SUPORT DE CURS

LUCRTOR-INSTALATOR PENTRU CONSTRUCII

ntocmitCoordonator implementare proiect: Marinela RotariuResponsabil tehnic: Lucian Lotoroanu

ATRIBUTII SI RESPONSABILITATIOcupatia de instalator instalatii tehnico-sanitare si de gaze, din cadrul sectorului de constructii civile si industriale, are atat activitati cu caracter general cat si activitati specifice.Instalatorul trebuie sa cunosca, sa monteze, sa puna in functiune, sa diagnosticheze si sa remedieze toate tipurile de instalatii si utilaje folosite pentru alimentarea cu apa calda si rece, canalizare, stingeri incendii si care sunt specifice constructiilor civile si industriale.Instalatorul trebuie sa aiba unele aptitudini absolut necesare pentru a putea sa indeplineasca cerintele legate de aceasta ocupatie (atentie, indemanare, putere de analiza si decizie, spirit de echipa, adaptabilitate la situatii noi).Pe langa aptitudini, instalatorul trebuie sa detina cunostinte teoretice si deprinderi practice din domeniile: mecanica, hidraulica, instalatii termice si sanitare, materiale de constructii etc.Practic, instalatorul realizeaza urmatoarele activitati specifice:- monteaza instalatiile interioare de apa rece si calda pentru uz menajer;- monteaza instalatii pentru stingerea incendiilor;- monteaza utilajele utilizate in instalatiile de canalizare;- monteaza instalatiile de canalizare;- remediaza defectiunile de orice tip aparute la instalatiile montate.1. MUNCA IN ECHIPAComunicarea in interiorul organizatiei are si o logica sociala. Nu se poate mobiliza un grup de oameni pentru indeplinirea unui scop comun fara a arata tinta, obiectivul si motivele pentru care trebuie sa se ajunga acolo.Comunicarea este singurul proces prin care se comunica cu alte persoane. Este procesul prin care le aratam celorlalti ce stim si ce fel de persoana suntem. Este de asemenea , procesul prin care acestia isi formeaza opinii personale despre noi. De fiecare data cand colaboram cu ceilalti, folosim comunicarea interpersonala. Aceasta poate fi verbala sau non- verbala. Cand comunicam non-verbal, printr-o privire incruntata, incrucisandu-ne bratele, etc., aceste actiuni formeaza adeseori o imagine mai clara a ceea ce vorbitorul doreste da comunice decat ar forma cuvintele. O persoana cu abilitati bune de comunicare este o persoana care poate utiliza si adapta aceste tehnici astfel incat sa fie adecvate in situatia respectiva.In procesul de comunicare pot aparea deseori deficiente, generate fie de manageri, fie de subordonati.Deficientele generate de manageri apar in una din situatii:a) insuficienta documentareb) supradimensionarea informatiilor introductivec) transformarea dialogului in monologd) stereotipia in comunicaree) folosirea unui ton iritata) folosirea unui limbaj inacdevat partenerului de discutiib) lipsa de coerenta in exprimarec) lipsa de respect fata de interlocutorDeficientele de comunicare generate de subordonati, apar atuci cand:a)nu exista abilitati de comunicareb)nu exista siguranta locului de muncac)temperament nepotrivit

Pentru imbunatatirea comunicarii atat intre membrii echipei cat si intre manager si subordonati este necesar sa existe:- concizie in exprimare- motivarea comunicarii- claritatea exprimarii- un numar strict-necesar de instructiuniComunicarea intre membrii echipei este de multe ori lipsita de acuratete deoarece acestia nu verifica pentru a vedea daca se inteleg reciproc. Parafrazarea reprezinta reformularea, cu propriile dvs. cuvinte a ceea ce ati auzit ca a spus cealalta persoana. Este o modalitate de a dezvalui felul in care intelegeti comentariile vorbitorului si de a afla daca remarca dvs. este la fel cu cea a vorbitorului. De exemplu, luati in calcul urmatorul exemplu de parafrazare: Ar putea fi acesta un exemplu al punctului de vedere pe care tocmai l-ai exprimat ? si apoi spuneti care ar fi exemplul.2. MIJLOACE DE COMUNICAREIn timpul orelor de serviciu un sudor intra in relatie directa cu ceilalti colegi din departamentul propriu, fiind necesara comunicarea dintre ei pentru a indeplini sarcinile incredintate, sau cu colegi din alte departamente pentru a comunica sau a primi anumite informatii, de asemenea, primeste instructiuni sau raporteaza sefilor anumite probleme sau intra in contact cu clientii care isi exprima anumite cerinte sau nemultumiri.Prin urmare, activitatea zilnica implica comunicarea: cu seful/sefa departamentului; cu lucratori, colegi, din acelasi departament; cu lucratori, colegi, din alte departamente; cu clientii.Aceasta comunicare se realizeaza in diferite feluri: oral prin discutie fata in fata sau la telefon; in scris mesaje, formulare, liste etc. care trebuie scrise sau citite; printr-o anumita atitudine prin expresia fetei, privire, gesturi, adica prin limbajul corpului.2.1 Comunicarea oralaAceasta implica vorbirea si ascultarea.VorbireaAceasta are mai multe caracteristici care afecteaza mesajul oral, si anume: intensitatea (volumul) vorbirii se poate vorbi tare, autoritar, sau incet, abia auzit; inaltimea (timbrul vocii) voce cu sunete ascutite, acestea producandu-se mai ales in stari de agitatie si nervozitate, fiind iritante si neplacute pentru ascultatori, sau voci cu sunete grave, joase, uneori greu de inteles (timbrul vocii, fiind nativ, este mai greu de modificat, dar trebuie controlat in situatii de stres si emotii, pentru a nu provoca situatii conflictuale); tonul vorbirii ton cald, dar care, exagerat, poate suna lingusitor, sau ton rece, distant, adesea perceput ca neplacut, nepoliticos; ritmul vorbire repezita, greu de inteles, sau vorbire prea lenta, cu pauze mari intre cuvinte, care poate crea impresia ca ascultatorul este incapabil sa inteleaga ce i se spune, devenind jignitoare. Vorbirea trebuie sa fie clara, cuvintele sa fie bine articulate, fara afectare, astfel incat sa poata fi inteleasa de toata lumea.AscultareaOamenii se simt satisfacuti si respectati daca constata ca se asculta cu atentie ceea ce spun. Ei vor sa li se dea toata atentia si sa constate dorinta si capacitatea de a le cunoaste necesitatile. Ascultatorul (interlocutorul) are si el de castigat, el afla mai multe despre persoana respectiva, isi stabileste relatii mai bune cu colegii si ofera servicii mai bune clientilor. Ascultand cu atentie, se evita neintelegerile, se economiseste timp si se previn disfunctionalitati care pot provoca frustrari (stari de nemultumire cand ceva nu reuseste) tuturor, stricand atmosfera de lucru in echipa.A asculta inseamna mai mult decat a auzi si retine ce s-a spus, este un proces activ care presupune: acordarea intregii atentii vorbitorului; interesul sa fie indreptat spre ceea ce spune vorbitorul, iar acesta sa nu fie intrerupt sau grabit in comunicare; sa se retina aspecele importante si sa se ignore cele irelevante; sa se faca notite daca este nevoie; sa se stabileasca masurile ce trebuie luate.2.2 Surse de informatii. Analiza informatiilorIn cadrul organizatiei economice, importanta comunicarii rezida in necesitatea de a corela activitatea tuturor angajatilor, in vederea functionarii optime a unitatii operationale .Astfel , cand seful de echipa comunica muncitorilor informatii despre sarcini, procedee de lucru, evenimente, este necesar : sa se exprime in termeni pozitivi; sa se exprime in termeni concreti; sa coordoneze obiectivele; sa evalueze consecintele viitoare.2.3 Alegerea suporturilor de comunicareSuportul concret de comunicare se alege tinand seama de cele cinci criterii esentiale:intelegerea: mesajul va fi bine inteles?deformarea: exista riscuri de parazitare a mesajului?memorarea: va fi retinut mesajul?pastrarea: poate fi mesajul pastrat si regasit la nevoie?costul: costul unitar de revenire a suportului?Facand o apreciere globala a celor trei moduri de comunicare, ajungem la urmatoarea concluzie:IntelegereDeformareMemorarePastrareCostSCRISBFBFBFBBORALMMMMFBAUDIOVIZUALFBBBBMLegenda: FB = foarte bineB = bineM = mediuPrincipalele suporturi de comunicare utilizate in mod curent sunt:Suportul de informareSCRISNotaRapoarteRezumatAfisajORALDiscutieSedintaInformatii telefonAUDIOVIZUALMesaje prin statii audioRetroproiectorFilm2.4 Comunicarea la locul de munca. Adaptarea la situatii neprevazuteComunicarea reprezinta un proces biunivoc in care doua sau mai multe persoane sau grupuri devin alternativ emitatori sau receptori , fac schimb de idei, ganduri sau mesaje, in scopul de a se informa reciproc, de a se pune de acord asupra unei probleme sau de a-si corela actiunile.Principalele componente ale comunicarii:- emitentii- receptorii- canalele de comunicare- suporturile materiale de comunicare.Faza critica a comunicarii este interpretarea deoarece informatia transmisa risca sa capete o semnificatie diferita pentru receptori, fie datorita faptului ca interlocutorii traiesc in sisteme de referinta diferite, fie datorita aparitiei unor factori perturbatori.In cadrul organizatiei economice, importanta comunicarii rezida in necesitatea de a corela si coordona activitatea tuturor angajatilor, in vederea asigurarii functionarii optime a unitatii operationale.In cadrul organizatiei economice, probleme de comunicare apar atunci cand:angajatii nu sunt constienti sau convinsi de necesitatea comunicarii;angajatii nu stiu ce sa comunice;angajatii nu stiu cum sa comunice;angajatii nu au acces la mijloacele de comunicare.Cauzele aparitiei acestor probleme sunt:dorinta de a receptiona doar acele informatii care nu contravin mentalitatii receptorilor;imposibilitatea de a receptiona informatii diferite de cele dorite ;prejudecati manifestate fata de persoana emitatorului;deturnarea sau distorsionarea intentionata de catre anumite grupuri de influenta a informatiei;utilizarea unor cuvinte ce pot avea intelesuri diferite pentru diversi interlocutori;utilizarea unor cuvinte in jargon sau a unor termeni de stricta specialitate care nu pot fi intelesi de nespecialisti;interpretarea gresita a unor mesaje de tip body-language ;greseli de interpretare datorate starilor emotionale ale interlocutorilor.Principalele cai de contracarare a acestor cauze sunt:utilizarea comunicarii corecte ( fara intermediar );utilizarea limbajului simplu, direct, adecvat atat problemei cat si interlocutorului;dimensionarea corecta a retelei de comunicatii in raport cu cerintele organizatiei;Reclamatii din partea clientilorTrebuie discutat si analizat care a fost motivul reclamatiilor, cum puteau fi ele evitate, ce se mai poate face pentru a-l multumi pe client, pentru ca, de regula, clientii retin si spun mai departe mai ales disfunctionalitatile decat lucrurile placute pe care le-au vazut in structura respectiva, micile nemultumiri ramanand mai puternic in memorie.Solutionarea nemultumirilor sau reclamatiilor clientuluiFiti calm. Meseria dv. este sa indreptati lucrurile, nu sa va eschivati, adica sa evitati situatiile mai dificile.Ascultati cu solicitudine. Acordati atentie la tot ce spune clientul si clarificati toate detaliile importante. Nu-l intrerupeti, ati putea ajunge la concluzii gresite, fiindca nu ati auzit toate detaliile.Multumiti clientului ca v-a comunicat nemultumirile sale. Asta este important, intru-cat majoritatea clientilor nu se complica sau nu se incumeta sa-si exprime nemultumirile, dar pentru a nu avea in viitor astfel de experiente neplacute, nu vor mai apela la serviciile d-voastr i -i va avertiza si prietenii sa nu v contacteze.Cereti scuze clientului. Este foarte important, chiar daca credeti ca nu dv. ar trebui sa va scuzati. Astfel clientul observa ca nemultumirea lui este luata in serios si se va calma.Luati masuri ca lucrurile sa fie indreptate. Daca nu e treaba dv. sa rezolvati problema sau credeti ca nu veti reusi s-o rezolvati, trebuie sa explicati clientului ce veti face si apoi sa transmiteti toate detaliile persoanei in sarcina careia cade executarea. Nu va eschivati si nu promiteti ceea ce nu puteti rezolva.Verificati daca totul s-a rezolvat, mai ales daca ati transmis altcuiva sarcina. Luati masuri ca aceasta problema sa nu se repete, iar la nevoie cereti ajutorul sefului direct.Tineti cont ca un client care se plange este suparat. Nu complicati situatia prin faptul ca va suparati sau va enervati si dv. si apoi sunteti prost dispus. Vorbiti calm si clar si incercati sa nu uitati ca problema se refera la o situatie si nu la persoana dv.Toate aceste relatii de serviciu dintre lucratorii aceleiai echipe sau cu cei din alte echipe sau cu clienti reprezinta, dincolo de regulamente si instructiuni de serviciu, relatii interpersonale si depind de personalitatea fiecarui lucrator.2.5. Definirea rolurilor specifice ale munciiRezultatele activitatii productive pot fi din cele mai bune numai daca , pe langa respectarea disciplinei muncii , intre membrii echipei exista relatii de comunicare .In cadrul organizatiei economice, importanta comunicarii rezida din necesitatea de a corela si coordona activitatea tuturor angajatilor, in vederea functionarii optime a unitatii operationale.Este important ca indeplinirea sarcinilor de serviciu sa se realizeze in conditiile colaborarii cu intregul colectiv, membrii echipei cunoscand sarcinile pe care le are fiecare dintre ei.PLANIFICAREA ACTIVITATII1. DOCUMENTATIA TEHNICADocumentatia tehnica cuprinde :- desene de execuie, unde se identific simbolurile conductelor, materialele, condiiile tehnice de calitate, normele de execuie;- instruciuni tehnice de asamblare;-verificarea dimensional;-ordinea de executare a operatiilor i dispozitivele necesare;- fia tehnic.Cerine:-procedeul de lucru-tipul de prelucrare-tipul materialelor-diametrul conductelor-tratamentele tehnice-proba de control- plan de control vizual i dimensional2. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCAIn scopul desfasurarii lucrului fara opriri, timpi de asteptare sau salturi, inainte de inceperea unei lucrari de instalatie se fac operatii pregatitoare, a caror dezvoltare variaza cu marimea instalatiilor de executat.2.1 Cunoasterea proiectuluiPentru instalatia sau partea de instalatie care i s-a repartizat spre executare, instalatorul trebuie sa ia cunostinta de intregul continut al proiectului, sa verifice daca acesta contine elementele pentru instalatia de executat si daca sunt luate avizele administratiilor sau persoanelor interesate in legatura cu executarea instalatiei.Daca citirea proiectului s-a facut pe teren, atunci se face o recunoastere in toata zona, verificand concordanta cu prevederile proiectului si fixand locul de munca al echipei (echipelor) de lucru.Pentru conductele subterane, in terenuri cuprizand si alte retele de instalatii, in scopul recunoasterii si identificarii conditiilor si stabilirii solutiilor de traversari prevazute in proiect, se pot face si sondaje de recunoastere.In cazul executarii instalatiilor interioare in incaperi locuite, se ia legatura cu locatarii asupra orelor si conditiilor de lucru, stabilindu-se si data inceperii lucrului.2.2 Executarea lucrarilor de organizare si de degajare a terenuluiOrganizarea santierului se incepe cu completarea sculelor si a utilajelor necesare pentru lucrari, in afara de cele care intra in dotatia permanenta a echipelor, cu stabilirea programarii pentru utilajul mecanic (camion, tractor, compresor de aer etc.) si cu inlocuirea sculelor defecte.Se organizeaza executarea pieselor si a prefabricatelor in atelier, predandu-se desenele impreuna cu toate indicatiile de executare, stabilindu-se termenele de proba si de ridicare a pieselor gata.Se repartizeaza lucrarile la echipe (sau la oameni) pe operatii sau pe portiuni de instalatii, predandu-se desenele si toate lamuririle pentru lucru, se stabileste modul de conlucrare a echipelor (oamenilor) intre ele si cu instalatorul care conduce executarea intregii lucrari.Se imparte pe echipe sau pe oameni materialul marunt care se va transporta la santier o data cu sculele si cu utilajul. Primirea materialelor, din punct de vedere cantitativ, se face dupa dispozitiile in vigoare din unitatea de executie. Anumite reguli de primire sunt insa recomandabile in orice unitate, si anume:- materialele se primesc si se predau numai insotite de dovezile scrise pe imprimatele unitatii;- cantitatile se verifica in timpul primirii sau predarii;- dupa primire, raspunderea exclusiva asupra materialelor apartine primitorului, care se ingrijeste de manipularea si pastrarea lor fara degradari.Verificarea calitatii materialelor se face numai de muncitorul cu calificare corespunzatoare (sudor pentru materialul de sudare; instalator pentru tevi filetate, fitinguri, armaturi, robinete si aparate; montor de conducte pentru tevi nefiletate, material de izolare, materiale pentru garnituri).Se completeaza echipele cu personalul ajutator necesar lucrarilor anexe ale instalatiei (sapatori cu sculele lor si, cand este cazul, si cu zidari si tamplari) si cu personalul si eventual utilajul necesar pentru degajarea traseului.Se transporta personalul, utilajul si materialul marunt la santier folosind mijloacele de transport la capacitate maxima (incarcatura completa).Degajarea traseului (indepartarea obiectelor grele aflate pe traseu, inlaturarea culturilor si a pomilor pe fasia de teren prevazuta in proiect, protejarea utilajelor aflate in hale industriale deasupra carora vor trece conductele instalatiei, deplasarea corespunzatoare sau protejarea mobilierului in incaperi locuite), daca este prevazuta prin proiect in cadrul lucrarilor, se executa inainte de inceperea lucrarii.Tot in cadrul degajarii traseului, in cazul incaperilor sau a locurilor (depozitelor deschise) cu pericol de incendiu se indeparteaza pe cat posibil obiectele inflamabile, se instaleaza stingatoarele necesare si se iau masurile de ventilatie corespunzatoare, dupa caz, instalandu-se placutele avertizoare respective.In cazul lucrului pe caile publice de circulatie, se marcheaza santierul de lucru prin placute avertizoare iluminate in cursul noptii.3. ORGANIZAREA LUCRARILOR3.1 Pregatirea echipamentelor de protecieEchipament de protecie- salopet- cizme de protectie- mnui- scurta impermeabila cu gluga- or de protectie- ochelari si masc de protectie- capison pentru lucru pe timp friguros- casc de protecie- centura de protectie pentru lucru la inaltime3.2 Pregatirea echipamentuluiEchipament de lucru- dispozitive de filetat- dispozitive de sudare- dispozitive de taiat teava- dispozitive de gauritSe verific starea tehnic a utilajului- alimentarea la reea- starea cablurilor de legtur (s nu fie deteriorate)- legatura la pmnt3.3 Pregtirea SDV-urilorS.D.V-uri- menghina- polizoare electrice- ciocane- chei- cleti- surubelnite3.4 Activiti specifice ncheierii lucruluiActivitti specifice ncheierii lucrului- oprirea utilajului i adunarea cablurilor- pune echipamentul de protecie i cel de lucru n ordine la locul stabilit- adun S.D.V.-urile i le pune n locurile stabilite- asigur curenia la locul de munc

