suport de curs audit.doc

28
SUPORT DE CURS LECTOR: ADINA BOCAN 1. AUDIT STATUTAR În înţelesul Ordonanţei de urgenţa nr. 90 din 24 iunie 2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate, auditul statutar reprezintă auditul situaţiilor financiare anuale sau al situaţiilor financiare anuale consolidate, aşa cum este prevăzut de legislaţia comunitară, transpusă în reglementările naţionale. Activitatea de audit statutar se efectuează numai de către auditorii statutari sau de firmele de audit care au făcut obiectul autorizării. Autoritatea competentă responsabilă pentru autorizarea auditorilor statutari şi a firmelor de audit este Camera Auditorilor Financiari din România. Auditorii statutari şi firmele de audit trebuie să efectueze auditurile statutare în conformitate cu ISA (Standarde Internationale de Audit). La efectuarea auditului, auditorii statutari şi firmele de audit pot aplica un standard naţional de audit, adoptat de Cameră, atât timp cât Uniunea Europeană nu a aprobat un ISA care se referă la respectiva problemă, menţionând acest aspect în raportul de audit. Potrivit prevederilor Ordinului nr 3055 din 2009 cu modificari ulterioare, pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele trei criterii (denumite în continuare criterii de mărime): - total active: 3.650.000 euro; - cifră de afaceri netă: 7.300.000 euro; - număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50 întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind: - bilanţ; - cont de profit şi pierdere; - situaţia modificărilor capitalului propriu; - situaţia fluxurilor de trezorerie; - notele explicative la situaţiile financiare anuale. Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime prevăzute la alin. (1) întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind: - bilanţ prescurtat; - cont de profit şi pierdere; - note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate. Opţional, ele pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de trezorerie. Situaţiile financiare anuale, respectiv situaţiile financiare anuale simplificate constituie un tot unitar. Pregatit de Adina Bocan 1/28

Upload: nuta-ady

Post on 13-Feb-2015

68 views

Category:

Documents


12 download

TRANSCRIPT

Page 1: SUPORT DE CURS AUDIT.doc

SUPORT DE CURSLECTOR: ADINA BOCAN

1. AUDIT STATUTAR

În înţelesul Ordonanţei de urgenţa nr. 90 din 24 iunie 2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate, auditul statutar reprezintă auditul situaţiilor financiare anuale sau al situaţiilor financiare anuale consolidate, aşa cum este prevăzut de legislaţia comunitară, transpusă în reglementările naţionale. Activitatea de audit statutar se efectuează numai de către auditorii statutari sau de firmele de audit care au făcut obiectul autorizării. Autoritatea competentă responsabilă pentru autorizarea auditorilor statutari şi a firmelor de audit este Camera Auditorilor Financiari din România. Auditorii statutari şi firmele de audit trebuie să efectueze auditurile statutare în conformitate cu ISA (Standarde Internationale de Audit). La efectuarea auditului, auditorii statutari şi firmele de audit pot aplica un standard naţional de audit, adoptat de Cameră, atât timp cât Uniunea Europeană nu a aprobat un ISA care se referă la respectiva problemă, menţionând acest aspect în raportul de audit.

Potrivit prevederilor Ordinului nr 3055 din 2009 cu modificari ulterioare, pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele trei criterii (denumite în continuare criterii de mărime): - total active: 3.650.000 euro; - cifră de afaceri netă: 7.300.000 euro; - număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind: - bilanţ; - cont de profit şi pierdere; - situaţia modificărilor capitalului propriu; - situaţia fluxurilor de trezorerie; - notele explicative la situaţiile financiare anuale.Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime prevăzute la alin. (1) întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind: - bilanţ prescurtat; - cont de profit şi pierdere; - note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.

Opţional, ele pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de trezorerie. Situaţiile financiare anuale, respectiv situaţiile financiare anuale simplificate constituie un tot unitar.

Persoanele juridice care au întocmit situaţii financiare anuale simplificate vor întocmi situaţiile financiare anuale numai dacă în două exerciţii financiare consecutive depăşesc limitele a două dintre cele 3 criterii de mărime. Persoanele juridice care au întocmit situaţiile financiare anuale vor întocmi situaţii financiare anuale simplificate numai dacă în două exerciţii financiare consecutive nu depăşesc limitele a două dintre cele 3 criterii de mărime.

Situaţiile financiare anuale întocmite de persoanele juridice sunt auditate potrivit legii. Fac obiectul auditului financiar şi situaţiile financiare anuale întocmite de entităţile de interes public, aşa cum sunt definite potrivit legii. Situaţiile financiare anuale simplificate sunt verificate potrivit legii.

Pregatit de Adina Bocan 1/21

Page 2: SUPORT DE CURS AUDIT.doc

Auditul situatiilor financiare anuale:Situaţiile financiare anuale ale entităţilor se auditează de către una sau mai multe persoane fizice sau juridice autorizate în condiţiile legii.Auditorii financiari îşi exprimă o opinie referitoare la gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situaţiile financiare anuale pentru acelaşi exerciţiu financiar.

Raportul auditorilor financiari cuprinde:a) menţionarea situaţiilor financiare anuale care fac obiectul auditului financiar, împreună cu cadrul de raportare financiară care a fost aplicat la întocmirea acestora;b) o descriere a ariei auditului financiar, respectiv a standardelor de audit conform cărora a fost efectuat auditul financiar;c) o opinie de audit care exprimă în mod clar opinia auditorilor financiari potrivit căreia situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă conform cadrului relevant de raportare financiară şi, după caz, dacă situaţiile financiare anuale respectă cerinţele legale; opinia de audit este fără rezerve, cu rezerve, o opinie contrară sau, dacă auditorii financiari nu au fost în măsură să exprime o opinie de audit, imposibilitatea exprimării unei opinii;d) o referire la aspectele asupra cărora auditorii financiari atrag atenţia, printr-un paragraf distinct, fără ca opinia de audit să fie cu rezerve;e) o opinie privind gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situaţiile financiare anuale pentru acelaşi exerciţiu financiar.Raportul se semnează de către auditori financiari, persoane fizice, în numele acestora sau al auditorilor persoane juridice autorizate, după caz, şi se datează.

Auditul situatiilor financiare anuale consolidate Situaţiile financiare anuale consolidate ale entităţilor se auditează de către una sau mai multe persoane fizice sau juridice autorizate în condiţiile legii. Persoana sau persoanele responsabile cu auditarea situaţiilor financiare anuale consolidate (denumite auditori financiari) îşi exprimă, de asemenea, o opinie referitoare la gradul de conformitate a raportului consolidat al administratorilor cu situaţiile financiare anuale consolidate pentru acelaşi exerciţiu financiar. Raportul auditorilor financiari cuprinde: a) menţionarea situaţiilor financiare anuale consolidate care fac obiectul auditului financiar, împreună cu cadrul de raportare financiară care a fost aplicat la întocmirea acestora; b) o descriere a ariei auditului financiar, respectiv a standardelor de audit conform cărora a fost efectuat auditul financiar; c) o opinie de audit care exprimă în mod clar opinia auditorilor financiari, potrivit căreia situaţiile financiare anuale consolidate oferă o imagine fidelă conform cadrului relevant de raportare financiară şi, după caz, dacă situaţiile financiare anuale consolidate respectă cerinţele legale; opinia de audit este fără rezerve, cu rezerve, o opinie contrară sau, dacă auditorii financiari nu au fost în măsură să exprime o opinie de audit, imposibilitatea exprimării unei opinii; d) o referire la orice aspecte asupra cărora auditorii financiari atrag atenţia, printr-un paragraf distinct, fără ca opinia de audit să fie cu rezerve; e) o opinie privind gradul de conformitate a raportului consolidat al administratorilor cu situaţiile financiare anuale consolidate pentru acelaşi exerciţiu financiar. Raportul se semnează de către auditori financiari, persoane fizice, în numele acestora sau al auditorilor persoane juridice autorizate, după caz, şi se datează. În cazul în care situaţiile financiare anuale ale societăţii-mamă se ataşează la situaţiile financiare anuale consolidate, raportul auditorilor financiari cerut de prezentele reglementări poate fi combinat cu raportul auditorilor financiari asupra situaţiilor

Pregatit de Adina Bocan 2/21

Page 3: SUPORT DE CURS AUDIT.doc

financiare anuale ale societăţii-mamă, prevăzut de Reglementările contabile conforme cu Directiva a patra a Comunităţilor Economice Europene.

2. AUDIT CONTRACTUAL IN SOCIETATI COMERCIALE Auditul contractual reprezintă relaţia contractuală privind executarea lucrărilor specifice de audit cu privire la atestarea informaţiei contabile cuprinse în situaţii financiare. Auditul contractual are la bază Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994.

