suport de curs stivuitorist-cursant

Download SUPORT de CURS Stivuitorist-cursant

Post on 09-Jul-2015

3.510 views

Category:

Documents

60 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

SUPORT DE CURS PENTRU STIVUITORISTICap. A. Clasificarea stivuitoarelor, descrierea detaliata a tipurilor de stivuitoare. Antrenarea stivuitoarelor (echipamentul de fora electrica sau hidraulica) Cap. B. Componente de securitate la stivuitoare Cap. C. Dispozitive de frnare Cap. D. Cabluri si lanuri Cap. E. Dispozitive de manevrare a sarcinilor Cap. F. Obligaiile deserventului stivuitorist Cap. G. Manevrarea si exploatarea stivuitoarelor Cap. H Intretinerea, Revizia, Reparatia Si Verificarea Tehnica Oficiala Cap. I. Avarii si accidente la stivuitoare

1

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

Cap. A. Clasificarea stivuitoarelor, descrierea detaliata a tipurilor de stivuitoare. Antrenarea stivuitoarelor (echipamentul de fora electrica sau hidraulica) 1. Definiie. Clasificare. Crucioarele stivuitoare, denumite n continuare stivuitoare, sunt utilaje de transport i ridicat mrfuri, n general paletate. Conducerea crucioarelor stivuitoare se face de ctre deserveni stivuitoriti, autorizai ISCIR,conform prescripiilor tehnice in vigoare.1.1.

Dup modul n care se face deplasarea, stivuitoarele se clasifica n: - stivuitoare autopropulsante (autostivuitoare); - stivuitoare tractate sau mpinse.

1.2. Dup modul de acionare principal a roii motoare, autostivuitoarele se clasific n : electrostivuitoare :1a care energia electrica necesara funcionarii motorului electric de curent continuu al acionarii principale(antrenare roata/roti motoare, servodirectie, pompa hidraulica) este furnizata de un acumulator rencrcabil La rndul ei aceast categorie se mparte n : - motostivuitoare pe benzina : combustibilul motorului fiind benzina; - motostivuitoare pe motorina(Diesell) : combustibilul motorului fiind motorina; - motostivuitoare pe gaz: combustibilul motorului fiind gazul metan. 1.3. Dup tipul constructiv,stivuitoarele se clasifica in : - stivuitoare cu contragreutate; - stivuitoare cu furci rectractabile; - stivuitoare cu furci laterale. 1.4. Dup locul de comanda ,stivuitoarele se clasifica in : - stivuitoare cu conductor purtat, pe scaun sau in picioare. - stivuitoare cu conductor pietonal, cu proap (timona); Dup direcia de deplasare, n raport cu poziia deserventului fa de sarcin (furci), autostivuitoarele se clasific n: - autostivuitoare care se deplaseaz cu sarcina n dreapta deserventului. - autostivuitoare care se deplaseaz cu sarcina n faa deserventului. 1.5. Dup felul catargelor,autostivuitoarele se clasifica in: - simplex ( cu catarg intr-o treapta). - duplex (cu catarg in doua trepte) - triplex (cu catarg in trei trepte) 1.6. Dup felul organului de prindere a sarcinii,stivuitoarele se clasifica in : - stivuitoare cu furci - stivuitoare cu platforma - stivuitoare cu alte tipuri de prindere (bene, brae, crlige, etc.)

2. Descrierea tipurilor de stivuitoare.

2

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ 2.1 MOTOSTIVUITOARE Datorita faptului ca acionarea acestui tip de stivuitor se face cu motoare de combustie interna ,i confer acestuia o mare autonomie n deplasare. Motostivuitoarele sunt concepute a se deplasa att pe drumuri uzinale, special amenajate n acest scop ct si pe drumurile publice n caz de nevoie cu respectarea regulamentului de circulaie. Pantele si rampele admise pe drumurile pe care se deplaseaz sunt mai mari dect cele admise de regula la electrostivuitoare. Motostivuitoarele se executa n general cu contragreutate sau furci laterale si, datorita vitezelor mari de deplasare, au conductorul purtat pe scaun sau cabina de comanda, prevzute cu centura de sigurana Catargele motostivuitoarelor sunt de regula de tipul simplex, iar organul de prindere/purtare este constituit din furci. Se fabrica pentru o gama foarte larga de capacitate de la 0,6 - 40 t, nsa n mod curent intre 1 - 5 t. Din punct de vedere constructiv se produc urmtoarele motostivuitoare: - cu furca frontala si conductor purtat, eznd , care sunt cele mai uzuale; - cu furca frontala si conductor purtat in picioare , rar ntlnite; - cu furca frontala si conductor pieton; la acestea timona de direcie este echipata cu prghii de comanda care acioneaz asupra acceleraiei si ambreiajului. Cnd se ia mna de pe timona, sau aceasta este ridicata n poziie vertical, n mod automat se produce debreierea i frnarea stivuitorului; - cu furca laterala 2.2. ELECTROSTIVUITOARE Electrostivuitoarele sunt stivuitoare a cror acionare este electrica. Sursa de energie la electrostivuitoare este constituita dintr-o baterie de acumulatoare , fapt care determina ca utilizarea lor sa fie posibila numai pe distante scurte in incintele ntreprinderilor , depozitelor , grilor de cale ferata , aeroporturilor etc. , deplasarea lor efectundu-se pe drumuri amenajate. Pantele maxime admise ale drumurilor pe care se pot deplasa electrostivuitoarele sunt mici , iar cele cu contragreutate in gol, aproximativ 10 % si cu sarcina aproximativ 5 % , iar la cele retractabile in gol aproximativ 5% si cu sarcina aproximativ 2 %. Datorita acionarii electrice care nu creeaz noxe , sunt utilizate cu precdere in construcii nchise , in acest caz nefiind necesare masuri suplimentare ca la motostivuitoare care trebuie prevzute cu dispozitive de epurare a gazelor eapate si cu dispozitive antideflagrante. Pentru tehnologiile de paletizare a produselor agroalimentare i gsesc utilizarea urmtoarele tipuri: 2.3. TRANSPALETE (CRUCIOARE - LIZA) Sunt utilaje destinate transportului pe orizontala. Bratele furcii ndeplinesc rolul longeroanelor de sprijin; cu ajutorul rolelor din fata, acestea traverseaz ferestrele plcilor inferioare ale paletelor si ridic paleta de la sol cu 100 - 150 mm. Sunt utilaje de construcii simple, destinate manipulrii manual - mecanice a mrfurilor ambalate. Menionarea acestora intre utilajele legate de paletizare este determinata de faptul ca in uniti si depozite mici, in special in cele din reeaua de distribuie, datorita condiiilor si dotrilor improprii nu este posibila mecanizarea descrcrii ncrcturilor mari, care la expeditor au fost ncarcate in mijloace auto pe palete plane ( bere, ulei, etc.), sau un sistem grupat ( navete cu sticle cu lapte ). Si in aceste situaii, folosirea lizelor si a oblonului ridictor permite realizarea unui grad de mecanizare destul de ridicat; ncrctura este descompusa, manipularea facandu-se in sistem grupat si nu bucata cu bucata. Timpul si efortul fizic se reduce substanial fata de manipularea prin purtarea pe brae.3