NORME DE PROTECTIE A MUNCIIMASURI DE PROTECTIE A MUNCII2. NORME DE PROTECIE A MUNCII SPECIFICE MESERIEI DE INSTALATOR2.1. Masuri de protecie a muncii la efectuarea lucrrilor n anuriInstalaiile exterioare de alimentare cu ap i canalizare se pozeaz, n general, ngropat. Acest mod de amplasare cere executarea unor anuri a cror adncime i lime depinde de diametrul conductelor respective, de limita de nghe a pmntului i de ali factori (panta conductei, intersecii cu alte conducte, etc.).nainte de executarea anurilor se execut cteva tranee perpendiculare pe direcia anului, pentru a identifica eventualele conducte sau cabluri existente. Spturile se ncep numai dac conductorul lucrrii a luat cunotin de aceste conducte i dac a obinut aprobrile de la persoanele n drept.Dac dup nceperea spturilor se descoper alte instalaii subterane necunoscute nainte, lucrrile se opresc pn la identificarea lor i stabilirea modului de evitare a pericolelor ce s-ar putea ivi n caz de continuare a lucrrilor.Spturile fr consolidri sunt permise pentru terenuri de umplutur pn la adncimea de 0,75m, pentru teren mijlociu pn la 1,25m i pentru teren tare (spat cu trncopul i cazmaua) pn la 2m.Pentru adncimi mai mari se execut sprijiniri cu dulapi i traverse, astfel nct operaiile de spturi i montaj pot continua fr pericol de surpare a pereilor anului.n cazul n care anul se execut paralel cu un an mai vechi, astupat, se execut sprijinirea malurilor, oricare ar fi adncimea acestuia, deoarece pmntul nefiind tasat uniform pot aprea surpri pariale, care duc la ruperea conductei existente.Pmntul rezultat din sptur se arunc pe o singur parte a anului, la o distan de minimum 0,70m. Pe partea cealalt a anului se depoziteaz evile i materialele de montaj, tot la distana de 0,70m de margine, pentru a nu se rostogoli n an, accidentnd muncitorii.Coborrea conductelor n an se realizeaz prin lansarea cu trepiede i cabluri. Nu este permis aruncarea lor n an i nici aezarea provizorie pe traversele sprijinirilor. n timpul coborrii conductelor este interzis ca muncitorii s staioneze n lungul anului, chiar dac lansarea nu afecteaz poriunea respectiv.2.2. Masuri de protecie a muncii la efectuarea lucrrilor n spaii strmteLucrrile de mbinare a conductelor n an se efectueaz ntotdeauna de ctre grupuri de doi-trei muncitori la fiecare punct de lucru.n an lucreaz la mbinarea conductei unul sau doi muncitori echipai corespunztor (cu ochelari, cizme i mbrcminte de protecie). Se recomand ca acetia s fie legai cu centuri de siguran. Cablul centurii este scos din an, la un coechipier care supravegheaz operaiile de montaj i poate interveni la ivirea unor eventuale emanaii sau accidentri.2.3. Masuri de protecia muncii la efectuarea lucrrilor la nlimen timpul montajului sunt necesare uneori schele care permit accesul muncitorului la punctele mai nalte ale cldirii sau ncperii. Aceste schele se construiesc cu atenie i se verific nainte de fiecare utilizare. Muncitorul trebuie s-i organizeze munca astfel nct pe schel s execute un numr minim de operaii. Astfel se execut pe pardoseal sau la banc toate mbinrile posibile ale unui subansamblu, iar pe schel se execut numai montajul manoanelor pregtite din timp. n scopul prevenirii accidentrii prin cdre sau dezechilibrare a muncitorilor, se interzice prelucrarea evilor pe schelele destinate montajului. In cazul cand nu este posibil sa se realizeze parapete de protectie, muncitorii vor fi dotati cu centuri de siguranta.

