suport curs infirmier

7/23/2019 Suport Curs Infirmier

1/48

SUPORT CURSINFIRMIER/A

1


2/48

2


3/48

CUPRINS1. Infirmierul si locul de munca al acestuia

1.1. Descrierea ocupatiei de infirmier1.2. Locul de munca al infirmierului(ei)1.3. Planificarea propriei activitati1.4. Participarea la cursuri de formare continu

1.5. Lucrul n ecipa multidisciplinara

2. !specte ale eticii profesionale in meseria de infirmier(a)3. "otiuni de le#islatie4. "orme de i#iena in unitatile sanitare

4.1. Definitii. "otiuni #enerale4.2. Prevenirea infectiilor no$ocomiale4.3. %niforma infirmierului(ei)4.4. &uratenia' de$infectia si i#iena in locul alimentar

5. &ircuitul leneriei in spital*. &ircuitul si transportul deseurilor

*.1. +ransportul deseurilor*.2. Profila,ia primara a accidentelor prin e,punere la produse iolo#ice

-. In#riirile de a$a acordate pacientilor-.1. +oaleta pacientilor

-.1.1. +oaleta #enerala a pacientilor imoili$ati-.1.2. In#riirea ocilor-.1.3. In#riirea mucoasei na$ale-.1.4. In#riirea urecilor

-.1.5. In#riirea cavitatii ucale-.1.*. In#riirea un#iilor-.1.-. In#riirea parului-.1.. In#riirea re#iunii ano/#enitale

-.2. Depara$itarea-.3. 0cimarea leneriei de pat si de corp

-.3.1. 0cimarea leneriei de pat neocupat (fara pacient)-.3.2. 0cimarea leneriei de pat ocupat (cu pacient imoili$at)-.3.3. 0cimarea leneriei de corp la pacientul imoli$at

-.3 oili$area pacientilor-.4. !limentarea si idratarea pacientilor-.5. &aptarea eliminarilor fi$iolo#ice si patolo#ice

. In#riirile acordate pacientilor cu diverse patolo#ii.1. +e#umentele.2. !paratul respirator.3. !paratul cardio/vascular.4. !paratul di#estiv.5. !paratul reno/urinar

3


4/48

. In#riirea pacientilor cu nevoi speciale.1. In#riirea #ravidelor.2. In#riirea nou/nascutului.3. In#riirea pacientilor atraniinstitutionali$ati.4. In#riirea pacientilor comatosiinconstienti.5. In#riirea olnavilor oncolo#ici sau in stari terminale

.*. In#riirea olnavilor din sectiile de psiiatrie.-. In#riirea pacientilor supusi unor interventii cirur#icale

1. !cordarea primului autor11. In#riiri acordate in ca$ de calamitati

1. INFIRMIERUL(A) SI LOCUL DE MUNCA AL ACESTUIA

Infirmierul este o persoana calificata din cadrul personalului sanitar carein#rieste olnavii intr/un spital sau alta institutie destinata in#riirii si tratarii olnavilor.

Infirmierinfirmiera in firmus (latina) 6 7care nu este ferm8 moral sisau fi$ic9 sau

persoana care se ocupa de infirmi (etimolo#ic vorind)9 este o persoana a carei profesieeste de a oferi asistenta medicala.

1.1 De!riere" #!u$"%iei &e infirmier(")Infirmierul(a) nso:e;te persoanele n#riite la ndeplinirea activit:ilor vie:ii cotidiene

;i efectuea$ n#riiri le#ate de func:ii de ntre:inere ;i continuitate a vietii. Infirmierul(a) contriuie la munt:irea strii de sntate ;i la refacereaautonomiei' n msura n care este posiil.

Infirmierul(a) lucrea$ n colaorare ;i su responsailitatea uneiunui asistentmedical' cel mai adesea' n cadrul unei ecipe pluridisciplinare ;i particip la n#riirile desntate preventive' curative sau paliative.

Infirmierul(a) ;i e,ercit activitatea n mediu spitalicesc sau e,traspitalicesc' nsectorul medical' medico/social sau social.

Infirmierul(") $"r%i!i$" efe!%i' l" /asi#urarea unui mediu de via: ;i climat adecvat n#riirii comple,e din punct de

vedere' fi$ic' psiic' afectiv9/asi#urarea i#ienei ;i a spa:iului de via: a persoanei n#riite9/asi#urarea idratrii ;i a alimenta:iei corespun$toare a persoanei n#riite9/stimularea participrii persoanei n#riite la activit:ile $ilnice9/transportul ;i nso:irea persoanei in#riite etc' respect


5/48

!mplasarea ideala a spitalelor mari ar fi departe de $onele industriale si pe terenurimari' inconurate de $one de verdeata. =rientarea cea mai una a spitalelor este cusaloanele spre sud' fara alte constructii in ur pentru a avea acces la lumina si soare.

S$i%"lele un% &e u" feluri $i%"lul $"'ili#n"r i $i%"lul *l#!.S$i%"lul $"'ili#n"r necesita spatii foarte mari pentru ca distanta dintre

pavilioane sa fie corespun$atoare. !ceste spitale asi#ura liniste pentru olnavi siposiilitatea de miscare a acestora. Infectiile si epidemiile sunt mai rare. !cest tip despital are urmatoarele de$avantae6 intretinere foarte costisitoare' personalul an#aat estemai numeros' comunicare foarte #rea intre pavilioane.

S$i%"lul *l#! + necesita un spatiu mai mic' personal administrativ mai mic'sisteme de incal$ire si alimentare mai avantaoase' comunicarea si colaorarea intresectii se face mai usor.

