suport curs iru pt proiect- cap i+ii+ iii +cuprins

7/24/2019 suport curs IRU pt proiect- cap I+II+ III +cuprins

1/83


2/83


3/83

Capitolul 1

Co!p"t"#t" $"#"%al" - PLANIFICAREA ACTIVITATILOR

Inspectorul /referentul resurse umane, prin poi/ia pe care o de/ine !n cadruldepartamentului de resurse umane, particip activ la gestionarea resurselor umane prinimplicarea direct !n procesul prin care organia/ia !i recrutea, angajea, derulea i

!ncetea raporturile de munc cu salaria/ii.-cupa/ia de inspector0referent resurse umane este necesar persoanelor care doresc

s se califice !n !ntocmirea i gestionarea documentelor ce /in de eviden/a muncii !ntr*oorganiatie, de gestionare a rela/iilor dintre angaja/i i angajatori, de recrutarea i selectareapersonalului care urmea a fi angajat.

n conformitate cu cerin/ele specifice ocupa/iei, inspectorul 0referentul resurse umanerealiea urmtoarele sarcini2

- ntocmete documentele de eviden a personalului i documentele care in de evidena

muncii ntr-o organizaie;- gestioneaz i arhiveaz toate documentele de evidena personalului i de evidenamuncii in societatea n care i desfsoar activitatea;- consiliaz personalul angajat i potenialii candidai la angajare referitor la desfurarearelaiilor de munc i a documentelor ce trebuiesc ntocmite;- identific necesarul de personal i ntocmete documentele care urmeaz a fi utilizate ndesfurarea procesului de recrutare i selecie de personal;-ntocmete Registrul general de eviden a salariailot i l transmite ctre InspectoratulTeritorial de unc;- n cazul organizaiilor cu un numr mai mic de personal inspectorul !referentul deresurse umane ntocmete statul de plat pentru personalul angajat i documentele

aferente statului de plat;- ntocmete i gestioneaz baza de date de personal.

ctivitatea profesional a inspectorului 0referentului resurse umane se desfoar !nconformitate cu reglementrile legislative emise de )inisterul )uncii, 3amiliei i Protec/ieiSociale i a institu/iilor su$ordonate acestuia.

3


4/83

1&1 Co#t"'tul i#stitu io#al al ("s)* u%*%ii a+ti,it* ii i#sp"+to%ului (" %"su%s" u!a#" i("#ti)i+a%"a )o%!"lo% .u%i(i+" o%$a#i/a io#al" 0# +a%" s" %"$*s"s+ %"la iil" (" !u#+*

Inspectorul 0referentul resurse umane !i desfoar activitatea !n cadrul institu/iilorpu$lice sau private, !n toate organia/iile care au personal angajat pe $a de contractindividual de munc, indiferent de forma de organiare juridic sau poate s !i desfaoare

activitatea i ca persoan fiic autoriat.

Notiunea de relatii de munca are o sfera foarte larga4 ea cuprinde totalitatea relatiilor carese formeaza ntre oameni n procesul muncii" pe baza aplicarii directe a fortei de munca lamijloacele de produc iei#

3ormele organia ionale !n care se regsesc rela iile de munc av5nd ca $a juridic contractul de munc sunt 2

Societ/ile comerciale

Conform dispoi/iilor art.1 din 6egea nr.#101778 privind societ/ile comerciale 9repu$licatcu modificrile i completrile ulterioare : !n vederea efecturii de acte de comer/, persoanelefiice0juridice se pot asocia i constitui !n societ/i comerciale cu respectarea prevederiloracestei legi.

Societ ile comerciale a a cum sunt ele definite prin 6egea #101778 sunt2

* societatea in nume colectiv4* societatea in comandita simpla4* societatea pe actiuni4* societatea in comandita pe actiuni4* societatea cu raspundere limitata.