Obiectivele auditului contractual sunt: - certificarea unor elemente din bilanţ; - certificarea unor situaţii financiare destinate terţilor; - evaluarea privind achiziţiile sau restructurările de întreprinderi; - proiecte financiare, planuri, bugete, date sau informaţii care necesită confirmarea credibilităţii acestora; - auditul bilanţului contabil. - poate realiza toate obiectivele auditului intern sau statutar( in anumite conditii de deontologie, stabilite de organismul profesional)  - poate realiza orice misiune de audit

Caracteristicile misiunilor de audit contractual sunt: - se realizeaza exclusiv prin firme de specialitate  - independenta si responsabilitatea ( acoperita prin asigurare) conduce la un inalt grad de credibilitate a situatiilor finaciare auditate - auditul contractual este realizat de experţi contabili şi contabili autorizaţi cu studii economice superioare. - auditul contractual nu trebuie confundat cu lucrări executate de profesionişti contabili pe bază de contract privind ţinerea contabilităţii, întocmirea bilanţului contabil, asistenţa contabilă, financiară sau fiscală şi alte lucruri cu caracter de analize economice şi evaluări patrimoniale.

3. STANDARDE INTERNATIONALE DE AUDIT ISA 100-999

Temeiuri normative, Principii si obiective generale care guverneaza auditulIAASB (Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Certificare) îşi dedică activitatea pentru a atinge scopul său de a elabora un set de Standarde Internaţionale general acceptat în întreaga lume. Membrii IAASB acţionează în interesul comun al publicului în general şi al profesiei contabile din întreaga lume. Standardele Internaţionale de Audit (ISA) sunt scrise în contextul unui audit al situaţiilor financiare, efectuat de un auditor independent. Ele urmează să fie adaptate după cum va fi necesar în împrejurările respective atunci când se vor aplica pentru auditarea altor informaţii financiare istorice.

Obiectivul unui audit al situaţiilor financiare este de a permite auditorului să exprime o opinie dacă situaţiile financiare sunt întocmite, în toate privinţele relevante, în conformitate cu un cadru de raportare financiară aplicabil . Această activitate este întreprinsă pentru a îmbunătăţi gradul de încredere al potenţialilor utilizatori în situaţiile financiare. Standardele Internaţionale de Audit (ISA), luate laolaltă, oferă standardele pentru activitatea auditorilor în vederea atingerii acestui obiectiv.

În efectuarea unui audit, obiectivul general al auditorului este de a obţine o asigurare rezonabilă cu privire la situaţiile financiare dacă acestea în totalitatea lor nu conţin denaturări semnificative , sau dacă acestea conţin fraude sau erori, şi să întocmească un raport cu privire la situaţiile financiare în conformitate cu rezultatele activităţii auditorului. În orice caz, atunci când acest obiectiv general nu a fost atins, sau nu a putut fi atins, Standardele Internaţionale de Audit (ISA) cer ca auditorul să modifice opinia auditorului în consecinţă, sau să se retragă din misiune.

Pregatit de Adina Bocan 3/21

Page 4: SUPORT DE CURS AUDIT.doc

Auditorul respectă cerinţele unui standard internaţional de audit în toate cazurile în care acestea sunt relevante pentru împrejurările auditului. Aria de aplicabilitate, data intrării în vigoare şi orice limitări specifice ale aplicabilităţii unui Standard Internaţional specific sunt redate clar în cuprinsul Standardului.

Planificarea unui audit al situatiilor financiareAuditorul va stabili o strategie generală de audit care fixează aria de aplicabilitate, perioada şi conducerea auditului, şi care stă la baza elaborării planului de audit, ambele fiind actualizate şi modificate după cum va fi necesar pe parcursul auditului. Auditorul va planifica natura, perioada şi întinderea şi supravegherea membrilor echipei misiunii şi revizuirea activităţii acestora. Auditorul va documenta:a) Strategia generală de audit ;b) Planul de audit; şic) Orice modificări semnificative efectuate pe parcursul misiunii de audit la nivelul strategiei generale de audit sau al planului de audit, precum şi motivele efectuării modificărilor respective.Pentru misiunile de audit iniţiale auditorul va întreprinde următoarele acţiuni înainte de începerea unui audit iniţial:a) Procedurile de efectuare cu privire la acceptarea relaţiei clientului şi la misiunea de audit specifică; b) Comunicarea cu auditorul predecesor , atunci când a avut loc o înlocuire a auditorilor, în conformitate cu cerinţele de etică relevante.

Planificarea adecvată oferă auditului situaţiilor financiare numeroase avantaje :- Îl ajută pe auditor să dedice atenţia cuvenită ariilor mai importante ale auditului;- Îl ajută pe auditor să identifice şi să rezolve eventualele probleme în timp util;- Îl ajută pe auditor să organizeze în mod adecvat şi să conducă misiunea astfel încât aceasta să fie efectuată într-o manieră eficientă şi efectivă;- Ajută la selectarea membrilor echipei misiunii având nivele adecvate de competenţe şi aptitudinile necesare pentru a face faţă riscurilor anticipate precum şi la desemnarea adecvată a sarcinilor acestora;- Facilitează conducerea şi supravegherea membrilor echipei misiunii precum şi revizuirea activităţii acestora;- Ajută, acolo unde este posibil, la coordonarea activităţii efectuate de auditorii anumitor componente şi de experţi .

Spre exemplu, planificarea include necesitatea de a lua în considerare, înainte de identificarea şi evaluarea de către auditor a riscurilor unor denaturări semnificative , a unor aspecte precum :- Procedurile analitice care urmează să fie aplicate ca proceduri de evaluare a riscului .- Obţinerea unei înţelegeri generale a cadrului juridic şi de reglementare aplicabil pentru entitatea respectivă şi a modului în care entitatea respectă cadrul respectiv- Determinarea pragului de semnificaţie- Implicarea experţilor- Efectuarea procedurilor de evaluare a riscurilor

Strategia generală de audit Procesul stabilirii strategiei generale de audit îl ajută pe auditor să determine, cu condiţia finalizării procedurilor auditorului de evaluare a riscului , o serie de aspecte precum:- Resursele care trebuie angajate în anumite domenii specifice ale auditului , cum ar fi folosirea unor membri cu experienţă din cadrul echipei pentru domeniile cu risc înalt sau implicarea experţilor în chestiunile complexe;- Totalul resurselor alocate domeniilor specifice ale auditului, cum ar fi numărul de membri ai echipei desemnaţi să participe la inventarierile efectuate în locaţiile

Pregatit de Adina Bocan 4/21

Page 5: SUPORT DE CURS AUDIT.doc

semnificative, gradul de revizuire a activităţii altor auditori în cazul auditurilor grupurilor sau bugetul de audit în ore alocat domeniilor cu grad ridicat de risc;- Când urmează să fie desfăşurate aceste resurse, spre exemplu dacă acest lucru intervine într-o etapă intermediară a auditului sau la date bine stabilite- Cum sunt administrate, direcţionate şi supravegheate aceste resurse, cum ar fi spre exemplu, când se aşteaptă să aibă loc şedinţele de informare sau de discutare a aspectelor identificate cu membrii echipei, cum se aşteaptă să se desfăşoare revizuirile managerului şi partenerului misiunii (spre exemplu la faţa locului, sau într-o altă locaţie) şi dacă revizuirile de controlul calităţii misiunilor vor fi finalizate.Auditorul poate rezuma strategia generală de audit sub forma unui memorandum care conţine deciziile cheie cu privire la aria generală de acoperire, planificarea perioadei şi modul de desfăşurare ale auditului.

Odată ce a fost stabilită strategia generală de audit , se poate elabora un plan de audit. Planul de audit este mult mai detailat decât strategia generală de audit în care sunt incluse natura, stabilirea perioadei, gradul procedurilor de audit care urmează să fie efectuate de membrii echipei misiunii. Planificarea acestor proceduri de audit are loc pe parcursul auditului pe măsură ce se dezvoltă planul de audit pentru misiunea respectivă.Spre exemplu, planificarea de către auditor a procedurilor de evaluare a riscului apare la începutul procesului de audit. Totuşi, planificarea naturii, datei la care aceasta are loc, şi a întinderii procedurilor specifice de audit ulterioare depinde de rezultatul acelor proceduri de evaluare a riscului . În plus, auditorul poate începe efectuarea altor proceduri de audit pentru anumite clase de tranzacţii, solduri ale conturilor şi ale altor evidenţieri înainte de planificarea tuturor procedurilor de audit care au mai rămas de efectuat.Auditorul poate folosi programe standard de audit sau liste de verificare cu privire laefectuarea auditului, întocmite după cum este necesar astfel încât să reflectecircumstanţele caracteristice ale acelei misiuni.

