SUPORT DE CURS

PENTRU ORGANIZAREA STAGIULUI DE INSTRUIRE LA EXPIRAREA PERIOADEI DE

VALABILITATE A TALONULUI PENTRU AUTORIZATIA DE

STIVUITORIST

CAPITOLUL 1

1.1. LEGISLATIE SI REGLEMENTARI TEHNICE Cerinţele tehnice privind utilizarea, întreţinerea, repararea, deţinerea şi exploatarea în siguranţă a stivutoarelor se adresează agenţilor economici autorizaţi de către ISCIR şi deţinători. ISCIR- Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, care în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1340/2001 este organul de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri are ca obiect principal de activitate asigurarea în numele statului a protecţiei utilizatorilor şi securitatea în funcţionare a instalaţiilor în categoria cărora se încadrează stivuitoarele. Cerinţele tehnice privind verificările tehnice la punerea în funcţiune a stivutoarelor, verificările tehnice periodice din timpul exploatării precum şi verificările după executarea reparaţiilor la stivuitoare se efectuează de către CNCIR, agenţi economici autorizaţi de ISCIR şi deţinători. Aceste cerinţe au drept scop asigurarea protecţiei sănătăţii şi securităţii utilizatorilor şi a persoanelor expuse din zonele periculoase de exploatare a stivuitoarelor precum şi a protecţiei mediului înconjurător şi proprietăţilor. Modul de verificare a respectării acestor cerinţe tehnice este stabilit de către ISCIR în baza unor prescripţii tehnice specifice. Documentele tehnice (cărţi tehnice, prospecte şi informaţiile producătorilor de stivuitoare) pentru diferite tipuri de stivuitoare precum şi inscripţionările privind informarea şi avertizarea utilizatorilor, au stat la baza redactării prezentului ―Suport de curs‖’ conform programei analitice pentru cursul de pregătire în vederea stagiului de instruire la expirarea perioadei de valabilitate a talonului/autorizatiei eliberate pana la intrarea in vigoare a prescriptiei CR8 din 2009 - ’Autorizarea personului de deservire a instalatiilor/echipamentelor si acceptarea personalului auxiliar de deservire.’’

1.1. LEGISLAŢIE, REGULAMENTARI, NORMATIVE, INSTRUCTIUNI

Principalele Prescriptii Tehnice care reglementează activitatea în domeniul

masinilor de ridicat

Prescripţia Tehnică R1-2010, ediţia 1 - masini de ridicat (macarale, mecanisme de ridicat, stivuitoare, platforme autoridicatoare si platforme ridicatoare pentru persoane cu dizabilitati, elevatoare pentru vehicule si masini de ridicat de tip special), publicată în monitorul oficial al româniei, partea i, nr. 634 bis/09.09.2010, care abrogă următoarele prescripţii tehnice

Prescripţia Tehnică PT R 3– 2010- Verificarea în utilizare a elementelor de transmitere a miscarii, a Elementelor/dispozitivelor de legare/prindere şi a elementelor de tractiune a sarcinii utilizate la instalatii de ridicat:cabluri, cârlige, lanturi, benzi textile, funii şi altele asemenea.

PT CR 8-2009 - AUTORIZAREA PERSONALULUI DE DESERVIRE A INSTALAŢIILOR/ECHIPAMENTELOR ŞI ACCEPTAREA PERSONALULUI AUXILIAR DE DESERVIRE - aceasta prescripţie tehnică

stabileşte cerinţele şi condiţiile aplicabile în vederea autorizării personalului de deservire şi a acceptării personalul auxiliar de deservire în scopul asigurării condiţiilor de exploatare în siguranţă a instalaţiilor/echipamentelor si sta la baza acestui curs. Conform Prescriptiei tehnice PT CR8-2010 la expirarea perioadei de valabilitate a talonului/autorizaţiei eliberate până la intrarea în vigoare a prescripţiei tehnice, pentru obţinerea unui nou talon în vederea prelungirii valabilităţii autorizaţiei, personalul de deservire trebuie să urmeze un stagiu de instruire.

Programa analitică a stagiului de instruire este următoarea:

Cap.

Partea teoretică Numărul orelor de

predare

1 Legislaţie şi reglementări tehnice 2

2 Noi tipuri de instalaţii/echipamente 2

3 Deservirea eficientă şi în condiţii de siguranţă a instalaţiilor/echipamentelor

2

4 Avarii şi accidente 2

SECŢIUNEA a 2-a

Domeniu de aplicare Art. 2 Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică: a) personalului de deservire a instalaţiilor/echipamentelor prevăzut în tabelul 1, în vederea autorizării; Tabelul 1 Categorii de personal de deservire 1. Fochist cazane de abur şi apă fierbinte, cazane de apă caldă şi cazane de abur de joasă presiune şi cazane conduse de calculator 2. Laborant operator centrale termice 3. Automatist pentru supraveghere şi întreţinere cazane 4. Operator umplere recipiente GPL 5. Îmbuteliator fluide sub presiune 6. Macaragiu 7. Stivuitorist 8. Liftier 9. Mecanic-trolist b) personalului auxiliar de deservire a instalaţiilor/echipamentelor prevăzut în tabelul 2 în vederea acceptării de către deţinător/utilizator. Tabelul 2 Categorii de personal auxiliar de deservire 1 .Legător de sarcină pentru macarale 2. Manevrant pentru macarale cu acţionare manuală 3. Manevrant pentru stivuitoare cu acţionare manuală 4. Manevrant pentru mecanisme de ridicat (vinciuri, trolii, palane, dispozitive de ridicat şi tracţiune, transpalete) 5. Manevrant pentru platforme ridicătoare deplasabile/nedeplasabile 6. Manevrant pentru elevatoare pentru vehicule 7. Manevrant pentru ascensoare cu schip 8. Manevrant pentru ascensoare de materiale, cu comandă de la punct fix din şantierele de construcţii 9. Manevrant pentru ascensoare de construcţie specială pentru materiale 10. Manevrant pentru trape/instalaţii de cortină pentru incendiu 11. Manevrant pentru echipamente din parcurile de distracţii

SECŢIUNEA a 3-a

Referinţe normative Art. 3 Prezenta prescripţie tehnică face referiri la următoarele acte normative: a) Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificările şi completările ulterioare; b) Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, cu modificările şi completările ulterioare; c) Hotărârea Guvernului nr. 920/2009 pentru modificarea şi completarea Hotărârii

Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, d) Legea nr. 87/2006 privind asigurarea calităţii educaţiei; e) Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; f) Hotărârea Guvernului nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, cu modificările şi completările ulterioare; g) Ordinul comun al Ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al Ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 353/5.202/2003 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare profesională, cu modificările şi completările ulterioare; h) Ordinul comun al Ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al Ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 501/5.253/2003 pentru aprobarea Metodologiei certificării formării profesionale a adulţilor, cu modificările şi completările ulterioare; i) Ordinul comun al Ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al Ministrului educaţiei cercetării şi tineretului nr. 35/3.112/2004 privind aprobarea Nomenclatorului calificărilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare, cu modificările şi completările ulterioare; j) Ordinul Inspectorului de Stat Şef al ISCIR nr. 147/2006 privind obligativitatea instituţiilor publice şi unităţilor de interes public de a numi personal tehnic responsabil pentru supravegherea instalaţiilor din domeniul ISCIR, cu modificările şi completările ulterioare; k) Ordinul Inspectorului de Stat Şef al ISCIR nr. 382/2009 privind metodologia de autorizare a operatorilor responsabili cu supravegherea tehnică a instalaţilor; l) Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare; m) Ordinul Ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr. 701/2003 pentru desemnarea instituţiei care să recunoască automat documentele care dovedesc calificarea dobândită în străinătate, în afara sistemului de învăţământ, de cetăţeni români sau cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene şi ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European; n) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România.

SECŢIUNEA a 4-a

Termeni, definiţii şi abrevieri Art. 4 (1) În sensul prezentei prescripţii tehnice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) autoritate competentă - orice organism sau autoritate dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau stat semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic European cu rol de controlori de reglementare în ceea ce priveşte activităţile de servicii, în special autorităţile administrative, precum şi ordinele profesionale şi asociaţiile profesionale sau alte organisme profesionale care, în exercitarea competenţei de autoreglementare, creează cadrul legal pentru accesul la activităţile de servicii ori exercitarea acestora;

b) autorizare - activitate de evaluare şi atestare, efectuată de către ISCIR, a competenţei şi capabilităţii unei persoane fizice sau juridice de a desfăşura o activitate specifică; c) avizare - procedură de evaluare a persoanelor juridice de a presta activităţi de formare profesională în domeniul reglementat de prezenta prescripţie tehnică; d) calificare, respectiv recalificare - activitate de pregătire profesională care conduce la dobândirea unui ansamblu de competenţe profesionale care permit unei persoane să desfăşoare activităţi specifice uneia sau mai multor ocupaţii; e) cerinţă - orice obligaţie, interdicţie, condiţie sau limitare impusă prestatorilor ori beneficiarilor de servicii, care este prevăzută în actele cu caracter normativ sau administrativ ale autorităţilor competente ori care rezultă din jurisprudenţă, practici administrative, norme ale ordinelor profesionale sau norme colective ale asociaţiilor profesionale ori ale altororganizaţii profesionale, adoptate în exercitarea competenţei lor de autoreglementare; clauzele contractelor colective de muncă negociate de partenerii sociali nu sunt, în sine, considerate cerinţe; f) deţinător - persoană fizică sau juridică ce deţine cu orice titlu o/un instalaţie/ echipament în exploatare; g) examinare - proces care are loc la finalizarea unui program de formare profesională pentru evaluarea cunoştinţelor şi abilităţilor tehnice în vederea autorizării; h) examinare anuală - evaluare a capabilităţii teoretice şi practice organizată de operatorul responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor (RSVTI) al deţinătorului/utilizatorului, în urma instruirii personalului de deservire; i) formator atestat ISCIR - persoană fizică atestată de către ISCIR ce îndeplineşte prevederile legale în vigoare; j) furnizor de formare profesională - persoană juridică autorizată pentru a organiza programe de formare profesională a adulţilor, conform prevederilor legislaţiei în vigoare şi înscrisă în Registrul Naţional al Furnizorilor Autorizaţi; k) operator responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor (RSVTI) - persoană fizică autorizată de către ISCIR pentru supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor care se supune prevederilor prescripţiilor tehnice; l) perfecţionare/specializare - pregătire profesională care conduce la dezvoltarea sau completarea cunoştinţelor, deprinderilor sau competenţelor profesionale ale unei persoane care deţine deja o calificare, respectiv dezvoltarea competenţelor în cadrul aceleiaşi calificări, dobândirea de competenţe noi în aceeaşi arie ocupaţională sau într-o arie ocupaţională nouă, dobândirea de competenţe fundamentale/cheie sau competenţe tehnice noi, specifice mai multor ocupaţii; m) personal de deservire - persoană fizică autorizată de către ISCIR pentru deservirea instalaţiilor/echipamentelor din domeniu său de activitate, conform prevederilor prescripţiilor tehnice aplicabile; n) prescripţie tehnică - normă tehnică elaborată de ISCIR şi aprobată prin ordin al ministrului economiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, care conţine, pentru domenii clar definite, condiţii şi cerinţe tehnice referitoare la instalaţii / echipamente şi la activităţi specifice domeniului de activitate, prevăzute în Legea

64/2008, ce se realizează în legătură cu acestea, în vederea introducerii pe piaţă, punerii în funcţiune şi utilizării instalaţiilor/echipamentelor respective în condiţii de siguranţă în funcţionare; o) program de formare profesională - ciclu de specializare/perfecţionare/calificare/ recalificare organizat de un furnizor de formare profesională autorizat conform legislaţiei în vigoare; p) punere în funcţiune - acţiune care are loc în momentul primei utilizări a unei / unui instalaţii/echipament; q) registru - orice evidenţă sau bază de date administrată de o autoritate competentă, în format electronic ori pe hârtie, cuprinzând informaţii cu privire la prestatorii de servicii autorizaţi într-un domeniu specific; r) stagiu de instruire periodică - program de instruire parcurs de personalul de deservire a instalaţiilor/echipamentelor din patru în patru ani, în vederea eliberării unui nou talon pentru vize anuale; s) utilizator - persoană fizică sau juridică care are în folosinţă o/un instalaţie / echipament. Pentru participarea la stagiul de instruire, solicitantul depune la organizator următoarele documente: a) cererea de participare la stagiul de instruire; b) copia autorizaţiei şi a talonului pentru vize anuale care urmează a fi înlocuit.

ALTE NORMATIVE, STANDARDE

Standarde si normative a) maşini de ridicat (macarale, stivuitoare, nacele şi platforme autoridicătoare, elevatoare pentru vehicule, mecanisme de ridicat, maşini de ridicat cu mai multe elemente purtătoare): SR EN 294:1997 - Securitatea maşinilor. Distanţe de securitate pentru prevenirea pătrunderii membrelor superioare în zonele periculoase. Standardul conţine informaţii utile cu privire la distanţele de securitate necesare a se lua in considerare pentru siguranţa în funcţionare a maşinilor de ridicat. SR EN ISO 14121-1:2008 - Securitatea maşinilor. Apreciera riscului. Partea 1: Principii: Standardul conţine informaţii utile cu privire la evaluarea riscului la maşinile de ridicat. SR EN 60204-1:2000 - Securitatea maşinilor. Echipamentul electric al maşinilor. Partea 1: Cerinţe generale: Standardul conţine informaţii utile cu privire la verificarea echipamentului electric al maşinilor de ridicat. SR ISO 4310:1996 - Instalaţii de ridicat. Reguli şi metode de încercare. Standardul conţine informaţii utile cu privire la metodele de încercare folosite la instalaţiile de ridicat.