In functie de importanta care este data elementului personal 9persoanelor: sau elementuluimaterial 9capitalului: la constituirea unei societati comerciale, acestea se clasifica in2* so+i"tati (" p"%soa#"2 societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla. Incaul constituirii unui atare tip de societate comerciala, asociatii se $aeaa pe incredereareciproca existenta intre ei, pe calitatile lor personale4* so+i"tati (" +apitalu%i2 societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni. In caulacestor societati comerciale, calitatile personale ale asociatilor nu preinta interes. Importantaeste partea de capital pe care o aduce fiecare actionar, astfel incat societatea comerciala sapoata fi constituita4* so+i"tat"a +u %aspu#("%" li!itata* este un tip mixt de societate comerciala, in sensul caacest tip de societate im$ina trasaturi de la societatile de persoane si de la societatile decapitaluri.

Regiile autonome

Potrivit art.1 din 6egea nr.1&01778 privind reorganiarea unit/ilor economice de statca regii autonome i societ/i comerciale 9)onitorul -ficial nr.7+01778: unit/ile economice de

4


5/83


6/83


7/83


8/83

1&3 Pia a !u#+ii& I#stitu ii al" statului +u at%i4u ii 0# (o!"#iul !u#+ii

Pia/a muncii repreint spa/iul economic de confruntare li$er a de/intorilor de capital 9!ncalitate de cumprtori: i a posesorilor capacit/ii de munc 9!n calitate de v5ntori:, unde,prin mecanisme specifice, cererea i oferta de munc se ec


9/83


10/83


11/83


12/83

Si#(i+at"l"&R"$l"!"#ta%"

Principalele reglementri legislative privind sindicatele sunt cuprinse !n Constitu/ie, Codul)uncii, 6egea nr. &%0"88# * 6egea sindicatelor, pu$licat !n )onitorul -ficial,Partea I nr. (#din 8&08"0"88#, 6egea nr. 1#80177', privind contractul colectiv de munc, repu$licat !n

)onitorul -ficial, Partea I nr. 1+% din 1708&0177+. Potrivit art. "1(, alin. 91: din Codul muncii, F sindicatele sunt persoane juridiceindependente, fr scop patrimonial, constituite !n scopul aprrii i promovrii drepturilorcolective i individuale, precum i a intereselor profesionale, economice, sociale, culturale isportive ale mem$rilor lorG.Caracteristici ale sindicatelor 2 Sindicatele sunt independente fa/ de autorit/ile pu$lice,

de partidele politice i de patronate. Rolul lor nu este de a apra drepturile i intereselepolitice ale mem$rilor si. )odul de organiare, asociere i gestiune al organia/iilor sindicale poate fi reglementat prinstatutele proprii ale acestora, cu condi/ia ca statutele s fie adoptate printr*o procedurdemocratic, !n condi/iile legii.

Sindicatele sunt organia/ii profesionale, orice mem$ru a profesiunii av5nd li$ertatea de aapar/ine sau de a nu apar/ine la un sindicat constituit, ca i de a se retrage c5nd dorete.)em$rii unui sindicat pot fi i persoane !ncadrate la angajatori diferi/i, cu condi/ia s fie dinaceeai ramur sau profesiune. Nu pot constitui organia/ii sindicale persoanele care de/infunc/ii de conducere, func/ii de demnitate pu$lic, conform legii, magistra/ii, personalul militardin aparatul )inisterului prrii Na/ionale i )inisterului de Interne, )inisterului Austi/iei,Serviciului Rom5n de Informa/ii, Serviciului de Protec/ie i Pa, Serviciului de Informa/iiDxterne i Serviciului deelecomunica/ii Speciale, precum i din unit/ile aflate !n su$ordinea acestora nu pot constituiorgania/ii sindicale.

)inorii se pot sindicalia, dar cei !ntre 1& i 1' ani au nevoie de !ncuviin/area prin/ilor

pentru a deveni mem$rii ai unui sindicat.Sindicatele se pot asocia dup criteriul ramurii de activitate, al profesiunii sau dup criteriulteritorial, !n federa/ii, confedera/ii sau uniuni sindicale.