0pitalul cuprinde6 servicii de primire9 sectiile de spital9 serviciul de dia#nostic sitratament9 serviciul administrativ/#ospodaresc.

,er'i!iul &e $rimire + este filtrul principal al spitalului in care se otarasteinternarea pacientului. &u e,ceptia sectiilor de maternitate si oli conta#ioase' celelalte

sectii au in mod oisnuit un serviciu comun de primire care cuprinde6 sala de asteptare9iroul de inre#istrare al pacientilor9 cainetul de consultatii9 camera de depara$itare siaia olnavului9 camera de imracare9 camera pentru de$infectarea si depara$itareaefectelor9 ma#a$ia de efecte ale pacientului9 ma#a$ia de lenerie curata.

/e!%i" &e $i%"l este partea componenta in$estrata cu paturi care asi#uraasistenta intr/o anumita specialitate a pacientilor spitali$ati. >a cuprinde saloane cuolnavi' camera pentru asistente medicale' pentru medici' oficiu' toaleta' aie' ol' salade tratament si alte incaperi in functie de specificul sectiei (maternitate' urolo#ie' cirur#ieetc). 0ectiile sunt #rupate astfel6 interne' cirur#ie' pediatrie' ostretica/#inecolo#ie' oto/rino/larin#oscopie' oftalmolo#ie' urolo#ie' etc. In spitalele mari' sectia de oli interne sediferentia$a mai departe6 cardiolo#ie' #astro/enterolo#ie' ematolo#ie' pneumolo#ie' oli

endocrine etc./er'i!iile &e &i"-n#%i! i %r"%"men% sunt parti componente fara paturi alespitalului care servesc toate sectiile. "umarul lor este in functie de marimea' profilulspecialitatii si cate#oria de ierari$are a spitalului' e,istenta lor fiind oli#atorie numai inparte pentru toate spitalele. In #eneral se #asesc urmatoarele servicii de dia#nostic sitratament6 serviciul de radiolo#ie si fi$ioterapie9 laoratorul de anali$e medicale9laoratorul de e,plorari functionale9 punctul de transfu$ie9 farmacie9 serviciul central desterili$are9 serviciul de cultura fi$ica medicala9 serviciul de anatomie patolo#ica siprosectura9 laoratorul de medicina e,perimentala.

/er'i!iile "&mini%r"%i'e,-#$#&"re%i asi#ura a$a materiala a activitatiimedicale' fiind una din conditiile importante pentru functionarea spitalului. !ceste servicii

cuprind6 serviciul administrativ' serviciul tenic de intretinere si reparatii9 spalatoria9 sectialoc alimentar.

!lte institutii unde infirmiera isi poate desfasura activitatea sunt6/In%i%u%ii $en%ru in-riire" e&u!"re" i $r#%e!%i" #!i"l" " !#$iil#r!ici sunt cuprinse urmatoarele cate#orii de minori6 copii ai caror parinti sunt

necunoscuti' decedati sau deca$uti din drepturile le#ale de parinte (medii nocive)' la carese impune tutela sau plasamentul familial' etc.

,Le"-"ne $en%ru !#$ii sunt institutii de in#riire' ocrotire si protectie sociala carese ocupa de cresterea si in#riirea medico/psio/sociala a copiilor pana la varsta de 3 ani.

5


6/48

/C"e &e !#$ii (!en%re &e $l""men%) acestea sunt destinate copiilor prescolari siscolari. !cestea se impart in doua6 case de copii cu de$voltare intelectuala normala sicase pentru copii cu deficiente.

!lte institutii6 #radinite pentru copii care pre$inta diferite tipuri de deficienta(sen$oriala' mintala)9 scoli speciale9 licee speciale9 camine scoala9 camine spital9 #rupesi clase speciale pentru copii cu ?I@ si 0ID!9 centre de $i9 centre de inlocuire pe termenscurt a familiei9 centre de reeducare.

,In%i%u%ii $en%ru in-riire" #!r#%ire" i re!u$er"re" "&ul%il#rIn aceste institutii sunt ocrotite urmatoarele cate#orii de adulti6/cei care au venituri proprii insuficiente pentru a le asi#ura intretinerea sau cei care

nu se pot autoservi9/olnavi cronici care nu se pot in#rii si necesita suprave#ere permanenta din

partea personalului sanitar9/persoane apartinand varstei a treia care nu pot ramane in familie (din motive

temeinice).!stfel de institutii pentru adulti sunt6 camine/atelier9 camine spital pentru olnavi

cronici9 camine de atrani.

1.0 Pl"nifi!"re" $r#$riei "!%i'i%"%i

I&en%ifi!"re" "!%i'i%2il#r 3i #*ie!%i'el#r $e!ifi!e e f"!e/ corect din planul individuali$at de protec:ie ;i n#riire9/prin preluarea e,act a acestora de la ;eful ieraric9/adecvat prevederilor din documentele oficiale (fi;a postuluicontractul de munc)

/aceste documente stailesc atriu:iile' responsailit:ile ;i oli#a:iile infirmierei / raportulde evaluare a prolemelor9 planul individuali$at de protec:ie ;i n#riire9 fi;a medical ainfirmierei.Ier"r4i5"re" e re"li5e"5"

/cu aten:ie :in


7/48

1.7 Lu!rul 8n e!4i$" mul%i&i!i$lin"r"

&olaorarea cu memrii ecipei este permanent ;i :ine seama de interesul persoanein#riite.

0olicitarea spriinului memrilor ecipei se face n func:ie de situa:iile specifice.Lucrul cu memrii ecipei se reali$ea$ dtica medicala repre$inta un ansamlu de re#uli de conduita al profesionistilor din

domeniul sanatatii' fata de pacientii lor. >tica medicala este str


8/48

medicala precum6 confidentialitatea' oli#atia de a spune adevarul pacientului sauotinerea consimtamantului in urma oferirii de informatii pacientului' sunt ustificate numaiin vederea otinerii starii sale de ine.