SR ISO 10245-1:1999 - Instalaţii de ridicat. Limitatoare şi indicatoare. Partea 1: Generalităţi

Standardul conţine informaţii utile cu privire la verificarea limitatoarelor şi indicatoarelor folosite la Instalaţii de ridicat

Scopul cunoasterii legislatiei Scopul directivelor este de a armoniza legile nationale ale statelor membre privind proiectarea, fabricatia, testarea, marcarea si evaluarea conformitatii echipamentelor/ instalatiilor din domeniul ISCIR. In acest mod se doreste libera introducere pe piata si abilitatea de punere in functiune a echipamentelor/instalatiilor in Uniunea Europeana, in tarile candidate si in alte state cu care UE a semnat acorduri de recunoastere mutuala. (Mutual Recognition Agreement). Directivele nu cuprind cerinte pentru asigurarea unei utilizari sigure a echipamentelor/instalatiilor care sunt in functiune. O directiva "Noua Abordare" cum este cazul PED nu impune nici un fel de solutie tehnica produselor, astfel lasand libertatea industriilor sa dezvolte tehnici noi. Ghidul pentru implementarea directivelor bazate pe principiile Noii Abordari si Abordarii Globale (cunoscut ca Blue Guide) explica acest concept precum si aspecte comune ale Noii Abordari. Legea nr. 64 din 21 martie 2008

Legea nr. 64 din 21 martie 2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil reprezintă reglementarea de bază în domeniu. Legea cuprinde principiile de bază referitoare la măsurile privind funcţionarea în siguranţă a acestor echipamente şi instalaţii. În continuare sunt prezentate extrasele relevante în contextul prezentei lucrări avânda la bază textul actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 17 noiembrie 2008. Art. 1 (1) Prezenta lege stabileşte cadrul legal pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil. (2) Sunt exceptate de la prevederile prezentei legi instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr. 1. Condiţiile de funcţionare în siguranţă a acestor instalaţii şi echipamente se reglementează prin legi specifice. Art. 2 În scopul funcţionării în condiţii de siguranţă, instalaţiile sub presiune şi instalaţiile de ridicat clasice, aparatele consumatoare de combustibil şi componentele acestora, prevăzute în anexa nr. 2, precum şi instalaţiile sub presiune, instalaţiile de ridicat, unele instalaţii din cadrul obiectivelor nucleare, precum şi componentele acestora, prevăzute în anexa nr. 3, se supun regimului de autorizare şi de verificare tehnică, potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 3 (1) Introducerea pe piaţă, punerea în funcţiune şi/sau utilizarea instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute la art. 2 sunt admise numai în condiţiile stabilite de prezenta lege. (2) În situaţia în care instalaţiile şi echipamentele prevăzute la art. 2 sunt reglementate prin directive europene, acestea se supun regimului de autorizare şi verificare tehnică dacă prin această cerinţă nu se aduce atingere directivelor europene aplicabile, transpuse prin reglementări tehnice. Art. 4 (1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, denumită în continuare ISCIR, este organul de specialitate al administraţiei centrale, cu personalitate juridică, responsabil în numele statului pentru asigurarea măsurilor de funcţionare în condiţii de siguranţă a instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în anexele nr. 2 şi 3, denumite în continuare instalaţii/echipamente. (2) ISCIR exercită următoarele funcţii: a) de autoritate în domeniul instalaţiilor/echipamentelor, care asigură controlul respectării prevederilor referitoare la condiţiile de introducere pe piaţă şi punere în funcţiune a instalaţiilor/echipamentelor, precum şi urmărirea şi controlul regimului de autorizare şi verificarea tehnică a instalaţiilor/echipamentelor; b) de reglementare, prin care se asigură elaborarea documentelor cu caracter normativ pentru domeniul său de activitate. .................... Art. 9 (1) Verificările tehnice prevăzute în documentaţiile tehnice şi prescripţiile tehnice se realizează de către ISCIR sau, după caz, de către persoanele autorizate pentru construcţie, montare, instalare, punere în funcţiune, revizii, reparaţii, lucrări de întreţinere, autorizare a funcţionării sau verificări tehnice în utilizare; responsabilităţile privind realizarea verificărilor tehnice şi corectitudinea rezultatelor obţinute revin ISCIR sau persoanelor autorizate, după caz. (2) Pentru verificările tehnice stabilite în prescripţiile tehnice ca fiind în competenţa de realizare a ISCIR, aceasta nu poate autoriza alte persoane conform prevederilor alin. (1). .................... Art. 19 (1) În aplicarea prevederilor prezentei legi, ISCIR, prin reprezentanţii săi, are dreptul: a) să solicite informaţii şi documente de la persoanele fizice sau juridice ce construiesc, montează, instalează, pun în funcţiune, repară, întreţin, asigură realizarea reviziilor, deţin, utilizează şi/sau comercializează instalaţii/echipamente; b) de acces, cu scopul efectuării controalelor prevăzute la art. 4 alin. (2), la sediul şi/sau în locul în care îşi desfăşoară activitatea persoanele fizice sau juridice ce construiesc, montează, instalează, pun în funcţiune, repară, asigură realizarea reviziilor, întreţin, comercializează, deţin şi/sau utilizează instalaţii/echipamente, precum şi în locurile în care sunt utilizate instalaţii/echipamente, indiferent de forma

de deţinere a acestora. (2) Persoanele ce deţin/utilizează instalaţii/echipamente, precum şi cele care desfăşoară activităţile prevăzute la art. 8 alin. (1) au obligaţia să permită accesul şi să pună la dispoziţia reprezentanţilor ISCIR informaţiile şi documentele referitoare la instalaţii/echipamente, pe care aceştia le solicită. ....................... Anexa 1 Instalaţii şi echipamente exceptate de la prevederile prezentei legi 1. Recipientele pentru aer aferente instalaţiilor şi echipamentelor de frânare, basculare şi semnalizare, montate pe autovehicule 2. Instalaţiile şi echipamentele sub presiune, instalaţiile şi echipamentele de ridicat montate pe nave 3. Conductele de gaze naturale de alimentare din amonte, conductele aparţinând Sistemului naţional de transport al gazelor naturale, precum şi cele aparţinând sistemelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale 4. Instalaţiile sub presiune, instalaţiile de ridicat şi aparatele consumatoare de combustibil din administrarea Ministerului Apărării Anexa 2 Instalaţii sub presiune şi instalaţii de ridicat clasice, aparate consumatoare de combustibil şi componente ale acestora 1. Cazane pentru abur, pentru apă caldă sau fierbinte 2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari 3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari 4. Macarale, ascensoare, elevatoare, instalaţii de transport pe cablu, instalaţii de ridicat pe plan înclinat, poduri rulante şi alte mecanisme de ridicat 5. Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos 6. Arzătoare cu combustibil lichid sau gazos 7. Accesorii de securitate pentru instalaţiile, echipamentele şi aparatele prevăzute la pct. 1 şi 3 - 6 8. Aparatură şi instalaţii de automatizare aferente instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute la pct. 1 - 7 9. Instalaţii şi echipamente destinate, montate şi utilizate în cadrul parcurilor de distracţii Hotărârea Guvernului nr. 1340 din 27 decembrie 2001 Funcţiile şi atribuţiile ISCIR sunt reglementate şi actualizate prin ultimele modificări şi completări ale Hotărârii Guvernului nr. 1340 din 27 decembrie 2001privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat. ..................... Art. 3 (1) În realizarea obiectului său de activitate, ISCIR are următoarele atribuţii principale:

a) elaborează strategii şi programe de dezvoltare privind activitatea ISCIR; b) elaborează, actualizează şi supune aprobării, în conformitate cu prevederile legii, prescripţii tehnice ce privesc condiţiile şi cerinţele tehnice referitoare la instalaţii şi echipamente şi/sau la activităţi de construire, montare/demontare, instalare, punere în funcţiune, exploatare, utilizare, sudare şi control nedistructiv, de supraveghere şi verificare tehnică în utilizare, de revizie, de reparaţii şi întreţinere instalaţii şi echipamente, după caz; c) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice şi de Legea nr. 64/2008, cu modificările şi completările ulterioare, persoane fizice sau juridice care realizează, pentru instalaţii şi echipamente, activităţi de construire, montare/demontare, instalare, punere în funcţiune, supraveghere şi verificare tehnică în utilizare, lucrări de revizie, reparaţii şi de întreţinere, precum şi persoane fizice şi juridice care efectuează verificări tehnice în utilizare la instalaţiile şi echipamentele la care se solicită stabilirea duratei remanente de viaţă; pentru instalaţiile/echipamentele din domeniul nuclear se vor respecta şi dispoziţiile Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată; d) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice, punerea în funcţiune şi funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în anexa nr. 1; e) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice, persoanele fizice care practică ocupaţiile prevăzute în anexa nr. 1^1; f) participă la activităţi de omologare de instalaţii şi echipamente; g) aprobă proceduri de sudură, dacă prin prescripţiile tehnice se impune acest lucru; h) emite, în conformitate cu cerinţele şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice, avize obligatorii de instalare pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr. 1-2; i) în cazuri justificate, de forţă majoră sau de pericol iminent, poate dispune oprirea din funcţiune sau împiedicarea punerii în funcţiune a instalaţiilor şi echipamentelor şi aplică sigilii; j) efectuează controale periodice şi inopinate la instalaţiile şi echipamentele aflate în funcţiune, dispune măsuri şi aplică sancţiuni în condiţiile legii, atunci când constată că nu sunt respectate cerinţele aplicabile acestora; k) supraveghează, prin acţiuni periodice şi inopinate, persoanele fizice şi juridice pe care le-a autorizat şi decide menţinerea, suspendarea sau retragerea autorizaţiilor emise; l) elaborează şi aprobă prin ordin al inspectorului de stat şef procedura de evaluare şi autorizare a persoanelor fizice ce solicită a avea calitatea de experţi ISCIR; ordinul pentru aprobarea acestei proceduri se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I; m) realizează supravegherea pieţei în domeniul de activitate pentru care a fost nominalizat; n) participă, la solicitarea organelor de cercetare penală, la anchetarea cauzelor în

care s-au produs accidentele la instalaţiile şi echipamentele supuse controlului ISCIR, evaluează efectele produse şi dispune măsurile ce se impun privind siguranţa în funcţionare a acestora, după caz; o) organizează şi derulează campanii de informare în scopul îmbunătăţirii siguranţei în funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor; p) avizează, potrivit legii, furnizorii de formare profesională care organizează programe de formare profesională pentru ocupaţiile prevăzute în anexa nr. 1^1; condiţiile şi cerinţele pentru avizarea furnizorilor de formare profesională se stabilesc prin ordin al inspectorului de stat şef al ISCIR, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I; q) participă la elaborarea de standarde în domeniul său de activitate; r) participă la elaborarea şi validarea standardelor ocupaţionale relevante în domeniul de activitate al ISCIR; s) elaborează şi supune aprobării, prin ordin al ministrului economiei, lista tarifelor aplicate pentru activităţile prestate de către ISCIR; ordinul ministrului economiei se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I; t) editează şi publică materiale specifice domeniului, în scopul realizării siguranţei în funcţionare şi al prevenirii accidentelor şi avariilor; u) colaborează cu instituţii similare şi cu organisme din alte ţări, stabileşte şi poate încheia cu acestea, în condiţiile legii, convenţii şi protocoale de recunoaştere reciprocă, reprezintă interesele României în organizaţii şi instituţii internaţionale, în domeniul său de activitate, în calitate de membru observator sau de membru cu drepturi depline; v) realizează activităţi de cercetare-dezvoltare în domeniul său de activitate; w) coordonează şi derulează programe cu finanţare internă şi/sau internaţională. Hotărârea Guvernului nr. 1139 din 17 noiembrie 2010-privind infiintarea, organizarea si functioanarea Companiei Nationale pentru controlul Cazanelor, Instalatiilor de ridicat si Recipientelor su presiune-SA, precum si Modificarea Hotărârea nr. 1340 din 2001, modificată şi completată prin H.G. nr.182/2005 si H.G. 920/2009 - privind organizarea si functionarea ISCIR Conform acestui act normativ se infiinteaza Compania Nationala pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si Recipientelor sub Presiune S.A. denumita CNCIR, societate comerciala pe actiuni, de interes strategic national, cu actionar unic statul roman, care functioneaza sub autoritatea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, infiintata ca urmare a reorganizarii prin divizare a Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat, denumita ISCIR.

OG 22 din 2010- pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/2008 privind functionarea in conditii de siguranta a instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil

Art. I. - Legea nr. 64/2008 privind functionarea in conditii de siguranta a instalatiilor

sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 240 din 27 martie 2008, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: Articole importante din Ordonanta: "w) verificare tehnica - ansamblul examinarilor si incercarilor efectuate in vederea autorizarii functionarii instalatiilor/echipamentelor ori realizate in timpul activitatilor de montare, instalare, reparare sau revizie a instalatiilor/echipamentelor, in conformitate cu cerintele din documentatiile tehnice si/sau prevederile prescriptiilor tehnice; x) verificare tehnica in utilizare - totalitatea examinarilor si incercarilor efectuate la o/un instalatie/echipament periodic si ori de cate ori se modifica configuratia acesteia/acestuia in baza careia s-a acordat autorizarea functionarii, in scopul asigurarii conditiilor de functionare in siguranta." "Art. 9. - (1) Verificarile tehnice in vederea autorizarii functionarii si verificarile tehnice in utilizare pentru instalatiile si echipamentele prevazute in anexa nr. 3 se efectueaza de catre ISCIR. (2) Verificarile tehnice in vederea autorizarii functionarii si verificarile tehnice in utilizare pentru instalatiile si echipamentele prevazute in anexa nr. 2 se realizeaza de catre persoane fizice si juridice autorizate in acest scop. (3) Responsabilitatile privind realizarea verificarilor tehnice in vederea autorizarii functionarii si a verificarilor tehnice in utilizare, precum si corectitudinea rezultatelor aferente obtinute revin ISCIR sau persoanelor autorizate prevazute la alin. (2), dupa caz." (2) Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza instalatiile/echipamentele prevazute la alin. (1) are obligatia sa asigure un operator autorizat, responsabil cu supravegherea tehnica a instalatiilor/echipamentelor, denumit RSVTI, conform prescriptiilor tehnice." Art. II. - (1) Pana la autorizarea persoanelor fizice si juridice prevazute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 64/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, verificarile tehnice in vederea autorizarii functionarii si verificarile tehnice in utilizare la instalatiile si echipamentele prevazute in anexa nr. 2 la aceasta lege se efectueaza de catre Compania Nationala pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si Recipientelor sub Presiune - S.A., denumita in continuare CNCIR, societate comerciala pe actiuni, de interes strategic national, cu actionar unic statul roman, care functioneaza sub autoritatea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, infiintata ca urmare a reorganizarii prin divizare a Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat, denumita in continuare ISCIR. (4) Prescriptia tehnica pentru stabilirea conditiilor si cerintelor tehnice de autorizare a persoanelor fizice si juridice ce efectueaza verificari tehnice in vederea autorizarii functionarii si verificari tehnice in utilizare la instalatiile si echipamentele prevazute in anexa nr. 2 la Legea nr. 64/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, se aproba prin ordin al ministrului economiei, comertului si mediului de afaceri, in termen de 10

luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante. (5) In termen de 60 de zile de la data publicarii ordinului prevazut la alin. (4), CNCIR trebuie sa indeplineasca conditiile si cerintele tehnice prevazute in prescriptia tehnica si sa obtina autorizarea conform prevederilor prezentei ordonante. LEGEA Nr. 93 din 6 iunie 2011 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil EMITENT: PARLAMENTUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 404 din 9 iunie 2011 Parlamentul României adoptă prezenta lege. ARTICOL UNIC Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 22 din 18 august 2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, adoptată în temeiul art. 1 pct. I.10 din Legea nr. 138/2010 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 26 august 2010, cu următoarele modificări şi completări: 1. La articolul I, după punctul 14 se introduce un nou punct, punctul 15, cu următorul cuprins: "15. La articolul 25 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: <<a) nerespectarea prevederilor art. 6 lit. c) şi e), art. 10 lit. a), b) şi e), art. 12 lit. d), e), f) şi h), art. 14 lit. c) şi e), art. 16 şi ale art. 19 alin. (2), cu amendă de la 2.000 lei la 15.000 lei;>>". 2. La articolul II, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (1^1) şi (1^2), cu următorul cuprins: "(1^1) CNCIR nu îşi poate schimba structura acţionariatului până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (4). (1^2) Tarifele percepute pentru activităţile cu caracter specific prestate de CNCIR se propun de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, se avizează de către Ministerul Finanţelor Publice şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului." 3. La articolul II, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(4) Prescripţia tehnică pentru stabilirea condiţiilor şi cerinţelor tehnice de autorizare a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice ce efectuează verificări tehnice în vederea autorizării funcţionării şi verificării tehnice în utilizare la instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 64/2008, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă prin ordin al ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe." Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, IOAN OLTEAN

PREŞEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ Bucureşti, 6 iunie 2011. Ordinul nr. 130/2011 al Inspectorului de stat sef al ISCIR pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea tehnică a instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI METODOLOGIE privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea tehnică a instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI CAPITOLUL I Dispoziţii generale SECŢIUNEA 1 Scop ART. 1 (1) Prezenta metodologie are ca scop formarea profesională şi autorizarea operatorilor RSVTI, persoane fizice şi juridice, în conformitate cu cerinţele specifice ale prescripţiilor tehnice ISCIR privind siguranţa în funcţionare a instalaţiilor/echipamentelor, în domeniul instalaţiilor sub presiune, al instalaţiilor de ridicat şi al aparatelor consumatoare de combustibil. (2) Prezenta metodologie urmăreşte ca formarea profesională a operatorilor RSVTI să se facă unitar, cu organizatori avizaţi de Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR), pe baza unor programe care pun la dispoziţia participanţilor informaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii. Anexele nr. 1 - 9 fac parte integrantă din prezenta metodologie. Hotărârea Guvernului nr. 1029/2008 privind condiţiile introducerii pe piaţă a maşinilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 30 septembrie 2008 - transpune în legislaţia naţională Noua Directivă Maşini nr. 2006/42/EC, care înlocuieşte Directiva Maşini nr. 98/37/EC şi modifică Directiva ascensoare nr. 95/16/EC. - abrogă Hotărârea Guvernului nr. 119/2004, privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale. - intră în vigoare pe teritoriul României începând cu data de 29.12.2009. Art. 1 (1) Prevederile prezentei hotărâri se aplică următoarelor produse: a) maşini, b) echipamente interschimbabile, c) componente de securitate, d) dispozitive de prindere pentru ridicarea sarcinii, lanţuri, cabluri şi chingi, arbori de transmisie cu articulaţii cardanice, e) cvasimaşini stabilind cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate specifice acestora, prevăzute în anexa nr. 1. (2) Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică:

a) componentelor de securitate destinate a fi utilizate ca piese de schimb pentru înlocuirea pieselor identice şi furnizate de către producătorul maşinii originale; b) echipamentelor specifice destinate utilizării în târguri şi/sau parcuri de distracţii; c) maşinilor special proiectate sau puse în funcţiune în scopuri nucleare care, în cazul avariilor, pot avea ca rezultat emisii radioactive; d) armelor, inclusiv armelor de foc; e) mijloacelor de transport următoare: tractoare agricole sau forestiere, cu excepţia maşinilor montate pe aceste vehicule, pentru riscurile prevăzute de Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementărilor privind omologarea de tip şi eliberarea cărţii de identitate a vehiculelor rutiere, precum şi omologarea de tip a produselor utilizate la acestea - RNTR 2, cu modificările şi completările ulterioare, vehicule şi remorcile acestora, cu excepţia maşinilor montate pe aceste vehicule, prevăzute de Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003, cu modificările şi completările ulterioare, vehicule, cu excepţia maşinilor montate pe aceste vehicule, prevăzute de Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003, cu modificările şi completările ulterioare, vehicule destinate exclusiv competiţiilor şi mijloacelor de transport aerian, naval şi feroviar, cu excepţia maşinilor montate pe aceste mijloace de transport; f) navelor maritime şi platformelor maritime, inclusiv echipamentelor instalate la bordul acestor nave şi/sau platforme; g) maşinilor special proiectate şi construite în scop militar sau de menţinere a ordinii publice; h) maşinilor special proiectate şi construite în scop de cercetare pentru utilizare temporară în laboratoare; i) ascensoarelor care echipează puţurile de mină; j) maşinilor special destinate deplasării artiştilor în timpul spectacolelor; k) produselor electrice şi electronice, în măsura în care acestea sunt reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 457/2003 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune, republicată, cu modificările ulterioare: aparate electrocasnice, echipamente audio şi video, echipamente pentru tehnologia informaţiei, echipamente pentru birouri, mecanisme de joasă tensiune pentru conexiuni şi control, motoare electrice; l) echipamentelor electrice de înaltă tensiune: aparataje pentru conexiuni şi control transformatoare. Hotărârea Guvernului nr. 439/2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a ascensoarelor, cu modificările şi completările ulterioare. OUG nr. 49/2009 - privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii in Romania.

1.2 TERMENI ŞI DEFINIŢII Definirea unor termeni Art. 3 În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles: 1. maşină:

a) un ansamblu de părţi sau componente legate între ele, dintre care cel puţin una este în mişcare, care sunt reunite de o manieră solidară în vederea unui anumit scop, în special montat ori destinat montării cu un sistem de acţionare, altul decât forţa umană sau animală, aplicată direct; b) un ansamblu prevăzut la lit. a), căruia îi lipsesc numai componentele care să îl conectezel a locul de utilizare sau conexiunile la surse de energie şi de mişcare; c) un ansamblu prevăzut la lit. a) şi b), pregătit să fie instalat şi care nu poate să funcţioneze decât montat pe un mijloc de transport sau instalat într-o clădire ori structură; d) un ansamblu de maşini prevăzute la lit. a) - c) sau o cvasimaşină, care, în scopul de a ajunge la acelaşi rezultat, sunt dispuse şi comandate astfel încât să funcţioneze ca un întreg; e) un ansamblu de părţi sau componente legate între ele, dintre care cel puţin una este în mişcare, care sunt reunite în scopul ridicării sarcinilor şi a căror singură sursă de energie este forţa umană, aplicată direct; 2. echipament interschimbabil - un dispozitiv care, ulterior punerii în funcţiune a unei maşini sau a unui vehicul-tractor, este asamblat pe aceasta chiar de către operator, în scopul de a modifica funcţia sa ori de a asigura o funcţie nouă, în măsura în care acest echipament nu este o piesă de schimb ori o unealtă; 3. componentă de securitate - componenta care este introdusă separat pe piaţă şi este destinată să asigure o funcţie de securitate, a cărei defectare sau funcţionare necorespunzătoare periclitează securitatea şi/sau sănătatea persoanelor expuse şi care nu este necesară pentru funcţionarea maşinii ori care poate fi înlocuită cu alte componente ce permit funcţionarea normală a maşinii. 4. dispozitiv de prindere pentru ridicarea sarcinii - o componentă sau un echipament nefixat la maşina de ridicat, care este amplasat între maşină şi sarcină ori pe sarcină, în scopul prinderii ei, sau care este destinat să facă parte integrantă a sarcinii şi este introdus separat pe piaţă; elementele care servesc la realizarea unei legături şi componentele lor sunt considerate dispozitive de prindere pentru ridicarea sarcinii; 5. lanţuri, cabluri şi chingi - lanţurile, cablurile şi chingile proiectate şi construite în scopul de a ridica, fiind parte a maşinilor de ridicat sau a dispozitivului de prindere pentru ridicarea sarcinii; 6. arbore de transmisie cu articulaţie cardanică - un dispozitiv amovibil pentru transmisie mecanică; o componentă amovibilă destinată transmisiei de putere între o maşină autopropulsată sau un vehicul-tractor şi maşina receptoare, prin primul lagăr fix al acesteia. Dacă acest dispozitiv este introdus pe piaţă împreună cu un protector, ansamblul este considerat un singur produs; 7. cvasimaşină - maşina parţial finalizată; un ansamblu care se constituie ca o maşină, dar care nu poate să asigure el însuşi un scop definit. Un sistem de acţionare este o cvasimaşină. Cvasimaşina este destinată a fi încorporată sau asamblată cu alte maşini ori alte cvasimaşini sau echipamente în vederea constituirii unei maşini căreia i se aplică prezenta hotărâre; 8. introducere pe piaţă - prima punere la dispoziţie, în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, a unei maşini ori cvasimaşini în vederea comercializării

sau utilizării sale, contra cost ori gratuit; 9. producător - orice persoană fizică sau juridică ce proiectează şi/sau construieşte o maşină ori o cvasimaşină căreia i se aplică prezenta hotărâre şi care este responsabilă de conformitatea acestei maşini sau cvasimaşini cu prezenta hotărâre, în vederea introducerii pe piaţă sub numele său ori marca sa sau pentru propria utilizare. În absenţa unui producător, aşa cum este definit mai sus, este considerat ca fiind producător orice persoană fizică sau juridică ce introduce pe piaţă ori pune în funcţiune o maşină sau cvasimaşină căreia i se aplică prezenta hotărâre; 10. reprezentant autorizat - orice persoană fizică sau juridică stabilită în România sau întrun alt stat membru al Uniunii Europene, care a primit un mandat scris din partea producătorului pentru a acţiona în numele acestuia, integral ori parţial, pentru formalităţi şi obligaţii reglementate de prezenta hotărâre; 11. punere în funcţiune - prima utilizare, în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene, a unei maşini căreia i se aplică prezenta hotărâre, în conformitate cu destinaţia sa. Condiţii de introducere pe piaţă Art. 8 (1) Introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a maşinilor care sunt conforme cu prevederile prezentei hotărâri nu pot fi interzise, restrânse sau împiedicate. (2) Introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a cvasimaşinilor nu pot fi interzise,restrânse sau împiedicate în cazul în care producătorul ori reprezentantul său autorizat stabileşte, prin declaraţia de încorporare prevăzută în anexa nr. 2 lit. B pct. 1, că aceste cvasimaşini sunt destinate a fi încorporate într-o maşină sau asamblate cu alte cvasimaşini în vederea constituirii unei maşini. ART. 9 (1) Se consideră ca fiind conforme cu prevederile prezentei hotărâri maşinile care poartă marcajul CE şi care sunt însoţite de declaraţia CE de conformitate ale cărei elemente sunt prevăzute în anexa nr. 2 lit. A la pct. 1. (2) O maşină fabricată în conformitate cu un standard român şi/sau un standard naţional al unui alt stat membru al Uniunii Europene, care adoptă un standard european armonizat al cărui număr de referinţă este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se presupune că este conformă cu cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate acoperite de standardul respectiv. (3) Lista standardelor române care adoptă standardele europene armonizate referitoare la maşini se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această listă se actualizează ori de câte ori este necesar. ART. 13 (1) Pentru a atesta conformitatea unei maşini cu prevederile prezentei hotărâri, producătorul sau reprezentantul său autorizat trebuie să aplice una dintre procedurile de evaluare a conformităţii prevăzute la alin. (2), (3) şi (4). (2) Dacă maşina nu este prevăzută în anexa nr. 4, producătorul sau reprezentantul

său autorizat trebuie să aplice procedura de evaluare a conformităţii cu controlul intern al producţiei maşinilor, prevăzută la anexa nr. 8. (3) Dacă maşina este prevăzută în anexa nr. 4 şi este fabricată conform standardelor armonizate prevăzute la art. 9 alin. (2) care acoperă ansamblul cerinţelor esenţiale de sănătate şi securitate aplicabile, producătorul sau reprezentantul său autorizat trebuie să aplice una dintre procedurile următoare: a) procedura de evaluare a conformităţii cu control intern al producţiei maşinilor, prevăzută la anexa nr. 8; b) procedura "examinare CE de tip" prevăzută în anexa nr. 9, împreună cu controlul intern al producţiei maşinilor, prevăzut în anexa nr. 8 pct. 3; c) procedura de asigurare totală a calităţii, prevăzută la anexa nr. 10. (4) În situaţia în care maşina este menţionată în anexa nr. 4 şi dacă nu este fabricată conform standardelor armonizate prevăzute la art. 9 alin. (2) sau dacă este parţial în conformitate cu aceste standarde ori dacă standardele armonizate nu acoperă ansamblul cerinţelor esenţiale de securitate şi sănătate aplicabile, producătorul sau reprezentantul său autorizat trebuie să aplice una dintre procedurile următoare: a) procedura "examinare CE de tip" prevăzută în anexa nr. 9, împreună cu controlul intern al producţiei maşinilor, prevăzut în anexa nr. 8 pct. 3; b) procedura de asigurare totală a calităţii, prevăzută la anexa nr. 10.

........................

Marcaje ART. 16 (1) Marcajul CE de conformitate este format din iniţialele "CE", în conformitate cu grafica modelului prevăzut în anexa nr. 3. (2) Marcajul CE se aplică pe maşină în mod vizibil, lizibil şi de neşters, în conformitate cu prevederile anexei nr. 3. (3) Aplicarea pe maşini a marcajelor, semnelor ori inscripţiilor care pot induce în eroare terţele părţi în ceea ce priveşte semnificaţia şi forma marcajului CE sau ambele este interzisă. Orice alt marcaj poate fi aplicat pe maşini, cu condiţia ca prin aceasta să nu fie afectate vizibilitatea, lizibilitatea şi semnificaţia marcajului CE. ........................

