostivuitorului. Centura de siguran nu trebuie s fie rsucit a cnd este pus. Centura de siguran va fi folosit doar pentru, asigurarea unei singure persoane. - Tragei uor centura de siguran din lcaul ei (2) i fixai-o strns pe corp. NOT: Aezai-v pe scaun ct mai spre spate posibil, astfel ca spatele s fie fixat foarte bine n sptar. Dispozitivul de blocare permite o lejeritate n micare. - Fixai dispozitivul de prindere (4) n dispozitivul de siguran (1). - Verificai dac centura a fost pus bine. Ea trebuie s fie fix peste corp Reglarea cotierei Butonul (6) destinat pentru reglarea cotierei se deurubeaz. Cotiera (7) se fixeaz la poziia dorit. Butonul (6) se nurubeaz la loc. ATENIE: Butonul trebuie strns foarte bine.

2.1.3. Crucior cavaler Pentru manipularea containerelor mari ndeosebi pentru transportul acestora la distante mari se utilizeaz crucioarele de manipulare specifice acestor sarcini si anume, crucioarele cavaler. Crucioarele cavaler se compun, n general, din urmtoarele ansambluri mai importante :7

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALAa) b)

c)

d)

e) f)

g)

h)

motorul de acionare care este un motor cu combustie interna, de regula, motor Diesel. asiul cruciorului cavaler este specific acestui tip de crucior de manipulare si este in construcie sudata. Se compune din doua grinzi longitudinale pe care sunt amplasate motorul de acionare, pompele hidraulice, cabina de comanda , mecanismul de ridicare si picioarele cruciorului. Pe picioarele cruciorului cavaler sunt amplasate rotile mecanismului de deplasare, echipamentul electric de iluminare si semnalizare. mecanismul de ridicare este acionat hidraulic si cu ajutorul unui spreader sau a unor gheare speciale se ridica containerul. nlimea de ridicare variaz la diferitele tipuri de crucioare avnd n vedere faptul ca unele dintre le sunt utilizate numai pentru transportul containerelor, n care caz nlimea de ridicare este mica, de aproximativ 500.. . 600 mm, la alte tipuri, n afara de transportul containerelor se face si stivuirea acestora in care caz nlimea de ridicare poate sa ajung pana la 5500 mm. mecanismul de deplasare este de tipul cu transmisie hidraulica doua cate doua, fapt care permite nscrierea n curbe cu raze mici i la unele tipuri deplasarea pe diagonala, n care caz toate rotile sunt roti motoare. instalaia hidraulica se compune din rezervorul de fluid de lucru , pompe si motoare hidrostatice, cilindrii hidraulici , conducte , distribuitoare , etc. instalaia electrica cuprinde circuitul de comanda cu impulsuri cu tiristoare si electroventile, circuitul de iluminat si semnalizare , circuitul demarorului motorului cu combustie interna precum si bateria cu acumulatoare cu dinamul (generatorul de curent continuu) respectiv. cabina de conducere este cu vedere panoramica , pentru a permite o buna vizibilitate a manevrantului asupra cmpului de lucru si drumului pe care se deplaseaz cruciorul cavaler. dispozitive de protecie si siguran ,vor fi tratate intr-un capitol aparte.

Vom exemplifica n continuare doua tipuri de motostivuitoare, de fabricaie mai recenta, respectiv R70 16/20 (STILL Germania), H12/16/18 - 350 (LINDE Germania), primul alimentat cu motorina, cel de al doilea cu gaz metan.

8

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

Descriere R70 16/20 Vedere general Cabin

9

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. Platform Acoperi de protecie ofer Comand electronic SCR Leviere de comand Scaun ofer Motor Diesel Radiator Dispozitiv de remorcare Rezervor combustibil Bar de direcie Generator 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. Pomp hidraulic Filtru de aerisire Rezervor de ulei hidraulic Ax traciune motor Cilindru de nclinare Cutie cu sigurane Furci Motor de traciune Vas lichid de frn Cilindru de ridicare

Descriere Bordul oferului - sistem comanda cu o pedala acceleraie

10

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

1. Manet de direcie 2. Volan 3. Claxon 4. Manet semnalizare1 5. Manet direcie de mers 6. Contact cheie 7. Buton de reglaj coloan de direcie 8. Afiaj 9. Manet de ridicare / coborre 10. Manet de nclinare 11. Manet, echipament auxiliar2 12. Manet frna de parcare 13. Pedala de acceleraie 14. Pedala de frn 15. Scaunul oferului Descriere - varianta joystick Cabina oferului

11

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Manet de direcie 11. Plcu indicatoare pentru acionarea capacului de la ventilaie Volan Claxon 12. Manet frn de parcare Manet semnalizare 13. Buton poziionare cotier Manet direcie de mers 14. Cotier reglabil Contact cheie 15. Pedal de acceleraie Buton de reglaj coloan de direcie 16. Pedal de frn Afiaj 17. Scaun ofer Schimbtor de vitez 18. Claxon ntreruptor de siguran Descriere Schimbtorul de viteze12

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

1. Prghie cu brae egale - nclinarea ncrcturii - Funcionare echipament auxiliar 2. Buton claxon (rou) 3. Buton direcie de mers nainte (galben) 4. Control fin (gri nchis) 5. Buton funcionare pentru echipament auxiliar (gri deschis) 6. Buton direcie de mers napoi (galben) 7. Schimbtor de vitez OBSERVAII: Schimbtorul de vitez este nclzit electric, dependent de temperatura din jur.

VEDERE GENERALA. H12/16/18-35013

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

1. Rama de protecie 2. Scaunul conductorului 3. Butelia de gaz 4. Contragreutate 5. Axul de direcie 6. Capota motorului 7. Capota de protecie 8. Roata motoare

9. Furci 10. Portfurc 11. Declanator rapid pentru furca. 12. Cilindri de ridicare 13. Lan de ridicare 14. Catarg 15. Consola direcie

14

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALACOMENZI SI INDICATOARE - sistem comanda cu doua pedale

1. Maneta frnei de parcare 2. Contactor de pornire cu cheie de contact 3. Volan / direcie hidrostatica 4. Buton claxon 5. Aparat indicator compus 6. Indicator pentru defeciune in sistemul electronic. Contactor basculant pentru hidraulica auxiliara 7. ntreruptor pentru hidraulica de lucru. 8. Maneta de comanda pentru hidraulica auxiliara (utilaje anexe) 9. Eticheta simbol pentru hidraulica auxiliara (anexe) 10.Plcuta indicatoare 11.Diagrama capacitii de ncrcare 12.Plcuta pentru capacitatea de ncrcare (utilaje anexe) 13.Eticheta simbol pentru hidraulica de lucru 14. Maneta de comanda pentru hidraulica de lucru 15.Pedala de acceleraie pentru mers nainte 16.Pedala de frna 17.Pedala pentru mersul napoi 18.Sigurane

15

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALAAPARAT INDICATOR COMPUS Aparatul indicator compus conine urmtoarele elemente de control si indicatoare: Contor pentru nr. ore de exploatare Martor indicator pentru funcionarea contorului de nr. ore exploatare 3. Martor avertizare pentru temperatura lichidului de rcire 4. Martor avertizare pentru temperatura uleiului din sistemul hidraulic1. 2.

Martor avertizare pentru presiunea uleiului din motor 6. Martor avertizare semnalizri intermitente 7. Martor indicator pentru descrcare 8. Martor avertizare electroventilaie 9. Martor avertizare pentru filtrul de aer 10,11 .Martor funcii auxiliare5.

16

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

2.2. ELECTROSTIVUITOARE Electrostivuitoarele sunt stivuitoare a cror acionare este electrica. Sursa de energie la electrostivuitoare este constituita dintr-o baterie de acumulatoare , fapt care determina ca utilizarea lor sa fie posibila numai pe distante scurte in incintele ntreprinderilor , depozitelor , grilor de cale ferata , aeroporturilor etc. , deplasarea lor efectundu-se pe drumuri amenajate. Pantele maxime admise ale drumurilor pe care se pot deplasa electrostivuitoarele sunt mici , iar cele cu contragreutate in gol, aproximativ 10 % si cu sarcina aproximativ 5 % , iar la cele retractabile in gol aproximativ 5% si cu sarcina aproximativ 2 %. Datorita acionarii electrice care nu creeaz noxe , sunt utilizate cu precdere in construcii nchise , in acest caz nefiind necesare masuri suplimentare ca la motostivuitoare care trebuie prevzute cu dispozitive de epurare a gazelor eapate si cu dispozitive antideflagrante. Pentru tehnologiile de paletizare a produselor agroalimentare i gsesc utilizarea urmtoarele tipuri: 2.2.1 Electrostivuitoare cu furci frontale, sau cu contragreutate Sunt cele mai rspndite electrostivuitoare datorita construciei simple si caracteristicilor tehnic funcionale si dimensionale, pretabile manipulrii oricrui tip de paleta. Aceste stivuitoare se caracterizeaz, din punct de vedere constructiv, prin aceea ca au catargul, furca si sarcina situate in afara saiului, deci si a poligonului de sprijin. Se creeaz un sistem de prghii articulate in centrul osiei punii din fata. Un bra al prghiei i constituie catargul, furca i sarcina care dau natere la un moment de rsturnare fata de osia din fata; al doilea bra: saiul, puntea motrice si bateriile de acumulatori dau natere la un contramoment care i echilibreaz pe primul. Pentru realizarea acestui echilibru, la nevoie , in spate se pune o contragreutate Astfel, se asigura stabilitatea ansamblului stivuitor - ncrctura care trebuie sa corespunda unor norme de sigurana reglementate pe plan mondial. Momentul care tinde sa rstoarne stivuitorul este dat de o fora , care se considera concentrata in centrul de greutate al ncrcturii, aflata la o distanta pana la clciul furcii denumita cota centrului de greutate. Electrostivuitoarele cu furca frontala se construiesc de obicei pentru capacitate de 0,5-3t. nlimea de ridicare foarte larg rspndita la stivuitoarele de depozit este cea de 3,2-3,3 m ntruct asigura suprapunerea a patru palete cu nlimea de 1m. S-au realizat stivuitoare de depozit cu nlime de ridicare de 5-6 m si chiar pana la 10 m. Electrostivuitoarele cu contragreutate se compun din urmtoarele ansambluri mai importante: a. saiul electrostivuitorului, executat in construcie sudata, specific acestui tip de crucior de manipulare. Pe asiu sunt amplasate mecanismele de deplasare si ridicare, locul de comanda, instalaia electrica, comenzile si contragreutatea. b. mecanismul de deplasare, prevzut cu roti (motoare si libere). Puntea din fata a mecanismului de deplasare este motrice si este antrenata de un motor electric alimentat de bateria de acumulatoare. Puntea din spate este directoare si este astfel conceputa nct sa permit virarea cu raza exterioara cat mai mica. Antrenarea roilor motrice este fcuta de un motor electric alimentat de bateria de acumulatoare, prin intermediul unui mecanism reductor. Direcia este17