Pentru ca pacientii sa se poata rela,a si sa poata asimila do$a de necunoscut pecare o repre$inta in #eneral pentru ei actul medical' este imperios necesara comunicareadin amele directii' astfel' cadrele medicale au nevoie de autorul pacientilor pentru ocorecta dia#nosticare si pentru identificarea celui mai un tratament ce poate fi aplicat iarla r


9/48

de aflare' n:ele#ere' o:inere ;i acceptare a informa:iei din e,terior. = persoan care ;tiecum s asculte este capail s o:in o mul:ime de informa:ii de la oamenii cu careinteractionea$a. Aaportata la profesia de infirmier(a)' ascultarea' finali$ata cu o serie deinformatii otinute de la pacienti' este indisoluil le#ata de procesul de vindecare' fiind unelement de a$a al acestuia.

Ascultarea pacientilor si empati$area cu acestia sunt etapele firesti ce treuieparcurse pentru crearea sentimentului de incredere. Pentru a casti#a ceea ce repre$intafundamentul tuturor relatiilor interumane si anume increderea in relatia cu pacientul' seimpune %inu%" m#r"l" desavarsita a personalului medical' competenta profesionalaireprosaila' sinceritate' landete' empatie si respectarea promisiunii.

Pentru o aordare adecvata a pacientului in conte,t io/psio/social treuie avutein vedere6

/cunoasterea pacientului in conte,tul relatiei sale sociale' cu preferintele' valorile siconvin#erile sale le#ate de actul medical si in#riirile medicale9

/aordarea empatica a pacientului cu simpatie' intele#ere' #ria' atentie si respect9/stailirea unei relatii de incredere prin scim permanent de informatii intr/un mod

accesiil intele#erii pacientului (comunicare verala sau nonverala)9 acesta treuie sastie si sa fie convins ca personalul medical actionea$a in interesul sau si va urmaritratamentul si in#riirea sa' pe toata perioada spitali$arii9

/adaptarea in#riirilor acordate in functie de starea pacientului' menaandconvin#erile' valorile si circumstantele de viata ale acestuia9

/restrictiile liertatii individuale a pacientului treuie limitate la acelea impuse destarea sa de sanatate si ustificate de eficienta tratamentului. Infirmiera acorda in#riiri pentru sanatatea individului si isi coordonea$a activitatea cucea a cole#ilor' superiorilor. In cadrul relatiei cu cole#ii sai imparte responsailitatea de acoopera cu toti cei cu care lucrea$a indeaproape' ia toate masurile si respecta intocmaiindicatiile primite pentru in#riirea individului.

&ontactul cu olnavul se face inca de la internare prin oservarea si discutia cuacesta.%lterior infirmiera are datoria de6

/a/l auta sa invete sa isi acorde din nou in#riile $ilnice' cu sau fara suprave#ere9/a/i e,plica olnavului procedura' in ce consta si necesitatea efectuarii acesteia cu

mult tact' la un nivel la care sa se faca inteleasa9/a se asi#ura ca pacientul intele#e informatia pe care i/o da' informatie ce treuie

dulata de un consimtamant voluntar din partea pacientului.Interactiunea si conlucrarea una cu pacientul optimi$ea$a re$ultatele

tratamentului. Aesponsailitatea nu revine e,clusiv personalului medical ci si pacientuluicare este responsail de respectarea intocmai a indicatiilor primite.

>ste unanim acceptat faptul ca o comunicare eficienta cu ecipa medicala poateusura acceptarea olii de catre pacient' poate imunatati calitatea autoin#riirii' precum sistarea de sanatate fi$ica si psiica in #eneral. Pentru a otine o complianta una' personalul medical treuie sa #aseasca un modde aordare diferentiat pentru fiecare pacient' in functie de tipul de comunicare cel maieficient si cel mai la indemana.

Comunicarea terapeutica este o componenta a relatiilor interpersonale dintrecadrul medical si pacient' fiind totodata un act planificat' delierat si profesionist.

9


10/48

comunicarea terapeuticaare ca scop stailirea unei relatii umane po$itive' careva permite atin#erea oiectivelor de in#riire si se reali$ea$a prin urmatoarele doua tipuride comunicare6 /comunicarea verbala(limaul' vocaularul' claritatea' simplitatea si naturaletea'politetea si demnitatea' corectitudinea)9 /comunicareanonverbala(e,presia faciala (mimica)' #esturile' po$itiile corporale(postura)' atin#erea' contactul vi$ual' atitudinile' comunicarea prin intermediul oiectelor'comunicarea scrisa).

Pentru ca o comunicare sa fie eficienta' treuie sa indeplineasca urmatoareleconditii6

/sa se tina cont de factorii fi$iolo#ici si socio/culturali' care pot influentacomunicarea9

/sa se asi#ure confortul psiic si fi$ic al pacientului9/sa se c


11/48

Acceptareaeste definita ca fiind vointa de a asculta mesaul unei persoane' fara amanifesta indoiala sau de$#ust' ciar daca sunt diver#ente de opinii. !ceasta tenicaeste aplicata respect


12/48

/ o de$aproare e,cesiva poate face pacientul sa se simta respins si sa eviteinteractiunea.

A generaliza prin stereotipii orice persoana este unica si o #enerali$are ar ne#aaceasta unicitate.

A schimba subiectul: -este o impolitete9 / impiedica comunicarea terapeutica sa pro#rese$e9 / pacientul isi pierde firul ideilor si spontaneitatea9 / mesaul poate deveni confu$.

