suport de curs pentru stivuitoristi 3

50
1 SUPORT DE CURS PENTRU STIVUITORISTI Cap. A. Clasificarea stivuitoarelor, descrierea detaliata a tipurilor de stivuitoare. Antrenarea stivuitoarelor (echipamentul de forţa electrica sau hidraulica) Cap. B. Componente de securitate la stivuitoare Cap. C. Dispozitive de frânare Cap. D. Cabluri si lanţuri Cap. E. Dispozitive de manevrare a sarcinilor Cap. F. Obligaţiile deserventului stivuitorist Cap. G. Manevrarea si exploatarea stivuitoarelor Cap. H Intretinerea, Revizia, Reparatia Si Verificarea Tehnica Oficiala Cap. I. Avarii si accidente la stivuitoare

Upload: oneata-constantin-remus

Post on 02-Aug-2015

352 views

Category:

Documents


11 download

TRANSCRIPT

Page 1: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

1

SUPORT DE CURS

PENTRU STIVUITORISTI

Cap. A. Clasificarea stivuitoarelor, descrierea detaliata a tipurilor de stivuitoare.Antrenarea stivuitoarelor (echipamentul de forţa electrica sau hidraulica)Cap. B. Componente de securitate la stivuitoareCap. C. Dispozitive de frânareCap. D. Cabluri si lanţuriCap. E. Dispozitive de manevrare a sarcinilorCap. F. Obligaţiile deserventului stivuitoristCap. G. Manevrarea si exploatarea stivuitoarelorCap. H Intretinerea, Revizia, Reparatia Si Verificarea Tehnica OficialaCap. I. Avarii si accidente la stivuitoare

Page 2: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

2

Cap. A. Clasificarea stivuitoarelor, descrierea detaliata a tipurilor de stivuitoare.Antrenarea stivuitoarelor (echipamentul de forţa electrica sau hidraulica)

1. Definiţie. Clasificare.

Cărucioarele stivuitoare, denumite în continuare „stivuitoare”, sunt utilaje de transportşi ridicat mărfuri, în general paletate. Conducerea cărucioarelor stivuitoare se face de cătredeservenţi stivuitorişti, autorizaţi ISCIR,conform prescripţiilor tehnice in vigoare.

1.1. După modul în care se face deplasarea, stivuitoarele se clasifica în:- stivuitoare autopropulsante (autostivuitoare);- stivuitoare tractate sau împinse.

1.2.După modul de acţionare principală a roţii motoare, autostivuitoarele se clasifică în :electrostivuitoare :1a care energia electrica necesara funcţionarii motorului electric de curentcontinuu al acţionarii principale(antrenare roata/roti motoare, servodirectie, pompa hidraulica)este furnizata de un acumulator reîncărcabil

La rândul ei această categorie se împarte în :- motostivuitoare pe benzina : combustibilul motorului fiind benzina;- motostivuitoare pe motorina(Diesell) : combustibilul motorului fiind motorina;- motostivuitoare pe gaz: combustibilul motorului fiind gazul metan.

1.3.După tipul constructiv,stivuitoarele se clasifica in :- stivuitoare cu contragreutate;- stivuitoare cu furci rectractabile;- stivuitoare cu furci laterale.

1.4.După locul de comanda ,stivuitoarele se clasifica in :- stivuitoare cu conducător purtat, pe scaun sau in picioare.- stivuitoare cu conducător pietonal, cu proţap (timona);-

După direcţia de deplasare, în raport cu poziţia deserventului faţă de sarcină (furci),autostivuitoarele se clasifică în:

- autostivuitoare care se deplasează cu sarcina în dreapta deserventului.- autostivuitoare care se deplasează cu sarcina în faţa deserventului.

1.5.După felul catargelor,autostivuitoarele se clasifica in:

Page 3: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

3

- simplex ( cu catarg intr-o treapta).- duplex (cu catarg in doua trepte)- triplex (cu catarg in trei trepte)

1.6.După felul organului de prindere a sarcinii,stivuitoarele se clasifica in :- stivuitoare cu furci- stivuitoare cu platforma- stivuitoare cu alte tipuri de prindere (bene, braţe, cârlige, etc.)

2. Descrierea tipurilor de stivuitoare.

2.1 MOTOSTIVUITOAREDatorita faptului ca acţionarea acestui tip de stivuitor se face cu motoare de

combustie interna ,îi conferă acestuia o mare autonomie în deplasare.Motostivuitoarele sunt concepute a se deplasa atât pe drumuri uzinale, special

amenajate în acest scop cât si pe drumurile publice în caz de nevoie cu respectarearegulamentului de circulaţie. Pantele si rampele admise pe drumurile pe care sedeplasează sunt mai mari decât cele admise de regula la electrostivuitoare.

Motostivuitoarele se executa în general cu contragreutate sau furci laterale si,datorita vitezelor mari de deplasare, au conducătorul purtat pe scaun sau cabina decomanda, prevăzute cu centura de siguranţa

Catargele motostivuitoarelor sunt de regula de tipul simplex, iar organul deprindere/purtare este constituit din furci.

Se fabrica pentru o gama foarte larga de capacitate de la 0,6 - 40 t, însa în modcurent intre 1 - 5 t. Din punct de vedere constructiv se produc următoarelemotostivuitoare:

- cu furca frontala si conducător purtat, şezând , care sunt cele mai uzuale;- cu furca frontala si conducător purtat in picioare , rar întâlnite;- cu furca frontala si conducător pieton; la acestea timona de direcţie este echipatacu pârghii de comanda care acţionează asupra acceleraţiei si ambreiajului. Când seia mâna de pe timona, sau aceasta este ridicata în poziţie verticală, în mod automatse produce debreierea şi frânarea stivuitorului;

- cu furca laterala

2.2. ELECTROSTIVUITOARE

Electrostivuitoarele sunt stivuitoare a căror acţionare este electrica. Sursa deenergie la electrostivuitoare este constituita dintr-o baterie de acumulatoare , fapt caredetermina ca utilizarea lor sa fie posibila numai pe distante scurte in incinteleîntreprinderilor , depozitelor , gărilor de cale ferata , aeroporturilor etc. , deplasarea lorefectuându-se pe drumuri amenajate.

Pantele maxime admise ale drumurilor pe care se pot deplasa electrostivuitoarelesunt mici , iar cele cu contragreutate in gol, aproximativ 10 % si cu sarcina aproximativ 5% , iar la cele retractabile in gol aproximativ 5% si cu sarcina aproximativ 2 %. Datoritaacţionarii electrice care nu creează noxe , sunt utilizate cu precădere in construcţiiînchise , in acest caz nefiind necesare masuri suplimentare ca la motostivuitoare caretrebuie prevăzute cu dispozitive de epurare a gazelor eşapate si cu dispozitiveantideflagrante. Pentru tehnologiile de paletizare a produselor agroalimentare îşi găsescutilizarea următoarele tipuri:

Page 4: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

4

2.3. TRANSPALETE (CĂRUCIOARE - LIZA)

Sunt utilaje destinate transportului pe orizontala. Bratele furcii îndeplinesc rolullongeroanelor de sprijin; cu ajutorul rolelor din fata, acestea traversează ferestreleplăcilor inferioare ale paletelor si ridic paleta de la sol cu 100 - 150 mm.

Sunt utilaje de construcţii simple, destinate manipulării manual - mecanice amărfurilor ambalate. Menţionarea acestora intre utilajele legate de paletizare estedeterminata de faptul ca in unităţi si depozite mici, in special in cele din reţeaua dedistribuţie, datorita condiţiilor si dotărilor improprii nu este posibila mecanizareadescărcării încărcăturilor mari, care la expeditor au fost încarcate in mijloace auto pepalete plane ( bere, ulei, etc.), sau un sistem grupat ( navete cu sticle cu lapte ). Si inaceste situaţii, folosirea lizelor si a oblonului ridicător permite realizarea unui grad demecanizare destul de ridicat; încărcătura este descompusa, manipularea facandu-se insistem grupat si nu bucata cu bucata. Timpul si efortul fizic se reduce substanţial fata demanipularea prin purtarea pe braţe.Transpaletul stivuitor este utilajul ideal pentru stocarea paletelor si micilor containere îndepozite sau ateliere. Lăţimea sa mică (inferioară lăţimii celor mai mici paletestandardizate) permite acesul în culoarele de lucru cele mai înguste si stocarea înspatiile cele mai mici. Construcţia compactă, centrul de greutate palsat jos si conceptulde 4 puncte , conferă stivuitorului o stabilitate excepţională si o maximă siguranţă. Eleste simplu de manevrat si nu necesită personal specializat. Greutatea sa redusă îipermite accesul la etaje, deoarece datorită dimensiunilro sale reduse poate fitransportat în ascensoare

2.3.1. Clasificare:a).Transpaletele pot fi :- electrice, care au o timona pivotanta, asemănătoare cu cea descrisa la

stivuitorul cu furca frontala si conducătorul pieton; se construiesc in mod curent cuconducător pieton, insa in ultimul timp s-au fabricat si cu conducător purtat, şezând sauin picioare.

- manuale , la care translaţia pe orizontala se face manual, iar ridicareaîncărcăturii de la sol se realizează prin acţionarea manuala a unui mecanism mecanicsau hidraulic.

b). Se construiesc lize : -pe doua roti , care prezintă dezavantajul ca o parte dingreutatea incarcaturii este preluata de manipulant. -pe trei sau patru roii ( doua fixe ,una sau doua pivotante) elimina acest neajuns , manipulantul făcând numai efortul de aîmpinge si dirija liza.

c). Sistemele de preluare cu liza a stivelor de navete sunt:- cu ajutorul unei mici platforme amplasate la partea inferioara a lizei; stiva de

navete este aplecata puţin spre fata , pentru a crea spaţiu de intrare a platformei;- cu ajutorul furcilor lizei care sunt introduce intre sticlele ultimei navete inferioare

din stiva; in momentul, preluării încarcaturii, liza se afla cu rotile fixe la sol si cu celepivotante suspendate, iar după aducerea lizei cu rotile pe sol, stiva este suspendata sideci poate fi deplasata; furcile trebuie sa fie glisante pe orizontala pentru a putea preluanavete pe oricare din laturi.

d). Mai exista următoarele construcţii de cărucioare - liza , daca stivele de navete ,pentru a fi manipulate , trebuie coborâte de pe palete :

- lize pasitoare care pot rula peste denivelări de 10-20 cm. Sistemul de rulare are,in locul celor dou roti fixe, doua grupe de roti aşezate in stea, care se rotesc in jurul unuiax central.

- lize stivuitoare, a căror sistem hidraulic de ridicare - coborâre este asemănător

Page 5: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

5

celui folosit la transpalete manuale.OBS : Se pot construi in caz de necesitate lize combinate având sistemul de rulare

al celor pasitoare si sistemul de ridicare-coborare al celor stivuitoare. Pentrumanipularea stivelor de navete, capacitatea lizelor trebuie calculata la 150-200 kg.

2.4. TRANSLATOARE

Sunt utilaje cu furca destinate depozitelor de stelaje; deplasarea acestora peorizontala se face dirijat pe cai de rulare aflate pe sol, sau suspendate, amplasate pecăile de acces dintre stelaje.

Sunt cărucioare care se deplasează in culoarele dintre rafturi sau stelaje, pe cai derulare cu sine amplasate pe sol sau pe rafturi si sunt prevăzute cu furci sau cu mese, cuajutorul cărora se manipulează sarcinile. Cabina de comanda poate fi fixa saudeplasabila pe verticala o data cu organul de prindere. Cu alte cuvinte, pe acestcărucior este fixat catargul care permite culisarea pe verticala a postului de conduceresi a dispozitivului de preluare a paletelor (furci sau masa culisantă). Ghidarea întreguluiansamblu - cărucior si catarg se face de obicei pe 3 role, doua la partea inferioara si unala partea superioara. Translatoarele se construiesc intr-o gama de tipodimensiuni infuncţie de sarcina maxima pe care o pot prelua ( 320,500,1000 sau 1600 Kgf) si deinaltimi maxime uzuale de ridicare de 6,9 -12 m , ajungând pana la 30 m. Caracteristicacestor translatoare este robusteţea mai mare in comparaţie cu celelalte utilaje demanipulare descrise mai înainte.

Comanda instalaţiilor se poate face si de la distanta, de la un punct fix.

2.5. PODURI RULANTE STIVUITOARE

Deplasarea acestora se face pe cai de rulare suspendate. Se utilizează in depozitecu înălţimi de peste 6 m, atât la stivuirea libera cat si la stelaje.

NOTA :Progresele recente în domeniul construcţiei de electrostivuitoare constau în înlocuirea

reglajului prin intermediul reostatelor a turaţiei motoarelor electrice de curent continuu , cureglajul cu ajutorul tiristoarelor , cea ce conduce la reducerea pierderilor de energie electrica siasigura o mai mare fineţe la manevrare; autostivuitoare exemplificate ,sunt cărucioarestivuitoare moderne , realizate într-o construcţie fiabilă ,având o manevrabilitate ergonomicărealizată prin elemente de comandă electronică, asistate de calculator ; remedierea tehnică aacestor utilaje se face prin investigarea parametrilor funcţionali prin intermediul unui computer-tester şi înlocuirea sau remedierea componentelor care au cauzat avaria, din cadrulechipamentului mecanic, electric sau electronic complex.

In general, autostivuitoarele cu furci, cu conducere de pe scaun din cabina, de tipulelectrostivuitor cu o roata motoare, catarg duplex sau triplex si deplasare cu sarcina in dreaptadeserventului, sunt concepute pentru exploatare in spatii aglomerate.

Motostivuitorul, prin robusteţea sa, este de preferat electrostivuitorul ori de cate ori selucrează in spatii deschise, acolo unde gazele de eşapament se pot disipa in atmosfera. Inspatii închise, funcţionarea motorului termic este interzisa, locul acestuia fiind preluat deelectrostivuitor.

In tara noastră, pentru manipularea paletelor se produc electrostivuitoare cu sarcinanominala Q=- 1250 daN (cca 1250 kgF) si motostivuitoare cu Q=1500 daN (cea 1500 kgF).

3. Antrenarea stivuitoarelor (echipamentul de forţa electrica sau hidraulica)

Page 6: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

6

Aşadar, autostivuitorul este alcătuit cel puţin din patru mari subansambluri :a).sistemul de rulare - transmisia ;b).mecanisme de ridicare / coborâre / inclinare al catargului ;c). echipamentul electric;d). echipamentul hidraulic ;

• Sitemul de rulare si sistemul de susţinere este alcătuit din :- cadru saşiu legat rigid de punţi , construcţie sudata din tabla de otel prevăzuta cuintarituri transversal;- puntea din fata si spate - constructie sudata detensionata;- rotile ,motoare/de direcţie.

Pentru a mari stabilitatea motostivuitorului in timpul mersului, pentru uşurareaconducerii vehiculului, pentru mărirea duratei de funcţionare a anvelopelor cat si pentruasigurarea unor gabarite de întoarcere cat mai mici, rotile de direcţie sunt montate intr-opoziţie caracteristic

• Transmisia este rigida, fără arbore cardanic, cu cutie de viteze sau variator.• Mecanismul de ridicare-inclinare este alcătuit din:

- cadrul fix: este fixat articulat de cadrul saşiu intre rotile motrice din fata, prinintermediul unor bolturi.- cadrul glisant: este o construcţie sudata cu suporţi verticali din pro file U special legatela capete cu traverse. Drept ghidaje se folosesc 4 role care rulează pe cadrul fix. Cadrulmobil este dublu ghidat atât in planul longitudinal cat si transversal asigurându-se astfelo stabilitate cat mai buna a sarcinii in poziţia ridicata.- căruciorul: este de asemenea o construcţie sudata care serveşte pentru fixaredispozitivelor de lucru .- lanţul de ridicare: sarcina este ridicata , respectiv susţinuta , de doua bucati de lanţuri detip Flyer. Acest lanţ are un capăt legat de cadrul fix , trece peste o rola legata de cilindrulde ridicare si are celalalt capăt fixat de cărucior de care este legata sarcina prinintermediul dispozitivului de lucru.

• Echipamentul electric, alcatuit din :- echipamentul electric de comanda- echipamentul electric de protecţie- echipamentul electric de iluminare si semnalizare.- echipamentul electric de incalzire, ventilaţie si condiţionare a aerului (opţional).

• Echipamentul hidraulic , alcătuit in principal, din :- motorul hidraulicfpompa hidraulica) : realizează presiunea si debitul necesar

utilizării lichidului de lucru(ulei hidraulic) in elementele hidraulice de lucru si decomanda.

