suport lucrator instal.docx

Download SUPORT LUCRATOR INSTAL.docx

Post on 08-Oct-2015

308 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

SUPORT DE CURS

LUCRTOR INSTALATOR PENTRU CONSTRUCII

COMUNICARE I NUMERAIEIndiferent de forma pe care o imbraca, orice proces de comunicare are catevaelemente caracteristice: existenta a cel putin doi parteneri emitator (cel care trimite mesajul) si receptor (cel care primeste mesajul) - intre care se stabileste o anumita relatie; capacitatea partenerilor de a emite si recepta semnale intr-un anumit cod cunoscut de ambii parteneri (de mentionat este faptul ca, in general, in orice proces de comunicare partenerii joaca pe rand rolul de enuntiator si receptor); existenta unui mesaj ce poate fi un sentiment, o idee, un gand. Mesajul are ca scop informarea, convingerea, impresionarea, amuzarea, obtinerea unui actiuni, etc. existenta unui canal/mijloc de transmitere a mesajului. existenta unui raspuns feedback un mesaj specific prin care emitentul primeste de la destinatar un anumit raspuns cu privire la mesajul comunicat, fapt care permite continuarea comunicarii se realizeaza intr-un anumit context spatio-temporar. Contextul este foarte important pentru ca aceleasi cuvinte vor suna altfel intr-un birou decat intr-un mediu neoficial. este influentat de o serie de bariere de comunicare, perturbatii care intervin in comunicare si care reduc fidelitatea transferului de mesaj.n acest context, se impune distincia dintre informare i comunicare, termeni adesea confundai.Altfel spus, termenul de informare se refer la situaiile n care rolul activ i revine exclusiv receptorului, n timp ce comunicarea vizeaz un sistem de relaii interactive. Informarea const deci, n relaionarea oamenilor cu faptele, iar comunicarea n relaionarea interpersonal.Informarea- tine exclusiv de transferul de continut (emisie si receptare);- se refera la situatiile in care rolul activ ii revine exclusive receptorului;Informarea functioneaza intron singur sens, de la emitent catre receptor.Comunicarea- se refera la schimburile de idei ce vizeaza schimbareacomportamentului celuilalt;- vizeaza un sistem de relatii interactive;- consta in relationarea interpersonala.Comunicarea se realizeaza in mai multe directii, fiecare emitent devenind la randul lui receptor si invers, in cadrul aceleiasi secvente de comunicare. Comunicarea implica existenta feedback-ului.Pe langa aceste operatii simple il poate ajuta cunoasterea ecuatiei de gradul I cu o necunoscuta. Ex; aX +b=c, unde,,a,; ,,b si ,,c sunt numere iar necunoscuta este ,,X Rezolvare aX=b-c X=(b-c)/a Exemplu numeric; 2X+3=5 rezulta ca X=(5-3)/2 rezulta ca x=2/2 rezulta ca x=1 Exemplu cu rezolvarea unui sistem de doua ecuatii cu doua necunoscute. Cunoasterea regulii de trei simple a:b=c:d sau a/b=c/d unde axd=bxc Exemplu: Un zidar excuta in 2 ore 4mc de zidarie. In cat timp executa el 10mc de zidarie? 2 ore.4 mc X ore.10 mc Rezulta ca 2/X = 3/10 rezulta mai departe ca : X = (10x2) / 4, deci X = 5 ore Cunoasterea sistemului de doua ecuatii cu doua necunoscute Rezolvarea unui sistem de doua ecuatii cu doua necunoscute: a.Metoda substitutiei :

b.Metoda reducerii :

Trebuie sa stim urmatoarele:Doua numere egale dar de semne contrare se reduc (+y si y) Intr-o ecuatie, trecerea membrilor dintr-o parte in alta a ecuatiei se face cu semn schimbat. Adica daca este cu semnul (+) il trecem in partea cealalta de egal (=) cu semnul (-) si daca este cu semnul (-) ail trecem in partea cealalta de egal (=) cu semnul (+).

UTILIZAREA CALCULATORULUI I PRELUCRAREA INFORMAIEIPrimii pai n lucrul cu calculatorul Pornirea calculatoruluiOrice calculator are pe unitatea central dou butoane: unul de pornire a calculatorului i unul de restartare a calculatorului n caz de blocare. Pentru a porni calculatorul va trebui s apsai pe butonul de pornire, care este de obicei cel mai mare i pe care uneori scrie Power sau On. De asemenea, monitorul are un buton de pornire, pe care o dat apsat apare o lumini mic verde ce se afl pe monitor i indic deschiderea acestuia.Dac dup apsarea butonului calculatorului, acesta nu a pornit va trebui s verificai urmtoarele posibiliti: calculatorul este conectat la reeaua electric; ntreruptorul aflat n partea din spate a unitii centrale este pus pe opiunea 1 (deschis) - numai pentru calculatoarele prevzute cu ntreruptor; monitorul este pornit.Prin acionarea butonului Power calculatorul pornete i pe monitor apare interfaa grafic a sistemului de operare. nchiderea, calculatoruluiDup efectuarea programului de lucru calculatorul trebuie nchis. Pentru oprirea direct a sistemului de operare va trebui s apelai funcia Shut Down din meniul Start existent pe bara din partea de jos a ecranului (Taskbar).Procedura corect de nchidere este apelarea funciei Shut Down numai dup ce ai salvat datele cu care ai lucrat i ai nchis aplicaiile.

La apelarea acestei funcii pe ecran va aprea o caset de dialog din care alegei opiunea mentionai pentru nchiderea calculatorului.

O alt modalitate de afiare a acestei casete de dialog este apsarea tastelor Alt+F4, dar numai n cazul n care celelalte aplicaii nu sunt active.

Repornirea calculatoruluiDac dup instalarea unui program nou este necesar repornirea sistemului de operare, sau calculatorul nu mai rspunde comenzilor primite exist posibilitatea de a-l reporni fr a nchide calculatorul i apoi a-l deschide din nou, sistemul de operare Windows oferind posibilitatea de a restarta calculatorul.Exist trei posibiliti de restartare a calculatorului: Prin alegerea opiunii Restart din fereastra de dialog Shut Down Prin apsarea simultan de dou ori a tastelor Ctrl+Alt+Del Prin apsarea butonului Restart existent pe unitatea central aceast opiune fiind cea mai puin recomandat.Folosirea butonului Restart existent pe unitatea central se recomand doar n momentul n care celelalte dou alternative nu funcioneaz. nchiderea unei aplicaii care nu rspunde comenzillor primiteDac avei o aplicaie care nu mai rspunde comenzilor primite de la tastatur sau mouse va trebui s nchidei aplicaia forat. Pentru aceasta apsai simultan tastele Ctrl+Alt+Del o singur dat.Va aprea pe ecran o fereastr n care sunt prezentate aplicaiile ce ruleaz n momentul respectiv pe calculator, cu menionarea strii n care se gsete aplicaia. Pentru rezolvarea situaiei create acionai ca n figura urmtoare:Operaiile de baz i informaii generale Vizualizarea componentelor de baz ale calculatorului.Aceste informaii se pot vizualiza dac dai un clic dreapta pe pictograma My Computer afiat pe Desktop (ecran) i din meniul afiat alegei opiunea Properties. Aceast opiune va deschide fereastra System Properties n care se prezint proprietile sistemului astfel:Fereastra System Properties Schimbarea configuraiei existent pe ecran (Desktop)La deschiderea calculatorului putei observa pe bara de jos (Taskbar) n partea din dreapta existena anumitor simboluri.

Unul dintre simboluri v arat ora curent.Pentru a modifica ora i data curent se poate alege una din urmtoarele dou: dublu clic pe aceast pictogram pentru a deschide fereastra Date and Time Properties prin deschiderea directorului Control Panel din meniul Start-Settings.Aceast funcie va deschide urmtoarea fereastr:

Aici va trebui s dai dublu clic pe pictograma Date and Time pentru a deschide fereastra de proprieti Date and Time unde putei modifica data i ora curent.Pentru a modifica volumul activai tot fereastra Control Panel, n care va trebui s dai dublu clic pe pictograma Sounds and Multimedia.Aceasta va deschide fereastra Sounds and Multimedia Properties n care putei modifica volumul:Pentru a v alege caracteristicile principale ale ecranului (desktop-ului) va trebui s lucrai cu opiunea Properties pe care o obinei printr-un clic dreapta n orice loc de pe ecran.Aceast aciune deschide fereastra Display Properties:Pentru a schimba culorile va trebui s selectai meniul Appearance din fereastra Display Properties. n acest meniu putei alege diferite teme pe care Windows-ul le are predefinite, din meniul derulant Scheme. Dac aceste culori predefinite nu v plac putei s v alegei singuri propriile culori. Pentru aceasta va trebui s lucrai cu meniul derulant Color.

Dac rezoluia curent (dimensiunea tuturor elementelor ce apar pe ecran) vi se pare prea mare sau prea mic i dorii s o schimbai, din fereastra Display Properties, alegei meniul Settings.

n situaia n care exist o perioada de timp de repaos n lucru avei posibilitatea de a allege diferite opiuni pentru ecranul monitorului dumneavoastr. Una dintre aceste opiuni este activarea Screen Saver-ului. Screen Saver-ul se activeaz din fereastra Display Properties din meniul Screen Saver. Setarea tastaturii si schimbarea optiunii pentru alta limbaDac dorii s scriei anumite documente ntr-o limb strin, putei avea nevoie de anumite caractere care nu exist pe tastatur. De aceea va trebui s setai tastatura pentru limba dorit. De exemplu pentru a scrie cu diacritice setarea se va face pentru limba romn.Schimbarea tastaturii se face din fereastra Control Panel-Regional Options. n aceast fereastr va trebui s apsai meniul Input Locals. Dup apsarea butonului Apply pe bara de jos a ecranului (Taskbar) va aprea o pictogram care arat limba curent folosit. Pentru a schimba tastatura pentru alt limb va trebui s dai un dic stnga pe aceasta pictogram i s alegei limba dorit. Alt modalitate de modificare a tastaturii pentru o alt limb este prin intermediul tastelor. V putei alege combinaia de taste dorit dac apsai butonul Key Sequence din fereastra Regional Options. Se va deshide fereastra de dialog Change Key Sequence:

Formatarea discheteiPentru a putea lucra cu discheta sau floppy disk-ul aceasta va trebui iniial formatat. De obicei atunci cnd cumprai o dischet aceasta este formatat.Formatarea unei dischete este necesar deoarece trebuie ca discheta respectiv s fie compatibil cu sistemul de operare folosit. Deci formatarea unei dischete pregtete discheta pentru a fi folosit.

Dac discheta cumprat nu este formatat atunci o putei formata singuri, parcurgnd urmtorii pai: Pas 1 - Introducei discheta n unitatea de dischet. Pas 2 - Deschidei printr-un dublu clic pe pictograma My Computer, existent pe Desktop, fereastra My Computer. Pas 3 - Selectai cu un clic stnga din aceast fereastr iconul 3,5 Floppy A i apoi din meniul File al ferestrei My Computer alegei opiunea Format. Pas 4 Apelai funcia Format. Aceast funcie va afia urmtoarea caset de dialog.Atunci cnd ai apsat butonul Start va aprea o caset de dialog care v va ntreba dac suntei siguri c vrei s formatai discheta deoarece prin formatare pierdei toate datele existente pe aceasta. Pas 5 Dup terminarea formatrii va aprea o caset dialog care v va afia rezultatele formatrii. nchidei caseta Format i fereastra My Computer.Atentie!!!