C"u5ele !#muni!"rii inefi!ien%e6/neincrederea pacientului9/dificultati de intele#ere si memorie9/atitudinea profesionala inadecvata.

Efe!%ele !#muni!"rii "&e!'"%e6/reducerea an,ietatii9

/respectarea indicatiilor de catre pacient9/satisfactia pacientului fata de in#riirile medicale primite.%n rol foarte important in interactiunea pacient cadru medical il are si

convin#erea reli#ioasa a pacientului' importanta re$iduropei (&>) au fost permanent

preocupate in elaorarea le#islatiei care priveste pe om si statutul sau in societate.Ideea de la care porneste orice declaratie sau conventie internationala cu privire la

drepturile omului este e#alitatea tuturor oamenilor' indiferent de rasa' culoare' reli#ie'lima' se,' ori#ine sociala.

%reptul la e&alitateeste dreptul tuturor fiin:elor umane de a fi e#ale n demnitate'de a fi tratate cu respect ;i considera:ie ;i de a participa n condi:ii de e#alitate cu ceilal:ila orice aspect al vie:ii economice' sociale' politice' culturale sau civile. +oate fiin:eleumane sunt e#ale n fa:a le#ii ;i au dreptul la protec:ie ;i eneficiu e#ale n fa:a le#ii.

12


13/48

!rticolul 1 al Declara:iei %niversale a Drepturilor =mului proclam c toate fiin:eleumane sunt nscute liere ;i e#ale n demnitate ;i drepturi.

In Declaratia ondiala a Drepturilor =mului sunt mentionate urmatoarele drepturisi liertati6

/dreptul la viata' liertate si securitate a propriei persoane9/e#alitate in fata le#ii9/dreptul la liertate a #andirii' constiintei si reli#iei9/dreptul la securitate sociala9/dreptul la proprietate9/dreptul la munca' la liera ale#ere a muncii' la conditii e#ale de munca9/dreptul la odina9/dreptul la invatatura si la viata culturala.

!ceste drepturi au fost reafirmate in &onventia >uropeana a Drepturilor =muluiadoptata in anul 15.

%repturile copiluluiImportanta de a acorda o protectie speciala copilului a fost enuntata in diferitetratate si conventii internationale cum ar fi6

/Declaratia cu privire la Drepturile &opilului de la eneva din 142' luata inconsideratie in declaratia %niversala a Drepturilor =mului din 14' in DeclaratiaDrepturilor &opilului' adoptata de !dunarea enerala din noiemrie 15 si in &onventiaInternationala a Drepturilor &opilului adoptata de !dunarea enerala ="% din noiemrie1.

!ceasta conventie cuprinde 54 de articole si se refera la drepturile si liertatile carese acorda copilului fara nici o deoseire de rasa' culoare' se,' nationalitate sau etnie'lima' reli#ie' opinii politice' stare materiala sau po$itie sociala' di$ailitati din nastere sau

de orice alt fel.@om reda cateva articole preva$ute de conventie6/dreptul la liertatea de e,primare / acest drept cuprinde liertatea de a cauta' de a

primi si de a difu$a informatii si idei de orice natura' indiferent de frontiere' su formaorala' scrisa' tiparita sau artistica ori prin orice alte miloace' la ale#erea copilului9

/copilul care este temporar ori permanent lipsit de mediul sau familial sau care'pentru protearea intereselor sale' nu poate fi lasat in acest mediu are dreptul la protectiesi asistenta speciale din partea statului9

/dreptul oricarui copil de a eneficia de asistenta sociala' inclusiv de asi#urarisociale9

/dreptul oricarui copil de a eneficia de un nivel de trai care sa permita de$voltarea

sa fi$ica' mentala' spirituala' morala si sociala9/dreptul copilului la educatie si' in vederea asi#urarii e,ercitarii acestui drept in mod

pro#resiv si pe a$a e#alitatii de sanse9/dreptul copilului de a fi proteat impotriva e,ploatarii economice si de a nu fi

constrans la vreo munca ce comporta vreun risc potential sau care este susceptiila sa iicompromita educatia ori sa ii daune$e sanatatii sau de$voltarii sale fi$ice' mentale'spirituale' morale ori sociale9

/protearea copilului contra oricarei forme de e,ploatare se,uala si de violentase,uala9

/nici un copil sa nu fie supus la tortura' la pedepse sau la tratamente crude'inumane sau de#radante. Pedeapsa capitala sau incisoarea pe viata fara posiilitatea

13


14/48

de a fi elierat' nu va fi pronuntata pentru infractiunile comise de persoane su varsta de1 ani9

/copiii privati de liertate sa aia dreptul de a avea acces rapid la asistenta uridicasau la orice alta asistenta corespun$atoare' precum si dreptul de a contesta le#alitateaprivarii lor de liertate' in fata unui triunal sau a unei alte autoritati competente'independente si impartiale' si dreptul la udecarea in procedura de ur#enta a ca$uluirespectiv.

%repturile persoanelor cu dizabilitati+oti oamenii sunt nascuti lieri si e#ali' in demnitate si in drepturi. Persoanele cu

di$ailitati au demnitatea si valoarea sociala' la fel ca toti ceilalti oameni.%izabilitatea repre$inta dificultatea unui individ de a reali$a relatii normale cu

mediul de viata' in concordanta cu varsta' se,ul' conditiile sociale' economice si culturale.Persoana cu di$ailitate (persoana cu nevoi speciale) este acea persoana care se

afla in incapacitatea de a/si asi#ura sin#ura' toate sau o parte din necesitatile vietiiindividuale sau sociale normale' din cau$a unei deficiente con#enitale sau doandite acapacitatilor fi$ice' psiice sau sen$oriale.