-rgania/iile sindicale particip la negocierea i !nc


13/83

formula ac/iuni !n justi/ie !n numele lor c


14/83


15/83


16/83


17/83

1&8 St%at"$ii i o4i"+ti," al" o%$a#i/a iilo% 0# (o!"#iul ("/,olt*%ii %"su%s"lo% u!a#" Sta#(a%(" p%o)"sio#al" sp"+i)i+"&

- D")i#i%" * managementul resurselor umane presupune im$unatatirea continua aactivitatilor tuturor angajatilor tai in scopul realiarii !isiu#ii si o4i"+ti,"lo%o%$a#i/atio#al" i# $"#"%al si i# (o!"#iul %"su%s"lo% u!a#" i# sp"+ial .

- I!pli+a%"a !a#a$"!a#tului * managerul tre$uie sa preia responsa$ilitatea acestuiproces, sa se implice in fiecare actiune, sa discute personal cu angajatii si sarecompensee reultatele $une.

- Sist"!" (" ",alua%" * aplicarea cu succes a managementului resurselor umanepresupune existenta unui sistem de evaluare a performantelor, a unui sistem de stimularea angajatilor si de recompensare a reultatelor.

- O4i"+ti,ul p%i#+ipal al managementului resurselor umane este acela de a furniapricepere si experienta in acest domeniu, astfel incat sa fie o$tinute performante optime sisigure, folosind cele mai adecvate metode.

- Specialistii in domeniul resurselor umane asigura acoperirea necesarului de personal dinorganiatie conform organigramei si statului de functii .

E'ista (oua +at"$o%ii (" o4i"+ti,"2* st%at"$i+" 9pe termen lung, care au in vedere organiarea si planificarea resurselorumane:,* op"%atio#al" 9de natura tactica si administrativa, care au in vedere conducerea ilnica agrupurilor de munca:.

- ceasta etapa presupune din partea specialistului in resurse umane 2- I("#ti)i+a%"a a+ti,itatilo% /il#i+" +o#)o%! p%o+"(u%ilo% si !"to(oli$iilo%

i#stitutio#al" +at si a +"%i#t"lo% (" +alitat" in materie de personal 9pentru entitatile careaplica IS- :

- P%io%iti/a%"a a+ti,itatilo% sp"+i)i+" i# +o#)o%!itat" +u l"$islatia (a% si %"$l"!"#ta%il"i#t"%#"; pe criteriul u%$"#t si i!po%ta#t, a activitatilor ce presupun lucrari cu termenesolicitate, cuprinse in legislatie ; declaratii lunare sau documente reolva$ile , necesar afi transmise la nivel institutional intr*un timp determinat in legislatie

- Programarea activitatilor in accord cu documentele oficiale si marimea organiatiei.

El"!"#t"l" a4solut "s"#tial" p"#t%u su++"s2

sta4ili%"a o4i"+ti,"lo%si !a#a$"!"#tul ti!pului.

Nu vei intalni vreodata o persoana de succes, care a reusit sa realiee ceva cuadevarat )RD, fara a stapani foarte $ine a%ta sta4ili%ii o4i"+ti,"lo% si t"#i+il" ("o%$a#i/a%" si pla#i)i+a%" a ti!pului.

17
http://www.cheiasuccesului.ro/tag/stabilireaobiectivelorhttp://www.cheiasuccesului.ro/tag/managementultimpuluihttp://www.cheiasuccesului.ro/tag/stabilireaobiectivelorhttp://www.cheiasuccesului.ro/tag/managementultimpului


18/83

Sunt aplica$ile si alte caracteristici importante , vitale , precump"%s","%"#ta, opti!is!ul,,i/uali/a%"a, i#+%"("%"a i# si#" insa nu sunt suficiente farao$iective $ine definite si folosirea timpului la maxim .

@in pacate , managerii de varf din firmele romanesti nu acorda, inca, o suficientaimportanta o$iectivelor strategice, fie datorita limitelor cunostintelor individuale, fie datoritalipsei de interes. Cei care a$ordeaa in mod profesionist resursele u!a#" au toat" sa#s"l" sa o4ti#a

p"%)o%!a#t" %i(i+at" i# toat" (o!"#iil" (" a+ti,itat" al" o%$a#i/ati"i.