Pentru o misiune iniţială, auditorul poate avea nevoie să extindă activităţile de planificare deoarece auditorul nu are de obicei acea experienţă anterioară cu entitatea care este luată în considerare atunci când sunt planificate misiunile de audit recurente.

Probe de AuditAuditorul trebuie să obţină suficiente probe de audit adecvate pentru a fi capabil să emită concluzii rezonabile pe care să se bazeze opinia de audit.Probele de audit reprezintă totalitatea informaţiilor utilizate de auditor pentru emiterea unei concluzii pe care este bazată opinia de audit, şi includ toate informaţiile conţinute în evidenţele contabile care stau la baza situaţiilor financiare şi a altor informaţii. Nu se aşteaptă ca auditorii să abordeze toate informaţiile care există. Probele de audit, care sunt cumulate ca natură, includ probe de audit obţinute din procedurile de audit efectuate pe parcursul auditului şi pot include probe de audit obţinute din alte surse, cum ar fi angajamentele de audit anterioare şi procedurile unei firme de control al calităţii pentru acceptarea clienţilor şi continuarea contractelor cu clienţii deja existenţi.

Gradul de suficienţă reprezintă măsura cantităţii probelor de audit. Gradul de adecvare reprezintă măsura calităţii probelor de audit; cu alte cuvinte, relevanţa şi credibilitatea acestora în furnizarea de suport pentru categoriile de tranzacţii, solduri ale conturilor, prezentările de informaţii şi aserţiunile aferente, sau în detectarea denaturărilor de la nivelul acestora.Cantitatea probelor de audit necesare este afectată de riscul de denaturare (cu cât riscul este mai mare, cât atât mai multe probe de audit este probabil să fie cerute) şi,

Pregatit de Adina Bocan 5/21

Page 6: SUPORT DE CURS AUDIT.doc

de asemenea, de calitatea unor asemenea probe de audit (cu cât calitatea este mai ridicată, cu cât mai puţine probe vor fi cerute). Un set dat de proceduri de audit poate furniza probe de audit care să fie relevante pentru anumite aserţiuni, dar nu şi pentru altele. De exemplu, inspectarea evidenţelor şi a documentelor referitoare la colectarea creanţelor după sfârşitul perioadei poate furniza probe de audit cu privire atât la existenţă, cât şi la evaluare, deşi nu furnizează în mod necesar probe referitoare şi la gradul de adecvare al separării exerciţiilor la sfârşitul perioadelor. Pe de altă parte, auditorul obţine adesea probe de audit din diverse surse sau de natură diferită care să fie relevante pentru aceeaşi aserţiune. De exemplu, auditorul poate analiza maturitatea conturilor de creanţe şi colectarea ulterioară a creanţelor pentru a obţine probe de audit aferente evaluării provizioanelor pentru creanţe îndoielnice.

Următoarele generalizări referitoare la credibilitatea probelor de audit pot fi utile:

Probele de audit sunt mai credibile atunci când sunt obţinute din surse independente din afara entităţii.

Probele de audit care sunt obţinute din interiorul entităţii sunt mai credibile atunci când controalele aferente impuse de entitate sunt eficiente.

Probele de audit obţinute în mod direct de către auditor (de exemplu, observarea aplicării unui control) sunt mai credibile decât probele de audit obţinute indirect sau prin deducţie (de exemplu, investigări cu privire la aplicarea unui control).

Probele de audit sunt mai credibile atunci când ele există sub formă de document, fie pe hârtie, electronic sau de altă natură (de exemplu, o înregistrare scrisă folosind metode contemporane a unei întâlniri este mai credibilă decât declararea ulterioară în formă orală a problematicilor discutate).

Probele de audit furnizate de documente originale sunt mai credibile decât probele de audit furnizate de fotocopii sau facsimile.

Atunci când informaţiile produse de entitate sunt utilizate de auditor la efectuarea procedurilor de audit, auditorul trebuie să obţină probe de audit cu privire la acurateţea şi exhaustivitatea informaţiilor.

Auditorul ia în considerare relaţia dintre costul obţinerii probelor de audit şi utilitatea informaţiilor obţinute. Totuşi, aspectul legat de dificultate sau de cheltuială implicat nu constituie în sine o bază validă de omitere a unei proceduri de audit pentru care nu există nici o alternativă.

Utilizarea aserţiunilor în obţinerea probelor de auditAuditorul trebuie să utilizeze aserţiuni pentru categorii de tranzacţii, solduri ale conturilor şi prezentări şi descrieri de informaţii suficient de detaliate cu scopul de a crea baza pentru evaluarea riscurilor de apariţie a denaturărilor semnificative şi pentru proiectarea şi efectuarea procedurilor de audit suplimentare:

- Aserţiuni cu privire la categoriile de tranzacţii şi evenimente asociate perioadei supusă auditului:

Apariţie – tranzacţii şi evenimente care au fost înregistrate au avut loc şi sunt legate de entitatea respectivă.Exhaustivitate – toate tranzacţiile şi evenimentele care ar fi trebuit înregistrate au fost evidenţiate.Acurateţe – sumele şi alte date aferente tranzacţiilor şi evenimentelor au fost înregistrate în mod corespunzător.Separarea exerciţiilor financiare – tranzacţiile şi evenimentele au fost înregistrate în perioadele contabile corecte.

Pregatit de Adina Bocan 6/21

Page 7: SUPORT DE CURS AUDIT.doc

Clasificare – tranzacţiile şi evenimentele au fost înregistrate în conturile corespunzătoare.

- Aserţiuni cu privire la soldurile conturilor la sfârşitul perioadei:Existenţă – activele, datoriile şi capitalurile proprii există. Drepturi şi obligaţii – entitatea deţine sau controlează drepturile asupra activelor, iar datoriile constituie obligaţii ale entităţii.Exhaustivitate – toate activele, datoriile şi capitalurile proprii care ar fi trebuit înregistrate sunt evidenţiate.Evaluare şi alocare – activele, datoriile şi capitalurile proprii sunt incluse în situaţiile financiare la valorile corespunzătoare şi orice ajustări rezultante cu privire la evaluare sau alocare sunt adecvat înregistrate.

- Aserţiuni cu privire la prezentări şi descrieri de informaţii:Apariţie şi drepturi şi obligaţii – evenimentele, tranzacţiile şi alte aspecte prezentate s-au produs şi sunt legate de entitatea respectivă.Exhaustivitate – toate prezentările de informaţii care ar fi trebuit cuprinse în situaţiile financiare au fost incluse.Clasificare şi inteligibilitate – informaţiile financiare sunt prezentate şi descrise în mod corespunzător, iar prezentările de informaţii sunt clar exprimate.Acurateţe şi evaluare – informaţiile financiare şi de altă natură sunt prezentate cu fidelitate şi la valorile corespunzătoare.

Proceduri de audit pentru obţinerea probelor de auditAuditorul obţine probe de audit cu scopul de a ajunge la concluzii rezonabile pe baza cărora să fundamenteze opinia de audit prin efectuarea de proceduri de audit cu ajutorul cărora:

(a) Să obţină o înţelegere a entităţii şi a mediului acesteia, inclusiv controlul intern, pentru a evalua riscurile unor denaturări semnificative la nivelul situaţiilor financiare şi la nivelul aserţiunilor

(b) Să testeze, atunci când este necesar sau atunci când auditorul decide să facă astfel, eficienţa operaţională a controalelor în prevenirea sau detectarea şi corectarea denaturărilor semnificative de la nivelul aserţiunilor („teste ale controalelor”).

(c) Să detecteze denaturările semnificative de la nivelul aserţiunilor („proceduri de fond” şi includ teste ale detaliilor pentru categorii de tranzacţii, solduri ale conturilor şi prezentări de informaţii, precum şi proceduri analitice de fond).

Exemple de proceduri de audit:Inspecţia înregistrărilor şi a documentelor în formă tipărită, electronică sau de altă natură. Un exemplu de inspecţie utilizată ca test al controalelor îl constituie inspecţia înregistrărilor sau a documentelor pentru obţinerea probelor referitoare la autorizare. Inspecţia imobilizărilor corporale constă în examinarea fizică a activelor. Inspecţia imobilizărilor corporale furnizează probe de audit credibile cu privire la existenţa lor, dar nu neapărat şi cu privire la drepturile şi obligaţiile entităţii sau la evaluarea respectivelor imobilizări. Observarea constă în urmărirea unui proces sau a unei proceduri ce este efectuată de alţii. Exemplele includ observarea inventarierii stocurilor de către personalul entităţii şi observarea efectuării activităţilor de control. Observarea furnizează probe de audit cu privire la efectuarea unui proces sau a unei proceduri, dar este limitată la momentul în care observarea are loc şi mai este limitată de faptul că actul de a fi observat poate afecta modul în care se desfăşoară procesul sau procedura respectivă.