S nu folosii opiunea Format pentru hard disk (C, D etc.) deoarece toate fiierele sistemului de operare vor fi terse i nu vei mai putea folosi calculatorul. Instalarea, dezinstalarea unei aplicatil softPentru a instala o aplicaie soft va trebui s introducei discheta sau CD-ul n unitatea corespunztoare i apoi s rulai programul de instalare executabil. De obicei acesta apare sub denumirea Setup.exe. Dup pornirea acestui program de instalare urmrii derularea acestuia i rspundei cererilor care apar pe ecran. Dac nu mai folosii un anumit program, pentru a elibera hard disk-ul, este de preferat s dezinstalai acest program. Dezinstalarea unui program se face prin una din urmtoarele alternative:Alternativa 1 - prin aiegerea funciei Uninstall din directorul aplicaiei.

Alternativa 2 - din fereastra Control Panel selectai pictograma Add or Remove Programs, ce va deschide urmtoarea fereastr de dialog:

Alternativa 3 dac nu avei n directorul aplicaiei respective nici o opiune Uninstall i aplicaia nu se afl n fereastra Add or Remove Programs atunci putei terge directorul cu ajutorul comenzii Delete. Utilizarea opiunii Print Screen i afiarea ei ntr-un documentDac dorii s copiai imaginea ecranului, cu toate componentele sale, pentru a putea fi ataat unui document putei apsa butonul Print Screen existent pe tastatur. Imaginea ecranului va fi copiat n memoria virtual - Clipboard.Apoi, pentru a ataa aceast imagine ntr-un document, va trebui s alegei opiunea Paste din meniul Edit. De exemplu, dac vreau i copiez imaginea ecranului (desktop-ul) ntr-un document dup efectuarea opiunilor acesta va arta astfel:Pentru a copia n Clipboard numai ferestra activ va trebui s apsai simultan tastele All+Print Screen i apoi urmtoarele opiuni necesare.