Supravegherea pieţei ART. 5 (1) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, în calitate de autoritate competentă în domeniu, trebuie să adopte toate măsurile necesare pentru ca maşinile să fie introduse pe piaţă şi/sau puse în funcţiune numai dacă acestea satisfac prevederile prezentei hotărâri şi nu compromit sănătatea şi securitatea persoanelor şi, dacă este cazul, a animalelor domestice sau bunurilor, atunci când ele sunt instalate şi întreţinute corespunzător şi utilizate în conformitate cu destinaţia lor sau în condiţii rezonabil previzibile. (2) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse trebuie să adopte toate măsurile necesare pentru ca cvasimaşinile să fie introduse pe piaţă numai dacă acestea satisfac prevederile prezentei hotărâri. (3) Autoritatea competentă în domeniul maşinilor este Ministerul Muncii, Familiei şi

Egalităţii de Şanse. Organul de control care verifică respectarea prevederilor prezentei hotărâri şi este responsabil pentru supravegherea pieţei este Inspecţia Muncii. (4) Sarcinile şi competenţele organului de control sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 891/2004 privind stabilirea unor măsuri de supraveghere a pieţei produselor din domeniile reglementate, prevăzute în Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, republicată. Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse informează Comisia şi celelalte state membre ale Uniunii Europene cu privire la orice modificare ulterioară. (5) Pentru îndeplinirea prevederilor alin. (3) şi (4), Inspecţia Muncii, organ de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, desemnează personal cu atribuţii specifice, pentru realizarea supravegherii pieţei.

In limbajul celor ce monteaza, pun in functiune, utilizeaza, repara, verifica stivuitoare si manevreaza stivuitoare se folosesc o serie de termeni specifici al caror sens, au conform PT R1 – 2010, urmatoarea semnificatie: -activitate de reparare - ansamblu de lucrări şi operaţii tehnologice specializate de investigare a defectelor apărute, asigurare a pieselor de schimb, efectuare a depanărilor şi/sau înlocuirilor de componente defecte şi încercare funcţională a stivuitorului, pentru demonstrarea calităţii reparaţiei efectuate, menite să readucă macaraua în stare bună de funcţionare în condiţii de securitate. Capacitatea unui agent economic de a efectua lucrările de reparare trebuie să fie atestată printr-o autorizaţie emisă de ISCIR. - autorizarea functionarii - ansamblu de activităţi de verificare şi validare a rezultatelor măsurărilor şi verificărilor funcţionale executate la punerea în funcţiune a macaralelor sau cu ocazia verificărilor tehnice periodice ale acestora în scopul confirmarii îndeplinirii condiţiilor de funcţionare în securitate a macaralelor. Se efectuează numai de către CNCIR - declaratie de conformitate - procedură prin care un producător sau un reprezentant autorizat al acestuia dă o asigurare scrisă că un produs este conform condţiilor specificate. - organism de inspectie – ISCIR, organism desemnat si recunoscut de Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri pentru supravegherea stivuitoarelor. - punere in functiune – este prima utilizare a produsului pe teritoriul Romaniei de catre detinator. - verificare tehnica periodica – este o activitate solicitată de deţinător, la intervale predeterminate sau ori de câte ori deţinătorul consideră necesar, pentru a se asigura că stivuitorul pe care il deţine şi il utilizează satisface cerinţele de funcţionare în securitate. Activitatea cuprinde un ansamblu de verificări şi încercări menite să constate starea de bună funcţionare în condiţii de securitate a stivuitorului şi propietatea lui de a-si indeplini rolul functional conform specificaţiilor producatorului. Activitatea se efectuează de către CNCIR

Abrevieri

a) ISCIR - Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat; b) RSL - Personal tehnic de specialitate, responsabil cu supravegherea lucrărilor; c) RSVTI - Operator responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor; d) RTS - Personal tehnic de specialitate, responsabil tehnic cu sudura; e) RADTP - Personal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documentaţiei tehnice preliminare de montare/reparare; f) RADTE - Personal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documentaţiei tehnice de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic. g) CNCIR - Compania Nationala pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si Recipientelor sub Presiune

CAPITOLUL 2

NOI TIPURI DE INSTALATII/ECHIPAMENTE

Cărucioarele stivuitoare, denumite în continuare „stivuitoare‖, sunt utilaje de transport şi ridicat mărfuri, în general paletate. Conducerea cărucioarelor stivuitoare se face de către deservenţi stivuitorişti, autorizaţi ISCIR,conform prescripţiilor tehnice in vigoare.

2.1.MOTOSTIVUITOARELE sunt concepute a se deplasa atât pe

drumuri uzinale, special amenajate în acest scop cât si pe drumurile publice în caz de nevoie cu respectarea regulamentului de circulaţie. Pantele si rampele admise pe drumurile pe care se deplasează sunt mai mari decât cele admise de regula la electrostivuitoare.

Motostivuitoarele se executa în general cu contragreutate sau furci laterale si,

datorita vitezelor mari de deplasare, au conducătorul purtat pe scaun sau cabina de comanda, prevăzute cu centura de siguranţa

Catargele motostivuitoarelor sunt de regula de tipul simplex, iar organul de prindere/purtare este constituit din furci.

Se fabrica pentru o gama foarte larga de capacitate de la 0,6 - 40 t, însa în mod curent intre 1 - 5 t.

Motostivuitoare cu contragreutate sunt cele mai răspândite motostivuitoare

datorita caracteristicilor tehnice - funcţionale si dimensionale care permit o manevrare uşoara si se pretează la operaţii de manipulare a sarcinilor, atât în hale industriale şi depozite închise, cât si în aer liber, putând circula pe drumuri care nu necesita o amenajare speciala.

Fig. SCHEMĂ CINEMATICĂ 1 – ambreiaj; 2 – furcă ambreiaj; 3 – arbore principal; 4 – arbore secundar; 5 – roată viteză I.;6 – roată viteză II.; 7– roată mers înainte; 8 – ax intermediar; 9 – roată intermediară II.; 10 – roată intermediară I.; 11 – roată dinţată pentru pompa hidraulică; 12 – pompă hidraulică; 13 – grup inversor; 14 – roată dinţată; 15 – pinion conic; 16 – diferenţial montat; 17 – arbore planetar dreapta; 18 – arbore planetar stânga

Mecanismul de deplasare, este realizat fie pe principiul mecanismelor de deplasare ale autovehiculelor si se compune din ambreiaj, cutie de viteze cu doua-patru trepte de viteza, fie pe principiul întâlnit la electrostivuitoare unde motorul cu combustie interna antrenează un generator de curent continuu care alimentează un motorul electric de antrenare, prin diferenţial al roţilor de rulare pe pneuri sau anvelope pline. Rotile montate (libere) sunt amplasate în fata, iar rotile directoare (motoare) sunt amplasate in spate in dreptul contragreutăţii, fapt care determina o mai buna înscriere in curbe, chiar curbe cu raze mai mici, având in vedere ca rotirea nu este împiedicata de mecanismul de ridicare. Direcţia este realizata hidraulic cu servomotor, uşurând foarte mult modificarea poziţiei roţilor directoare si in starea de repaus a stivuitorului. Mecanismul de deplasare este prevăzut cu doua frâne, una de serviciu (de picior-urgenta) si una de siguranţa (de mana-parcare);

Fig. SCHEMA FRÂNEI DE PICIOR ŞI DE MÂNĂ

1 – pedala frânei; 2 – cilindru principal al frânei; 3 – conductă; 4 – cilindru frână, complet;

5 – mecanism de tragere; 6 – cablu de acţionare

Postul de conducere al motostivuitorului poate fi realizat ca o cabina de comanda închisa echipata, după caz, cu instalaţie de încălzire, sau un loc de comanda, prevazut cu protecţie care asigure securitatea manevrantului împotriva căderii sarcinilor de pe furci,de la înălţime. Postul conducere trebuie sa asigure o uşoara manevrare a stivuitorului ,o buna vizibilitate pentru manevrant si persoanele expuse; sa corespunda din punct de vedere ergonomie exploatarea motostivuitorului. Postul de conducere trebuie să dispună de toate organele de comanda.

Fig. COMENZILE MOTOSTIVUITORULUI Fig. COMANDA DISTRIBUITORULUI HIDRAULIC Comanda pompei de injecţie (1). Prin manetă, plasată pe capota centrală şi prin intermediul pedalei de

acceleraţie (4). Comanda ambreajului. Pedala amplasată în stânga tabloului de bord. Comanda cutiei de viteză. Prin schimbătorul de viteze amplasat pe coloana volanului. Comanda direcţiei (3). Se efectuează cu ajutorul volanului de tip auto aflat în faţa scaunului operatorului. Comanda frânelor (5). Frâna de picior acţionează cu pedală, iar cea de mână prin intermediul unui mâner,

care se trage în sus (6). Comanda distribuitorului hidraulic (fig.). Prin două manete amplasate în dreapta conducătorului, una pentru bascularea cadrului telescopic al mecanismului de ridicare–coborâre şi una manetă pentru ridicarea sarcinilor (7).

Organele de comandă trebuie să fie :

- vizibile, uşor de identificat şi, când este necesar, să fie marcate corespunzător;

- dispuse astfel încât să se garanteze o manevră sigură, univocă şi

rapidă;

- proiectate astfel încât sensul de mişcare al organului de comandă să corespundă cu sensul mişcării organului sau mecanismului comandat;

- amplasate în afara zonelor periculoase şi dispuse astfel încât acţionarea lor să nu provoace riscuri suplimentare;

- proiectate sau protejate astfel încât acţionarea lor, dacă poate provoca un risc, să nu se poată produce fără o manevră intenţionată;

- executate astfel încât să reziste la eforturi previzibile. Motositvuitoarele cu furci laterale (catarg retractabil) Acest tip de stivuitor se utilizează îndeosebi la manipularea sarcinilor de lungime mare (cherestea, laminate) la care operaţia de ridicare si stivuire se realizează cu ajutorul furcilor, iar transportul se fac cu sarcina aşezata pe platforma de transport a motostivuitorului.

Motostivuitoarele cu furci laterale, în ceea ce priveşte componenta sunt asemănătoare motostivuitoarelor cu contragreutate, având însă catargul retractabil.

Cărucior cavaler sunt folosite pentru manipularea containerelor mari,

îndeosebi pentru transportul acestora la distante mari. Sasiul căruciorului cavaler este specific acestui tip de cărucior de manipulare si este in construcţie sudata. Se compune din doua grinzi longitudinale pe care sunt amplasate motorul de acţionare, pompele hidraulice, cabina de comanda , mecanismul de ridicare si picioarele căruciorului. Pe picioarele căruciorului cavaler sunt amplasate rotile mecanismului de deplasare, echipamentul electric de iluminare si semnalizare.

2.2 ELCTROSTIVUITOARE GENERALITATI Electrostivuitoarele sunt stivuitoare a căror acţionare este electrica. Sursa de

energie la electrostivuitoare este constituita dintr-o baterie de acumulatoare , fapt care determina ca utilizarea lor sa fie posibila numai pe distante scurte in incintele întreprinderilor , depozitelor , gărilor de cale ferata , aeroporturilor etc. , deplasarea lor efectuându-se pe drumuri amenajate.

Pantele maxime admise ale drumurilor pe care se pot deplasa electrostivuitoarele sunt mici , iar cele cu contragreutate in gol, aproximativ 10 % si cu sarcina aproximativ 5 % , iar la cele retractabile in gol aproximativ 5% si cu sarcina aproximativ 2 %. Datorita acţionarii electrice care nu creează noxe , sunt utilizate cu precădere in construcţii închise , in acest caz nefiind necesare masuri suplimentare, ca la motostivuitoare care trebuie prevăzute cu dispozitive de epurare a gazelor eşapate si cu dispozitive antideflagrante. Pentru tehnologiile de paletizare a produselor agroalimentare îşi găsesc utilizarea următoarele tipuri: Electrostivuitoare cu furci frontale, sau cu contragreutate sunt cele mai răspândite electrostivuitoare datorita construcţiei simple si caracteristicilor tehnic funcţionale si dimensionale, pretabile manipulării oricărui tip de paleta.

Aceste stivuitoare se caracterizează, din punct de vedere constructiv, prin aceea ca au catargul, furca si sarcina situate in afara saşiului, deci si a poligonului de sprijin.

Se creează un sistem de pârghii articulate in centrul osiei punţii din fata. Un braţ al pârghiei îi constituie catargul, furca şi sarcina care dau naştere la un moment de răsturnare fata de osia din fata; al doilea braţ: saşiul, puntea motrice si bateriile de acumulatori dau naştere la un contramoment care îi echilibrează pe primul. Pentru realizarea acestui echilibru, la nevoie , in spate se pune o contragreutate.

Astfel, se asigura stabilitatea ansamblului stivuitor - încărcătura care trebuie sa corespunda unor norme de siguranţa reglementate pe plan mondial.

SCHEMA INSTALATIEI ELECTRICE

1 – alternator; 2 – demaror; 3 – bateria de acumulatoare; 4 – comutator cu cheie de

contact; 5 – indicator de temperatură; 6 – transmiţător de temperatură; 7 – releu regulator; 8 –

buton contact demaror; 9 – buton claxon; 10 – claxon; 11 – cutia de siguranţă; 12 – mono

contact12V; 13 – priză cilindrică; 14 – far proiector; 15 – releu semnalizare încărcare baterie;

16 – lampă semnalizare încărcare baterie; 17 – siguranţă fuzibilă; 18 – releu semnalizare

direcţie; 19 – întrerupător basculant; 20 – lampă semnalizare direcţie; 21 – lampă de control

Electrostivuitoarele cu furca frontala se construiesc de obicei pentru

capacitate de 0,5-3t. înălţimea de ridicare foarte larg răspândita la stivuitoarele de depozit este cea de 3,2-3,3 m întrucât asigura suprapunerea a patru palete cu înălţimea de 1m. S-au realizat stivuitoare de depozit cu înălţime de ridicare de 5-6 m si chiar pana la 10 m.

Electrostivuitoarele de vagon, au doua înălţimi de ridicare a încărcăturii :

una de 1,2-1,5 m pentru stivuire in mijloacele de transport, la care catargul nu atinge înălţimea plafonului acestora si a doua de 2,3-2,5 m pentru stivuirea în afara mijloacelor de transport, aceasta din urma fiind mai redusa decât a stivuitoarelor din depozit. Înălţimea gabaritica a stivuitoarelor de vagon permite intrarea acestora pe uşa mijloacelor de transport.