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALArealizata, cu sermotor, uurnd foarte mult modificarea poziiei roilor (rotii) directoare si n starea de repaus stivuitorului. Mecanismul de deplasare este prevzut cu doua frne ,una de serviciu(de picior-urgenta) si una de sigurana (de mina-parcare). mecanismul de ridicare ,poate fi executat in doua variante: simplex - cu nlimea constructiv mare si nlimea de ridicare libera mica, sau duplex avnd nlimea constructiv redusa i nlimea de ridicare libera mare, aceasta varianta fiind utilizata in spatii cu nlime redusa (vagoane de cale ferata, containere, autocamioane, etc.) La varianta duplex, cilindrul de ridicare este cu doua pistoane plunger coaxiale. instalaia electrica, similara la toate autostivuitoarele. instalaia hidraulica este n funcie de tipul mecanismului de ridicare si poate sa fie duplex sau simplex, i conine rezervorul de fluid de lucru, pompa hidraulica antrenata de regula de ctre motorul electric principal, distribuitoarele, cilindrii hidraulici, conductele (furtunele) si dispozitivele de sigurana si reglare. postul de conducere este de tipul ergonomie. dispozitive de protecie si siguran, vor fi tratate intr-un capitol aparte.

c.

d. e.

f. g.

2.2.2. Electrostivuitoarele de vagon Au doua nlimi de ridicare a ncrcturii : una de 1,2-1,5 m pentru stivuire in mijloacele de transport, la care catargul nu atinge nlimea plafonului acestora si a doua de 2,3-2,5 m pentru stivuirea n afara mijloacelor de transport, aceasta din urma fiind mai redusa dect a stivuitoarelor din depozit. nlimea gabaritica a stivuitoarelor de vagon permite intrarea acestora pe ua mijloacelor de transport. Din punct de vedere al poziiei manipulatorului, stivuitoarele cu furca frontala se construiesc in doua variante: a) cu conductor purtat: - sezand - in picioare: au proporional dimensiuni mai mici dect cele cu conductorul eznd , iar conductorul este plasat n picioare pe o platforma ntre ansamblul de baterii , putndu-se deplasa la stnga i la dreapta pentru a avea vizibilitate cat mai buna. b) cu conductor pieton: sunt o mbinare a elementelor transpaletei electrice i a stivuitorului cu furc, acestea au o turel motrice pivotant, care acioneaz pe o roata, sau pe doua roti ngemnate , adic cu poligonul de sprijin pe 3 puncte; direcia de mers se imprim prin pivotri manuala a turelei cu ajutorul timonei. Pe turela timonei este plasat tabloul de comanda. Manevrarea timonei n poziie verticala sau orizontala duce la frnarea sau defrnarea stivuitorului. Prezint avantajul unui gabarit si al unei greuti reduse, comparative cu crucioarele cu conductor purtat; au dezavantajul ca conductorul fiind pieton cer un oarecare efort si au o viteza de translaie redusa. 2.2.3. Electrostivuitorul cu furca in interiorul poligonului de sprijin ( cu proap).

La aceste stivuitoare longeroanele prevzute cu roti sunt ieite in afara construciei si sunt plasate n mod obinuit sub furcile purttoare de sarcina. Prin aceasta construcie se realizeaz o mare stabilitate a ansamblului, sarcina va cdea totdeauna n interiorul poligonului de sprijin, nemaifiind n consol fa de poligonul de sprijin, ci numai fata de18

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALAfurca. De aceea nu mai este necesara contragreutatea. Aceasta explica faptul ca stivuitoarele cu proap, la aceeai capacitate, comparative cu cele cu furca frontal, au un gabarit mai mic ceea ce duce la reducerea spatiilor necesare pentru manevr i la o greutate redusa cu 40-50 % avantaj foarte important mai ales pentru manipularea pe pardoseli cu portan redusa. Prezint nsa dezavantajul ca pot fi folosite, uneori, numai daca longeroanele pot intra intr-un spaiu liber sub stiv , sau numai pentru manipularea paletelor de un anumit tip, de exemplu palete lada. Pot fi folosite i la manipularea paletelor plane de uz general insa numai prin introducerea furcilor pe latura mica de 800 mm, unde legtura intre picioarele de sprijin este realizat numai la partea superioar a acestora. Lonjeroanele se construiesc in doua moduri: - apropiate, adic n dreptul furcilor; - deprtate, plasate n afara furcilor; n aceast situaie ncrctura intra ntre longeroane, ceea ii confer o stabilitate foarte mare, nsa necesit, uneori, spatii ntre stive pentru ptrunderea lonjeroanelor. 2.2.4. Electrostivuitoare cu furci retractabile la care furca are posibilitatea de a culisa nainte i napoi ntre lonjeroane. n acest fel in timpul deplasrii pe orizontal ncrctura este plasata n interiorul poligonului de sprijin, ceea ce ii confer o stabilitate mrita. Aceast construcie este de fapt o combinaie ntre stivuitoarele cu furca frontal i cele cu proap avnd avantajele ambelor tipuri, adic pot fi folosite la toate tipurile uzuale de palete, avnd greutate proprie, gabaritul i spaiul de manevra reduse. Prezint dezavantajul c datorit diametrului mic al roilor au un consum mrit de energie electrica si sunt ceva mai dificile la ntreinere. Sunt crucioare de manipulare stivuitoare destinate manipulrii sarcinilor pe distante scurte pe drumuri special amenajate netede, tari, orizontale (de preferin betonate) i uscate. Electrostivuitoarele retractabile se pot executa n funcie de tipul mecanismului de ridicare n: - varianta simplex, cu un cilindru plunger - varianta duplex, cu un cilindru cu doua pistoane plunger coaxiale - varianta triplex, cu un cilindru cu trei pistoane plunger coaxiale. Variantele duplex si triplex datorita nlimii constructive reduse sunt utilizate n special la stivuirea sarcinilor n vagoane de cale ferata sau n spatii cu nlime limitata. Electrostivuitoarele retractabile se compun din urmtoarele ansambluri mai importante: a. saiul electrostivuitorului, executat n construcie sudata, este de tipul longeroane deprtate. Pe asiu sunt amplasate mecanismele de ridicare, de deplasare pe orizontala a catargului cu furci retractabile i de deplasare a electrostivuitorului precum i locul de conducere, comenzile, instalaia electrica i cadrul de contragreutate. b. mecanismul de deplasare prevzut cu roi avnd bandaj din cauciuc sau din contilan. Variantele de execuie pot fi cu roata motoare n spate i roi libere directoare n fa pe direcia de mers, sau cu puntea din fata a mecanismului de deplasare - motrice i puntea din spate - directoare, astfel conceput nct s permit virarea cu o raza exterioara ct mai mic. Antrenarea roilor(roii) motrice este fcut de un motor electric alimentat de bateria de acumulatoare, prin19

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALAintermediul unui mecanism reductor. Direcia este realizat, cu sermotor, de regula tot electric, uurnd foarte mult modificarea poziiei roilor(rotii) directoare i n starea de repaus a stivuitorului. Mecanismul de deplasare este prevzut cu doua frne, una de serviciu (de picior-urgenta) i una de siguran (de minaparcare). c. mecanismul de ridicare/inclinare, dup cum s-a artat mai sus, poate sa fie executat n variantele simplex, duplex sau triplex i are prevzut un mecanism de deplasare pe orizontala a catargelor cu furci. Catargul poate fi nclinat spre napoi n scopul plasrii centrului de greutate sarcinii cat mai spre interiorul poligonului de sprijin; prin aceasta se asigur o stabilitate mai mare ansamblului stivuitor ncrctura n timpul deplasrii. Catargul realizeaz i o nclinare nainte care trebuie utilizat cu mare atenie la aezarea ncrcturii n stiv, sau degajarea ncrcturii pe furcile stivuitorului. d. instalaia electrica poate fi executat n doua variante cu comanda prin controler sau prin impulsuri. e. instalaia hidraulica este similar cu cea a electrostivuitoarelor cu contragreutate . f. dispozitive de protecie si siguran, vor fi tratate ntr-un capitol aparte. g. postul de conducere este de tipul ergonomie:

Post de conducere ergonomie Pentru reglarea optima a scaunului oferului la mrimea oferului posibila reglarea electrica a poziiei scaunului oferului i a nlimii pedalelor. Poziia orizontal, unghiul de nclinare a suprafeei scaunul unghiul de inclinare a sptarului scaunului oferului sunt de asemeni ajustabile. Suplimentar, scaunul poate fi reglat pentru greutatea oferul Unghiul de inclinare al coloanei de direcie poate fi reglat manual.