+ipurile de di$ailitate sunt urmatoarele6 fi$ic' vi$ual' auditiv' somatic' mintal' psiic'

?I@0ID! asociat' oli rare.Persoana cu di$ailitate a e,istat din totdeauna dar foarte multa vreme aceastacate#orie a fost mar#inali$ata si discriminata. "efiind in#riiti de nimeni' aun#eauinadaptati social.

Din acest motiv' !dunarea enerala a ="%' in 1-5 a adoptat Declaratia cuprivire la Drepturile Persoanelor cu Di$ailitati' care porneste de la ideea ca pentrupersoanele cu di$ailitati' liertatea si e#alitatea repre$inta posiilitatea de a eneficia inmod e#al la imunatatirea conditiilor de viata' re$ultat al de$voltarii economice si sociale.

Din aceasta declaratie' vom enumera cateva din drepturile persoanelor cudi$ailitati6 /dreptul la respectarea demnitatii lor umane' indiferent de #ravitatea deficientei'

drept fundamental' pe care il au si ceilalti cetateni de aceeasi varsta9/drepturi cetatenesti si politice ca toti ceilalti semeni9/dreptul la masuri care sa le permita sa devina cat mai independente posiil9/dreptul la tratament medical' psiolo#ic si functional (prote$e' orte$e)' la

recuperare medicala si sociala' la scolari$are' pre#atire' reeducare si orientareprofesionala9

/dreptul la servicii de incadrare in munca' astfel incat sa le permita sa/si de$voltepe deplin capacitatile si sa le facilite$e inte#rarea sau reinte#rarea lor sociala9

/dreptul sa locuiasca cu familiile lor iolo#ice sau adoptive9/dreptul de a participa la activitati sociale' culturale' creative si recreative9/dreptul la si#uranta economica si sociala si la un nivel de viata decent9

/dreptul ca necesitatile lor speciale sa fie luate in consideratie' in toate fa$eleplanificarii economice si sociale9

/dreptul de a eneficia de asistenta calificata uridica in scopul protearii lor si aproprietatiilor de care dispun9

/daca internarea unei persoane cu di$ailitati intr/o institutie speciali$ata esteindispensaila' atunci conditiile de viata si mediul inconurator din aceea institutie treuiesa fie cat mai apropiate de o viata oisnuita' specifica celorlalti semeni de aceeasi varsta9

14


15/48

/in ca$ul persoanelor cu di$ailitati severe si profunde care nu/si pot e,ercitadrepturile (sau e,ercitarea unor drepturi este limitata) se impune protearea lor' de catresocietate.

%repturile pacientului= importanta deoseita si deloc de ne#liat o repre$inta pacientul' pentru care a

fost elaorata Le#ea nr. 4* din 21.1.23 pulicata in onitorul =ficial nr. 51 din 2ianuarie 23.

Din acest motiv' vom reda inte#ral te,tul le#ii6Capitolul I - Dispozitii generale

Ar%. 1.In sensul pre$entei le#i6a) prin pacient se intele#e persoana sanatoasa sau olnava care utili$ea$a

serviciile de sanatate9) prin discriminare se intele#e distinctia care se face intre persoane aflate in

situatii similare pe a$a rasei' se,ului' varstei' apartenentei etnice' ori#inii nationale sausociale' reli#iei' optiunilor politice sau antipatiei personale9

c) prin in#riiri de sanatate se intele#e serviciile medicale' serviciile comunitare siserviciile cone,e actului medical9

d) prin interventie medicala se intele#e orice e,aminare' tratament sau alt actmedical in scop de dia#nostic preventiv' terapeutic ori de reailitare9e) prin in#riiri terminale se intele#e in#riirile acordate unui pacient cu miloacele de

tratament disponiile' atunci cand nu mai este posiila imunatatirea pro#no$ei fatale astarii de oala' precum si in#riirile acordate in apropierea decesului.

Ar%. . Pacientii au dreptul la in#riiri medicale de cea mai inalta calitate de caresocietatea dispune' in conformitate cu resursele umane' financiare si materiale.

Ar%. 0.Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umana' fara nici odiscriminare.

Capitolul II - Dreptul pacientului la informatia medicalaAr%. 6. Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale

disponiile' precum si la modul de a le utili$a.Ar%. 7. (1) Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identitatii si statutuluiprofesional al furni$orilor de servicii de sanatate.

(2) Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra re#ulilor si oiceiurilor pecare treuie sa le respecte pe durata spitali$arii.

Ar%. :.Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate' ainterventiilor medicale propuse' a riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri' aalternativelor e,istente la procedurile propuse' inclusiv asupra neefectuarii tratamentuluisi nerespectarii recomandarilor medicale' precum si cu privire la date despre dia#nostic sipro#nostic.

Ar%. ;. Pacientul are dreptul de a decide daca mai doreste sa fie informat in ca$ul

in care informatiile pre$entate de catre medic i/ar cau$a suferinta.Ar%.


16/48

Ar%. 1. Pacientul are dreptul sa solicite si sa primeasca' la e,ternare' un re$umatscris al investi#atiilor' dia#nosticului' tratamentului si in#riirilor acordate pe perioadaspitali$arii.

Capitolul III/ Consimtamantul pacientului privind interventia medicalaAr%. 10.Pacientul are dreptul sa refu$e sau sa opreasca o interventie medicala

asumandu/si' in scris' raspunderea pentru deci$ia sa9 consecintele refu$ului sau aleopririi actelor medicale treuie e,plicate pacientului.

Ar%. 16. &and pacientul nu isi poate e,prima vointa' dar este necesara o interventiemedicala de ur#enta' personalul medical are dreptul sa deduca acordul pacientului dintr/oe,primare anterioara a vointei acestuia.