2.4. Masuri de protecie a muncii n cazul utilizrii sculelor si echipamentelorCheile uzate vor fi reparate sau distruse. Alegei cheia de dimensiune potrivit. Nu folosii extensii.Evitai cheile ajustabile. Pe ct este posibil tragei cheia spre voi dect s o mpingei spre exterior. Cnd folosii chei ntotdeauna asigurai spatele cu o alt cheie. Nu folosii niciodat ciocane cu coada slbit sau rupt. Nu utilizai ciocane acolo unde nu este necesar folosirea lor. Purtai ochelari de protecie cnd lucrai cu dalta. inei dalta i ciocanul ferm, iar mnerul ciocanului i capul daltei s nu fie murdar de grsime. Folosii un mner adecvat pentru a evita nepturile. Folosii lama corespunztoare i asigurai-v c este instalat corect. Cnd o tietur este aproape de terminare micorai presiunea pentru a evita capetele abrupte. Alegei urubelnia potrivit pentru urubul utilizat. Meninei mnerul urubelniei curat. Nu lovii cu ciocanul n mnerul urubelniei, nu l utilizai ca i dalt. Evitai lucrul n mn dac este posibil, pentru a preveni alunecrile i rnirile prin nepare. Materialele trebuie strnse dup ncheierea proiectelor. Uneltele trebuie puse la loc atunci cnd nu sunt utilizate. ntotdeauna folosii o soluie de ap cu spun cnd testai scurgerile la montarea unei butelii noi sau a unui rezervor. Nu testai niciodat cu flacr deschis. Aprindei aparatele de nclzire cu aprinztorul, nu utilizai brichete sau chibrituri. Dup ncheierea operaiei, nchidei valva nclzitorului nti pentru a permite evacuarea acetilenei din furtun.. Utilizai tipul de nclzitor corespunztor pentru munca manual. Asigurai-v ntotdeauna de ce se afl n spatele dumneavoastr atunci cnd lucrai cu flacr deschis. Protejai lemnul i combustibilul de foc. Luai msuri de precauie atunci cnd lucrai cu flacr n prezena lichidelor inflamabile sau vapori cum ar fi adezivi, cleiuri. Nu prsii o lucrare pn cnd aceasta nu se rcete suficient pentru a putea fi atins. Alte persoane ar putea s o ating sau s o ridice. Nu lucrai niciodat cu flacr la sfritul zilei. Asigurai-v c lucrarea s-a rcit i c nu exist pericol de incendiu. Utilizai burghie ascuite corespunztor i asigurai-v c funcioneaz bine. Burghiele mici se nvrt cu viteze mari, iar cele mari se nvrt cu viteze mici. Reducei viteza cu 50% cnd lucrai cu font. Cheile pentru universal trebuie nlturate nainte de pornirea unui burghiu. Nu inei piesa n mn cnd gurii, folosii o clem sau o menghin. Purtai ochelari i masc de protecie cnd polizai. Nu stai n faa unei maini de polizat cnd pornete n special cnd are un disc nou. Suprafaa unui disc de tiat trebuie s fie plat i fr crestturi. Folosii o plac de oel pentru a corecta suprafaa. Polizarea trebuie fcut cu fermitate dar gradat, o presiune prea mare sau o lovitur brusc poate cauza spargerea discului. Utilizai numai faa discului nu i laterala, dect n cazul n care acesta a fost conceput special pentru aa ceva. Luai-v precauii mpotriva scnteilor cnd polizai. Luai o alt poziie sau folosii un ecran de protecie.n cazul n care lucrrile se efectueaz n apropierea liniilor electrice aflate sub tensiune, vor fi luate n prealabil msuri de electrosecurizare. Sculele acionate electric (maini de gurit, de filetat etc.) trebuie legate obligatoriu la instalaia de punere la pmnt, printr-un cablu multiplu. n cazul n care pe antier nu exist o reea de protecie, se vor bate n pmnt un numr de 46 evi cu diametrul de 2, legate ntre ele printr-un conductor din oel lat. n cazul n care rezistena electric a acestei instalaii nu depete 4, conductorul de legare la pmnt se poate fixa la aceast priz.2.5. Reguli de protecie a muncii la executarea instalaiilor de gazeInstalaiile interioare de gaze se execut, aparent, utiliznd evi din oel negre, mbinate prin fitinguri sau sudur. Sudarea acestora se va face cu respectarea stricta a normativelor privind lucrarile de sudura.Spre deosebire de alte tipuri de instalaii, instalaiile de alimentare cu gaze se execut obligatoriu de muncitorii i maitri autorizai de ntreprinderea distribuitoare.Dup executarea reparaiilor unor pri din instalaia interioar sau exterioar de gaze se verific din nou la presiune ntreaga instalaie. Neetaneitile se depisteaz cu ap i spun, fiind interzis ncercarea cu flacr.nainte de punerea n funciune a instalaiilor noi sau reparate se elimin aerul i se las s treac cteva minute gaz combustibil prin reea, eliminndu-l la un punct al instalaiei, spre a se evita formarea pe conducte a unui amestec exploziv de gaz i aer.MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILORPentru prevenirea i stingerea incendiilor trebuie respectate:1. Normele reglementate prin Ordonana Guvernului Romniei nr. 60 / 28.08.1997, privind aprarea mpotriva incendiilor, aprobate prin Legea nr. 212 / 16.12.1997;2. Legea proteciei muncii nr. 90 / 1996;3. Norme specifice de securitate a muncii privind executarea instalatiilortehnico-sanitare si de gaz

1. CARACTERISTICILE INCENDIULUI1.1. IncendiulIncendiul este un fenomen de ardere care presupune ntlnirea n acelai timp a trei elemente: combustibilul (substana care arde), carburantul (substana care ntreine arderea) i sursa de temperatur care s aduc combustibilul la temperatura de ardere.1.2. Temperatura de aprindereTemperatura de aprindere este temperatura cea mai joas la care combustibilul trebuie s fie adus pentru ca acesta s se aprind n contact cu o surs.1.3. InflamabilitateaInflamabilitatea este proprietatea substanelor de a produce, la temperatura obinuit, gaze sau vapori care n amestec cu aerul i n prezena unei surse de cldur se aprind ntr-un timp foarte scurt.1.4. AutoaprindereaAutoaprinderea este fenomenul prin care arderea unei substane este determinat de creterea temperaturii fr intervenia unei surse exterioare, creterea temperaturii fiid determinat de frecarea dintre moleculele substanei.2. MSURILE DE PREVENIRE A INCENDIILORMsurile de prevenire a incendiilor se pot grupa n: msuri tehnice i msuri organizatorice.Prin lege fiecare atelier sau secie sunt obligate s afieze la loc vizibil planul de evacuare n caz de incendiu.

3. OBLIGAIILE PERSOANELOR NCADRATE N MUNCPersoanele ncadrate n munc au urmtoarele obligaii:S cunoasc i s respecte normele PSI;S nu blocheze cu diferite materiale cile de acces sau mijloacele de stingere a incendiilor;S cunoasc modul de evacuare, sistemul de alarmare i mnuirea materialelor i mijloacelor de stingere a incendiilor;S nu foloseasc n alte scopuri materialele destinate stingerii;S anune conductorului sectorului de activitate orice nclcare a normelor PSI.n categoria normelor generale de prevenire a incendiilor sunt cuprinse:Interzicerea fumatului n alte locuri dect cele stabilite pentru acest scop;folosirea focului deschis numai pe baza permisului de a lucra cu foc;supravegherea utilajelor i instalaiilor aferente pe toat durata funcionrii lor;interzicerea depozitrii materialelor combustibile n apropierea instalaiilor electrice;interzicerea executrii modificrii sau improvizrii instalaiilor de nclzit, iluminat i for de ctre personalul neautorizat;asigurarea unei distane de minim 10 cm ntre materialele combustibile i conductele termice;punerea n funciune a sistemului de ventilaie cu 10 minute nainte de nceperea lucrului i oprirea lui dup 15 minute de la terminarea lucrului.La terminarea lucrului se va executa:oprirea utilajelor i instalaiilor;curirea utilajelor, a locurilor de munc i evacuarea deeurilor;scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice portabile racordate cu cabluri flexibile;deconectarea instalaiei electrice i punerea n funciune a iluminatului de gard;nchiderea ncperilor i predarea cheilor la organul de paz.

4. NORME SPECIFICE P.S.I.4.1. Depozitarea mrfurilor inflamabilen domeniul instalaiilor se utilizeaz substane inflamabile, ca: solveni, lacuri, vopsele, etc.Depozitarea acestor materiale inflamabile se face n ncperi speciale, dispuse la o anumit distan de alte cldiri i alte depozite.Materialele inflamabile se depoziteaz pe pardoseli din beton sau pe rafturi metalice. n incinta depozitului i n jurul acestuia este interzis fumatul sau folosirea flcrii deschise.Instalaiile de iluminat, ntreruptoarele sunt montate n exterior.4.2. Reguli generale de organizare a activitii de prevenire i stingere a incendiilorDe mare importan este instruirea personalului privind regulile generale i msurile specifice de prevenire i stingere a incendiilor, inclusiv cunoaterea mnuirii mijloacelor de prim intervenie. Se recomand ca responsabiliti precise n acest domeniu s fie incluse n fia postului.Instruciunile specifice de prevenire i stingere se vor afia la loc vizibil, obligatoriu pentru instalaiile tehnologice cu grad ridicat de risc.Instruirea asupra msurilor specifice de prevenire i stingere se face obligatoriu i persoanelor din afar ce execut lucrri temporare pe teritoriul unitii (reparaii, conducere autovehicule cu marf, etc).Printre msurile organizatorice i tehnice ce pot contribui la scderea riscului de incendiu i optimizarea unei eventuale intervenii a pompierilor se pot enumeraAsigurarea condiiilor de alarmare, evacuare i salvare a utilizatorilor n caz de incendiu este obligatorie;Cile de acces i evacuare n caz de incendiu se menin permanent libere i marcate corespunztor; la fel, sursele de alimentare cu ap i mijloacele de prevenire i stingere din dotarea obiectivului nu trebuie blocate sau obturate;La terminarea programului de activitate se va asigura verificarea spaiilor, n vederea eliminrii surselor poteniale de iniiere a incendiilor;Materialele i substanele combustibile se amplaseaz la distan sau se protejeaz fa de sursele de cldur;Sistemele i mijloacele de nclzire, ventilare, condiionare, precum i instalaiile de iluminat sau for nu trebuie s fie utilizate n condiii care prezint pericol de incendiu sau explozie;Executarea lucrrilor cu foc deschis (sudare, tiere, s.a.), n locuri cu pericol de incendiu, va fi permis numai dup luarea tuturor msurilor necesare de prevenire i stingere a incendiilor;Focul deschis precum i sistemele locale de nclzire (sobe, reouri, s.a.) nu trebuie lsate fr supraveghere i nu trebuie utilizate n condiii care pot provoca incendii;Produsele i substanele combustibile se vor utiliza numai n cantitile strict necesare bunei funcionri fr a se depi densitatea sarcinii termice stabilite;Deeurile, rezidurile, scurgerile i depunerile de produse combustibile din spaiile de producie sau depozitare se colecteaz n condiii de siguran i se evacueaz ritmic;Materialele i elementele de construcie combustibile se trateaz cu substane ignifuge sau se protejeaz mpotriva radiaiilor termice n funcie de condiiile de utilizare;Instalaiile i mijloacele de prevenire i stingere a incendiilor se menin permanent n funciune, iar lucrrile de reparaii se realizeaz n timp ct mai scurt posibil, asigurndu-se, n perioada respectiv, msuri de protecie suplimentare;Transportul i depozitarea produselor combustibile (lichide, pulberi) se va efectua numai n ambalaje sau recipiente care nu favorizeaz ncrcarea electrostatic sau care nu pot deversa prin spargere;Aparatele, dispozitivele i echipamentele care pot constitui surse de iniiere a incendiilor, se livreaz de ctre furnizor i se pun n funciune numai cu instruciuni de utilizare.