Politi+a i# (o!"#iul %"su%s"lo% u!a#", formulata de conducerea organiatiei, orienteaaactivitatea fiecarui angajat.

C"%i#t"l" u#"i politi+i ")i+i"#t" i# (o!"#iul %"su%s"lo%umane urmaresc21. integrarea managementului resurselor umane in managementul intreprinderii4". o$tinerea adeiunii intregului personal4#. asigurarea unui climat de angajare si de valorificare a potentialului fiecarui angajat4%. recunoasterea si motivarea personalului care o$tine reultate performante4

&. stimularea, la fiecare angajat, a dorintei de im$unatatire continua a propriei activitati4'. antrenarea in procesul deciional a celor ce dovedesc competenta profesionala.

R"spo#sa4ilitat"a !a#a$"!"#tului %"su%s"lo% u!a#"revine atat managerilorsuperiori cat si departamentului de specialitate sau inspectorilor de resurse umane .Cooperarea dintre acestia este


19/83


20/83


21/83


22/83


23/83


24/83


25/83


26/83


27/83


28/83

- Se o$serva adesea ca in cultura romaneasca, timpul alocat planificarii este mic si ca seprefera dictonul(vazand si facand1#arile care prin cultura lor aloca mai mult timpplanificarii, au o rata de succes a proiectelor 9incadrare in timp si $ani:, mult mai $una.

- "*Tinston C&

28


29/83

1&@ NOTIUNI DE MANAGEMENT AL CALITATII

Standardul IS- 7881 cuprinde cerinte privind managementul calitatii pentru resurseleumane.

)anagementul calitatii pentru procesele aferente resurselor umane necesita catevainregistrari importante pe care standardul le cere insa care reies si din reglementarilelegale pentru departamentul de resurse umane.

ceste inregistrari se refera la2* competenta ; inseamna a$ilitati dovedite si se regasesc in certificate de calificare,diplome de a$solvire, etc* a$ilitati * pro$a de lucru , test teoretic* experienta ; carti de munca, adeverinte , recomandari, cv*uri* instruiri ; procese ver$ale , certificate de instruire, perfectionare, specialiare sau c


30/83

Planual de instruire anual poate fi gestionat ca si document la departamentul deresurse umane.

In urma solicitarilor sosite de la diverse departamente, de o$icei repreentantulmanagementului pentru calitate este cel care va propune in cadrul analiei efectuate demanagement sau cu alte ocaii pe parcursul anului, apro$area acestui plan.

Planul de instruire anual poate fi condus pe orice suport, fie informatic fie pe


31/83

CAPITOL 2

2&COMUNICAREA CU ANGAJATII I MANAGERII

Comunicarea este o caracteristica fundamentala a fiintei umane, iar toate functiile carepresupun activit i care sunt realiate cu ajutorul comunicarii, ca un sistem de intelegere

intre oameni, un proces de transferare de informatii. In cele ce urmeaa vom analia inamanunt procesul de comunicare pentru a putea intelege mai $ine cum functioneaacomunicare.Conform statisticilor2* (&H dintr*o i de munca vor$im si ascultam,* (&H din ceea ce auim, auim imprecis,* (&H din ce auim cu acuratete, uitam in urmatoarele trei saptamani.In medie, (&H din timpul de lucru al unui manager se consuma pentru comunicare, avandaproximativ urmatoarea structura2

* 7H citeste,* 1'H scrie,* #8H vor$este,* %&H asculta.S*a o$servat ca, intr*o organiatie, criteriul cel mai important pentru o avansare este modulde comunicare cu superiorii sau clientii.

Procesul de comunicare cuprinde urmatoarele elemente2

1. Dmitatorul1. )esajul1. )ijlocul de comunicare1. 6im$ajul comunicarii1. Receptorul1. Contextul

31


32/83

1. E!itato%uleste cel care initiaa comunicarea si ela$oreaa mesajul. ot el alege mijloculde comunicare si lim$ajul astfel incat receptorul sa poata intelege mesajul pe care vrea sa*ltransmita.