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ Transpaletul stivuitor este utilajul ideal pentru stocarea paletelor si micilor containere n depozite sau ateliere. Limea sa mic (inferioar limii celor mai mici palete standardizate) permite acesul n culoarele de lucru cele mai nguste si stocarea n spatiile cele mai mici. Construcia compact, centrul de greutate palsat jos si conceptul de 4 puncte , confer stivuitorului o stabilitate excepional si o maxim siguran. El este simplu de manevrat si nu necesit personal specializat. Greutatea sa redus i permite accesul la etaje, deoarece datorit dimensiunilro sale reduse poate fi transportat n ascensoare 2.3.1. Clasificare: a).Transpaletele pot fi : - electrice, care au o timona pivotanta, asemntoare cu cea descrisa la stivuitorul cu furca frontala si conductorul pieton; se construiesc in mod curent cu conductor pieton, insa in ultimul timp s-au fabricat si cu conductor purtat, eznd sau in picioare. - manuale , la care translaia pe orizontala se face manual, iar ridicarea ncrcturii de la sol se realizeaz prin acionarea manuala a unui mecanism mecanic sau hidraulic. b). Se construiesc lize : -pe doua roti , care prezint dezavantajul ca o parte din greutatea incarcaturii este preluata de manipulant. -pe trei sau patru roii ( doua fixe , una sau doua pivotante) elimina acest neajuns , manipulantul fcnd numai efortul de a mpinge si dirija liza. c). Sistemele de preluare cu liza a stivelor de navete sunt: - cu ajutorul unei mici platforme amplasate la partea inferioara a lizei; stiva de navete este aplecata puin spre fata , pentru a crea spaiu de intrare a platformei; - cu ajutorul furcilor lizei care sunt introduce intre sticlele ultimei navete inferioare din stiva; in momentul, prelurii ncarcaturii, liza se afla cu rotile fixe la sol si cu cele pivotante suspendate, iar dup aducerea lizei cu rotile pe sol, stiva este suspendata si deci poate fi deplasata; furcile trebuie sa fie glisante pe orizontala pentru a putea prelua navete pe oricare din laturi. d). Mai exista urmtoarele construcii de crucioare - liza , daca stivele de navete , pentru a fi manipulate , trebuie coborte de pe palete : - lize pasitoare care pot rula peste denivelri de 10-20 cm. Sistemul de rulare are, in locul celor dou roti fixe, doua grupe de roti aezate in stea, care se rotesc in jurul unui ax central. - lize stivuitoare, a cror sistem hidraulic de ridicare - coborre este asemntor celui folosit la transpalete manuale. OBS : Se pot construi in caz de necesitate lize combinate avnd sistemul de rulare al celor pasitoare si sistemul de ridicare-coborare al celor stivuitoare. Pentru manipularea stivelor de navete, capacitatea lizelor trebuie calculata la 150-200 kg. 2.4. TRANSLATOARE Sunt utilaje cu furca destinate depozitelor de stelaje; deplasarea acestora pe orizontala se face dirijat pe cai de rulare aflate pe sol, sau suspendate, amplasate pe cile de acces dintre stelaje. Sunt crucioare care se deplaseaz in culoarele dintre rafturi sau stelaje, pe cai de rulare cu sine amplasate pe sol sau pe rafturi si sunt prevzute cu furci sau cu mese, cu ajutorul crora se manipuleaz sarcinile. Cabina de comanda poate fi fixa sau deplasabila pe verticala o data cu organul de prindere. Cu alte cuvinte, pe acest crucior este fixat catargul care permite culisarea pe verticala a postului de conducere si a dispozitivului de preluare a paletelor (furci sau masa culisant). Ghidarea ntregului ansamblu - crucior si catarg se face de obicei pe 3 role, doua la partea inferioara si una4

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ la partea superioara. Translatoarele se construiesc intr-o gama de tipodimensiuni in funcie de sarcina maxima pe care o pot prelua ( 320,500,1000 sau 1600 Kgf) si de inaltimi maxime uzuale de ridicare de 6,9 -12 m , ajungnd pana la 30 m. Caracteristic acestor translatoare este robusteea mai mare in comparaie cu celelalte utilaje de manipulare descrise mai nainte. Comanda instalaiilor se poate face si de la distanta, de la un punct fix. 2.5. PODURI RULANTE STIVUITOARE Deplasarea acestora se face pe cai de rulare suspendate. Se utilizeaz in depozite cu nlimi de peste 6 m, att la stivuirea libera cat si la stelaje. NOTA : Progresele recente n domeniul construciei de electrostivuitoare constau n nlocuirea reglajului prin intermediul reostatelor a turaiei motoarelor electrice de curent continuu , cu reglajul cu ajutorul tiristoarelor , cea ce conduce la reducerea pierderilor de energie electrica si asigura o mai mare finee la manevrare; autostivuitoare exemplificate ,sunt crucioare stivuitoare moderne , realizate ntr-o construcie fiabil ,avnd o manevrabilitate ergonomic realizat prin elemente de comand electronic, asistate de calculator ; remedierea tehnic a acestor utilaje se face prin investigarea parametrilor funcionali prin intermediul unui computertester i nlocuirea sau remedierea componentelor care au cauzat avaria, din cadrul echipamentului mecanic, electric sau electronic complex. In general, autostivuitoarele cu furci, cu conducere de pe scaun din cabina, de tipul electrostivuitor cu o roata motoare, catarg duplex sau triplex si deplasare cu sarcina in dreapta deserventului, sunt concepute pentru exploatare in spatii aglomerate. Motostivuitorul, prin robusteea sa, este de preferat electrostivuitorul ori de cate ori se lucreaz in spatii deschise, acolo unde gazele de eapament se pot disipa in atmosfera. In spatii nchise, funcionarea motorului termic este interzisa, locul acestuia fiind preluat de electrostivuitor. In tara noastr, pentru manipularea paletelor se produc electrostivuitoare cu sarcina nominala Q=- 1250 daN (cca 1250 kgF) si motostivuitoare cu Q=1500 daN (cea 1500 kgF). 3. Antrenarea stivuitoarelor (echipamentul de fora electrica sau hidraulica) Aadar, autostivuitorul este alctuit cel puin din patru mari subansambluri : a).sistemul de rulare - transmisia ; b).mecanisme de ridicare / coborre / inclinare al catargului ; c). echipamentul electric; d). echipamentul hidraulic ; Sitemul de rulare si sistemul de susinere este alctuit din : - cadru saiu legat rigid de puni , construcie sudata din tabla de otel prevzuta cu intarituri transversal; - puntea din fata si spate - constructie sudata detensionata; - rotile ,motoare/de direcie. Pentru a mari stabilitatea motostivuitorului in timpul mersului, pentru uurarea conducerii vehiculului, pentru mrirea duratei de funcionare a anvelopelor cat si pentru asigurarea unor gabarite de ntoarcere cat mai mici, rotile de direcie sunt montate intr-o poziie caracteristic Transmisia este rigida, fr arbore cardanic, cu cutie de viteze sau variator. Mecanismul de ridicare-inclinare este alctuit din: - cadrul fix: este fixat articulat de cadrul saiu intre rotile motrice din fata, prin intermediul unor bolturi. - cadrul glisant: este o construcie sudata cu supori verticali din pro file U special legate5

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ la capete cu traverse. Drept ghidaje se folosesc 4 role care ruleaz pe cadrul fix. Cadrul mobil este dublu ghidat att in planul longitudinal cat si transversal asigurndu-se astfel o stabilitate cat mai buna a sarcinii in poziia ridicata. - cruciorul: este de asemenea o construcie sudata care servete pentru fixare dispozitivelor de lucru . - lanul de ridicare: sarcina este ridicata , respectiv susinuta , de doua bucati de lanuri de tip Flyer. Acest lan are un capt legat de cadrul fix , trece peste o rola legata de cilindrul de ridicare si are celalalt capt fixat de crucior de care este legata sarcina prin intermediul dispozitivului de lucru. Echipamentul electric, alcatuit din : - echipamentul electric de comanda - echipamentul electric de protecie - echipamentul electric de iluminare si semnalizare. - echipamentul electric de incalzire, ventilaie si condiionare a aerului (opional). Echipamentul hidraulic , alctuit in principal, din : - motorul hidraulicfpompa hidraulica) : realizeaz presiunea si debitul necesar utilizrii lichidului de lucru(ulei hidraulic) in elementele hidraulice de lucru si de comanda. - subansablu rezervor hidraulic cu elementele componente(sorb,nivelmetru,etc.) cilindrul de ridicare: reprezint un dispozitiv hidraulic cu simplu efect de fora de tip Plunger. Coborarea cruciorului se face sub aciunea greutii sarcinii si a dispozitivului de ridicare. Plungerul, deplasndu-se in interiorul cilindrului, elimina din acesta lichidul de lucru spre rezervor , trecnd in prealabil prin supapa de reglare viteza de coborre , care are rolul de a limita viteza de coborre prin laminarea curentului de lichid. Aceasta are loc dup ce in prealabil maneta distribuitorului hidraulic a fost adusa in poziia de coborre. In partea superioara este nurubata o piulia si sudata cu un cordon de sudura, care reprezint fundul cilindrului. Partea inferioara a cilindrului este rezemata de cadrul fix, iar plungerul este legat de capul cu role. - cilindrul de nclinare: nclinarea cadrului fix , respective a intregului cadru telescopic , al mecanismului de ridicare - inclinare se face cu ajutorul a 2 cilindrii de inclinare , avnd fiecare cate un piston cu dublu efect; urechea de prindere cu buca de alunecare in captul tijei pistonului , se leag fix , iar captul de la fundul cilindrului , prin intermediul unui bulon , este legat de cadrul saiului. - tuburi flexibile : stabilesc legtura intre pompa cu roti dinate , distribuitor si cilindrii de fora. La montarea tuburilor trebuie sa se evite rsucirea acestora si unde nu este posibila se folosesc coturi racord. - regulatorul de debit: este intercalat intre pompa cu roti dinate si distribuitorul hidraulic si permite reglarea debitului de ulei in limitele necesare ; uleiul apas asupra pistonului pe care-l deplaseaz la stnga inchizand orificiul de ieire spre rezervor; reglarea cantitii de ulei se realizeaz cu urubul de blocare. - regulatorul de presiune : menine constanta presiunea uleiului in circuitul hidraulic secundar .