5. SUBSTANE I UTILAJE FOLOSITE LA STINGEREA INCENDIILOR5.1.Substane folosite la stingerea incendiilorAcestea sunt diferite, n funcie de substanele care ard: ap, substanele chimice, nisipul, pmntul.Apa are temperatura mai sczut dect materialele care ard i preia, n contact cu acestea, o cantitate important de cldur, determinnd scderea temperaturii sub punctul de aprindere. Se poate folosica jet puternic pentru stingerea combustibililor solizi, sub form de ploaie pentru stingerea combustibililor sub form fibroas i pulverizat pentru stingerea substanelor combustibile lichide.Apa nu poate fi folosit la stingerea motoarelor cu ardere intern, la stingerea lichidelor uor inflamablie, a aliajelor magneziului, a carbidului, a lacurilor, a vopselelor, etc.Substanele chimice produc stingerea prin fenomenul de formare n zona incendiului a unei atmosfere de vapori sau gaze care nu ard i nu ntrein arderea, mpiedicnd accesul oxigenului.Ca substane chimice se utilizeaz:Spuma chimic format prin degajarea de obicei a bioxidului de carbon, ca urmare a reaciei dintre substanele acide sau bazice;Spuma mecanic obinut prin amestecul unei substane generatoare de spum cu aer i ap;Tetraclorura de carbon care, la temperatura incendiului, produce vapori mai grei dect oxigenul ce acoper zona incendiului;Bromura de etil, care are efect asemntor cu al tetraclorurii de carbon;Bioxidul de carbon, care produce stingerea prin izolarea de oxigen;Prafurile chimice uscate, care nabu flacra la motoarele cu ardere intern, motoarele electrice, etc.Nisipul i pmntul acoper materialele care ard, le izoleaz de oxigen i ntrerup astfel arderea.5.2. Utilaje folosite la stingerea incendiilorSunt funcie de substana utilizat pentru stingere, astfel:n cazul folosirii apei:Pompe de mn, etc.;Motopompe pompe acionate de motoare i transportate manual;Autopompe amplasate pe mijloace de transport n comun;Glei de culoare roie;Lopei cu coad;Trncop cu coad;Cngi cu coad;Rngi de fier;Scar mperecheat din trei segmente.n cazul folosirii spumei:Stingtoare de mn cu spum sau cu pulbere;Arunctoare de spum instalate pe crucioare, cu o capacitate mai mare de producere a spumei;Generatoare de spum, care producspum, n cantiti mari prin aciunea apei asupra unor compui chimici n stare de praf;Aparate cu spum mecanic, deservite de obicei de un numr mai mare de oameni;Stingtoare de mn cu tetraclorur de carbon care la folosire, determin apariia unui gaz toxic. Se impune protecia cilor respiratorii;Stingtoare cu bioxid de carbon ncrcate cu acid carbonic lichefiat care la ieire se transform ntr-o mas de cea i zpad;Stingtoare manuale cu prafuri chimice;Hidrani de capacitate mare.Pe lng aceste mijloace de stingere se mai folosesc scri de incendiu, echipament, mti de gaze, unelte de tiat, maini speciale de evacuat fumul, etc.

ACORDAREA MSURILOR DE PRIM AJUTOR1. REGULI GENERALE DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTAREPrin acordarea primului ajutor sanitar nelegem ngrijirea urgent a unui rnit sau afectat nainte de a fi posibil acordarea unei asistene medicale calificate.n anumite mprejurri, cnd nu este posibil s se acorde n timp util ajutorul sanitar, se impune ca rniii s-i acorde singuri primul ajutor (pansament sumar, oprirea unei hemoragii prin apsare pe artera care sngereaz).De asemenea, rniii i pot acorda i ntre ei (unul altuia) primul ajutor sanitar.La acordarea primului ajutor, trebuie respectate urmtoarele reguli:S se ndeprteze persoanele din jur;S se examineze complet i rapid rniii;Cel care d primul ajutor s aib grij s nu agraveze starea rniilor.Pentru a ndeprta pericolul ocului, trauma sau pentru a evita agravarea lui, accidentatul trebuie meninut n condiii ct se pote de linitite, n poziie culcat, cu capul ceva mai jos dect restul corpului. n anotimpul rece, rnitul va fi acoperit cu o ptur, un palton etc.Rnitului trebuie s i se adreseze cuvinte de ncurajare i trebuie mpiedicat s-i vad rana. n nici un caz nu i se va da s bea alcool.Primul ajutor de urgen se acord chiar la locul unde este descoperit rnitul (hemostaz provizorie, imobilizarea fracturilor, calmarea durerilor etc.)Prin ran sau plag se nelege o leziune a pielii nsoit sau nu de o atingere a esuturilor profunde (muchi, oase, organe, artere, nervi etc.).Primul ajutor n rni const n curirea rnii care se face cu tampoane de tifon luate cu pensa sau direct cu mna, dezinfectat cu alcool, ndeprtnd din ran resturile mai nsemnate de mbrcminte, achii de lemn, moloz, etc. fr a mobiliza cheagurile de snge care opresc provizoriu hemoragia n ran.Se mai poate folosi apa bine fiart n prealabil.Dezinfecia rnii propriu-zise se face cu ap oxigenat, soluie rivanol etc.,iar zona din jur, cu tinctur de iod sau cu ap oxigenat, cnd plaga sngereaz abundent.Pansarea rnii const din:Aplicarea compreselor sterile;Aplicarea unui strat de vatnfarea (bandajarea rnii).Nu se atinge cu mna faa compreselor care se aeaz pe ran pentru a se evita minfecia. Putem folosi fee de tifon sau materiale improvizate ca tergare, basmale, cearceafuri din care se rup fii. Aceste materiale trebuie splate i dezinfectate prin clcare cu fierul ncins.

2. PRIMUL AJUTOR ? CAZ DE HEMORAGIIOrice ruptur a unui vas sanguin este urmat de o pierdere de snge numit hemoragie. Dup felul vasului care sngereaz, hemoragia poate fi: arterial, venoas sau capilar.Dup locul unde se produce, hemoragia este extern i intern.n hemoragia intern, sngerarea are loc ntr-o cavitate nchis (de exemplu cavitatea abdominal, toracic, cranian). Hemoragiile arteriale sunt mai periculoase dect cele venoase.O hemoragie extern poate fi oprit provizoriu astfel:a) o hemoragie capilar mic, prin simpla splare a plgii cu ap oxigenat i tamponare cu compres steril;b) o hemoragie mijlocie printr-un pansament comprex;c) o hemoragie arterial mai important, prin apsarea manual. Se apas artera deasupra plgii la punctul de compresiune cel mai apropiat, n rnile membrelor sau pe captul dinspre inim a arterei n rnile gtului sau ale capului.

3. PRIMUL AJUTOR ? CAZ DE FRACTURIRuperea unui os se numete fractur.Fracturile sunt:nchise, cnd se rupe numai osul, iar pielea rmne nevtmatDeschise, cnd capetele osului rupt ies prin piele formnd o ran. Un rnit la care bnuim o fractur nu trebuie ridicat n picioare, cu att mai mult dac se bnuiete o fractur a membrelor inferioare, a bazinului sau a coloanei vertebrale.Fracturile nchise se imobilizeaz pe ct posibil n axul membrului, evitnd micrile brutale.De o parte i de alta a osului rupt se pune cte o scnduric (atel) care s cuprind att ncheietura de deasupra ct i pe cea de dedesubt.Atelele vor fi cptuite cu vat, crpe, cli, etc. Se fixeaz solid cu cteva ture de fa sau cu 3-4 legturi din prosoape sau fii late de pnz care se innoad deasupra i dedesubtul fracturilor.Nu se va ncerca niciodat ndreptarea unei deformaii. Readucerea corect i imobilizarea fracturii se execut numai la spital de ctre medic.Pentru prevenirea ocului, bolnavul trebuie culcat i nvelit ntr-o ptur. El va fi nsoit pn la spital, transportul fcndu-se n poziia culcat.

4. PRIMUL AJUTOR ? CAZ DE ARSURIArsurile sunt de trei feluri: arsuri de gradul I, de gradul II, de gradul III.Arsurile de gradul I se caracterizeaz printr-o nroire uoar a pielii.Arsurile de gradul II se deosebesc prin apariia unor bici pline cu un lichid alb-glbui.Arsurile de gradul III prezint, de regul, pe lng leziunile artate la primele dou grade, necroz (mortificarea) i, n cazuri grave, chiar carbonizarea esuturilor.Primul ajutor const n scoaterea hainelor de pe suprafaa ars a corpului dup care se procedeaz diferit, n funcie de gradul arsurii. La arsurile de gradul II i III se aplic pe suprafaa ars un pansament steril uscat, evitndu-se cu grij spargerea bicilor cu lichid, fapt care creaz pericolul de infectare; apoi rnitul este transportat la spital. Pentru prentmpinarea strii de oc, arii vor fi nclzii i dac este posibil, li se va da ceai cald ndulcit. Arsurile pot produce ocuri cnd suprafaa lor depete 10 cmp, iar peste 30 cmp cazurile sunt frecvente.Gravitatea ocului n arsuri depinde n primul rnd de ntindere i n mod secundar de adncime. Carbonizarea unui membru este mai puin periculoas dect dac sunt numai arsuri de gradul II.

5. PRIMUL AJUTOR ? CAZ DE ELECTROCUTAREElectrocutatul este un mare accidentat, un ocat cu mari tulburri hemodinamice i metabolice, care necesit reanimare intensiv i de mare urgen. n cazul accidentelor de acest gen, se iau urmtoarele msuri:Se face deconectarea imediat a instalaiei de tensiune;Dac deconectarea de la sursa de curent nu este posibil, se iau msuri pentru ndeprtarea accidentatului prin folosirea unei haine uscate, funii uscate, scnduri uscate sau a oricrui material neconductor de electricitate;Nu se admite folosirea pentru ndeprtarea accidentatului a materialelor umede sau metalice;Accidentatul este tras de hain, dac aceasta este uscat, fr a i se atinge corpul;Persoana care va trage accidentatul va avea minile izolate.Ordinea manevrelor care se execut n aceste cazuri este urmtoarea:1. Asigurarea libertilor cilor aeriene, prin poziionarea corect a capului;1. Efectuarea respiraiei artificiale;2. Masajul cardiac.

DESEN TEHNIC DE SPECIALITATE - SEMNE CONSTRUCTIONALE1. NOTIUNI INTRODUCTIVE. GENERALITATI1.1 DefiniieDesenul tehnic este reprezentarea grafic plan , cu ajutorul unor reguli i convenii stabilite , n scopul determinrii i reprezentrii unor obiecte , suprafee etc. a exprimrii i transmiterii concepiilor tehnice privind structura , funcionarea , estetica i realizarea acestora .1.2 Clasificare:SchiaDesenele tehnice realizate pentru construcii proiectate (desenul de studiu, de execuie), precum i cele executate pentru construcii existente (relevee), se concep i se clarific n prealabil, pe baza unor schie sumare, de mn.Schia se numete de proiect cnd reprezint un obiect proiectat i de releveu cnd reprezint un obiect existent.Schia de proiect st la baza concepiei i elaborrii planurilor de arhitectur i a detaliilor pentru execuie. Pe baza schemei funcionale de circulaie sau de distribuie a spaiilor proiectate elaborat n funcie de cerinele temei de proiectare date, se ntocmesc schiele planurilor ce urmeaz a fi desenate. Cnd se refer la o cldire n ansamblul ei, schia cuprinde elementele principale ale planului reprezentat, respectiv axele de compoziie, elementele de structur (ziduri de rezisten, stlpi), compartimentarea spaiilor n funcie de suprafeele impuse prin tem.Cnd se refer la poriuni din plan la zonele care se cer detaliate schia cuprinde elementele de detaliu (elemente de construcii sau finisaj, elemente de instalaii, utilaje, mobilier, obiecte sanitare etc) Schiele cu detalii pentru execuie se ntocmesc pentru soluionarea unor probleme tehnologice de execuie, aprute pe parcursul lucrrii sau neclarificate pe proiectul de execuie. Schia se ntocmete la o scar convenabil i trebuie s cuprind toate cotele i detaliile constructive i tehnologice necesare execuiei.Schiele izometrice permit reprezentarea nlimii, limii si adncimii ntr-un singur desen. Desenele izometrice utilizeaz axe izometrice. Dac desenai un cerc la un

punct dat, pe o linie vertical acesta ar avea 360 de grade. Dac liniile verticale pornesc din partea de sus a cercului la 0 grade, axele sunt localizate la 120 grade distanta.Un avantaj major l constituie posibilitatea de a reprezenta trei dimensiuni pe un singur desen. Observai desenele n plan ale unui sistem de evi simplu. Acum observai desenul izometric al aceluiai sistem de evi.De regula, desenele izometrice nu sunt scalate, dimensiunile sunt date direct pe desen.ReleveulReleveul se ntocmete n urmtoarele situaii:- necunoaterea distribuiei n plan a unei construcii existente (nu exist fi a construciei);- verificarea corespondenei planurilor existente cu situaia real, n vedeea unor amenajri (transformri, consolidri, extinderi,decoraii interioare);- reactualizarea planurilor existente n urma unor modificri interioare n timpul execuiei sau ulterior;