Pregatit de Adina Bocan 7/21

Page 8: SUPORT DE CURS AUDIT.doc

Investigarea constă în căutarea de informaţii, atât financiare, cât şi nefinanciare, referitoare la persoane cu experienţă, fie din interiorul, fie din afara entităţii. Investigarea este o procedură de audit utilizată masiv pe parcursul angajamentului şi este adesea complementară desfăşurării altor proceduri de audit. Investigările pot varia de la investigaţii scrise oficiale, până la chestionări orale neoficiale. Evaluarea răspunsurilor obţinute prin investigări reprezintă o parte integrală a procesului de investigare. În ceea ce priveşte unele aspecte, auditorul obţine declaraţii scrise din partea conducerii care confirmă răspunsurile la investigările orale. De exemplu, auditorul obţine, în mod normal, din partea conducerii declaraţii scrise referitoare la aspecte semnificative atunci când nu se poate presupune în mod rezonabil că vor exista alte probe de audit sau atunci când celelalte probe de audit obţinute au o calitate mai scăzută. Confirmarea este un tip specific de investigare, reprezintă procesul de obţinere a unei declaraţii cu privire la o informaţie sau la o condiţie existentă, direct de la terţă parte. De exemplu, în mod obişnuit auditorul caută confirmarea directă a creanţelor prin consultarea debitorilor. Confirmările sunt utilizate frecvent atunci când este vorba despre soldurile conturilor şi componentele lor, dar nu trebuie limitate la aceste elemente. De exemplu, auditorul poate solicita confirmarea termenilor contractuali sau ai unor tranzacţii pe care o entitate le are cu terţe părţi; confirmarea solicitată are scopul de a întreba dacă au fost aduse modificări contractului şi, dacă da, care sunt detaliile relevante. Recalcularea constă în verificarea acurateţi matematice a documentelor sau a înregistrărilor. Reefectuarea reprezintă executarea de către auditor, în mod independent, a procedurilor sau controalelor care au fost efectuate iniţial ca parte a controlului intern al entităţii, fie manual, fie utilizând TAAC; de exemplu, reefectuarea testului referitor la analiza pe maturităţi a conturilor de creanţe. Proceduri analitice constau în evaluări ale informaţiilor financiare realizate prin intermediul unui studiu al relaţiilor plauzibile dintre datele financiare şi nefinanciare. Procedurile analitice cuprind, de asemenea, investigarea fluctuaţiilor şi a relaţiilor identificare care nu sunt consecvente cu alte informaţii relevante sau care se abat în mod semnificativ de la valorile previzionate.

Utilizarea activitatii altor specialistiPe parcursul misiunii de audit, auditorul poate lua in considerare activitatea altor specialisti in vederea reducerii riscurilor astfel:

- utilizarea activitatii altui auditor ISA 600, adica alt auditor decat cel principal care raspunde de raportarea asupra informatiilor financiare ale unei componente care este inclusa in situatiile finnaciare auditate de catre auditorul principal. Competenta, faptul ca activitatea este adecvata cu scopurile auditului, cerintele de independenta, toate sunt aspecte care trebuie analizate si documentate de catre auditorul principal.

- luarea in considerare a activitatii de audit intern ISA 610, adica auditorul extern ar trebui sa examineze activitatile de audit intern si efectul acestora, daca exista, asupra procedurilor de audit extern. Atunci cand auditorul extern intentioneaza sa foloseasca activitatea specifica de audit intern, ar trebuie sa evalueze sis a efectueze procedure de audit cu privire la acesta activitate pentru a confirma ca este adecvata scopurilor sale.

- Utilizarea activitatii desfasurate de un expert ISA 620, adica folosirea activitatii unei personae/ firme care detine aptitudini, cunostinte si experiente speciale intr-un anumit domeniu, altul decat contabilitate si auditul. Auditorul trebuie sa evalueze cunostintele si experienta expertului, reputatia in domeniu, autorizarea sau acreditarea de catre un organism profesional, independenta.

Raportul auditorului (scop general si scop special)

Pregatit de Adina Bocan 8/21

Page 9: SUPORT DE CURS AUDIT.doc

Raportului auditorului e necesar sã continã o expresie clarã a opiniei auditorului cu privire la situatiile financiare.Dupã cum e stipulat în cadrul ISA 200, obiectivul unui audit al situatiilor financiare este de a da posibilitatea auditorului de a-si exprima o opinie dacã situatiile financiare sunt pregãtite, în toate aspectele semnificative, în conformitate cu cadrul de raportare financiarã aplicabil. Când elaboreazã o opinie cu privire la situatiile financiare, auditorul evalueazã dacã, pe baza probelor de audit obtinute, existã o asigurare rezonabilã conform careia situatiile financiare luate în ansamblu nu contin denaturãri semnificative. Aceastã evaluare include si luarea în calcul dacã, în contextul cadrului de raportare financiarã aplicabil:(a) Politicile contabile selectate si aplicate sunt în conformitate cu cadrul de raportare financiarã si sunt adecvate în circumstantele date;(b) Estimãrile contabile realizate de conducere sunt rezonabile în circumstantele date;(c) Informatiile prezentate în situatiile financiare, inclusiv politicile contabile, sunt relevante, realizabile, comparabile si usor de înteles; si(d) Situatiile financiare cuprind suficiente informatii publicate care sã îi ajute pe utilizatori sã înteleagã efectul tranzactiilor semnificative si al evenimentelor asupra informatiilor cuprinse în situatiile financiare, de exemplu, în cazul situatiilor financiare elaborate în conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiarã (IFRS), a pozitiei financiare, a performantei financiare, precum si a fluxurilor de trezorerie.

Raportul de audit trebuie sa contina urmãtoarele elemente:(a) Titlu;(b) Destinatar;(c) Paragraf introductiv;(d) Responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare;(e) Responsabilitatea auditorului;(f) Opinia auditorului;(g) Alte responsabilitãti de raportare;(h) Semnãtura auditorului;(i) Data raportului auditorului; si(j) Adresa auditorului.

În continuare se prezintã o ilustrare a unui raport al auditorului, ce cuprinde elementele descrise mai sus pentru auditul unor situatii financiare elaborate în conformitate cu IFRS, exprimând o opinie fãrã rezerve. Pe lângã auditul situatiilor financiare, în exemplu existã presupunerea cã auditorul are si alte responsabilitãti de raportare cerute de legislatia localã.

RAPORTUL AUDITORULUI INDEPENDENT

[Destinatarul adecvat]

Raport cu privire la situatiile financiareAm auditat situatiile financiare anexate ale firmei ABC, care cuprinde bilantul la data de 31 decembrie, 20X1, contul de rezultate si tabloul fluxurilor de trezorerie pentru anul încheiat, precum si o sintezã a politicilor contabile semnificative si alte note explicative.

Responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiareConducerea este responsabilã pentru întocmirea si prezentarea fidelã a acestor situatii financiare în conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiarã. Aceastã responsabilitate include: conceperea, implementarea si mentinerea unui control intern relevant pentru întocmirea si prezentarea fidelã de situatii financiare ce nu contin denaturãri semnificative datorate fie fraudei, fie erorii; selectarea si

Pregatit de Adina Bocan 9/21

Page 10: SUPORT DE CURS AUDIT.doc

aplicarea politicilor contabile adecvate; elaborarea estimãrilor contabile rezonabile pentru circumstantele date.

Responsabilitatea auditoruluiResponsabilitatea noastrã este de a exprima o opinie cu privire la aceaste situatii financiare în baza auditului efectuat. Am elaborat auditul în conformitate cu Standardele Intentionale de Audit. Aceste standarde cer ca noi sã ne conformãm cerintelor etice si sã planificãm si realizãm auditul în vederea obtinerii unei asigurãri rezonabile cã situatiile financiare nu contin denaturãri semnificative.

Un audit implicã realizarea procedurilor necesare pentru obtinerea probelor de audit referitoare la sume si alte informatii publicate în situatiile financiare. Procedurile selectate depind de rationamentul auditorului, inclusiv evaluarea riscurilor ca situatiile financiare sã prezinte denaturãri semnificative datorate fie fraudei, fie erorii. În respectiva evaluare a riscurilor, auditorul analizeazã sistemul de control intern relevant pentru întocmirea si prezentarea fidelã a situatiilor financiare ale entitãtii cu scopul de a planifica proceduri de audit adecvate în circumstantele date, dar nu în scopul exprimãrii unei opinii cu privire eficacitatea sistemului de control intern al entitãtii. În cadrul unui audit se evalueazã, de asemenea, gradul de adecvare a politicilor contabile folosite si mãsura în care estimãrile contabile elaborate de conducere sunt rezonabile, precum si prezentarea globalã a situatiilor financiare.