Electrostivuitorul cu furca in interiorul poligonului de sprijin ( cu proţap) - la aceste stivuitoare longeroanele prevăzute cu roti sunt ieşite in afara construcţiei si sunt plasate în mod obişnuit sub furcile purtătoare de sarcina. Prin aceasta construcţie se realizează o mare stabilitate a ansamblului, sarcina va cădea totdeauna în interiorul poligonului de sprijin, nemaifiind în consolă faţă de poligonul de sprijin, ci numai fata de furca. De aceea nu mai este necesara contragreutatea.

Aceasta explica faptul ca stivuitoarele cu proţap, la aceeaşi capacitate, comparative cu cele cu furca frontală, au un gabarit mai mic ceea ce duce la reducerea spatiilor necesare pentru manevră şi la o greutate redusa cu 40-50 % avantaj foarte important mai ales pentru manipularea pe pardoseli cu portanţă redusa.

Prezintă însa dezavantajul ca pot fi folosite, uneori, numai daca longeroanele pot intra intr-un spaţiu liber sub stivă , sau numai pentru manipularea paletelor de un anumit tip, de exemplu palete lada. Pot fi folosite şi la manipularea paletelor plane de uz general insa numai prin introducerea furcilor pe latura mica de 800 mm, unde legătura intre picioarele de sprijin este realizată numai la partea superioară a acestora. Electrostivuitoare cu furci retractabile au posibilitatea de a culisa înainte şi înapoi între lonjeroane.

În acest fel in timpul deplasării pe orizontală încărcătura este plasata în interiorul poligonului de sprijin, ceea ce ii conferă o stabilitate mărita.

Această construcţie este de fapt o combinaţie între stivuitoarele cu furca frontală şi cele cu proţap având avantajele ambelor tipuri, adică pot fi folosite la toate tipurile uzuale de palete, având greutate proprie, gabaritul şi spaţiul de manevra reduse.

Prezintă dezavantajul că datorită diametrului mic al roţilor au un consum mărit de energie electrica si sunt ceva mai dificile la întreţinere.

Sunt cărucioare de manipulare stivuitoare destinate manipulării sarcinilor pe distante scurte pe drumuri special amenajate netede, tari, orizontale (de preferinţă betonate) şi uscate. Electrostivuitoare cu furca laterala, prezintă avantajul unui gabarit redus, însă au inconvenientul că pot depune sarcina numai într-o singura parte a sensului de mers pentru a putea lucra şi pe cealaltă parte, trebuie manevrat stivuitorul şi adus în poziţie corespunzătoare. Există stivuitoare care elimina acest neajuns prin aceea că ansamblul portfurca poate fi rotit lateral şi dispus perpendicular pe axa longitudinala a stivuitorului atât pe partea stânga, cât şi pe partea dreapta.

2.3 TRANSPALETE (CĂRUCIOARE - LIZA) sunt utilaje destinate

transportului pe orizontala. Bratele furcii îndeplinesc rolul longeroanelor de sprijin; cu ajutorul rolelor din fata, acestea traversează ferestrele plăcilor inferioare ale paletelor si ridic paleta de la sol cu 100 - 150 mm.

Sunt utilaje de construcţii simple, destinate manipulării manual - mecanice a mărfurilor ambalate. Menţionarea acestora intre utilajele legate de paletizare este determinata de faptul ca in unităţi si depozite mici, in special in cele din reţeaua de distribuţie, datorita condiţiilor si dotărilor improprii nu este posibila mecanizarea descărcării încărcăturilor mari, care la expeditor au fost încarcate in mijloace auto pe palete plane ( bere, ulei, etc.), sau un sistem grupat ( navete cu sticle cu lapte ). Si in aceste situaţii, folosirea lizelor si a oblonului ridicător permite realizarea unui grad de mecanizare destul de ridicat; încărcătura este descompusa, manipularea facandu-se in sistem grupat si nu bucata cu bucata. Timpul si efortul fizic se reduce substanţial fata de manipularea prin purtarea pe braţe.

Transpaletul stivuitor este utilajul ideal pentru stocarea paletelor si micilor containere în depozite sau ateliere. Lăţimea sa mică (inferioară lăţimii celor mai mici palete standardizate) permite acesul în culoarele de lucru cele mai înguste si stocarea în spatiile cele mai mici. Construcţia compactă, centrul de greutate palsat jos si conceptul de 4 puncte , conferă transpaletelui stivuitor o stabilitate excepţională si o maximă siguranţă. El este simplu de manevrat si nu necesită personal specializat. Greutatea sa redusă îi permite accesul la etaje, deoarece datorită dimensiunilro sale reduse poate fi transportat în ascensoare.

Clasificare: a) Transpaletele pot fi : - electrice, care au o timona pivotanta, asemănătoare cu cea descrisa la

stivuitorul cu furca frontala si conducătorul pieton; se construiesc in mod curent cu conducător pieton, insa in ultimul timp s-au fabricat si cu conducător purtat, şezând sau in picioare.

- manuale , la care translaţia pe orizontala se face manual, iar ridicarea încărcăturii de la sol se realizează prin acţionarea manuala a unui mecanism

mecanic sau hidraulic. b) Se construiesc lize : - pe doua roti , care prezintă dezavantajul ca o parte

din greutatea incarcaturii este preluata de manipulant; - pe trei sau patru roii ( doua fixe , una sau doua pivotante) elimina acest neajuns; manipulantul făcând numai efortul de a împinge si dirija liza.

- lize pasitoare care pot rula peste denivelări de 10-20 cm. Sistemul de rulare are, in locul celor dou roti fixe, doua grupe de roti aşezate in stea, care se rotesc in jurul unui ax central.

- lize stivuitoare, a căror sistem hidraulic de ridicare - coborâre este asemănător celui folosit la transpalete manuale.

OBS : Se pot construi in caz de necesitate lize combinate având sistemul de rulare al celor pasitoare si sistemul de ridicare-coborare al celor stivuitoare. Pentru manipularea stivelor de navete, capacitatea lizelor trebuie calculata la 150-200 kg.

2.4 TRANSLATOARE STIVUITOARE sunt utilaje cu furca destinate

depozitelor de stelaje; deplasarea acestora pe orizontala se face dirijat pe cai de rulare aflate pe sol, sau suspendate, amplasate pe căile de acces dintre stelaje.

Sunt cărucioare care se deplasează in culoarele dintre rafturi sau stelaje, pe cai de rulare cu sine amplasate pe sol sau pe rafturi si sunt prevăzute cu furci sau cu mese, cu ajutorul cărora se manipulează sarcinile. Cabina de comanda poate fi fixa sau deplasabila pe verticala o data cu organul de prindere. Cu alte cuvinte, pe acest cărucior este fixat catargul care permite culisarea pe verticala a postului de conducere si a dispozitivului de preluare a paletelor (furci sau masa culisantă). Ghidarea întregului ansamblu - cărucior si catarg se face de obicei pe 3 role, doua la partea inferioara si una la partea superioara. Translatoarele se construiesc intr-o gama de tipodimensiuni in funcţie de sarcina maxima pe care o pot prelua ( 320,500,1000 sau 1600 Kgf) si de inaltimi maxime uzuale de ridicare de 6,9 -12 m ajungând pana la 30 m. Caracteristic acestor translatoare este robusteţea mai mare in comparaţie cu celelalte utilaje de manipulare descrise mai înainte.

2.5 PODURI RULANTE STIVUITOARE deplasarea acestora se face pe

cai de rulare suspendate. Se utilizează in depozite cu înălţimi de peste 6 m, atât la stivuirea libera cat si la stelaje.

NOTA : Progresele recente în domeniul construcţiei de electrostivuitoare constau în

înlocuirea reglajului prin intermediul reostatelor a turaţiei motoarelor electrice de curent continuu , cu reglajul cu ajutorul tiristoarelor , cea ce conduce la reducerea pierderilor de energie electrica si asigura o mai mare fineţe la manevrare; autostivuitoare exemplificate ,sunt cărucioare stivuitoare moderne , realizate într-o construcţie fiabilă ,având o manevrabilitate ergonomică realizată prin elemente de comandă electronică, asistate de calculator ; remedierea tehnică a acestor utilaje se face prin investigarea parametrilor funcţionali prin intermediul unui computer-tester şi înlocuirea sau remedierea componentelor care au cauzat avaria, din cadrul echipamentului mecanic, electric sau electronic complex.

In general, stivuitoarele cu furci, cu conducere de pe scaun din cabina, de tipul

electrostivuitor cu o roata motoare, catarg duplex sau triplex si deplasare cu sarcina in dreapta deserventului, sunt concepute pentru exploatare in spatii aglomerate.

Motostivuitorul, prin robusteţea sa, este de preferat electrostivuitorul ori de cate ori se lucrează in spatii deschise, acolo unde gazele de eşapament se pot disipa in atmosfera. In spatii închise, funcţionarea motorului termic este interzisa, locul acestuia fiind preluat de electrostivuitor.

CAPITOLUL 3

3.1 DESERVIREA EFICIENTA SI IN CONDITII DE SIGURANTA A

INSTALATIILOR/ECHIPAMENTELOR

Deservirea eficienta nu se poate face fara a cunoaste PT aplicabile, conditiile

de exploatare ale fiecarui utilaj in parte, precum si indatoririle stivuitoristilor inaite de inceperea lucrului, in timpul lucrului si la sfarsitul lucrului.

Stivuitoristul are următoarele obligaţii şi responsabilităţi: a) să asigure exploatarea stivuitorului în conformitate cu instrucţiunile producătorului; b) să cunoască instalatia/stivuitorul pe care lucrează şi condiţiile tehnice privind utilizarea acestuia, pe care să le aplice întocmai; c) să cunoască şi să respecte codul de semnalizare; d) să nu acţioneze nici un mecanism atât timp cât există persoane pe stivuitor; în cazul în care acest lucru nu poate fi evitat ca de exemplu la unele lucrări de reparare, întreţinere şi revizie, manevrele se execută sub directa supraveghere a RSL; e) să ia în primire şi să predea stivuitorul prin consemnare în registrul de supraveghere; dacă stivuitorul prezintă defecte care periclitează siguranţa în funcţionare, stivuitoristul il opreşte din funcţiune şi anunţă şeful punctului de lucru şi şeful ierarhic; f) să participe la lucrările de reparare, întreţinere şi revizie, precum şi la toate verificările tehnice care se efectuează la stivuiotorul pe care il manevrează; g) să interzică accesul persoanelor străine în cabina de comandă sau pe stivuitor; h) să consemneze în registrul de supraveghere a stivuitorului toate observaţiile privind deficienţele în funcţionare ale acestuia; i) să nu acţioneze stivuitorul atâta timp cât în zona periculoasă nu sunt îndeplinite condiţiile de siguranţă.

Sarcinile principale ale stivuitoristului înainte de începerea lucrului

sunt următoarele: - să nu manevreze stivuitorul în stare de oboseală sau sub influenţa alcoolului; - să controleze starea tehnică a utilajului şi funcţionarea componentelor de

securitate vizual si prin manevrare - sa verifice nivelul de ulei la motor si nivelul de ulei in bazin; - în cazul în care constată un defect pe care nu poate să-l remedieze singur, nu va pune utilajul în funcţiune şi va anunţa echipa de întreţinere şi reparaţii autorizata ISCIR pentru remedierea defectului; - sa verifice starea uzurii, tensiunea si ungerea lanţurilor de incarcare, - sa scrie in Registru de evidenta a supravegherii stivuitorului starea tehnica a utilajului.

Sarcinile principale ale stivuitoristului in timpul lucrului sunt următoarele: - să circule cu stivuitorul numai cu sarcina ridicată la 250-300 mm de sol şi cu catargul înclinat spre spate; - să circule cu sarcina ridicată numai lângă stivă si masinile care trebuiesc incarcate - descarcate; - să nu efectueze porniri, frânări şi opriri bruşte pentru a evita pericolul de răsturnare; - pentru evitarea pierderii de încărcătură şi producerea de avarii şi accidente, stivuitoristul trebuie să urmărească tot timpul configuraţia traseului şi obstacolele de pe acesta; - la transportul de mărfuri de dimensiuni mari care limitează vizibilitatea stivuitoristuli manevrarea este permisă numai prin dirijarea sa de către un însoţitor; - viteza de circulaţie a stivuitoarelor trebuie să fie redusă până la limita evitării producerii oricărui accidente sau avarii; - în cazul manifestării tendinţei de pierdere a stabilităţii (roţile din spate se desprind de pe sol) sarcina trebuie să fie coborâtă imediat; - este interzisă circulaţia stivuitoarelor:

• pe lângă utilaje şi instalaţii, stive de materiale, la o distanţă mai mică de 0,5m;

• în locuri aglomerate şi treceri înguste unde nu se asigură gabarite de trecere corespunzătoare;

• pe drumuri neîntreţinute şi insuficient luminate; - să nu permită persoanelor să staţioneze sub sarcină sau la o distanţă mai mică de 2,5 m de stivuitor, în timpul funcţionării acestuia; - în cazul constatării unor defecţiuni în timpul funcţionării, stivuitoriştii sunt obligaţi să oprească lucrul şi să aducă la cunoştinţa echipei de întreţinere defecţiunea respectivă; lucrul se va reîncepe numai după înlăturarea defecţiunilor constatate; - transportul cu stivuitorul a substanţelor toxice, caustice, explozive etc. se va efectua numai daca acestea sunt ambalate conform instrucţiunilor de ambalare şi transport specifice, pe care stivuitoriştii sunt obligaţi să le cunoască şi să le respecte; - să efectueze toate manevrele, cu sau fără sarcină, cu viteză redusă şi fără şocuri.

Sarcinile principale ale stivuitoristului după terminarea lucrului sunt următoarele:

- să descarce sarcina de pe furci; - să deplaseze stivuitorul la locul stabilit pentru repaos; - să evite parcarea stivuitorului autopropulsat în pantă; dacă nu este posibil, acesta va fi asigurat corespunzător (calare, pene etc); - să pună catargul în poziţie verticală; - să coboare furcile pe sol. - să aducă în poziţia de"0" (de oprire) toate dispozitivele de comandă; - să tragă frâna de mână; - sa scoata cheia din contact, sau sa intrerupa contactul.