Reglarea postului de conducere - Reglarea scaunului oferului si a nivelului pedalelor: Reglajul optim este obinut in momentul in care oferul poate sa stea cu picioarele (coapsele) in poziie orizontala sau uor nclinata spre spate si cu braul drept cobort si sprijinit confortabil pe suport, fr sa fie necesar sa se ncline pe o parte. Braul trebuie sa poat sa manevreze butonul de direcie, fr a trebui sa se apleca in fata. Ridicarea scaunului oferului (5) Coborrea scaunului oferului (6)20

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA- Reglarea coloanei de direcie : Deurubai urubul de blocare (7), pivotai coloana de direcie n poziia dorita, strngei la loc urubul de blocare (7). Verificai daca poziia e ferma. - Reglajul personalizat al scaunului oferului Scaun in fata - in spate (8) Sptar in fata - in spate (9) Suprafaa scaun nclinata in fata - n spate (10) - Adncimea suspensiei n funcie de greutatea oferului Greutate mica (11a) Greutate mare (11b) 2.2.5. Electrostivuitoare cu furca laterala Au saiul de forma dreptunghiulara, cu un sistem de longeroane n mijloc, pe care lucreaz - amplasat perpendicular pe axa longitudinala - un catarg retractabil. Prezint avantajul unui gabarit redus, ns au inconvenientul c pot depune sarcina numai ntr-o singura parte a sensului de mers pentru a putea lucra i pe cealalt parte, trebuie manevrat stivuitorul i adus n poziie corespunztoare. Exist stivuitoare care elimina acest neajuns prin aceea c ansamblul portfurca poate fi rotit lateral i dispus perpendicular pe axa longitudinala a stivuitorului att pe partea stnga, ct i pe partea dreapta. 2.2.6. Electrostivuitoare cu furca , manuale au conductor pietonal. Acestea sunt cele mai simple stivuitoare la care translaia pe orizontala se realizeaz manual , iar ridicarea la nlimea ncrcturii se face cu un dispozitiv mecanic sau hidraulic. Au longeroanele plasat fie sub furci, fie lateral acestora. Sunt destinate seciilor si depozitelor cu rulaj redus, precum si magazinelor de desfacere. De mare utilitate este folosirea acestora la magazinele de desfacere pentru descrcarea mrfurilor din mijloace auto. Atrage atenia construcia unor asemenea stivuitoare, specializate, cum ar fi cele destinate manipulrii butoaielor. OBSERVAIE : Din punct de vedere al stabilitii ansamblului stivuitor ncrctur, stivuitorul este definit prin greutatea ncrcturii i cota centrului de greutate al ncrcturii Modificarea acestor doua elemente, adic a greutii sau a cotei centrului de greutate duce att la pierderea stabilitii, ntruct momentul care se nate depete pe cel calculat, ct si la suprasolicitarea unor piese ale utilajului. Toate stivuitoarele au determinat prin construcie diagrama de ncrcare care prezint relaia dintre greutatea ncarcaturii si cota centrului de greutate n condiiile meninerii stabilitii. Diagrama de incarcare la electrostivuitorul FM 14: Diagrama de ncrcare (1) si limitele capacitilor de21

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALAncrcare stipulate pentru anumite condiii de utilizare date, trebuie strict respectate. Nerespectarea limitelor stipulate poate afecta stabilitate aparatului. Exemplu ncrctura de ncrcare permisa pn la nlimea de ridicare 56 mm, Distanta centrului de greutate de la baza furcilor (in mm). 600 mm ncrctura maxima 1600 kg 700 mm ncrctura maxima 1350 kg 800 mm ncrctura maxima 1200 kg VEDERE DE ANSAMBLU A STIVUITORULUI R14 ( LINDE Germania ) DESCRIERE1. Catarg 2. Cilindru de ridicare 3. Capot de protecie pentru conductor 4. Acoperire 5. Cupla baterie 6. Baterie 7. Motor de ridicare si modul pompa 8. Rezervor lichid hidraulic 9. Role ncrctura (portante) 10. Distribuitor hidraulic 11. Role de translaie fata / spate 12. Rola antrenare 13. Transmisie 14. spate 15.Motor antrenare 16. Claxon 17.Lichid de frna si rezervor 18.Capota motor 19. Motor antrenare - Frna 20.Motor servodirectie / transmisie 21.Scaun operator 22. Volan 23.Lan de ridicare 24.Declanator rapid furci 25. Furci 26.Placa port furci 27.Dispozitiv de translaie laterala Cilindru translaie fata /

22

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALAELEMENTE DE COMAND l INDICATORI - Sistem comanda cu doua pedale 1. Volan (sistem hidrostatic de direcie) 2. Cleme de sir taste * 3. Comutator pt. funciuni suplimentare * 4. Comutator frna de mana 5. Contact cu cheie 6. Display bord 7. Maneta comanda (funcii ridicare si mpingere) 8. Maneta comanda ( nclinare si translaie laterala) 9. Maneta comanda ( dispozitive suplimentare) 10. Comutator claxon 11. Blocaj baterie de traciune 12. Pedala pentru mersul napoi 13. Pedala frna 14. Pedala pentru mersul nainte 15. Maneta comanda (funcii de ridicare)* 16. Maneta comanda (funcii de translaie orizontala)* 17. Maneta comanda (funcii de nclinare)* 18. Maneta comanda (funcii de translaie laterala) *Dotri suplimentare

23

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALAAPARATE INDICATOARE DESCRIERE

Contorul pentru orele de funcionare Indic timpul de funcionare al stivuitorului, n ore. El funcioneaz numai atunci cnd este pus contactul butonul stop de urgen este tras i comutatorul de scaun activat. Contorul servete ca prob pentru durata de funcionare a stivuitorului i pentru inspeciile i servicii de ntreinere programate. NOT Cnd se nlocuiete un contor defect, numrul de ore efective de serviciu trebuie notat. Fixai aceast informaie pe o band durabil, alturi de noul contor. Exist i posibilitatea ca noul aparat s fie ulterior actualizat. Rugm adresai-v reprezentantului dumneavoastr pentru Linde. Indicatorul pt. descrcarea bateriei Indic starea de ncrcare a bateriei atunci cnd este pus contactul i butonul stop de urgen este tras b ateria este complet ncrcat atunci cnd toate LED-urilei verzi (3) sunt iluminate. Pe msur ce b ateria se descarc, dunga iluminat se mic de la dreapta spre stnga. Dac este iluminat numai zona galbena (2), atunci descrcarea bateriei este de peste 70% i bateri; trebuie rencrcat. Dac dioda galben (2) se extinde de asemeni, atunci cele dou LED-uri roii (1) ncep s semnalizezi cu lumin intermitent. Descrcarea bateriei este de peste 80% i este cerut rencrcarea. Viteza de lucru este redus atunci cnd bateria ajunge la o descrcare de 80%. Fig. 115-12

Indicatorul de poziie a rotii de antrenare In momentul cuplrii contactului cu cheie poziia rotii de antrenare este afiat pe Display cu 2 averti* de culoare verde in forma de sageti. La acionarea volanului avertizoarele de poztia indica simultan poziia modificata. Indicatorul uzura perii colectoare Avertizorul (1) de culoare rou indica uzura periilor colectoare iar cel galben (2) sau (3) indica defeciunea in cauza (motor translaie sau ridicare). Nota. La avertizarea uzura perii colectoare se anuna de urgenta service-antul. Indicatorul pentru frna de mana24

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALAIn momentul acionarii comutatorului pentru frna de mana avertizorul rou (1)se aprinde.

Indicator blocaj baterie Avertizorul rou (2) se aprinde in momentul in care bateria nu este corect blocata. Nota . La schimbarea bateriei este posibila o deplasare stivuitorului in sensul napoi. Viteza de deplasare va fi limitata iar avertizorul de viteza redusa (3) intra in funciune. Indicator viteza de deplasare limitata. Avertizorul rou (3) intra in funciune in momentul in care regulatorul reduce capacitatea nominala a funciei solicitate. APARATE INDICATOAREDISPLAY BORD DISPLAY MULTIFUNCIONAL Contor ore de funcionare 1. nlimea de ridicare 2. Ceas de bord Avertizor baterie descrcata 3. Code eroare ( ptr. teste) Poziia rotii de antrenare 4. Simbol acordare de asistenta " Avertizor perii colectoare Help " Avertizor supranclzire 5. Ore de funcionare Avertizor blocaj baterie Avertizor lichid frna Avertizor intervalului-service Avertizor frna de mana Avertizor deblocare baterie Avertizor viteza limitata Emitor de distanta * Avertizor inaltime de ridicare * Contor ore de funcionare La acionarea chei de contact avertizorul reprezentnd clepsidra intra in funciune si orele de funcionare sunt afiate pe displayul mtultifunctional. Orele de funcionare raman afiate pana la oprirea comutatorului cu cheie.