Considerãm ca probele de audit pe care le-am obtinut sunt suficiente si adecvate pentru a forma o bazã pentru opinia noastrã de audit.

OpinieÎn opinia noastrã, situatiile financiare oferã o imagine fidelã (sau „prezintã cu fidelitate, sub toate aspectele semnificative”) pozitia financiarã a firmei ABC asa cum se prezenta aceasta la data de 31 decembrie, 20X1, contul de rezultate si tabloul fluxurilor de trezorerie, pentru anul încheiat, în conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiarã.

[Semnãtura auditorului]

[Data raportului auditorului]

[Adresa auditorului]

Atunci cand auditorul nu poate sa exprime o opinie fara reserve, forma si continutul raportului auditorului independent cu privire la un set complet de situatii financiare cu scop general, elaborat în conformitate cu un cadru de raportare financiarã, vor cunoaste o modificare astfel:

Aspecte ce nu afecteazã opinia auditorului- Paragraf de evidentiere a unor aspecte:Exemplu: „Fãrã a exprima o opinie cu rezerve, atragem atentia asupra Notei X din situatiile financiare. Compania este datã în judecatã fiind acuzatã de încãlcarea unor drepturi de licentã, cerându-se plata redeventelor si a daunelor interese. Compania a întreprins o actiune de întâmpinare si au avut loc audieri preliminare, fiind în desfãsurare procese în cazul ambelor actiuni. În prezent nu pot fi determinate rezultatele, iar în situatiile financiare nu s-au constituit provizioane pentru nici una din obligatiile ce pot rezulta.”

Aspecte ce afecteazã opinia auditorului(a) opinia cu rezerve;(b) imposibilitatea exprimãrii unei opinii; sau

Pregatit de Adina Bocan 10/21

Page 11: SUPORT DE CURS AUDIT.doc

(c) opinia contrarã.O opinie cu rezerve trebuie exprimatã atunci când auditorul ajunge la concluzia cã nu poate fi exprimatã o opinie fãrã rezerve, dar cã efectul oricãrui dezacord cu conducerea sau limitarea ariei de aplicabilitate nu este atât de semnificativ si de profund, încât sã necesite o opinie contrarã sau declararea imposibilitãtii de a exprima o opinie. O opinie cu rezerve ar trebui sã fie exprimatã ca fiind „cu exceptia...” efectelor aspectului la care se referã rezerva.

Imposibilitatea de a exprima o opinie trebuie declaratã atunci când efectul posibil al limitãrii ariei de aplicabilitate este atât de semnificativ si cuprinzãtor, încât auditorul nu a putut sã obtinã probe de audit suficiente si adecvate si, prin urmare, nu poate exprima o opinie asupra situatiilor financiare.

O opinie contrarã trebuie exprimatã atunci când efectul unui dezacord este atât de semnificativ si de profund pentru situatiile financiare, încât auditorul concluzioneazã cã nu este oportunã exprimarea unei opinii cu rezerve în scopul prezentãrii naturii incomplete sau denaturate a situatiilor financiare.

ISA 800 „Raportul auditorului independent cu privire la misiuni de audit cu scop special” stabileste standarde si oferã recomandãri cu privire la forma si continutul raportului auditorului elaborat ca rezultat al auditãrii:(a) Unui set complet de situatii financiare elaborate în conformitate cu o bazã cuprinzãtoare de raportare contabilã;(b) O componentã a unui set complet de situatii financiare cu scop general sau special, ca de exemplu o singurã declaratie financiarã, conturi specifice, elemente ale conturilor, sau posturi din cadrul unei situatii financiare;(c) Conformãri cu termenii contractuali;(d) Situatii financiare sintetizate.

4. NORME METODOLOGICE INTERNATIONALE DE AUDIT (IAPS 1000-1100)

Proceduri interbancare de confirmare (IAPS 1000)Solicitarea confirmarii bancare rezulta din necesitatea administratiei bancii si a auditorilor acesteia de a primi o confirmare a relatiilor finnaciare si de afaceri dintre:

- banca si alte banci din tara si alte tari diferite;- banca si clientii sai nebancari.

Particularitatea este in legatura cu unele tipuri de tranzactii ‘extra-bilantiere’ cum ar fi contingentele, angajamente si acorduri de compensare, contracte forward.Confirmarea se efectueaza fie prin listarea soldurilor si solicitarea faptului ca sunt corecte si complete sau solicitarea de detalii privind soldurile si apoi compararea cu evidentele contabile. Foarte importanta este destinatia scrisorilor, care ar trebui sa fie biroul central al bancii si nu acolo unde se pastreaza soldurile.

Auditul instrumentelor financiare derivate (IAPS 1012)Instrumentele financiare derivate devin din ce in ce mai complexe, utilizarea lor este din ce in ce mai obisnuita si cerintele contabile privind prezentarea lor se extind. Pentru multe entitati utilizarea lor a redus expunerile la modificarea cursului valutar, a ratei dobanzii, a pretului marfurilor.Un instrument derivat este un instrument financiar:

- a carui valoare se schimba functie de dobanda, curs valutar sau altele;- care nu necesita o investitie neta initiala ;- care este decontat la o data viitoare.

Exemple:- contracte forward care sunt contracte de schimb valutar.- contracte futures cum ar fi cumpararea unei marfi ca energia sau petrolul.

Pregatit de Adina Bocan 11/21

Page 12: SUPORT DE CURS AUDIT.doc

Auditorul trebuie sa acumuleze si sa documenteze informatii despre activitatea companiei, factori economici generali, sectorul de activitate, riscuri financiare, trebuie sa evalueze riscul si controlul intern. Semnificative sunt declaratiile obtinute de la conducere privind instrumentele derivate.Responsabilitatea auditorului in legatura cu instrumentele financiare derivate, in contextual auditului situatiilor finnaciare in ansamblu, este de a analiza daca afirmatiile conducerii legate de instrumentele derivate au drept urmarea intocmirea situatiilor financiare in conformitate cu un cadru de raportare financiara identificat din toate punctele de vedere semnificative.

5. STANDARDE INTERNATIONALE PENTRU MISIUNI DE EXAMINARE (ISRE 2000-2699)

Misiuni de examinare a situatiilor financiare (ISRE 2400)Obiectivul unei examinari a situaţiilor financiare este de a permite unui auditor să stabilească dacă, pe baza procedurilor care nu oferă toate probele cerute într-un audit, orice aspect care atrage atenţia auditorului îl determină pe acesta să creadă că situaţiile financiare nu sunt întocmite, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu un cadru identificat de raportare financiară (certificare negativă).

O misiune de examinare limitata furnizează un nivel moderat de asigurare conform căreia informaţiile care fac obiectul examinarii nu conţin denaturări semnificative, această situaţie fiind exprimată sub forma unei certificării negative.Practicianul şi clientul trebuie să fie de acord asupra termenilor angajamentului. Termenii conveniţi vor fi incluşi într-o scrisoare de angajament sau în altă formă adecvată, cum ar fi un contract.

Practicianul trebuie să planifice activitatea astfel încât să fie efectuat un angajament eficient.In planificarea unei examinari a situaţiilor financiare, practicianul trebuie să obţină sau să actualizeze cunoştinţele referitoare la client, incluzând considerente cu privire la organizarea entităţii, sistemele de contabilitate ale entităţii, caracteristicile operaţionale ale acesteia şi natura activelor, datoriilor, veniturilor şi cheltuielilor sale.

Practicianul trebuie să documenteze aspectele care sunt importante în oferirea de probe ce susţin raportul de examinare şi probele conform cărora examinarea a fost efectuată în concordanţă cu acest standard.Procedurile pentru examinarea situaţiilor financiare vor include, în mod normal:

Obţinerea unei înţelegeri a activităţilor entităţii şi a sectorului în care aceasta operează.

Investigaţii privind principiile de contabilitate şi practicile entităţii. Investigaţii privind procedurile entităţii în legătură cu înregistrarea, clasificarea,

sintetizarea tranzacţiilor, acumularea de informaţii pentru prezentarea lor în situaţiile financiare şi întocmirea acestora.

Investigaţii privind toate aserţiunile semnificative din situaţiile financiare. Procedurile analitice proiectate pentru a identifica relaţiile şi elementele

individuale care par neobişnuite. Astfel de proceduri includ:— Compararea situaţiilor financiare cu situaţiile din perioadele anterioare.— Compararea situaţiilor financiare cu rezultatele anticipate şi poziţia

financiară.— Studiul relaţiilor dintre elementele situaţiilor financiare care se aşteaptă să

fie în conformitate cu un model previzionat bazat pe experienţa entităţii sau pe normele din sectorul de activitate.