Cap. B. Componente de securitate la stivuitoare.1. DISPOZITIVE DE SIGURANA LA STIVUITOARE . 1.1. Generaliti Dispozitivele de sigurana sunt elemente cu care se echipeaz macaralele si mecanismele de ridicat , avnd rolul da a asigura funcionarea acestora fr pericol de6

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ avarii sau accidente. Ele trebuie sa intervin, in cazul executrii unor manevre greite sau cnd apar anumite defeciuni tehnice care genereaz pericole, prevenind personalul de exploatare sau ntrerupnd micarea mecanismului in cauza, sau chiar oprind instalaia. Dispozitivele de sigurana nu trebuie folosite in mod intenionat, dect atunci cnd se ncearc buna lor funcionare. Toate dispozitivele de sigurana trebuie verificate de manevrant la nceperea lucrului, daca acioneaz corect, cu excepia limitatorului de sarcina, cat si a dispozitivelor de reinere a fluidului in cilindrii la scderea brusca a presiunii. Dispozitivele de sigurana trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii: - sa aib construcie simpla care sa garanteze funcionarea cu posibiliti minime de defectare; - sa-si pstreze reglajul in timp si la modificrile condiiilor de mediu; - sa poat fi reglate uor si simplu; - precizia lor sa permit ncadrarea in limitele tolerate, prevzute in prescripiile tehnice, pentru mrimea pe care o protejeaz; - sa revin la starea iniiala dup ncetarea cauzei care a provocat acionarea dispozitivului. - sa nu acioneze la apariia unor cauze trectoare ce nu pericliteaz securitatea instalaiei sau nu constituie un pericol de accident; - numrul pieselor in micare sa fie minim pentru a reduce frecrile, uzurile si jocurile, toate aceste, contribuind la reducerea preciziei in funcionare; - sa fie suficient de robuste pentru a rezista condiiilor de exploatare; - sa aib gabarit redus si greutate mica; - ntreinerea sa se fac uor si sa nu reclame personal de ntreinere cu nalt calificare. 1.2. Stivuitoarele se echipeaz n special cu urmtoarele dispozitive de sigurana: 1. Limitatoare de cursa; 2. Limitatoare de sarcina; 3. Limitatoare de viteza; 4. Paracztoare; 5. Supape de reglare a vitezei; 6. Supape de blocare; 7. Supape de sigurana; 8. ntreruptor de securitate; 9. Tampoane opritori; 10. Piese de reazem, curitoare de ina; 11. Contacte si sigurane electrice. 1.2.1. LIMITATOARE DE CURSA Cu aceste dispozitive de sigurana se echipeaz mecanismele stivuitoarelor, cu excepia celor acionate manual. Ele sunt destinate s ntrerup automat micarea mecanismelor cnd se depete poziia limita de lucru stabila. Limitatoarele de cursa trebuie sa permit acionarea mecanismelor in sens invers celui in care s-a limitat micarea respectiva. La stivuitoare se ntlnesc urmtoarele limitatoare de cursa: - limitatoare de cursa la ridicare, pentru poziia limita superioara a organului de7

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ prindere a sarcinii; limita poziiei inferioare nu este obligatorie. - limitatoarele de cursa la deplasare, pentru deplasare nainte - napoi si stnga dreapta a catargului stivuitorului; limitarea se realizeaz in cadrul cilindrilor hidraulici de acionare prin deplasarea pistoanelor pana la captul cilindrilor; - limitatoarele cursa la bascularea catargului fata-spate; limitarea se realizeaz prin limitarea cursei pistonului n cilindrul hidraulic de acionare. 2.2. LIMITATOARE DE SARCINA Limitatoarele de sarcina fac posibila exploatarea instalaiei la posibilitile ei maxime, fr pericol de avarii sau accidente. Ele sunt destinate sa ntrerup automat acionarea mecanismului de ridicare in cazul depirii sarcinilor nominale si sa permit descrcarea sarcinii (coborre). Toate instalaiile de ridicat trebuie echipate cu acest dispozitiv de sigurana , cu excepia acelora cu acionare manuala, acelora la care organul de prindere a sarcinii, montat cu caracter permanent, prin construcia sa nu permit sau previn suprasarcini mai mari de 10 % (cu graifere, bene, oale de turnare la electropalane, poduri rulante de forjare, la macarale, cu electropalan suspendat si la toate macaralele cu sarcina pana la 1 tf ( inclusiv). Reglarea limitatorului de sarcina trebuie sa fie astfel fcuta, nct sa acioneze la o sarcina de maxim 10 % din sarcina nominala pe toate treptele de viteza si sa nu permit ridicarea sarcinii la o nlime mai mare de 100 mm de la sol. Pentru macaralele acionate hidraulic, rolul limitatorului de sarcina ii are o supapa. Supapa hidraulica limitatoare de sarcina Se utilizeaz la macarale cu acionare hidraulica si la electro si motostivuitoare. Declaneaz la o suprasarcina de 10 % si protejeaz si instalaia hidraulica de avarii in cazul apariiei unor suprapresiuni. Instalaia hidraulica sesizeaz suprasarcina prin creterea presiunii in circuit peste valoarea reglata. Supapa limitatoare de sarcina: se compune din corpul 1, urubul de reglare 2 cu filetare in dopul de nchidere 3. Poziia relata se asigura prin piulia 4, iar captul tijei de reglare se protejeaz prin capacul 5. La creterea presiunii peste valoarea corespunztoare unei suprasarcinii de 10 % pistonul 6 comprima arcul 7 si las libera trecerea uleiului spre rezervor. Prin aceasta presiunea scade, supapa se deschide si fenomenul se repeta, supapa efectund o micare oscilatorie care se manifesta printrun zgomot specific. In acest fel, presiunea este meninut, ca valoare medie, la nivel reglat. 1. corp 2. urub de reglare 3. dop de nchidere 4. piulia de reglare 5. capac de protecie 6. supapa(piston) 7. resort OBS : Coborrea de urgen la motostivuitorul R70 : n cazul n care ncrctura care se afl n poziia ridicat nu poate fi lsat n jos, se folosete coborrea de urgen.8

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ Deschidei capota motorului (1). mpingei supapa (2) spre capul de cauciuc. ATENIE: ncrctura este cobort, viteza se poate controla prin modificarea presiunii. Prin apsare puternic ncrctura coboar rapid Prin apsare uoar ncrctura coboar lent nchidei capota motorului (1) la loc. 1.2.3. LIMITATOARE DE VITEZA.DISPOZITIVE DE REINERE A FLUIDULUI IN CILINDRII Limitatoarele de viteza pun in aciune paracazatoarele sau frna de sigurana (de avarie) depirea vitezei nominale de coborre a cabinei in limitele de (1,15-1,40) x viteza nominala. Pentru evitarea pericolelor de avarii si accidente, toate mecanismele acionate hidraulic sau pneumatic, unde prin scpare de fluid exista posibilitatea cderii sarcinii sau pierderea stabilitii macaralei, trebuie sa fie prevzute cu dispozitive de reinere a fluidului. Aceasta situaie se poate ntlni la spargerea conductelor de alimentare a cilindrilor la toate mecanismele acionate prin cilindrii hidraulici sau pneumatici. Dispozitivul de reinere este format din corpul supapei, n care se gsete o bila, meninut n poziia deschisa de un resort. Un tift opritor limiteaz deplasarea bilei. Diafragma existenta realizeaz o rezistenta hidraulica permanenta. In cazul dispariiei brute a presiunii din conducta, bila este mpinsa de agentul hidraulic, mpotriva forei resortului si se aeaz pe scaun, blocnd ieirea. OBS: Montarea - dispozitivelor de reinere se face direct ne cilindrii si nu prin intermediul unor 1.2.4. PARACAZATOARELE Reprezint o component de securitate a translatorului - stivuitor si este destinat s opreasc i menin oprit pe glisiere cabina n cazul depirii vitezei stabilite. Paracztoarele sunt concepute sa acioneze sigur si simultan pe glisiere, att la creterea vitezei de coborre a cabinei peste limitele determinate de limitatorul de viteza cat si in cazul ruperii organului de . traciune. 1.2.5. SUPAPA DE REGLARE A VITEZEI Are rolul de a strangula uleiul la coborrea sarcinii permind reglarea vitezei de coborre in limite prescrise. La dirijarea uleiului de la distribuitor spre cilindrul de ridicare, pistonul se deplaseaz spre dreapta permind intrarea in cilindrul de ridicare, la ntoarcerea fluidului pistonul se aeaz pe scaun oblignd uleiul sa treac printr-un orificiu practicat in corpul supapei, care se poate obtura cu urubul de blocare.