- ntocmirea actelor oficiale pentru demolare (pentru verificarea manoperei i a materialelor rezultate la demolare).Proceduri pentru ntreinerea corect a desenelor tehniceLimbajul utilizat in proiectele tehnice este unul de specialitate. Limbajul este utilizat pentru a oferi cat mai multe detalii despre lucrare intr-o maniera completa si comprehensive, dar de multe ori desenele sunt mai elocvente decat vorbele pentru a descrie cu acuratete anumite aspecte continute in proiect. Desenele sunt foarte specializate si contin linii si simboluri pentru a reprezenta caracteristicile lucrarii. Aceste desene se numesc desene tehnice. Desenele sunt asezate intr-o anumita ordine in proiect, chiar daca ele nu vor fi utilizate in acea ordine la efectuarea lucrarilor. Daca veti parcurge un proiect, veti observa ca exista o pagina de cuprins. Documentele si desenele dintr-un proiect sunt asezate astfel incat sa le puteti intotdeauna in aceelasi loc atunci cand le cautati in dosar. Incepatorii trebuie sa stie ca proiectul tehnic al unei lucrari este scump de intocmit si trebuie sa reziste in perfecta stare cel putin pana la terminarea lucrarilor. Proiectele tehnice trebuie pastrate in conditii adecvate, fara a le uda sau murdari. Trebuie sa aveti grija ca atunci cand consultati un proiect sa aveti mainile curate si sa puneti intotdeauna documentul la locul sau de pastrare. 1.3 Reprezentarea prin vederi i seciuniAdevratele desene n plan constau din ase imagini distincte: sus, fa, dreapta, stnga, jos i spate. Cele mai multe desene pot fi concepute utiliznd doar imaginile de sus, lateral i frontal. In cazul evilor, aceste dimensiuni sunt cunoscute sub denumirea de plan, elevaie i seciune. Alte dimensiuni ce prezint interes sunt inlimea, limea i adncimea. Desenele in plan permit reprezentarea a doua dimensiuni n acelai timp pe un singur desen.Desenul n plan ofer o imagine a limii i adncimii.Elevaiile ofer o imagine a inlimii i limii.Prin elevaie se inelege inlimea. Imaginile elevate sunt reprezentarea unei imagini private din lateral i se poate observa inlimea i limea, dar nu i adncimea. Desenele pot reprezenta faa, spatele, latura stnga sau dreapta a unui proiect.Reprezentarea unei constructiia - vedere din fata; b - vedere de sus; c - vedere laterala; d - perspectivaSeciunile pot fi fie reprezentri ale imaginii vzute din fa, fie imaginea unei elevaii. Ele reprezint o imagine ca i cum un obiect ar fi fost tiat i deschis pentru a permite o vedere a interiorului. Seciunile pot fi orizontale si verticale.Reprezentarea unui element simetric1 vedere; 2 sectiune

2. ELEMENTE DE BAZ N DESENUL TEHNICFORMATEFormatul reprezint spaiul delimitat pe coala de desen prin conturul pentru decuparea copiei desenului original.Acest contur, avnd dimensiunile a x b, se traseaz cu linie continu subire.Se stabilesc dou tipuri de formate:formate normaleformate derivateFormatele derivate se obin din formatele normale (cu excepia formatelor A4 i A5), prin mrirea uneia dintre dimensiunile a sau b ale acestora cu un multiplu ntreg al dimensiunii corespunztoare a modulului.LINIILinii de conturLiniile folosite n desenul tehnic se clasifica n patru tipuri (linie continu, linie ntrerupt, linie-punct i linie-dou puncte) i dou clase de grosime (linie groas i linie subire).n tabel se prezint cazurile de utilizare general a diferitelor tipuri de linii.Tipul linieiModul de folosireContinua CGroasa C1Contururi de sectiune sau tabele; chenare pentru deseneMijlocie C2Muchii vazute in vederi si sectiuniCurbe de nivel principaleConstructii geometriceSubtire C3Linii de cote, linii ajutatoare de cota, hasuri, axe de goluri la usi si ferestre; linii de ruptura si intrerupereLinii de referire sau de indicatie pentru cote, notari sau observatii scrise pe desenCurbe de nivel curente ; Contururi de sectiuni rabatuteIntreruptaIMijlocie I2Muchii nevazute, ascunse dupa alte elementeLinie-punct PMijlocie P2Orice fel de axe, cu exceptia axelor indicate la C3 si P3Subtire P3Axele geometrice ale pieselor componenteTrasee de sectionareLinii de intrerupereParti situate in fata planului de sectionareLinii de cotLinia de cot se traseaz cu linie continu subire i se delimiteaz prin puncte ngroate sau liniue nclinate la 45 fa de linia cotei. Delimitarea se face cu sgei n cazul liniilor de cot pentru arce i unghiuri, raze de curbur; sgeile se execut cu un unghi de 15 .Liniile de cot se traseaz paralel cu liniile de contur la distana minima de 7 mm de acestea sau fa de o alt linie de cot. Liniile de cot ale arcelor i ale unghiurilor se traseaz circular.n cazul reprezentrii elementelor simetrice, acestea se pot cota numai pe una din pri; cotele generale se indic obligatoriu pe linia de cot principal.Linia ajuttoare se traseaz cu linie subire; pot fi folosite ca linii ajuttoare i liniile de contur sau axele. Se traseaz n general perpendicular pe linia de cot pe care o depete cu 2-3 mm.

Linia de indicaie se traseaz cu linie continu subire. Ea se termin cu un punct ngroat pe elementul respectiv cnd se refer la o suprafa i cu o sgeat cnd se refer la un contur. Cotele se nscriu cu litere arabe, deasupra liniei de cot, la 12 mm.nainte de cotele diametrelor se trece semnul convenional , iar naintea cotelor razelor se trece simbolul R cnd nu este indicat n desen centrul arcului de cerc.n cazul desenelor de ansamblu cotele se exprim n centimetri pentru dimensiuni sub 1,00 m i n metri pentru dimensiuni peste 1,00 m. cnd trebuie indicai i milimetri, acetia se scriu ca exponeni. Pentru desenele detaliilor cotarea se poate face i n milimetri. AXEAxe de trasareAmplasamentul unei construcii se fixeaz cu ajutorul axelor principale, iar planul unei construcii (spturi, fundaii etc) se materializeaz cu ajutorul axelor de trasare sau de compoziie.Axele de trasare se noteaz n planuri cu cifre arabe i litere majuscule nscrise n ptrate cu latura de 6-9 m, n funcie de scara desenului, sau n cercuri cu diametru corespunztor.n general se aplic urmtoarele reguli:- n sistemul ortogonal de axe se noteaz cu cifre axele transversale ale construciei i cu litere axele longitudinale, de la stnga la dreapta i de sus n jos;- n sistemul radial de axe se noteaz cu cifre axele radiale i cu litere axele circulare, n sensul orar i de la centru spre periferie.Axe de simetrien alctuirea unui ansamblu constructiv, cel mai folosit element de simetrie este axa de simetrie. Ansamblul sau obiectul are ntotdeauna cel puin o ax principal i una sau mai multe secundare.n planul unei cldiri de locuit compus din trei tronsoane (1,2 i3), elementele fiecrui tronson se dispun simetric fa de axa acestuia (I-I, II-II, MN), iar tronsoanele se dispun simetric fa de axa principal MN. Axele I-I i II-II se numesc axe secundare.

HAURIHaurile n desenul industrial se realizeaz conform STAS 104-80. Haurile sunt notri grafice convenionale ntrebuinate pentru a pune n eviden seciunile efectuate prin diferite materiale. La desenul industrial se folosesc, n general, hauri trasate cu linii nclinate, paralele, drepte, continue i subiri. nclinarea liniilor este de 45 la dreapta sau la stnga, fa de linia de contur sau fa de o ax a reprezentrii.Seciunile aceleiai piese se haureaz cu linii echidistante i nclinate n acelai punct. Nu se admite haurarea aceleiai piese n unele poriuni cu linii mai dese, iar n altele cu linii mai rare.Distana dintre hauri se alege n funcie de mrimea suprafeei haurate, ntre limitele 0,5-6 mm.Seciunile prin dou piese alturate se haureaz cu linii orientate diferit.La seciuni prin mai mult de dou piese alturate, haurile se deosebesc ntre ele prin orientarea lor, ct i prin distana dintre linii.Haurile se ntrerup cnd ntlnesc o cot sau o inscripie care nu a putut fi aezat n afara suprafeei de haurare.3. REPREZENTRI CONVENIONALE