Pregatit de Adina Bocan 12/21

Page 13: SUPORT DE CURS AUDIT.doc

În aplicarea acestor proceduri, practicianul va considera tipurile de aspecte care cer ajustări contabile în perioadele anterioare.

Investigări privind acţiuni ce au avut loc la întâlnirile acţionarilor, ale Consiliului de Administraţie, comitetelor Consiliului de Administraţie şi la alte întâlniri care pot afecta situaţiile financiare.

Citirea situaţiilor financiare pentru a stabili dacă, pe baza informaţiilor ce vin în atenţia practicianului, situaţiile financiare par să fie în conformitate cu baza de contabilitate indicată.

Obţinerea de rapoarte de la alţi practiciani, dacă există vreunul şi dacă se consideră a fi necesar, care au fost angajaţi pentru a audita sau revizui situaţiile financiare ale componentelor entităţii.

Investigarea persoanelor ce au responsabilitatea aspectelor financiare şi de contabilitate privind, de exemplu:

— Dacă toate tranzacţiile au fost înregistrate corect— Dacă situaţiile financiare au fost întocmite în concordanţă cu baza de

contabilitate indicată.— Modificări ale activităţilor entităţii şi ale principiilor şi practicilor contabile.— Aspecte în legătură cu care au apărut întrebări pe parcursul aplicării

procedurilor anterioare.— Obţinerea de declaraţii scrise din partea conducerii când acest lucru se

consideră adecvat.Practicianul trebuie să cerceteze evenimentele ulterioare datei situaţiilor financiare care pot implica ajustarea sau prezentarea lor în situaţiile financiare. Practicianul nu are nici o responsabilitate în efectuarea de proceduri pentru a identifica evenimente apărute după data raportului de examinare.

Raportul de examinare trebuie să conţină o formă clară scrisă a certificării negative. Practicianul trebuie să revizuiască şi să evalueze concluziile ce reies din probele obţinute ca bază a exprimării certificării negative. Raportul asupra unei revizuiri a situaţiilor financiare descrie sfera angajamentului pentru a permite cititorului să înţeleagă natura activităţii desfăşurate şi să clarifice faptul că nu a fost efectuat un audit şi, prin urmare, că nu este exprimată o opinie de audit.

Examinarea situatiilor financiare interimare de catre auditorul independent (ISRE 2410)Informatiile financiare interimare sunt informatii finnaciare intocmite si prezentate in conformitate cu cadrul general de raportare financiara aplicabil si cuprind fie un set complet, fie unul rezumat de situatii financiare pentru o perioada mai scurta decat anul financiar al entitatii.

Obiectivul unei misiuni de examinare a informatiilor financiare interimare este de a permite auditorului sa-si exprime opinia daca , pe baza examinarii, a fost adus la cunistinta un fapt care sa-l determine pe acesta sa considere ca informatiile finnaciare interimare nu sunt intocmite, din toate punctele de vedere semnificaive, conform cadrului general de raportare aplicabil.

Auditorul solicita informatii si efectueaza proceduri analitice si alte proceduri de examinare limitata pentru a reduce la un nivel moderat riscul de a exprima o concluzie necorespunzatoare atunci cand informatiile finnaciare interimare sunt in mod semnificativ prezentate eronat. O examinarea este complet diferita de un audit si poate supune atentiei auditorului aspecte semnificative care afecteaza informatiile financiare interimare, dar nu ofera toate probleme care ar fi cerute de un audit.

6. ALTE MISUNI DE CERTIFICARE CU EXCEPTIA AUDITULUI SAU EXAMINARILOR INFORMATIILOR FINANCIARE ISTORICE (ISRE 3000)

Pregatit de Adina Bocan 13/21

Page 14: SUPORT DE CURS AUDIT.doc

Misiunile de cerificare rezonabila au ca obiectiv reducerea riscului misiunii de certificare la un nivel suficient de scazut in circumstantele misiunii ca baza pentru o forma pozitiva de exprimare a concluziei practicianului.Misiunile de certificare limitata au ca obiectiv reducerea riscului misiunii de certificare la un nivel care este suficient de scazut in circumstantele misiunii, dar in acest caz riscul este mai mare decat in cazul unei misiuni de certificare rezonabila, ca baza pentru o forma negative de exprimare a concluziei practicianului.Un practician ar trebui sa ia in considerare caracterul adecvat al unei solicitari, facuta inainte de incheierea unei misiuni de certificare, de transformare a misiunii intr-o misiune non-certificare sau de transformare a misiunii sintr-o misiune de certificare rezonabila intr-o misiune de certificare limitata, si nu ar trebui sa fie de accord cu modificarea fara o justificare rezonabila.

Practicianul ar trebui sa planifice misiunea astfel incat ea sa se desfasoare in mod eficace. Ar rebui sa ia in considerare riscul pragului de semnificatie si riscul misiunii de certificare atunci cand planifica si desfasoara o misiune de certificare. Practicianul trebuie sa obtina suficiente probe adecvate pe care sa isi bazeze concluziile si declaratii date de partea responsabila de informatia prezentata.Raportul de certificare ar trebui sa fie in scris si ar trebui sa contina o exprimare clara a concluziei practicianului asupra informatiilor referitoare la subiectul in cauza.

7. SERVICII CONEXE

Misiuni cu privire la procedurile convenite in ceea ce priveste informatiile financiare (ISRE 4400)O misiune pentru efectuarea procedurilor convenite poate implica auditorul în efectuarea anumitor proceduri cu privire la:- elementele individuale ale datelor financiare (de exemplu, datorii, creanţe, achizitii

de la părţi afiliate şi vânzări şi profituri ale unui segment al unei entităţi)- o componentă a situaţiilor financiare (de exemplu, un bilanţ)- un set complet de situaţii financiare.Datorită faptului că auditorul furnizează un raport asupra constatărilor efective ale procedurilor agreate, nu este exprimată nici o certificare. În locul acesteia, utilizatorii raportului evaluează pentru ei înşişi procedurile şi constatările raportate de către auditor şi conturează propriile lor concluzii care decurg din audit.

Misiuni de compilare a situatiilor financiare (ISRE 4410)Obiectivul angajamentului de compilare se referă la utilizarea de către contabil a expertizei contabile, vizavi de expertiza de audit, pentru a colecta, clasifica şi sintetiza informaţiile financiare. Procedurile efectuate nu sunt proiectate pentru a permite contabilului să exprime o certificare asupra situaţiilor financiare. Totuşi, utilizatorii informaţiilor financiare compilate obţin unele beneficii ca rezultat al implicării contabilului, datorită faptului că serviciul a fost efectuat cu competenţă profesională şi cu diligenţa cuvenită.Un angajament de compilare va include, în mod obişnuit, întocmirea situaţiilor financiare (poate fi vorba sau nu de un set complet de situaţii financiare) dar, de asemenea, poate include colectarea, clasificarea şi sintetizarea altor informaţii financiare.

Pentru misiunile privind servicii conexe auditorul financiar trebuie sa respecte principiile fundamentale si sa mentina independenta, angajamentul trebuie accepatat pe baza unei scrisori de angajament, probleme si documentarea sunt in conformitate cu standardele tehnice.

8. CONDUITA ETICA A AUDITORULUI

Pregatit de Adina Bocan 14/21

Page 15: SUPORT DE CURS AUDIT.doc

Norme de etica si deontologieCodul privind conduita etică şi profesională în domeniul auditului financiar recunoaşte că obiectivele profesiei de auditor financiar le reprezintă desfăşurarea activităţii la cele mai înalte standarde de professionalism si se impune îndeplinirea a patru cerinţe de bază:

Credibilitate: În întreaga societate se manifestă nevoia de credibilitate a informaţiilor şi sistemelor de informaţie.

Profesionalism: Clienţii, angajatorii şi alte părţi interesate au nevoie de persoane care să poată fi identificate cu exactitate drept profesionişti în cadrul domeniului de audit financiar.

Calitatea serviciilor: Este necesară asigurarea că toate serviciile obţinute de la un auditor financiar sunt efectuate la cel mai înalt standard de performanţă.

Încredere: Utilizatorii serviciilor furnizate de auditorii financiari trebuie să poată avea încredere că exista un cadru general al conduitei eticii şi profesionale care guvernează desfăşurarea acestora.

Pentru respectarea Codului de conduita etica si profesionala, trebuie respectate in fapt principiile fundamentale in activitatea de audit financiar:

Integritatea: Un auditor financiar trebuie să fie direct şi onest în desfăşurarea serviciilor profesionale.

Obiectivitatea: Un auditor financiar trebuie să fie corect şi nu trebuie să îngăduie ca obiectivitatea să fie afectată de prejudecăţi, conflicte de interese sau influenţe externe.