". M"sa.uleste forma fiica in care emitatorul codifica informatia, aceasta putand fi o idee,un gand. )esajul are ca o$iectiv informarea, convingerea, impresionarea, amuarea sauo$tinerea unei actiuni sau inactiuni. )esajul trece printr*un proces de codificare sidecodificare intre cele doua persoane, emitatorul codifica mesajul trimis iar receptoruldecodifica mesajul primit. )esajul este elementul care contine sim$oluril ver$ale si non*ver$ale, are un JtextJ * care este vii$il si are un anumit ritm care poate da un alt sensJtextuluiJ decat in mod o$isnuit.

#. Mi.lo+ul (" Co!u#i+a%"sau canalul de comunicare este drumul parcurs de mesajdinspre emitator spre receptor, iar acesta poate fi formal 9care urmeaa structura ierar


33/83

* nonver$ala* paraver$ala

@upa poitia !n cadrul organiatiei avem comunicare2* ascendenta 9su$ordonat * manager:* descendenta 9manager * su$ordonat:* oriontala 9indivii cu poitii egale:

In cadrul organiatiilor avem de a face cu urmatoarele tipuri de comunicare2* comunicare operationala interna 9repreinta ansam$lul de mesaje creat in raporturile dintreangajati pentru realiarea planurilor sau operational pentru realiarea o$iectului de activitate:* comunicarea operationala externa 9face legatura organiatiei cu oameni si grupuri din afara2furniori, clienti, pu$licul:* comunicarea interpersonala 9sc


34/83

Comunicarea ver$ala se poate realia su$ mai multe forme2* Alo+utiu#"a2 scurta cuvantare ocaionala cu o incarcarura afectiva mare avand o structurasimpla * importanta evenimentului, impresii, sentimente, urari, felicitari.* Toastul2 foarte scurta cuvantare ocaionala in forma spontana si cu incarcare afectivafoarte mare. Dx2 Pentru o seara deose$ita si pentru tine mai ales.* Conferinta

* @e$aterea* @iertatia* @iscursul.

Ultimele % sustin o tema, o idee si presupun o a$ordare multidisciplinara avand o structuracomplexa axata pe introducere, tratare si inc


35/83

elimina aparitia vonurilor, poate controla aparitia si expansiunea lor prin transparenta9comunicare informatiilor imediat ce le detine:.

2 Co!po#"#t"l" +o!u#i+a%ii ,"%4al"

Comunicare cuprinde urmatoarele componente2 introducere, cuprins, inc


36/83

celorlalti:

* concordanta comunicarii ver$ale cu cea mimico*gesturala

* evitarea am$iguitatilor 9su$intelegerilor, incertitudinilor:

* evitarea suprapunerilor mesajelor 9interventia peste cuvantul celuilalt:

* constituirea de mesaje clare, concise 9exprimate cu cuvinte si expresii uuale:.

6 P%"/"#ta%il" (is+u%su%il" - !"to(" (" +o!u#i+a%" ")i+i"#ta

@eseori, proaspetii a$solventii considera ca sunt destul de instruiti pentru a face fataoricarei situatii din punct de vedere teoretic, dar lipsa de experienta isi spune cuvantulatunci cand se confrunta cu situatii practice.

-ricat de multe carti ar fi citit un student0intelectual si oricat de informat ar fi despre cetre$uie sa faca si ceea ce tre$uie sa evite, cand se afla in situatia de a expune idei in fataunui pu$lic, se agita si uneori c


37/83

6&1P%i!ul pas i# "la4o%a%"a (is+u%sului- p%"$ati%"a

Pregatirea discursului nu este in mod intamplator cel dintai pas ce tre$uie facut, deoarecerepreinta $aa ideilor ce urmeaa a fi analiate, prelucrate, modificate.