25

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

VEDERE DE ANSAMBLU A ELECTROSTIVUITORULUl DESCRIERE FM 12-14(STILL - Germania)

26

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA1. Protecie deasupra capului oferului 2. Placa cu punctele de prindere" 3. Stlp 4. Placa cu Nu trecei pe sub incarcatura" 5. Placa cu Nu va urcai pe caucior" 6. Plcuta de avertizare Pericol de strivire" 7. Furcile ncrcturii 8. Roata incarcaturii 9. Cadru-suport baterie 10. Baterie 11. Sabot suport 12. compartiment unitate motoare 13. Roata de traciune 14. Treapta 15. Plcuta Deschidere umplere (alimentare) cu ulei hidraulic" 16. Plcuta prevenire accidente 17. Plcuta de identificare (signalectica) 18. Scaunul oferului 19. Plcuta Sistem direcie reversibila" 20. Volan 21. Diagrama de ncarcare * opional

27

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALAELEMENTE DE COMAND l INDICATORI - Sistem comanda cu o pedala

28

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA1. Buton blocare pentru dispozitivul de reglare al coloanei de direcie 2. Coloana de direcie 3. Volan 4. Buton de direcie 5. Comutator (contact) cu cheie 6. Afisaj cu starea de funcionare 7. 8. 9. 10. 11. 12. Maneta de comanda grup hidraulic" Frna de mana Pedala de acceleraie Pedala de frna Pedala de picior (ntreruptor siguran) Dispozitiv pentru reglare scaun ofer

ELEMENTE DE COMANDA - AFIARE STARE DE FUNCIONARE

29

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA1. Comutator basculant Ridicare coborre scaun ofer" (intrerupator electric de forma rectangulara, funcionnd prin basculare alternativa) 2. Comiutator basculant Viteza de poziionare" 3. Comutator sirena (avertizor sonor) 4. Buton de oprire de avarie 5. Tasta preselectie inclinare stlp" 6. Tasta preselectie deplasare laterala stlp" 7. Tasta preselectie culisare stlp" 8. Tasta preselectie ridicare-coborare" 9. Suport bra 10. ntreruptor direcie (sens) de deplasare 11.Indicator descrcare baterie 12.Perioada dinainte de ntreinere expirata* 13.Contor orar pentru orele de funcionar afisaj numeric pentru anomalii . 14.In dicator direcie de deplasare 15.Indicator unghi de direcie 16.Nealocat 17.Viteza de poziionare 18.ntreruptor cu cheie PORNIT 19.Frna de parcare PORNIT

2.3. TRANSPALETE (CRUCIOARE - LIZA) Sunt utilaje destinate transportului pe orizontala. Bratele furcii ndeplinesc rolul longeroanelor de sprijin; cu ajutorul rolelor din fata, acestea traverseaz ferestrele plcilor inferioare ale paletelor si ridic paleta de la sol cu 100 - 150 mm. Sunt utilaje de construcii simple, destinate manipulrii manual - mecanice a mrfurilor ambalate. Menionarea acestora intre utilajele legate de paletizare este determinata de faptul ca in uniti si depozite mici, in special in cele din reeaua de distribuie, datorita condiiilor si dotrilor improprii nu este posibila mecanizarea descrcrii ncrcturilor mari, care la expeditor au fost ncarcate in mijloace auto pe palete plane ( bere, ulei, etc.), sau un sistem grupat ( navete cu sticle cu lapte ). Si in aceste situaii, folosirea lizelor si a oblonului ridictor permite realizarea unui grad de mecanizare destul de ridicat; ncrctura este descompusa, manipularea facandu-se in sistem grupat si nu bucata cu bucata. Timpul si efortul fizic se reduce substanial fata de manipularea prin purtarea pe brae. Transpaletul stivuitor este utilajul ideal pentru stocarea paletelor si micilor containere n depozite sau ateliere. Limea sa mic (inferioar limii celor mai mici palete standardizate) permite acesul n culoarele de lucru cele mai nguste si stocarea n spatiile cele mai mici. Construcia compact, centrul de greutate palsat jos si conceptul de 4 puncte , confer stivuitorului o stabilitate excepional si o maxim siguran. El este simplu de manevrat si nu necesit personal specializat. Greutatea sa redus i permite accesul la etaje, deoarece datorit dimensiunilro sale reduse poate fi transportat n ascensoare. 2.3.1. Clasificare: a).Transpaletele pot fi : - electrice, care au o timona pivotanta, asemntoare cu cea descrisa la stivuitorul cu furca frontala si conductorul pieton; se construiesc in mod curent cu conductor pieton, insa in ultimul timp s-au fabricat si cu conductor purtat, eznd sau in picioare. - manuale , la care translaia pe orizontala se face manual, iar ridicarea ncrcturii de la sol se realizeaz prin acionarea manuala a unui mecanism mecanic sau hidraulic. b). Se construiesc lize : -pe doua roti , care prezint dezavantajul ca o parte din greutatea incarcaturii este preluata de manipulant. -pe trei sau patru roii ( doua fixe , una sau doua pivotante) elimina acest neajuns , manipulantul fcnd numai efortul de a mpinge si dirija liza. c). Sistemele de preluare cu liza a stivelor de navete sunt:30

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA- cu ajutorul unei mici platforme amplasate la partea inferioara a lizei; stiva de navete este aplecata puin spre fata , pentru a crea spaiu de intrare a platformei; - cu ajutorul furcilor lizei care sunt introduce intre sticlele ultimei navete inferioare din stiva; in momentul, prelurii ncarcaturii, liza se afla cu rotile fixe la sol si cu cele pivotante suspendate, iar dup aducerea lizei cu rotile pe sol, stiva este suspendata si deci poate fi deplasata; furcile trebuie sa fie glisante pe orizontala pentru a putea prelua navete pe oricare din laturi. d). Mai exista urmtoarele construcii de crucioare - liza , daca stivele de navete , pentru a fi manipulate , trebuie coborte de pe palete : - lize pasitoare care pot rula peste denivelri de 10-20 cm. Sistemul de rulare are, in locul celor dou roti fixe, doua grupe de roti aezate in stea, care se rotesc in jurul unui ax central. - lize stivuitoare, a cror sistem hidraulic de ridicare - coborre este asemntor celui folosit la transpalete manuale. OBS : Se pot construi in caz de necesitate lize combinate avnd sistemul de rulare al celor pasitoare si sistemul de ridicare-coborare al celor stivuitoare. Pentru manipularea stivelor de navete, capacitatea lizelor trebuie calculata la 150-200 kg. 2.3.2. Elemente constructive : - Exemplu LINDE :L 14-16 Antrenarea Un motor electric autoventilat antreneaz roata motrice prin intermediul unui reductor cu 2 trepte: 1 - prima treapt prin aib de antrenare si curea de transmisie 2 - treapta a doua prin pinioane gresate pe viat, care funcioneaz intr-o carcas etanat. Energia necesar este furnizat de o baterie de acumulatoare de 24 V de mare capacitate. Viteza de deplasare este reglat printr-o comand electronic de impuls LINDE tip LTM cu tranzistori MOS-FET, care permite o pornire ct si frnare extrem de supl si ofer n afar de acestea o rezerv de putere pt. mrirea puterii de demarare si un reglaj al vitezei maxime la cea. 6 km/h. Direcia O timon, robust si ergonomic mnuit de 2 manete orienteaz direct roata motrice. Mecanismul de ridicare O unitate compact de motopomp cuprinde motorul, pompa, supapa si filtrul. Cilindrul de ridicare este echipat cu o supap de frnare pt. micarea de coborre. Catargele cu mare vizibilitate executate din otel ( profil dublu T permit o nlime de ridicare pn la 3824 mm (LI2) fr curs liber (catargele N, T) sau cu, curs liber (catarge X). Micarea de ridicare si coborre se regleaz printr-un distribuitor hidraulic si un electroventil. Deservirea Diferitele comenzi : mersul nainte si napoi, ridicare si coborrea furcilor si butonul de claxon se afl n extremitatea timonei. Ridicarea si coborrea furcilor pot fi comandate si cu ajutorul levierului plasat pe capota superioar. Prin apsarea butonului de oprire de urgent instalaia electric este complet separata de alimentarea cu energie electric. Frnarea O frn cu saboi situat pe arborele intermediar al reductorului este comandat mecanic cnd timona este plasat n poziie nalt sau joas. Frn de parcare este31

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALAacionat automat, cnd timona este lsat liber. O frnare n contracurent se poate obine prin acionarea comenzii de inversare a sensului de mers. Aparat de ncrcat bateriile, ncorporat * Acest aparat de ncrcare complet automat echipat cu un redresor. Curba de ncrcare este controlat n ntregime de un microprocesor. Aparatul este prevzut pt. nccarea bateriilor de 140 pn la 180 Ah : alimentarea cu, curent alternativ de 220 V, 50 Hz (alte tensiuni si frecvente ca echipare special) absorbie de curent 4,7 A efectiv curent de ncrcare min. 20 A NOT: Pentru baterii cu electrolit gel (fr ntreinere) este necesar un aparat special de ncrcare. VEDERE GENERALA TRANSPALET STIVUITOR L14-L16(LINDE Germania)

32

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

1. Braele furcii 2. Cilindrul de ridicare 3. Roti portante 4. Grup motopomp 5. Bra purttor de sarcin 6. Baterie 7. Capot 8. Roat stabilizatoare 9. Roat motrice 10.Reductor

11.Motor de traciune 12.Claxon 13.Distribuitor 14. Platina comenzii pt. impuls 15.Capota bateriei 16.Timona 17.Catargul de ridicare 18. Priza de siguran a aparatului de ncrcat 19.Priza pt. baterie DESERVIREA COMENZII

Cheie de contact 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Contor al orelor de functionare*/indicator de descrcare Indicatoare ale aparatului de ncrcare ncorporat Baterie(acumulator) alimentare energie electrica Buton pt. oprire de urgent Buton de claxon Comutator pt. sensul de mers/accelerator Comanda liftare (ridicare de preluare) furci Comanda de aezare (deliftare / coborre de depozitare) furci 33

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA9. Buton inversor de (sens de micare) /securitate 10. Levier(maneta) pt. ridicare/ coborre furci la inaltime Echipamente opionale