COMUNICARE N LIMBA MODERNComunicarea in limbi straine se bazeaza pe capacitatea de a intelege, exprima si interpreta idei, ganduri, sentimente, fapte si opinii, in educatie si in formarea profesionala, la locul de munca sau in timpul liber, intr-o limba straina. Nivelul de cunoastere a unei limbi straine este observat pe patru dimensiuni: ascultat, vorbit, citit, scris. Cunostinte, deprinderi si atitudini specifice: cunostinte de vocabular si gramatica; cunostinte privind conventiile sociale, precum si diversitatea obiceiurilor; capacitate de a intelege limba vorbita, de a initia, sustine si termina o conversatie, de a citi, intelege si produce texte adecvate nevoilor individului; capacitate de a folosi instrumente ajutatoare (dictionare) in mod adecvat si de a invata limbi straine din experiente diverse de munca si viata, ca parte a invatarii pe parcursul intregii vieti; atitudine pozitiva, care implica intelegerea diversitatii culturale, interesul si curiozitatea pentru limbile straine si comunicarea cu semenii care provin din alte arii culturale. DEZVOLTARE PERSONAL N SCOPUL OBINERII PERFORMANEIFORMAREA i DEZVOLTAREA PROFESIONAL CONTINUreprezint o preocupare important n dezvoltarea personalitii, ce se realizeaz prin activiti educative desfurate de-a lungul vieii (lifelong learning) cu scopul de a spori cunotinele, aptitudinilei competenele profesionale.Dezvoltarea unui cadru flexibil i transparent de formare continu, bazat pe competene, va permite persoanelor s dobndeasc competenele necesare accesului pe piaa muncii, dar i actualizarea i perfecionarea competenelor, prin formare ulterioar, pentru a rspunde exigenelor specifice locului de munc sau pentru a se recalifica ntr-un nou sector ocupaional.IGIENA I SECURITATEA MUNCIIToate activitatile la care participa evaluatorul de proiecte in mod direct sau indirect se fac cu respectarea normelor de sanatate si securitate in munca; pe scurt le vom numi: NSSM. Este bine de stiut ca referitor la acestea avem Legea Securitatii si Sanatatii in Munca 319/2006, cu Normele Metodologice de aplicare, cu instructiuni proprii corespunzatoare fiecarei activitati in parte cu HG. nr. 1146/2006 ,,Cerinte minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca cu HG 300/2006 ,,Cerinte minime de sanatate si securitate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale si de protectie la locul de munca. Protectia muncii in Romania reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca, un ansamblu de masuri institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca. Legea 319/2006 are ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatirii securitatii si sanatii in munca a lucratorilor. Prezenta lege stabileste principii generale, iar in ceea ce il priveste pe angajat retinem: Fiecare muncitor sa isi desfasoara activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidente sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca. In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor sus mentionate, evaluatorii au urmatoarele obligatii: sa utilizeze corect aparatura birotica; sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat, iar dupa utilizare sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare; sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprie, in special a masinilor, aparaturii, uneltelor si sa utilizeze corect aceste dispozitive; sa comunice imediat conducatorului sau persoanelor desemnate orice situatie de munca despre care au motive intemeiate, sa o considere ca un pericol pentru sanatatea si securitatea lui precum si a celor din jurul sau; sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca accidentele suferite de propria persoana; sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora; Toate informatiile pe linie de sanatate si securitate in munca angajatul le primeste la angajarea in munca si conform legilor la locul de munca, conform prevederilor legale si de cate ori este necesar astfel incat angajatul sa inteleaga si sa respecte atat normele de sanatate si securitate in munca, protectia mediului, stingerea incendiilor, precum si a regulamentelor de ordine interioara la unitatea unde isi desfasoara activitatea. Evaluaorul de proiecte trebuie sa stie ca dupa efectuarea instructajului de protectie a muncii, (semnarea procesului verbal de instruire pentru luare la cunostinta - atat la angajare, cat si la locul de munca), este instruit si devine unicul responsabil. Retineti ca evaluatorul de proiecte: isi insuseste cu seriozitate si constiinciozitate normele de sanatate si securitate in munca pe baza informatiilor primite in cadrul instructajelor specifice, in corelatie cu specificul si particularitatile locului de munca, avand in vedere toate aspectele relevante pentru desfasurarea activitatilor; utilizeaza corect aparatura birotica, in scopul pentru care a fost primit, in corelatie cu specificul locului de munca si riscurile potentiale, conform prevederilor producatorului si procedurii specifice de la locul de munca; aplica in mod disciplinat si responsabil prevederile legale referitoare la sanatatea si securitatea in munca, permanent, pe intreaga derulare a activitatilor, conform procedurilor specifice pe lucrarea de executat, pentru asigurarea securitatii personale si a celorlalti participanti la procesul de munca; respecta cu responsabilitate prevederile legale referitoare la situatiile de urgenta conform cerintelor formulate in instructaje, in corelatie cu specificul locurilor in care se desfasoara activitatile si conform procedurilor interne specifice; intervine in caz de accident cu luciditate si stapanire de sine, conform responsabilitatilor precizate in planul de actiune in situatii de urgenta, prin modalitati adecvate situatiei concrete si tipului de accident produs, conform procedurilor interne ale companiei, evitand agravarea situatiei deja create si accidentarea altor persoane si acordand sprijin personalului abilitat, in functie de solicitari. LUCRUL N ECHIPn mediul de lucru, ne desfsurm activitatea de multe ori n echip, dar si individual, n funcie de sarcinile pe care le avem de ndeplinit. Deci formarea echipei depinde de ndeplinirea unei sarcini comune, care necesit mai multe persoane. Cel mai obisnuit grup este cel format din mai muli subordonai si un sef cruia acestia i dau socoteal. ndeplinirea sarcinii depinde n aceste condiii de mai muli factori cum sunt: caracteristicile oamenilor care formeaz echipa, interaciunea, relaiile si rolurile pe care le stabilesc ntre ei, dar, nu n ultimul rnd, de rezolvarea situaiilor conflictuale.O echip se construieste de regul pentru c se doreste rezolvarea mai eficient, mai rapid a unei sarcini, pentru care este nevoie de implicarea mai multor persoane. Dar oare mai muli oameni strnsi mpreun se pot numi echip? Cu siguran nu. Echipa trebuie s ndeplineasc simultan mai multe caracteristici: dimensiunea grupului: specialistii spun c mrimea optima este n jur de 5-12 persoane. Dac grupul depseste acest numr apar diverse probleme: interaciuni limitate ntre toi membrii grupului (vom comunica doar cu cei pe care am ajuns s i cunoastem), bisericue, fenomene de atragere si respingere, comunicare deficitar (informaia nu va ajunge la toi membrii echipei), etc.; sarcina comun: diferena dintre un grup si o echip st tocmai n nelegerea si nsusirea a ceea ce are fiecare de rezolvat. n echip, membrii se raporteaz la obiectivul sau sarcina pe care toi o au de realizat, gradul de cooperare este mult mai mare si relaiile mai strnse. n acest caz pierderea unui membru afecteaz considerabil echipa. Orientarea ctre acelasi scop ofer oamenilor o mai mare implicare si angajament; completare reciproc: mai multe persoane dau echipei mai multe lucruri valoroase. De la fiecare se asteapt s contribuie cu calitile si abilitile proprii n rezolvarea sarcinii. Mai multe persoane nu numai c ofer mai multe puncte de vedere, dar si dein niveluri si cunostine diferite care nu fac dect s ajute prin diversitate; ncredere: o echip bine construit si care funcioneaz eficient va fi una n care relaiile sunt de deschidere, comunicare si ncredere ntre membrii. Legtura dintre comunicare si munca n echip este foarte important. O comunicare eficient st la baza unei bune funcionri. Imaginai-v ce s-ar ntmpla dac nimeni nu ar sti ce face cellalt, dac dou persoane ar munci la aceleasi lucruri, dac ar interveni schimbri de planuri si doar o parte dintre membrii ar fi la curent cu ele, etc. Comunicarea si interaciunea depind de stadiul n care este echipa. Este normal ca ntr-o echip abia format orientarea spre comunicare s fie mai sczut. Pentru aceasta vom discuta n continuare care sunt stadiile formrii unei echipe.Stadiile unei echipeNici o echip nu funcioneaz bine imediat. Este normal, pentru c membrii, chiar dac se cunosc, se poate s nu mai fi lucrat pn atunci mpreun. Echipa va da randament doar dup ceanumite stadii sunt parcurse: Formare: n acest stadiu membrii ncearc s si rspund la o serie de ntrebri: Care este scopul nostru?, Ce voi face eu?, Ce vor face ceilali?, etc. Este o etap de tatonare si de cunoastere; Rbufnire: n acest stadiu apare deseori conflictul. Exprimarea prerilor sub form de critic, nerespectarea dreptului la opinie fac s apar, de cele mai multe ori, conflictul; Normare: membrii rezolv problemele aprute si ajung la un acord cu privire la respectarea unor norme comun acceptate. De abia din acest moment ncepe s se vad performana; Funcionare: membrii lucreaz bine, sarcinile pe care si le-au propus sunt duse la ndeplinire. n aceast etap echipa devine foarte unit. Toi colaboreaz pentru atingere obiectivului; Destrmare: durata de via a unei echipe este variabil. Ea depinde de natura sarcinii de lucru. Dac sarcina este mai complex si presupune o durat mai mare de timp pentru ndeplinire, atunci si echipa va funciona pentru mai mult timp. n momentul n care echipa si-a atins scopul, ea se destram.Roluri n echipRolurile sunt poziii n cadrul echipei pe care membrii si le asum. Rolurile nu sunt, si nici nu trebuie orientate numai pe sarcin. Si latura afectiv a echipei este important, adic orientarea pe relaie.Rolurile orientate pe relaie: n cadrul echipei trebuie s existe o anumit atmosfer. Este bine cunoscut faptul c ne place s ne simim bine si s ne nelegem cu oamenii cu care lucrm.Comunicarea deschis contribuie la formarea sentimentului c aparinem unei echipe si c suntem acceptai de ceilali. Astfel de roluri sunt: Susintorul: laud ideile si contribuiile altora, dnd dovad de prietenie Armonizatorul: mediaz diferitele conflicte dintre membri, gsind puncte comune ntre preri diferite Eliberatorul de tensiuni: foloseste glumele si umorul pentru a reduce tensiunea Energizantul: i motiveaz pe ceilali pentru a depune un efort mai mare Confruntatorul: i confrunt direct pe cei cu comportamente neproductiveRoluri orientate pe sarcin: astfel de roluri ajut ca fiecrei persoane s i revin cte o parte din ceea ce este de fcut. Deschiztorul de drumuri: identific modul de ndeplinire a sarcinii Cuttorul de informaii: pune ntrebri, solicit opinii Constructorul: construieste pe ideile exprimate de alii; ofer exemple Time keeper-ul: se ocup ca membrii echipei s se centreze pe sarcini n timpul alocat Monitorul: verific progresul si nregistreaz rezultatele obinute Realistul: verific dac ideile prezentate au aplicabilitate practic; ancoreaz comentariile n realitate Legiuitorul: ajut la aplicarea regulilor si meninerea standardelor Sintetizatorul: combin ideile si sumarizeaz punctele de vedere ale echipei, ajutnd membrii s neleag concluziile la care s-a ajuns.Medierea conflictelorDiversitatea este bun dac ne gndim la puncte de vedere diferite, caliti si abiliti variate, eforturi concentrate. Dar diversitatea poate duce si la apariia conflictelor. Majoritatea conflictelor izbucnesc din cauza faptului c exist mai multe preri. Nu uitai c fiecare este libers se exprime. Din ce alte cauze pot aprea conflicte: Diferene personale: percepii diferite, sisteme de valori diferite, experiene diferite, nivel de implicare, obiective si prioriti, etc. Comunicarea si modul de relaionare: nelegeri diferite ale aceluiasi mesaj, ascultare srac, lipsa comunicrii/a unei comunicri deschise, intervenii agresive n discuii, etc. Structurarea activitilor: resurse limitate, atribuirea de roluri si responsabiliti, etc.Cum putem media un conflict? Identificai sursa de conflict Clarificai sarcinile de ndeplinit Propunei obiective acceptate n egal msur Nu v transformai n arbitru, ajutai doar s se ajung la un acord ncurajai gsirea unei soluii pe cale amiabilNu uitai Diferenele de opinie trebuie discutate ntr-o manier deschis Confruntarea trebuie orientat spre sarcin, nu pe persoan Atmosfera este bine s fie una de suport si de ncredere, n care s nu existe sentimental c sunt persoane care stau degeabasi altele care fac toat treaba Pentru a nu aprea conflictul cauzat de lipsa unor informaii, comunicarea trebuie s existe att pe orizontal (ntre colegi), ct si pe vertical (cu seful). Atenie la pericolul filtrrii informaiei. Evitai s stabilii dvs. ce este important ca o persoan s stie.Oferii toat informaia pe care o avei si lsai persoana s rein ce consider ea relevant. Altfel, riscai s omitei chiar informaia de care ea avea nevoieMunca n echip este invitabil la locul de munc. Toi am muncit pn acum mcar o data mpreun cu alte persoane la o sarcin. Sunt meserii unde accentul este pus mai mult pe munca individual, iar n altele pe munca n echip. Cu toate acestea, cunoasterea propriului rol, a propriilor resurse este punctul de plecare n integrarea ntr-o echip. Pe lng aceasta, medierea situaiilor conflictuale ofer avantajul consolidrii relaiilor n cadrul echipei si a rezolvrii pe cale amiabil a nenelegerilor. Totul pentru a ajunge la performan.ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCASe trateaz organizarea locului de munc, attcao component a atribuiilor conductorilor nemijlocii ai proceselor de producie (maitri), ct i ca o modalitate de cretere a productivitii muncii, deci de reducere a duratei realizrii lucrrilor i de sporire a eficienei economice a activitilor .Desigur, lucrarea se adreseaz cu prioritate maitrilor, dar apreciem c elementele cuprinse n ea sunt utile i conductorilor ierarhici ai acestora, inginerilor i tehnicienilor din execuie sau proiectare (tehnologic).Un conductorse poate afla n dou tipuri de situaii: cnd are sarcina s realizeze o lucrare cu caracter de noutate pentru formaia sa iatunci el trebuie s proiecteze modul de organizare a execuiei; cnd execut n modcurentunele tipuri de lucrri, i atunci i propune smbunteasc organizarea existent.Ce obiective trebuie s aib el n vedere ?Acestea se pot defini astfel: s fie folosit n mod eficient fora de munc, deci s creasc productivitatea acesteia; s fie folosite optim mijloacele de munc, acest lucru reflectndu-se direct nreducerea costurilor produciei; s fac munca mai confortabil prin:-reducerea efortului fizic;- mbuntirea condiiilor de efectuare a acesteia;- imprimarea unui caracter mai uman relaiei om-munc.Acest din urm obiectiv devine i mai important pe msur ce vrsta limit pentru pensionare crete i se dorete ca pe durata ct salariatul este n activitate s dovedeasc i capacitate fizic i3intelectual n realizarea sarcinilor. n plus, adesea contractul colectiv de munc protejeaz salariaii peste 50 ani (femei) sau 55 ani (brbai) fa de desfacerea contractului de munc. s gndeasc msuri care sunt compatibile cu resurseleunitii, deci cu anse de aplicare.O aciune coordonat la nivelul filialelor, al seciilor, pentru organizarea raional a locurilor de munc, poate conduce, prin nsumarea rezultatelor obinute la nivelul fiecreia, la efecte semnificative pe ansamblu. Pentru aceasta, un rol deosebit l au nu numai conductorii proceselor de producie, dar i sugestiile, propunerile fcute de salariai (este o practicpermanent n ntreprinderile japoneze).Un alt aspect, deloc neglijabil, este legat de evoluia organizrii sindicatelor care, dac ntr-o prim etap au avut ca obiective prioritare problemele salariale, ntr-un viitor apropiat se vor concentra i pe alte probleme, printre care cerinele adresate administraiei referitoare la mbuntirea condiiilor de munc, la dotarea corespunztoare pentru realizarea unei munci eficiente. LOCUL DE MUNC - DEFINIRE, ELEMENTE COMPONENTELocul de munc reprezint o zon (spaiu, teritoriu) nzestrat cu tot ce este necesar (maini, scule, materiale, piese etc.) pentru realizarea unei lucrri sau a unui complex de lucrri de ctre un executant individual sau colectiv (echipa).Procesele de producie sunt destul de diferite ntre ele ca scop (ntreinere, reparaie, retehnologizare, obiectiv nou), ca tehnologie (execuie prin prelucrri mecanice, sudur, lctuerie, etc) sau ca teritoriu de desfurare (pe o suprafa restrns - locul de munc al strungarului, pe o zon mai mare - reparaia unui perete al cazanului sau revizia/reparaia unei staii de transformare, pe faze ntinse - reparaia unei linii electrice, execuia unui baraj etc.)Cu toate aceste diferene i particulariti, fiecarui loc de munc i sunt specifice patruelemente componente: mijloacele de munc, compuse din totalitatea instrumentelor care se interpun ntreom i obiectul muncii; aceste mijloace pot fi de o complexitate mai mare (mainiunelte,instalaii de ridicat, maini detransportetc.) sau mai redus (scule universale,scule i dispozitive specifice tehnologiei, aparate de msurat icontroletc); obiectele muncii, respectiv componenta asupra creia se acioneaz pentru a-ischimba forma, performanele etc.; obiecte ale muncii pot fi: o bucat de material pecare un strungar o transform ntr-o pies, un reductor cruia un lctu i nlocuietepiesele uzate, un complex de materiale - beton, oel beton, confecii metalice - carepot fi transformate ntr-un baraj etc.; fora de munc, cea care prin intermediul mijloacelor de munc acioneaz asupraobiectelor muncii pentru a se atinge scopul propus ntr-un anumit loc de munc; forade munc poate fi mai mult sau mai puin calificat,compus din unul sau mai muliexecutani, de aceeai meserie sau cu meserii diferite; condiiile generale de munc, definite de acele caracteristici pe care le impune obun desfurare a muncii (iluminat, temperatur, zgomot, prevenirea riscurilor deaccidenteetc.).PREGTIREA PENTRU INTEGRAREA LA LOCUL DE MUNCAPastrarealoculuidemuncaconstituierezultatuldoritpetermenlung alactiuniideintegrareprofesionalaanouluiangajatinfirma.Deoareceestecelputinlafeldegreudepastratunlocdemuncaprecumsidegasit,regulilesiproceduriledincadrulfirmeitrebuiecunenoscutedeangajatmacardelamomentulpropuneriifermedeangajare.Cucatdiferentadintrenevoilesiasteptarileangajatuluisiposibilitatilesistrategiaorganizationalaafirmeieste mai mare,cuatatadaptareapepost,reintegrareaprofesionalasipastrarealoculuidemuncasuntmaidificile,dacanuchiarimposibile. In primasaptamanadeserviciu, dupagasireaunuilocdemunca,incepesiactiuneadeintegrareprofesionalaanouluiangajatincadrulfirmei.Pentrusuccesulacesteia,angajatularenevoiedeuneleinformatiiutilepecare,dacanu leprimeste,trebuiesa le ceara.Acesteinformatiisepotgrupain 3categorii: Informatiigeneraleasupreactivitatilorcurentealeorganizatieisialemunciipecareangajatulurmeazasaodesfasoare; Informatiiprivindistoriculorganizatiei,obiectivele,strategia,politicafirmei,produselefabricatesauserviciileoferitesiasupramoduluiincareactivitateapostuluicontribuielasuccesulorganizatiei; Informatiidepreferintascrise,privindreguliledemunca,avantajelede care se vabucura,facilitatilesociale, etc.Pastrareaunuilocdemuncapresupune2 aspecte:angajatulsa fiemultumitdeconditiileoferite,darsiangajatorulsa fiemultumitdemuncaprestata.Calitatileunuibunangajatsuntfoarteimportantepentrupestrarealoculuidemuncasicelemai importantearfi: Sastiesalucrezeincolectiv, sa fie un buncoleg; Saasculteinstructiunilesuperiorilor; Sacearaexplicatii,atuncicandintampinagreutati; Sarezistelastres; Sa seadaptezecuusurintalaconditiiledemunca; Sapoataduce la bunsfarsitsarcinileprimitesi sa fiecapabilsaindeplineascasialtesarcinidecatcelecurente; Sa ilpreocupecuadevaratceeaceface; Sa respecteprogramulsi sa nuiroseascatimpul; Sanu-siparaseascaloculdemuncaintimpulserviciului, sa nu vina maitarziusausaplecemaidevreme; Sa fiepoliticossiamabil; Sa acceptecriticilesisainvetedinexperienta; Saprotejezematerialelesiechipamentele; Sa fiecinstitsicorect; Saisidovedeascaatasamentulfatadefirma; Sacunoascainstructiuniledeprotectieamuncii.Inmodnormal,dacaangajatulintrunestecalitatilemai susmentionate, nuartrebuisaexisteproblemeinpastrarealoculuidemunca,cuatatmaimultdacael vadepuneeforturisa seintegrezecolectivuluidincare face parte.TRANZIIA DE LA COAL LA LOCUL DE MUNCAAciunile ce vizeaz tranziia de la coal la viaa activ vor facilita inseria absolvenilor pe piaa muncii. Educaia furnizat prin formarea profesionala continu ncepnd cu ciclul primar de studii i pn la nivelul nvmntului superior se cere a fi completat cu stagii de pregatire practic n ntreprinderi, programe de specializare pentru studeni, diverse workshopuri tematice i traininguri, etc., organizate n parteneriat cu ntreprinderile din mediul real. Dezvoltarea i furnizarea serviciilor de orientare i consiliere vor completa aciunile menionate mai sus, contribuind astfel la facilitarea tranziiei de la coal la locul de munc i, respectiv a schimbrii statutului de student absolvent cu cel de angajat. Se urmrete pregatirea viitorului absolvent pentru a rspunde cerinelor pieei muncii i ale viitorului angajator, prin dezvoltarea acelor competene i aptitudini solicitate de acetia, att de necesare integrrii pe piaa muncii i adaptrii la statutul de angajat.REZOLVAREA DE PROBLEMEIn multe cazuri, aptitudinile de rezolvare a conflictelor fac diferenta intre rezultatele negative si cele pozitive, la sfarsitul unui conflict. Partea buna este ca, rezolvand conflictele cu succes, sepotrezolva multe probleme iesite la suprafata si se pot castiga beneficii neasteptate in prima instanta:nivel de intelegere mai mare:discutiile necesare pentru rezolvarea conflictelor dau oamenilor prilejul sa-si extinda viziunea asupra situatiilor, dandu-le informatii asupra modului in care isi pot indeplini scopurile fara sa le submineze scopurile celorlaltor oameni;coeziune crescuta de grup:atunci cand conflictul se rezolva, membrii echipei pot ajunge sa-si arate respect reciproc si o reinnoire a credintei in capacitatea lor de a lucra impreunacunoastere de sine imbunatatita:conflictele iideterminape oameni sa-si examineze scopurile, ii ajuta sa inteleaga ce lucruri sunt cu adevarat importante pentru ei, sa-si dezvolte focalizarea si eficientaDaca insa conflictul nu este rezolvatasacum trebuie, pot exista rezultate neplacute. Se poate ajunge la ranchiuna personala, munca de echipa va deveni inexistenta, iar negativitatea va pune stapanire pe atmosfera generala de lucru.Daca vrei ca organizatia sau echipa ta sa munceasca bine impreuna, e nevoie sa opresti imediat aceasta spirala a negativitatiicatde repede poti. Pentru a face asta, prezentam mai jos doua teorii care stau in spatele tehnicilor de rezolvare a conflictelor:Stilurile de tratare a conflictelor:Au fost identificate 5 moduri de tratare a conflictelor, care pot varia in ceea ce priveste gradul de cooperare si de asertivitate. Oamenii au, de obicei, unstilpreferat de rezolvare a conflictelor. Aceasta clasificare te poate ajuta sa identifici catre ce stil te indrepti tu, atunci cand apare un conflict:Stilul competitiv: Oamenii care tind catre acest stil adopta o pozitie ferma si stiu ce vor. Ei actioneaza de pe o pozitie de putere, pe care si-o extrag din pozitie, rang, expertiza sau abilitati de persuasiune. Acest stil poate fi folositor atunci cand exista o urgenta si trebuie luate repede decizii, atunci cand decizia luata este nepopulara pentru majoritatea, sau atunci cand un membru al echipei incearca sa exploateze, inmodegoist, o anumita situatie.In oricecaz, acest stil ii poate determina pe oameni sa se simta nesatisfacuti si sa aiba resentimente, atunci cand este folosit in situatii mai putinurgente.Stilul bazat pe colaborare:Oamenii care tind catre acest stil incearca sa tina cont de nevoile celor implicati. Acesti oameni au capacitati asertive, si, spre deosebire de cei competitivi, stiu sa coopereze si stiu ca fiecare membru al echipei este important. Acest stil este folositor atunci cand e nevoie sa aducem impreuna o varietate de puncte de vedere si sa gasim cea mai buna solutie; atunci cand au mai fost conflicte in grup sau cand situatia este foarte importanta pentru intreaga echipa.Stilul bazat pecompromis:Persoanele care prefera compromisul incearca sa gaseasca o solutie care va satisface pe toata lumea, macarpartial. In acest caz, fiecare se asteapta sa renunte la ceva. Compromisul este folositor atunci cand costul conflictului este mai mare decat costul de a ceda, cand urmeaza undeadline, si nu e suficient timp, etc.Stilul bazat pe acomodare:Acest stil indica dorinta de a satisface nevoile unei parti din echipa, sacrificand nevoile personale. Acesta persoana nu este asertiva, in schimb este foarte cooperanta. Acest stil este potrivit atunci cand problema in cauza este mai importanta pentru echipa, cand linistea este mai importanta decat cine castiga, sau cand esti in pozitia de a beneficia de pe urma acestuifavorpe care l-ai facut echipei.Stilul bazat pe evitare:Oamenii care tind catre acest stil incearca sa scape deconflict. Acest stil este caracterizat prin delegarea deciziilor controversate, acceptarea deciziilor altora din oficiu si dorinta de a nu rani sentimentele nimanui. Acest stil poate fi luat in seama atunci cand e imposibil sa te impui intr-un conflict, sau atunci cand altcineva se afla intr-o pozitie mai buna pentru a rezolva problema. In multe situatii insa, este o abordare ineficienta a conflictului.SATISFACEREA CERINELOR CLIENILOROrientarea deschisa si sincera catre rezolvarea problemelor clientului este cheia cu caremarketinguldeschide poarta succesului. In afaceri exista numai doua cai de a crea si sustine performanta superioara pe termen lung: o exceptionala grija fata de client si o inovare constanta. O firma care adopta conceptul de marketing ca filozofie vede in client principala forta conducatoare din spatele activitatii sale, considerand ca afacerea poate rezista numai daca reuseste sa satisfaca nevoile acestuia. In economia de piata, cumparatorii pot sa aleaga ce, cand si de unde sa cumpere ori daca sa cumpere sau nu un produs. Astfel, pentru a avea succes in atragerea consumatorilor, punctul de plecare logic pentru firma este sa identifice ceea ce vor clientii si apoi sa incerce sa indeplineasca aceste cerinte intr-un mod mai eficient decat concurenta. Pe termen lung, o companie trebuie sa satisfaca cerintele consumatorilor si sa scoata bani din aceasta. Cu cat oferta firmei se sincronizeaza mai bine cu cerintele, preferintele si dorintele consumatorilor, cu atat acestia sunt dispusi sa plateasca mai mult, generand profit pentru intreprindere. Ca urmare, marketingul ca filozofie a afacerii poate fi definit ca abilitatea de a crea si pastra consumatori profitabili.Crearea de clienti presupune pentru ofirmamonitorizarea mediului de afaceri pentru a reactiona la schimbarile ce survin in nevoile potentialilor consumatori, astfel incat acestia sa devina clienti fideli.Pastrarea clientilor se refera la abilitatea cu care firma reduce la minimum sau evita amenintarile laadresabazei de clienti, fie din cauza schimbarilor aparute in nevoile acestora, fie din cauza schimbarilor aparute in randul concurentei.Clientii profitabili ai firmei sunt cei care aduc venituri ce depasesc costurile de productie ale acesteia. Firmele trebuie sa-si axeze, concentreze activitatea pe afaceri profitabile, si nu pe atragerea de clienti cu orice pret.Orientarea catre client se intalneste in cazurile in care firmele sunt preocupate sa afle care sunt nevoile clientilor lor. In multe cazuri, firmele sunt preocupate de productie si procesele tehnologice aferente, nereusind sa sesizeze ca nevoile clientilor s-au modificat si ca produsele lor nu mai corespund acelor nevoi. In aceste situatii se creeaza oportunitatea pentru concurenta sa intre pe piata si sa ofere produse si servicii care sa satisfaca mai bine acele nevoi, companiile in cauza intampinand greutati tot mai mari cu vanzarea produselor. Fara un marketing orientat spre rezultate, compania nu ar castiga noi consumatori si, dupa un timp destul de scurt, ar incepe sa-i piarda si pe cei pe care-i avea. Conform uneia dintre maximele marketerilor de stil vechi, daca reusesti sa castigi un consumator cand acesta este tanar, l-ai castigat pe viata. Iata un gand reconfortant, dar deloc adevarat. Preferintele sunt perisabile, mai ales in zilele noastre. Daca nu apari cu modalitati noi de a recrea sau de a restabili preferinta respectiva, de a revinde oamenilor produsul tau, clientii vor disparea si curand vei disparea si tu.Intr-adevar, trebuie sa-i castigati pe tineri, insa trebuie sa le furnizati mereu cate un nou motiv pentru a va cumpara produsul. Apoi,incaunul, si inca unul.Clientii reprezinta cel mai important "element patrimonial" al unei firme. Decizia de cumparare a acestora arecarezultat intrarea produselor in consum si generarea vanzarilor. Indiferent decatde bine ar fi organizate sistemul de aprovizionare si celfinanciar, liniile de fabricatie, managementul resurselor umane, fara clienti activele firmei nu au nici o valoare. Baza de clienti este cel mai important activ al firmei. Sarcina principala a intreprinderii este de a castiga si de a pastra clientul. Castigarea clientilor se realizeaza cu promisiuni. Pastrarea lor se realizeaza prin satisfacerea nevoilor. Satisfacerea clientilor depinde de calitatea activitatilor celorlalte compartimente. Marketingul trebuie sa determine celelalte compartimente sa coopereze in scopul satisfacerii clientilor.Avand in vedere ca relatiile de afaceri sunt, in primul rand, relatii interumane, orientarea catre rezolvarea problemelor clientilor reprezinta solutia desfasurarii unei activitati profitabile. In acest sens, important este ca nu numai departamentul de marketing al companiei, ci intregul personal al firmei sa aiba o mentalitate, o "cultura de marketing" al carei sens este satisfacerea consumatorului. Tot ceea ce li se intampla consumatorilor si tot ceea ce fac acestia ar trebui sa afecteze deciziile de marketing. Daca ignorati chiar si numai o singura informatie potential valoroasa referitoare la consumatori, risipiti banii.Marketingul este o functie care revine fiecarui angajat al companiei. Fiecare contact pe care consumatorii il au cu produsul si compania voastra va afecta modul in care se vor raporta la voi. De aceea, intr-un fel, toti angajatii companiei fac marketing. Persoana care raspunde sau nu la telefon, soferii de camion care sunt politicosi sau agresivi, producatorii care nu acorda suficienta atentie fabricarii produsului, tipii de la financiar care platesc sau nu facturile la timp, cei de la aprovizionare care isi respecta sau nu promisiunile. Toti acesti oameni discuta cu prietenii sau cu rudele lor. Toti au un impact direct asupra deciziilor consumatorilor potentiali de a va cumpara sau nu produsul. De aceea trebuie sa va asigurati ca ei fac parte din echipa voastra de marketing. Trebuie sa fie perfect informati, dornici si motivati pentru a va fi de ajutor. Trebuie sa comunicati si sa va asigurati ca toata lumea intelege exact destinatia si strategia de urmat. In afaceri, fiecare trebuie sa stie care sunt obiectivele de marketing, pozitionarea si oferta pentru consumatori, astfel incat sa se faca front comun spre a facilita ajungerea la destinatia propusa. Acest lucru nu este valabil doar pentru departamentul de marketing, ci pentru toate compartimentele companiei. Toata lumea ar trebui sa aiba responsabilitatea de a gasi noi modalitati de a convinge mai multi consumatori sa cumpere mai multe produse ori sa va foloseasca serviciile mai des, astfel incat sa castigati mai multi bani.Marketingul este arta de a oferi satisfactii si avantaje. Afacerile merg si banii vin, aproape de la sine, daca clientul este multumit. Ajuta pe altii sa castige si ei te vor ajuta sa castigi.Clientul este cea mai importanta persoana din acest birou, fie prin prezenta sa directa, fie prin corespondenta sa. Clientul nu depinde de noi, ci noi depindem de client.Clientul nu ne intrerupe atunci cand muncim; el reprezinta scopul muncii noastre. Nu noi ii facem o favoare servindu-l, ci el ne face noua o favoare oferindu-ne posibilitatea sa-l servim.Cu un client nu se discuta in contradictoriu sau pe un ton ironic. Nimeni nu a iesit vreodata invingator in disputa cu un Client.Clientul este o persoana care ne comunica dorintele sale. Este de datoria noastra sa le tratam intr-un mod profitabil pentru el si pentru noi.NOIUNI GENERALE DESPRE CONSTRUCII1.Definitia constructiilor , particularitatiConstructiile sunt produse complexe imobile, care se folosesc, n general acolo unde au fost create, fiind legate direct de terenul pe care sunt amplasate si in contact cu mediul natural avnd rolul de a crea un mediu artificial, cu conditii optime pentru satisfacearea utilizatorilor (definiti n termeni generali: oameni,animale, pasari, plante, obiecte, materiale, activitati umane, etc).2. Factorii care influienteaza alcatuirea constructiilorFactorii principali care determina conceptia , alcatuirea si nu in ultimul rand executia sunt urmatorii: - omul, activitatea omeneasca si natura.3. Clasificarea constructiilor :3.1. Clasificarea functionala :este cea mai uzuala, se refera la destinatia de baza a constructiilor si le grupeaza in doua mari categorii :- cladirile- constructiile ingineresti3.1.1. CladirileCladirile, n funcie de destinaia lor sunt grupate curent n urmtoarele mari categorii :- cldiri civile sunt destinate sa adposteasc o gam foarte larg de functiuni cum sunt: de locuit, social-culturale, invatamant, cultura, sport, administrative,comerciale etc.- cladiri industriale sunt destinate sa adaposteasca si sa serveasca o gama larga de procese industriale;- cladiri agrozootehnice , care cuprind pe cele destinate productiei si depozitarii produselor agricole, viticole, legumicole, zootehnice, avicole etc, inclusive cele destinate pentru adapostirea si intretinerea utilajelor folosite in ramura agrozootehnica.3.1.2. Constructiile inginerestiConstructiile ingineresti grupeaza toate celelalte categorii care nu au caracteristicile cladirilor cum ar fi :- constructii pentru retele de alimentari cu apa si canalizari, retele de conducte de transport pentru petrol, gaze naturale, termoficare;- constructii si amenajari hidrotehnice si hidroenergetice ;- linii pentru transportul energiei electrice ;- turle de foraj si extractie in exploatarile petroliere si gaze naturale ;- turnuri de televiziune si piloni pentru radio si telecomunicatii ;- lucrari de drumuri , cai ferate, transport aerian si constructii eferente acestora ;- constructii pentru transportul naval : porturi, cheiuri, dane ;- constructii industriale speciale ( turnuri de racire, rezervoare, buncare, silozuri, cosuri de fum , castele de apa etc.4. Alctuirea construcilor4.1. Partile principale ale cladirilorIn alcatuirea cladirilor (constructiilor) se disting urmatoarele doua parti principale : infrastructura si suprastructura (fig.1.1 si 1.2)