- subansablu rezervor hidraulic cu elementele componente(sorb,nivelmetru,etc.)- cilindrul de ridicare: reprezintă un dispozitiv hidraulic cu simplu efect de forţa de tipPlunger. Coborarea căruciorului se face sub acţiunea greutăţii sarcinii si adispozitivului de ridicare. Plungerul, deplasându-se in interiorul cilindrului, elimina dinacesta lichidul de lucru spre rezervor , trecând in prealabil prin supapa de reglareviteza de coborâre , care are rolul de a limita viteza de coborâre prin laminareacurentului de lichid. Aceasta are loc după ce in prealabil maneta distribuitoruluihidraulic a fost adusa in poziţia de coborâre. In partea superioara este înşurubata opiuliţa si sudata cu un cordon de sudura, care reprezintă fundul cilindrului. Parteainferioara a cilindrului este rezemata de cadrul fix, iar plungerul este legat de capul curole.

- cilindrul de înclinare: înclinarea cadrului fix , respective a intregului cadru

Page 7: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

7

telescopic , al mecanismului de ridicare - inclinare se face cu ajutorul a 2 cilindrii deinclinare , având fiecare cate un piston cu dublu efect; urechea de prindere cu bucşa dealunecare in capătul tijei pistonului , se leagă fix , iar capătul de la fundul cilindrului , prinintermediul unui bulon , este legat de cadrul saşiului.

- tuburi flexibile : stabilesc legătura intre pompa cu roti dinţate , distribuitor sicilindrii de forţa. La montarea tuburilor trebuie sa se evite răsucirea acestora si unde nueste posibila se folosesc coturi racord.

- regulatorul de debit: este intercalat intre pompa cu roti dinţate si distribuitorulhidraulic si permite reglarea debitului de ulei in limitele necesare ; uleiul apasă asuprapistonului pe care-l deplasează la stânga inchizand orificiul de ieşire spre rezervor;reglarea cantităţii de ulei se realizează cu şurubul de blocare.

- regulatorul de presiune : menţine constanta presiunea uleiului in circuitul hidraulicsecundar .

Cap. B. Componente de securitate la stivuitoare.

1. DISPOZITIVE DE SIGURANŢA LA STIVUITOARE .

1.1. Generalităţi

Dispozitivele de siguranţa sunt elemente cu care se echipează macaralele simecanismele de ridicat , având rolul da a asigura funcţionarea acestora fără pericol deavarii sau accidente. Ele trebuie sa intervin, in cazul executării unor manevre greşite saucând apar anumite defecţiuni tehnice care generează pericole, prevenind personalul deexploatare sau întrerupând mişcarea mecanismului in cauza, sau chiar oprind instalaţia.

Dispozitivele de siguranţa nu trebuie folosite in mod intenţionat, decât atunci cândse încearcă buna lor funcţionare. Toate dispozitivele de siguranţa trebuie verificate demanevrant la începerea lucrului, daca acţionează corect, cu excepţia limitatorului desarcina, cat si a dispozitivelor de reţinere a fluidului in cilindrii la scăderea brusca apresiunii.

Dispozitivele de siguranţa trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii:- sa aibă construcţie simpla care sa garanteze funcţionarea cu posibilităţi minime de

defectare;- sa-si păstreze reglajul in timp si la modificările condiţiilor de mediu;- sa poată fi reglate uşor si simplu;- precizia lor sa permită încadrarea in limitele tolerate, prevăzute in prescripţiile

tehnice, pentru mărimea pe care o protejează;- sa revină la starea iniţiala după încetarea cauzei care a provocat acţionarea

dispozitivului.- sa nu acţioneze la apariţia unor cauze trecătoare ce nu periclitează securitatea

instalaţiei sau nu constituie un pericol de accident;- numărul pieselor in mişcare sa fie minim pentru a reduce frecările, uzurile si

jocurile, toate aceste, contribuind la reducerea preciziei in funcţionare;- sa fie suficient de robuste pentru a rezista condiţiilor de exploatare;- sa aibă gabarit redus si greutate mica;- întreţinerea sa se facă uşor si sa nu reclame personal de întreţinere cu înaltă

calificare.

1.2. Stivuitoarele se echipează în special cu următoarele dispozitive desiguranţa:

Page 8: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

8

1. Limitatoare de cursa;2. Limitatoare de sarcina;3. Limitatoare de viteza;4. Paracăzătoare;5. Supape de reglare a vitezei;6. Supape de blocare;7. Supape de siguranţa;8. Întrerupător de securitate;9. Tampoane opritori;10. Piese de reazem, curăţitoare de şina;11. Contacte si siguranţe electrice.

1.2.1. LIMITATOARE DE CURSA

Cu aceste dispozitive de siguranţa se echipează mecanismele stivuitoarelor, cuexcepţia celor acţionate manual.

Ele sunt destinate să întrerupă automat mişcarea mecanismelor când se depăşeştepoziţia limita de lucru stabila.

Limitatoarele de cursa trebuie sa permită acţionarea mecanismelor in sens inverscelui in care s-a limitat mişcarea respectiva.

La stivuitoare se întâlnesc următoarele limitatoare de cursa:- limitatoare de cursa la ridicare, pentru poziţia limita superioara a organului de

prindere a sarcinii; limita poziţiei inferioare nu este obligatorie.- limitatoarele de cursa la deplasare, pentru deplasare înainte - înapoi si stânga -

dreapta a catargului stivuitorului; limitarea se realizează in cadrul cilindrilor hidraulici deacţionare prin deplasarea pistoanelor pana la capătul cilindrilor;

- limitatoarele cursa la bascularea catargului fata-spate; limitarea se realizeazăprin limitarea cursei pistonului în cilindrul hidraulic de acţionare.

2.2. LIMITATOARE DE SARCINA

Limitatoarele de sarcina fac posibila exploatarea instalaţiei la posibilităţile eimaxime, fără pericol de avarii sau accidente.

Ele sunt destinate sa întrerupă automat acţionarea mecanismului de ridicare in cazuldepăşirii sarcinilor nominale si sa permită descărcarea sarcinii (coborâre).

Toate instalaţiile de ridicat trebuie echipate cu acest dispozitiv de siguranţa , cuexcepţia acelora cu acţionare manuala, acelora la care organul de prindere a sarcinii,montat cu caracter permanent, prin construcţia sa nu permită sau prevină suprasarcinimai mari de 10 % (cu graifere, bene, oale de turnare la electropalane, poduri rulante deforjare, la macarale, cu electropalan suspendat si la toate macaralele cu sarcina pana la 1tf ( inclusiv).

Reglarea limitatorului de sarcina trebuie sa fie astfel făcuta, încât sa acţioneze la osarcina de maxim 10 % din sarcina nominala pe toate treptele de viteza si sa nu permităridicarea sarcinii la o înălţime mai mare de 100 mm de la sol.

Pentru macaralele acţionate hidraulic, rolul limitatorului de sarcina ii are o supapa.

Supapa hidraulica limitatoare de sarcinaSe utilizează la macarale cu acţionare hidraulica si la electro si motostivuitoare.

Declanşează la o suprasarcina de 10 % si protejează si instalaţia hidraulica de avarii in

Page 9: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

9

cazul apariţiei unor suprapresiuni. Instalaţia hidraulica sesizează suprasarcina princreşterea presiunii in circuit peste valoarea reglata.

Supapa limitatoare de sarcina: se compune din corpul 1, şurubul de reglare 2 cufiletare in dopul de închidere 3. Poziţia relata se asigura prin piuliţa 4, iar capătul tijei dereglare se protejează prin capacul 5. La creşterea presiunii peste valoareacorespunzătoare unei suprasarcinii de 10 % pistonul 6 comprima arcul 7 si lasă liberatrecerea uleiului spre rezervor. Prin aceasta presiunea scade, supapa se deschide sifenomenul se repeta, supapa efectuând o mişcare oscilatorie care se manifesta printr-un zgomot specific. In acest fel, presiunea este menţinută, ca valoare medie, la nivelreglat.

1. corp2. şurub de reglare3. dop de închidere4. piuliţa de reglare5. capac de protecţie6. supapa(piston)7. resort

OBS : Coborârea de urgenţă la motostivuitorul R70 :

În cazul în care încărcătura care se află în poziţiaridicată nu poate fi lăsată în jos, se foloseşte coborârea deurgenţă.

- Deschideţi capota motorului (1).- împingeţi supapa (2) spre capul de cauciuc.

ATENŢIE: încărcătura este coborâtă, viteza se poatecontrola prin modificarea presiunii.

- Prin apăsare puternică încărcătura coboarărapid

- Prin apăsare uşoară încărcătura coboară lent- închideţi capota motorului (1) la loc.

1.2.3. LIMITATOARE DE VITEZA.DISPOZITIVE DE REŢINERE A FLUIDULUI INCILINDRII

Limitatoarele de viteza pun in acţiune paracazatoarele sau frâna de siguranţa (deavarie) depăşirea vitezei nominale de coborâre a cabinei in limitele de (1,15-1,40) xviteza nominala.

Pentru evitarea pericolelor de avarii si accidente, toate mecanismele acţionatehidraulic sau pneumatic, unde prin scăpare de fluid exista posibilitatea căderii sarciniisau pierderea stabilităţii macaralei, trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive de reţinere afluidului.

Aceasta situaţie se poate întâlni la spargerea conductelor de alimentare a cilindrilorla toate mecanismele acţionate prin cilindrii hidraulici sau pneumatici.

Dispozitivul de reţinere este format din corpul supapei, în care se găseşte o bila,menţinută în poziţia deschisa de un resort. Un ştift opritor limitează deplasarea bilei.Diafragma existenta realizează o rezistenta hidraulica permanenta. In cazul dispariţieibruşte a presiunii din conducta, bila este împinsa de agentul hidraulic, Împotriva forţei

Page 10: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

10

resortului si se aşează pe scaun, blocând ieşirea.OBS: Montarea - dispozitivelor de reţinere se face direct ne cilindrii si nu prin

intermediul unor

1.2.4. PARACAZATOARELE

Reprezintă o componentă de securitate a translatorului - stivuitor si estedestinată să oprească şi menţină oprită pe glisiere cabina în cazul depăşirii vitezeistabilite.

Paracăzătoarele sunt concepute sa acţioneze sigur si simultan pe glisiere, atât lacreşterea vitezei de coborâre a cabinei peste limitele determinate de limitatorul de vitezacat si in cazul ruperii organului de . tracţiune.

1.2.5. SUPAPA DE REGLARE A VITEZEI

Are rolul de a strangula uleiul la coborârea sarcinii permiţând reglarea vitezei decoborâre in limite prescrise.

La dirijarea uleiului de la distribuitor spre cilindrul de ridicare, pistonul sedeplasează spre dreapta permiţând intrarea in cilindrul de ridicare, la întoarcereafluidului pistonul se aşează pe scaun obligând uleiul sa treacă printr-un orificiu practicatin corpul supapei, care se poate obtura cu şurubul de blocare.

1.2.6. SUPAPA DE BLOCARE

Aceasta supapa are rolul de a limita căderea sarcinii, in cazul ruperii conductei(furtunului) prin care se scoate din funcţiune supapa de reglare a vitezei de coborâre.

1.2.7. SUPAPE DE SIGURANŢA

Supapa de siguranţa se prevede pentru prevenirea creşterii presiunii in instalaţiahidraulica si acţionează când se depăşeşte cu 10 % sarcina nominala.

Aceasta lucrează astfel: presiunea din circuit atingând o anumita presiune, foitaarcului este învinsa de forţa bilei care împinge scaunul şi coboară, lăsând libera trecereauleiului spre rezervor.

După deschiderea supapei, presiunea scade si supapa se închide, apoi presiuneacreste si fenomenul se repeta.

1.2.8. ÎNTRERUPĂTOR DE SECURITATE

Întrerupe circuitul de alimentare cu curent când organele de prindere a sarcinii saucabina, au ieşit din spaţiul de lucru.

întrerupător de urgenta la electrostivuitorul FM 14:In caz de avarie (de urgenta), alimentarea cu curent

poate fi întreruptă prin apăsarea întrerupătorului deOPRIRE de urgenta (1).

Acţionaţi numai in caz de urgenta!

Page 11: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

11

AtenţieActivarea butonului de oprire de avarie nu iniţiază procesul de frânareÎntreruperea circuituluiApăsaţi butonul de oprire la avarie.Închiderea circuituluiTrageţi in afara butonul de oprire la avarie.

1.2.9. TAMPOANE - OPRITOARE

Tamponul este o componentă de securitate destinată amortizării şocurilor lalovire.

Opritorul este o componentă de securitate destinată limitării deplasării pestepoziţiile limită de lucru stabilite.

Opritoarele sunt dispozitive de siguranţa care limitează mecanic deplasările pestepoziţia extrema de lucru, la capătul curselor de extindere catarg si ridicare sarcina.

Opritoarele se confecţionează din otel si pentru antrenarea şocurilor ele suntprevăzute cu tampoane din materiale elastice.

1.2.10. PIESE DE REAZEM - CURATITOARE DE ŞINA

a) Piesele de reazem: este o componentă de securitate destinată evităriişocurilor provenite din spargerea accidentală a roţilor de rulare sau a ruperii axeloracestora, precum şi împotriva deraierii; piesele de reazem sunt montate sub grinzilesau boghiurile pe care sunt montau rotile de rulare, cat mai aproape de ele, avândscopul de a reduce şocurile provenite in căzu spargerii roţilor de rulare sau al ruperiiaxelor acestora precum si împotriva deraierii de asemenea sunt montate frontal pegrinzile de capăt sau saşiul cărucioarelor.

b) Curăţitoare de şina: sunt componente de securitate destinată îndepărtării de pecalea de rulare obstacolelor sau obiectelor care s-ar putea găsi pe aceasta; se fixeazăla partea frontala grinzilor si boghiurilor in care sunt montate rotile de rulare; acesteapot fi din tabla sau cu perie de sarma; in locurile cu depuneri de praf sunt obligatorii.

1.2.11 .CONTACTE SI SIGURANŢE ELECTRICE

Acestea se prevăd la:- usa cabinei, care sa nu permită manevrarea instalaţiei daca aceasta este

deschisa- la paracazatoare- la frâna de siguranţa- la dispozitivul de întindere a cablului limitatorului de viteza- la cablul de tracţiune, care controlează slăbirea sau ruperea acestuia- la organele de prindere - furci sau mese- la cărucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare- la dispozitivele pentru controlul dimensiunilor si poziţiei sarcinilor Ia translatoarele

stivuitoare comandate de la distanta.- la mecanismul de deplasare si la cel de frânare de siguranţă, la stivuitoarele folosite inspatii aglomerate

Page 12: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

12

2 CERINŢE MINIME DE ECHIPARE

2.1 .MotostivuitoareIn conformitate cu normele specifice de transport intern referitoare la

motostivuitoare, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cel puţin cu următoareledispozitive de protecţie si siguranţă:

• frână de serviciu cu acţionare mecanică si frână de siguranţă la mecanismul dedeplasare.

• limitator la sfârşit de cursa pentru ridicarea/coborârea sarcinii în poziţiasuperioară si inferioară.

• limitator la sfârşit de cursă pentru bascularea în fată si în spate a catargului.• limitator de sarcină.• dispozitiv de blocare împotriva folosirii utilajului de către persoane neautorizate

(cheie de contact).• supapă sau alt dispozitiv contra coborârii accidentale a sarcinii, în cazul spargerii

conductelor hidraulice.• dispozitiv de semnalizare acustică (girofar).• far pentru iluminat la locul de muncă.• lămpi pentru semnalizarea poziţiei de mers si direcţiei.• sistem de protecţie pentru locul de comandă cu scaun.• cabină de protecţie, pentru sezonul rece si intemperii, care să asigure

respectarea cerinţelor de vizibilitate si siguranţă în circulaţie.• inscripţionarea numărului de ordine, a vitezei maxime de circulaţie si a capacităţii

maxime de transport.OBS: In ceea ce privesc dispozitivele de siguranţa, in plus fata de cele cu care seprevăd motostivuitoarele cu contragreutate, motostivuitoarele cu furci laterale se maiprevăd cu limitatoare de sfârşit de cursa si opritoare la mecanismul de deplasare peorizontala a catargului cu furci retractabile precum si, după caz, cu un dispozitiv deinterblocare a comenzilor pentru a împiedica deplasarea motostivuitorului cu catargul inalta poziţie decât cea retrasa complet (in poziţie de transport).

ElectrostivuitoareIn conformitatate cu normele specifice de transport intern referitoare la

electostivuitoare, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cel puţin cu următoareledispozitive de protecţie si siguranţă:

• frînă de serviciu cu acţionare mecanică si frână de siguranţă la mecanismul dedeplasare.

• limitator de sfârşit de cursă pentru ridicarea/coborârea sarcinii în poziţiasuperioară si inferioară.

• limitator de sfârşit de cursă pentru bascularea în fată si în spate a catargului.• limitator de sfârşit de cursă pentru deplasarea înainte/înapoi (retractare) si

lateral a catargului.• limitator de sarcină.• dispozitiv de blocare împotriva folosirii utilajului de către persoane

neautorizate(cheie de contact).• supapă sau alt dispozitiv contra coborârii accidentale a sarcinii,în cazul spargerii

conductelor hidraulice.• dispozitiv de semnalizare acustică si vizuală.• sistem de protecţie pentru locul de comandă cu scaun.