9

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ 1.2.6. SUPAPA DE BLOCARE Aceasta supapa are rolul de a limita cderea sarcinii, in cazul ruperii conductei (furtunului) prin care se scoate din funciune supapa de reglare a vitezei de coborre. 1.2.7. SUPAPE DE SIGURANA Supapa de sigurana se prevede pentru prevenirea creterii presiunii in instalaia hidraulica si acioneaz cnd se depete cu 10 % sarcina nominala. Aceasta lucreaz astfel: presiunea din circuit atingnd o anumita presiune, foita arcului este nvinsa de fora bilei care mpinge scaunul i coboar, lsnd libera trecerea uleiului spre rezervor. Dup deschiderea supapei, presiunea scade si supapa se nchide, apoi presiunea creste si fenomenul se repeta.

1.2.8. NTRERUPTOR DE SECURITATE ntrerupe circuitul de alimentare cu curent cnd organele de prindere a sarcinii sau cabina, au ieit din spaiul de lucru. ntreruptor de urgenta la electrostivuitorul FM 14: In caz de avarie (de urgenta), alimentarea cu curent poate fi ntrerupt prin apsarea ntreruptorului de OPRIRE de urgenta (1). Acionai numai in caz de urgenta! Atenie Activarea butonului de oprire de avarie nu iniiaz procesul de frnare ntreruperea circuitului Apsai butonul de oprire la avarie. nchiderea circuitului Tragei in afara butonul de oprire la avarie.

1.2.9. TAMPOANE - OPRITOARE Tamponul este o component de securitate destinat amortizrii ocurilor la lovire. Opritorul este o component de securitate destinat limitrii deplasrii peste poziiile limit de lucru stabilite. Opritoarele sunt dispozitive de sigurana care limiteaz mecanic deplasrile peste poziia extrema de lucru, la captul curselor de extindere catarg si ridicare sarcina. Opritoarele se confecioneaz din otel si pentru antrenarea ocurilor ele sunt prevzute cu tampoane din materiale elastice. 1.2.10. PIESE DE REAZEM - CURATITOARE DE INA a) Piesele de reazem: este o component de securitate destinat evitrii ocurilor provenite din spargerea accidental a roilor de rulare sau a ruperii axelor acestora, precum i mpotriva deraierii; piesele de reazem sunt montate sub grinzile sau boghiurile pe care sunt montau rotile de rulare, cat mai aproape de ele, avnd scopul de a reduce ocurile provenite in czu spargerii roilor de rulare sau al ruperii10

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ axelor acestora precum si mpotriva deraierii de asemenea sunt montate frontal pe grinzile de capt sau saiul crucioarelor. b) Curitoare de ina: sunt componente de securitate destinat ndeprtrii de pe calea de rulare obstacolelor sau obiectelor care s-ar putea gsi pe aceasta; se fixeaz la partea frontala grinzilor si boghiurilor in care sunt montate rotile de rulare; acestea pot fi din tabla sau cu perie de sarma; in locurile cu depuneri de praf sunt obligatorii. 1.2.11 .CONTACTE SI SIGURANE ELECTRICE Acestea se prevd la: - usa cabinei, care sa nu permit manevrarea instalaiei daca aceasta este deschisa - la paracazatoare - la frna de sigurana - la dispozitivul de ntindere a cablului limitatorului de viteza - la cablul de traciune, care controleaz slbirea sau ruperea acestuia - la organele de prindere - furci sau mese - la crucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare - la dispozitivele pentru controlul dimensiunilor si poziiei sarcinilor Ia translatoarele stivuitoare comandate de la distanta. - la mecanismul de deplasare si la cel de frnare de siguran, la stivuitoarele folosite in spatii aglomerate 2 CERINE MINIME DE ECHIPARE 2.1 .Motostivuitoare In conformitate cu normele specifice de transport intern referitoare la motostivuitoare, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cel puin cu urmtoarele dispozitive de protecie si siguran: frn de serviciu cu acionare mecanic si frn de siguran la mecanismul de deplasare. limitator la sfrit de cursa pentru ridicarea/coborrea sarcinii n poziia superioar si inferioar. limitator la sfrit de curs pentru bascularea n fat si n spate a catargului. limitator de sarcin. dispozitiv de blocare mpotriva folosirii utilajului de ctre persoane neautorizate (cheie de contact). supap sau alt dispozitiv contra coborrii accidentale a sarcinii, n cazul spargerii conductelor hidraulice. dispozitiv de semnalizare acustic (girofar). far pentru iluminat la locul de munc. lmpi pentru semnalizarea poziiei de mers si direciei. sistem de protecie pentru locul de comand cu scaun. cabin de protecie, pentru sezonul rece si intemperii, care s asigure respectarea cerinelor de vizibilitate si siguran n circulaie. inscripionarea numrului de ordine, a vitezei maxime de circulaie si a capacitii maxime de transport. OBS: In ceea ce privesc dispozitivele de sigurana, in plus fata de cele cu care se prevd motostivuitoarele cu contragreutate, motostivuitoarele cu furci laterale se mai prevd cu limitatoare de sfrit de cursa si opritoare la mecanismul de deplasare pe orizontala a catargului cu furci retractabile precum si, dup caz, cu un dispozitiv de interblocare a comenzilor pentru a mpiedica deplasarea motostivuitorului cu catargul in alta poziie dect cea retrasa complet (in poziie de transport).11

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

Electrostivuitoare In conformitatate cu normele specifice de transport intern referitoare la electostivuitoare, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cel puin cu urmtoarele dispozitive de protecie si siguran: frn de serviciu cu acionare mecanic si frn de siguran la mecanismul de deplasare. limitator de sfrit de curs pentru ridicarea/coborrea sarcinii n poziia superioar si inferioar. limitator de sfrit de curs pentru bascularea n fat si n spate a catargului. limitator de sfrit de curs pentru deplasarea nainte/napoi (retractare) si lateral a catargului. limitator de sarcin. dispozitiv de blocare mpotriva folosirii utilajului de ctre persoane neautorizate(cheie de contact). supap sau alt dispozitiv contra coborrii accidentale a sarcinii,n cazul spargerii conductelor hidraulice. dispozitiv de semnalizare acustic si vizual. sistem de protecie pentru locul de comand cu scaun. aprtori de protecie laterale i frontale,montate pe lonjeroanele roilor libere. inscripionarea numrului de ordine,a vitezei maxime de circulaie si a capacitii maxime de transport 2.3. Translatoare stivuitoare Translatoarele stivuitoare se prevd cu urmtoarele sisteme de sigurana: limitatoare de sfrit de cursa la mecanismul de ridicare pentru poziia limita a organelor de prindere si ale cabinei, in cazul in care aceasta se deplaseaz pe verticala odat cu organele de prindere. Limitatorul de sfrit de cursa pentru poziia limita superioara se amplaseaz si regleaz astfel nct, dup ntreruperea circuitului de comanda, intre opritoare si elementele corespunztoare ale organelor de prindere sa rmn o distanta de minim 60 mm. limitatoarele de sfrit de cursa la mecanismul de deplasare a translatorului stivuitor. In cazul in care viteza de deplasare este de peste 32 km / min, se prevd cate doua limitatoare de sfrit de cursa in ambele sensuri de deplasare. Primul limitator realizeaz trecerea de la viteza nominala la viteza redusa, al doilea limitator realizeaz deconectarea circuitului de comanda si se amplaseaz fata de opritor la distanta cel puin egala cu spaiul de frnare. limitatoarele de sfrit de cursa la mecanismele de deplasare pe orizontala a organelor de prindere limitator de sarcina tampoane si opritoare piese de reazem si curitoare de ina ntreruptor de sfrit de cursa ( avarie), care ntrerupe circuitul de alimentare a instalaiei in czu in care organele de prindere, respectiv cabina depesc poziia limita de lucru superioara din cauza nefuncionrii limitatorului de sfrit de cursa. ntreruptorul de sfrit de cursa este astfel amplasa nct dup ntreruperea circuitului electric sa rmn o distanta de cel puin 50 mm intre opritoare si elementele corespunztoare ale organelor de prindere. In cazuri speciale, ntreruptorul de sfrit12