- Infrastructura , este partea din structura de rezistenta a cladirii situata sub cota 0,00, si cuprinde fundatiile, elementele constructive ale subsolului si planseul peste subsol, respectiv numai fundatiile in cazul cladirilor fara subsol.- Suprastructura cuprinde toate elementele constructive (verticale si orizontale) situate deasupra cotei 0,00 , inclusiv acoperisul. In cazul existentei subsolurilor, primul planseu se numeste planseul peste subsol, iar ultimul planseu de pod (fig.1.a) sau planseu terasa (fig.1.b. si fig.2), in functie de modul de rezolvare constructiv a acoperisului.Planseele intermediare se numesc plansee curente.Numerotarea nivelurilor se face de jos in sus astfel: P + nE, in cazul cladirilor fara subsol, respective S + P + nE , in cazul cladirilor cu subsol, notatiile S, P, si n desemnand subsolul, parterul (primul nivel) si numarul de etaje.4.2. Elementele componente ale cladirilorIntreaga cladire, atat infrastructura cat si suprastructura, este formata din elemente de constructie, dupa cum urmeaza :a. Elementele structurale, care formeaza structura de rezistenta a cladirii, preluand incarcarile ce-i revin, in functie de pozitia sa concreta in structura.Din categoria elementelor structurale fac parte : fundatiile, grinzile, placile, stalpii, diafrgmele, arcele, scarile, cablurile pentru acoperisuri sau poduri suspendate etc.- Fundatiile sunt elemente care preiau incarcarile de la elementele structural verticale si le transmit terenului de fundare ;- Grinzile sunt elemente orizontale de forma liniara (lungimea este mare comparative cu dimensiunile sectiunii transversale), actionate de incarcari vericale, obisnuit perpendiculare pe axa mediana a grinzii .- Placile sunt elemente orizontale , de forma plana ( grosimea este mica in comparative cu celelalte dimensiuni), actionate de incarcari verticale de obicei perpendiculare pe planul median al placii .- Stalpii sunt elemente liniare verticale, actionati de incarcari verticale centrice sau excentrice .Stalpii, grinzile si placile pot fi elemente independente insa, in mod obisnuit, acestea se inbina intre ele si formeaza elemente structurale copmlexe. Astfele stalpii si grinzile formeaza cadre ( in acest caz grinzile se numesc rigle ), care pot fi etajate sau cu un singur nivel.Cadrele se dispun dupa ambele directii si impreuna cu placile (planseele) formeaza structura de rezistenta a cladirii structura in cadre .- Diafragmele reprezinta elemente plane verticale, actionate de incarcari situate in planul lor median. Ansamblul diafragmelor unei cladiri, solidarizate cu elementele de rezistenta ale planseelor , formeaza structura de rezistenta a cladirii ( structura cu diafragme ).- Grinzile cu zabrele (numite si ferme) sunt elemente structurale alcatuite din elemente liniare (bare) prinse articulate in noduri , caracterizate in general prin deschideri mai mari decat grinzile obisnuite.- Arcele sunt elemente curbe utilizate pentru anumite constructii cu deschideri mari.- Scarile sunt elemente structurale cu forme diferite in functie de forma in plan si rezolvarea constructiva, cu o contributie mai putin importanta in ansmblul structurii de rezistenta , insa deosebit de importante pentru asigurarea circulatiei si mai ales a evacuarii rapide si sigure a persoanelor in caz de pericol (de ex. incendiu ).b. Elementele nestructurale au rolul de a realiza confortul adecvat in spatiile construite, in conformitate cu specificul roceselor functionale sau tehnologice. In functie de rolul functional ele pot fi : de compartimentare, inchidere, izolare, etansare si finisaj, precum si elementele de instalatii.MATERIALE DE CONSTRUCII I INSTALAIIPOLIPROPILENA Material nepoluant, Utilizata in alimentare cu apa rece si calda; nehigroscopic, stabil din punct de vedere chimic, nu degajeaza halogeni si nu este radioactiv; Rezistenta din punct de vedere mecanic si stabila; Rezistenta la presiune este de 10 bari; Temperatura maxima de utilizare 95 C; Poate fi prevazuta in stare obisnuita de polipropilena, in stare reticulata, cu insertie de aluminiu si cu insertie compozita; Dezavantaje: dilatatii mari termice, instalatia necesita multe coliere de prindere si lire de dilatatie.