Page 13: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

13

• apărători de protecţie laterale şi frontale,montate pe lonjeroanele roţilor libere.• inscripţionarea numărului de ordine,a vitezei maxime de circulaţie si a capacităţii

maxime de transport

2.3. Translatoare stivuitoareTranslatoarele stivuitoare se prevăd cu următoarele sisteme de siguranţa:• limitatoare de sfârşit de cursa la mecanismul de ridicare pentru poziţia limita a

organelor de prindere si ale cabinei, in cazul in care aceasta se deplasează peverticala odată cu organele de prindere. Limitatorul de sfârşit de cursa pentru poziţialimita superioara se amplasează si reglează astfel încât, după întreruperea circuitului decomanda, intre opritoare si elementele corespunzătoare ale organelor de prindere sarămână o distanta de minim 60 mm.

• limitatoarele de sfârşit de cursa la mecanismul de deplasare a translatoruluistivuitor.

In cazul in care viteza de deplasare este de peste 32 km / min, se prevăd catedoua limitatoare de sfârşit de cursa in ambele sensuri de deplasare. Primul limitatorrealizează trecerea de la viteza nominala la viteza redusa, al doilea limitator realizeazădeconectarea circuitului de comanda si se amplasează fata de opritor la distanta celpuţin egala cu spaţiul de frânare.

• limitatoarele de sfârşit de cursa la mecanismele de deplasare pe orizontala aorganelor de prindere

• limitator de sarcina• tampoane si opritoare• piese de reazem si curăţitoare de şina• întrerupător de sfârşit de cursa ( avarie), care întrerupe circuitul de alimentare a

instalaţiei in căzu in care organele de prindere, respectiv cabina depăşesc poziţia limitade lucru superioara din cauza nefuncţionării limitatorului de sfârşit de cursa.Întrerupătorul de sfârşit de cursa este astfel amplasa încât după întreruperea circuituluielectric sa rămână o distanta de cel puţin 50 mm intre opritoare si elementelecorespunzătoare ale organelor de prindere. In cazuri speciale, întrerupătorul de sfârşitde cursa este amplasat in circuitul de comanda si deconectează un contactorsuplimentar montat in acest scop.

• paracăzătoare, la cabina, in cazul in care cabina este mobila si se deplasează peverticala. Paracăzătoarele sunt concepute sa acţioneze sigur si simultan pe glisiere atâtIa creşterea vitezei de coborâre a cabinei peste limitele determinate de limitatorul deviteza , cat si in cazul ruperii organului de tracţiune. La intrarea in acţiune aparacăzătoarelor, circuitul de comanda a mecanismului de ridicare se deconectează inmod automat.

După ce paracăzătoarele au blocat cabina de glisiere, mecanismul de ridicarepermite numai cuplarea in sensul de ridicare si, in acest sens , datorita acţiuniiorganelor de tracţiune, paracăzătoarele se decuplează in mod automat si revin lapoziţia iniţiala de repaus. In unele cazuri, când cabina este suspendata pe doua sau maimulte organe de tracţiune, echilibrate intre ele, paracăzătoarele pot fi înlocuite cu o frânade siguranţa (de avarie) de tipul normal deschisa care se închide la acţiunealimitatorului de viteza.

• frâna de siguranţa ( de avarie ) trebuie sa aibă tamburul cuplat cu tamburul pecare înfăşoară organul de tracţiune si sa aibă un coeficient de siguranţa al frânării de celpuţin 1,5.

• limitator de viteza , care pune in acţiune paracăzătoarele sau frâna de siguranţa( de avarie ) la depăşirea vitezei nominale de coborâre a cabinei in limitele de 1,15..

Page 14: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

14

.1,40 ori viteza nominala.• contacte electrice de siguranţa la :- uşa cabinei care sa nu permită manevrarea instalaţiei daca aceasta este deschisa;- paracăzătoare , care sa nu permită decât deplasarea in sensul de ridicare a cabinei , in

cazul in care paracăzătoarele au fost acţionate;- frâna de siguranţa , care sa nu permită decât deplasarea in sensul de ridicare a cabinei

in cazul in care frâna c siguranţa ( de avarie ) este închisa ca urmare a acţiunii limitatorului deviteza;

- dispozitivul de întindere a cablului limitatorului de viteza, care sa nu permită manevrareainstalaţiei daca ace cablu nu este întins;

- cablul de tracţiune , care sa controleze slăbirea sau ruperea acestuia;- organele de prindere ( furci sau mese ), care sa nu permită deplasarea translatorului in

cazul in care organele de prindere sunt in alta poziţie decât cea de transport al sarcinii;- cărucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare, in cazul in care cu ajutorul

acestora se face transbordarea instalaţiilor respective de pe o calc de rulare pe alta; cu ajutorulacestor contacte se realizează controlul coliniarităţii cailor de rulare din depozit cu calea derulare din interiorul căruciorului de transbordare; de asemenea, se realizează controlul caintrarea căruciorului translatorului stivuitor in căruciorul de transbordare sa se facă cu o vitezaredusa, de cel mult 32 m/min;

• dispozitiv pentru controlul dimensiunilor si poziţiei sarcinilor, la translatoarelestivuitoare comandate de la distanta.

Cap. C. Dispozitive de frânare

1. DefiniţieFrâna este un dispozitiv destinat sa micşoreze sau sa oprească ansamblul mecanic

ce se găseşte in mişcare.Frânele pot micşora vitezele de coborâre a sarcinii si asigura oprirea mecanismelor

respective la încetarea acţionării lor menţinându-le blocate in stare de repaos.Frânarea se realizează datorita frânării uscate dintre organul mobil (roata de frâna)

si organul de frâna (saboţi, banda) transformând energia cinetica a corpului in mişcare -in căldura.

2. Tipuri constructiveDupă destinaţie, frânele pot fi :- frâna de oprire : aduce mecanismul respectiv in stare de repaus preluând

energia de mişcare si lucrul mecanic al forţelor motoare;- frâna de coborâre : are rolul de a limita viteza prin preluarea cuplului care tinde

sa accelereze mişcarea.- frâna de reţinere (blocare): are rolul de a menţine mecanismul blocat împotriva

forţelor exterioare.După construcţie, frânele pot fi :- frâna cu doi saboţi cu acţionare electrohidraulica.- frâna electromagnetica.- frâna cu banda acţionata hidraulic.- frâna cu discuri conice.Stivuitorul, din punct de vedere al modului de acţionare, este prevăzut cu :

- frâne de picior pentru deplasare (este o frâna de oprire);- frâne de mina pentru staţionare (este o frâna de reţinere).

Page 15: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

15

3 .Exemple de utilizare

Frânele electrostivuitorului FM 14Frâna de picior este o frâna cu tambur cu saboţi

interiori cu comanda hidraulica.Eliberarea pedalei de mers - acceleraţie (4), iniţiază

un proces de frânare cu recuperare de energie. Cărucioruleste frânat controlat si adus in stare de nemişcare, atâtatimp cat exista alimentare şi tensiune. Apăsarea uşoara apedalei de frâna (5) (aprox. 20mm declanşează, prinacţionarea unui comutator, o frânare prin contra curent cucomanda electronica. Daca acest efect de frânare nu estesuficient, trebuie sa apăsaţi pedala de frâna cu mai multaputere pentru a opri căruciorul.

Frâna de parcare este o frâna cu tambur cu saboţi interiori cu comandamecanica, acţionând asupra motorului de deplasare.

Tragerea ferma, pana la capăt a frânei de parcare va menţine vehiculul insiguranţa chiar pe pante (pentru înclinaţia maxima permisa, vezi specificaţiile). Inacelaşi timp curentul de deplasare va fi întrerupt.

OBSERVAŢII :- Pedala de picior: curentul de deplasare este asigurat atâta timp cat este activata

pedala de picior (7) Suplimentar, aceasta face ca piciorul şoferului sa fie astfel protejat inlimitele conturului căruciorului.

- Cele doua tipuri de frâna funcţionează independent una de alta si acţioneazăasupra tamburelor roţilor(rotii) motrice .

- Frâna de staţionare (parcare) la unele stivuitoarele folosite in spatii publiceaglomerate, poate fi acţionată prin levier sau buton si este înzestrata cu senzor electriccare cuplează frâna automat la ridicarea de pe scaun a stivuitoristului.

FRANA DE PICIOR este de tip hidraulic si se compune din:- pedala de frâna- pompa centrala- cilindrii de frâna- plăcutele cu saboţi- conducte pentru lichid de frânare

Drept lichid de frâna se foloseşte cel corespunzător a cărui componentaaproximativa este emulsie 50 % ulei de ricin si 50 % acetona.

FRÂNA DE STAŢIONARE este de tip mecanica cu acţionare manuala.

VERIFICAREA FRINELOR se face prin:- verificarea lichidului de frâna- uzura saboţilor de frâna- acţionarea pedalei de frâna- verificarea cablurilor si a conductelor de ulei

Page 16: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

16

Cap. D. Cabluri si lanţuri

1.CABLURI DE TRACŢIUNE

1.1. DefiniţieCablul din otel este ansamblul de sârme si toroane, grupate prin înfăşurare

(cablare) in jurul unei inimi, in unul sau mai multe straturi concentrice, cu excepţiacablurilor plate, care sunt alcătuite din cabluri alăturate in plan si cusute( fig.20).

Avantajele pe care le prezintă cablul sunt următoarele: greutate proprie mica, mersliniştit fără zgomot, comportare buna la soc, durata mare si siguranţa superioara inexploatare, supraveghere uşoara (înainte de a se rupe, cablul se alungeşte sisemnalează uzura prin rupere locala si treptata a firelor).

Contra radierii căldurii emanate de metalul topit, cablul este protejat cu paravane. Inexploatare , se va urmări ca înfăşurarea cablului sa nu se facă in sensuri opuse si sa nufacă contact cu conductorii electrici

1.2. Construcţie .Caracteristici

1.2.1. ComponentaCablul se compune din :- inima : este firul sau mănunchiul de fire vegetale, minerale, metalice sau plastice,

in jurul cărora se înfasoara sârmele sau toroanele si măreşte flexibilitatea cablului.- toroane : toronul este format dintr-un mănunchi de sârme grupate prin infasurare

in jurul unei inimi intr-unul sau mai multe straturi concentrice.- sarma din otel: sirmele ce compun toroanele sunt fire trase, cu secţiunea

rotunda, din otel cu conţinut mediu de carbon, având rezistenta de rupere intre 120 si180 kg/mm2. suprafaţa lor poate fi mata, zincata sau cositorită. Sârmele zincate saucositorite sunt folosite in mediu coroziv.

OBS: La cablurile cu număr pereche de toroane, diametrul cablului se măsoară cusublerul.

Daca numărul toroanelor este fară sot, se măsoară cu panglica lungimeacircumferinţei.

1.2.2. Cablarea

Este operaţia de impreunare a sârmelor in toroane prin infasurarea in forma despire elicoidale, precum si operaţia de infasurare a toroanelor pe inima cablului.

Infasurarea sârmelor in toroane cat si a toroanelor in cablu poate fi făcuta sprestânga sau spre dreapta, sensul infasurarii notandu-se cu Z ( dreapta : fig.21 ) sau cu S(stânga : fig.22) .

Cablarea poate fi:- paralela dreapta Z/Z- paralela stânga S/S : la care infasurarea firelor in toroane si a toroanelor in jurul

inimii se face in acelaşi sens ; atât firele cat si toroanele au tendinţa de derăsucire , dincare cauza nu sunt folosite Ia mecanismele de ridicat

- în cruce dreapta S/Z sau stânga Z/S : la care infasurarea firelor in toroane se

Page 17: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

17

face in sens invers infasurarii toroanelor in jurul inimii; acest cablu nu mai are tendinţadederasucire.

- mixta : la care toroanele cu infasurare dreapta alternează cu toroanele cuinfasurare stânga.

OBS : Pasul cablării : este distanta, măsurata paralel cu axa, dintre doua puncteconsecutive in care o spira intalneste aceeaşi generatoare a cilindrului corespunzator. Eleste egal cu ....x7,5 x diametrul cablului.

fig. 20 fig. 21 fig. 221.2.3. Fixarea capetelor cablului : se face după cum urmează :

- fixarea cu ochet prin matisare : se trece capătul cablului peste ochet si apoi sematiseaza pe o lungime cel puţin egala cu de 15 ori diametrul cablului dar nu mai micade 300 mm.

OBSERVAŢII:• Matisarea este operaţia prin care se împreunează doua cabluri sau capătul

cablului prin care se formează un ochi, prin împletirea firelor sau a toroanelor din caresunt compuse.

• Ochetul este o piesa din tabla de otel in forma de inima , care are la parteaexterioara un cana semicircular peste care se poate trece cablul; folosirea ochetuluieste obligatorie, pentru a se evita îndoirea brusca a cablului, ceea ce ar duce laobosirea si uzura timpurie a sârmelor.

• Clema este formata dintr-o piesa de otel prevăzuta cu doua găuri prin careeste trecuta urechea din otel rotund indoita in forma de U cu capetele filetate.Strângerea se face cu piuliţe asigurate cu şaiba Grower.

- fixarea cu cleme si ochet: fixarea se face prin cel puţin 3 cleme;daca una dincleme cedează, cablul rămâne fixat prin celelalte doua; urechea clemei va fi trecutaîntotdeauna prin capătul liber al cablului; distanta intre cele doua cleme va fi mai maresau cel puţin egala cu de 6 ori diametrul cablului ( minim 150 mm).

- fixarea prin manşon cu pana : manşonul: este din otel turnat si are forma plata ;in manşon se introduce pana de otel care are la periferie un canal cu secţiunesemicirculara si peste care se trece capătul cablului care leagă cu sarma subţire pentrua nu rămâne liber; datorita forţei de tracţiune, pana tinde sa intre cat mai adânc inmanşon, realizându-se o presiune mare intre pana, cablu si manşon, fapt ce împiedicascăparea capătului liber al cablului de pe pana. Montarea necorecta duce la strivireacablului intre pana si manşon.

- fixarea prin conus : conusul este din otel turnat si are forma unui trunchi de con golin interior, fara cele doua baze ; diametrul bazei mici este egal cu diametrul cablulu; lacapătul cablului ce urmează fi fixat in conus se fac doua legaturi , lasand intre ele odistanta egala cu inaltimea conusului ; se introduce capătul cablului in conus , după carese desface legătura de la capăt; se desfac apoi toroanele , seVndeparteaza inima , peaceasta lungime , după care se desfac firele din toroane ; cu un cleşte special ; îndoaiecapetele firelor spre interior , după care capătul cablului este tras in conus ; conusulastfel pregat se incalzeste la circa 160° C după care se toarnă compoziţia ( plumb plus

Page 18: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

18

cositor), lasand sa se răcească uşor ; compoziţia umple toate golurile dintre sârmeformând un bloc compact care nu permite smulgere; cablului.

Dintre toate procedeele de fixare , procedeul de fixare prin conus este cel mai sigur, cu condiţia ca lucrarea sa fie corect executata.

- legătura de capăt : asigura capetele cablului contra desfacerii lui; se executaprin infasurarea capătului cablului cu sarma de otel moale mata , zincata sau cositorită ,in spire alăturate ; infasurarea se face pe o lungime de 5 x d , lasandu-se liber capătulcablului pe o lungime de 2xd ( d = diametrul cablului).

1.2.4. Verificarea cablului

In timpul exploatării cablurile se verifica in felul următor:- după aspect, zilnic, la începutul fiecărui schimb , de către stivuitorist.- verificarea fixării capetelor de cablu se face la doua săptămâni de către cel care

răspunde de întreţinerea instalaţiei.- verificarea amănunţita a stării tehnice se face lunar, tot de acelaşi muncitor, iar o

data pe an de responsabilul cu supravegherea instalaţiilor de ridicat cu ocaziacontrolului oficial.

1.2.5. Defectele cablurilor

Cablul se scoate imediat din funcţiune si se înlocuieşte, atunci când prezintă unadin următoarele deficiente: are un toron rupt sau strivit; are un nod sau ochi( fig.23); estegâtuit; este strivit sau aplatizat; este ruginit; sârmele din stratul exterior au o porţiunesau pe intreaga lungime a cablului, diametrul micşorat cu sau peste 40 % din cel iniţial;numărul sârmelor rupte este de 10 % din numărul total de sârme, pe un pas de cablare,adică apariţia unui cuib de ruptura(fig.24).