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ de cursa este amplasat in circuitul de comanda si deconecteaz un contactor suplimentar montat in acest scop. paracztoare, la cabina, in cazul in care cabina este mobila si se deplaseaz pe verticala. Paracztoarele sunt concepute sa acioneze sigur si simultan pe glisiere att Ia creterea vitezei de coborre a cabinei peste limitele determinate de limitatorul de viteza , cat si in cazul ruperii organului de traciune. La intrarea in aciune a paracztoarelor, circuitul de comanda a mecanismului de ridicare se deconecteaz in mod automat. Dup ce paracztoarele au blocat cabina de glisiere, mecanismul de ridicare permite numai cuplarea in sensul de ridicare si, in acest sens , datorita aciunii organelor de traciune, paracztoarele se decupleaz in mod automat si revin la poziia iniiala de repaus. In unele cazuri, cnd cabina este suspendata pe doua sau mai multe organe de traciune, echilibrate intre ele, paracztoarele pot fi nlocuite cu o frna de sigurana (de avarie) de tipul normal deschisa care se nchide la aciunea limitatorului de viteza. frna de sigurana ( de avarie ) trebuie sa aib tamburul cuplat cu tamburul pe care nfoar organul de traciune si sa aib un coeficient de sigurana al frnrii de cel puin 1,5. limitator de viteza , care pune in aciune paracztoarele sau frna de sigurana ( de avarie ) la depirea vitezei nominale de coborre a cabinei in limitele de 1,15.. .1,40 ori viteza nominala. contacte electrice de sigurana la : - ua cabinei care sa nu permit manevrarea instalaiei daca aceasta este deschisa; - paracztoare , care sa nu permit dect deplasarea in sensul de ridicare a cabinei , in cazul in care paracztoarele au fost acionate; - frna de sigurana , care sa nu permit dect deplasarea in sensul de ridicare a cabinei in cazul in care frna c sigurana ( de avarie ) este nchisa ca urmare a aciunii limitatorului de viteza; - dispozitivul de ntindere a cablului limitatorului de viteza, care sa nu permit manevrarea instalaiei daca ace cablu nu este ntins; - cablul de traciune , care sa controleze slbirea sau ruperea acestuia; - organele de prindere ( furci sau mese ), care sa nu permit deplasarea translatorului in cazul in care organele de prindere sunt in alta poziie dect cea de transport al sarcinii; - crucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare, in cazul in care cu ajutorul acestora se face transbordarea instalaiilor respective de pe o calc de rulare pe alta; cu ajutorul acestor contacte se realizeaz controlul coliniaritii cailor de rulare din depozit cu calea de rulare din interiorul cruciorului de transbordare; de asemenea, se realizeaz controlul ca intrarea cruciorului translatorului stivuitor in cruciorul de transbordare sa se fac cu o viteza redusa, de cel mult 32 m/min; dispozitiv pentru controlul dimensiunilor si poziiei sarcinilor, la translatoarele stivuitoare comandate de la distanta.

Cap. C. Dispozitive de frnare1. Definiie Frna este un dispozitiv destinat sa micoreze sau sa opreasc ansamblul mecanic ce se gsete in micare. Frnele pot micora vitezele de coborre a sarcinii si asigura oprirea mecanismelor respective la ncetarea acionrii lor meninndu-le blocate in stare de repaos. Frnarea se realizeaz datorita frnrii uscate dintre organul mobil (roata de frna) si organul de frna (saboi, banda) transformnd energia cinetica a corpului in micare13

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ -in cldura. 2. Tipuri constructive Dup destinaie, frnele pot fi : - frna de oprire : aduce mecanismul respectiv in stare de repaus prelund energia de micare si lucrul mecanic al forelor motoare; - frna de coborre : are rolul de a limita viteza prin preluarea cuplului care tinde sa accelereze micarea. - frna de reinere (blocare): are rolul de a menine mecanismul blocat mpotriva forelor exterioare. Dup construcie, frnele pot fi : - frna cu doi saboi cu acionare electrohidraulica. - frna electromagnetica. - frna cu banda acionata hidraulic. - frna cu discuri conice. Stivuitorul, din punct de vedere al modului de acionare, este prevzut cu : - frne de picior pentru deplasare (este o frna de oprire); - frne de mina pentru staionare (este o frna de reinere). 3 .Exemple de utilizare

Frnele electrostivuitorului FM 14 Frna de picior este o frna cu tambur cu saboi interiori cu comanda hidraulica. Eliberarea pedalei de mers - acceleraie (4), iniiaz un proces de frnare cu recuperare de energie. Cruciorul este frnat controlat si adus in stare de nemicare, atta timp cat exista alimentare i tensiune. Apsarea uoara a pedalei de frna (5) (aprox. 20mm declaneaz, prin acionarea unui comutator, o frnare prin contra curent cu comanda electronica. Daca acest efect de frnare nu este suficient, trebuie sa apsai pedala de frna cu mai multa putere pentru a opri cruciorul. Frna de parcare este o frna cu tambur cu saboi interiori cu comanda mecanica, acionnd asupra motorului de deplasare. Tragerea ferma, pana la capt a frnei de parcare va menine vehiculul in sigurana chiar pe pante (pentru nclinaia maxima permisa, vezi specificaiile). In acelai timp curentul de deplasare va fi ntrerupt. OBSERVAII : - Pedala de picior: curentul de deplasare este asigurat atta timp cat este activata pedala de picior (7) Suplimentar, aceasta face ca piciorul oferului sa fie astfel protejat in limitele conturului cruciorului. - Cele doua tipuri de frna funcioneaz independent una de alta si acioneaz asupra tamburelor roilor(rotii) motrice . - Frna de staionare (parcare) la unele stivuitoarele folosite in spatii publice aglomerate, poate fi acionat prin levier sau buton si este nzestrata cu senzor electric care cupleaz frna automat la ridicarea de pe scaun a stivuitoristului. FRANA DE PICIOR este de tip hidraulic si se compune din: - pedala de frna14

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ - pompa centrala - cilindrii de frna - plcutele cu saboi - conducte pentru lichid de frnare Drept lichid de frna se folosete cel corespunztor a crui componenta aproximativa este emulsie 50 % ulei de ricin si 50 % acetona. FRNA DE STAIONARE este de tip mecanica cu acionare manuala. VERIFICAREA FRINELOR se face prin: - verificarea lichidului de frna - uzura saboilor de frna - acionarea pedalei de frna - verificarea cablurilor si a conductelor de ulei

Cap. D. Cabluri si lanuri1.CABLURI DE TRACIUNE 1.1. Definiie Cablul din otel este ansamblul de srme si toroane, grupate prin nfurare (cablare) in jurul unei inimi, in unul sau mai multe straturi concentrice, cu excepia cablurilor plate, care sunt alctuite din cabluri alturate in plan si cusute( fig.20). Avantajele pe care le prezint cablul sunt urmtoarele: greutate proprie mica, mers linitit fr zgomot, comportare buna la soc, durata mare si sigurana superioara in exploatare, supraveghere uoara (nainte de a se rupe, cablul se alungete si semnaleaz uzura prin rupere locala si treptata a firelor). Contra radierii cldurii emanate de metalul topit, cablul este protejat cu paravane. In exploatare , se va urmri ca nfurarea cablului sa nu se fac in sensuri opuse si sa nu fac contact cu conductorii electrici 1.2. Construcie .Caracteristici 1.2.1. Componenta Cablul se compune din : - inima : este firul sau mnunchiul de fire vegetale, minerale, metalice sau plastice, in jurul crora se nfasoara srmele sau toroanele si mrete flexibilitatea cablului. - toroane : toronul este format dintr-un mnunchi de srme grupate prin infasurare in jurul unei inimi intr-unul sau mai multe straturi concentrice. - sarma din otel: sirmele ce compun toroanele sunt fire trase, cu seciunea rotunda, din otel cu coninut mediu de carbon, avnd rezistenta de rupere intre 120 si 180 kg/mm2. suprafaa lor poate fi mata, zincata sau cositorit. Srmele zincate sau cositorite sunt folosite in mediu coroziv. OBS: La cablurile cu numr pereche de toroane, diametrul cablului se msoar cu15

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ sublerul. Daca numrul toroanelor este far sot, se msoar cu panglica lungimea circumferinei. 1.2.2. Cablarea Este operaia de impreunare a srmelor in toroane prin infasurarea in forma de spire elicoidale, precum si operaia de infasurare a toroanelor pe inima cablului. Infasurarea srmelor in toroane cat si a toroanelor in cablu poate fi fcuta spre stnga sau spre dreapta, sensul infasurarii notandu-se cu Z ( dreapta : fig.21 ) sau cu S (stnga : fig.22) . Cablarea poate fi: - paralela dreapta Z/Z - paralela stnga S/S : la care infasurarea firelor in toroane si a toroanelor in jurul inimii se face in acelai sens ; att firele cat si toroanele au tendina de dersucire , din care cauza nu sunt folosite Ia mecanismele de ridicat - n cruce dreapta S/Z sau stnga Z/S : la care infasurarea firelor in toroane se face in sens invers infasurarii toroanelor in jurul inimii; acest cablu nu mai are tendina dederasucire. - mixta : la care toroanele cu infasurare dreapta alterneaz cu toroanele cu infasurare stnga. OBS : Pasul cablrii : este distanta, msurata paralel cu axa, dintre doua puncte consecutive in care o spira intalneste aceeai generatoare a cilindrului corespunzator. El este egal cu ....x7,5 x diametrul cablului.