Cel mai indicat este ca discursul sa inceapa a fi pregatit cu ceva timp inainte deexpunerea propriu*isa, deoarece persoana care il ela$oreaa poate da frau li$er ideilor,isi poate nota toate informatiile care ii vin in minte in legatura cu su$iectul respectiv siastfel va avea de unde sa selectee cele mai $une informatii. @e asemenea, pe $aaacestor dintai idei, va putea face adaugiri pentru eficientiarea discursului.

6&2 Pasul 2 - ("t"%!i#a%"a o4i"+ti,ului (is+u%sului

Pentru a fi eficient, in sensul e a reda exact ceea ce intereseaa atat pe cel care expuneideile cat si pe pu$lic, discursul tre$uie sa ai$a un o$iectiv clar, $ine sta$ilit.

Pentru a putea sta$ili un o$iectiv clar, tre$uie sa se gaseasca raspunsuri pentru fiecaredintre urmatoarele intre$ari2

* CE (o%"st" sa o4ti#a9sa convinga, sa transmita o informatie, sa vanda:

* C" !o(alitati poat" )olosi p"#t%u a-si ati#$" o4i"+ti,ul* Ca%" "st" pu4li+ul ti#ta +a%uia s" a(%"s"a/a- C" a%$u!"#t" s" pot a(u+" p"#t%u a i#ta%i i("il" "'pus"- Cu! isi poat" (a s"a!a +a o4i"+ti,ul a )ost ati#s* C" alt" !"to(" pot )i )olosit" i# +a/ul i# +a%" o4i"+ti,ul #u a )ost ati#s p" ("pli#9argumente emotionale:.

@aca se gasesc raspunsuri la toate aceste intre$ari, este clar ca scopul propus poate fiatins, deoarece, indiferent daca pu$licul va intelege sau nu pe deplin ideile expuse, cel

mai important este sa fie convins.

6&3 Pasul 3 - p"%suasiu#"a

37


38/83

Pentru a fi convingator, orice discurs tre$uie sa fie ela$orat tinandu*se cont de te


39/83

desfasoara de la sine.

Comunicarea eficinta poate consta intr*un 5m$et, ton prietenesc, ascultare atenta, privitin oc


40/83

inregistree, pentru a*si putea analia volumul vocii, vitea si efectele pauelor.

In pregatirea unei preentari, se poate face o pro$a in fata unui grup de prieteni, rude,depistandu*se astfel ceea ce ar merge si ce nu.

n fine, pentru a putea sc


41/83

* intelegerea comunicarii nonver$ale si folosirea ei poitiva pentru a ajuta procesul deascultare4

O i#)o%!a%" +o%"+taconcretiata in2

* transparenta in comunicare4* folosirea numai de informatii corecte4* circulatie rapida a informatiilor in sens ascendent si descendent4

O +o!u#i+a%" t%a#pa%"#tacare2* sa informee angajatii continuu asupra sc


42/83


43/83


44/83

I#to+!i%"a si +o#ti#utul (o+u!"#t"lo% @ocumentele pot varia atat din punct de vedere al marimii, formatului si continutului, cat sidin punctul de vedere al modului de intocmire al mijloacelor utiliate pentru prelucrareadatelor cuprinse in documente.

@ocumentele pot fi completate fie manual fie cu mijloace te


45/83

nejustificat de catre un compartiment sau altul.Pentru a asigura exactitatea datelor cuprinse in documente, acestea tre$uie sa fie supuseunei verificari minutioase, care are ca scop sa descopere eventualele erori, actiunile ilegalesau incorecte.

stfel, procesul de verificare a documentelor se face su$ trei aspecte si anume2

V"%i)i+a%"a su4 asp"+tul )o%!"i* se controleaa daca documentul a fost intocmit peformulare corespunatoare, daca sunt completate toate ru$ricile, daca sunt semnate si dacanu au avut loc stersaturi sau corectari fara a fi certificate.

V"%i)i+a%"a a%it!"ti+a :+i)%i+a;* se controleaa daca s*au preluat corect datele cifrice dindocumente si daca s*au efectuat corect calculele.