OBSERVAŢII :- Numărul de sârme rupte se stabileşte pe porţiunea cea mai uzata a cablului.- La verificarea cablurilor se va urmări existenta următoarelor defecte:

- deteriorări ( striviri , ruperi de toroane , aplatisari , etc.) sau innodari- sârme rupte , incrucisate sau fisurate vizibil- uzuri ( provenite din exploatarea normala , din corodare datorita mediului in carefuncţionează instalaţii sau datorita influentelor climatice)

2. LANŢURI

2.1. DefiniţieLanţurile sunt organe pentru transmiterea mişcării, solicitate la tracţiune, alcătuite

din zale identice, articulate intre ele.

In comparaţie cu cablurile, lanţurile cu zale au avantajele:- insensibilitate mai mare la căldura si agenţi corozivi- flexibilitate mai mare, ceea ce permite folosirea unor roti si tamburi de diametru

redus.

Ca dezavantaje, datorita cărora utilizarea lor este foarte redusa, menţionam:- siguranţa redusa in funcţionare , ruperea lui facandu-se brusc

Page 19: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

19

- durata de serviciu mai redusa datorita uzurii mai pronunţate, indeosebi in punctelede contact ale zalelor, a elasticităţii mai mici

- greutatea proprie mare- funcţionarea neuniforma cu şocuri si zgomot- viteza de funcţionare redusaEle sunt folosite mai mult la mecanismele de ridicat cu acţionare manuala.La stivuitoare sunt folosite lanţurile calibrate cu zale scurte, acestea având

tolerante strânse, ele sunt destinate sa lucreze pe roti sau tamburi cu dinţi sau locaşurispeciale - alveole.

2.2. Construcţie . Caracteristici2.2.1.Elementele caracteristice ale unui lanţ sunt (fig.25):- diametrul: d- pasul : p- lăţimea zalei: b- sarcina maxima de serviciu

Fig.25

2.2.2. După modul de construcţie pot fi:- lanţuri cu zale sudate : sunt construite din zale sudate din otel rotund si se caracterizează

prin diametrul sârmei din care se executa zalele , pasul si lăţimea zalei.- lanţuri cu eclise si bolturi (GALLE): au funcţionare sigura, liniştita, randamente bune

in transmiterea mişcării, dimensiuni reduse ale roţilor de antrenare; sunt formate dinplacute (eclise identice) din tabla de otel, articulate intre ele la extremităţile unorbuloane, dispuse la egala distanta intre ele si perpendiculare pe placi, respectiv :

- eclisa- bulon- buloane de legătura- rola- cui spintecat- şaiba- eclisa de la zaua finala

2.2.3. Fixarea capetelor lanţurilor de o piesa sau un dispozitiv se face prin zauade capăt care are un diametru nominal mai mare si este mai lata, prin cheia cu boit, sauprin inel de capăt.

2.2.4. Defectele lanţuluiLa verificarea lanţurilor se va urmări indeosebi existenta următoarelor defecte:- deteriorări (îndoiri, turtiri, fisuri,etc.)- alungiri- uzuri (provenite din exploatarea normala, din corodare datorita mediului in care

funcţionează instalaţia sau datorita influentelor climatice)

Page 20: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

20

a). Lanţurile cu zale se scot din funcţiune atunci când:- zalele sunt îndoite, turtite, alungite sau fisurate- s-a întins cu mai mult de 5 % in raport cu lungimea sa iniţiala sau cu o valoare

mai mare decât cea indicata de constructor- uzura chiar a unei singure zale, in sensul micşorării diametrului, este egala sau

depăşeşte 20 % din diametrul iniţial.

b). Un lanţ cu eclise si bolţuri se scoate din funcţiune daca:- eclisele prezintă îndoituri, lovituri sau fisuri- s-a rupt una din eclise- diametrul bolţurilor este cu sau peste 20 % mai mic decât diametrul iniţial

OBS : Alungirile, precum si uzurile la lanţuri se vor determina pe porţiunea de lanţ ceamai solicitata.

Cap. E. Dispozitive de manevrare a sarcinilor

Dispozitivele de manevrare a sarcinilor, trebuie sa răspundă cerinţelor tehnologice,respectiv sa realizeze preluarea, transportul pe orizontala si verticala, depunereasarcinilor in locul de depozitare.

Pentru aceasta, asa cum am văzut in capitolele anterioare, autostivuitorul estealcătuit, cel puţin, din doua mari subansambluri:

- sistemul de rulare - transmisia;- mecanisme de ridicare/coborire/inclinare al catarguluiMecanismul de ridicare-inclinare are in componenta căruciorul, care este o

construcţie sudata care serveşte pentru fixare dispozitivelor de lucru ca:- dispozitivul de prindere cu furci- dispozitivul de prindere cu cârlig

1. Dispozitivul de prindere cu furci

Este prevăzut cu 2 furci care se fixează pe suport - carucior, care culiseaza pecatarg.

Înainte de preluarea încărcăturii Capacitatea de încărcareNu depăşiţi capacitatea de încărcare a motostivuitorului. Aceasta este influenţată

de centrul de greutate al încărcăturii şi posibil, de pneuri. Plăcuţa indicatoare cu privirela capacitate este aşezată dreapta scaunului şoferului. Se interzice punere de altegreutâ pentru creşterea capacităţii de încărcare.

ATENŢIE: Nu depăşiţi niciodată capacitatea maximă indicat deoarece acest lucrureduce stabilitatea motostivuitorului.

Se interzice operarea neaprobată şi incorectă a motostivuitoru sau accesul altorpersoane în motostivuitor pentru mărire capacităţii de încărcare.

Distanţa "C", dintre mijlocul încărcăturii şi spatele furcilor ( in mm).înălţimea de ridicare "h" (în mm).Sarcină maximă "Q" (în kg).Exemplu:încărcătura de ridicat: 1270 kg (3)Distanţa dintre centrul de greutate şi

spatele furcilor 600 mm (1)

Page 21: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

21

înălţimea de ridicare admisă 5030 mm (2)

ATENŢIE dacă există echipamente auxiliare: Capacitatea de încărcare maximadmisă pentru echipamentul auxiliar şi sarcina redusă admisă a motostivuitorului nutrebuiesc depăşite.

Preluarea încărcăturiiPentru asigurarea încărcăturii, şoferul trebuie să se asigure ca furcile sunt bine

deschise şi deplasate spre laterale pe cât posibil pentru a putea transporta încărcătura.Încărcătura nu trebuie sa depăşească vârfurile furcilor.

2. Dispozitivul de prindere cu cârlig

In funcţie de distanta sarcinii fata de motostivuitor la acest dispozitiv (braţmacara,cap rotativ,etc.) se poate fixa cârligul in diverse poziţii numai ca trebuie ţinutcont de diagrama de încărcare a acestui dispozitiv.

Cârligul este un organ ce serveşte la prinderea sarciniilor si se executa din otelprin forjare.

Cârligele pot fi : simple - pentru sarcini de 0,25-75[tf], duble - pentru sarcini de 5-75[tf] si cu dispozitive de siguranţa - pentru a preintimpina căderea cablului ce se agatain ciocul cârligului.

3. Echipamente auxiliare

3.1. Grilaj de protecţie al incarcaturii :

Acest dispozitiv este folosit când sestochează încărcături înalte pentru a preveniarticolele individuale sa cada in spate.

3.2.Extentia furcilor

Extensia furcilor este folosita pentru a permite prinderea in siguranţa încarcaturilorcu dimensiuni mari, pentru manevrarea corecta, trebuie sa respectaţi următoarelepuncte:

Page 22: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

22

- Prindeţi in siguranţa extensiile furcilor de suport.- Respectaţi diagrama de incarcare. Folosirea furcilor extinse nu trebuie saafecteze capacitatea de incarcare a căruciorului.

- Extensiile furcilor nu trebuie sa fie indoite sau crăpate.- Sistemul de fixare trebuie sa fie in buna stare si sa impiedice de o

maniera sigura scoatere extensiilor furcilorIntroduceţi prelungitorul de furci (3) în furcă şi asiguraţi cu tija (4).

Cap. F. Obligaţiile deserventului stivuitorist

Stivuitoristul are urmatoarele obligatii si responsabilitati:a) sa asigure exploatarea stivuitorului în conformitate cu instructiunile producatorului;b) sa cunoasca stivuitorul pe care lucreaza si conditiile tehnice privind utilizarea acestuia,pe care sa le aplice întocmai;c) sa nu actioneze nici un mecanism atât timp cât exista persoane pe stivuitor; în cazul încare acest lucru nu poate fi evitat ca de exemplu la unele lucrari de reparare, întretinere sirevizie, manevrele se executa sub directa supraveghere a unei persoane desemnate înacestscop;d) sa ia în primire si sa predea stivuitorul prin consemnare în registrul de supraveghere;daca stivuitorul prezinta defecte care pericliteaza siguranta în functionare, stivuitoristul îlopreste din functiune si anunta seful punctului de lucru sau seful ierarhic;e) sa participe la lucrarile de reparare, întretinere si revizie, precum si la toate verificariletehnice care se efectueaza la stivuitorul pe care îl manevreaza;f) sa interzica accesul persoanelor straine pe stivuitor;g) sa consemneze în registrul de supraveghere a stivuitorului toate observatiile privinddeficientele în functionare ale acestuia;h) sa nu actioneze stivuitorul atâta timp cât în zona periculoasa nu sunt îndepliniteconditiile de siguranta.Responsabilitatile stivuitoristului înainte de începerea lucrului sunt urmatoarele:a) sa controleze starea tehnica a stivuitorului si a componentelor de securitate;b) sa controleze functionarea mecanismelor si a componentelor de securitate (mai putinsupapa de siguranta, supapa de blocare, limitatorul de sarcina, limitatorul de viteza,paracazatoarele, dupa caz);c) în cazul în care stivuitoristul constata o defectiune, nu trebuie sa puna în functiunestivuitorul si anunta seful ierarhic sau seful punctului de lucru de care apartine în scopulluariimasurilor necesare; dupa remedierea defectiunii se face o noua verificare a stivuitorului decatre stivuitorist.Responsabilitatile stivuitoristului în timpul lucrului sunt urmatoarele:a) sa circule cu stivuitorul numai cu sarcina ridicata la 250-300 mm de sol si cu catargulînclinat spre spate;b) sa circule cu sarcina ridicata numai lânga stiva;c) sa nu efectueze porniri, frânari si opriri bruste pentru a evita pericolul de rasturnare;d) sa urmareasca tot timpul configuratia traseului si obstacolele de pe acesta pentruevitarea pierderii de încarcatura si producerii de avarii si accidente;e) sa transporte marfuri cu volum mare, care îi limiteaza vizibilitatea, numai dirijat de opersoana desemnata;f) sa coboare imediat sarcina în cazul manifestarii tendintei de pierdere a stabilitatii

Page 23: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

23

stivuitorului;g) sa circule cu viteza redusa pâna la limita evitarii producerii oricaror avarii sauaccidente;h) sa nu circule cu stivuitorul pe lânga utilaje, masini si stive la o distanta mai mica de500 mm, în locuri aglomerate si treceri înguste unde nu se asigura gabaritele de trecerecorespunzatoare, pe drumuri neamenajate si insuficient luminate;i) sa nu permita stationarea persoanelor sub sarcina sau la o distanta mai mica de 2.500mm;j) în cazul în care stivuitoristul constata o defectiune, opreste lucrul si anunta sefulierarhic nemijlocit sau seful punctului de lucru de care apartine în scopul luarii masurilornecesare; dupa remedierea defectiunii se face o noua verificare a stivuitorului de catrestivuitorist;k) sa transporte substante toxice, caustice, explozive si altele asemenea numai conformreglementarilor în vigoare si instructiunilor de ambalare si transport specifice acestora;l) sa efectueze toate manevrele, cu sau fara sarcina, cu viteza redusa si fara socuri;m) sa circule pe trasee prestabilite cu stivuitorul.Responsabilitatile stivuitoristului dupa terminarea lucrului sunt urmatoarele:a) descarcarea sarcinii de pe furci;b) deplasarea stivuitorului la locul stabilit pentru repaus;c) actionarea frânei de parcare (frâna de mâna);d) evitarea parcarii stivuitorului în panta sau rampa; daca nu este posibil, stivuitorul seasigura corespunzator;e) punerea catargului în pozitie verticala;f) coborârea furcilor pe sol;g) asigurarea eliminarii posibilitatilor ca o persoana neautorizata sa efectueze manevrecu stivuitorul.

Cap. G. Manevrarea si exploatarea stivuitoarelor

1.Norme si tehnici de exploatare• Exploatarea (manevrarea) stivuitoarelor trebuie să se facă în conformitate cu

prevederile prescripţii tehnice, cu normele specifice de protecţia muncii, instrucţiunile deexploatare specifice stivuitorului respectiv şi instrucţiunile interne elaborate de unitateadeţinătoare.

• Este interzisă funcţionarea stivuitoarelor în cazul în care componentele desecuritate nu sunt în stare perfectă de funcţionare sau nu îndeplinesc condiţiiletehnice prevăzute în documentat tehnică.

• Este interzisă folosirea stivuitoarelor pentru ridicarea unor sarcini mai maridecât sarcina maxima admisă.

- Stivuitoarele la care sarcina este limitată prin condiţii de formă sau degabarit, nu poate funcţiona dacă nu sunt îndeplinite condiţiile respective.

• La ridicarea şi transportarea tuburilor cu gaze sub presiune (oxigen, dioxid decarbon, acetilena etc.) sau a recipientelor care conţin clor, acid sulfuric şi similare sevor lua măsuri speciale de protecţia muncii. Toate manevrele se vor executa subsupravegherea directă a unui cadru tehnic care răspunde de acest transport.

• In vederea evitării producerii de accidente datorită organizării

Page 24: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

24

necorespunzătoare a locurilor de muncă, unităţile deţinătoare de stivuitoare vor întocmiinstrucţiuni interne de exploatare, pe baza specificului locurilor de muncă, în carese vor preciza: înălţimea maximă a stivelor sau materialelor depozitate, modul dedepozitare, locurile destinate depozitării, obligativitate amenajării şi întreţineriicorespunzătoare a căilor de acces şi a pardoselii, asigurarea de gabarituricorespunzătoare pentru căile de transport şi în general toate prevederilenecesare pentru asigurarea condiţiilor de protecţie a muncii.

• La stivuitoarele cu comandă hidraulică, lichidul de lucru util izat trebuie să-şi păstreze toate proprietăţile în intervalul de temperatură cuprins între -20°C şi+40°C, să nu fie periculos din punct de vedere exploziv, să nu fie toxic şi să nu ducă lacoroziunea echipamentului.

• Este interzis a se executa ungerea, curăţirea, întreţinerea sau reparareastivuitoarelor în timpul funcţionării lor.

• La stivuitoarele care manipulează obiecte mici, nepaletizate saunecontainerizate, organele de manipulare trebuie să fie echipate cu un spătarvertical care să împiedice o eventuală cădere sarcinii sau a unei părţi din sarcinăpeste stivuitorist, atunci când catargul este înclinat ) maximum spre spate.

• Stivuitoarele trebuie să fie prevăzute cu dispozitiv de blocare împotriva folosiriide către persoane neautorizate.

• Stivuitoristul nu trebuie să părăsească instalaţia atunci când aceasta aresarcina ridicată.

• Căile de circulaţie cu înclinare mai mare de 3" se vor marca.

• La translatoare stivuitoare trebuie să fie respectate următoarele spaţii desiguranţă:

- spaţiul de siguranţă superior, până la elementele cele mai de jos ale plafonului, săfie de cel puţin 75 mm;

- spaţiul de siguranţă inferior, până la podea, să fie de cel puţin 50 mm;- spaţiul de siguranţă pe orizontală, faţă de rafturi, să fie cel puţin 50 mm.

Preluarea încărcăturii şi depozitarea

Se încarcă numai paleţii care nu depăşesc dimensiunilestandard

Este interzisă încărcarea paleţilor deterioraţi sau a altorîncărcaţi care nu sunt bine stivuite.

Încărcătura se poziţionează în aşa fel încât să nuexiste pericol ca aceasta să se mişte sau să cadă.

Încărcătura se încarcă în aşa fel încât lărgimea delucru să nu fie depăşită.

- Apropiaţi-vă uşor de raft, frânaţi uşor şi opriţimotostivuitorul faţa raftului.

- Trageţi frâna de mână şi poziţionaţi furcile

Page 25: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

25

Turnul trebuie pus în poziţie verticală:Manevraţi maneta de înclinare a platformei spre înainte.Ridicaţi platforma la înălţimea de încărcare necesarăManevraţi maneta de "Ridicare - Coborâre" spre înapoi.Manevraţi maneta de direcţionare de mers spre înainte

- Eliberaţi frâna de mână

- Conduceţi încet

- La introducerea furcilor fiţi atent să nu deterioraţiraftul sau încărcătura.

- împingeţi furcile cât mai bine sub încărcătură.Opriţi motostivuitorul din mers atunci când încărcăturaatinge spatel furcilor. Punctul de greutate al încărcăturiitrebuie să fie la între furci.