PVCUtilizate in instalatii de canalizare interioare si exterioare, pluviale si de ventilatie. Se monteaza usor, nefiind nevoie de multe scule si materiale aditionale. Se poate utiliza in zone instabile; Dezavantaje: material nu foarte rezistent, usor casant, sensibil la caldura.

CUPRUUtilizat in realizarea instalatiilor de alimentare cu apa rece si calda, de incalzire si de transport al agentului frigorific. Tevile din cupru pot fi de trei feluri : moale , semidura si dura avand diferite rezistente la tractiune. Se pot conecta in doua feluri si anume : prin lipitura si prin sertizare ; Sunt rezistente la coroziune, au rugozitate scazuta , dilatatiile termice sunt reduse; au o durata de viata ridicata. Dezavantajele ar fi: reactioneaza cu apa ceea ce impiedica utilizarea lor in alimentarea cu apa potabila; pret relativ ridicat; OTEL INOXIDABIL Utilizat in alimentari cu apa si aplicatii industriale; Este rezistent atat la actiune chimica, cat si mecanica; Dilatatiile termice sunt reduse; Prezinta rugozitate redusa. Durata de viata este foarte ridicata. Are aspect placut; Montarea si legaturile se fac prin sudare si sertizare; Dezavantaje: cost ridicat al materialelor, necesita atentie sporita atat in transport, cat si la montaj.

OTEL CARBONUtilizat in alimentarea cu apa nepotabila, in instalatiile antiincendiu si in instalatii de incalzire. Are o rugozitate redusa, este bunconductor termic. Apare sub mai multe forme: teava neagra, teava zincata prin exterior, zincata prin interior si exterior si teava imbracata pe exterior in plastic. Montajul este asemenea otelului inoxidabil.POLIETILENA DE INALTA DENSITATEFolosita in alimentari cu apa potabila si in sisteme de canalizare; Este un polimer pe baza de petrol rezistent la temperatura, soc si diferiti agenti chimici acizi si corozivi Imbinarea se face prin electrofuziune si sertizare; In ceea ce priveste aplicatiile in canalizare aceasta se foloseste atat la preluarea apelor menajere, cat si a celor meteorice; Exista si fitinguri speciale pentru reducerea zgomotelor in zone sensibile fonic . Dezavantaje: manopera necesita ; aparatura complexa si muncitori cu pregatire speciala, costuri relativ ridicate.

POLIETILENA REITCULATA Obtinuta prin reticularea polietilenei de inalta densitateUtilizata in instalatii de alimentare cu apa rece, calda si in instalatii de incalzire; Apare in mai multe forme: reticulata la diferite grade(a,b,c), cu insertie de aluminiu si cu bariera de oxigen; Metoda Engler este cea care ofera cel mai bun grad de reticulare (PE-Xa); Rugozitatea este mica; Este rezistenta la socuri, caldura, la agenti chimici si la temperaturi extreme; Manopera este foarte usoara, atat la partea de montaj, cat si la cea de reparatie; Dilatatiile termice sunt foarte reduse; Dezavantaje: costul este destul de ridicat si necesita scule speciale.PLANURI DE CONSTRUCII

PLANUL INSTALATIEIE DE APA SI CANALIZARE SCHEMA VERTICALA A INSTALATIEI SANITARELA O CASA DE LOCUIT

PLANUL INSTALATIEIE DE INCALZIRESCHEMA INSTALATIEI DE INCALZIRE

SCHEMA INSTALATIEI DE INCALZIRE CENTRALA LA O LOCUINTA INDVIDUALA

SCHEMA COLOANELOR LA O INSTALATIE DE INCALZIRE CENTRALA CU CUTII PENTRU DISTRIBUITOARE SI COLECTOARE

SCHEMA COLOANELOR LA INSTALATIE DE INCALZIRE CENTRALA CU RADIATOARE.