3.1 Reprezentarea materialelor de constructiiPentru executarea i interpretarea unitar a desenelor de construcii, materialele se reprezint prin semne convenionale, n general n seciuni i detalii.Pentru materialele care nu sunt cuprinse ? tabelul 2 simbolurile ce se folosesc trebuie indicate ? legenda desenului.3.2 Reprezentarea golurilor pentru ui i ferestreGolurile pentru ui i ferestre se reprezint ca ? figura. Golurile pentru ui apar n seciune orizontal ca o ntrerupere a zidului corespunztoare limii uii .Golurile pentru ferestre apar n seciune orizontal ca i golurile pentru ui, numai c, n acest caz golurile sunt mrginite de dou linii subiri ce reprezint proiecia parapetului ferestrei . Uile se reprezint ca n figura. n mijlocul golului respectiv se traseaz o linie de ax de-a lungul creia se trec dimensiunile uii : limea-deasupra liniei , iar nlimea dedesubt.Pe desenele de execuie , canatul uii se reprezint printr-o linie perpendicular pe linia de contur a zidului . Sensul de deschidere a uii se indic printr-un arc de cerc.Ferestrele se reprezint ca n figura. Geamurile se traseaz cu linie continu subire . Dimensiunile ferestrelor se trec de-a lungul liniei de ax a ferestrei , ca i n cazul uilor .3.3 Reprezentarea courilor i canalelorGolurile de fum i gaze, canalele de ventilaie prevzute n ziduri cu grosimea minim 11/2 crmid, pot avea seciunea ptrat, dreptunghiular sau circular, reprezentndu-se prin semne convenionale, difereniat, n funcie de destinaie. Golurile lsate n planee pentru diferite conducte, utilaje, se reprezint n desen n funcie de forma lor. 3.4 Reprezentarea scrilor i ascensoarelorReprezentarea scrilor se refer la casa scrii i la treptele componente, desenate la scara planului respectiv. Linia care unete urmele pailor unei persoane ce urc scara, trasat la 50 cm distan de balustrad, se numete linia pasului. n plan, treptele se reprezint vzut de sus, prin linia muchiei, trasat cu linie continu subire; contratreptele cnd nu se vd, se reprezint cu linie ntrerupt.Sensul urcrii este indicat pe linia pasului prin sgeata terminal, cu vrful pe linia de secionare i pe treapta de sosire la nivelul superior; pentru fiecare ramp se numeroteaz prima i ultima treapt.Golurile i cabinele pentru ascensoare se deseneaz la scar: cabina se reprezint prin linia conturului i prin diagonalele respective. Contragreutatea se reprezint sub forma unui triunghi ?negrit. 4. SCRI UTILIZATE IN DESENUL TEHNIC4.1 ScariDesenele sunt facute la scar. Aceasta inseamna ca o unitate de masura mai mica pe hrtie reprezint o unitate de msura mai mare in realitate. Msura lungimii de pe desen se transpune ntr-o dimensiune in proiect. Dispozitivele de msurare pot include linia, ruleta, metrul, etc.Exist mai multe scri, iar alegerea uneia dintre ele depinde de ct de detaliat va fi desenul respectiv. Dac am face un desen tehnic la dimensiunea real a proiectului, am avea nevoie de o coal de desen imens. Din acest motiv folosim desenele la scar pentru a putea reprezenta obiecte mari pe dimensiuni acceptabile. Exist mai multe scri ce se pot utiliza i care sunt reprezentate n diferite moduri.De regul, desenele tehnice indic scara ce a fost utilizat pentru efectuarea desenului in caseta de titlu. Uneori scara este reprezentat printr-un raport si se descrie ca fiind de 1:25 sau 1:100 ceea ce inseamn c o unitate de pe desen este reprezentata de 25 sau 100 de uniti n realitate. Tabelul de mai jos indic cteva scri si rapoarte. Pentru desenele efectuate in sistemul imperial scara este de inch/picior si 1/8inch/picior. Pentru sistemul metric, cele mai des utilizate scri sunt de 1:200 si 1:500, n funcie de nivelul de detaliere necesar.Scara si raportImperialMetric3/32 inch = 1 picior1:128 raport1 mm = 2 mm1:2 raport1/8 inch = 1 picior1:96 raport1 mm = 5 mm1:5 raport3/16 inch = 1 picior1:64 raport1 mm = 10 mm1:10 raport inch = 1 picior1:48 raport1 mm = 20 mm1:20 raport3/8 inch = 1 picior1:32 raport1 mm = 30 mm1:30 raport inch = 1 picior1:24 raport1 mm = 50 mm1:50 raport inch = 1 picior1:16 raport1 mm = 100 mm1:100 raport1 inch = 1 picior1:12 raport1 mm = 200 mm1:200 raport1 mm = 500 mm1:500 raport1 mm = 1000 mm1:1000 raportAlte concepte referitoare la dimensionarea desenelor sunt elevaia i coordonatele. Dimensiunile verticale pe desene la scara mare se reprezinta prin elevaii, mai degraba dect prin linii de dimensiune. Elevaia la nivelul sau gradul zero reprezint, de regul, punctul de pornire i se acorda o elevaie arbitrar de 100. Aceasta permite ca pentru calculele subterane s se foloseasc numere pozitive i un numr par ca punct de plecare.DIMENSIUNIConductele reprezentate prin linii convenionale standardizate se coteaz nscriindu-se diametrul nominal exprimat n milimetri, unitate de msur utilizat n cadrul Sistemului Internaional de Uniti de Msur. Conductele se coteaz n practic i n oli () sau inch (in), uniti de msur tolerate; de exemplu, cota Dn 40 (40), scris pe conduct, care se refer la diametrul su interior se mai noteaz n practic Dn 1 (c 1) sau Dn 1in (1in).NOTIUNI ELEMENTARE DE MATEMATICA1. RAPOARTEDefinirea raportuluiCtul mpririi a dou numere se numete raport . Numerele din raport se numesc termeni .Rezultatul mpririi reprezint valoarea raportului .Pentru a obine valoarea raportului ,trebuie ca termenii acestuia s fie exprimai n aceeai unitate de msur .45 cmEx: = 5 cm9 cmir de rapoarte egaleUn ir de rapoarte egale este format din mai multe rapoarte care au aceeai valoare .Regul : 2 4 8Rapoartele , , , formeaz un ir pentru3 6 12c la un ir de rapoarte egale , raportul dintre suma numrtorilor i suma numitorilor este egal cu fiecare raport n parte .2 4 8Exemplu : Se consider irul , , , aplicnd regula3 6 122+4+8 14obinem : = , simplificnd rezultatul cu 7 obinem prima3+6+12 2114 2fracie din ir : = 21 32. PROPORTIIDefinirea proporiilorEgalitatea a dou rapoarte se numete proporie . Proporia are 4 termeni : primul i al patrulea sunt extremi , iar al doilea i al treilea sunt mezi .3 12Exemplu : = ; 3 i 16 sunt extremi iar 4 i 12 sunt mezi .4 16Proprietatea fundamental a proporiilorntr-o proporie , produsul mezilor este egal cu produsul extremilor.2 8Exemplu: Se consider proporia : = ; aplicnd proprietatea3 12obinem: 2x12=3x8=24Aplicnd aceast proprietate se poate verifica dac dou rapoarte pot forma sau nu o proporie.2 4Exemplu: Rapoartele: i ; nu formeaz o proporie deoarece3 7proprietatea mezilor i a extremilor nu se poate aplica : 2x7=14 ; 3x4=12 , de unde 1412 .3. MRIMI DIRECT I INVERS PROPORIONALEDefinirea mrimilor proporionaleAcele dou mrimi care depind una de alta , n aa fel nct atunci cnd una se mrete ( sau se micoreaz ) de un numr de ori , cealalt se mrete ( sau se micoreaz ) de acelai numr de ori , se numesc mrimi direct proporionale .Acele dou mrimi care depind una de alta , n aa fel nct atunci cnd una se mrete ( sau se micoreaz ) de un numr de ori cealalt se micoreaz (sau se mrete ) de acelai numr de ori , se numesc mrimi invers proporionale .4. REGULA DE TREI SIMPLRegula de trei simpl se aplic la rezolvarea problemelor n care intervin dou mrimi proporionale .Se cunosc dou metode de rezolvare i anume :a) metoda proporiilor .Exemplu : La fabricarea unui lot de 5 panouri de gips-carton , se consuma 50 kg. de amestec de umplutur. Cte kg. de amestec sunt necesare pentru 15 panouri ?a) . 5 panouri..50 kg.amestec501 panou. kg.amestec55015 panouri . x 15 = 150 kg.amestec ;5b) . 5 panouri..50 kg.amestec15 panouri . x kg.amestec5 50 50 x 15aplicnd regula proporiei : = ; x = = 150 kg. amestec15 x 5PUTEREA CU EXPONENT NATURAL A UNUI NUMR NTREGFie numrul ntreg 3.Puterea a doua a lui 3 este 32 = 3 x 3 .Puterea a treia a lui 3 este 33 = 32 x 3 = 3 x 3x 3Vom spune c 30 = 1 i 31 = 3n cazul numrului ntreg 0 , nu se definete 00 , dar 01 = 0 , 02 = 0 etcDefiniie :n general , dac a este un numr ntreg i n un numr natural astfel nct n0 i n1 , atunci :an = a x a x a x a x a ( de n ori )Apoi a1 = a , iar dac a0 , atunci a0 = 1RDCINA PTRATPutem scrie : 12 = 1 ; 22 = 4 ; 32 = 9 etc.Numrul 4 este ptratul numrului 2 . Vom spune c rdcina ptrat a numrului 4 , pe care o notm cu 4, este acel numr natural pe care , ridicndu-l la ptrat , obinem 4 . Acest numr este 2 . Scriem : 4 = 2 . Citim : rdcina ptrat din 4 este 2 .Definiie :Dac un numr natural k este ptratul unui numr natural x , atunci x se numete rdcina ptrat a numrului natural k6. PROCENTEDefinirea procentuluiA suta parte dintr-un numr se numete procent ,1Procentul se scrie ; 1% sau 0,01 ( se citete unu la sut ) .100La aflarea unui raport dintr-un numr se folosete un raport , fapt pentru care procentul se mai numete raport procentual.Aflarea valorii procentuluiLa determinarea valorii procentului dintr-un numr dat se nmulete numrul cu procentul i se mparte la o sut .Exemplu : Cinci la sut din 40 se exprim prin :5 x 40x = = 2 ; x = valoarea cutat100Aflarea numrului cnd se cunoate valoarea procentuluiLa determinarea unui numr cnd se cunoate valoarea procentului se nmulete mai nti numrul cu o sut i apoi se mparte la procent .Exemplu : Cunoscnd c 60 reprezint 15% dintr-un numr, numrul cutat are expresia :60 x 100x = = 400 ;Aflarea procentului ( raportul procentual )La aflarea procentului cnd se cunoate numrul i valoarea procentului din el se nmulete valoarea procentului cu 100 , iar produsul se mparte la numrul dat .Exemplu : Ce procent din 250 l reprezint 75 ?75 x 100x = = 30% 2507. FIGURI GEOMETRICE. PERIMETRE. ARIIPatrulaterFigura geometricPerimetrulAriaParalelogramP = 2 ( a+b)S = b x hS= a x b x sin DreptunghiP = 2 ( L+l)S = L x lPatratP = 4 l4S = l4 2RombP = 4 lS= l x hS= l2sind1 x d2S = 2TrapezP = B + b + 2a(B + b)x hS = 2Hexagon6l63l623S = 2DESEN TEHNIC DE INSTALATII1. NOTIUNI INTRODUCTIVE1.1 DefiniieDesenul de instalaii este mijlocul de reprezentare n vederea execuiei instalaiilor interioare i exterioare aferente cldirilor civile i industriale, avnd la baz principii generale comune, stabilite prin standarde de stat, privind proiectarea i executarea lor, adoptate de toi factorii din acest domeniu de activitate.Pentru a exprima prin desen o anumit concepie referitoare la realizarea unor astfel de instalaii, este necesar s se realizeze:un plan de situaie, la scara 1:500; 1:1000 sau 1:5000, care cuprinde obiectul proiectat n cadrul larg al vecintilor sale, cu reelele existente i proiectate, cu dispoziia lor n terenul nconjurtor; pe acest plan se reprezint i arterele de circulaie sau drumurile de acces cu reelele utilitare (de ap, canal, cldur, gaze, electricitate), la care construcia urmeaz s fie legat;un plan de execuie, la scara 1:500 sau 1:1000, cuprinznd punctele de racord, reeaua subteran de ap i canalizare i legturile acestora cu cldirile din teren pe care le deservesc; acestea sunt figurate n plan prin suprafaa lor construit;seciuni verticale longitudinale, denumite i profiluri n lung, n care se reprezint la scar toate elementele necesare pozrii n pmnt a conductelor; acestea sunt neaprat necesare pentru reelele de canalizare;seciuni verticale transversale, pentru anumite punctee caracteristice traversri de drumuri sau de alte reele subterane, derivaii de conducte, hidrani de grdin sau de incendiu, fntni de but ap etc.scheme de montaj, cu precizarea tuturor elementelor materiale ce alctuiesc reeaua;detalii de execuie i montaj pentru cmine i seciuni de reea aferente acestora, cu toate armturile i piesele speciale;scheme ? proiecie izometric, pentru unele reele de alimentare complexe, cuprinznd i rezervoare de nmagazinare, staii de pompare sau de hidrofor;desene n plan, cuprinznd vederi ale instalaiei de la fiecare nivel al construciei (subsol, parter, etaj etc) ? care se va executa instalaia respectiv; acestea se ntocmesc pe planurile de arhitectur;seciuni vericale i scheme, prin care se reprezint, n general, prile sau elementele verticale ale instalaiei, care deservesc toate nivelurile cldirii (coloanele i derivaiile acestora);desene de detaliu, numite i detalii de execuie, ntocmite n general, pentru a reprezenta la scar convenabil 1:101:1, dup regulile desenului industrial anumite pri mai deosebite ale unei instalaii sau elemente de amnunt care nu apar suficient de clar pe desenele menionate mai nainte.2. IDENTIFICAREA I INTERPRETAREA COMPONENTELOR UNEI SCHIE SAU DESEN TEHNIC2.1 IndicatorulIndicatorul servete la identificarea desenului i a modificrilor operate pe acesta. El se aplic pe fiecare desen de execuie, respectiv pe fiecare din planele ce l compun.Indicatorul se amplaseaz n colul din dreapta al desenului, pe baza formatului i alipit de chenar. Forma i dimensiunile indicatorului sunt conform figurii.2.2 Tabelul de componenTabelul de componen servete la identificarea elementelor componente ale produsului ce face obiectul unui desen de ansamblu. Acesta se aplic fie pe desenul de ansamblu respectiv, fie se execut pe plane separate; n ambele cazuri se va amplasa deasupra indicatorului, alipit de acesta i chenarTabelul de componenta are forma si dimensiunile conform figurii. 3. SIMBOLURI PENTRU INSTALAII I EVI N ZONE REZIDENIALE I COMERCIALEn planurile generale de situaie i n planurile comune mai multor instalaii, pe traseul conductelor se intercaleaz simboluri literale, reprezentnd iniiale ale fluidului transportat.Linii si culori conventionale pentru conducte care transporta fluide (extras din STAS 185/1-89) Semne conventionale pentru imbinari, fitinguri si piese auxiliare (extras din STAS 185/2-89)