Ar%. 17. In ca$ul in care pacientul necesita o interventie medicala de ur#enta'consimtamantul repre$entantului le#al nu mai este necesar.

Ar%. 1:. In ca$ul in care se cere consimtamantul repre$entantului le#al' pacientultreuie sa fie implicat in procesul de luare a deci$iei atat cat permite capacitatea lui deintele#ere.

Ar%. 1;. (1) In ca$ul in care furni$orii de servicii medicale considera ca interventiaeste in interesul pacientului' iar repre$entantul le#al refu$a sa isi dea consimtamantul'

deci$ia este declinata unei comisii de aritra de specialitate.(2) &omisia de aritra este constituita din 3 medici pentru pacientii internati inspitale si din 2 medici pentru pacientii din amulator.

Ar%. 1


17/48

Ar%. ;. Pacientul are dreptul la informatii' educatie si servicii necesare de$voltariiunei vieti se,uale normale si sanatatii reproducerii' fara nici o discriminare.

Ar%.

(1) Interventiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai daca e,istaconditiile de dotare necesare si personal acreditat.(2) 0e e,ceptea$a de la prevederile alin. (1) ca$urile de ur#enta aparute in situatii

e,treme.Ar%. 01.Pacientul are dreptul la in#riiri terminale pentru a putea muri in demnitate.Ar%. 0. Pacientul poate eneficia de spriinul familiei' al prietenilor' de suport

spiritual' material si de sfaturi pe tot parcursul in#riirilor medicale. La solicitareapacientului' in masura posiilitatilor' mediul de in#riire si tratament va fi creat cat maiaproape de cel familial.

Ar%. 00. Pacientul internat are dreptul si la servicii medicale acordate de catre unmedic acreditat din afara spitalului.

Ar%. 06.(1) Personalul medical sau nemedical din unitatile sanitare nu are dreptul sa

supuna pacientul nici unei forme de presiune pentru a/l determina pe acesta sa ilrecompense$e altfel decat prevad re#lementarile de plata le#ale din cadrul unitatiirespective.

(2) Pacientul poate oferi an#aatilor sau unitatii unde a fost in#riit' platisuplimentare sau donatii' cu respectarea le#ii.

Ar%. 07.(1) Pacientul are dreptul la in#riiri medicale continue pana la ameliorarea starii

sale de sanatate sau pana la vindecare.(2) &ontinuitatea in#riirilor se asi#ura prin colaorarea si parteneriatul dintre

diferitele unitati medicale pulice si nepulice' spitalicesti si amulatorii' de specialitatesau de medicina #enerala' oferite de medici' cadre medii sau de alt personal calificat.Dupa e,ternare pacientii au dreptul la serviciile comunitare disponiile.

Ar%. 0:. Pacientul are dreptul sa eneficie$e de asistenta medicala de ur#enta' deasistenta stomatolo#ica de ur#enta si de servicii farmaceutice' in pro#ram continuu.Capitolul VII - Sanctiuni

Ar%. 0;. "erespectarea de catre personalul medico/sanitar a confidentialitatiidatelor despre pacient si a confidentialitatii actului medical' precum si a celorlalte drepturiale pacientului preva$ute in pre$enta le#e atra#e' dupa ca$' raspunderea disciplinara'contraventionala sau penala' conform prevederilor le#ale.Capitolul VIII - Dispozitii tranzitorii si finale

17


18/48

Ar%. 0. La data intrarii in vi#oare a pre$entei le#i se aro#a art. -' 1 si 124 dinLe#ea 31- privind asi#urarea sanatatii populatiei' pulicata in Buletinul =ficial'Partea I'nr. 54 din 1 iulie 1-' precum si orice alte dispo$itii contrare.

6. NORME DE I9IENA IN UNITATILE SANITARE

6.1 Defini%ii. N#%iuni -ener"leI#iena este ramura a medicinii care studia$a miloacele de pastrare a sanatatii side prevenire a olilor "u/ ansamlul de re#uli si de masuri menite sa apere sanatatea.

I#iena se reali$ea$a prin6 curatare' de$infectie' de$insectie si derati$are.

Cur"%"re"repre$inta suma operatiilor prin care murdaria (praf' resturi alimentare'etc.) este indepartata de pe diverse suprafete de lucru' utilae' ustensile' pereti' podele.&uratenia se face pe toata durata lucrului' ori de cate ori este necesar (nu doar lainceputul sau sfarsitul activitatii).

De5infe!%i" re$re5in%" $r#!e&ur" &e &i%ru-ere " mi!r##r-"nimel#r

$"%#-ene "u ne$"%#-ene &e $e #ri!e u$r"fe%e (in!lui' %e-umen%e) u%ili5"n&u,e"-en%i fi5i!i i/"u !4imi!i.

De$infectia are 2 etape61) De5infe!%i" $r#fil"!%i!" / se face in mod preventiv pe oiecte' in sali pulice' etc.) De5infe!%i" in f#!"r !"re !u$rin&e

/&e5infe!%i" !uren%" se face la patul olnavului' pe toata durata spitali$arii (pat'noptiera' oiecte' lenerie)9

/&e5infe!%i" %ermin"l" este efectuata dupa vindecarea sau decesul unui olnavcare a suferit de o oala infectioasa.

Me%#&e &e &e5infe!%ie6

/me%#&e me!"ni!e6 ster#erea si maturarea umeda' aerisirea' spalarea' fiererea./me%#&e fi5i!e6 caldura uscata care se face prin flamare (trecerea unui oiect

prin flacara)' calcarea cu fierul de calcat' arderea' caldura umeda fiererea si calcareaumeda cu fierul incins. /me%#&e !4imi!e(ipocloriti' formol' etc).