SCHEMA INSTALATIEIE DE INCALZIRE IN CAZUL ALCATUIRE DISTRIBUITOR SI COLECTOR FOLOSIRII UNUI CAZAN CU LEMNEIN CAZUL INCALZIRII IN PARDOSEA

PRELUCRAREA MATERIALELORTehnologia prelucrarii tevilor de presiune din otel zincatPentru a fi puse n oper, fie n scopul nlocuirii unei evi deteriorate, fisurate sau cu o uzur naintat, fie n scopul realizrii unei extinderi a instalaiei, evile din oel zincat sunt supuse, n prealabil, unor operaii de prelucrare, care constau din tierea evilor la dimensiune, curirea bavurilor dup tiere, ndoirea i filetarea lor, dup care se execut mbinarea cu alte tevi sau cu armturi sanitare. Astfel: a) Tierea evilor de oel zincat la dimensiunea necesar se execut manual cu ajutorul ferstrului pentru metale, pentru ca s se obin o tietur curat i fr bavuri. In cazul existenei bavurilor, acestea se ndeprteaz prin pilirea tieturii atat la exterior, cat i la interiorul evii. b) ndoirea evilor de oel zincat se execut mai rar, deoarece schimbrile de direcie ale conductelor se realizeaz, n general, prin fitinguri (coturi, cruci, teuri).In cazul in care este necesar ndoirea evii dup o anumit curbur, aceast operaie se recomand s se execute de un lucrtor de specialitate n acest domeniu, deoarece este una din operaiile dificile, pentru care se cere experien i ndemanare ca s se obin o ndoire fr cute i crpturi.c) Filetarea evilor de oel zincate se execut la ambele capete pentru asamblarea lor cu piese fasonate, respectiv cu fitinguri, folosindu-se fie un filet cu profil triunghiular cilindric, fie tonic . Filetul poate fi tiat pe dreapta sau pe sting, dup direcia necesar de naintare a evii.Tierea filetului se execut manual cu ajutorul clupei, n care se fixeaz cuitele, denumite bacuri de filetat.La execuia acestei operaii, pe o anumit lungime filetul este tiat cilindric, iar pe ultima poriune numit fuga filetului", filetul este tiat incomplet, aceast parte a evii avand o form conic. Spre deosebire de filetul evii executat astfel, filetul interior al fitingului cu, care se asambleaz fiind numai cilindric, la asamblarea lor se realizeaz o etanare bun a mbinrii.Pentru ca filetul sa nu prezinte o suprafata rugoasa sau rupturi, taierea filetului se executa prin trecerea clupei in mod succesiv, cel putin de doua ori peste portiunea de teava care se fileteaza, urmarindu-se totodata ca axa partii filetate sa coincida cu axa tevii, iar adancimea filetului sa fie normala, pentru a se asigura o prindere si o etanseitate buna la imbinarea tevii cu fitingul respectiv.a.). imbinarea tevilor filetate din otel zincat. Aceasta operatiune se face cu ajutorul tipului corespunzator de fitting si anume: pentru meninerea direciei conductei se va folosi o muf, iar pentru schimbarea direciei se va folosi sau teul.O atenie deosebit trebuie acordat etanrii mbinrii, care se realizeaz cu ajutorul fuiorului de canep cu firul lung (cali), uns cu ulei de in fiert sau mirau de plumb, nfurat subire i continuu pe poriunea filetat, ncepand de la al doilea gang al filetului, pan dincolo de poriunea acoperit de fiting.La mbinarea evilor de oel cu muf, de tipul cunoscut sub denumirea de mbinare1 cu filet scurt, se va avea grij ca s nu se ating capetele evilor i s se pstreze o distan ntre ele de 23 mm, iar lungimea filetului s nu depeasc jumtate din lungimea mufei.- mbinarea evilor de oel cu filet lung este un alt sistem de asamblare, care se realizeaz cu ajutorul unei mufe i a unei piulie de strangere.Pentru mbinarea evilor se introduce mai ntai piulia de strangere i mufa n captul evii cruia i s-a tiat un filet mai lung, respectiv de o lungime mai mare cu 5 mm decat cel al piuliei i mufei luate mpreun. Se aduce captul evii cu filetul scurt aproape de eava cu filetul lung, se deurubeaz mufa de pe filetul lung i se trece prin nurubare pe filetul scurt, pan cand mufa a ajuns la jumtatea lungimii filetului.Pentru etanarea mufei se procedeaz ca n cazul precedent, iar pentru etanarea evii, ntre piuli i muf se nfoar pe eav sfoar de canep, bine rsucit i mbibat cu ulei de in fiert sau c miniu de plumb, dup care se strnge piulia spre muia.b).. mbinarea evilor filetate din oel zincat cu armturile sanitare. Aceast operaie se execut, dup caz, prin intermediul un mufe sau cot, cand armturile sunt prevzute cu filet pentru asam blare, sau fr intermediul acestor fitinguri, cand armturile sn prevzute cu mufe pentru asamblare.n primul caz, pe eava de oel filetat se monteaz prin nurubare un capt al fitingului iar n cellalt capt se nurubeaz armtura sanitar, aa cum este, de exemplu, robinetul de serviciu.In al doilea caz, armtura sanitar fiind prevzut cu o muf sau cu o piuli olandez, acestea se nurubeaz direct pe filetul exterior al evii din oel, aa cum este, de exemplu, robinetul de trecere cu ventil i mufe, sau conducta de legtur din eava de plumb care] are la capete montate racorduri olandeze cu eava de lipit.Etanarea mbinrii evilor de oel cu armturi sanitare se fac n acelai mod ca la mbinrile evilor de oel ntre ele, folosind cali cu ulei de in fiert sau cu miniu de plumb.In cazul cand la mbinare se folosete piuli olandez cu eava de lipit, pentru ca piulia s mi se deplaseze spre lipitur i s ngreuneze lipirea mbinrii, aceasta se nurubeaz pe o eava avut la ndeman pentru ca s o menin la cellalt capt al racordului.c).. mbinarea evilor de presiune din plumb cu armturile sanitare (robinete, baterii amestectoare etc.). Aceast operaie se face, de regul, cu ajutorul unui racord, de preferin o piuli olandez cu eava de lipit, care permite s se fac o montare, respectiv o demontare cu uurin a evii de plumb la asamblarea cu armturile sanitare. n acest scop, eava de legtur din plumb va avea la ambele capete montate aceste tipuri de racord, urmand ca un capt s se asambleze cu eava de alimentare cu ap. iar cellalt rapt s se asambleze cu armtura obiectului sanitar.Pregtirea i lipirea racordului la eava de plumb se execut in mod asemntor ca la mbinarea evilor de plumb cu evile de oel prin racorduri cu eava de lipit.d).. Montarea evilor de presiune din plumb. In interiorul cldiri, montarea evilor de presiune din plumb se face, de regul, ngropate sub tencuiala pereilor, izolate cu bete din postav, pentru evitarea coroziunii, executandu-se n acest scop, un an (li) pentru amplasarea evii de plumb.Legturile scurte din evi de plumb la obiectele sanitare se execut aparent, masendu-se pe cat posibil sub sau dup obiectela sanitare.

Dispozitiv cu lanuri pentru tiat evi, eapamentLanurile trebuie s fie bine unse, pentru a evita blocarea rotielor de tiere (plcue tietoare)Nu trebuie exercitat oapsare prea mare a mnerelor. La tiere nu este valabil principiul: cu ct fora e mai mare, cu att mai repede se termin lucrarea, deseori se face aceast greeal. Dimpotriv: s se taie cu o for mai micS nu se ncline scula lateral, la tiere, ntruct rotiele tietoare s-ar putea rupe Dispozitiv de tiat evi, MiniDispozitivde tiat evi subiri din cupru, alam, aluminiu i evi din oel cu pereii subiri Dispozitiv de tiat evi subiriPentru tiere de evi cu perei subiri, din cupru, alam, aluminiu sau oel Cu o roat tietoare i dou role de ghidare, avnd o roat tietoare de schimb n mner Debavurator de interior, rabatabil, integrat

Dispozitiv de tiat eviPentru evi din oel sau din font Dispozitiv telescopic de tiat evi, Standard Cu debavurator integrat, demontabil Roat tietoare de schimb, sub capacul mnerului rotativ Dispozitiv de tiat evi, cu clich

Dispozitiv debavurat evi interior / exterior V2Dispozitiv cu corpul din aluminiu lustruit , pentru evi din cupru, aluminiu, oel, inox sau material plastiPerii de interior, pentru evi din cupru

Dispozitiv de ndoit evi, Mini

Trus de clupe de filetatPrelucrare tevi material plastic

Foarfec pentru evi din material plasticFoarfec pentru evi din material plastic, cu 0 - 42 mmPentru evi dinPE, PPiPVDF (polifluorur de viniliden)Ti din inox

Pistol pentru retezat evi din plasticn form de pistol, cu lam de tiere, care este transportat treptat, la apsarea mnerului Prin apsarea butonului de revenire, lama revine n poziia de plecareDeosebit de indicat pentru evi din material plastic, cu perei subiri

Disp. de tiat evi din material plastic 6 - 64 mmPentru evi din PE, PP iPVDFAdncimea de tiere demax. 5 mmCu reglare reglare rapid telescopic, reglare fin cu ax filetat, precum i cu dispozitiv rabatabil de debavurat interior Disp. de tiat evi din material plastic 50-140 mmPentru evi din PE, PP iPVDFAdncime de tiere max.19 mmCu reglare reglare rapid telescopic, reglare fin cu ax filetat, precum i cu dispozitiv rabatabil de debavuratinteriorDispozitiv de retezat i faetat

SCHEME I DETALII DE INSTALAIII. Explicarea detaliilor din desenele de executieFlanseFlansele sunt parti ale pieselor; ele fac corp comun cu acestea si servesc la asamblarea pieselor cu suruburi sau suruburi prizoniere. Ele sunt de diferite forme (rotunde, patrate, ovale, triunghiulare). Cotele necesare sunt cele care determina forma si grosimea flansei, pozitia si diametrul gaurilor.I.1. Flansele cilindrice intrebuintate in constructia de masini pot avea un numar oarecare de gauri. Cele utilizate pentru asamblari de conducte au totdeauna un numar de gauri divizibil cu 4 (4, 8, 12, 16, etc.).Reprezentarea flanselor cilindrice se face asa cum se arata in fig.32, in cazul in care sectiunea nu trece prin gauri, ci pe la jumatatea distantei dintre gauri.Fig.32 - Sunt de observat urmatoarele:Gaurile de trecere ale suruburilor fiind asezate simetric pe un cerc, una din axele lor este determinata de cercul centrelor, iar cealalta axa de razele aceluiasi cerc, duse prin centrele gaurilor respective;Pentru determinarea pozitiei exacte a gaurilor, se considera un plan de taiere care trece prin axa flansei. Ca urmare, axele gaurilor apar in sectiune la distanta reala fata de axa lansei; In sectiune, gaurile sunt figurate prin linii de rabatere si anume: linie punct-linie.Pentru simplificare, flansele cilindrice se pot desena intr-o singura proiectie si anume o sectiune ce trece prin axul vertical, mentionandu-se numai numarul si diametrul gaurilor, fie printr-o notatie de felul celei din fig.33,fie printr-o notatie ca in fig.34.Adeseori se obisnuieste sa se deseneze numai jumatate din vederea flansei si anume: fie complet ca in fig.35, fie schematic ca in fig.36.Flansele cilindrice pentru conducte sunt standardizate atat in ceea ce priveste dimensiunile de legatura (diametrul exterior, numarul si diametrul gaurilor pentru suruburi), cat si grosimile, in functie de presiunile la care trebuie sa lucreze.In desenele de executie ale flanselor pentru conducte, axele de simetrie nu vor trece prin gaurile flansei.I.2. Flansele patrate au colturile rotunjite printr-un sfert de cerc cu centrul in centrul gaurilor respective de prindere, raza de racordare fiind egala cu diametrul acestora (fig.37). Cele patru gauri sunt situate pe un cerc, ca si in cazul flanselor cilindrice.Cele expuse pentru flansele cilindrice sunt valabile si pentru flansele patrate, cu deosebirea ca la cotarea laturii se pune simbolul in locul simbolului , fiind vorba de un patrat si nu de un cerc.Rezulta ca se poate elimina vederea din stanga, sectiunea fiind suficienta pentru determinarea completa a flansei.