2.4. TRANSLATOARE Sunt utilaje cu furca destinate depozitelor de stelaje; deplasarea acestora pe orizontala se face dirijat pe cai de rulare aflate pe sol, sau suspendate, amplasate pe cile de acces dintre stelaje. Sunt crucioare care se deplaseaz in culoarele dintre rafturi sau stelaje, pe cai de rulare cu sine amplasate pe sol sau pe rafturi si sunt prevzute cu furci sau cu mese, cu ajutorul crora se manipuleaz sarcinile. Cabina de comanda poate fi fixa sau deplasabila pe verticala o data cu organul de prindere. Cu alte cuvinte, pe acest crucior este fixat catargul care permite culisarea pe verticala a postului de conducere si a dispozitivului de preluare a paletelor (furci sau masa culisant). Ghidarea ntregului ansamblu - crucior si catarg se face de obicei pe 3 role, doua la partea inferioara si una la partea superioara. Translatoarele se construiesc intr-o gama de tipodimensiuni in funcie de sarcina maxima pe care o pot prelua ( 320,500,1000 sau 1600 Kgf) si de inaltimi maxime uzuale de ridicare de 6,9 -12 m , ajungnd pana la 30 m. Caracteristic acestor translatoare este robusteea mai mare in comparaie cu celelalte utilaje de manipulare descrise mai nainte. Comanda instalaiilor se poate face si de la distanta, de la un punct fix. Translatoarele stivuitoare se compun din urmtoarele ansambluri mai importante: a) construcia metalica in execuie sudata are doua elemente principale : asiul inferior pe care sunt amplasate mecanismele de deplasare si de ridicare si catargul translatorului pe care culiseaz organul de prindere, si, dup caz , cabina de comanda. b) mecanismul de deplasare care este de tipul mecanismelor macaralelor care se deplaseaz pe cai de rulare cu sine. La translatoarele stivuitoare rotile motoare in numr de doua sunt amplasate in spatele catargului, pentru ca grupurile de acionare sa nu mpiedice manipularea sarcinilor. c) mecanismul de ridicare, de obicei, se realizeaz cu electropalane care confer un gabarit redus. Organele de prindere pot fi furci sau mese care permit o buna stivuire a sarcinilor paletizate in rafturi sau stelaje. d) instalaia electrica conine echipamentul de alimentare si racordare la sursa de curent, echipamentul de acionare a mecanismelor, aparatajul de comanda, echipamentul si instalaiile de protecie, precum si echipamentul pentru iluminat si semnalizare. e) cabina de comanda sau locul de comanda, in cazul comenzilor de la distanta, trebuie astfel amplasate nct manevrantul sa aib o buna vizibilitate a cmpului de lucru. In general, cabinele sunt de tipul nchis. Se construiesc si cabine de tipul deschis prevzute cu perei, lateral si in spate, acoperi, si cu un dispozitiv de protecie mpotriva cderii manevrantului, micarea translatorului fiind posibila numai daca dispozitivul menionat este fixat. La translatoarele uoare, cu sarcina nominala de pana la 320 kg, pereii laterali pot lipsi. f) dispozitive de protecie si siguran, vor fi tratate intr-un capitol aparte. 2.5. PODURI RULANTE STIVUITOARE Deplasarea acestora se face pe cai de rulare suspendate. Se utilizeaz in depozite cu nlimi de peste 6 m, att la stivuirea libera cat si la stelaje. NOTA : Progresele recente n domeniul construciei de electrostivuitoare constau n nlocuirea34

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALAreglajului prin intermediul reostatelor a turaiei motoarelor electrice de curent continuu , cu reglajul cu ajutorul tiristoarelor , cea ce conduce la reducerea pierderilor de energie electrica si asigura o mai mare finee la manevrare; autostivuitoare exemplificate ,sunt crucioare stivuitoare moderne , realizate ntr-o construcie fiabil ,avnd o manevrabilitate ergonomic realizat prin elemente de comand electronic, asistate de calculator ; remedierea tehnic a acestor utilaje se face prin investigarea parametrilor funcionali prin intermediul unui computertester i nlocuirea sau remedierea componentelor care au cauzat avaria, din cadrul echipamentului mecanic, electric sau electronic complex. In general, autostivuitoarele cu furci, cu conducere de pe scaun din cabina, de tipul electrostivuitor cu o roata motoare, catarg duplex sau triplex si deplasare cu sarcina in dreapta deserventului, sunt concepute pentru exploatare in spatii aglomerate. Motostivuitorul, prin robusteea sa, este de preferat electrostivuitorul ori de cate ori se lucreaz in spatii deschise, acolo unde gazele de eapament se pot disipa in atmosfera. In spatii nchise, funcionarea motorului termic este interzisa, locul acestuia fiind preluat de electrostivuitor. In tara noastr, pentru manipularea paletelor se produc electrostivuitoare cu sarcina nominala Q=- 1250 daN (cca 1250 kgF) si motostivuitoare cu Q=1500 daN (cea 1500 kgF). 3. Antrenarea stivuitoarelor (echipamentul de fora electrica sau hidraulica) Aadar, autostivuitorul este alctuit cel puin din patru mari subansambluri : a).sistemul de rulare - transmisia ; b).mecanisme de ridicare / coborre / inclinare al catargului ; c). echipamentul electric; d). echipamentul hidraulic ; Sitemul de rulare si sistemul de susinere este alctuit din : - cadru saiu legat rigid de puni , construcie sudata din tabla de otel prevzuta cu intarituri transversal; - puntea din fata si spate - constructie sudata detensionata; - rotile ,motoare/de direcie. Pentru a mari stabilitatea motostivuitorului in timpul mersului, pentru uurarea conducerii vehiculului, pentru mrirea duratei de funcionare a anvelopelor cat si pentru asigurarea unor gabarite de ntoarcere cat mai mici, rotile de direcie sunt montate intr-o poziie caracteristic Transmisia este rigida, fr arbore cardanic, cu cutie de viteze sau variator. Mecanismul de ridicare-inclinare este alctuit din: - cadrul fix: este fixat articulat de cadrul saiu intre rotile motrice din fata, prin intermediul unor bolturi. - cadrul glisant: este o construcie sudata cu supori verticali din pro file U special legate la capete cu traverse. Drept ghidaje se folosesc 4 role care ruleaz pe cadrul fix. Cadrul mobil este dublu ghidat att in planul longitudinal cat si transversal asigurndu-se astfel o stabilitate cat mai buna a sarcinii in poziia ridicata. - cruciorul: este de asemenea o construcie sudata care servete pentru fixare dispozitivelor de lucru . - lanul de ridicare: sarcina este ridicata , respectiv susinuta , de doua bucati de lanuri de tip Flyer. Acest lan are un capt legat de cadrul fix , trece peste o rola legata de cilindrul de ridicare si are celalalt capt fixat de crucior de care este legata sarcina prin intermediul dispozitivului de lucru. Echipamentul electric, alcatuit din : - echipamentul electric de comanda35

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA- echipamentul electric de protecie - echipamentul electric de iluminare si semnalizare. - echipamentul electric de incalzire, ventilaie si condiionare a aerului (opional). Echipamentul hidraulic , alctuit in principal, din : - motorul hidraulicfpompa hidraulica) : realizeaz presiunea si debitul necesar utilizrii lichidului de lucru(ulei hidraulic) in elementele hidraulice de lucru si de comanda. - subansablu rezervor hidraulic cu elementele componente(sorb,nivelmetru,etc.) cilindrul de ridicare: reprezint un dispozitiv hidraulic cu simplu efect de fora de tip Plunger. Coborarea cruciorului se face sub aciunea greutii sarcinii si a dispozitivului de ridicare. Plungerul, deplasndu-se in interiorul cilindrului, elimina din acesta lichidul de lucru spre rezervor , trecnd in prealabil prin supapa de reglare viteza de coborre , care are rolul de a limita viteza de coborre prin laminarea curentului de lichid. Aceasta are loc dup ce in prealabil maneta distribuitorului hidraulic a fost adusa in poziia de coborre. In partea superioara este nurubata o piulia si sudata cu un cordon de sudura, care reprezint fundul cilindrului. Partea inferioara a cilindrului este rezemata de cadrul fix, iar plungerul este legat de capul cu role. - cilindrul de nclinare: nclinarea cadrului fix , respective a intregului cadru telescopic , al mecanismului de ridicare - inclinare se face cu ajutorul a 2 cilindrii de inclinare , avnd fiecare cate un piston cu dublu efect; urechea de prindere cu buca de alunecare in captul tijei pistonului , se leag fix , iar captul de la fundul cilindrului , prin intermediul unui bulon , este legat de cadrul saiului. - tuburi flexibile : stabilesc legtura intre pompa cu roti dinate , distribuitor si cilindrii de fora. La montarea tuburilor trebuie sa se evite rsucirea acestora si unde nu este posibila se folosesc coturi racord. - regulatorul de debit: este intercalat intre pompa cu roti dinate si distribuitorul hidraulic si permite reglarea debitului de ulei in limitele necesare ; uleiul apas asupra pistonului pe care-l deplaseaz la stnga inchizand orificiul de ieire spre rezervor; reglarea cantitii de ulei se realizeaz cu urubul de blocare. - regulatorul de presiune : menine constanta presiunea uleiului in circuitul hidraulic secundar .