fig. 20 fig. 21 fig. 22 1.2.3. Fixarea capetelor cablului : se face dup cum urmeaz : - fixarea cu ochet prin matisare : se trece captul cablului peste ochet si apoi se matiseaza pe o lungime cel puin egala cu de 15 ori diametrul cablului dar nu mai mica de 300 mm. OBSERVAII: Matisarea este operaia prin care se mpreuneaz doua cabluri sau captul cablului prin care se formeaz un ochi, prin mpletirea firelor sau a toroanelor din care sunt compuse. Ochetul este o piesa din tabla de otel in forma de inima , care are la partea exterioara un cana semicircular peste care se poate trece cablul; folosirea ochetului este obligatorie, pentru a se evita ndoirea brusca a cablului, ceea ce ar duce la obosirea si uzura timpurie a srmelor. Clema este formata dintr-o piesa de otel prevzuta cu doua guri prin care este trecuta urechea din otel rotund indoita in forma de U cu capetele filetate. Strngerea se face cu piulie asigurate cu aiba Grower. - fixarea cu cleme si ochet: fixarea se face prin cel puin 3 cleme;daca una din cleme cedeaz, cablul rmne fixat prin celelalte doua; urechea clemei va fi trecuta ntotdeauna prin captul liber al cablului; distanta intre cele doua cleme va fi mai mare sau cel puin egala cu de 6 ori diametrul cablului ( minim 150 mm).16

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ - fixarea prin manon cu pana : manonul: este din otel turnat si are forma plata ; in manon se introduce pana de otel care are la periferie un canal cu seciune semicirculara si peste care se trece captul cablului care leag cu sarma subire pentru a nu rmne liber; datorita forei de traciune, pana tinde sa intre cat mai adnc in manon, realizndu-se o presiune mare intre pana, cablu si manon, fapt ce mpiedica scparea captului liber al cablului de pe pana. Montarea necorecta duce la strivirea cablului intre pana si manon. - fixarea prin conus : conusul este din otel turnat si are forma unui trunchi de con gol in interior, fara cele doua baze ; diametrul bazei mici este egal cu diametrul cablulu; la captul cablului ce urmeaz fi fixat in conus se fac doua legaturi , lasand intre ele o distanta egala cu inaltimea conusului ; se introduce captul cablului in conus , dup care se desface legtura de la capt; se desfac apoi toroanele , seVndeparteaza inima , pe aceasta lungime , dup care se desfac firele din toroane ; cu un clete special ; ndoaie capetele firelor spre interior , dup care captul cablului este tras in conus ; conusul astfel pregat se incalzeste la circa 160 C dup care se toarn compoziia ( plumb plus cositor), lasand sa se rceasc uor ; compoziia umple toate golurile dintre srme formnd un bloc compact care nu permite smulgere; cablului. Dintre toate procedeele de fixare , procedeul de fixare prin conus este cel mai sigur , cu condiia ca lucrarea sa fie corect executata. - legtura de capt : asigura capetele cablului contra desfacerii lui; se executa prin infasurarea captului cablului cu sarma de otel moale mata , zincata sau cositorit , in spire alturate ; infasurarea se face pe o lungime de 5 x d , lasandu-se liber captul cablului pe o lungime de 2xd ( d = diametrul cablului). 1.2.4. Verificarea cablului In timpul exploatrii cablurile se verifica in felul urmtor: - dup aspect, zilnic, la nceputul fiecrui schimb , de ctre stivuitorist. - verificarea fixrii capetelor de cablu se face la doua sptmni de ctre cel care rspunde de ntreinerea instalaiei. - verificarea amnunita a strii tehnice se face lunar, tot de acelai muncitor, iar o data pe an de responsabilul cu supravegherea instalaiilor de ridicat cu ocazia controlului oficial. 1.2.5. Defectele cablurilor Cablul se scoate imediat din funciune si se nlocuiete, atunci cnd prezint una din urmtoarele deficiente: are un toron rupt sau strivit; are un nod sau ochi( fig.23); este gtuit; este strivit sau aplatizat; este ruginit; srmele din stratul exterior au o poriune sau pe intreaga lungime a cablului, diametrul micorat cu sau peste 40 % din cel iniial; numrul srmelor rupte este de 10 % din numrul total de srme, pe un pas de cablare, adic apariia unui cuib de ruptura(fig.24). OBSERVAII : - Numrul de srme rupte se stabilete pe poriunea cea mai uzata a cablului. - La verificarea cablurilor se va urmri existenta urmtoarelor defecte: - deteriorri ( striviri , ruperi de toroane , aplatisari , etc.) sau innodari - srme rupte , incrucisate sau fisurate vizibil - uzuri ( provenite din exploatarea normala , din corodare datorita mediului in care funcioneaz instalaii sau datorita influentelor climatice)

17

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ 2. LANURI 2.1. Definiie Lanurile sunt organe pentru transmiterea micrii, solicitate la traciune, alctuite din zale identice, articulate intre ele. In comparaie cu cablurile, lanurile cu zale au avantajele: - insensibilitate mai mare la cldura si ageni corozivi - flexibilitate mai mare, ceea ce permite folosirea unor roti si tamburi de diametru redus. Ca dezavantaje, datorita crora utilizarea lor este foarte redusa, menionam: - sigurana redusa in funcionare , ruperea lui facandu-se brusc - durata de serviciu mai redusa datorita uzurii mai pronunate, indeosebi in punctele de contact ale zalelor, a elasticitii mai mici - greutatea proprie mare - funcionarea neuniforma cu ocuri si zgomot - viteza de funcionare redusa Ele sunt folosite mai mult la mecanismele de ridicat cu acionare manuala. La stivuitoare sunt folosite lanurile calibrate cu zale scurte, acestea avnd tolerante strnse, ele sunt destinate sa lucreze pe roti sau tamburi cu dini sau locauri speciale - alveole. 2.2. Construcie . Caracteristici 2.2.1.Elementele caracteristice ale unui lan sunt (fig.25): - diametrul: d - pasul : p - limea zalei: b - sarcina maxima de serviciu

Fig.25 2.2.2. Dup modul de construcie pot fi: - lanuri cu zale sudate : sunt construite din zale sudate din otel rotund si se caracterizeaz prin diametrul srmei din care se executa zalele , pasul si limea zalei. - lanuri cu eclise si bolturi (GALLE): au funcionare sigura, linitita, randamente bune in transmiterea micrii, dimensiuni reduse ale roilor de antrenare; sunt formate din placute (eclise identice) din tabla de otel, articulate intre ele la extremitile unor buloane, dispuse la egala distanta intre ele si perpendiculare pe placi, respectiv : - eclisa - bulon - buloane de legtura - rola - cui spintecat - aiba18

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ - eclisa de la zaua finala 2.2.3. Fixarea capetelor lanurilor de o piesa sau un dispozitiv se face prin zaua de capt care are un diametru nominal mai mare si este mai lata, prin cheia cu boit, sau prin inel de capt. 2.2.4. Defectele lanului La verificarea lanurilor se va urmri indeosebi existenta urmtoarelor defecte: - deteriorri (ndoiri, turtiri, fisuri,etc.) - alungiri - uzuri (provenite din exploatarea normala, din corodare datorita mediului in care funcioneaz instalaia sau datorita influentelor climatice) a). Lanurile cu zale se scot din funciune atunci cnd: - zalele sunt ndoite, turtite, alungite sau fisurate - s-a ntins cu mai mult de 5 % in raport cu lungimea sa iniiala sau cu o valoare mai mare dect cea indicata de constructor - uzura chiar a unei singure zale, in sensul micorrii diametrului, este egala sau depete 20 % din diametrul iniial. b). Un lan cu eclise si boluri se scoate din funciune daca: - eclisele prezint ndoituri, lovituri sau fisuri - s-a rupt una din eclise - diametrul bolurilor este cu sau peste 20 % mai mic dect diametrul iniial OBS : Alungirile, precum si uzurile la lanuri se vor determina pe poriunea de lan cea mai solicitata.