Fig.33 Fig.34 Fig.35

Fig.36 Fig.37II. Reprezentarea elementelor de constructii pentru instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si de gazemnaturalII.1. Conducte pentru fluideStandardul stabileste semnele si culorile conventionale pentru conductele instalatiilor sanitare, de incalzire centrala, de gaze naturale si de ventilare, folosite pentru reprezentari in planurile de instalatii si scheme, in planurile coordonatoare si in planurile generale de situatie ale constructiilor civile si industriale.Semnele si culorile conventionale din standard nu sunt limitative.Pentru identificarea caracteristicilor tehnico-functionale ale conductelor, semnele conventionale pot fi completate, dupa necesitati cu simboluri stabilite prin standarde sau cataloage de produse, sau simboluri stabilite de proiectant, semnificatiile lor fiind indicate in legenda.Varietatea culorilor fiind limitata, utilizarea lor are caracter de recomandare si se va face cu precadere in schemele cu caracter functional.La reprezentari in culori se vor mentine si simbolurile si semnele conventionale ale elementelor reprezentate.In cazul in care nu se intocmeste un plan coordonator pentru toate categoriile de instalatii, conductele din planurile de instalatii pe specialitati vor fi definite prin cotele in plan si de nivel necesare si suficiente evitarii dificultatilor de executie.Grosimea liniilor de reprezentare se va alege conform STAS 103-76, functie de scara desenului si in scopul obtinerii unui desen clar.Mai jos sunt date exemple de indicatii suplimentare pe reprezentarile de conducte.Destinatia conducteiSemn conventionalDenumirea culorii conventionale

In planuri de constructiiIn planuri generale, de situatie, planuri coordonatoare sau planuri comune

Instalatii sanitare

Conducta de apa rece potabilaalbastru

Conducta de apa caldarosu inchis

Conducta de circulatie a apei caldeviolet

Conducta de apa pentrucombaterea incendiilor (exclusiv)rosu aprins

Canale sau conducte de canalizaremenajera sau unitara (menajera +pluviala)cafeniudeschis

Canale sau conducte de canalizarepentru ape pluvialecafeniu inchis

Instalatii de incalzire centrala

Conducta de apa calda de ducererosu aprins

Conducta de apa calda de intoarcerealbastru

Conducta de apa calda de inalta temperatura de ducererosu inchis

Conducta de apa calda de inaltatemperatura de intoarcereviolet

Conducta de aburportocaliu

Conducta de condensate subpresiune atmosfericaverde

Conducta de condensat subpresiuneverde inchis

Conducta de dezaerisire sau deadmisie a aeruluicafeniu

Conducta de golire (GC), drenaj(CD), preaplin (CP)

Conducta de siguranta a traseuluide ducererosu aprins

Conducta de siguranta a traseuluide intoarcerealbastru

OBSERVATII:__ Literele intercalate pe semnele conventionale reprezinta initialele conducteirespective sau ale fluidului transportat.__ Pentru diferentierea conductelor cu aceeasi destinatie dar avand parametric diferiti,se vor face notatii suplimentare, ca de exemplu 6 bar, 8 bar, ID 95, II 75.

Instalatii de alimentare cu combustibilConducta de gaze

galben deschis

Conducta de combustibil lichid

negru

Instalatii de ventilareCanal drept pentru aer proaspat

verde

Canal drept pentru aer deintroducere (dupa diferite tratari)rosu

Canal drept pentru aer de evacuarealbastru

Canal drept pentru aer de circulatieviolet

OBSERVATII:1. reprezentarea normala, bifilara, pentru desene la scara 1:50 sau mai mare;2. reprezentarea simplificata, unifilara, pentru desene la scara 1:100 sau mai mica;3. Sageata indica sensul circulatiei aerului.II.2. Exemple de indicatii suplimentare de reprezentari de conducteDenumireSemnul conventional sau notatia

Sensul de circulatie a fluidului

Panta conductei (sensul coborator al conductei)

Incrucisare de conducte fara legatura (traseul C-D trece deasupra lui A-B)

Ramificatii de conducte in acelasi planorizontal

Ramificatii de conducte in planuri orizontalediferite

Schimbare de nivele pe traseu rectiliniu

OBSERVATIE:In legenda desenului se va specifica elemental geometric al conductei neizolate la care se refera cota de nivel (radier, ax, creasta).

Indicarea simplificata a conductelor in paralel

Notarea materialelor si a conductelorExemple: Teava neagra sau zincata pentru instalatii

Teava de constructii

Tub din gresie

Canal de aer

Plan sau elevatie

Sectiune

OBSERVATII:1. Cotarea canalelor de aer in plan sau elevatie se face in mm, astfel: grosime latura vazuta x latura nevazuta debit (m/s)2. In sectiune, cotarea se face in mm astfel: grosime latura orizontala x latura verticala debit (m/s)

II.3. Fitinguri si piese auxiliare pentru conducteStandardul stabileste semnele conventionale generale pentru reprezentarea fitingurilor, pieselor de legatura si pieselor auxiliare montate pe conductele instalatiilor sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si de gaze, in planurile de instalatii pe specialitati, in planurile comune mai multor instalatii, in planurile coordonatoare si in planurile generale de situatie.Observatie: Fitingurile, piesele de legatura si piesele auxiliare vor fi figurate numai daca indicarea lor este necesara executarii corecte a instalatiilor.Semnele conventionale din standard nu sunt limitative.Pentru identificarea caracteristicilor tehnico-functionale ale fitingurilor si pieselor, semnele conventionale pot fi completate, dupa necesitati, astfel: Prin crearea de noi semne obtinute prin combinarea a doua sau mai multe semne conventionale generale (de ex.: ramificatie cu mufa si flansa); Prin completarea semnelor existente cu simboluri reprezentand materialul, diametrul etc., conform standardelor sau normelor interne de produs in vigoare; Prin crearea de noi semne, utilizand in mod obligatoriu semnele referitoare la modul de imbinare.In aceste cazuri, semnificatiile semnelor vor fi indicate in legenda.Semnele conventionale din acest standard se vor reprezenta in culorile conventionale in care sunt reprezentate conductele.Grosimea liniei de reprezentare a semnelor conventionale va fi aceeasi cu a liniilor conventionale pentru conducte.Semnele conventionale vor fi reprezentate in functie de scara desenului si de dimensiunile de gabarit ale fitingurilor si pieselor reprezentate la scara sau nu.Felul imbinarilor

DenumireSemn conventional

Imbinare cu mufa

Imbinare cu flanse la conducta

Imbinare cu flanse la canale de aer

Imbinare cu eclise la canale de aer

Imbinare cu colier la canale de aer

Imbinare cu filet la conducte (se indica numai la schimbari de diametru)

Imbinare prin sudura la conducte (se indica numai la schimbari de diametru)

Observatii: Imbinarile cu mufa si cu flanse se vor indica in desene numai in punctele de racordare a conductelor cu armaturi, obiecte de uz gospodaresc, obiecte sanitare, aparate si recipiente, precum si la schimbari de directii si ramificatii Imbinarile cu filet si prin sudura se vor indica in desene numai in punctele de schimbare a diametrelor conductelor

Fitinguri si piese de legatura

Mufa dublaTeu (cu flanse)

Mufa de trecut pe tubCruce (cu flanse)

Reductie (cu mufa)Ramificatie simpla avand0< 90 (cu mufa si flansa)

Cot sau curba (cu flansa) cu 0< < 90Ramificatie dubla (cu mufa) cu0< 90

Curba de etaj (cu mufa)

Sustineri pentru conducte

Suspensie simplaSuport simplu pentru montajul mobil al conductei

Suspensie simpla pentru montajul mobil al conducteiSuport clasic pentru montajul mobil al conductei

Suspensie elastica pentru montajul mobil al conducteiSuport tip patina sau rola

Suport simpluPunct fix

Compensatoare de dilatare

Compensator tip UCompensator telescopic dublu

Compensator liraCompensator cu burduf

Compensator telescopic simplu

Piese diverse

Racord olandezPiesa de schimbare de sectiune (difuzor sauconfuzor) (de exemplu cu flanse)

Cap (caciula) la conducteTrecerea de la sectiune circulara la cea rectangularaa schemab - plan

DopCot cu palete de dirijare (de exemplu cu flanse)a planb- elevatie

Flansa oarbaRamificatii croite (de exemplu cu flanse)

Teu de regulare sau curatire cu dopRamificatii din piese asamblate (de exemplucu flanse)

Mufa de reglare cu dopPiesa de deviere (etaj) pentru canal de aer (deexemplu cu flanse)a elevatieb - plan

Piesa de curatireCurba (de exemplu cu flanse)a planb- elevatie

Sifon Ua - in planb - in schemaVas de aerisirea - in planb - in schema

Cruce de curatire cu dopuriPalnie de golire

Sifon de condens cu dop de curatirea - in planb - in schemaProtectie cu caciula contra ploii

Punct de masurare pe canala planb - elevatie

Capac de vizitare sau de controla planb - elevatie

Atenuator de zgomot

Legatura flexibila (burduf)

II.4. ArmaturiSemnele conventionale sevesc pentru identificarea caracteristicilor tehnico-functionale ale armaturilor si nu sunt limitative. Semnele conventionale pot fi completate cu indicatii referitoare la caracteristicile fluidului (aceleasi ca pentru conducte), simboluri stabilite prin standarde sau cataloage de produse sau noi semne, create in baza prescriptiilor prezentului standard, semnificatia lor fiind indicata in legenda.Semnele conventionale pentru armaturile montate pe conducte vor fi reprezentate cu acesi culoare conventionala ca si conductele.Grosimea liniilor de reprezentare va fi conform STAS 103-76, aceeasi pentru intreg ansamblul de desene executate la aceeasi scara.

Moduri de imbinare a armaturilor cu conducte

DenumireSemn conventional

In schemaIn plan

Imbinare cu flanseImbinare cu filet

Imbinare cu mufeImbinare prin sudura (prin lipire)

Moduri de actionare a armaturilor

Actionare manuala (in mod curent nu se indica)Actionare cu plutitor

Actionare cu contragreutateActionare cu membrana

Actionare cu arcActionare hidraulica

Actionare cu electromotorActionare pneumatica

Actionare cu electromagnet

Armaturi de inchidere

Robinet cu ventil dreptRobinet cu cep (cana) drept

Robinet cu ventil drept, cu dispozitiv de golireRobinet cu cep (cana) drept cu dispozitiv de golire

Robinet cu ventil de coltRobinet cu cep (cana) de colt

Robinet cu ventil cu trei caiRobinet cu cep (cana) cu trei cai

Robinet cu ventil cu tija inclinataRobinet cu sertar (vana)

Armaturi de reglare

Robinet de reglare cu clapeta

Regulator de presiune cu actiune directaa in amonteb in aval

OBSERVATIE: La armaturile cu un montaj obligatoriu, sageata de pe conducta pe care sunt montate indica sensul circulatiei fluidului

Armaturi de siguranta si avarie

Robinet cu ventil, de colt, de siguranta, cucontragreutate

Robinet cu ventil, de colt, de siguranta, cu arc

Robinet cu ventil cu trei cai de siguranta, cu contragreutate

Robinet cu ventil cu trei cai de siguranta, cu arc

Robinet cu ventil de avarie, fara dispozitiv de blocare

Robinet cu ventil de avarie, cu dispozitiv de blocare

Armaturi de serviciu

Robinet cu ventil de simplu serviciu

Robinet cu ventil de dublu serviciu

Robinet cu brat basculant

Baterie de amestec

Baterie de amestec cu brat basculant

Baterie de amestec de baie cu dus si tija fixa

Baterie de amestec de baie cu dus si tija flexibila

Baterie de amestec numai pentru dus cu tija fixa

Baterie de dus cu tija fixa pentru cazane de baie

Robinet dublu reglaj pentru radiatora dreptb de colt

Armaturi pentru combaterea incendiilor

Hidrant subteran de incendiu

Robinet de incendiu interior

Hidrant de gradina

Sprinkler

Drencer

Armaturi diverse

Reductor de presiune

Robinet de retinerea cu ventilb cu clapa

Ventil cu dezaerisire automata

Separator de condensat

Sorb simplu

Sorb cu clapa

Separator de namol

Filtru de impuritati

Armaturi pentru instalatii de ventilare

Clapeta de reglaj fara manetaa planb - elevatie

Clapeta de reglaj cu manetaa planb - elevatie

Subar perpendicular sau oblica elevatieb planc - sectiune

II.5. Aparate de masura si controlGrosimea liniilor de reprezentarea acestor semne conventionale va fi egala cu jumatate din grosimea liniilor de reprezentare a conductelor aferente.