De!#n%"min"re" este introducerea in solutie de$infectanta (imersie) a tuturoroiectelor' instrumentelor murdare' sau contaminate cu produse iolo#ice.

Asepsia este lupta contra infectiei in tesuturile vii. Aepre$inta asenta tuturor#ermenilor microieni' a tuturor elementelor susceptiile de a produce o infectie.

18


19/48

In patolo#ie se spune despre o le$iune ca este aseptica atunci cand nu esteprodusa din cau$a unor microi si evoluea$a fara complicatii infectioase' e,emplunecro$a aseptica.

In cirur#ie antisepsia este totalitatea masurilor prin care se reali$ea$adistru#erea #ermenilor pre$enti intr/o pla#a' pe te#umente sau in mediu' fiind o metodacurativa.

S%erili5"re" este ansamlul de metode fi$ico/cimice de distru#ere a tuturor#ermenilor pato#eni sau saprofiti.

De5ine!%i"este operatia de distru#ere a insectelor daunatoare (transmitatoarede oli) cu autorul unui insecticid.

Der"%i5"re"este operatia de starpire a soarecilor si soolanilor prin otravire cusustante cimice sau culturi microiene.

6. Pre'enire" infe!%iil#r n##!#mi"le

Infe!%i" n##!#mi"l" e%e #ri!e infe!%ie !#n%r"!%"%" in %im$ul $i%"li5"rii l" un$"!ien% !"re " f#% in%ern"% $en%ru "l%" *#"l". Pacientii cei mai e,pusi la astfel de infectii sunt cei cu acte cirur#icale din ce in ce mai#rele si inva$ive' care constituie porti de intrare pentru infectii (sonde ve$icale' cateterevasculare' ventilator artificial' etc).

Erecventa aparitiei acestor infectii este variaila' dupa tipul in#riirilor acordate6/mai ridicata in serviciile de in#riire intensiva' de reanimare9/dupa durata spitali$arii mai ridicata in serviciile cu spitali$are indelun#ata si de

reeducare functionala din cau$a pre$entei escarelor' sondelor staile care favori$ea$ainfectiile9

/dupa vulnerailitatea pacientilor cei care sufera de oli acute #rave' care au

or#anismul fra#ili$at prin varsta inaintata sau din contra' varsta foarte mica' cei cucancer' cei care sunt internati pentru alcoolism cronic' cu imunosupresie le#ata de 0ID!'cu imunoterapii anticanceroase sau de #refele de or#ane.

!#enti pato#eni care produc infectii no$ocomiale6/streptococcus pneumoniae este un a#ent important in producerea pneumoniei'

sinu$itei' otitei medii si menin#itei' mai rar endocardita' artrita septica' peritonita.!lte infectii no$ocomiale6 infectia tractului urinar' infectiii no$ocomiale epidemice'

etc.Pentru prevenire' este important sa se asi#ure controlul si suprave#erea infectiilor

spitalicesti' pentru a le aduce la niveluri cat mai sca$ute posiil' in functie de sectorul deactivitate. !ceste niveluri apar ca un indicator al calitatii si securitatii in#riirilor' precum si

al presti#iului unei institutii (spital curat).Polii luptei impotriva infectiei intraspitalicesti sunt6 o una formare a personalului de

in#riire' o strate#ie de prevenire si control a infectiilor intraspitalicesti' respectareare#ulilor de i#iena spitaliceasca (asepsia sau i#iena in#riirilor in mediul septic).

etodele de prevenire a infectiilor no$ocomiale se adresea$a cau$elor favori$antesau secundare ale modului de transmitere ale acestor infectii si se refera la6

1) reducerea transmiterii de la om la om (contaminarea prin maini)' contaminareaaero#ena' contaminarea prin contact politica vestimentara9

2) conceptia aritecturala a spitalului (or#ani$area spatiului si timpului' circulatiapersoanelor' circulatia materialelor si oiectelor)9

19


20/48

3) suprimarea contaminarii prin materiale si instrumente (de$infectia'decontaminarea' asepsia si sterili$area)9

4) asanarea (imunatatirea) re#ulata si sistematica a mediului amiant(decontaminarea $ilnica' de$infectie cu formol sau cu ultraviolete).

Contaminarea prin maini


21/48

Dupa folosirea atiste. Dupa folosirea toaletei. Dupa activitati administrative si #ospodaresti. ehnica corecta de spalare a mainilor este urmatoarea:- 0e indepartea$a iuteriile si ceasul.- %n#iile treuie sa fie taiate scurt.- 0e descide roinetul de apa si se ume$esc mainile.- 0e pune in palma o do$a de sapun (oisnuit sau antiseptic' dupa ca$).- 0apunirea cu #ria (pana deasupra articulatiei pumnului) astfel6

1. palmele intre ele e,tremitatile de#etelor92. fata palmara a mainii stan#i peste fata dorsala a mainii drepte si invers93. palmele intre ele avand #ria la spatiile interdi#itale94. palmele intre ele cu de#etele flectate' incrucisate95. prin rotatie' de#etul mare stan# cu mana dreapta si invers9*. prin rotatie palma stan#a cu de#etele stranse ale mainii drepte si invers9

- &latire aundenta cu apa calda.De$infectia i#ienica a mainilor se face cu solutii antiseptice din dotare' respectand

timpul de contact recomandat de producator.

Contaminarea prin contactiloacele de prevenire sunt simple' dar deoseit de importante' si pot fi sinteti$ate

in doua cuvinte6 $#li%i!" 'e%imen%"r". De modul corect sau incorect de folosire aecipamentului de protectie depinde daca vom contriui la micsorarea sau marireafrecventei infectiilor.