V"%i)i+a%"a (" )o#(consta in controlul realitatii 9se verifica daca operatia economica s*a

efectuat la data, locul si conditiile prevaute in document:, necesitatii 9aprecierea dacaoperatia inscrisa in document este utila activitatii intreprinderii si se justifica economic:,oportunitatii 9se urmareste daca momentul ales si locul sta$ilit pentru executatea unei operatiieconomice sunt eficiente pentru intreprindere:, legalitatii 9se apreciaa prin raportarea ei laactele normative care reglementeaa genul respectiv de operatii4 aceasta nu tre$uie sacontravina legislatiei in vigoare: si economicitatii 9consta in verificarea datelor princontrapunere pentru a sta$ili daca costul operatiei avantajeaa sau nu intreprinderea:operatiilor consemnate in documentul respectiv.

In general, verificarea documentelor se efectueaa de alte persoane decit cele care le*auintocmit. @upa completare si verificare, documentele sunt supuse operatiei de prelucrare,care consta in gruparea documentelor pe operatii, cumularea unor documente primare sio$tinerea celor centraliatoare.

@ocumentele cu regim special vor fi inregistrate in mod o$ligatoriu in fisa documentelor curegim special desc


46/83

a fi usor de gasit in vederea o$tinerii informatiilor necesare.

Clasificarea documentelor in dosare se poate face dupa mai multe criterii, si anume2* +%it"%iul +%o#olo$i+2 se grupeaa documentele in ordinea intocmirii lor4* +%it"%iul al)a4"ti+2 impune clasarea in acelasi dosar a documentelor tin5nd seama dedenumirea unitatii la care se refera documentele4

* +%it"%iul $"o$%a)i+2 documentele se grupeaa dupa adresa sediului intreprinderiicorespondente4* (upa o4i"+t sau p" $%up" (" op"%atii2 se grupeaa documentele pe categorii depro$leme.

Past%a%"a (o+u!"#t"lo%tre$uie sa asigure integritatea acestora si presupune douaaspecte2 pastrarea curenta si pastrarea de durata. Pastrarea curenta a documentelor se aflain relatie cu ar


47/83

Li#iil"2* ascendente* descendente* drepte* numeroase* ondulate

* am$itie*o$oseala*ordine*economice*viclenie

Cu,i#t"l"2

* ingrosate* spatiate* numeroase* ascendente* descendente

* incredere* $unatate* economice* ardoare* fatalitate

Se poate interpreta caracterul unui om si facand analia grafologica a semnaturii sale. stfel,de exemplu2* s"!#atu%a si!pla si +it"ata indica un spirit sincer si drept4

* s"!#atu%a (%"apta este specifica celor ec


48/83

* !"#tio#a%"a a,a#ta."lo%si castigurilor, pentru a starni interesul si a motiva interlocutorultre$uie sa*i mentionati avantajele de care $eneficiaa si ce are el de castigat.* #",oia (" a s" si!ti i!po%ta#t, este uman ca interlocutorul dvs. sa doreasca sa se simtaimportant, sa se faca placut, sa fie acceptat si apreciat de societate4 folositi aceste aspecte infavoarea dvs.,* +%"a%"a i!pulsului +at%" a+tiu#", scopul comunicarii este de a determina actiunea

interlocutorului, adica de a aplica pentru postul oferit4 un site cu informatii utile, un numar detelefon cu apelare gratuita, simple date de contact ajuta la formarea dorintei de a aplica. Nuuitati sa includeti formulari de genul2 oferta expira saptamana viitoare, aplica i acumV

CAPITOL 3

3& APLICAREA PREVEDERILOR LEGALE REFERITOARE LA SSM si IN DOMENIULSITUATIILOR DE URGENT

3.1PI!CIPII "#!$%&'!(%)' I! $*&'!I#) +'C#I(%(II +I +%!%(%(II I!!C%

a. +ecuritate ,i s-n-tate n munc- reprezinta un drept fundamental al tuturorparticipanilor la procesul de munc-.

rt. %1 al. " din Constitu/ia Rom5niei1 sta$ileste dreptul la protec/ie social si facereferire face referire i la msurile de securitate i sntate !n munc.