Semne conventionale pentru obiecte sanitare(extras din STAS 185/4-89)Semne conventionale pentru reprezentarea instalatiilor de gaze naturale (conform cu Normativul I 6-86)3.1 Reprezentarea instalatiilor tehnico-sanitare exterioare de alimentare cu apa si de canalizareIn planurile generale de situatie si in planurile comune mai multor instalatii, pe traseul conductelor se intercaleaza simboluri literale, reprezentand initiale ale fluidului transportat (vezi tabelul). Pentru a diferentia pe desen conductele noi proiectate, de conductele existente, acestea sunt reprezentate prin semnul conventional prevazut pentru tipul respectiv adaptat prin simboluri suplimentare cerintelor proiectarii (fig. a si b); conductele noi se reprezinta cu aceeasi grosime de linie conventionala.Aceeasi regula se pastreaza si pentru reprezentarea conductelor care se desfiinteaza sau se inlocuiesc, cu deosebirea desenarii grosimii liniei pentru acste conducte la ...1/3 din grosimea liniei conventionale a traseului conductelor proiectate (fig. c si d).Desenele originale executate pe calc se traseaza in negru.Daca pe un desen se traseaza retele de conducte cu fluid de un anumit fel, deci, prin un acelasi semn si culoare conventionala, dar avand caracteristici diferite, spre a le deosebi, se pot face pe traseul lor notatii suplimentare.Astfel, conductele de apa rece, de diferite presiuni (4, 6, 10 atm), notate cu AR pe figura pot aparea diferentiat dupa calitatea fluidului, de exemplu: benzina de aviatie si benzina auto, care se indica prin cate un simbol diferit BAV, respectiv BAU. Semnificatia acestei simbolizari speciale trebuie sa fie scrisa in legenda desenului.Ramificatiile de conducte se reprezinta ca in figura de mai jos.La ncruciarea a dou conducte, fr legtur ntre ele, conducta care se afl n spatele sau dedesubtul altei conducte se reprezint cu traseul ntrerupt n punctul de ncruciare; de exemplu pe figura a, traseul C-D este montat deasupra lui A-B, iar pe figura b, traseul E-F este montat deasupra sau n faa lui G-H.Panta conductelor sau nclinarea lor (ce se va respecta la montaj) se indic printr-o sgeat nsoit de valoarea pantei, de exemplu: i=0,02 pe figura d.Pentru ca un desen de instalaii s corespund scopului (acesta fiind, n general execuia instalaiei), trebuie s cuprind dimensiunile elementelor ce compun instalaia i anumite date sau indicaii scrise i cotri pentru montaj. n planurile de situaie se noteaz de regul, simbolul i diametrul nominal al conductelor, de exemplu:tuburile din beton simplu pentru instalaiile de canalizare exterioare cldirilor se noteaz B 800;evile din oel fr sudur, laminate la cald, pentru construcii, 76x3 (diametrul exterior x grosimea peretelui);evile din oel fr sudur pentru instalaii, Dn 100Pe desenul din figur sunt reprezentate n planul de situaie instalaiile exterioare existente de alimentare cu ap i canalizare a apelor uzate menajere i a apelor pluviale, ale unui complex industrial, la care se racordeaz instalaia proiectat pentru hala de sculrie. Pe plan sunt figurate i suprafeele de teren ocupate de construcii, drumuri interioare, spaii verzi, iar, pentru simplificarea desenului, innd seama de scara sa redus, acesta nu a mai fost cotat.profilul lung se arat poziiile de montaj i distanele dintre cmine.