3.2 MANEVRAREA SI EXPLOATAREA STIVUITOARELOR

NORME SI TEHNICI DE EXPLOATARE MANEVRE PERMISE SI INTERZISE

- Exploatarea (manevrarea) stivuitoarelor trebuie să se facă în conformitate cu prevederile prescripţii tehnice, cu normele specifice de protecţia muncii, instrucţiunile de exploatare specifice stivuitorului respectiv şi instrucţiunile interne elaborate de unitatea deţinătoare. - Este interzisă funcţionarea stivuitoarelor în cazul în care componentele de securitate nu sunt în stare perfectă de funcţionare sau nu îndeplinesc condiţiile tehnice prevăzute în documentat tehnică. - Este interzisă folosirea stivuitoarelor pentru ridicarea unor sarcini mai mari decât sarcina maxima admisă. - Stivuitoarele la care sarcina este limitată prin condiţii de formă sau de gabarit, nu poate funcţiona dacă nu sunt îndeplinite condiţiile respective. - La ridicarea şi transportarea tuburilor cu gaze sub presiune (ox igen, dioxid de carbon, acetilena etc.) sau a recipientelor care conţin clor, acid sulfuric şi similare se vor lua măsuri speciale de protecţia muncii. Toate manevrele se vor executa sub supravegherea directă a unui cadru tehn ic care răspunde de acest transport. Conform Ordinului Ministerului Economiei si Comertului nr.1610/2007 buteliile se vor transporta numai daca sunt prinse cu lant sau cablu de toate cele 4 inele ale cadrului de butelii. -In vederea evitării producerii de accidente datorită organizării necorespunzătoare a locurilor de muncă, unităţile deţinătoare de stivuitoare vor întocmi instrucţiuni interne de exploatare, pe baza specificului locurilor de muncă, în care se vor preciza: înălţimea maximă a stivelor sau materialelor depozitate, modul de depozitare, locurile destinate depozitării, obligativitate amenajării şi întreţinerii corespunzătoare a căilor de acces şi a pardoselii, asigurarea de gabarituri corespunzătoare pentru căile de transport şi în general toate prevederile necesare pentru asigurarea condiţiilor de protecţie a muncii. - La stivuitoarele cu comandă hidraulică, lichidul de lucru util izat trebuie să-şi păstreze toate proprietăţile în intervalul de temperatură cuprins între -20°C şi +40°C, să nu fie periculos din punct de vedere exploziv, să nu fie toxic şi să nu ducă la coroziunea echipamentului. - Este interzis a se executa ungerea, curăţirea, întreţinerea sau repararea

stivuitoarelor în timpul funcţionării lor. - La stivuitoarele care manipulează obiecte mici, nepaletizate sau necontainerizate, organele de manipulare trebuie să fie echipate cu un spătar vertical care să împiedice o eventuală cădere sarcinii sau a unei părţi din sarcină peste stivuitorist, atunci când catargul este înclinat ) maximum spre spate. - Stivuitoarele trebuie să fie prevăzute cu dispozitiv de blocare împotriva folosirii de către persoane neautorizate. - Stivuitoristul nu trebuie să părăsească instalaţia atunci când aceasta are sarcina ridicată. - Căile de circulaţie cu înclinare mai mare de 30 se vor marca. - La translatoare stivuitoare trebuie să fie respectate următoarele spaţii de siguranţă:

- spaţiul de siguranţă superior, până la elementele cele mai de jos ale plafonului, să fie de cel puţin 75 mm;

- spaţiul de siguranţă inferior, până la podea, să fie de cel puţin 50 mm; - spaţiul de siguranţă pe orizontală, faţă de rafturi, să fie cel puţin 50 mm.

CAPITOLUL 4

4.1 AVARII SI ACCIDENTE

Toate mişcările stivutorului, trebuie să se realizeze lent şi fără şocuri. Acest lucru se obţine prin acţionarea lentă şi progresivă a elementelor de comandă a mişcărilor (manete şi pedale), fără a avea neapărat o legătură directă cu viteza de rulare aleasă de operator (mică - „melc", respectiv mare).

Viteza oricărei mişcări comandate(electric sau hidraulic), poate fi maximă, cu condiţia initierii (pornirii) ei printr-o accelerare progresiva, respectiv încetării acesteia printr-o decelerare progresiva. „Separarea secvenţială a mişcărilor comandate , respectiv a observărilor acestora": - Conducătorul va evita să comande simultan, mişcări cinematice pe care nu le poate supraveghea simultan ; de exemplu va comanda „deplasare-rulare în marş " ,în timp ce comanda si „coborârea furcii"; pentru siguranţa, in acest caz, va trebui sa comande coborirea furcilor si numai după ce aceasta mişcare a incetat (furcile in poziţie regulamentar coborate), va comanda deplasarea (rulajul).

Astfel va putea supraveghea secvenţial, succesiv, derularea fiecărei mişcări comandate. Stivuitoristul poate să observe în acelaşi timp, mai multe mişcări comandate simultan (sau suprapus) deşi se măreşte considerabil riscul accidentelor provocate de o conducere defectuoasă, provocată de oboseală şi o atenţie distributivă slăbită - numai in cazul in care mişcările comandate simultan pot fi supravegheate simultan (pe aceeaşi parte de comanda) ; de exemplu se

poate supraveghea simultan „ridicare/coborire furci" cu „avansare/retragere turn" ,respectiv „inclinare turn".

- De asemenea, este foarte important ca la executarea mişcării de rulare în marş a autostivuitorului, în special pe porţiunile curbe ale traseului, se va manevra volanul rotit până la capăt, astefel incât conducătorul să supravegheze prin observaţii succesive, distanţele între elementele de gabarit ale stivuitorului şi obstacolele pe lângă care acesta trebuie să treacă; conducătorul va realiza acest lucru uitându-se (de ex. în timpul unui viraj cu 180 grade) succesiv, la muchiile de gabarit diagonal-opuse al autostivuitorului care se roteşte (prima dată la muchia cabinei în sensul întoarcerii, apoi la muchia opusă pe diagonală) şi apoi, la direcţia traseului pe care acesta urmează să-şi continue rulajul.

Cu alte cuvinte, uitându-se succesiv „unde trebuie, când trebuie şi cât timp trebuie ", conducătorul stivuitorului va putea supraveghea cu siguranţă mai mare, comanda utilajului. „ Poziţionarea corespunzătoare a membrelor fata de elementele de comanda "

Acţionarea, prin intermediul membrelor superioare si inferioare, a elementelor de comanda, se face respectând poziţionarea corespunzatore fata de acestea: mana stangă pe volan (directia), mana dreapta la manetele hidraulice ale turnului, piciorul drept la pedala de acceleraţie (eventual din dreapta), piciorul stang pe pedala de siguranţa (eventual pe pedala de acceleraţie din stangă).

Se observa ca la comanda simpla pedala (cu pedala de siguranţa), practic comanda mişcării de rulare (marş) se realizează acţionând cu mâna stângă volanul (direcţia), respectiv, cu piciorul drept celelalte două pedale (frâna şi acceleraţia), succesiv; acest lucru înseamnă că pot exista două situaţii (stări), pentru această comandă, stări care se exclud reciproc: fie starea în care stivuitorul rulează - caz în care piciorul drept se află pe acceleraţie, fie starea în care stivuitorul stă (este în repaus) - caz în care piciorul drept se află pe pedala de frână.

Pentru ca operaţia de rulare să fie corectă şi sigură,conducătorul de stivuitor va sincroniza intensitatea manevrării volanului cu intensitatea apăsării acceleraţiei. „ Control fata "

In timpul manevrarii, conducatorul stivuitorului trebuie sa tina cont atat de gabaritul transversal si longitudinal al utilajului, cat si cel al sarcinii manipulate.

In funcţie de poziţia stivuitoristului in cabina de conducere si de vizibilitatea pe care o are, comanda mişcărilor cinematice ale stivuitorului se va face astfel incat, gabaritul partilor componente uşor observabile din utilajului sau sarcina in mişcare, sa fie reperate cat mai apropiat fata de obstacolele uşor observabile.

Marşul stivuitorului de tipul celui care se deplasează cu sarcina in dreapta deserventului, se va face ,de cele mai multe ori ,spre stingă deserventului deplasarea spre dreapta este permisa numai pilotat, sau nepilotat doar in fata paletului (de pe sol sau de pe raft). „Poziţia verticala a catargului"

Poziţia orizontală a furcilor stivuitorului,atât de necesară la operaţia de introducere - scoatere a acestora sub europalet, precum şi la aşezarea (preluarea) sarcinii pe (de pe) raftul de la etajul stelajului sau pardosea (la sol), se obţine prin acţionarea turnului (catargului) în poziţie verticală. Datorită poziţiei sale de lucru în

cabina stivuitorului, conducătorul utilajului nu poate aprecia vizual înclinarea catargului, pe care-l vede frontal. De aceea, între cele două poziţii extreme de înclinare a catargului,precizate (fixate) de nişte limitatori, conducătorul stivuitorului va comanda „la simţ" poziţia verticală a catargului.

La stivuitoarele cu furci retractabile, comanda de înclinarea a catargului (maxim în spate, necesara la operaţia de coborâre a sarcinii, precum şi la transportul sarcinii), respectiv de revenire la poziţia verticală, se va executa numai atunci când acesta se află în poziţie maxim retrasă, respectiv în centru de greutate din perimetrul de stabilitate maximă a stivuitorului.

Depunerea (aşezarea) şi preluarea unui europalet la înălţime sau la sol, se vor executa cu catargul vertical, în pozitie avansată.

ATENŢIE: Transportaţi încărcătura numai când este coborâtă. Cu cât încărcătura este mai ridicată cu atât stabilitate motostivuitorului este mai mică. Ridicaţi sau coborâţi încărcătura până când există spaţiu suficient de manevrare. Incărcătura trebuie să fie în aşa fel poziţionată încât să nu fie împiedicata vizibilitatea şoferului, în caz contrar, manevrele se vor face cu spatele. In cazul în care nici acest lucru nu este posibil o al ta persoană trebuie să dea indicaţiile de manevrare, în acest caz se conduce numai cu viteză redusă, si cu foarte mare atenţie. Stivuitorul se va opri imediat ce persoana care dă indicaţiile cu manevrarea nu mai este în raza vizuală a şoferului.

- Conduceţi numai cu platforma înclinată spre spate. - Totdeauna acceleraţi şi frânaţi fără bruscheţe! Evitaţi demarările puternice şi opririle bruşte! - Niciodată nu se parchează si nu se părăseşte stivuitorul cu incarcatura ridicata. ATENŢIE: Nu conduceţi niciodată stivuitorul cu încărcătura care să

depăşească marginile laterale ale platformei (paletei). (ex. la împingătoare laterale sau la platforme de ridicare laterală).

Condusul în pante (urcuş, coborâş) La conducerea pe drumuri în pantă, încărcătura trebuie poziţionată pe

partea dinspre capătul furcilor. Se acceptă numa i şofajul în pantele care sunt accesibile traficului şi care au o siguranţă determinată. Şoferul trebuie să se asigure şi el că panta este aderentă. Nu se acceptă întoarcerea sau parcarea în pante sau în apropierea acestora. La coborârea pantelor, se conduce cu viteză redusă.

4.2 DEFECTE CAUZE SI REMEDII Filtrul de ulei* - Filtrul de ulei hidraulic s-a terminat; curăţaţi filtrul sau înlocuiţi uleiul,

conform cu instrucţiunile de întreţinere. Lichidul de frână - Nivelul lichidului de frână este scăzut. Verificaţi nivelul lichidului de frână

după cum este descris în instrucţiunile de întreţinere şi completaţi după necesitate. Periile de cărbune ale motorului vor fi facute doar de firma autorizata ISCIR

pentru intretinere si service.Verificaţi / înlocuiţi periile de cărbune ale motorului sau generatorului după cum se descrie în instrucţiunile de folosire.

Temperatura lichidului de răcire - Temperatura lichidului de răcire este prea mare. Cauza: Nivelul lichidului de răcire este foarte mic, ventilatorul electric sau

termostatul sunt defecte sau radiatorul este spart. Filtru de impurităţi - Inchideţi motorul, completaţi cu lichid de răcire în conformitate cu

instrucţiunile de curăţire ale radiatorului. Temperatura motorului / alternatorului - Motor sau generator supraîncălzit. - Opriţi lucrul, permiteţi răcirea. Nu porniţi contactul. - Curăţiţi sau înlocuiţi filtrul după cum indică instrucţiunile de întreţinere. Filtrul de aer - Cartuşul filtrului de aer este spart. - Inlocuiţi elementul în conformitate cu instrucţiunile de întreţinere. Presiune ulei - Presiunea uleiului este foarte scăzută. - Cauză: Supraîncălzire, nivel scăzut de ulei sau uleiul de motor este lipsit de vâscozitate. - Motorul trebuie oprit pentru aproximativ 30 de secunde. Completaţi sau schimbaţi uleiul conform instrucţiunilor de întreţinere. OBS : Alte defecţiuni pot fi posibile.

4.3 ORGANIZAREA EXPLOATĂRII Pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă, stivuitoarele vor fi supuse unui

regim special de supraveghere în conformitate cu prevederile PT aplicabile şi ale instrucţiunilor de exploatare elaborate de producător.

Unităţile care deţin şi/sau exploatează stivuitoare sunt direct răspunzătoare pentru funcţionare, acestora în condiţii de siguranţă.

În vederea aplicării prevederilor prezentei prescripţii tehnice, privind securitatea în funcţionarei stivuitoarelor, unităţile care folosesc aceste instalaţii vor numi personal tehnic, ingineri ş i tehnicieni de specialitate, în raport cu numărul şi complexitatea instalaţiilor, care vor fi autorizat i de ISCIR.

Personalul autorizat răspunde împreună cu conducerea unităţilor menţionate de luarea măsurilor pentru aplicarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice privind securitatea în funcţionare a stivuitoarelor.

Pentru fiecare stivuitor, unitatea deţinătoare va întocmi un registru de evidenţă a supravegherii, în care stivuitoriştii şi şeful echipei de întreţinere şi revizie sunt obligaţi să scrie sub semnătură toate observaţiile avute asupra stivuitorului respectiv. De asemenea, vor înscrie sub semnătură remedierile care se execută ca urmare a observaţiilor precum şi descrierea succintă a reparaţiilor.

Stivuitoriştii vor consemna observaţiile avute la preluarea stivuitorului, în timpul lucrului (dacă est cazul) şi la predarea acestuia sau la încetarea lucrului. Dacă nu au nimic de semnalat vor menţiona in scris acest lucru la preluarea şi la predarea stivuitorului.

În registrul de evidenţă a supravegherii se vor înscrie, de asemenea, sub semnătură dispoziţiile pentru oprirea stivuitoarelor din funcţiune, ca urmare a

unor deficienţe care afectează siguranţa îi funcţionare, inclusiv natura deficienţelor respective.