Pentru realiarea acestui drept, 6egea securit/ii i snt/ii !n munc nr.#170"88':, legecadru in aceasta materie impune o$liga/ii !n sarcina angajatorilor i lucrtorilor sta$ilindtotodata organele specialiate ale administra/iei de stat in atri$utiile carora intra urmrireamodului !n care angajatorii i salaria/ii aplic i respect cerin/ele de securitate i sntate !nmunc.

. Intre dreptul la munc- ,i securitatea ,i s-n-tatea n munc- e0ista oleg-tura indisoluil-

In Romania, dreptul la munc nu numai c este consacrat ca un drept fundamentalcet/enesc, dar el se afl !n str5ns corela/ie cu dreptul la protec/ie social a lucrtorilor, careinclude i securitatea i sntatea !n munc i care este garantat. n acest sens, organele

1

48


49/83

administra/iei de stat desemnate prin lege, au o$liga/ia de a organia, coordona i controlaactivitatea !n domeniu.

c. +ecuritea ,i s-n-tatea treuie integrate n procesul de munc-

Dste un principiu derivat din legea securit/ii i snt/ii !n munc, care prevede cangajatorul are o$liga/ia de a asigura securitatea i sntatea lucrtorilor !n toate aspectelelegate de munc.

d. +ecurit-ii ,i s-n-t-ii n munc- are caracterul preventiv

Reglementrile legale !n domeniu sunt astfel sta$ilite, !nc5t s apere via/a, sntatea iintegritatea fiic i psi


50/83

Apli+a4ilitat"a l"$ii5 in cadrul conventiilor internationale inc


51/83

c: sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea sisanatatea in munca, atunci cand ii incredinteaa sarcini4

d: sa asigure ca planificarea si introducerea de noi te


52/83

g: sa se asigure calucratorii care, in caul unui pericol grav si iminent, parasesc loculde munca si0sau o ona periculoasa nu sunt prejudiciati si sunt protejati impotrivaoricaror consecinte negative si nejustificate pentru acestia.


53/83

f: sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri te


54/83

6egea prevede urmatoarele o$ligatii fundamentale pentru lucratori2a: sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si

cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol deaccidentare sau im$olnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte personae

$: sa utiliee corect masinile, aparatura, uneltele, su$stantele periculoase,ec potrivit 6egii #%'0"88", evenimetele urmate de incapacitate

temporar de munc, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora4c: organelor de urm-rirepenal, dup ca.

-rice medic, inclusiv medicul de medicina muncii, va semnala oligatoriu

suspiciunea de oal- profesional- sau legat de profesie, la autoritatea de sntatepu$lic teritorial, de !ndat, la constatarea caului.Cercetarea evenimenteloreste o$ligatorie i se efectuea2a: de ctre anga;ator> !n caul evenimentelor care au produs incapacitate

temporar de munc4$: de ctre I(&, !n caul evenimentelor care au produs invaliditate evident sau

confirmat, deces, accidente colective, incidente periculoase, accidente cu i.t.m. la lucrtoriide la pers. fiice, precum i situa/ii cu persoane disprute4

54


55/83

c: de ctre Inspecia muncii, !n caul accidentelor colective, avarii sau exploii,generate de evenimente deose$ite4

d: de ctre autoritatea de s-n-tate pulic- teritorial-, !n caul suspiciunii de$oal profesional i a $olilor legate de profesie.

Reultatul cercetrii evenimentului se va consemna !ntr*un proces*ver$al.n raport cu urmrile produse i cu numrul persoanelor accidentate, accidentele de

munc se clasific, !n2a: accidente care produc incapacitate temporara- de munc- de cel puin 3 zile

calendaristice4$: accidente care produc invaliditate

suport curs iru pt proiect- cap i+ii+ iii +cuprins

Documents