- Trageţi frâna de mână

- Rificaţi furcile până când încărcătura stă pe furci.

- Manevraţi maneta de direcţionare a mersului spre înapoi

- Eliberaţi frâna de mână

- Fiţi atent la zona din spatele motostivuitorului. Mergeţiuşor în marşarier până când încărcătura este scoasă dinraft. Frânaţi uşor.- înclinaţi platforma spre spate

- Coborâţi încărcătura. Manevraţi maneta de "Ridicare-Coborâre" spre înainte şi menţineţi distanţa de la pământ.

- Eliberaţi frâna de mână

Acum puteţi pleca de pe loc. Conduceţi atent şi încet încurbele strânse! Acceleraţi şi frânaţi întotdeauna uşor!

REZUMAT:- Se face apropierea de sarcina de ridicat cat se poate de

aproape si de atent.- Se pune catargul in poziţie verticala.- Se ridica sau se coboară portfurca la inaltimea necesara.- Se deplasează cu atenţie stivuitorul înainte sub mijlocul sarcinii de ridicat pana

când sarcina face contact cu suprafaţa furcii, tinand cont de eventualele sarciniînvecinate.

- Se ridica portfurca pana ce sarcina s-a eliberat de sol.- Se retrage stivuitorul pana ce sarcina este libera.- Se inclina catargul inapoi.- La depozitarea încărcăturii ,vă apropiaţi uşor de raft cu încărcătura lăsată în jos,

după cum s-a specificat.

Page 26: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

26

- Plasaţi rampa în poziţie verticală.ATENŢIE: Platforma nu trebuie să basculeze înainte şi înapoi peste suprafaţa de

depozitare a încărcăturii.- Ridicaţi încărcătura la nivelul de depozitare.- Şofaţi cu atenţie motostivuitorul în interiorul raftului.- Depozitaţi încărcătura pe raft.- Priviţi înapoi!- Daţi înapoi motostivuitorului până când furcile pot fi coborâte fără a lovi raftul.- Coborâţi apoi furcile până la nivelul solului, basculaţi platforma spre spate şi ieşiţi

din acel loc cu motostivuitor

Intrarea în lift

Se permite intrarea în lift cu motostivuitorul numaicând acesta are spaţiu şi capacitate suficientă şi numai cupermisiune operatorului. În interiorul liftului, motostivuitorultrebuie asigur; astfel ca nici o parte a acestuia să nu vină încontact cu pereţii sau cu uşile de la lift.

Conducerea pe poduri care leagă rampele deîncărcare

Înainte de trecerea podurilor care leagă rampele deîncărcare şoferul trebuie să se asigure că acestea suntbine fixate şi au suficientă susţinere pentru capacitatea deîncărcare. Treceţi peste podurile care leagă rampele deîncărcare foarte încet, şi cu atenţie.Şoferul trebuie să se asigure că motostivuitorul poate trecepeste aceste poduri care leagă rampele, că ele nu se mişcăşi că nu pun în pericol încărcătura şi motostivuitorul.

Motostivuitorul poate fi folosit pentru remorcare.

Sarcina maximă remorcată nu trebuii niciodată să depăşeascăsarcina maxim; indicată pe plăcuţa de sarcină cu privire I; furci (aflatăla dreapta scaunului şoferului) Dacă totuşi se transportă o marfăegală ci sarcina maximă de încărcare, nu se permită transportulacesteia pe furcă.

Page 27: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

27

Preluarea încărcăturii• Apropiati-va cu grija de stelaj, frânaţi uşor siopriţi căruciorul elevator chiar in fata stelajului,paralel sila 30-50 [cm] de acesta poziţionând suportul furcilorfata de reperul care determina, la întoarcerea in poziţieperpendiculara pe raft a stivuitorului, pozitionati aprox. indreptul europaletului.• Intorceti stivuitorul perpendicular pe planul raftului.• Puneţi maneta(butonul) de direcţie in poziţianeutra, daca nu exista aceasta poziţie piciorul acţioneazăpedala de frâna• Frânaţi.

• Poziţionaţi turnul in poziţie „vertical", si ridicaţiplatforma cu furci• Fixaţi tasta de deplasare pe inainte.• Eliberaţi frâna.

• Intraţi uşor in paleti. Introduceţi uşor furcile pana labaza lor, fară sa deterioraţi nici stelajul, nici incarcatura.Introduceţi furcile pana când incarcatura se sprijină pefurci apoi apropiati-va cu saşiul vehiculului cat mai multde stelaj.• Frânaţi.• Avansaţi cu stalpul (turnul) pana când baza furcilorse sprijină de paleti.

Ridicaţi platforma de ridicare a incarcaturii pana cândincarcatura a fost scoasa din stelaj.

• Retrageti complet stâlpul inapoi.• Puneţi căruciorul in marsarier folosind maneta decomanda si mergeţi incet inapoi. Eliberaţi frâna.• Asigurati-va ca drumul este liber. Daţi inapoi cuatenţie observind direcţia de mers, pana când incarcaturaeste scoasa din stiva .• Frânaţi

Page 28: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

28

• înclinaţi stâlpul inapoi.

• Coborâţi încărcătura păstrând distanta necesarafata de podea (max 300 mm).• încărcaturile care sunt prea late si nu trec printrelonjeroanel• roţilor mobile trebuie coborâte atât cat sa nu sesprijine pe lonjeroane.• Eliberaţi frâna. Acum puteţi sa porniţi.Conduceţi cu atenţie!încetiniţi la virajele strânse!Evitaţi demararea si frânarea brusca!

Transportul încărcăturii

• Deplasaţi-va întotdeauna cu încărcătura in poziţia cea mai joasa posibil (<30Cmm). Cu cat este mai ridicata incarcatura cu atat este mai mare pericolul deinclinare. Încărcătura trebuie sa fie ridicata numai cat sa nu afecteze vizibilitateaşoferului. In caz contrar circulaţi in marşarier.

• Deplasaţi-va întotdeauna cu stâlpul înclinat pe spate, centrat si retras in poziţiacea mai in spate.

• Nu este permisa abordarea rampelor (pantelor) sub un unghi oarecare, cinumai frontal.

ATENŢIONĂRI :Acceleraţi si frânaţi intotdeauna uşor!Evitaţi demararea rapida si frânarea brusca!

Page 29: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

29

Nu va deplasaţi niciodată cicăruciorul elevator cu sarcina deplasatalateral (descentrată) sau cu depăşindmarginea (stâlp translatat - deplasatlateral, fure cu deplasare laterala).

Nu permiteţi niciodată staţionarea sub incarcaturiridicate. Pericol de moarte

Deplasarea în pantă

Când conduceţi in panta, sarcina trebuie sa fie poziţionatăîntotdeauna spre vârful pantei. Este permisa deplasarenumai pe pante care sunt considerate potrivite pentru traficsi care pot fi abordate in siguranţa. Şoferul trebuie sa seasigure ca terenul este curat si antiderapant. Nu estepermisa întoarcerea si parcarea in panta sau abordarea lordintr-o parte (nu este permisa abordarea sub un unghioarecare, ci numai frontal). Conduceţi cu viteza redusa inpante (la urcarea si la coborârea lor).

Depozitarea unei încărcături

• încărcăturile sunt depozitate pur si simplu urmândprocedura inversa.

• Apropiaţi-va încet de stiva dedepozitare,poziţionaţi, oprit ridicaţi incarcatura pana lainaltimea de stivuire, conduceţi înspre rastel. Coborâţiincarcatura pana când sta ferm pe stelaj. Cobora furcile astfelincat sa nu se sprijine pe suprafaţa stelajului. lesiti, oprit Cândconduceţi căruciorul înapoi, asiguraţi-va ca furcile nu se atingenici de incarcatura transportata nici de stelaj.

Page 30: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

30

• Coborâţi furcile pana la distanta ceruta fata deparnant, înclinat stâlpul inapoi si puteţi pleca.

Parcarea căruciorului

Când părăseşte căruciorul, şoferul este obligat:• Sa coboare incarcatura, adică sa coboare furcile la

sol si sa retracteze stâlpul• Sa scoată cheia din contact (2);• Parcarea se face in afara cailor de circulaţie, de

exemplu in zona de încărcare.

1.4. Modul de operare a utilajului de ridicat cu platforma pentru persoane

Platforma pentru persoane este utilizată numai într-un spaţiu supravegheatsuplimentar.

Utilajul de ridicat cu platforma montată este utilizat pentru a ridica la nivelelesuperioare una sau două persoane împreună cu scule sau materiale de intervenţie şideplasarea platformei în lungul rafturilor. Platforma pentru persoane este utilizată şipentru ridicarea la punct fix, pentru intervenţie la lămpile de iluminat sau înlocuiri depanouri de afişaj .

1. 4.1. Montarea şi asigurarea platformei pentru persoane pe furcile utilajului deridicat se face astfel :

• se introduc furcile sub nacelă, prin fiecare pereche de saboţi,• se ridică cea. 500 mm de la sol platforma şi înclină turnul mobil spre spate la

maximum,• se introduce siguranţa (bulonul cu ştift) prin orificiul cu cătare din braţele

dispozitivului, trecând prin spatele fiecărei furci, iar la terminarea cursei se orientează cumânerul în jos.

1.4.2. Descrierea activităţii lucrătorului în nacelăIn cadrul operaţiei de intervenţie tehnică lucrătorul ia în nacelă scule şi materiale

Page 31: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

31

tehnice. Activitatea de lucru se desfăşoară în aria nacelei sau în imediata apropiere aacesteia, fără a necesita aplecarea în exterior a lucrătorului.

Distanţa maximă de lucru, în afara nacelei, este limitată de lungimea braţelorlucrătorului.

La operaţia de inventariere a mărfurilor lucrătorul stă în nacelă şi este deplasat de-alungul rafturilor superioare, notând situaţia găsită.

În cazul intervenţiei ocazionale la paleţii amplasaţi pe rafturile superioare, ce aumărfuri răsturnate şi nu pot fi coborâte clasic, lucrătorul acţionează din nacelă pentrurearanjarea mărfurilor pe palet sau coboară o parte din acestea pentru uşurareaoperaţiei de degajare.

Toate operaţiile de manevrare a utilajului de ridicat, dotat cu platformă pentrupersoane, se execută cu manipulantul prezent permanent la comenzi, comunicarea culucrătorul din nacelă se face prin intermediul coordonatorului lucrării ,caresupraveghează activitatea la înălţime.

2 . Manevre permise si nepermise ,cauzele deranjamentelor

2.1. Principii de baza la manevrarea stivuitoarelor

2.1.1. „Lent şi fără şocuri ":

Toate mişcările stivutorului, trebuie să se realizeze lent şi fără şocuri. Acest lucruse obţine prin acţionarea lentă şi progresivă a elementelor de comandă a mişcărilor(manete şi pedale), fără a avea neapărat o legătură directă cu viteza de rulare aleasăde operator (mică - „melc", respectiv mare).

Viteza oricărei mişcări comandate(electric sau hidraulic), poate fi maximă, cucondiţia initierii (pornirii) ei printr-o accelerare progresiva, respectiv încetării acesteiaprintr-o decelerare progresiva.

2.1.2. „Ergonomia comenzilor ":

Toate elementele de comanda (manete,pedalc,butoane) trebuie acţionate insensul „aşteptat" al mişcărilor cinematice pe le comanda: avansarea (impingerea /indepartarea ) turnului este comandata prin maneta pe care o impingem (indepartam);centrarea transversala a turnului se comanda prin maneta in sensul miscarii (stinga saudreapta pe direcţia cinematica) ; înclinarea turnului se comanda prin maneta acţionatăin sensul inclinarii (catre conducător sau dinspre conducător),etc.

2.1.3. „Separarea secvenţială a mişcărilor comandate , respectiv aobservărilor acestora":

- Conducătorul va evita să comande simultan, mişcări cinematice pe care nu lepoate supraveghea simultan ; de exemplu va comanda „deplasare-rulare în marş " ,întimp ce comanda si „coborârea furci"; pentru siguranţa, in acest caz, va trebui sacomande coborirea furcilor si numai după ce aceasta mişcare a incetat (furcile in poziţieregulamentar coborite), va comanda deplasarea (rulajul).

Astfel va putea supraveghea secvenţial ,succesiv, derularea fiecărei mişcăricomandate. Stivuitoristul poate să observe în acelaşi timp, mai multe mişcări comandatesimultan(sau suprapus) deşi se măreşte considerabil riscul accidentelor provocate de oconducere defectuoasă,provocată de oboseală şi o atenţie distributivă slăbită - numai in

Page 32: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

32

cazul in care mişcările comandate simultan pot fi supravhegheate simultan(pe aceiaşiparte de comanda) ; de exemplu se poate supraveghea simultan „ridicare/coborire furci"cu „avansare/retragere turn" ,respectiv „inclinare turn".

- Deasemenea, este foarte important ca la executarea mişcării de rulare în marş aautostivuitorului, în special pe porţiunile curbe ale traseului, se va manevra volanul rotitpână la capăt, astefel incât conducătorul să supravegheze prin observaţii succesive,distanţele între elementele de gabarit ale stivuitorului şi obstacolele pe lângă careacesta trebuie să treacă; conducătorul va realiza acest lucru uitându-se (de ex. în timpulunui viraj cu 180 grade) succesiv, la muchiile de gabarit diagonal-opuse alautostivuitorului care se roteşte (prima dată la muchia cabinei în sensul întoarcerii,apoi lamuchia opusă pe diagonală) şi ,apoi, la direcţia traseului pe care acesta urmează să-şicontinue rulajul.Cu alte cuvinte, uitându-se succesiv „unde trebuie, când trebuie şi cât timp trebuie ",conducătorul stivuitorului va putea supraveghea cu siguranţă mai mare,comanda

2.2 . Manevre nepermise , cauzele deranjamentelor

2.2.1. Manevre nepermise

ATENŢIE: Transportaţi încărcătura numai când estecoborâtă. C cât încărcătura este mai ridicată cuatât stabilitate motostivuitorului este mai mică. Ridicaţisau coborâţi încărcătu până când există spaţiusuficient de manevrare. încărcătu trebuie să fie înaşa fel poziţionată încât să nu fie împiedicavizibilitatea şoferului, în caz contrar manevrele se vorface c spatele. în cazul în care nici acest lucru nueste posibil o al persoană trebuie să de indicaţiile demanevrare. în acest caz se \. conduce numai cu viteză

redusă, si cu foarte mare atenţii Stivuitorul se va opri imediat ce persoana caredă indicaţiile c manevrare nu mai este în raza vizuală a şoferului.

- Conduceţi numai cu platforma înclinată spre spate.- Totdeauna acceleraţi şi frânaţi fără bruscheţe! Evitaţi demarările puternice şiopririle bruşte!- Niciodată nu se parchează si nu se părăseşte stivuitorul cu incarcatura ridicata.

ATENŢIE: Nu conduceţi niciodată stivuitorul cu încărcătura care să depăşească

Page 33: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

33

marginile laterale ale platformei(paletei). (ex. la împingătoare laterale sau la platformede ridicare laterală).

Condusul înpante (urcuş, coborâş]

La conducerea pe drumuri în pantă, încărcătura trebuie poziţionată pepartea dinspre capătul furcilor. Se acceptă numai şofajul în pantele care suntaccesibile traficului şi care au o siguranţă determinată. Şoferul trebuie să se asigureşi el că panta este aderentă. Nu se acceptă întoarcerea sau parcarea în pante sau înapropierea acestora. La coborârea pantelor, se conduce cu viteză redusă.

Nu va deplasaţi niciodată cu căruciorul elevator cu sarcina deplasatălateral (descentrată) sau cu aceasta depăşind marginea (stâlptranslatat - deplasat lateral, furci cu deplasare laterala).