Spre exemplu un auditor financiar ce oferă servicii de consultanţă fiscală este îndreptăţit să apere interesul clientului cu condiţia ca serviciul prestat cu competenţă profesională, să nu afectează sub nici o formă integritatea şi obiectivitatea, şi în opinia sa de auditor financiar este în concordanţă cu legea. Un auditor financiar nu trebuie să ofere clientului sau angajatorului siguranţa că declaraţiile fiscale şi consultanţa fiscală nu sunt atacabile.

Competenţa profesională şi atenţia cuvenită: Un auditor financiar trebuie să desfăşoare serviciile profesionale cu atenţia cuvenită, competenţă şi conştiinciozitate, şi are datoria permanentă de a menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator beneficiază de avantajele unui serviciu profesional competent, bazat pe cele mai noi aspecte de practică, legislaţie şi tehnici.

Confidenţialitatea: Un auditor financiar trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite pe parcursul derulării serviciilor profesionale şi nu trebuie să folosească sau să dezvăluie nici o astfel de informaţie fără o autorizare corespunzătoare şi specifică, cu excepţia situaţiilor în care există un drept sau o obligaţie legală, sau profesională care impune dezvăluirea acelor informaţii.

Paragrafe privind confidentialtatea sunt ca regula introduse in cadrul contractului de prestari servicii incheiat intre auditor si beneficiar.

Comportament professional: Un auditor financiar trebuie să acţioneze într-o manieră corespunzătoare reputaţiei profesiei şi trebuie să evite orice comportament care ar putea discredita profesia. Obligaţia de a evita orice comportament care ar putea discredita profesia impune organismului membru să ia în considerare, în momentul în care elaborează cerinţe etice, responsabilităţile auditorilor financiari faţă de clienţi, terţe părţi, alţi membri ai profesiei de auditori financiari, personal, angajatori şi public în sens larg.

- Standarde tehnice: Un auditor financiar trebuie să desfăşoare servicii profesionale în concordanţă cu standardele tehnice şi profesionale

Pregatit de Adina Bocan 15/21

Page 16: SUPORT DE CURS AUDIT.doc

relevante. Auditorii financiari au datoria de a îndeplini cu grijă şi competenţă instrucţiunile clientului sau angajatorului, atâta vreme cât corespund cerinţelor de integritate, obiectivitate şi de independenţă.

Independenta auditorului presupune:a) Independenţa în gândire:

Gândirea care permite exprimarea unei opinii fără a fi afectată de influenţe care pot compromite raţionamentul profesional îngăduind unui individ să acţioneze cu integritate şi să îşi exercite obiectivitatea şi scepticismul profesional.

b) Independenţa în aparenţă:Evitarea evenimentelor şi circumstanţelor care sunt atât de semnificative încât o terţă parte raţională şi informată, cunoscând toate informaţiile relevante, inclusiv metodele de siguranţă aplicate, ar putea concluziona că integritatea, obiectivitatea sau scepticismul profesional al unui auditor sau al unui membru al unei echipe de audit au fost compromise.Angajamentele de audit sunt adresate şi oferă asigurare unei game largi de potenţiali utilizatori. Ca atare, pentru clienţii de audit, membrii echipei de audit, auditorul şi societăţile conectate sunt obligaţi să fie independenţi faţă de acest client. Condiţii similare se aplică şi în cazul unor angajamente de asigurare care sunt angajamente non-audit şi ca atare membrii echipei de audit şi auditorul trebuie să prezinte independenţă faţă de clientul lor. In cazul acestor angajamente (de audit sau non-audit) trebuie luate în considerare orice ameninţări care auditorul are motive să creadă pot fi create de interesele societăţii conectate si relaţiile acestora.

Evaluarea ameninţărilor la adresa independenţei trebuie documentată prin probe obţinute atât înainte de acceptarea angajamentului cât şi în timp ce acesta se desfăşoară. Când ameninţările la adresa independenţei nu sunt în mod clar nesemnificative, iar auditorul acceptă să continue angajamentul, decizia trebuie documentată. Această documentare trebuie să includă o descriere a tuturor ameninţărilor şi a măsurilor de siguranţă aplicate pentru a le elimina sau de a le reduce la un nivel acceptabil.Independenţa poate fi afectată de interesul propriu, auto-examinare, reprezentare legală, familiaritate şi intimidare.

Exemple:- Un interes financiar direct sau un interes financiar semnificativ indirect la un client de audit;- Un împrumut sau o garanţie oferită sau primită din partea unui client de audit sau a directorilor sau managerilor;- Dependenţa nepotrivită cu privire la onorariile totale din partea unui client de audit;- Grija legată de posibilitatea pierderii angajamentului;- A avea o relaţie de afaceri apropiată cu un client de audit;- Un membru al echipei de audit este sau a fost recent angajat al clientului de audit într-o poziţie în care exercita influenţă directă şi semnificativă asupra obiectului angajamentului de audit;- Pregătirea datelor iniţiale utilizatorului pentru întocmirea situaţiilor financiare sau întocmirea altor înregistrări care reprezintă obiectul angajamentului de audit.- Un membru al echipei de audit are o ruda de gradul I sau un membru apropiat de familie care este director sau funcţionar al clientului de audit;- Un fost partener al auditorului este director, funcţionar al clientului de audit sau angajat aflat în poziţia de a exercita influenţă directă şi semnificativă asupra angajamentului de audit;- Asocierea pe termen lung al unui membru senior al echipei de audit cu un client de audit; şi - Acceptarea de cadouri sau ospitalitate, cu excepţia cazului în care valoarea este nesemnificativă din partea clientului de audit , a directorilor, funcţionarilor sau angajaţilor săi.

Pregatit de Adina Bocan 16/21

Page 17: SUPORT DE CURS AUDIT.doc

In practica respectarea si documentarea independentei fiecarui membru al echipei de audit si al auditorului, ca societate comerciala, acolo unde este cazul, se realizeaza prin Declaratii de Independenta scrise, semnate si datate inainte de data inceperii angajamentului de audit. Declaratiile sunt revizuite pe intreaga perioada de catre responsabilul de misiune si independenta se probeaza la finele misiunii prin semnatura si data.Independenta auditorului financiar se documenteaza prin efectuarea unui test de calcul a procentului onorariului de audit din cifra de afaceri a auditorului. Se considera ca peste 10-15% ar pune in pericol independenta auditorului.

9. ACTIVITATI DIDACTICE

Studii de caz si Ipoteze:

TESTAREA PRINCIPIULUI INDEPENDENTEI EXERCITIILOR (mai jos)TESTAREA EXISTENTEI CREANTELOR PRIN CONFIRMARI EXTERNE (mai jos)

Teste de verificarea a cunostintelor (‘intrebari –fulger’):1. Ce se intampla cu raportul emis de catre auditor,

atunci cand nu poate exprima o opinie fara rezerve?2. Care este procedura de audit potrivita in cazul

asigurarii asupra existentei stocurilor? 3. Care este procedura de audit potrivita in cazul

asigurarii asupra existentei si evaluarii creantelor?4. Ce sunt standardele de audit? 5. Care este diferenta intre o misiune de examinare si o

misiune de audit?

TESTAREA PRINCIPIULUI INDEPENDENTEI EXERCITIILOR

           Initial

e DataClient:SC EXEMPLU S.A    

Intocmit de: NP

04/04/2007

Perioada auditata: 01/01/2006 - 31/12/2006  

Revizuit de: NPA

15/04/2007

               

 Obiectiv:

Sa ma asigur ca societatea a inregistrat tranzactiile, achizitii si respectiv obligatiile create de acestea in exercitiul financiar corespunzator

Activitate efectuata:

Am verificat 10 facturi din luna decembrie 2006 si 10 facturi din luna ianuarie 2007 (DVI unde era cazul) precum si perioada inregistrarii lor in contabilitate.