4.4 PENTRU EVITAREA PERICOLELOR DE AVARII SI ACCIDENTE SE VA FACE ÎNTREŢINEREA, REVIZIA SI REPARAREA STIVUITORULUI PERIODIC

Intreţinerea şi revizia periodică a stivuitoarelor trebuie să fie efectuate de o

unitate autorizată de ISCIR. Pentru efectuarea operaţiilor de întreţinere şi revizie se determină starea tehnică a stivuitorului principalele operaţii ce urmează a se efectua. Acestea constau în general din: - curăţirea stivuitorului; - controlul pornirii motorului şi al stării tehnice a bateriei de acumulatori; - controlul sistemului de frânare şi de direcţie; - controlul nivelului uleiului; - verificarea stării de uzură a lagărelor şi a bunei funcţionări a sistemului de

ungere; - ungerea şi gresarea pieselor supuse frecării, conform schemei de ungere; - verificarea funcţionării şi etanşeităţii circuitelor hidraulice; - verificarea funcţionării componentelor de securitate şi reglarea acestora; - verificarea funcţionării mecanismelor stivuitorului şi remedierea sau înlocuirea

subansamblelor uzate; - verificarea elementelor de manipulare a sarcinii; - strângerea elementelor de îmbinare, a articulaţiilor, a dopurilor de golire şi de

control, al piuliţelor jenţilor şi verificarea fixării tampoanelor şi a opritoarelor; - verificarea instalaţiei electrice de comandă şi semnalizare; - verificarea roţilor de rulare şi a stării pneurilor. Periodicitatea şi volumul lucrărilor de întreţinere şi revizie sunt stabilite în funcţie de complexitatea stivuitorului, regimul de funcţionare şi condiţiile de mediu în care lucrează.

Necesitatea curăţirii stivuitorului depinde de utilizarea lui. Daca el se foloseşte cu medii agresive precum apa sărata, fertilizatori, chimicale, ciment etc, curăţarea se face temeinic după fiecare folosire a lui.

Aburul fierbinte sau soluţiile intensive de degresare se vor utiliza cu cea mai mare atenţie! In caz contrar, unsoarea speciala cu durata lunga de viata din lagăre se va dizolva si scurge afara. Fiindcă gresarea din nou nu mai este posibila, rezultatul va fi distrugerea lagărelor.

Funcţionarea fără întreruperi şi în deplină siguranţă a maşinilor de ridicat, indiferent de locul funcţionării şi tipul instalaţiei de ridicat, este o condiţie obligatorie, reglementată prin prescripţiile tehnice – Colecţia ISCIR în domeniu; prescripţii care impun organelor de verificare ISCIR şi personalului tehnic autorizat de ISCIR din întreprinderi, să desfăşoare o intensă activitate preventivă pentru reducerea şi pe cât posibil la eliminarea cazurilor de avarii şi accidente produse de aceste instalaţii.

Este cunoscut faptul că maşinile de ridicat în timpul operaţiilor pe care le execută în procesul de producţie, prin ridicarea la înălţime şi transportarea sarcinilor la diferite puncte de lucru, în diverse condiţii, pe şantierele marilor obiective industriale, în

general, în toate sectoarele economiei naţionale, faţă de alte utilaje şi instalaţii folosite la realizarea unui obiectiv sau produs, prezintă un grad sporit de periculozitate în timpul funcţionării.

Din acest motiv, cât şi datorită creşterii numerice a instalaţiilor de ridicat, complexităţii acestor categorii de utilaje, solicitării continue în condiţii deosebite sau chiar în unele situaţii normale de lucru, s-au produs o serie de avarii având drept urmare perturbări în procesul de producţie, pagube materiale şi nu de puţine ori chiar victime omeneşti.

Analizele efectuate asupra evenimentelor petrecute au scos în evidenţă, dacă nu în totolitate, cel puţin parţial, cauzele care au favorizat producerea de avarii şi accidente la mecanisme de ridicat.

4.5 Cauzele avariilor si accidentelor Stivuitoarele, prin natura lor, prin modul lor de funcţionare, prezintă unele

particularităţi, datorita: - duratei relative scurte de lucru , la un obiectiv sau la un punct de lucru, când

pregătirile care se fac înainte de punerea in funcţiune a instalaţiei de ridicat sunt in majoritatea cazurilor de un nivel calitativ foarte scăzut, uneori sunt chiar neglijabile;

- duratei scurte de lucru, la un obiect, când sunt necesare deplasări repetate ale instalaţiilor de ridicat, in consecinţa apar la acestea solicitări suplimentare, datorita manipulărilor transporturilor care fac sa se reducă din capacitatea lor de funcţionare;

- condiţiilor diferite de lucru de la un şantier la altul, de la o zona la alta (din punct de vedere teritorial), ceea ce face ca diversitatea mare de operaţii la care trebuie sa participe stivuitoarele sa contribuie la grăbirea procesului de uzura al acestora.

Principalele particularităţi prezentate nu incearca sa justifice inevitabilitatea avariilor si accidentelor ci sa atragă in mod deosebit atenţia ca ele se pot produce, dar in acelaşi timp pot fi evitate. Experienta acumulata pana acum in domeniul folosirii instalaţiilor de ridicat ne conduce la convingerea ca acolo unde exista o preocupare permanenta si atenta asupra modului de utilizare exista si o mare siguranţa in lucru.

Gruparea avariilor si accidentelor După natura lor, avariile pot fi cu accidente umane si fără accidente umane. Atât avariile cu accidente umane cat si cele fără accidente umane, după

cauzele care le-au produs, se pe grupa astfel: - avarii cauzate de personalul de deservire; - avarii cauzate de exploatarea necorespunzatoare a stivuitoarelor; - avarii datorate unor instalaţii de ridicat necorespunzatoare; - alte cauze, diferite de cele anterioare. 4.5.1 Avarii cauzate de personalul de deservire Aceste avarii pot fi împărţite astfel: - avarii produse de personalul de deservire neinstruit sau slab instruit. - avarii produse de personalul de deservire in stare fizica necorespunzatoare

(bolnav, obosit, în stare de ebrietate, stare deprimata), - avarii produse datorita lipsei de personal de deservire (lipsa personalului de

întreţinere si revizii, lipsa legatarilor sau existenta unui personal slab neinstruit). 4.5.2 Avarii cauzate de exploatarea neraţionala a stivuitoarelor Aceste avarii pot fi împărţite astfel: - avarii produse datorita nerespectării prescripţiilor tehnice - condiţii de lucru

- depăşirea sarcinilor nominale de ridicat - nerespectarea parametrilor tehnici constructivi

- montajul necorespunzător al instalaţiilor de ridicat prin nerespectarea indicaţiilor de montaj

- nerespectarea întreţinerilor si reviziilor periodice de menţinerea stării tehnice normale de lucru a macaralei - avarii produse ca urmare a nerespectării instrucţiunilor de supraveghere tehnica in exploatarea stivuitoarelor, care in cea mai mare parte coincide cu cele date de prescripţiile tehnice proprii ale fiecărei instalaţii de ridicat.

- nerespectarea obligaţiilor generale de lucru cu stivuitoarele - nerespectarea obligaţiilor înainte de începerea lucrului, in timpul lucrului si la

terminarea acestuia de către personalul de deservire - neefectuarea verificărilor si controlului zilnic si periodic.

4.5.3 Avariile cauzate de folosirea unor instalaţii de ridicat necorespunzătoare Aceste avarii pot fi împărţite astfel:

- avarii produse datorita unor defecţiuni la instalaţia electrica

- prin menţinerea in lucru a unor instalaţii improvizate

- lucrul cu dispozitive de protecţie, de siguranţa si semnalizare defecte

-menţinerea în exploatare a mecanismelor cu frâne electromagnetice sau electrohidraulice nereglate, defecte, etc.

- utilizarea unui sistem necorespunzator de iluminare propriu al macaralei - avarii produse datorita unor defecţiuni ale mecanismelor - sisteme de frânare nereglate sau defecte(centuri de frâna sau saboţi, ferodou

uzat, cilindrilor electrohidraulici cu pierderi de presiune in timpul lucrului) - sisteme de acţionare nesigure ( motoare Diesel sau Diesel-electrice, a căror

capacitate a scăzut sub nivelul nominal datorita uzurii, motoare electrice neprotejate, etc.)

- transmisii cu funcţionare anormala (roti dinţate uzate, arbori solicitaţi in timp peste limitei prescrise, transmisii hidraulice nesigure prin pierderi de presiune in sarcina, etc.)

- avarii produse datorita unor defecţiuni ale construcţiei metalice - tensiuni si deformaţii remanente , in special in zonele sudate - deformaţii din timpul lucrului ale longeroanelor, contravântuirilor si altor

elemente neremediate în timp - fisuri vizibile si invizibile nesesizate atât la elementele construcţiei metalice cat

si la cordoanele de sudura, in special la cele de rezistenta. 4.5.4 Alte cauze care pot produce avarii si accidente la stivuitoare Aceste cauze pot fi : - acţiunea unor sarcini de scurta durata, accidentale, neprevăzute (rafale de

vânt puternice explozii, etc.)

- calamităţi ( alunecări de teren, cutremure, inundaţii) in zonele de lucru ale instalaţiilor de ridicat

- defecte ascunse in materialul elementelor portante (sufluri , incluziuni nemetalice, ecruisari ) care duc la ruperea sau distrugerea acestora după un anumit număr de cicluri de lucru

- tamponări in zona de lucru cu alte mijloace sau utilaje

După cum se poate constata cu uşurinţa si din gruparea avariilor, cauzele producerii acestora se pot grupa astfel:

a) cauze dependente de acţiunea personalului de deservire (exploatare, asistenta tehnica, control urmărire si supraveghere)

b) cauze independente de acţiunea personalului de deservire ( acţiunea unor sarcini neprevăzute calamităţi, defecte ascunse in material)

c) cauze combinate, adică acţiunea simultana in diverse proporţii care contribuie la avarierea instalaţiei de ridicat

OBSERV AŢII: - Este necesar de la început sa facem precizarea ca, la producerea unei avarii sau a unui accident concura mai mulţi factori: rareori aceştia acţionează in mod singular, cum ar fi avariile si accidentele provocate de calamităţi, seisme, explozii, etc. - In toate cazurile insa, acţiunea personalului de deservire a stivuitorului, directa sau indirecta este permanenta, fiecare avarie sau accident fiind legat de subiect, cu excepţia perioadelor de repaus in care acesta lipseşte. - Numai o analiza obiectiva, din partea celui care este chemat sa elucideze cauzele producerii avariei sau accidentului, poate consemna, in funcţie de gravitate, locul corect pe care îl ocupă fiecare factor sau grupa de factori de influenta. - S-a făcut precizarea ca subiectul, adică omul ( cu mici excepţii) ia parte direct sau indirect la producerea avanilor, ceea ce determina evident natura si in principal cauzele producerii lor. - Respectarea întocmai a unor reguli, instrucţiuni, norme prescrise reprezintă fidelitatea practica a unei gândiri, a unor condiţii care au stat la baza conceperii si proiectării instalaţiei de ridicat, reprezintă ceea ce se cheamă premisele unei funcţionari sigure, îndelungate a acesteia. - Orice abatere de la aceste reguli, instrucţiuni sau norme s-a soldat cu avarii sau accidente unele mai grave, altele neînsemnate, în funcţie de proporţia sau mărimea abaterilor.

Cauze dependente de acţiunea personalului de deservire Aceste cauze sunt dependente de : - organizarea locului de lucru , necorespunzătoare, cerinţelor tehnice de

funcţionare a stivuitoarelor - amplasarea pe terenuri ale căror capacitate portanta este sub nivelul admisibil - execuţia cailor de rulare cu abateri mai mari decât cele normale prescrise în

cartea tehnica sau instrucţiunile de supraveghere tehnica - exploatarea acestor cai de rulare fără o dotare corespunzătoare cu dispozitive

de protecţie siguranţa ( opritori , tampoane , impamantare) - cai de acces pentru transport si spatii de depozitare necorespunzatoare - folosirea stivuitoarelor in diferite locuri de lucru fără stabilirea prealabila a

tehnologiei lucrărilor cu fise tehnologice sau dispozitive de lucru, in care sa fie precizate toate datele necesare unei execuţii in deplina siguranţa a lucrărilor de construcţii - montaj

- folosirea unor stivuitoare necorespunzătoare, a căror stare tehnica se afla mult sub nivelul normal, adică instalaţia de ridicat prezintă defecţiuni vizibile

- folosirea unui personal de deservire slab calificat sau necalificat - personal de exploatare - personal de întreţinere si reparaţii — utilizarea stivuitoarelor in condiţii diferite

de prescripţiile tehnice proprii ale acestora si de normele de supraveghere tehnica ISCIR

- depăşirea sarcinii nominale - ridicarea de sarcini (piese, grupuri de piese, obiecte) cu dispozitive de

prindere sau de legat improvizate, neverificate sau necorespunzătoare din punct de vedere al capacităţii formei sau modului de prindere

- lucrul cu stivuitoarele in zone periculoase (in apropierea reţelelor electrice de înalta tensiune, surselor de explozivi, etc.) fara a lua masurile de securitate corespunzătoare,

- exploatarea unui grup de stivuitoare pe aceeaşi suprafaţa de lucru sau obiectiv, fara luarea masurilor corespunzătoare pentru evitarea ciocnirii, lovirii acestora,

- lucrul pe timp de noapte , ceata sau apropierea unor surse de praf, fum , etc. fara a se lua măsurii necesare de iluminare , de semnalizare sau avertizare,

- folosirea stivuitoarelor când viteza vântului depăşeşte limitele prescrise , fie in cartea tehnica , fie in normele de supraveghere tehnica,

- efectuarea montajului stivuitoarelor (total sau parţial) fara a cunoaşte in prealabil tehnologia de montaj , particularităţile acesteia,

- comandarea efectuării simultane a unor operaţii in timpul lucrului fara a fi permisa prin notificare tehnica sau instrucţiunile proprii de exploatare.