Capitolul HINTRETINEREA, REVIZIA, REPARATIA SI VERIFICAREA TEHNICA

OFICIALA1. întreţinerea si revizia stivuitorului

a) întreţinerea şi revizia periodică a stivuitoarelor trebuie să fie efectuate de o unitateautorizată de ISCIR-INSPECT IT, care are în componenţă personal calificat şi instruitîn acest scop compus din mecanici, lăcătuşi şi electricieni cu o practică de cel puţin 2ani în meserie, constituiţi în echipe conduse de personal de specialitate (tehnicieni,ingineri).

b) Pentru efectuarea operaţiilor de întreţinere şi revizie se determină starea tehnică astivuitorului principalele operaţii ce urmează a se efectua. Acestea constau în generaldin:

Page 34: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

34

- curăţirea stivuitorului;- controlul pornirii motorului şi al stării tehnice a bateriei de acumulatori;- controlul sistemului de frânare şi de direcţie;- controlul nivelului uleiului;- verificarea stării de uzură a lagărelor şi a bunei funcţionări a sistemului de ungere;- ungerea şi gresarea pieselor supuse frecării, conform schemei de ungere;- verificarea funcţionării şi etanşeităţii circuitelor hidraulice;- verificarea funcţionării componentelor de securitate şi reglarea acestora;- verificarea funcţionării mecanismelor stivuitorului şi remedierea sau înlocuire

subansamblelor uzate;- verificarea elementelor de manipulare a sarcinii;- strângerea elementelor de îmbinare, a articulaţiilor, a dopurilor de golire şi de control,

al piuliţelor jenţilor şi verificarea fixării tampoanelor şi a opritoarelor;- verificarea instalaţiei electrice de comandă şi semnalizare;- verificarea roţilor de rulare şi a stării pneurilor.c) întreţinerea şi revizia părţii superioare a translatoarelor stivuitoare se face cu utilajul

scos complet dintre rafturi, de pe o platformă fixă prevăzută cu balustrade deprotecţie.

d) Periodicitatea şi volumul lucrărilor de întreţinere şi revizie sunt stabilite în funcţie decomplexitatea stivuitorului, regimul de funcţionare şi condiţiile de mediu în carelucrează.

f) Operaţiile de întreţinere şi revizie executate se vor consemna în registrul de videnţăsupravegherii stivuitorului sub semnătură

1.2. Inspecţie si intretinere după necesitate si graficul la electrostivuitorul FM 14

Prima inspecţieVerificări şi lucrări după primele 50 -100 de ore de funcţionare

- Verificaţi nivelul uleiului din cutia de viteze; realimentaţi, dacaeste cazul (nivelul orificiului de umplere)

- Verificaţi fixarea rotii de tracţiune, a piuliţelor rotii si cauciucul, safie bine strânse.

- Veridficati ca toate conexiunile si prizele sa fie bine strânse.- Verificaţi nivelul uleiului in rezervor (prin vizor), umpleţi pana sus

daca este necesar.- Verificaţi nivelul lichidului de frâna din rezervor si completaţi

pana sus daca este cazul.Plan (schemă) de întreţinere

Planul de intretinere este valabil pentru o utilizare normala pentru unschimb de 8 ore pe zi. Pentru o utilizare de mare putere sau pentru outilizare in mai multe schimburi, intervalele de timp la care se faclucrările de intretinere trebuie scurtate corespunzător, la trei optimi, deexemplu.Pentru utilizarea in depozite cu temperatura scăzuta (-30°C),intervalele de intretinere se reduc la jumătate iar in exploatarea cu maimulte echipe, reducerea se face in funcţie de atilizare, la jumătate, lasfert sau o sesime.

Întreţinere la trei luni sau la fiecare 500 de ore de funcţionareUnitatea de transmisie• Verificaţi cutia de viteze de zgomote si scurgeri.• Verificaţi,nivelul uleiului din cutia de viteze; umpleţi, daca estenecesar.• Verificaţi fixarea ferma a imbinarilor cu şuruburi (respectaţimomentul de strângere al racordului)

Page 35: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

35

• Verificaţi starea si uzura rotii motoare.• Verificaţi fixarea rotii de tracţiune, a şuruburilor rotii si a cauciucului.• Verificaţi periile de cărbune si schimbati-le daca este cazul.• Aspiraţi praful de cărbune de pe periile de cărbune. (Pericol: Particulele produse prin uzura periilor

de cărbune sunt dăunătoare sănătăţii. Folosiţi o masca de respirat de protecţie)• Verificaţi zgomotele in funcţionare ale lagărelor motorului de transmisie; schimbati-le daca este

cazul.

Directia- Verificaţi mobilitatea si uzura lagărelor plăcii turnante.- Verificaţi tensiunea din lanţul de direcţie.- Verificaţi mobilitatea direcţiei, când vehiculul este calat.- Verificaţi reglarea corecta a sistemului de direcţie prin controlul funcţionarii- Verificaţi periile de cărbune ale motorului de direcţie si schimbati-le daca este cazul.- Aspiraţi praful de cărbune de pe periile de cărbune. (Pericol: Particulele produse prin uzura

periilor de cărbune sunt dăunătoare sănătăţii. Folosiţi o masca de respirat de protecţie).- Verificaţi zgomotele in funcţionare ale lagărelor motorului de direcţie; schimbati-le daca este

cazul.- Reglaţi roata de direcţie (volanul). Verificaţi mecanismul limitator.

Frânele• Verificaţi performantele si reglajul frânelor de parcare si de picior.• Verificaţi frâna de inversare a sensului de deplasare (prin contra-curent).• Verificaţi grosimea si starea garniturii de frâna; schimbati-o daca este necesar.• Verificaţi jocul frânării; reglaţi, daca e nevoie.• Aspiraţi particulele rezultate din uzura garniturii de frâna cu aer comprimat de joasa presiune

far particule de ulei. (Pericol: Particulele produse prin uzura garniturii de frâna suntdăunătoare sănătăţii. Folosiţi o masca de respirat de protecţie).

• Verificaţi nivelul lichidului de frâna din rezervor si umpleţi pana sus, daca este cazul.• Verificaţi valorile de decelerare ale frânei (cu un dinamometru, de exemplu) după fiecare nouăreglare a forţei de frânare.

Saşiul• Verificaţi starea si funcţionarea intrerupatoarelor de sfârşit de cursa si a intrerupatoarelorlimitatoare• Verificaţi starea si funcţionarea (mobilitatea) capotei, a uşilor si a capacelor.• Verificaţi vizual protecţia de deasupra capului.• Verificaţi de uzura şinele de ghidare ale căruciorului retractabil.• Verificaţi starea si mobilitatea rolelor de ghidare ale căruciorului retractabil.• Verificaţi uzura căruciorului retractabil si reglajul ghidajelor laterale.

Dispozitive de ridicare• Verificaţi funcţionarea si etanşeitatea cilindrului elevator.• Verificaţi starea, ungerea si tensiunea in lanţuri.• Verificaţi corecta funcţionare a rolelor de lanţ.• Verificaţi uzura ghidajelor si a suprafeţelor stâlpului.• Verificaţi starea rolelor de lanţ.• Verificaţi starea si reglajul rolelor stâlpului si a culisoarelor.• Verificaţi vizual furcile de fisuri sau indoiri.• Verificaţi ca mecanismul furcilor sa funcţioneze perfect.• In cazul stâlpului cu deplasare laterala sau a furcilor cu deplasare laterala, verificaţi suprafeţele

glisante si ungeţi.• Verificaţi starea si mobilitatea căruciorului (platformei) de incarcare.• Verificaţi uzura platformei de ridicare si reglajul ghidajelor laterale.• Verificaţi jocul si uşurinţa in funcţionare a tuturor articulaţiilor dispozitivului de înclinare.

Page 36: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

36

• Verificaţi funcţionarea cilindrului de înclinare; verificaţi etanşeitatea acestuia.• Verificaţi jocul si uşurinţa in funcţionare a tuturor articulaţiilor dispozitivului de translaţie(deplasare).• Verificaţi funcţionarea cilindrului de translaţie (deplasare); verificaţi etanşeitatea acestuia.Rotile• Verificaţi starea, fixarea si uzura (aderenta) roţilor de incarcare.• Verificaţi mobilitatea rotii mobile.

Echipamentul electric• Verificaţi starea si fixarea cablului bateriei, conexiunilor, a prizei bateriei.• Bateria:

- Măsuraţi tensiunea bateriei (cu sarcina)- Măsuraţi izolaţia tăvii- Verificaţi nivelul acidului

• Verificaţi funcţionarea SCR (comanda prin impulsuri), a deplasării, accelerării, schimbăriidirecţiei de mers.

• Verificaţi fixarea tuturor conexiunilor si prizelor.• Verificaţi daca contactorii sunt in buna stare, daca nu s-au ars; schimbati-i daca este necesar.• Verificaţi valorile siguranţelor.Echipamentul hidraulic• Verificaţi etanşeitatea tuturor racordurilor hidraulice; strangeti-le sau schimbati-le, daca estecazul.• Verificaţi daca motoarele pompelor funcţionează zgomotos.• Verificaţi periile motoarelor pompelor; schimbati-le, daca este cazul.• Aspirati praful de cărbune de pe periile de cărbune. (Pericol: Particulele produse prin uzuraperiilor de cărbune sunt dăunătoare sănătăţii. Folosiţi o masca de respirat de protecţie).• Curăţaţi sau schimbaţi filtrul uleiului hidraulic.• Verificaţi nivelul uleiului din rezervor, umpleţi pana sus daca este cazul.Schema de lubrefiere

Lubrefiati conform schemei de lubrefiere.1. Ungeţi lanţurile de direcţie cu vaselina cu mai multe utilizări - la fiecare 3 luni

2. Ungeţi palierul traversei basculante cu o vaselinacu multiple utilizări - la fiecare 12 luni3. Ungeţi toate părţile in mişcare - la fiecare 3 luni4. Schimbaţi lichidul de frâna - la fiecare 12 luni5. Schimbaţi uleiul hidraulic - la fiecare 12 luni6. Schimbaţi uleiul de transmisie - la fiecare 12 luni7. Pulverizaţi lanţurile - la fiecare 3 luni8. Ungeţi rulmenţii rotii mobile - la fiecare 12 luni9. Protejaţi impotriva coroziunii suprafeţele detranslaţie ale stâlpului,aplicând o pelicula de vaselina- la fiecare 3 luni10. In cazul stâlpului sau al furcilor cu deplasarelaterala: Ungeţi suprafeţele glisante cu vaselina cumultiple intrebuintari- la fiecare 3 luni

11. Ungeţi suprafeţele glisante ale cadrului bateriei cu vaselina cu multiple intrebuintari- la fiecare 3 luni

Dispozitive de comanda si de siguranţa• Verificaţi dispozitivele de siguranţa in funcţie de echipament; reparati-le daca este cazul.

Page 37: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

37

• Verificaţi starea si funcţionarea tuturor dispozitivelor de comanda• Verificaţi starea scaunului şoferului, precum si mecanismele de reglare, suspensia si fixarea.

Plăcutele

• Verificaţi existenta si lizibilitatea tuturor plăcutelor de identificare, de instrucţiuni si cucapacitatea de încarcare.

2. Reparaţia stivuitorului

a) Condiţia de bază pe care trebuie să o satisfacă repararea stivuitoarelor esteasigurarea funcţiona în condiţii de securitate pe toată perioada de utilizare.

b) Repararea stivuitoarelor trebuie să fie făcută de agenţi economici care dispun demijloacele tehnice corespunzătoare şi sunt autorizaţi de ISCIR-INSPECT IT.

c) Documentaţia tehnică pentru repararea stivuitoarelor se va elabora de cătreproiectanţi autorizaţi (ISCIR-INSPECT, în limitele şi condiţiile prevăzute de lege.Proiectantul răspunde de alegerea corectă a soluţiilor constructive, de alegereamaterialelor, de calculul de rezistenţă al tuturor elementelor stivuitoarelor, potrivitcondiţiilor de funcţionare date, precum şi de stabilirea metodei* şi volumului deverificare după reparare.

d) Reparatorul răspunde de alegerea corectă a procedeelor tehnologice de execuţie şide calităţile execuţiei şi a materialelor folosite, în conformitate cu prevederileprezentei prescripţii tehnice, prevederile documentaţiei tehnice pentru reparare şi cuinstrucţiunile de reparare a stivuitoarelor.Condiţiile privind autorizarea reparatorilor precum şi obligaţiile şi responsabilităţile cele revin sunt prevăzute în PTR1-2010

e) Autorizaţia de a repara stivuitoare nu este necesară atunci când reparaţia seefectuează de producătorul instalaţiei.f) In cadrul lucrărilor de reparare a stivuitoarelor trebuie să fie folosit personal calificatşi instruit anume în acest scop.g) Se vor lua măsuri corespunzătoare pentru prevenirea avariilor şi accidentelor laexecutare lucrărilor de reparaţii.h) La lucrările de reparare, reparatorul va respecta Normele Tehnice de protecţiamuncii şi Normei Tehnice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor valabile pe teritoriulRomâniei.

3. Verificarea tehhnica oficiala „incercari statice si dinamice ,autorizatia defunetiottare,verificari periodiice ta scadenta

3.1. Generalităţi - autorizaţia de funcţionare

a) Stivuitoarele pot fi puse în funcţiune numai după obţinerea autorizaţiei de funcţionare înurma unei verificări tehnice oficiale efectuate în conformitate cu prevederile prezenteiprescripţii tehnice.b) Stivuitoarele vor fi înregistrate în evidenţa tehnică a ISCIR-INSPECT IT, iar verificareatehnică oficială va fi efectuată de inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT sau deRSVTI al unităţi deţinătoare cu acordul scris al ISCIR-INSPECT IT.c) Pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare a stivuitoarelor, beneficiarul de acord, dupăcaz, cu unitatea de montaj trebuie să solicite în scris la ISCIR-INSPECT IT, efectuareaverificării. Totodată, va prezenta următoarea documentaţie: cartea stivuitorului - completată cu documentaţia de montaj, după caz. În cazul

Page 38: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

38

instalaţiilor importate se va prezenta şi documentul/dovada de luare în evidenţăeliberat(ă) de ISCIR- INSPECT la efectuarea importului;

declaraţia de conformitate a stivuitorului; procesul-verbal de probe de casă cu rezultate corespunzătoare.

d) Documentaţia va fi înregistrată la ISCIR-INSPECT IT care va stabili cu beneficiarul:• fie data certă la care urmează să se efectueze verificarea de către inspectorul de

specialitate ISCIR - INSPECT IT;• fie acordul scris în vederea verificării şi eliberării autorizaţiei de către RSVTI, din

cadrul unităţii deţinătoare.

e) Documentaţia incompletă va fi înapoiată unităţii deţinătoare pentru a fi completată, iardata verificării va fi stabilită în condiţiile arătate anterior, după completarea acesteia.f) Instalaţiile care necesită montare la locul de funcţionare vor fi pregătite şi prezentate laverificarea vederea autorizării funcţionării de către unitatea care execută montajul. Laverificare trebuie să participe responsabilul tehnic cu supravegherea lucrărilor din unitateade montaj respectivă.

3.2. Verificarea tehnica oficiala la prima punere in funcţiune

3.2.1. Înainte de începerea verificării se va face instructajul de protecţia munciipersoanelor participante, de către deţinătorul stivuitorului. Celelalte persoane vor fiîndepărtate din raza lui de acţiune.Verificarea va fi condusă, după caz, de către inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT sau de către RSVTI .autorizat de ISCIR-INSPECT IT.

3.2.2. Verificarea tehnică oficială trebuie să stabilească dacă :

— există cartea stivuitorului - completată cu documentaţia de montaj, după caz;— există declaraţia de conformitate a stivuitorului;— există procesul - verbal de probe de casă cu rezultate corespunzătoare;— stivuitorul a fost executat, echipat, montat şi instalat în conformitate cu

prevederile prezentei prescripţii tehnice;— stivuitorul supus la încercări a corespuns şi funcţionează normal;— este asigurată întreţinerea şi revizia de către o unitate autorizată;— personalul de manevrare este instruit şi autorizat;— construcţia metalică şi îmbinările acesteia nu prezintă defecte vizibile;— instalaţia electrică este echipată cu dispozitivele de protecţie necesare şi

prevăzută cu inscripţionările corespunzătoare;— sunt prevăzute pe stivuitor: placă cu sarcina maximă admisă, inscripţionări de

avertizare şi plăcuţe de fabricaţie.Acestea trebuie să corespundă cu stivuitorul prezentat pentru verificări.

3.2.3. Verificarea tehnică oficială constă din:

a) verificarea principalelor elemente componente ale stivuitorului;b) încercări în gol;c) încercări în sarcină:

- statice;

Page 39: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

39

- inamice;d) încercări de stabilitate;e) alte încercări.

a). încercările în gol se efectuează prin acţionarea mecanismelor stivuitorului, fără sarcină.Cu această ocazie se verifică şi funcţionarea componentelor de securitate, cu excepţialimitatorului de sarcină.b). încercarea statică se efectuează cu o suprasarcină cu 25% mai mare decât sarcina

nominală, ridicată le 100 mm de sol, timp de 10 minute, şi numai dacă verificările şiîncercările anterioare au avut rezultate corespunzătoare. Dacă mecanismul de ridicarenu a fost dimensionat în acest scop, încercarea se va face indicându-se suprasarcinade 10% şi adăugându-se fără şocuri diferenţa până la valoarea suprasarcinii cu caretrebuie să fie verificat stivuitorul.

Nu este admisă deformaţia permanentă a structurii portante (furci, mese, catarg, coloană).Pentru această încercare se vor lua măsuri speciale în vederea evitării pericolului de

răsturnare (legare ci lanţuri, cabluri ctc).Dacă la încercarea statică stivuitorul s-a comportat corespunzător se va trece la

efectuarea încercărilor dinamice.c). încercările dinamice se execută cu sarcina nominală. Mişcările se vor executa în felul

următor:- separat pentru fiecare mişcare a stivuitorului;- porniri şi opriri pentru fiecare mişcare;- lent şi fără şocuri pe toate cursele posibile ale mecanismelor stivuitorului.