Reprezentarea staiei de pompare i hidroforInstalaia de ridicare a presiunii apei este alctuit din staia depompare i din recipientele de hidrofor. Ea este reprezentat prin plan i schem, ntocmit pe acelai principiu ca i schema coloanelor instalaiei de ap-canal din cldiri.3.2 Reprezentarea instalaiilor tehnico-sanitare interioareReprezentarea i cotarea detaliilor de montare a conductelor n canale i n interiorul cldirilorPentru a evidenia distanele reciproce de montaj ale conductelor unele fa de altele, precum i cotele de montaj, este necesar s se ntocmeasc detalii de montare a conductelor n canale (fig a i b), n cmine (fig. c) sau fa de perei (fig. d i e). n aceste detalii executate la o scar convenabil (1:10 sau 1:20), conductele se reprezint prin dou linii paralele, prin diametrul lor.n figura a este desenat, n seciune orizontal i n seciuni verticale, un canal vizitabil n care se afl conducte de instalaii cu destinaii diferite, prin care circul fluide cu diferii parametri (ap potabil, ap fierbinte, ap uzat).Modul de reprezentare a conductelor montate n interiorul construciilor este figurat pe desenele din fig d i f. Conductele sunt prevzute cu cotele necesare (diametru i cote de poziie fa de elementele de construcie). Acestea pot fi tipizate, astfel nct n cataloagele de produse se indic cote de montaj standardizate n funcie de diametrele conductelor.Reprezentarea n plan i n seciune vertical a instalaiilor de alimentare cu ap i canalizare pentru o camer de baieInstalaiile de alimentare cu ap rece i ap cald menajer i instalaiile de canalizare se reprezint pe aceleai desene, planuri i seciuni, deoarece au funciuni comune. Aa cum s-a precizat i pentru reelele exterioare, instalaiile interioare se execut n desen pe baza principiilor generale, cu ajutorul semnelor convenionale, conform STAS 185/1-89, 185/2-89, 185/4-84, cu particularitile caracteristice.Semnele convenionale ale obiectelor sanitare se deseneaz ntotdeauna n negru, n creion sau tu, chiar i n cazul reprezentrii conductelor prin linii colorate, la scara desenului, grosimea liniilor de reprezentare a acestor semne fiind egal cu jumtate din aceea a conductelor.Tipurile i caracteristicile lor, precum i standardul fiecrui obiect se nscriu n listele de materiale ale proiectului, pe desenele de detaliu, de execuie i montaj ale grupului sanitar respectiv; ele se explic n legend sau se nscriu n tabelul de componen.Desenele ntocmite n vederea execuiei instalaiei tehnico-sanitare cuprind planurile tuturor nivelurilor pe care se desfoar instalaia, precum i schema desfurat ntocmit dup regulile generale ale desenului tehnic.Pentru exemplificare, s-a considerat o cldire de locuit din care s-au extras dintr-un apartament grupul sanitar i baia cuplat cu buctria (vezi figura).Pe desenul plan parter sau plan etaj curent (fig. a) s-au figurat obiectele sanitare din baie i buctrie, prin semne convenionale standardizate, cotele de montaj (care uneori pot lipsi, fiind determinate prin normele de montaj), poziia nodului sanitar prefabricat, cu coloanele de ap rece, ap cald i canalizare, precum i traseul conductelor secundare, indicndu-se i diametrele conductelor. Pe plan nu sunt figurate sifoanele obiectelor sanitare.n figura b este reprezentat schema coloanelor pentru un singur nivel, al grupului sanitar din figura a. Pe traseul conductelor sunt figurate piesele speciale ce alctuiesc instalaia (piesa de curire, compensatorul de dilatare, sifoanele etc.); sunt notate i dimensiunile tuburilor, ale evilor i cotele de nivel. Numrul apartamentelor pe etaj, distribuia ncperilor i instalaia aferent fiecrui apartament fiind identice la toate palierele, s-a ntocmit schema coloanelor pentru un bloc de locuine S+P+4 etaje (figura). Din cauza scrii reduse, obiectele sanitare ale fiecrui nivel nu s-au mai desenat, pe schem fiind indicate derivaiile fiecrei coloane, armturile, piesele de curire, piesele i compensatoarele de dilatare pe coloana de canalizare din PVC-U, respectiv pe coloana de alimentare cu ap rece din coloana PVC-G; coloana pentru ap cald este executat din oel zincat.Aceast schem se poate confrunta cu schema din figura b.n detaliile de execuie (vezi plansa) ntocmite la scar mare, o conduct sau un subansamblu de instalaie (un prefabricat, o poziie de obiect mai deosebit etc.) se pot reprezenta i printr-o vedere n proiecie ortogonal, obinut, n general, prin dou linii paralele continue, duse la o distan egal cu diametrul conductei. n acest caz, spaiul dintre linii rmne alb, sau (spre a se deosebi de alte conducte) se poate colora cu culoarea convenional a fluidului ce se transport; n acest caz, fitingurile i armturile nu se coloreaz. Poziiile principale ale instalaiei s-au notat cu repere a cror semnificaie este nscris n legend.n figura de mai jos sunt prezentate cteva variante de subansambluri prefabricate ale blocurilor sanitare tipizate. Reprezentarea instalaiei tehnico-sanitare la o cldire de locuit S+P+4Constructia cuprinde un subsol tehnic, parter si patru etaje, avand apartamente cu una, doua sau trei camere, vestibul, baie, bucatarie si camara. Grupurile sanitare sunt identice pe verticala, de la parter la etajul 4. Apartamentele cu trei camere sunt dotate cu un grup sanitar de serviciu, avand ca obiecte sanitare un vas de closet si un lavoar.Instalatia tehnico-sanitara cuprinde instalatia de alimentare cu apa potabila, de canalizare si instalatia de apa calda de consum pentru bai, grupuri de serviciu si bucatarii.In figura a s-a reprezentat, la scara 1:50, desenul in plan al subsolului, cuprinzand conductele de distributie inferioara cu apa rece si calda, precum si conducta colectoare de canalizare, toate reprezentate prin semnele lor conventionale conform STAS 185-89 si inscriptionate cu diametrele corespunzatoare. Aceste trei conducte ajung la cate o coloana verticala (desenata in plan prin cate un cerc mic), coloanele urcand pana la ultimul etaj al cladirii. Coloana de canalizare se prelungeste pana deasupra terasei.Pe desenul plan parter, etaj curent (figura b) s-au figurat, pentru fiecare grup sanitar, obiectele sanitare, prin semnele conventionale respective, conform STAS 185-89, fara a se indica si traseulconductelor secundare, din cauza scarii reduse, indicandu-se pozitia nodului sanitar, pozitia coloanelor de alimentare cu apa rece si calda precum si a coloanei de canalizare. Deoarece numarul apartamentelor pe etaj, distributia incaperilor si instalatia aferenta fiecarui apartament sunt identice la toate palierele, nu s-au mai desenat toate etajele ci numai etajul curent.Sifoanele obiectelor sanitare nu sunt figurate pe desen. Pozitiile obiectelor in plan nu s-au cotat, ele fiind determinate prin normele de montaj.Pe schema coloanelor (figura c), de obicei nu se mai deseneaza obiectele sanitare, fiind indicate derivatiile fiecarei coloane, armaturile, piesele de curatire, piesele de dilatare. Fiecare coloana este numerotata cu un numar ce corespunde cu numarul coloanei din plan; obligatoriu sunt notate diametrele conductelor, precum si cotele de nivel ale conductelor orizontale de alimentare fata de nivelul pardoselii.Reprezentarea prefabricatelor pentru instalatii tehnico-sanitareNodul sanitar prefabricatNodul sanitar prefabricat alcatuieste o unitate de executie a instalatiilor. Nodul sanitar este alcatuit din:- blocul de conducte rigidizate intr-un ansamblu unic, in doua variante: bloc normal N si bloc scurt S;- acoperirea blocului de conducte, in fata si lateral.Ansamblul coloanelor de apa calda, rece si de scurgere, inclusiv sifonul colector si scurgerea de la lavoar, rigidizate prin bratari metalice, formeaza nodul sanitar propriu-zis (N sau S, vezi figurile de mai jos).Pentru executarea lucrarii in atelierul de prefabricate se intocmeste o lista a materialelor necesare, cuprinzand: specificatia materialului, tipul de forma, dimensiuni si numarul de bucati.Pentru rezolvarea diferitelor situatii ce se pot ivi in practica, nodurile sanitare se pot executa in urmatoarele variante:- nod sanitar dreapta;- nod sanitar stanga.In unele situatii este necesar sa se intocmeasca detalii de executie (v fig5.23, 5.29, 5.30) pentru anumite pozitii de montaj. Conductele si piesele auxiliare se reprezinta prin linii duble ca sa se poata cota cu precizia necesara.Cabina sanitara spatialaCabina sanitara spatiala reprezinta cea mai avansata forma de prefabricare a instalatiilor tehnico-sanitare din cladirile de locuit. Este o incapere prefabricata cuprinzand elementele de constructii si instalatii aferente, inglobate sau nu in acestea, precum si obiectele sanitare montate in interior in pozitia definitiva.3.3 Reprezentarea instalatiilor pentru stingerea incendiilorInstalatii cu sprinclereInstalatiile cu sprinclere, pot servi la cladirile civile si industriale pentru stingerea incendiilor. Ele sunt alcatuite dintr-o retea de conducte din tevi de otel care alimenteaza cu apa armaturi speciale numite sprinclere, care se deschid automat, la o anumita temperatura produsa de incendiu, pulverizand apa peste locul incendiat.Ca orice instalatie, se reprezinta prin semne conventionale, in plan si schema izometrica (vezi plansa).INSTALATOR INSTALATII TEHNICO-SANITARE SI DE GAZEMATERIALE PENTRU INSTALATII. SCULE SI ECHIPAMENTE SPECIFICEMATERIALE PENTRU INSTALATII1. CONDUCTE SI PIESE DE LEGATURA1.1 Tuburi si piese de legatura din fontaPrin aceste conducte apa curge sub presiune, de aceea se numesc conducte din fonta de presiune. Tuburile sunt fabricate dintr-o fonta in care grafitul este prezent sub forma nodulara, ceea ce confera acestei fonte caracteristici plastice superioare, de aceea se numeste fonta ductila.Tuburile si piesele de legatura se fabrica cu mufa sau flansa pentru imbinare si se protejeaza contra coroziunii la interior cu poliuretan, vopsea bituminoasa, mortar de ciment si la exterior cu vopsea bogata in zinc, polietilena, poliuretan, benzi adezive, mortar de ciment-fibre etc.Toate tuburile si piesele de legatura au marcate prin turnare sau tanare: producatorul, anul fabricatiei, diametrul nominal DN, presiunea nominala PN.Diametrele nominale DN standardizate ale tuburilor si pieselor de legatura sunt urmatoarele: 40, 50, 60, 65, 80, 100, 125, 150, 200, 250, 300, 350, 400, 450, 500, 600, 700, 800, 900, 1000, 1100, 1200, 1400, 1500, 1600, 1800, 2000 mm.Tuburile cu mufa se imbina intre ele introducand capatul drept al unui tub in mufa celuilalt, etanarea realizandu-se cu garnitura de cauciuc. Imbinarea tuburilor cu flansa se executa prin strangerea cu uruburi a flanelor, etanarea facandu-se cu garnituri.Piesele de legatura sunt urmatoarele:pentru imbinari:- flana muf (figura a);- flana capat drept (figura b);- muf dubla (figura c).coturi:- coturi cu mufe la 90 (figura d);- coturi cu mufe la 45;- coturi cu mufe la 22,5;- coturi cu flanse la 90 (figura e);- coturi cu flanse la 22,5;- coturi cu flanse la 11,25.teuri:- teuri cu trei mufe (figura f);- teuri cu trei flanse (figura g);- teuri cu mufe si flansa (figura h).reductii:- reductii cu flanse (figura I);- reductii cu mufe (figura j);- flanse cu reductie;- flanse oarbe.Tuburile si piesele de legatura din fonta se transporta cu atentie sa nu se sparga si se depoziteaza pe suprafete plane, ferite de actiuni mecanice, sortate pe tipuri si dimensiuni.Tuburile si piesele de legatura din fonta folosite in instalatiile de canalizare interioara se caracterizeaza prin solicitari la presiuni mai mici. Ele se numesc tuburi si piese de scurgere din fonta si se executa din fonta cenusie.Ele se fabrica cu diametrul nominal cuprins intre 50 si 200 mm. Pe suprafata interioara si exterioara se aplica un strat protector obtinut prin gudronare la cald.Piesele de legatura pentru canalizari cuprind: coturi cu unghiuri intre axe de 30, 45, 70, 80 si 90; curbe de etaj; ramificatii simple si duble; mufe duble; reductii; tuburi de curatire.Tevile din fonta de scurgere se imbina introducand capatul unui tub in mufa celuilalt iar etansarea realizandu-se prin stemuire cu franghie gudronata si mastic bituminos sau franghie negudronata si mortar de ciment.1.2 Tevi si piese de legatura din otelClasificarea tevilor din otel:dupa sistemul de fabricatie pot fi tevi fara sudura: laminate la cald, laminate la rece si tevi sudate longitudinal sau elicoidal;dupa modul de protectie contra coroziunii: tevi din otel negre si tevi din otel zincate;dupa grosimea peretilor tevii din otel cu executie usoara, obisnuita sau ingrosata.Capetele tevilor pot fi filetate sau nefiletate.Tevile de instalatii sunt in general cu executie obisnuita si ingrosata, laminate la cald (in mod curent OL 00), cu capetele filetate sau nefiletate.Acestea se fabrica in lungimi cuprinse intre 4000 si 12000 mm, si cu diametrul nominal cuprins intre 6 si 150 mm sau cu lungimea cuprinsa intre 4000 si 8000 mm, si cu diametrul nominal intre 6 si 100 mm, avand pereti mai subtiri.Tevile laminate rezista mai bine la presiuni inalte si la actiunea agentilor corozivi decat tevile sudate. Tevile zincate se utilizeaza in instalatiile de apa potabila, iar tevile negre pentru apa industriala, gaze combustibile si incalziri centrale cu apa calda sau abur.Tevile din otel-carbon OLT 32; 35; 45; 55; 65 sau din otel aliat, laminate la cald sunt caracterizate prin pereti mai grosi. Se fabrica cu diametre cuprinse intre 25 mm si 530 mm, grosimea peretilor fiind intre 2,5 si 36 mm. Notarea lor se face precizand diametrul exterior si grosimea peretelui conductei.Tevile sudate sunt preferate la diametre mai mari, deoarece au peretii mai subtiri.Livrarea tevilor se face in legaturi etichetate pentru diametrele mici si libere pentru diametrele mari. Depozitarea se face in rastele, cele cu diametre mai mici, sau in stive, cele cu dimensiuni mai mari, de preferinta in depozite acoperite.Piesele de legatura, numite si fitinguri: coturi, teuri, cruci, reductii, dopuri, racorduri olandeze, nipluri, mufe etc. sunt prevazute cu filet interior sau exterior si sunt protejate contra coroziunii cu un lac incolor. Ele pot fi din fonta maleabila sau din otel forjat, negre sau zincate.Pe suprafata lor sunt marcate:- diametrul nominal- marca fabricantului- marca otelului- standardul de fabricatieSe transporta in lazi sau containere si se depoziteaza in magazii inchise, sortate pe tipuri si dimensiuni.1.3 Tevi din cupruCuprul este un material cu o fiabilitate ridicata, utilizat in domeniul instalatiilor prin conducte pentru apa rece, calda si de incalzire.Tevile de cupru pot fi de urmatoarele tipuri:Tevi din cupru neizolate sub forma de colaci sau bare, cu dimensiuni de la 6 x 1 la 267 x 3. Se utilizeaza pentru transportul apei reci si calde, a combustibilului gazos si lichid.Tevi din cupru izolate sub forma de colaci sau bare, cu dimensiuni de la 6x1 la 54 x 2. Sunt prevazute cu izolatie de protectie impotriva aparitiei condensului sau a deteriorarii cauzate de diverse socuri. Se utilizeaza pentru transportulapei reci, combustibiluluii gazos si lichid. Pot fi instalate pe tencuiala sau sub tencuiala.Tevi din cupru sub forma de bare sau colaci, izolate termic din fabricatie, cu dimensiuni de la 12 x 1 la 54 x 2.Tevile sub forma de bare au izolatie din PIR acoperita de un invelis dur. Tevile sub forma de colaci au izolatia din poliuretan acoperita de un invelis moale.Se utilizeaza pentru transportul apei calde de consum, la conductele de incalzire (sub forma de bare) pozate in pivnite, luminatoare, pe pereti exteriori si conducte pentru incalzire (sub forma de colaci).Tevile din cupru se imbina cu ajutorul pieselor de legatura prin lipire cu aliaje de cositor sau de bronz. Piesele de legatura sunt din cupru, prevazute cu mufa sau cu capatul drept.Acestea pot fi: coturi, teuri, mufe, reductii.1.4 Tevi din plumbDupa domeniul de utilizare deosebim: tevi din plumb de presiune si tevi din plumb de scurgere.Tevi de presiune din plumbTevile de presiune din plumb se utilizeaza la instalatii interioare pentru executarea legaturilor intre robinetele amplasate pe obiectele sanitare si conductele de otel sau pentru unele legaturi de racord scurte.Ele au pereti grosi, prin aceasta deosebindu-se de tevile de plumb de scurgere. Notarea se face indicand simbolul materialului, diametrul exterior si grosimea peretelui (de exemplu Pb 28/4).Imbinarile intre conductele din plumb se face prin lipire cu cositor, iat intre plumb si otel se fac prin intemediul unor piese speciale care permit spre plumb lipirea si spre otel filetarea.Aceste tevi se livreaza in colaci cu masa pana la 100 kg si se depoziteaza in magazii inchise. Pransportul se face cu atentie pentru a nu se lovi, fiind usor deformabile.Tevi de scurgere din plumbTevi de scurgere din plumb se folosesc la racordarea obiectelor sanitare la coloanele de scurgere din fonta sau la sifoanele de pardoseala.Se fabrica cu diametrul exterior cuprins intre 34 mm si 105 mm, si cu lungimea de 2000 mm, grosimea peretilor fiind inferioara grosimii tevilor de presiune.Transportul si depozitarea se fac evitand lovirea tevilor. Uneori acestea se ambaleaza sau se protejeaza cu tala.1.5 Tevi din material plastic cu insertie metalicaTevile sunt alcatuite din doua tuburi subtiri de material plastic intre care se gaseste insertia metalica. Se utilizeaza in special la instalatii de incalzire centrala si la instalatiile interioare de apa rece si calda.Tevile se livreaza in colaci pentru diametrele de 14, 16, 20, 26 mm si in bare drepte pentru diametrele 20, 26, 32, 40, 50, 63 mm.Imbinarea acestor tevi, schimbarea directiei si realizarea ramificatiilor se face cu fitinguri speciale ce cuprind racorduri tip strangere compuse din: racord cu garnituri de etansare, inel de strangere, piulita.Fitingurile asigura atat legatura tevilor din material plastic cu insertie metalica intre ele (tip M-M), cat si legatura cu partile instalatiilor realizate cu tevi de otel cu filet interior (tip M-FI) sau filet exterior (tip M-FE).1.6 Tevi din materiale plasticeConductele din material plastic (PVC, polietilena, polipropilena) inlocuiesc pe scara larga conductele metalice, deoarece sunt mai usoare, mai flexibile, nu corodeaza, se prelucreaza, se fasoneaza si se imbina mai usor decat cele din metal, ca urmare au un pret de cost mai scazut indeosebi pentru diametre si presiuni mici.Dezavantajul acestor materiale este ca nu pot fi utilizate la temperaturi ridicate (max 90) sau la presiuni foarte mari (max 16 bar).Conductele din materiale plastice sunt preferate la realizarea instalatiilor de canalizare interioare sau ingropate cu diametre nominale de pana la 200 mm, precum si la instalatiile de distributie a apei reci si a gazelor naturale.Imbinarea acestor tevi se poate face prin lipire cu mufa, cu etansare cu garnituri de cauciuc in mufe sau prin sudare cap la cap.2. ARMATURI SI DISPOZITIVE PENTRU INSTALATII2.1 Clasificarea armaturilor. DefinitieArmaturile sunt dispozitive montate pe conducte sau pe elementele componente ale instalatiei destinate transportului, depozitarii si distributiei fluidelor.Clasificarea armaturilor: Dupa functia pe care o au pot fi: de inchidere, de reglare, de siguranta, de retinere, de evacuare a aerului; Dupa materialul corpului armaturii, pot fi: armaturi din otel, fonta, bronz, alama, material plastic; Dupa natura fluidului de lucru, pot fi: pentru apa, abur, gaze, produse chimice; Dupa modul de racordare la conducte, pot fi: cu mufe filetate, cu flanse, cu capete pentru sudare sau lipire.Cele mai utilizate sunt armaturile de inchidere, numite si robinete de inchidere. Dupa forma organului de etansare se diferentiaza urmatoarele tipuri de robinete: cu ventil, cu sertar, cu cep sau sfera.Intre armaturile de inchidere, cea mai mare diversitate o au:- robinetele de serviciu: simple sau duble;- robinetele pentru spalatoarele de bucatarie;- robinetele pentru lavoare;- robinetele cu plutitor;- robinetele pentru pisoar;- robinetele pentru bideu;- bateriile amestecatoare pentru lavoar;- bateriile amestecatoare pentru cazile de baie.2.2 Armaturi de trecereRobinete cu sertarRobinetele cu sertar opun o rezistenta mai mica la trecerea apei decat robinetele cu ventil si se pot executa pentru diametre si presiuni de serviciu mai mari decat acestea.Robinetele cu sertar folosite in instalatii, adica pentru fluide cu actiune corosiva normala au corpul, capacul si sertarul executate din fonta.Pent