Cap. E. Dispozitive de manevrare a sarcinilorDispozitivele de manevrare a sarcinilor, trebuie sa rspund cerinelor tehnologice, respectiv sa realizeze preluarea, transportul pe orizontala si verticala, depunerea sarcinilor in locul de depozitare. Pentru aceasta, asa cum am vzut in capitolele anterioare, autostivuitorul este alctuit, cel puin, din doua mari subansambluri: - sistemul de rulare - transmisia; - mecanisme de ridicare/coborire/inclinare al catargului Mecanismul de ridicare-inclinare are in componenta cruciorul, care este o construcie sudata care servete pentru fixare dispozitivelor de lucru ca: - dispozitivul de prindere cu furci - dispozitivul de prindere cu crlig 1. Dispozitivul de prindere cu furci Este prevzut cu 2 furci care se fixeaz pe suport - carucior, care culiseaza pe catarg. nainte de preluarea ncrcturii Capacitatea de ncrcare Nu depii capacitatea de ncrcare a motostivuitorului. Aceasta este influenat de centrul de greutate al ncrcturii i posibil, de pneuri. Plcua indicatoare cu privire la capacitate este aezat dreapta scaunului oferului. Se interzice punere de alte greut pentru creterea capacitii de ncrcare.19

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ ATENIE: Nu depii niciodat capacitatea maxim indicat deoarece acest lucru reduce stabilitatea motostivuitorului. Se interzice operarea neaprobat i incorect a motostivuitoru sau accesul altor persoane n motostivuitor pentru mrire capacitii de ncrcare. Distana "C", dintre mijlocul ncrcturii i spatele furcilor ( in mm). nlimea de ridicare "h" (n mm). Sarcin maxim "Q" (n kg). Exemplu: ncrctura de ridicat: 1270 kg (3) Distana dintre centrul de greutate i spatele furcilor 600 mm (1) nlimea de ridicare admis 5030 mm (2) ATENIE dac exist echipamente auxiliare: Capacitatea de ncrcare maxim admis pentru echipamentul auxiliar i sarcina redus admis a motostivuitorului nu trebuiesc depite. Preluarea ncrcturii Pentru asigurarea ncrcturii, oferul trebuie s se asigure ca furcile sunt bine deschise i deplasate spre laterale pe ct posibil pentru a putea transporta ncrctura. ncrctura nu trebuie sa depeasc vrfurile furcilor. 2. Dispozitivul de prindere cu crlig In funcie de distanta sarcinii fata de motostivuitor la acest dispozitiv (bra macara,cap rotativ,etc.) se poate fixa crligul in diverse poziii numai ca trebuie inut cont de diagrama de ncrcare a acestui dispozitiv. Crligul este un organ ce servete la prinderea sarciniilor si se executa din otel prin forjare. Crligele pot fi : simple - pentru sarcini de 0,25-75[tf], duble - pentru sarcini de 575[tf] si cu dispozitive de sigurana - pentru a preintimpina cderea cablului ce se agata in ciocul crligului. 3. Echipamente auxiliare 3.1. Grilaj de protecie al incarcaturii :

Acest dispozitiv este folosit cnd se stocheaz ncrcturi nalte pentru a preveni articolele individuale sa cada in spate.

3.2.Extentia furcilor

20

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

Extensia furcilor este folosita pentru a permite prinderea in sigurana ncarcaturilor cu dimensiuni mari, pentru manevrarea corecta, trebuie sa respectai urmtoarele puncte: Prindei in sigurana extensiile furcilor de suport. Respectai diagrama de incarcare. Folosirea furcilor extinse nu trebuie sa afecteze capacitatea de incarcare a cruciorului. - Extensiile furcilor nu trebuie sa fie indoite sau crpate. - Sistemul de fixare trebuie sa fie in buna stare si sa impiedice de o maniera sigura scoatere extensiilor furcilor Introducei prelungitorul de furci (3) n furc i asigurai cu tija (4).

Cap. F. Obligaiile deserventului stivuitoristStivuitoristul are urmatoarele obligatii si responsabilitati: a) sa asigure exploatarea stivuitorului n conformitate cu instructiunile producatorului; b) sa cunoasca stivuitorul pe care lucreaza si conditiile tehnice privind utilizarea acestuia, pe care sa le aplice ntocmai; c) sa nu actioneze nici un mecanism att timp ct exista persoane pe stivuitor; n cazul n care acest lucru nu poate fi evitat ca de exemplu la unele lucrari de reparare, ntretinere si revizie, manevrele se executa sub directa supraveghere a unei persoane desemnate n acest scop; d) sa ia n primire si sa predea stivuitorul prin consemnare n registrul de supraveghere; daca stivuitorul prezinta defecte care pericliteaza siguranta n functionare, stivuitoristul l opreste din functiune si anunta seful punctului de lucru sau seful ierarhic; e) sa participe la lucrarile de reparare, ntretinere si revizie, precum si la toate verificarile tehnice care se efectueaza la stivuitorul pe care l manevreaza; f) sa interzica accesul persoanelor straine pe stivuitor; g) sa consemneze n registrul de supraveghere a stivuitorului toate observatiile privind deficientele n functionare ale acestuia; h) sa nu actioneze stivuitorul atta timp ct n zona periculoasa nu sunt ndeplinite conditiile de siguranta. Responsabilitatile stivuitoristului nainte de nceperea lucrului sunt urmatoarele: a) sa controleze starea tehnica a stivuitorului si a componentelor de securitate; b) sa controleze functionarea mecanismelor si a componentelor de securitate (mai putin supapa de siguranta, supapa de blocare, limitatorul de sarcina, limitatorul de viteza, paracazatoarele, dupa caz); c) n cazul n care stivuitoristul constata o defectiune, nu trebuie sa puna n functiune stivuitorul si anunta seful ierarhic sau seful punctului de lucru de care apartine n scopul luarii masurilor necesare; dupa remedierea defectiunii se face o noua verificare a stivuitorului de catre stivuitorist. Responsabilitatile stivuitoristului n timpul lucrului sunt urmatoarele: a) sa circule cu stivuitorul numai cu sarcina ridicata la 250-300 mm de sol si cu catargul nclinat spre spate;21

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ b) sa circule cu sarcina ridicata numai lnga stiva; c) sa nu efectueze porniri, frnari si opriri bruste pentru a evita pericolul de rasturnare; d) sa urmareasca tot timpul configuratia traseului si obstacolele de pe acesta pentru evitarea pierderii de ncarcatura si producerii de avarii si accidente; e) sa transporte marfuri cu volum mare, care i limiteaza vizibilitatea, numai dirijat de o persoana desemnata; f) sa coboare imediat sarcina n cazul manifestarii tendintei de pierdere a stabilitatii stivuitorului; g) sa circule cu viteza redusa pna la limita evitarii producerii oricaror avarii sau accidente; h) sa nu circule cu stivuitorul pe lnga utilaje, masini si stive la o distanta mai mica de 500 mm, n locuri aglomerate si treceri nguste unde nu se asigura gabaritele de trecere corespunzatoare, pe drumuri neamenajate si insuficient luminate; i) sa nu permita stationarea persoanelor sub sarcina sau la o distanta mai mica de 2.500 mm; j) n cazul n care stivuitoristul constata o defectiune, opreste lucrul si anunta seful ierarhic nemijlocit sau seful punctului de lucru de care apartine n scopul luarii masurilor necesare; dupa remedierea defectiunii se face o noua verificare a stivuitorului de catre stivuitorist; k) sa transporte substante toxice, caustice, explozive si altele asemenea numai conform reglementarilor n vigoare si instructiunilor de ambalare si transport specifice acestora; l) sa efectueze toate manevrele, cu sau fara sarcina, cu viteza redusa si fara socuri; m) sa circule pe trasee prestabilite cu stivuitorul. Responsabilitatile stivuitoristului dupa terminarea lucrului sunt urmatoarele: a) descarcarea sarcinii de pe furci; b) deplasarea stivuitorului la locul stabilit pentru repaus; c) actionarea frnei de parcare (frna de mna); d) evitarea parcarii stivuitorului n panta sau rampa; daca nu este posibil, stivuitorul se asigura corespunzator; e) punerea catargului n pozitie verticala; f) coborrea furcilor pe sol; g) asigurarea eliminarii posibilitatilor ca o persoana neautorizata sa efectueze manevre cu stivuitorul.

Cap. G. Manevrarea si exploatarea stivuitoarelor1.Norme si tehnici de exploatare Exploatarea (manevrarea) stivuitoarelor trebuie s se fac n conformitate cu prevederile prescripii tehnice, cu normele specifice de protecia muncii, instruciunile de exploatare specifice stivuitorului respectiv i instruciunile interne elaborate de unitatea deintoare. Este interzis funcionarea stivuitoarelor n cazul n care componentele de securitate nu sunt n stare perfect de funcionare sau nu ndeplinesc condiiile tehnice prevzute n documentat tehnic. Este interzis folosirea stivuitoarelor pentru ridicarea unor sarcini mai mari dect sarcina maxima admis. - Stivuitoarele la care sarcina este limitat prin condiii de form sau de gabarit, nu poate funciona dac nu sunt ndeplinite condiiile respective.