Pentru stivuitoarele cu înălţimea de ridicare mai mare de 3300 mm, sarcina va fi ceacorespunzătoare capacităţii stivuitorului Ia înălţimea de ridicare maximă. Se urmăreşte caprinderea furcilor să nu permită:

- o dezagăţare nedorită (în special în timpul coborârii, dacă furca se izbeşte de unobstacol);- o alunecare laterală liberă (nefuncţionalitatea dispozitivului de zăvorâre).

Sarcina nominală ridicată la orice înălţime cu catargul în poziţie verticală trebuie să-şimentină înălţimea.Coborârea de la sine a sarcinii nominale, în timp de 10 minute, nu trebuie să depăşească:

- 20 mm în cazul palanului dublu;- 30 mm în cazul palanului triplu;- 40 mm în cazul palanului cvadruplu;- 100 mm în cazul acţionărilor hidraulice.Verificarea vitezei de coborâre a sarcinii, în cazul scăderii bruşte a presiunii fluidului

de lucru, s face prin simularea ruperii conductei. Viteza de coborâre a sarcinii va fi limitatăde către o component de securitate la maximum 30 m/min.

Verificarea funcţionării limitatorului de sarcină, care constă dintr-o supapă careacţionează în căzu creşterii presiunii fluidului de lucru peste limitele admise, se realizeazăprin încercarea de ridicare a unei sarcini mai mari cu 10% decât sarcina nominală.

Se vor verifica scăpările de fluid ale sistemului hidraulic.Translatoarelor stivuitoare li se verifică suplimentar funcţionarea paracăzătoarelor cu o

suprasarcină cu 10% mai mare decât sarcina nominală.Încercarea constă în simularea creşterii vitezei de coborâre a mecanismului de stivuire

care trebuie să comande acţionarea paracăzătoarelor. Paracăzătoarele trebuie săacţioneze sigur şi simultan pe glisierele coloanei atât la creşterea vitezei de coborârepeste limitele admise cât şi în cazul ruperii cablului de tracţiune.

In cazul translatoarelor stivuitoare, care în locul paracăzătoarelor au în componenţă ofrână de siguranţă (de avarie), se verifică închiderea ei în mod automat sub acţiunea

Page 40: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

40

limitatorului de viteză,d). încercările de stabilitate se realizează prin coborârea sarcinii nominale şi oprireabruscă a acestei mişcări, care nu trebuie să provoace răsturnarea stivuitorului.

Dacă în cartea stivuitorului nu se precizează înclinarea maximă admisă a terenuluipe care poate circula acesta, se vor efectua încercările de stabilitate în conformitate cuprevederile standardelor în vigoare.

Cap. I. Avarii si accidente la stivuitoare

1 .Cauzele avariilor si accidentelorStivuitoarele, prin natura lor, prin modul lor de funcţionare, prezintă unele

particularităţi, datorita:- duratei relative scurte de lucru , la un obiectiv sau la un loc de lucru , când

pregătirile care se fac înainte de punerea in funcţiune a instalaţiei de ridicat sunt inmajoritatea cazurilor de un nivel calitativ foarte scăzut, uneori sunt chiar neglijabile;

- duratei scurte de lucru, la un obiect, când sunt necesare deplasări repetate aleinstalaţiilor de ridicat, in consecinţa apar la aceste solicitări suplimentare, datoritamanipulărilor transporturilor care fac sa se reducă din capacitatea lor de funcţionare;

- condiţiilor diferite de lucru de la un şantier la altul , de la o zona la alta (din punct devedere teritorial), ceea ce face ca diversitatea mare de operaţii la care trebuie sa participestivuitoarele; contribuie la grăbirea procesului de uzura al acestora.

Principalele particularităţi prezentate nu incearca sa justifice inevitabilitatea avariilorsi accidentelor ci sa atragă in mod deosebit atenţia ca ele se pot produce, dar in acelaşitimp pot fi evitate, experienta acumulata pana acum , in domeniul folosirii instalaţiilor deridicat ne conduce la convingerea ca acolo unde exista o preocupare permanenta si atentaasupra modului de utilizare exista si o mare siguranţa in lucru.

1.1. Gruparea avariilor si accidentelor

După natura lor, avariile pot fi cu accidente umane si fără accidente umane.Atât avariile cu accidente umane cat si cele fără accidente umane, după cauzele care

le-au produs, se pe grupa astfel:- avarii cauzate de personalul de deservire- avarii cauzate de exploatarea necorespunzatoare a stivuitoarelor- avarii datorate unor instalaţii de ridicat necorespunzatoare- alte cauze, diferite de cele anterioare.

1.1.1. Avarii cauzate de personalul de deservireAceste avarii pot fi împărţite astfel:- avarii produse de personalul de deservire neinstruit sau slab instruit.- avarii produse de personalul de deservire in stare fizica necorespunzatoare (bolnav,

obosit, în stare de ebrietate, stare deprimata),- avarii produse datorita lipsei de personal de deservire (lipsa personalului de

întreţinere si revizii, lipsa legatarilor sau existenta unui personal slab neinstruit).

1.1.2. Avarii cauzate de exploatarea neraţionala a stivuitoarelorAceste avarii pot fi împărţite astfel:- avarii produse datorita nerespectării prescripţiilor tehnice - condiţii de lucru- depăşirea sarcinilor nominale de ridicat - nerespectarea parametrilor tehnici

constructivi- montajul necorespunzător al instalaţiilor de ridicat prin nerespectarea indicaţiilor de

Page 41: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

41

montaj- nerespectarea întreţinerilor si reviziilor periodice de menţinerea stării tehnice

normale de lucru a macaralei - avarii produse ca urmare a nerespectării instrucţiunilor desupraveghere tehnica in exploatarea stivuitoarelor, care in cea mai mare parte coincide cucele date de prescripţiile tehnice proprii ale fiecărei instalaţii de ridicat.

- nerespectarea obligaţiilor generale de lucru cu stivuitoarele- nerespectarea obligaţiilor înainte de începerea lucrului, in timpul lucrului si la

terminarea acestuia de către personalul de deservire - neefectuarea verificărilor sicontrolului zilnic si periodic.

1.1.3. Avariile cauzate de folosirea unor instalaţii de ridicat necorespunzătoareAceste avarii pot fi împărţite astfel:

- avarii produse datorita unor defecţiuni la instalaţia electrica- prin menţinerea in lucru a unor instalaţii improvizate- lucrul cu dispozitive de protecţie, de siguranţa si semnalizare defecte- menţinerea în exploatare a mecanismelor cu frâne electromagnetice sau

electrohidraulice nereglate, defecte, etc.- utilizarea unui sistem necorespunzator de iluminare propriu al macaralei- avarii produse datorita unor defecţiuni ale mecanismelor- sisteme de frânare nereglate sau defecte(centuri de frâna sau saboţi, ferodou uzat,

cilindrilor electrohidraulici cu pierderi de presiune in timpul lucrului)- sisteme de acţionare nesigure ( motoare Diesel sau Diesel-electrice, a căror

capacitate a scăzut sub nivelul nominal datorita uzurii, motoare electrice neprotejate, etc.)- transmisii cu funcţionare anormala (roti dinţate uzate, arbori solicitaţi in timp peste

limitei prescrise, transmisii hidraulice nesigure prin pierderi de presiune in sarcina, etc.)- avarii produse datorita unor defecţiuni ale construcţiei metalice- tensiuni si deformaţii remanente , in special in zonele sudate- deformaţii din timpul lucrului ale longeroanelor, contravântuirilor si altor elemente

neremediate în timp- fisuri vizibile si invizibile nesesizate atât la elementele construcţiei metalice cat si la

cordoanele de sudura, in special la cele de rezistenta.

1.1.4. Alte cauze care pot produce avarii si accidente la stivuitoareAceste cauze pot fi :- acţiunea unor sarcini de scurta durata, accidentale, neprevăzute (rafale de vânt

puternice explozii, etc.)- calamităţi ( alunecări de teren, cutremure, inundaţii) in zonele de lucru ale

instalaţiilor de ridicat- defecte ascunse in materialul elementelor portante (sufluri , incluziuni nemetalice,

ecruisari ) care duc la ruperea sau distrugerea acestora după un anumit număr de cicluride lucru

- tamponări in zona de lucru cu alte mijloace sau utilaje

1.1.5. După cum se poate constata cu uşurinţa si din gruparea avariilor, cauzeleproducerii acestora se pot grupa astfel:

a) cauze dependente de acţiunea personalului de deservire (exploatare, asistentatehnica, control urmărire si supraveghere)

b) cauze independente de acţiunea personalului de deservire ( acţiunea unor sarcinineprevăzute calamităţi, defecte ascunse in material)

c) cauze combinate, adică acţiunea simultana in diverse proporţii care contribuie la

Page 42: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

42

avarierea instalaţiei de ridicat

OBSERV AŢII:• Este necesar de la început sa facem precizarea ca, la producerea unei avarii sau

a unui accident concura mai mulţi factori: rareori aceştia acţionează in mod singular, cumar fi avariile si accidentele provocate de calamităţi, seisme, explozii, etc.

• In toate cazurile insa, acţiunea personalului de deservire a stivuitorului, directasau indirecta este permanenta, fiecare avarie sau accident fiind legat de subiect, cuexcepţia perioadelor de repaus in care acesta lipseşte.

• Numai o analiza obiectiva, din partea celui care este chemat sa elucideze cauzeleproducerii avariei sau accidentului, poate consemna, in funcţie de gravitate, locul corect pecare îl ocupă fiecare factor sau grupa de factori de influenta.

• S-a făcut precizarea ca subiectul, adică omul ( cu mici excepţii) ia parte direct sauindirect la producerea avanilor, ceea ce determina evident natura si in principal cauzeleproducerii lor.

• Respectarea întocmai a unor reguli, instrucţiuni, norme prescrise reprezintăfidelitatea practica a unei gândiri, a unor condiţii care au stat la baza conceperii siproiectării instalaţiei de ridicat, reprezintă ceea ce se cheamă premisele unei funcţionarisigure, îndelungate a acesteia.

• Orice abatere de la aceste reguli, instrucţiuni sau norme s-a soldat cu avarii sauaccidente unele mai grave, altele neînsemnate, în funcţie de proporţia sau mărimeaabaterilor.

a). Cauze dependente de acţiunea personalului de deservireAceste cauze sunt dependente de :- organizarea locului de lucru , necorespunzătoare, cerinţelor tehnice de funcţionare

a stivuitoarelor- amplasarea pe terenuri ale căror capacitate portanta este sub nivelul admisibil- execuţia cailor de rulare cu abateri mai mari decât cele normale prescrise în cartea

tehnica sau instrucţiunile de supraveghere tehnica- exploatarea acestor cai de rulare fără o dotare corespunzătoare cu dispozitive de

protecţie siguranţa ( opritori , tampoane , impamantare)- cai de acces pentru transport si spatii de depozitare necorespunzatoare- folosirea stivuitoarelor in diferite locuri de lucru fără stabilirea prealabila a

tehnologiei lucrărilor cu fise tehnologice sau dispozitive de lucru, in care sa fie precizatetoate datele necesare unei execuţii in deplina siguranţa a lucrărilor de construcţii - montaj

- folosirea unor stivuitoare necorespunzătoare, a căror stare tehnica se afla mult subnivelul normal, adică instalaţia de ridicat prezintă defecţiuni vizibile

- folosirea unui personal de deservire slab calificat sau necalificat- personal de exploatare- personal de întreţinere si reparaţii — utilizarea stivuitoarelor in condiţii diferite de

prescripţiile tehnice proprii ale acestora si de normele de supraveghere tehnica ISCIR- depăşirea sarcinii nominale- ridicarea de sarcini (piese, grupuri de piese, obiecte) cu dispozitive de prindere sau

de legat improvizate, neverificate sau necorespunzătoare din punct de vedere alcapacităţii formei sau modului de prindere

- lucrul cu stivuitoarele in zone periculoase (in apropierea reţelelor electrice de înaltatensiune, surselor de explozivi, etc.) fara a lua masurile de securitate corespunzătoare,

- exploatarea unui grup de stivuitoare pe aceeaşi suprafaţa de lucru sau obiectiv, faraluarea masurilor corespunzătoare pentru evitarea ciocnirii, lovirii acestora,

Page 43: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

43

- lucrul pe timp de noapte , ceata sau apropierea unor surse de praf, fum , etc. fara ase lua măsurii necesare de iluminare , de semnalizare sau avertizare,

- folosirea stivuitoarelor când viteza vântului depăşeşte limitele prescrise , fie incartea tehnica , fie in normele de supraveghere tehnica,

- efectuarea montajului stivuitoarelor (total sau parţial) fara a cunoaşte in prealabiltehnologia de montaj , particularităţile acesteia,

- comandarea efectuării simultane a unor operaţii in timpul lucrului fara a fi permisaprin notificare tehnica sau instrucţiunile proprii de exploatare.

b). Cauze independente de acţiunea personalului de deservireProducerea avariilor si accidentelor la stivuitoare , ale căror cauze nu depind si nu

pot fi influenţate de acţiunea personalului de deservire , direct sau indirect , este mai rarîntâlnita si depinde de mărimea sau modul de acţionare a unor sarcini neprevăzute , aefectelor date de anumite defecţiuni interne aii materialelor, etc. Cauze independente deacţiunea personalului de deservire pot fi :

- acţiunea vântului in rafale puternice , mai ales in zona de est a tarii , acţiune care nupoate fi prevăzuta sau preîntâmpinata , dar care poate fi evitata printr-o poziţiecorespunzătoare a instalaţie de ridicat , astfel încât efectul sa se reducă la minim; va trebuiinsa ca la baza amplasări stivuitoarelor sa stea datele statistice care evidenţiază pe operioada mai lunga de timp, apariţia rafalelor, direcţia si intensitatea lor.

- calamităţi, si anume cutremure, explozii ale unor materiale explozive datorate unorcauze din afara sferei de activitate.

- defecte ascunse in materialiceşte defecţiuni apar după un nr. de ore de funcţionare,formând zona de slaba rezistenta, care cedează la majoritatea cazurilor fara a putea fisemnalata o avertizare perceptibila. Zonele de slaba rezistenta sunt foarte periculoase.

Sunt tot atât de periculoase si defectele ascunse, care provoacă zone de slabarezistenta iar diagonalele construcţiei metalice dar care sesizate la timp pot fi înlăturateprin înlocuirea acestora

Defectele ascunse provoacă, la solicitări in timp , deformaţii sau chiar fisuri. Cauzelemenţionate mai sus sunt doar o parte din cauzele care pot produce avarii si accidente , eleapar mai rar comparativ cu cele dependente de acţiunea personalului dedeservire a stivuitorului. Totuşi ele pot apare cu urmări chiar foarte grave.

c). Cauze combinate ale producerii avariilor si accidentelorCând se analizează cauzele care au provocat o anume avarie sau un anumit

accident , se constata sunt legate de mai mulţi factori, se face aprecierea ca , exista ocauza care reprezintă cu pondere influenţă cea mai mare , însoţită si de alte cauze maipuţin importante, care fie ca au generat-o pe cea principal; fie ca au dus la grăbireaefectului producerii avariei.

Cauzele pot fi combinate , atât in cadrul celor indicate la 1.1.1.-1.1.4. cat si dintrecele prezentate la împreuna cu b) , de exemplu:

- depăşirea momentului sarcinii- combinarea mişcărilorIn ambele exemple cauzele se datoresc în aceeaşi măsura organizării

necorespunzătoare a locului de munca, nerespectării instrucţiunilor, normelor desupraveghere tehnica, utilizării stivuitoarelor în condiţii diferite de prescripţiile tehniceproprii ale acestora.

Page 44: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

44

1.2. Exemple de abateri de la normele de securitate in munca

- Este interzisa ridicarea sau coborârea furcilor(cu sau fără sarcină) în timpuldeplasării autostivuitorului.

- In timpul transportului cu autostivuitorul, precum şi la ridicarea/coborîrea furcilor(încărcate sau nu), nici o persoana nu are voie să staţioneze la o distantă mai micăde 2,5[m] de utilaj si în nici un caz. sub sarcina ridicată.

- în cazul în care încărcarea împiedică vizibilitatea conducătorului,acesta va fidirijata de o alta persoana

Manevrele în zona de lucru trebuie făcute cu viteză redusă si cu multă atenţie, numai după ceconducătorul autostivuitorului s-a asigurat că nu sunt persoane în apropiere.

Este interzisa să se transporte persoane in cabine, pe scările şi pe părţile laterale alemijloacelor de transport intern a marfurilor (stivuitoare, transpalete etc.), pe lest, pe furci, pepaletele goale sau încărcate;

- Riscul de vătămare prin trecerea roti libere peste piciorul victimei este mult diminuatdatorita apărătorilor laterale de cauciuc.