Cauze independente de acţiunea personalului de deservire

Producerea avariilor si accidentelor la stivuitoare , ale căror cauze nu depind si nu pot fi influenţate de acţiunea personalului de deservire , direct sau indirect , este mai rar întâlnita si depinde de mărimea sau modul de acţionare a unor sarcini neprevăzute , a efectelor date de anumite defecţiuni interne aii materialelor, etc. Cauze independente de acţiunea personalului de deservire pot fi :

- acţiunea vântului in rafale puternice , mai ales in zona de est a tarii , acţiune care nu poate fi prevăzuta sau preîntâmpinata , dar care poate fi evitata printr-o poziţie corespunzătoare a instalaţie de ridicat , astfel încât efectul sa se reducă la minim; va trebui insa ca la baza amplasări stivuitoarelor sa stea datele statistice care evidenţiază pe o perioada mai lunga de timp, apariţia rafalelor, direcţia si intensitatea lor.

- calamităţi, si anume cutremure, explozii ale unor materiale explozive datorate unor cauze din afara sferei de activitate.

- defecte ascunse in materialiceşte defecţiuni apar după un nr. de ore de funcţionare, formând zona de slaba rezistenta, care cedează la majoritatea cazurilor fara a putea fi semnalata o avertizare perceptibila. Zonele de slaba rezistenta sunt

foarte periculoase. Sunt tot atât de periculoase si defectele ascunse, care provoacă zone de slaba

rezistenta iar diagonalele construcţiei metalice dar care sesizate la timp pot fi înlăturate prin înlocuirea acestora

Defectele ascunse provoacă, la solicitări in timp , deformaţii sau chiar fisuri. Cauzele menţionate mai sus sunt doar o parte din cauzele care pot produce avarii si accidente , ele apar mai rar comparativ cu cele dependente de acţiunea personalului de deservire a stivuitorului. Totuşi ele pot apare cu urmări chiar foarte grave. Cauze combinate ale producerii avariilor si accidentelor

Când se analizează cauzele care au provocat o anume avarie sau un anumit accident , se constata sunt legate de mai mulţi factori, se face aprecierea ca , exista o cauza care reprezintă cu pondere influenţă cea mai mare , însoţită si de alte cauze mai puţin importante, care fie ca au generat-o pe cea principal; fie ca au dus la grăbirea efectului producerii avariei.

In ambele exemple cauzele se datoresc în aceeaşi măsura organizării necorespunzătoare a locului de munca, nerespectării instrucţiunilor, normelor de supraveghere tehnica, utilizării stivuitoarelor în condiţii diferite de prescripţiile tehnice proprii ale acestora.

4.5.5 MASURI PENTRU EVITAREA SI PREVENIREA AVARIILOR SI ACCIDENTELOR

„Extras din normele generale si specifice de securitate in munca si PT ISCIR R1 – 2010”

- Este interzisa ridicarea sau coborârea furcilor (cu sau fără sarcină) în timpul deplasării autostivuitorului. - In timpul transportului cu autostivuitorul, precum şi la ridicarea/coborîrea furcilor (încărcate sau nu), nici o persoana nu are voie să staţioneze la o distantă mai mică de 2,5[m] de utilaj si în nici un caz. sub sarcina ridicată.

- In cazul în care încărcarea împiedică vizibilitatea conducătorului,acesta va fi dirijata de o alta persoana. - Manevrele în zona de lucru trebuie făcute cu viteză redusă si cu multă atenţie, numai după ce conducătorul autostivuitorului s-a asigurat că nu sunt persoane în apropiere. - Este interzisa să se transporte persoane in cabine, pe scările şi pe părţile laterale ale mijloacelor de transport intern a marfurilor (stivuitoare, transpalete etc.), pe lest, pe furci, pe paletele goale sau încărcate; - Riscul de vătămare prin trecerea roti libere peste piciorul victimei este mult diminuat datorita apărătorilor laterale de cauciuc.

- Stivuitoristul va verifica prezenta acestor apărători pe ambele parti laterale ale stivuitorului - Căderea mărfurilor neasigurate pe palet - deserventul este protejat de grilajul utilajului - Este interzisa manipularea (descărcarea / încărcarea) sarcinii de către muncitori,când aceasta este suspendata pe furci. - Ca măsura organizatorica de securitate in munca, in spatii aglomerate,

stivuitoristul are obligaţia să utilizeze, dacă este cazul mijloace de blocare a zonei de manevra cu insemnul "Accesul interzis", pe care le va amplasa în zonele laterale fată de utilaj pentru culoarul sau zona de manevră aglomerată, în scopul delimitării şi izolării acestor spaţii de accesul persoanelor.

Lipsa opritorului mecanic pe calea de rulare a suportului furcilor, poate determina ieşirea acestuia din ghidaje

Mărfurile (lăzi, cutii, etc) încărcate pe paleti, trebuie să formeze o stivă uniformă, centrată si asigurata fata de palet; pentru ca mărfurile să nu se deplaseze în timpul manevrelor de deplasare sau urcare/coborâre, acestea se vor asigura si ancora cu benzi elastice speciale si/sau folie.

- Conducerea autostivuitoarelor se va face numai de către persoane a căror vârstă a depăşit 18 ani.

- Autorizarea acestora se face pe baza de şcolarizare si verificare a cunoştinţelor conform prevederilor din prescripţiile tehnice ISCIR în vigoare.

- În timpul exploatării, conducătorul este obligat să poarte asupra sa autorizaţia de stivuitorist

Conducătorii de stivuitoare trebuie să respecte următoarele: - Să cunoască si să aplice întocmai prevederile prescripţiilor tehnice-colecţia

ISCIR si ale instrucţiunilor speciale referitoare la exploatarea utilajului pentru a care a fost autorizat si car este autorizat să funcţioneze.

- Să se prezinte anual la examenul medical, respectiv la examinarea cunoştinţelor în faţa comisiei din cadrul unitatii, pentru vizarea autorizatiei.

- Circulaţia stivuitoarelor se va face pe căile de acces stabilite si marcate în acest sens. Pentru evitarea derapării, căile de acces vor fi curătate, în permanentă de urme de ulei,carburanţi si noroi. Pe timp de iarnă, căile de acces din exterior, se vor păstra curătate, sau presărate cu materiale antiderapante(sare,nisip,etc).

Este interzis să se ridice si să se transporte sarcinile, numai pe vârful furcilor. Este interzisă transportul cu stivuitorul prin târâre directă a materialelor sau utilajelor, cu excepţia celor prevăzute cu săniei;

Transportarea paletilor, suprapusi, este permisă numai dacă sunt asigurate stabilitatea sarcinii, pilotarea si vizibilitatea. Nu trebuie depăşită capacitatea de ridicare. Este interzisă ridicarea sau coborirea furcilor (cu sau fără sarcină) în timpul deplasării autostivuitorului.

Transportul carburanţilor cu autostivuitorul este permis numai în butoaie metalice. Este interzis transportul lichidelor inflamabile, indiferent de cantitate, în vase ca: damigene, găleti sau alte recipiente descoperite.

Cînd se manevrează motostivuitorul pe teren umed,alunecos,sau când este utilizată lama de deszăpezire, se va lucra cu viteză redusă si cu multă atenţie. Dacă este cazul,se vor folosi,în mod corespunzător, lanţurile antiderapante din dotare.

Sarcinile de greutate si volum mare (produse laminate legate, lăzi, vitrine etc ) trebuie transportau direct pe furcile utilajului, luându-se masuri suplimentare de asigurare contra căderii sau alunecării, precum si masuri de interzicere a staţionarii si circulaţiei persoanelor in raza de manevra a stivuitorului.

Se interzice lăsarea sculelor sau altor obiecte metalice pe bord sau pe bateria de acumulatoare electrostivuitorului.

Este interzisa pornirea unui stivuitor prin împingere cu furcile de către alt autostivuitor.

Este interzisa pornirea motorului stivuitorului daca acesta s-a oprit datorita unei defecţiuni, având sarcina ridicata.

Este interzisa utilizarea stivuitoarelor, fara instalaţie de semnalizare acustica, optica, precum si fara sistem de iluminat pentru lucrul pe timpul nopţii sau pe ceata

Periodic, pe baza graficului si a instrucţiunilor de exploatare, se va revizui starea de funcţionare a autostivuitoarelor si in special sistemul de ridicare, de frânare, de direcţie, de semnalizare si stabilitatea.

Lucrările de întreţinere si reparaţii ale stivuitoarelor, trebuie executate numai de către personal specializat, care va consemna în registre speciale (ISCIR), fiecare intervenţie de acest gen, cât si lucrările de verificare tehnică periodică, cel puţin o dată pe săptămână, sau conform cărţi tehnice a utilajului.

Conducătorilor de stivuitoare le este interzisa staţionarea in zona de acţiune a mijloacelor de ridicat.

In timpul deplasării conducătorul stivuitorului va păstra faţă de utilajul din faţă o distantă care sa-i permită, in cazul că acesta opreşte sau îşi schimbă direcţia de mers,evitarea unei coliziuni.

Se interzice depăşirea cu stivuitorul a mijloacelor de transport auto aflate în mers. Distanta în urma acestora trebuie să fie de minim 10[m].

Este interzis să se conducă stivuitorul cu o singură mână. Conducătorului de stivuitor îi este interzis să angajeze discuţii în timp ce

manevrează utilajul Se interzice conducătorului de stivuitor să părăsească utilajul cu sarcina

ridicată. La părăsirea oportună a utilajului,se va lăsa sarcina pe sol,se va trage frâna de mână si se va scoate cheia din contact,

In cazul în care autostivuitorul se defectează, având sarcina ridicată, înainte de remedierea defecţiunilor, conducătorul trebuie să ia măsuri de înlăturare a persoanelor din zona periculoasă; prezenta utilajului defect trebuie semnalizată.

Este interzisă punerea în mişcare si conducerea de la sol a stivuitorului, mai puţin a transpaletului stivuitor.

Este interzisă frânarea sau pornirea bruscă a utilajului,în special cu sarcina ridicată pentru evitarea răsturnării. Frânarea bruscă este permisă pentru evitarea accidentelor si numai atunci când sarcina este în poziţie coborâtă.

Utilizarea în aer liber a stivuitoarelor trebuie interzisa atunci când condiţiile meteorologice se deteriorează pana la punctul în care se periclitează utilizarea în condiţii de securitate a ephipametului, expunându-se angajaţii la riscuri.

Se vor lua masuri de protecţie adecvate pentru a se preveni orice risc pentru angajaţi în particular

Podeaua si postul de conducere, precum si pedalele de acţionare a stivuitoarelor, trebuie să menţinute în permanentă curate, în scopul prevenirii alunecărilor. Se interzice orice fel de reparaţie, curăţire sau ungere în timpul funcţionării autostivuitorului.

4.5.6 Anunţarea accidentelor In afara obligaţiilor care decurg din normele de protecţie a muncii, in caz de

accidente : PROPRIETARUL/DEŢINĂTORUL MAŞINII DE RIDICAT ARE OBLIGAŢIA SĂ ANUNŢE ISCIR, ÎN RAZA CĂREIA SE AFLĂ MAŞINA DE RIDICAT, ÎN MAXIM 24 DE ORE DE LA CONSTATARE, AVARIILE ŞI ACCIDENTELE DE PERSOANE PRODUSE ÎN TIMPUL FUNCŢIONĂRII, PRIN MIJLOACELE DE COMUNICAŢIE CELE MAI RAPIDE (TELEFON, FAX ETC.), ÎN VEDEREA EFECTUĂRII CERCETĂRILOR TEHNICE NECESARE ŞI OBLIGATORII.

În vederea stabilirii cauzelor care au produs avariile, de la caz la caz, se va efectua o evaluare tehnică conform dispoziţiilor date în procesul-verbal de verificare tehnică întocmit de inspectorul ISCIR.

Dacă avaria sau accidentul s-a produs ca urmare a unei defecţiuni a maşinii de ridicat, aceasta se va scoate din funcţiune. Repunerea maşinii de ridicat în funcţiune se va face după o verificare tehnică efectuată de inspectorul ISCIR.

LA CERCETAREA CAUZELOR AVARIILOR ŞI ACCIDENTELOR, INSPECTORII ISCIR VOR RESPECTA ŞI PREVEDERILE REGLEMENTĂRILOR INTERNE (INSTRUCŢIUNI/PROCEDURI) ELABORATE DE ISCIR.

La solicitarea Inspecţiei Teritoriale de Muncă, inspectorii ISCIR pot face parte din comisii mixte de cercetare a cauzelor accidentelor de muncă produse în raza de acţiune a maşinii de ridicat.

Atunci când este necesar să se modifice starea de fapt din momentul avariei sau accidentului, deţinătorii stivuitorului va face fotografii sau schiţe ale locului unde s-a produs avaria sau accidentul.

In vederea stabilirii cauzelor care au produs avarii sau accidente, deţinătorul stivuitorului va trimite la laboratoare de specialitate, pentru cercetare, piese sau dispozitive precum şi probe de materiale, conform dispoziţiilor consemnate în procesul-verbal de constatare.

. La accidente din cauze mecanice

In cazul lovirilor sau a strivirilor, se iau imediat masuri de dezinfectare a rănilor ce s-au produs bineînţeles cu materiale corespunzătoare (spirt, tinctura de iod, etc.) si se apelează la primul post de prim ajutor pentru îngrijiri.

In cazul căderii de la înălţime , se va da persoanei accidentate sa miroasă spirt, oţet sau amoniac ţinând-o culcata in poziţie orizontala , cu capul lăsat puţin in jos.

Se desfac nasturii si se slăbeşte cureaua , se dezleagă şireturile de la încălţăminte Mana sau piciorul care se presupune a fi fracturate in cădere , se imobilizează cu proptele subţiri, susţinute de un bandaj.

Ridicarea accidentatului trebuie sa se facă cu foartă multa grija , trei-patru persoane ii vor ridica uşor , cu deosebita băgare de seama ca sa nu se producă hemoragie interna. Transportul persoanei accidentate trebuie sa se facă pe targa si printr-un mijloc de transport cu suspensie perfecta , preferabil cu ambulanta sau salvarea.

BIBLIOGRAFIE

- Hotărârea Guvernului nr.1340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat. - PT R1 – 2010 ISCIR - Legea 64/21 martie 2008 ISCIR - Hotararea 182/9 martie 2005 ISCIR - PT CR 8 – 2009 ISCIR - Legea nr. 319/2006 a SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA - Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 319/2006. - Primul ajutor la locul accidentului. - Decret 400/1981. - Prevenire si Protectie, Situatii de Urgenta - Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii. - OGR nr.129/2000 privind formarea profesională a adulţilor,aprobată cu modificări şi completare prin Legea nr. 375/2002 . - HG 1029/2008. - Din cuprinsul PT R1/2010 specificăm: -Generalităţi (scop,domeniu de aplicare, referinţe normative, termeni şi definiţii, abrevieri)