Rezultat:

Toate sumele sunt in lei

Document nr

Data Furnizor Produse SumaInreg

in anul

Conform cu

factura

1F.7545559

23.12.2004 Lucrari amenajare spatiu-Gorj 613,401 2006 da

2F.7545558

23.12.2004

Lucrari amenajare spatiu-Mehedinti 593,874 2006 da

3F.3253359

28.12.2004 Reparat autoduba de transport 50,000 2006 da

4 F.06007 10.12.2 Realizat obiecte promotionale 262,509 2006 da

Pregatit de Adina Bocan 17/21

Page 18: SUPORT DE CURS AUDIT.doc

68 004

5F.30610002

21.12.2004 Componente calculator 7,247 2006 da

6F.3240503

9.12.2004 Cota forfetara Sc.Gen.143 32,445 2006 da

7F.6644477

16.12.2004 Depozitare deseuri 47,421 2006 da

8F.5408498

06.12.2004

c/v lucrari obiect.Sc.Sport nr.103 729,075 2006 da

9F.2935767

13.12.2004 Lucrari de instalare 2,615,382 2006 da

10

F.0788817

09.12.2004  

c/v amenajare spatiu Miercurea Ciuc 732,899 2006 da

Document nr

Data Furnizor Produse SumaInreg

in anul

Conform cu

factura

1F.8494581

27.01.2005 Saltele umplute melana 18,201 2007 da

2F.5891219

24.01.2005 Salopete doc 145,418 2007 da

3F.6440547

21.01.2005 Unelte 38,242 2007 da

4F.1180571

28.01.2005 Carburant 79,406 2007 da

5F.80260013

3.01.2005 Servicii auto 13,406 2007 da

6F.3394447

17.01.2005 COFLEX PP DN23 413,834 2007 da

7F.00210286

18.01.2005 Gura fonta dubla capac 208,349 2007 da

8F.6495604

17.01.2005 tub pvc protectie 161,099 2007 da

9F.3268423

5.01.2005 Fasa autocast 43,755 2007 da

10

F.1572827

14.01.2005   Patch cords 65,688 2007 da

Concluzie

In urma verificarii documentelor apreciem ca acestea au fost inregistrate in perioada corespunzatoare, iar soldul furnizorilor nu este denaturat.

TESTAREA EXISTENTEI CREANTELOR PRIN CONFIRMARI EXTERNE (mai jos)        Initiale Data

Client: SC EXEMPLU S.A   Intocmit de: NP 08/04/2007

Perioada verificata: 01/01/06-31/12/07   Revizuit de: NPA 15/04/2007

           

           

        Toate sumele in lei

cont clientSold la

31.12.2004 conform Balanta

Sold confirmatdiferent

eComentarii

    (A) (B)(C )=(B)

-(A) 

EXEMPLU SA PLOIESTI          

411 Client 1 8,727

8,727 0 J 4.1 PL 2

411 Client 2 122,697

122,697 0 J 4.1 PL 6

411 Client 3 3,447,530

3,447,530 0 J 4.1 PL 4

411 Client 4 445,334

445,334 0 J 4.1 PL 3

411 Client 5 2,068

2,068 0 J 4.1 PL 1

411 Client 6 0 J 4.1 PL 5

Pregatit de Adina Bocan 18/21

Page 19: SUPORT DE CURS AUDIT.doc

84,474 84,474

 total esantion 411 PRAHOVA

4,110,831

4,110,831    

  total 411 PRAHOVA 5,344,863      

 Procent esantion din sold 411 76.91%      

EXEMPLU SA CLUJ          

411 Client 1 48,984

48,984 0 J 4.1 CJ 4

411 Client 2 102,794

102,794 0 J 4.1 CJ 1

411 Client 3 69,028

69,028 0 J 4.1 CJ 5

411 Client 4 243,728

243,728 0 J 4.1 CJ 3

411 Client 5 306,114

306,114 0 J 4.1 CJ 6

411 Client 6 6,863

6,863 0 J 4.1 CJ 2

  total esantion 411 CLUJ 777,511

777,511    

  total 411 CLUJ 981,247      

 Procent esantion din sold 411 79.24%      

EXEMPLU SA BUCURESTI        

411 Client 1 522,222

522,221 0 J 4.1 B 1

4111105 Client 2 104,802

104,802 0 J 4.1 B 13

41112 Client 3 193,657

193,657 0 J 4.1 B 13

411 Client 4 135,160

135,160 0 J 4.1 B 9

411 Client 5 8,620

8,620 0 J 4.1 B 3

411 Client 6 263,951

263,951 0 J 4.1 B 10

411 Client 7 101,150

101,150 0 J 4.1 B 6

411 Client 8 10,389

10,389 0 J 4.1 B 5

411 Client 9 34,712

34,712 0 J 4.1 B 12

411 Client 10 77,212

77,212 0 J 4.1 B 8

411 Client 11 9,312

9,602 290 J 4.1 B 11

411 Client 12 60,597

60,597 0 J 4.1 B 7

411 Client 13 18,124

18,124 0 J 4.1 B 4

411 Client 14 11,662

11,662 0 J 4.1 B 2

 total esantion 411 BUCURESTI

1,551,570

1,551,859    

  total 411 BUCURESTI 3,169,234      

 Procent esantion din sold 411 48.97%      

EXEMPLU SA BACAU          

411 Client 1 49,400

49,400 0 J 4.1 BC 2

411 Client 2 350,647

350,647 0 J 4.1 BC 1

411 Client 3 324,751

324,751 0 J 4.1 BC 3

  total esantion 411 BACAU 724,798

724,798    

  total 411 BACAU 864,595      

 Procent esantion din sold 411 83.83%      

EXEMPLU SA TIMISOARA        

411 Client 1 108,000

108,000 0 J 4.1 TM 5

411 Client 2 8 J 4.1 TM 1

Pregatit de Adina Bocan 19/21

Page 20: SUPORT DE CURS AUDIT.doc

24,379 24,387

411 Client 3 299,890

299,654 -236 J 4.1 TM 2

    -    

OC 5188872/31.12.04

411 Client 4 172,758

172,758 0 J 4.1 TM 3

411 Client 5 47,617

47,617 0 J 4.1 TM 4

 total esantion 411 TIMISOARA

652,643

652,415    

  total 411 TIMISOARA 657,665      

 Procent esantion din sold 411 99.20%      

EXEMPLU SA GALATI          

411 Client 1 259,384

259,384 0 J 4.1 GL 5

411 Client 2 7,040

8,865 1,826 J 4.1 GL 1

411 Client 3 1,826   -1,826 J 4.1 GL 1

411 Client 4 54,655

54,655 0 J 4.1 GL 4

411 Client 5 1,163

1,163 0 J 4.1 GL 3

411 Client 6 3,295

3,295 0 J 4.1 GL 2

411 Client 7        

  total esantion 411 GALATI 327,363

327,363    

  total 411 GALATI 327,522      

 Procent esantion din sold 411 99.95%      

EXEMPLU SA CRAIOVA        

411 Client 1 724,222

724,222 0 J 4.1 CR 1

411 Client 2 192,362

192,362 0 J 4.1 CR 1

411 Client 3 479,930

479,930 0 J 4.1 CR 11

411 Client 4 428,611

428,611 0 J 4.1 CR 2

411 Client 5 101,445

101,445 0 J 4.1 CR 8

411 Client 6 60,000

60,000 0 J 4.1 CR 3

411 Client 7 36,317

36,317 0 J 4.1 CR 3

411 Client 8 33,365

33,365 0 J 4.1 CR 9

411 Client 9 32,734

32,734 0 J 4.1 CR 4

411 Client 10 15,000

15,000 0 J 4.1 CR 5

411 Client 11 14,472

14,472 0 J 4.1 CR 6

411 Client 12 3,518

3,518 0 J 4.1 CR 7

 total esantion 411 CRAIOVA

2,121,976

2,121,976    

  total 411 CRAIOVA 2,145,711      

 Procent confirmat din sold 411 98.89%      

DIVIZIA VANZARI          

  Client 10,609

10,609 0 J 4.1 DV 1

  Client 5,793

5,793 0 J 4.1 DV 2

  Client 4,420

4,420 0 J 4.1 DV 3

  Client 2,854

2,639 -214 J 4.1 DV 4

  Client 2,578

2,578 0 J 4.1 DV 5

Pregatit de Adina Bocan 20/21

Page 21: SUPORT DE CURS AUDIT.doc

  Client 2,176

2,176 0 J 4.1 DV 6

  Client 2,226

2,226 0 J 4.1 DV 7

  Client 6,091

6,091 0 J 4.1 DV 8

  Client 5,290

5,290 0 J 4.1 DV 9

  Client 3,761

3,761 0 J 4.1 DV 10

  Client 3,628

3,628 0 J 4.1 DV 11

  Client 6,134

6,134 0 J 4.1 DV 12

  Client 1,796

1,796 0 J 4.1 DV 13

  Client 2,326

2,326 0 J 4.1 DV 14

  Client 5,508

5,508 0 J 4.1 DV 15

  Client 2,622

1,602 -1,020 J 4.1 DV 16

 total esantion 411 DIVIZIA VZ

67,813

66,578    

  total 411 DIVIZIA VZ 234,154      

 Procent confirmat din sold 411 28%      

        Diferenta – immaterial

TOTAL CONFIRMAT     10,333,331 -1,173  

TOTAL 411 CF BALANTA J1 13,288,485    

Procent confirmat     78%    

Pregatit de Adina Bocan 21/21