- Stivuitoristul va verifica prezente acestor apărători pe ambele pari laterale ale stivuitoruluicu turn retractabil si care se deplasează cu sarcina in dreapata conducătorului.

Căderea mărfurilor neasigurate pe palet ; deserventul este protejat de grilajul utilajului

Este interzisa manipularea (descărcarea / încărcarea) sarcinii de către muncitori,cândaceasta este suspendata pe furci.

Ca măsura organizatorica de securitate in munca, in spatii aglomerate :Stivuitoristul are obligaţia să utilizeze ,dacă este cazul mijloace de blocare a zonei de

manevra cu insemnul "Accesul interzis", pe care le va amplasa în zonele laterale fată de utilajpt. culoarul sau zona de manevră aglomerată, în scopul delimitării şi izolării acestor spaţii deaccesul persoanelor.

Lipsa opritorului mecanic pe calea de rulare a suportului furcilor, poate determina ieşireaacestuia din ghidaje

Mărfurile (lăzi, cutii, etc) încărcate pe paleti, trebuie să formeze o stivă uniformă, centratăsi asigurata fata de palet; pentru ca mărfurile să nu se deplaseze în timpul manevrelor dedeplasare sau urcare/coborâre, acestea se vor asigura si ancora cu benzi elastice specialesi/sau folie.

Page 45: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

45

2. Masuri pentru evitarea si eliminarea avariilor si accidentelor

(extras din normele generale si specifice de securitate in munca)- Conducerea autostivuitoarelor se va face numai de către persoane a căror vârstă

a depăşit 18 ani.- Autorizarea acestora se face pe baza de şcolarizare si verificare a cunoştinţelor

conform prevederilor din prescripţiile tehnice ISCIR în vigoare.- În timpul exploatării,conducătorul este obligat să poarte asupra sa autorizaţia de

stivuitoristConducătorii de autostivuitoare trebuie să respecte următoarele:a). Să cunoască si să aplice întocmai prevederile prescripţiilor tehnice-colecţia ISCIR

si ale instrucţiunilor speciale referitoare la exploatarea utilajului pentru a care a fostautorizat si car este autorizat să funcţioneze.

b). Să nu transporte persoane in cabine, pe scările şi părţile laterale ale acesteia, pelest, pe furci, pe paletele goale sau încărcate;

c). Să asigure stabilitatea si siguranţa încărcăturii;d). Să nu permită persoanelor străine să conducă utilajul;e). Cheia de la întrerupătorul principal se va păstra de către conducătorul

autostivuitorului; este interzisă predarea acestei chei persoanelor străine; la părăsireatemporară a autostivuitorului, conducătorul acestuia va deconecta curentul electric prinscoaterea cheii de la întrerupătorul principal.

f). Să evite pornirea sau oprirea bruscă, pentru a preveni căderea sarcinilor saurăsturnarea utilajului .

g). Să controleze starea tehnica a utilajului, să verifice dacă sistemul hidraulic, cel defrânare, de direcţie, de semnalizare si dispozitivele de siguranţă funcţionează corect,făcând probe de lucru (ridicare - coborâre sarcină, înclinare înainte – înapoi a catargului,etc.).

h). Să utilizeze , dacă este cazul , mijloace de blocare a zonei de manevra cuînsemnul "Accesul interzis", pe care le va amplasa în zonele laterale fată de utilaj peculoarul sau zona de manevră aglomerată, în scopul delimitării şi izolării acestor spaţii deaccesul persoanelor.

i). Să se prezinte anual la examenul medical, respectiv la examinarea cunoştinţelor înfaţa comisiei din cadrul magazinului.

• La exploatarea autostivuitoarelor trebuie respectate următoarele:a. Este interzis sa fie conduse de muncitori bolnavi, sub influenta alcoolului,obosiţi

sau care au primit sancţiuni cu suspendare pe timp limitat sau definitiv a dreptului deconducere;

b. Este interzisa utilizarea autostivuitoarelor cu stare de întreţinerenecorespunzătoare (sistemul de frânare, de direcţie si de semnalizare defect, respectivscurgere carburanţi si lubrifianţi, lipsa buşoanelor de la rezervor,etc.) ;

c. Este interzisă ridicarea persoanelor cu autostivuitorul ,in afara situaţiilor când sefoloseşte echipamentul tehnic adiţional autorizat in acest scop.

d. Autostivuitoarele cu stare tehnica necorespunzătoare sau care prezintă defecţiunila cadru de ridicare a sarcinii nu trebuie admise in exploatare.

e. In cazul când se constata unele defecţiuni in funcţionarea autostivuitoarelor(zgomote suspecte, scântei la electromotoare precum si alte fenomene neobişnuite infuncţionare mecanismului de acţionare hidraulica sau electrica sau in cazul altoransambluri) conducătorii sunt rugaţi sa oprească lucrul si sa aducă la cunoştinţa despreaceasta conducătorului locului de munca. Lucrul se va reîncepe numai după înlăturare

Page 46: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

46

defecţiunilor constatate.• Mărfurile (lăzi,cutii, etc.) încărcate pe paleţi, trebuie să formeze o stivă uniformă,

centrată si asigurată fată de palet; pentru ca mărfurile să nu se deplaseze în timpulmanevrelor de deplasare sau urcare/coborâre,acestea se vor asigura si ancora cu benzielastice speciale. Conducătorul autostivuitorului va verifica înainte de manevrare,îndeplinirea acestor condiţii, precum si tipul si calitatea paletului ("europalet",fără elementelipsă sau deterioate) fiindu-i interzis să execute cu autostivuitorul manevrele dedeplasare,urcare/coborâre a sarcinilor,în alte condiţii.

• încărcătura care se transportă sau se ridică, trebuie să fie uniform distribuită pesuprafaţa paletului si să aibe greutatea,respectiv poziţia centrului de greutate,corespunzătoare indicaţiilor din diagrama de sarcini afişată în cabina utilajului.

• In cazul în care apare tendinţa de pierdere a stabilităţii utilajului, se va coborîimediat sarcina pe sol luându-se măsurile ce se impun pentru restabilirea echilibrului.

Inainte de a cobori încărcătura, se va examina cu atenţie terenul pe care urmează ase aşeza sau stivui, acesta trebuind să fie curat si eliberat de orice obstacol.

• Introducerea sau scoaterea furcii de sub sarcina sau paleta, trebuie făcuta lent,fără smucituri si viteza redusa .

• (a) In cazul în care încărcarea împiedică vizibilitatea conducătorului, acesta va fidirijat de o altă persoană.

• (b) Pentru realizarea unei vizibilităţi maxime, deplasare a (marsul)electrostivuitorului cu cu sarcina in dreapta ,se va face numai pe direcţia "longitudinală autilajului "(paralelă cu furcile), în sensul "stingă conducătorului”. Sensul "dreaptaconducătorului" este admis numai in fata stivei (raftului).

• (c) Deplasarea motostivuitorului se va face numai in sensul „înainte";mersul,,înapoi " este permis numai pentru efectuarea intoarcerilor, ieşirilor din locuriinguste, precum si la coborirea de sarcina a pantelor, conform prevederilor cărţii tehnice.

Este interzisă încărcarea autostivuitorului peste sarcina admisă a capacităţii deridicare. Manevrele în zona de lucru trebuie făcute cu viteză redusă si cu multă atenţie,numai după ce conducătorul autostivuitorului s-a asigurat că nu sunt persoane înapropiere. Este interzisa manipularea (descarcarea/incarcarea) sarcinii de către muncitori,când aceasta este suspendata pe furci.

Circulaţia autostivuitoarelor se va face pe căile de acces stabilite si marcate în acestsens. Pentru evitarea derapării, căile de acces vor fi curătate, în permanentă de urme deulei,carburanţi si noroi. Pe timp de iarnă, căile de acces din exterior, se vor păstracurătate, sau presărate cu materiale antiderapante(sare,nisip,etc).

Viteza de deplasare trebuie adaptată la condiţiile drumului. Aceasta nu va depăşi10[km/h] pe căile de acces, 5 [km/h] în interiorul magaziilor şi 2-3 [km/h],în locurile înguste.Viteza de deplasare se va micşora obligatoriu si se vor emite semnale acustice,înurmătoarele situaţii:

- în locuri aglomerate.- în locuri în care îsi desfăşoară activitatea grupuri de persoane.- la trecerea pe lîngă usi.- a curbe si intersecţii,precum si la mersul înapoi(în direcţia sarcinii).- la trecerea prin porţi.• In timpul mersului este interzisă urcarea sau coborârea de pe autostivuitor,

precum si efecuarea unor manevre de degajare a spaţiului sau culoarului de deplasare autilajului (înlăturarea din drum a unor cărucioare sau obstacole,deschiderea uşilor sauporţilor de acces,etc). In timpul transportului cu autostivuitorul,precum si la ridicarea

Page 47: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

47

/coborirea furcilor(încărcate sau nu), nici o persoană nu are voie să staţioneze la odistantă mai mică de 2,5[m] de utilaj si, în nici un caz, sub sarcina ridicată.

Este interzis să se ridice si să se transporte sarcinile, numai pe vârful furcilor. Esteinterzisă transportul cu autostivuitorul prin târâre directă a materialelor sau utilajelor,cuexcepţia celor prevăzute cu săniei;

Transportarea paletilor, suprapusi, este permisă numai dacă sunt asiguratestabilitatea sarcinii, pilotarea si vizibilitatea. Nu trebuie depăşită capacitatea de ridicare.Este interzisă ridicarea sau coborirea furcilor (cu sau fără sarcină) în timpul deplasăriiautostivuitorului.

• (1) Manevra de depăşire a altor utilaje, in interior, este permisa numai daca esteabsoluta nevoie si numai după ce conducătorul autostivuitorului s-a asigurat ca manevranu prezintă pericol pentru circulaţie. (2) Depăşirea cu electrostivuitorul a cărucioarelor manuale si a clienţilor,esteadmisa numai prin partea stingă a sensului de mers,cu mers încetinit, semnalizînd celpuţin de la 5[m].

• (1) Deplasarea autostivuitorului cu sau fara sarcină, este admisă numai pedrumuri netede si cu cadrul (catargul) in poziţie de transport; deplasarea se va face cusarcina ridicată la cel mult 200-300 [mm] de la sol, iar cadrul dispozitivului de ridicat vafi înclinat inapoi astfel încât să se asigure o stabilitate corespunzătoare a sarcinii.

(2) Deplasarea autostivuitorului cu sarcina ridicată mai mult de 300 [mm] fată desol, este permisă numai la operaţia de ridicare si se va executa numai în fata stivei

• Transportul cu autostivuitorul a substanţelor toxice, caustice, explozive, etc. se vaefectua numai dacă acestea sunt ambalate conform instrucţiunilor de ambalare sitransport specifice si legale,pe care conducătorii utilajului sunt obligaţi să Ic cunoască si săle respecte.

• Transportul carburanţilor cu autostivuitorul este permis numai în butoaie metalice.Este interzis transportul lichidelor inflamabile,indiferent de cantitate, în vase ca: damigene,găleti sau alte recipiente descoperite.

• Cînd se manevrează motostivuitorul pe teren umed,alunecos,sau când esteutilizată lama de deszăpezire, se va lucra cu viteză redusă si cu multă atenţie. Dacă estecazul,se vor folosi,în mod corespunzător, lanţurile antiderapante din dotare.

• Sarcinile de greutate si volum mare (produse laminate legate, lăzi, vitrine etc )trebuie transportau direct pe furcile utilajului, luându-se masuri suplimentare de asigurarecontra căderii sau alunecării, precum si masuri de interzicere a staţionarii si circulaţieipersoanelor in raza de manevra a autostivuitorului.

• Se interzice lăsarea sculelor sau altor obiecte metalice pe bord sau pe bateria deacumulatoare electrostivuitorului.

• Este interzisa pornirea unui autostivuitor prin împingere cu furcile de către altautostivuitor.

• Este interzisa pornirea motorului autostivuitorului daca acesta s-a oprit datoritaunei defecţiuni, având sarcina ridicata.

• Este interzisa utilizarea autostivuitoarelor, fara instalaţie de semnalizare acustica,optica, precum si fara sistem de iluminat pentru lucrul pe timpul nopţii sau pe ceata

• (1) Periodic, pe baza graficului si a instrucţiunilor de exploatare, se va revizuistarea de funcţionare a autostivuitoarelor si in special sistemul de ridicare, de frânare, dedirecţie, de semnalizare si stabilitatea.

(2) Lucrările de întreţinere si reparaţii ale autostivuitoarelor, trebuie executatenumai de către personal specializat, care va consemna în registre speciale (ISCIR),fiecare intervenţie de acest gen, cât si lucrările de verificare tehnică periodică, cel puţin o

Page 48: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

48

dată pe săptămână, sau conform cărţi tehnice a utilajului.• Conducătorilor de autosti vuitoare le este interzisa staţionarea in zona de acţiune

a mijloacelor de ridicat.• (1) In timpul deplasării conducătorul autostivuitorului va păstra faţă de utilajul din

faţă o distantă care sa-i permită, in cazul că acesta opreşte sau îşi schimbă direcţia demers,evitarea unei coliziuni.

(2) Se interzice depăşirea cu motostivuitorul a mijloacelor de transport auto aflate înmers. Distanta în urma acestora trebuie să fie de minim 10[m].

• Este interzis să se conducă autostivuitorul cu o singură mână.• Conducătorului de autostivuitor îi este interzis să angajeze discuţii în timp ce

manevrează utilajul• Se interzice conducătorului de autostivuitor să părăsească utilajul cu sarcina

ridicată. La părăsirea oportună a utilajului,se va lăsa sarcina pe sol,se va trage frâna demână si se va scoate cheia din contact,

• In cazul în care autostivuitorul se defectează, având sarcina ridicată, înainte deremedierea defecţiunilor, conducătorul trebuie să ia măsuri de înlăturare a persoanelor dinzona periculoasă; prezenta utilajului defect trebuie semnalizată.

• Este interzisă punerea în mişcare si conducerea de la sol a autostivuitorului, maipuţin a transpaletului stivuitor.

• (1) Este interzisă frânarea sau pornirea bruscă a utilajului,în special cu sarcinaridicată pentru evitarea răsturnării. Frânarea bruscă este permisă pentru evitareaaccidentelor si numai atunci când sarcina este în poziţie coborâtă.

•(2) în particular, daca o sarcina este ridicata simultan cu doua sau mai multe

autostivuitoare,trebuie stabilite şi aplicate metode şi procedee care sa asigure o bunacoordonări operatorilor.

(3) Utilizarea în aer liber a autostivuitoarelor trebuie interzisa atunci când condiţiilemeteorologice se deteriorează pana la punctul în care se periclitează utilizarea în condiţiide securitate a ephip ameţitului, expunându-se angajaţii la riscuri.

Se vor lua masuri de protecţie adecvate pentru a se preveni orice risc pentru angajaţiîn particular

• Se vor respecta următoarele reguli:a. Este interzisă identificarea locurilor unde se depozitează paietul cu marfă,

respectiv locul unde se preia paietul cu marfă, în timp ce se comandă deplasareaelctrostivuitorului; aceste vor identifica în prealabil,

b. Atunci când furcile sunt libere de marfă, deplasarea autostivuitorului se va facecu catargul vertical si furcile coborâte cât mai aproape de sol.

c. Este interzisă depozitarea pe rafturi,prin suprapunere,a doi sau mai mulţi paletiîncărcaţi,

d. Înălţimea stivei de mărfuri pe palet,va fi de 1,5 ori latura mică a bazei stivei.Această înălţime va putea fi depăşită, dacă se asigură măsuri speciale de rigidizare.

e. Când sarcina este ridicată,este interzisă înclinarea catargului,atunci când acestase află în poziţie avansată.

• Podeaua si postul de conducere, precum si pedalele de acţionare aautostivuitoare-lor, trebuie să menţinute în permanentă curate, în scopul preveniriialunecărilor. Se interzice orice fel de reparaţie, curăţire sau ungere în timpul funcţionăriiautostivuitorului.

• Măsuri de protecţie în caz de avarie la utilizarea platformei pentru persoane :- Lucrătorul de pe platformă este instruit şi echipat conform normelor specifice de

securitate muncii pentru lucru la înălţime,

Page 49: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

49

- în cazul constatării unei avarii, la platformă în timp ce este ridicată, se coboarăaceasta în cât mai scurt timp, lucrătorul din nacelă stând liniştit, fără mişcări bruşte.

- La constatarea unei avarii la utilajul de ridicat, manipulantul, îl anunţă pe lucrătoruldin nacela că urmează să coboare imediat platforma.

- Orice intervenţie pentru înlăturarea avariei produse se face numai după părăsireaplatformei de către lucrători, sub coordonarea persoanei care conduce lucru la înălţime

Page 50: Suport de Curs Pentru Stivuitoristi 3

50