36

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

Cap. B. Componente de securitate la stivuitoare. 1. DISPOZITIVE DE SIGURANA LA STIVUITOARE . 1.1. Generaliti Dispozitivele de sigurana sunt elemente cu care se echipeaz macaralele si mecanismele de ridicat , avnd rolul da a asigura funcionarea acestora fr pericol de avarii sau accidente. Ele trebuie sa intervin, in cazul executrii unor manevre greite sau cnd apar anumite defeciuni tehnice care genereaz pericole, prevenind personalul de exploatare sau ntrerupnd micarea mecanismului in cauza, sau chiar oprind instalaia. Dispozitivele de sigurana nu trebuie folosite in mod intenionat, dect atunci cnd se ncearc buna lor funcionare. Toate dispozitivele de sigurana trebuie verificate de manevrant la nceperea lucrului, daca acioneaz corect, cu excepia limitatorului de sarcina, cat si a dispozitivelor de reinere a fluidului in cilindrii la scderea brusca a presiunii. Dispozitivele de sigurana trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii: - sa aib construcie simpla care sa garanteze funcionarea cu posibiliti minime de defectare; - sa-si pstreze reglajul in timp si la modificrile condiiilor de mediu; - sa poat fi reglate uor si simplu; - precizia lor sa permit ncadrarea in limitele tolerate, prevzute in prescripiile tehnice, pentru mrimea pe care o protejeaz; - sa revin la starea iniiala dup ncetarea cauzei care a provocat acionarea dispozitivului. - sa nu acioneze la apariia unor cauze trectoare ce nu pericliteaz securitatea instalaiei sau nu constituie un pericol de accident; - numrul pieselor in micare sa fie minim pentru a reduce frecrile, uzurile si jocurile, toate aceste, contribuind la reducerea preciziei in funcionare; - sa fie suficient de robuste pentru a rezista condiiilor de exploatare; - sa aib gabarit redus si greutate mica; - ntreinerea sa se fac uor si sa nu reclame personal de ntreinere cu nalt calificare. 1.2. Stivuitoarele se echipeaz n special cu urmtoarele dispozitive de sigurana: 1. Limitatoare de cursa; 2. Limitatoare de sarcina; 3. Limitatoare de viteza; 4. Paracztoare; 5. Supape de reglare a vitezei; 6. Supape de blocare; 7. Supape de sigurana; 8. ntreruptor de securitate; 9. Tampoane opritori; 10. Piese de reazem, curitoare de ina; 11. Contacte si sigurane electrice.37

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

1.2.1. LIMITATOARE DE CURSA Cu aceste dispozitive de sigurana se echipeaz mecanismele stivuitoarelor, cu excepia celor acionate manual. Ele sunt destinate s ntrerup automat micarea mecanismelor cnd se depete poziia limita de lucru stabila. Limitatoarele de cursa trebuie sa permit acionarea mecanismelor in sens invers celui in care s-a limitat micarea respectiva. La stivuitoare se ntlnesc urmtoarele limitatoare de cursa: - limitatoare de cursa la ridicare, pentru poziia limita superioara a organului de prindere a sarcinii; limita poziiei inferioare nu este obligatorie. - limitatoarele de cursa la deplasare, pentru deplasare nainte - napoi si stnga dreapta a catargului stivuitorului; limitarea se realizeaz in cadrul cilindrilor hidraulici de acionare prin deplasarea pistoanelor pana la captul cilindrilor; - limitatoarele cursa la bascularea catargului fata-spate; limitarea se realizeaz prin limitarea cursei pistonului n cilindrul hidraulic de acionare. 2.2. LIMITATOARE DE SARCINA Limitatoarele de sarcina fac posibila exploatarea instalaiei la posibilitile ei maxime, fr pericol de avarii sau accidente. Ele sunt destinate sa ntrerup automat acionarea mecanismului de ridicare in cazul depirii sarcinilor nominale si sa permit descrcarea sarcinii (coborre). Toate instalaiile de ridicat trebuie echipate cu acest dispozitiv de sigurana , cu excepia acelora cu acionare manuala, acelora la care organul de prindere a sarcinii, montat cu caracter permanent, prin construcia sa nu permit sau previn suprasarcini mai mari de 10 % (cu graifere, bene, oale de turnare la electropalane, poduri rulante de forjare, la macarale, cu electropalan suspendat si la toate macaralele cu sarcina pana la 1 tf ( inclusiv). Reglarea limitatorului de sarcina trebuie sa fie astfel fcuta, nct sa acioneze la o sarcina de maxim 10 % din sarcina nominala pe toate treptele de viteza si sa nu permit ridicarea sarcinii la o nlime mai mare de 100 mm de la sol. Pentru macaralele acionate hidraulic, rolul limitatorului de sarcina ii are o supapa. Supapa hidraulica limitatoare de sarcina Se utilizeaz la macarale cu acionare hidraulica si la electro si motostivuitoare. Declaneaz la o suprasarcina de 10 % si protejeaz si instalaia hidraulica de avarii in cazul apariiei unor suprapresiuni. Instalaia hidraulica sesizeaz suprasarcina prin creterea presiunii in circuit peste valoarea reglata. Supapa limitatoare de sarcina: se compune din corpul 1, urubul de reglare 2 cu filetare in dopul de nchidere 3. Poziia relata se asigura prin piulia 4, iar captul tijei de reglare se protejeaz prin capacul 5. La creterea presiunii peste valoarea corespunztoare unei suprasarcinii de 10 % pistonul 6 comprima arcul 7 si las libera trecerea uleiului spre rezervor. Prin aceasta presiunea scade, supapa se deschide si fenomenul se repeta, supapa efectund o micare oscilatorie care se manifesta printrun zgomot specific. In acest fel, presiunea este meninut, ca valoare medie, la nivel reglat. 1. corp 2. urub de reglare 3. dop de nchidere38

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA4. piulia de reglare 5. capac de protecie 6. supapa(piston) 7. resort OBS : Coborrea de urgen la motostivuitorul R70 : n cazul n care ncrctura care se afl n poziia ridicat nu poate fi lsat n jos, se folosete coborrea de urgen. Deschidei capota motorului (1). mpingei supapa (2) spre capul de cauciuc. ATENIE: ncrctura este cobort, viteza se poate controla prin modificarea presiunii. Prin apsare puternic ncrctura coboar rapid Prin apsare uoar nchidei capota motorului (1) la

ncrctura coboar lent-

loc. 1.2.3. LIMITATOARE DE VITEZA.DISPOZITIVE DE REINERE A FLUIDULUI IN CILINDRII Limitatoarele de viteza pun in aciune paracazatoarele sau frna de sigurana (de avarie) depirea vitezei nominale de coborre a cabinei in limitele de (1,15-1,40) x viteza nominala. Pentru evitarea pericolelor de avarii si accidente, toate mecanismele acionate hidraulic sau pneumatic, unde prin scpare de fluid exista posibilitatea cderii sarcinii sau pierderea stabilitii macaralei, trebuie sa fie prevzute cu dispozitive de reinere a fluidului. Aceasta situaie se poate ntlni la spargerea conductelor de alimentare a cilindrilor la toate mecanismele acionate prin cilindrii hidraulici sau pneumatici. Dispozitivul de reinere este format din corpul supapei, n care se gsete o bila, meninut n poziia deschisa de un resort. Un tift opritor limiteaz deplasarea bilei. Diafragma existenta realizeaz o rezistenta hidraulica permanenta. In cazul dispariiei brute a presiunii din conducta, bila este mpinsa de agentul hidraulic, mpotriva forei resortului si se aeaz pe scaun, blocnd ieirea. OBS: Montarea - dispozitivelor de reinere se face direct ne cilindrii si nu prin intermediul unor 1.2.4. PARACAZATOARELE Reprezint o component de securitate a translatorului - stivuitor si este destinat s opreasc i menin oprit pe glisiere cabina n cazul depirii vitezei stabilite. Paracztoarele sunt concepute sa acioneze sigur si simultan pe glisiere, att la creterea vitezei de coborre a cabinei peste limitele determinate de limitatorul de viteza39

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALAcat si in cazul ruperii organului de . traciune. 1.2.5. SUPAPA DE REGLARE A VITEZEI Are rolul de a strangula uleiul la coborrea sarcinii permind reglarea vitezei de coborre in limite prescrise. La dirijarea uleiului de la distribuitor spre cilindrul de ridicare, pistonul se deplaseaz spre dreapta permind intrarea in cilindrul de ridicare, la ntoarcerea fluidului pistonul se aeaz pe scaun oblignd uleiul sa treac printr-un orificiu practicat in corpul supapei, care se poate obtura cu urubul de blocare. 1.2.6. SUPAPA DE BLOCARE Aceasta supapa are rolul de a limita cderea sarcinii, in cazul ruperii conductei (furtunului) prin care se scoate din funciune supapa de reglare a vitezei de coborre. 1.2.7. SUPAPE DE SIGURANA Supapa de sigurana se prevede pentru prevenirea creterii presiunii in instalaia hidraulica si acioneaz cnd se depete cu 10 % sarcina nominala. Aceasta lucreaz astfel: presiunea din circuit atingnd o anumita presiune, foita arcului este nvinsa de fora bilei care mpinge scaunul i coboar, lsnd libera trecerea uleiului spre rezervor. Dup deschiderea supapei, presiunea scade si supapa se nchide, apoi presiunea creste si fenomenul se repeta. 1.2.8. NTRERUPTOR DE SECURITATE ntrerupe circuitul de alimentare cu curent cnd organele de prindere a sarcinii sau cabina, au ieit din spaiul de lucru. ntreruptor de urgenta la electrostivuitorul FM 14: In caz de avarie (de urgenta), alimentarea cu curent poate fi ntrerupt prin apsarea ntreruptorului de OPRIRE de urgenta (1). Acionai numai in caz de urgenta! Atenie Activarea butonului de oprire de avarie nu iniiaz procesul de frnare ntreruperea circuitului Apsai butonul de oprire la avarie. nchiderea circuitului Tragei in afara butonul de oprire la avarie.