22

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ La ridicarea i transportarea tuburilor cu gaze sub presiune (oxigen, dioxid de carbon, acetilena etc.) sau a recipientelor care conin clor, acid sulfuric i similare se vor lua msuri speciale de protecia muncii. Toate manevrele se vor executa sub supravegherea direct a unui cadru tehnic care rspunde de acest transport. In vederea evitrii producerii de accidente datorit organizrii necorespunztoare a locurilor de munc, unitile deintoare de stivuitoare vor ntocmi instruciuni interne de exploatare, pe baza specificului locurilor de munc, n care se vor preciza: nlimea maxim a stivelor sau materialelor depozitate, modul de depozitare, locurile destinate depozitrii, obligativitate amenajrii i ntreinerii corespunztoare a cilor de acces i a pardoselii, asigurarea de gabarituri corespunztoare pentru cile de transport i n general toate prevederile necesare pentru asigurarea condiiilor de protecie a muncii.

La stivuitoarele cu comand hidraulic, lichidul de lucru utilizat trebuie s-i pstreze toate proprietile n intervalul de temperatur cuprins ntre -20C i +40C, s nu fie periculos din punct de vedere exploziv, s nu fie toxic i s nu duc la coroziunea echipamentului. Este interzis a se executa ungerea, curirea, ntreinerea sau repararea stivuitoarelor n timpul funcionrii lor. La stivuitoarele care manipuleaz obiecte mici, nepaletizate sau necontainerizate, organele de manipulare trebuie s fie echipate cu un sptar vertical care s mpiedice o eventual cdere sarcinii sau a unei pri din sarcin peste stivuitorist, atunci cnd catargul este nclinat ) maximum spre spate.

Stivuitoarele trebuie s fie prevzute cu dispozitiv de blocare mpotriva folosirii de ctre persoane neautorizate.

Stivuitoristul nu trebuie s prseasc instalaia atunci cnd aceasta are sarcina ridicat. Cile de circulaie cu nclinare mai mare de 3" se vor marca. La translatoare stivuitoare trebuie s fie respectate urmtoarele spaii de siguran: - spaiul de siguran superior, pn la elementele cele mai de jos ale plafonului, s fie de cel puin 75 mm; - spaiul de siguran inferior, pn la podea, s fie de cel puin 50 mm; - spaiul de siguran pe orizontal, fa de rafturi, s fie cel puin 50 mm. Preluarea ncrcturii i depozitarea Se ncarc numai paleii care nu depesc dimensiunile standard Este interzis ncrcarea paleilor deteriorai sau a altor ncrcai care nu sunt bine stivuite. ncrctura se poziioneaz n aa fel nct s nu existe pericol ca aceasta s se mite sau s cad. ncrctura se ncarc n aa fel nct lrgimea de23

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ lucru s nu fie depit. - Apropiai-v uor de raft, frnai uor i oprii motostivuitorul faa raftului. - Tragei frna de mn i poziionai furcile Turnul trebuie pus n poziie vertical: Manevrai maneta de nclinare a platformei spre nainte. Ridicai platforma la nlimea de ncrcare necesar Manevrai maneta de "Ridicare - Coborre" spre napoi. Manevrai maneta de direcionare de mers spre nainte - Eliberai frna de mn - Conducei ncet - La introducerea furcilor fii atent s nu deteriorai raftul sau ncrctura. - mpingei furcile ct mai bine sub ncrctur. Oprii motostivuitorul din mers atunci cnd ncrctura atinge spatel furcilor. Punctul de greutate al ncrcturii trebuie s fie la ntre furci. - Tragei frna de mn - Rificai furcile pn cnd ncrctura st pe furci. - Manevrai maneta de direcionare a mersului spre napoi - Eliberai frna de mn - Fii atent la zona din spatele motostivuitorului. Mergei uor n mararier pn cnd ncrctura este scoas din raft. Frnai uor. - nclinai platforma spre spate - Cobori ncrctura. Manevrai maneta de "RidicareCoborre" spre nainte i meninei distana de la pmnt. - Eliberai frna de mn Acum putei pleca de pe loc. Conducei atent i ncet n curbele strnse! Accelerai i frnai ntotdeauna uor! REZUMAT: - Se face apropierea de sarcina de ridicat cat se poate de aproape si de atent. - Se pune catargul in poziie verticala. - Se ridica sau se coboar portfurca la inaltimea necesara. - Se deplaseaz cu atenie stivuitorul nainte sub mijlocul sarcinii de ridicat pana cnd sarcina face contact cu suprafaa furcii, tinand cont de eventualele sarcini nvecinate.24

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ - Se ridica portfurca pana ce sarcina s-a eliberat de sol. - Se retrage stivuitorul pana ce sarcina este libera. - Se inclina catargul inapoi. - La depozitarea ncrcturii ,v apropiai uor de raft cu ncrctura lsat n jos, dup cum s-a specificat. - Plasai rampa n poziie vertical. ATENIE: Platforma nu trebuie s basculeze nainte i napoi peste suprafaa de depozitare a ncrcturii. - Ridicai ncrctura la nivelul de depozitare. - ofai cu atenie motostivuitorul n interiorul raftului. - Depozitai ncrctura pe raft. - Privii napoi! - Dai napoi motostivuitorului pn cnd furcile pot fi coborte fr a lovi raftul. - Cobori apoi furcile pn la nivelul solului, basculai platforma spre spate i ieii din acel loc cu motostivuitor Intrarea n lift Se permite intrarea n lift cu motostivuitorul numai cnd acesta are spaiu i capacitate suficient i numai cu permisiune operatorului. n interiorul liftului, motostivuitorul trebuie asigur; astfel ca nici o parte a acestuia s nu vin n contact cu pereii sau cu uile de la lift. Conducerea pe poduri care leag rampele de ncrcare nainte de trecerea podurilor care leag rampele de ncrcare oferul trebuie s se asigure c acestea sunt bine fixate i au suficient susinere pentru capacitatea de ncrcare. Trecei peste podurile care leag rampele de ncrcare foarte ncet, i cu atenie. oferul trebuie s se asigure c motostivuitorul poate trece peste aceste poduri care leag rampele, c ele nu se mic i c nu pun n pericol ncrctura i motostivuitorul. Motostivuitorul poate fi folosit pentru remorcare. Sarcina maxim remorcat nu trebuii niciodat s depeasc sarcina maxim; indicat pe plcua de sarcin cu privire I; furci (aflat la dreapta scaunului oferului) Dac totui se transport o marf egal ci sarcina maxim de ncrcare, nu se permit transportul acesteia pe furc.

25

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ Preluarea ncrcturii Apropiati-va cu grija de stelaj, frnai uor si oprii cruciorul elevator chiar in fata stelajului,paralel si la 30-50 [cm] de acesta poziionnd suportul furcilor fata de reperul care determina, la ntoarcerea in poziie perpendiculara pe raft a stivuitorului, pozitionati aprox. in dreptul europaletului. Intorceti stivuitorul perpendicular pe planul raftului. Punei maneta(butonul) de direcie in poziia neutra, daca nu exista aceasta poziie piciorul acioneaz pedala de frna Frnai. Poziionai turnul in poziie vertical", si ridicai platforma cu furci Fixai tasta de deplasare pe inainte. Eliberai frna.

Intrai uor in paleti. Introducei uor furcile pana la baza lor, far sa deteriorai nici stelajul, nici incarcatura. Introducei furcile pana cnd incarcatura se sprijin pe furci apoi apropiati-va cu saiul vehiculului cat mai mult de stelaj. Frnai. Avansai cu stalpul (turnul) pana cnd baza furcilor se sprijin de paleti.

Ridicai platforma de ridicare a incarcaturii pana cnd incarcatura a fost scoasa din stelaj. Retrageti complet stlpul inapoi. Punei cruciorul in marsarier folosind maneta de comanda si mergei incet inapoi. Eliberai frna. Asigurati-va ca drumul este liber. Dai inapoi cu atenie observind direcia de mers, pana cnd incarcatura este scoasa din stiva . Frnai

26

nclinai stlpul inapoi.

Cobori ncrctura pstrnd distanta necesara fata de podea (max 300 mm). ncrcaturile care sunt prea late si nu trec printre lonjeroanel roilor mobile trebuie coborte att cat sa nu se sprijine pe lonjeroane. Eliberai frna. Acum putei sa pornii. Conducei cu atenie! ncetinii la virajele strnse! Evitai demararea si frnarea brusca!

Transportul ncrcturii Deplasai-va ntotdeauna cu ncrctura in poziia cea mai joasa posibil (