DenumireSemn conventional

Aparat indicator cu citire directa

Aparat inregistrator valoric prin insumare(debitmetru, contor)

Manometru diferential

Indicator de nivel cu sticla

Indicator de nivel cu plutitor si mira

Temperatura

Presiunea

Debitul

Observatii: Cu linie intrerupta sunt indicate elementele de instalatie pe care sunt montate aparateleExecutie dupa STAS185/7-73.

NOIUNI GENERALE DE HIDRAULIC I TERMOTEHNIC1. GeneralitatiMecanica fluidelor se ocup cu studiul repaosului i al micrii fluidelor, precum i al interaciunilor fluidelor cu corpurile cu care vin n contact.Mecanica fluidelor studiaz fluidele n condiii de echilibru al forelor ce acioneaz asupra lor obiectul staticii fluidelor -, sau n condiiile n care fora rezultant este diferit de zero obiectul dinamicii fluidelor.Hidraulica este o parte a mecanicii fluidelor care studiaz micrile lichidelor la viteze mici, lichidele fiind considerate incompresibile.Fluidele sunt corpuri fr form proprie,care se deformeaz uor; acestea pot fi: lichide, caracterizate prin faptul c sunt puin compresibile i formeaz o suprafa liber n contact cu un gaz; gaze, care sunt foarte compresibile i nu rmn n repaos dect n spaii nchise.2. Proprieti ale lichidelor utilizate n sistemele hidrauliceVscozitatea - reprezinta proprietatea lichidului de a se opune deplasarilor relative dintre straturile de fluid.Compresibilitatea - este proprietatea fluidelor de a opune rezisten la micorarea volumului. Lichidele i modific foarte puin volumul; pentru o modificare a volumului este necesar o cretere a presiunii,DensitateaDensitatea unui material omogen se defineste ca fiind masa continuta in unitatea de volum. Unitatea de masura pentru densitate este kg/m3 sau g/cm3 (1000 kg/m3 = 1g/cm3). Densitatea se noteaza cu litera greceasca r (ro). Conform definitiei :Presiunea Prin definitie, presiunea este forta exercitata pe unitatea de suprafata: Este o marime fizica scalara derivata a carei unitate de masura este N/m2. Presiunea are si alte unitati de masura tolerate cum ar fi 1Pa = 1N/m2, 1 atm ~ 105N/m2, 1 torr = 1 mmHg, 760 mmHg = 105 N/m2. Unitatea de masura din hemodinamica este mmHg (milimetru coloana de mercur).

Legea lui PascalPresiune hidrostatica nu depinde de suprafata fundului vasului, ci numai de densitatea lichidului si de grosimea acestuia. Daca punem in cateva vase comunicante care au sectiunile bazelor diferite (Fig. 1), un lichid, observam ca inaltimea lichidului in vase este aceeasi.

Fig. 1 In vasele comunicante necapilare, lichidul urca pana la acelasi nivelAcest lucru este datorat presiunii hidrostatice care are aceeasi valoare la baza tuturor vaselor, iar lichidul este in echilibru.

Principiul lui ArhimedeUn corp scufundat in apa pare sa aiba o greutate mai mica decat in aer, iar un corp a carei densitate este mai mica decat a apei poate pluti la suprafata acesteia. Asta inseamna ca in apa, asupra corpului scufundat mai actioneaza o forta al carei sens este invers sensului greutatii. Aceasta este forta arhimedica.Enuntul principiului lui Arhimede: Un corp scufundat intr-un lichid este impins de jos in sus cu o forta egala cu greutatea volumului de lichid dizlocuit de corp : FA = lichidVdizlocuitgunde g este acceleratia gravitationala, iar lichid reprezinta densitatea lichidului in care este scufundat corpul.Fig. 2 Ilustrarea principiului lui Arhimede

Forta arhimedica se aplica intr-un punct al corpului, numit centru de presiune, acesta coincizand cu centrul de greutate al masei de lichid dizlocuita de corp

Fig. 3 Asupra unui corp scufundat in lichid actioneaza o forta accensionala din partea lichidului

Temperatura - este o mrime de stare care caracterizeaz starea termic a unui corp. n orice mediu, ntr-un punct, la un moment dat, temperatura are o valoare unic care poate fi definit scalar:Diferena de temperatur ntre dou puncte (dou medii) diferite, nseamn o diferen de potenial termic, ceea ce determin transferul de cldur ntre cele dou puncte (medii). Dilatarea termica- este fenomenul fizic prin care dimensiunile (volumul, suprafaa, lungimea) unui corp cresc n urma variaiei temperaturii. Fenomenul opus se numete contracie termic. Pentru majoritatea substanelor creterea temperaturii duce la creterea dimensiunilor, dar exist i excepii.n funcie de starea de agregare a corpului, dilatarea se manifest diferit. Astfel, un corp solid i mrete toate dimensiunile liniare n acelai raport, un lichid i mrete volumul (forma sa depinde de vasul care l conine), iar un gaz i mrete fie presiunea, fie volumul, fie amndou, n funcie de incinta n care se afl. Modificarea valorii volumului produce modificarea valorii densitiiTransferul de calduraTransferul de cldur este un fenomen care are loc doar n situaia existenei unei diferene de temperatur, fie ntre corpuri (sau medii) diferite, fie ntre zone diferite ale aceluiai corp (sau mediu).Conductivitatea termica- reprezint o proprietate fizic a materialului(sau mediului) prin care are loc transferal de cldur, care definete capacitatea acestuia de a conduce cldura.

MATERIALE DE INSTALAII; MBINAREA I MONTAREA INSTALAIILOR

INSTALAII DE ALIMENTARE CU AP

INSTALAII DE CANALIZARE

INSTALATII DE INCALZIRE1. CLASIFICAREA SISTEMELOR DE INCALZIRE

Spatiile interioare ale cladirilor pot fi incalzite prin diferite metode si sisteme.

Clasificarea generala a sistemelor de incalzire se poate face dupa mai multe criterii:

Dupa sursa de caldura- Centrala (centrale termice, respectiv puncte termice)- Locala (sisteme de incalzire directa)

Dupa agentul termic folosit :- Apa (temperature redusa; calda; fierbinte)- Abur (presiune-joasa;presiune-medie)- Aer-cald

Dupa modul de transfer de caldura:- Convective (radiatoare;aparate de aer-cald; elemente de ventilarea si conditionarea aerului)- Radiante(incalzirea prin pardoseala, panouri radiante de tavan si de perete, panouri radiante suspendate; radianti cu infrarosu)

1.1 Instalatii de incalzire cu apa

Avantaje: Agentul termic este disponibil in cantitati nelimitate Agentul termic se situeaza la temperaturi in limite rezonabile, Caldura specifica mare a apei, volum redus al fluidului de transport Fiabilitate buna in exploatare, Reglare usoara( reglare centralizate ,prin robineti termostatici pe corpurile de incalzire)

Dezavantaje: Inertie termica ridicata, perioada lunga de intrare si de iesire in/din regim Cost de investitie relativ mare.Instalatiile de incalzire cu apa functie de temperatura apei folosite sunt clasificate in:- instalatii cu apa calda cu temperaturi pana la 110 C (temperatura apei usual nu depaseste 95C) si- instalatii cu apa fierbinte cu temperaturi de peste 110 C.Instalatiile de incalzire cu apa calda sunt foarte mult utilizate pentru incalzirea cladirilor de locuit, publice si administrative. Instalatiile de incalzire cu apa fierbinte sunt folosite in special la halele industriale.

Instalatiile de incalzire cu apa, functie de modul de circulatie a apei se pot clasifica in: Instalatii cu circulatie a apei prin gravitatie Instalatii cu circulatie a apei fortata (asa numitele instalatii cu pompe)

Instalatiile cu circulatia apei calde prin gravitatie se foloseau pentru cladiri mici. Astazi ele sunt utilizate doar exceptional.Instalatiile de incalzire cu apa functie de numarul de conducte se clasifica in: Instalatii bitubulare Instalatii monotubulare (Fig. 1.1)

Fig. 1.1 Schemele de functionare ale instalatiilor bitubulare(A) monotubulare in serie (B) si monotubulare cu by-pass(C)

Instalatiile de incalzire functie de amplasarea conductelor de distributie se clasifica in: Instalatii de incalzire cu distributie inferioara(Fig. 1-2) Instalatii de incalzire cu distributie superioara(Fig. 1-3)O solutie optima din punctul de vedere a echilibrarii presiunii de distributie este asa-numitul instalatie cu distributie bitubulara tip Tichelmann (Fig. 1-4)

Fig. 1-2 Schema unei instalatii de incalzire cu distributie inferioara1 radiator, 2-robinet de reglaj, 3 conducte de distributieFig. 1-3 Schema unei instalatii de incalzire cu distributie superioara

Fig. 1-4 Schema unei instalatii de incalzire cu apa calda,a cu distributie bitubulara solutia Tichelmann

1.2 Instalatii de incalzire cu aburSistemele de incalzire cu abur au urmatoarele avantaje si dezavantaje:Avantaaje: Inertie termica redusa, perioada scurta de intrare in regim Pericol neglijabil de inghet Costurile de investitii sunt mai mici decat la cele cu apa calda.Dezavantaje: Reglare centralizata dificila,neeconomica Temperaturi mari ale suprafetei Pericol de coroziune.Aburul ca si agent termic se utilizeaza azi doar in cladiri industriale.Instalatiile de incalzire cu abur se clasifica dupa presiunea aburului : De presiune redusa cu presiunea relativa a aburului < 0,5.105 Pa De presiune inalta cu presiunea relativa a aburului > 0,5.105 Pa, exceptional depresiune Instalatii de abur in depresiune cu presiunea absoluta < 1,0.105 Pa.Instalatiile de incalzire cu presiune redusa sunt cele mai des utilizate.Instalatiile de incalzire cu abur se clasifica in functie de conductele de distributie a aburului : Instalatii de incalzire cu distributie inferioara Instalatii de incalzire cu distributie superioara 1.3 Incalzirea cu aer caldIn perioada incalzirii, aerul cald este transportat in incapere. Aerul este preparat d.p.v. termic in generatoarele de aer cald. Aceste utilaje se gasesc in camera de presiune (camera pentru generatorul de aer cald), eventual chiar in camera incalzita.Avantajele instalatiilor de incalzire cu aer cald: Fiabilitate in exploatare, Inertie termica redusa, Costuri mici de investitie, Pot servi si la ventilarea incaperilor.Dezavantaje: Ridicarea prafului cauzata de miscarea aerului, Componenta de ra