1.2.9. TAMPOANE - OPRITOARE Tamponul este o component de securitate destinat amortizrii ocurilor la lovire. Opritorul este o component de securitate destinat limitrii deplasrii peste poziiile limit de lucru stabilite. Opritoarele sunt dispozitive de sigurana care limiteaz mecanic deplasrile peste poziia extrema de lucru, la captul curselor de extindere catarg si ridicare sarcina. Opritoarele se confecioneaz din otel si pentru antrenarea ocurilor ele sunt40

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALAprevzute cu tampoane din materiale elastice. 1.2.10. PIESE DE REAZEM - CURATITOARE DE INA a) Piesele de reazem: este o component de securitate destinat evitrii ocurilor provenite din spargerea accidental a roilor de rulare sau a ruperii axelor acestora, precum i mpotriva deraierii; piesele de reazem sunt montate sub grinzile sau boghiurile pe care sunt montau rotile de rulare, cat mai aproape de ele, avnd scopul de a reduce ocurile provenite in czu spargerii roilor de rulare sau al ruperii axelor acestora precum si mpotriva deraierii de asemenea sunt montate frontal pe grinzile de capt sau saiul crucioarelor. b) Curitoare de ina: sunt componente de securitate destinat ndeprtrii de pe calea de rulare obstacolelor sau obiectelor care s-ar putea gsi pe aceasta; se fixeaz la partea frontala grinzilor si boghiurilor in care sunt montate rotile de rulare; acestea pot fi din tabla sau cu perie de sarma; in locurile cu depuneri de praf sunt obligatorii. 1.2.11 .CONTACTE SI SIGURANE ELECTRICE Acestea se prevd la: - usa cabinei, care sa nu permit manevrarea instalaiei daca aceasta este deschisa - la paracazatoare - la frna de sigurana - la dispozitivul de ntindere a cablului limitatorului de viteza - la cablul de traciune, care controleaz slbirea sau ruperea acestuia - la organele de prindere - furci sau mese - la crucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare - la dispozitivele pentru controlul dimensiunilor si poziiei sarcinilor Ia translatoarele stivuitoare comandate de la distanta. - la mecanismul de deplasare si la cel de frnare de siguran, la stivuitoarele folosite in spatii aglomerate (vezi desenul de la sistemul de frnare) . Siguranele la electrostivuitorul FM 14 :

Siguranele sunt localizate in compartimentul electric de sub suportul pentru bra din partea dreapta a oferului. Acest compartiment de montaj poate fi accesat prin scoaterea plcii suport a comutatoarelor basculante (pentru siguranele curentului de comanda) sau a panoului de plexiglas si a capacului pe care sta braul (pentru siguranele curentului principal. (1) Curentul principal F1 250A41

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA(2) Curentul

de comanda

F2 F3 F4 F5 F6

7,5A 15A 20A 7,5A rezerva

Atenie nainte de a face orice lucrare la sistemul electric, scoatei de sub tensiune prin decuplarea prizei bateriei. Sigurane electrice la motostivuitorul R14: Siguranele sunt localizate n partea stng de sub panoul (2), n suportul de sigurane (3). NOT: Dac motostivuitorul nu este echipat cu toate accesoriile posibile, siguranele corespondente acestor accesorii sunt n funciune.

F2 Siguran IA F4 Siguran IA F5 Siguran 20A 1F11 Siguran 1OA 1F14 Siguran 1OA 1F15 Siguran 5A 1F17 Siguran IOA 1F18 Siguran 3OA 1F19 Siguran 20A 1F20 Siguran IOA 1F21 Siguran 15A

4F1 5F11 5F12 7F1 7F2 9F3 9F4 9F6 9F8 9F12

Siguran 10A Siguran 20A Siguran 20A Siguran 20A Siguran IOA Siguran 80A Siguran IOA Siguran 80A Siguran 5A Siguran IOA

2 CERINE MINIME DE ECHIPARE 2.1 .Motostivuitoare In conformitate cu normele specifice de transport intern referitoare la motostivuitoare, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cel puin cu urmtoarele dispozitive de protecie si siguran: frn de serviciu cu acionare mecanic si frn de siguran la mecanismul de deplasare. limitator la sfrit de cursa pentru ridicarea/coborrea sarcinii n poziia superioar si inferioar. limitator la sfrit de curs pentru bascularea n fat si n spate a catargului. limitator de sarcin. dispozitiv de blocare mpotriva folosirii utilajului de ctre persoane neautorizate (cheie de contact). supap sau alt dispozitiv contra coborrii accidentale a sarcinii, n cazul spargerii conductelor hidraulice. dispozitiv de semnalizare acustic (girofar).42

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA far pentru iluminat la locul de munc. lmpi pentru semnalizarea poziiei de mers si direciei. sistem de protecie pentru locul de comand cu scaun. cabin de protecie, pentru sezonul rece si intemperii, care s asigure respectarea cerinelor de vizibilitate si siguran n circulaie. inscripionarea numrului de ordine, a vitezei maxime de circulaie si a capacitii maxime de transport. OBS: In ceea ce privesc dispozitivele de sigurana, in plus fata de cele cu care se prevd motostivuitoarele cu contragreutate, motostivuitoarele cu furci laterale se mai prevd cu limitatoare de sfrit de cursa si opritoare la mecanismul de deplasare pe orizontala a catargului cu furci retractabile precum si, dup caz, cu un dispozitiv de interblocare a comenzilor pentru a mpiedica deplasarea motostivuitorului cu catargul in alta poziie dect cea retrasa complet (in poziie de transport). Electrostivuitoare In conformitatate cu normele specifice de transport intern referitoare la electostivuitoare, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cel puin cu urmtoarele dispozitive de protecie si siguran: frn de serviciu cu acionare mecanic si frn de siguran la mecanismul de deplasare. limitator de sfrit de curs pentru ridicarea/coborrea sarcinii n poziia superioar si inferioar. limitator de sfrit de curs pentru bascularea n fat si n spate a catargului. limitator de sfrit de curs pentru deplasarea nainte/napoi (retractare) si lateral a catargului. limitator de sarcin. dispozitiv de blocare mpotriva folosirii utilajului de ctre persoane neautorizate(cheie de contact). supap sau alt dispozitiv contra coborrii accidentale a sarcinii,n cazul spargerii conductelor hidraulice. dispozitiv de semnalizare acustic si vizual. sistem de protecie pentru locul de comand cu scaun. aprtori de protecie laterale i frontale,montate pe lonjeroanele roilor libere. inscripionarea numrului de ordine,a vitezei maxime de circulaie si a capacitii maxime de transport 2.3. Translatoare stivuitoare Translatoarele stivuitoare se prevd cu urmtoarele sisteme de sigurana: limitatoare de sfrit de cursa la mecanismul de ridicare pentru poziia limita a organelor de prindere si ale cabinei, in cazul in care aceasta se deplaseaz pe verticala odat cu organele de prindere. Limitatorul de sfrit de cursa pentru poziia limita superioara se amplaseaz si regleaz astfel nct, dup ntreruperea circuitului de comanda, intre opritoare si elementele corespunztoare ale organelor de prindere sa rmn o distanta de minim 60 mm. limitatoarele de sfrit de cursa la mecanismul de deplasare a translatorului stivuitor. In cazul in care viteza de deplasare este de peste 32 km / min, se prevd cate doua limitatoare de sfrit de cursa in ambele sensuri de deplasare. Primul limitator realizeaz trecerea de la viteza nominala la viteza redusa, al doilea limitator realizeaz deconectarea circuitului de comanda si se amplaseaz fata de opritor la distanta cel43

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALApuin egala cu spaiul de frnare. limitatoarele de sfrit de cursa la mecanismele de deplasare pe orizontala a organelor de prindere limitator de sarcina tampoane si opritoare piese de reazem si curitoare de ina ntreruptor de sfrit de cursa ( avarie), care ntrerupe circuitul de alimentare a instalaiei in czu in care organele de prindere, respectiv cabina depesc poziia limita de lucru superioara din cauza nefuncionrii limitatorului de sfrit de cursa. ntreruptorul de sfrit de cursa este astfel amplasa nct dup ntreruperea circuitului electric sa rmn o distanta de cel puin 50 mm intre opritoare si elementele corespunztoare ale organelor de prindere. In cazuri speciale, ntreruptorul de sfrit de cursa este amplasat in circuitul de comanda si deconecteaz un contactor suplimentar montat in acest scop. paracztoare, la cabina, in cazul in care cabina este mobila si se deplaseaz pe verticala. Paracztoarele sunt concepute sa acioneze sigur si simultan pe glisiere att Ia creterea vitezei de coborre a cabinei peste limitele determinate de limitatorul de viteza , cat si in cazul ruperii organului de traciune. La intrarea in aciune a paracztoarelor, circuitul de comanda a mecanismului de ridicare se deconecteaz in mod automat. Dup ce paracztoarele au blocat cabina de glisiere, mecanismul de ridicare permite numai cuplarea in sensul de ridicare si, in acest sens , datorita aciunii organelor de traciune, paracztoarele se decupleaz in mod automat si revin la poziia iniiala de repaus. In unele cazuri, cnd cabina este suspendata pe doua sau mai multe organe de traciune, echilibrate intre ele, paracztoarele pot fi nlocuite cu o frna de sigurana (de avarie) de tipul normal deschisa care se nchide la aciunea limitatorului de viteza. frna de sigurana ( de avarie ) trebuie sa aib tamburul cuplat cu tamburul pe care nfoar organul de traciune si sa aib un coeficient de sigurana al frnrii de cel puin 1,5. limitator de viteza , care pune in aciune paracztoarele sau frna de sigurana ( de avarie ) la depirea vitezei nominale de coborre a cabinei in limitele de 1,15.. . 1,40 ori viteza nominala. contacte electrice de sigurana la : - ua cabinei care sa nu permit manevrarea instalaiei daca aceasta este deschisa; - paracztoare , care sa nu permit dect deplasarea in sensul de ridicare a cabinei , in cazul in care paracztoarele au fost acionate; - frna de sigurana , care sa nu permit dect deplasarea in sensul de ridicare a cabinei in cazul in care frna c sigurana ( de avarie ) este nchisa ca urmare a aciunii limitatorului de viteza; - dispozitivul de ntindere a cablului limitatorului de viteza, care sa nu permit manevrarea instalaiei daca ace cablu nu este ntins; - cablul de traciune , care sa controleze slbirea sau ruperea acestuia; - organele de prindere ( furci sau mese ), care sa nu permit deplasarea translatorului in cazul in care organele de prindere sunt in alta poziie dect cea de transport al sarcinii; - crucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare, in cazul in care cu ajutorul acestora se face transbordarea instalaiilor respective de pe o calc de rulare pe alta; cu ajutorul acestor contacte se realizeaz controlul coliniaritii cailor de rulare din depozit cu calea de rulare din interiorul cruciorului de transbordare; de asemenea, se realizeaz controlul ca intrarea cruciorului translatorului stivuitor in cruciorul de transbordare sa se fac cu o viteza44

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALAredusa, de cel mult 32 m/min; dispozitiv pentru controlul dimensiunilor si poziiei sarcinilor, la translatoarele stivuitoare comandate de la distanta.

Cap. C. Dispozitive de frnare 1. Definiie Frna este un dispozitiv destinat sa micoreze sau sa opreasc ansamblul mecanic ce se gsete in micare. Frnele pot micora vitezele de coborre a sarcinii si asigura oprirea mecanismelor respective la ncetarea acionrii lor meninndu-le blocate in stare de repaos. Frnarea se realizeaz datorita frnrii uscate dintre organul mobil (roata de frna) si organul de frna (saboi, banda) transformnd energia cinetica a corpului in micare -in cldura. 2. Tipuri constructive Dup destinaie, frnele pot fi : - frna de oprire : aduce mecanismul respectiv in stare de repaus prelund energia de micare si lucrul mecanic al forelor motoare; - frna de coborre : are rolul de a limita viteza prin preluarea cuplului care tinde sa accelereze micarea. - frna de reinere (blocare): are rolul de a menine mecanismul blocat mpotriva forelor exterioare. Dup construcie, frnele pot fi : - frna cu doi saboi cu acionare electrohidraulica. - frna electromagnetica. - frna cu banda acionata hidraulic. - frna cu discuri conice. Stivuitorul, din punct de vedere al modului de acionare, este prevzut cu : - frne de picior pentru deplasare (este o frna de oprire); - frne de mina pentru staionare (este o frna de reinere).3

.Exemple de utilizare Frnele electrostivuitorului FM 14 Frna de picior este o frna cu tambur cu saboi interiori cu comanda hidraulica. Eliberarea pedalei de mers - acceleraie (4), iniiaz un proces de frnare cu recuperare de energie. Cruciorul este frnat controlat si adus in stare de nemicare, atta timp cat exista alimentare i tensiune. Apsarea uoara a pedalei de frna (5) (aprox. 20mm declaneaz, prin acionarea unui comutator, o frnare prin contra curent cu comanda electronica. Daca acest efect de frnare nu este suficient, trebuie sa apsai pedala de frna cu mai multa45

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALAputere pentru a opri cruciorul. Frna de parcare este o frna cu tambur cu saboi interiori cu comanda mecanica, acionnd asupra motorului de deplasare. Tragerea ferma, pana la capt a frnei de parcare va menine vehiculul in sigurana chiar pe pante (pentru nclinaia maxima permisa, vezi specificaiile). In acelai timp curentul de deplasare va fi ntrerupt. OBSERVAII : - Pedala de picior: curentul de deplasare este asigurat atta timp cat este activata pedala de picior (7) Suplimentar, aceasta face ca piciorul oferului sa fie astfel protejat in limitele conturului cruciorului. - Cele doua tipuri de frna funcioneaz independent una de alta si acioneaz asupra tamburelor roilor(rotii) motrice . - Frna de staionare (parcare) la unele stivuitoarele folosite in spatii publice aglomerate, poate fi acionat prin levier sau buton si este nzestrata cu senzor electric care cupleaz frna automat la ridicarea de pe scaun a stivuitoristului. FRANA DE PICIOR este de tip hidraulic si se compune din: - pedala de frna - pompa centrala - cilindrii de frna - plcutele cu saboi - conducte pentru lichid de frnare Drept lichid de frna se folosete cel corespunztor a crui componenta aproximativa este emulsie 50 % ulei de ricin si 50 % acetona. FRNA DE STAIONARE este de tip mecanica cu acionare manuala. VERIFICAREA FRINELOR se face prin: - verificarea lichidului de frna - uzura saboilor de frna - acionarea pedalei de frna - verificarea cablurilor si a conductelor de ulei Verificarea sistemului de frnare la motostivuitorul R70 Verificarea frnei de picior Accelerai motostivuitorul gol ntr-o zon liber Apsai puternic pedala de frn (3) (cea. 60 kg) Msurai distana de frnare pn la locul unde s-a oprit motostivuitorul Distana de frnare trebuie s fie: la 16 km/h.....................cca. 4 m

Verificarea frnei de mn Motostivuitorul va fi condus pe o suprafa nclinat (de exemplu o ramp) nclinaia .. cca. 25% PERICOL: Dac motorul se afl pe o suprafa nclinat46

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALAcapota se va deschide numai atunci cnd roile motostivuitoruiui sunt blocate cu ajutorul unor pene de blocare pentru a evita rularea. Tragei cu putere frna de mn (4). Motostivuitorul trebuie s rmn pe loc, fr a mai avea posibilitatea de rulare. PRUDEN: Nu utilizai motostivuitorul dac sistemul de frnare este defect. REGLAJUL consta in strngerea sau slbirea urubului de reglare in funcie de uzura elementelor mecanismului de frnare Cap. D. Cabluri si lanuri 1.CABLURI DE TRACIUNE 1.1. Definiie Cablul din otel este ansamblul de srme si toroane, grupate prin nfurare (cablare) in jurul unei inimi, in unul sau mai multe straturi concentrice, cu excepia cablurilor plate, care sunt alctuite din cabluri alturate in plan si cusute( fig.20). Avantajele pe care le prezint cablul sunt urmtoarele: greutate proprie mica, mers linitit fr zgomot, comportare buna la soc, durata mare si sigurana superioara in exploatare, supraveghere uoara (nainte de a se rupe, cablul se alungete si semnaleaz uzura prin rupere locala si treptata a firelor). Contra radierii cldurii emanate de metalul topit, cablul este protejat cu paravane. In exploatare , se va urmri ca nfurarea cablului sa nu se fac in sensuri opuse si sa nu fac contact cu conductorii electrici 1.2. Construcie .Caracteristici 1.2.1. Componenta Cablul se compune din : - inima : este firul sau mnunchiul de fire vegetale, minerale, metalice sau plastice, in jurul crora se nfasoara srmele sau toroanele si mrete flexibilitatea cablului. - toroane : toronul este format dintr-un mnunchi de srme grupate prin infasurare in jurul unei inimi intr-unul sau mai multe straturi concentrice. - sarma din otel: sirmele ce compun toroanele sunt fire trase, cu seciunea rotunda, din otel cu coninut mediu de carbon, avnd rezistenta de rupere intre 120 si 180 kg/mm2. suprafaa lor poate fi mata, zincata sau cositorit. Srmele zincate sau cositorite sunt folosite in mediu coroziv. OBS: La cablurile cu numr pereche de toroane, diametrul cablului se msoar cu sublerul. Daca numrul toroanelor este far sot, se msoar cu panglica lungimea circumferinei. 1.2.2. Cablarea Este operaia de impreunare a srmelor in toroane prin infasurarea in forma de spire elicoidale, precum si operaia de infasurare a toroanelor pe inima cablului. Infasurarea srmelor in toroane cat si a toroanelor in cablu poate fi fcuta spre stnga sau spre dreapta, sensul infasurarii notandu-se cu Z ( dreapta : fig.21 ) sau cu S (stnga : fig.22) . Cablarea poate fi: - paralela dreapta Z/Z - paralela stnga S/S : la care infasurarea firelor in toroane si a toroanelor in jurul inimii se face in acelai sens ; att firele cat si toroanele au tendina de dersucire , din47

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALAcare cauza nu sunt folosite Ia mecanismele de ridicat - n cruce dreapta S/Z sau stnga Z/S : la care infasurarea firelor in toroane se face in sens invers infasurarii toroanelor in jurul inimii; acest cablu nu mai are tendina dederasucire. - mixta : la care toroanele cu infasurare dreapta alterneaz cu toroanele cu infasurare stnga. OBS : Pasul cablrii : este distanta, msurata paralel cu axa, dintre doua puncte consecutive in care o spira intalneste aceeai generatoare a cilindrului corespunzator. El este egal cu ....x7,5 x diametrul cablului.

fig. 20 fig. 21 fig. 22 1.2.3. Fixarea capetelor cablului : se face dup cum urmeaz : - fixarea cu ochet prin matisare : se trece captul cablului peste ochet si apoi se matiseaza pe o lungime cel puin egala cu de 15 ori diametrul cablului dar nu mai mica de 300 mm. OBSERVAII: Matisarea este operaia prin care se mpreuneaz doua cabluri sau captul cablului prin care se formeaz un ochi, prin mpletirea firelor sau a toroanelor din care sunt compuse. Ochetul este o piesa din tabla de otel in forma de inima , care are la partea exterioara un cana semicircular peste care se poate trece cablul; folosirea ochetului este obligatorie, pentru a se evita ndoirea brusca a cablului, ceea ce ar duce la obosirea si uzura timpurie a srmelor. Clema este formata dintr-o piesa de otel prevzuta cu doua guri prin care este trecuta urechea din otel rotund indoita in forma de U cu capetele filetate. Strngerea se face cu piulie asigurate cu aiba Grower. - fixarea cu cleme si ochet : fixarea se face prin cel puin 3 cleme;daca una din cleme cedeaz, cablul rmne fixat prin celelalte doua; urechea clemei va fi trecuta ntotdeauna prin captul liber al cablului; distanta intre cele doua cleme va fi mai mare sau cel puin egala cu de 6 ori diametrul cablului ( minim 150 mm). - fixarea prin manon cu pana : manonul: este din otel turnat si are forma plata ; in manon se introduce pana de otel care are la periferie un canal cu seciune semicirculara si peste care se trece captul cablului care leag cu sarma subire pentru a nu rmne liber; datorit