%niforma (alat' oneta' pantofi' masca) este purtatoare si cale de transmiterepentru #ermenii care se inmultesc rapid la temperatura mare si umiditate crescuta."umarul #ermenilor cresc de la o $i la alta' in special in serviciile septice si de reanimare'unde se recomanda scimarea alatului $ilnic sau cat de des este posiil.

De asemenea' scimarea oli#atorie a alatului cand s/a murdarit' in special cuproduse iolo#ice (san#e' urina' ila' etc). 0cimarea uniformei dupa actiuni riscante' curisc infectios' scimarea uniformei cand se intra in servicii cum ar fi (terapie intensiva'prematuri' copii nou/nascuti' i$olare' loc operator).

Contaminarea aero&ena riscul de contaminare prin aer este redus' ceea ce

inseamna ca vom considera aerul permanent curat' toate $onele fiind e,puse poluarii si inconsecinta infectiilor no$ocomiale.&a metoda de 7tratament8 se utili$ea$a6/fil%r"re" "erului (fara praf si fara #ermeni in suspensie' datorita perfectionarii

filtrelor)9/"e$i" "erului care completea$a filtrarea sau o inlocuieste cand aceasta nu

e,ista. !septi$area aerului se reali$ea$a prin6/vapori$are cu formol se utili$ea$a frecvent pentru ca' o data cu aerul' se

asepti$ea$a si moilierul. Pentru aceasta se tine cont de calaul camerei' temperatura'umiditatea mediului amiant precum si de felul aparatului utili$at.

21


22/48

/o$oni$area aceasta metoda foloseste o$onul' #a$ care are putere foarte mare.Aa$ele ultraviolete sunt ra$e #ermicide folosite in asepti$area aerului din salile deoperatii' sali de pansamente si radiolo#ie.

/asepti$area aerului in pre$enta omului se reali$ea$a prin6 ra$e ultraviolete culampi ascunse ociului printr/un ecran opac' protector' in contact cu o ventilatiepermanenta. 0e pot folosi si spraG/uri pentru sol.

I5#l"re"este o metoda cu caracter profilactic prin care se inter$ice unui olnav dea veni in contact cu alte persoane.

etode de i$olare6/i5#l"re "*#lu%" se face prin ula fara nici un contact cu e,teriorul' cu aer

steril' flu, luminat si personal medical limitat' cu ecipament special./i5#l"re %ri!%" formata dintr/o camera speciala cu un pat si un #rup sanitar

propriu' cu materiale proprii./i5#l"re in !"mer" !u m"i mul%e $"%uri' iar distanta dintre paturi sa fie mai mare

pentru afinitatea conta#iunii directe./i5#l"re" $e $"'ili#"nein care sunt olnavi cu poarta de intrare aeriana' di#estiva

sau cutanata.

6.0 Unif#rm" infirmierului(ei) + ( e!4i$"men%ul &e $r#%e!%ie)/este oli#atoriu purtarea unui ecipament complet de protectie' format din6 4"l"%'*#ne%"' $"n%#fi' m"!"' *#%#i9

/treuie sa fie de culoare ala sau culoarea stailita de spital' imaculat' fara pete'din umac (poate fi fiert si sterili$at' asoare transpiratia)9

/se scima $ilnic sau ori de cate ori este nevoie (este purtator si cale detransmitere pentru #ermenii intraspitalicesti)9

/de asemeni' scimarea alatului este oli#atorie cand s/a murdarit' in special cuproduse iolo#ice (san#e' urina' materii fecale' etc).

'oneta6

/din umac (se sterili$ea$a) sau din microfira (onetele de unica folosinta)9/treuie sa acopere in intre#ime parul9/la sfarsitul pro#ramului se arunca la deseuri nepericuloase9

#antofii6/vor fi speciali pentru spital' de culoare ala' silentiosi' (fara tocuri' odinitori'

como$i)9/cand se intra in serviciile speciale se vor scima sau protea cu otosi din fira

de sticla sau polipropilen (de unica folosinta) sau din pan$a (se sterili$ea$a)9/este oli#atorie purtarea ciorapilor.

(asca6/confectionata din polipropilen sau fira de sticla foarte eficace (H 5 ore) ciar daca

este uda. asca de artie este eficace H 3 minute pentru ca se uda si se deteriorea$a./masca treuie sa acopere nasul si #ura9 dupa folosire' masca se arunca ladeseuri infectioase9/masca nu se tine in u$unar9/spalatul pe maini este oli#atoriu dupa scoaterea mastii.

Observatii:

22


23/48

1) In locul operator este inter$isa parasirea salii cu ecipamentul specific de sala(alat' manusi' masca' otosi)' acest ecipament se scoate la iesirea din sala de operatiisi va urma circuitul specific al materialului utili$at.

2) =ficianta treuie sa poarte ecipamentul adecvat care va fi scimat ori de cateori este nevoie' de preferinta $ilnic si sa poarte oneta si masca in timpul distriuiriialimentelor.

6.6 Cur"%eni" &e5infe!%i" i i-ien" in *l#!ul "limen%"rPersonalul locului alimentar (oficiantele) vor respecta urmatoarele6

/"ivel ridicat de i#iena personala corporala./0a poarte ecipament adecvat care va fi scimat ori de cate ori este nevoie' de

preferinta $ilnic./0a practice cu re#ularitate i#iena mainilor oli#atoriu la intrarea in serviciu si

dupa folosirea #rupului sanitar./0a respecte tenica corecta si recomandarile privind i#iena mainilor./0a poarte oneta' masca si manusi in timpul distriuirii alimentelor.

"n oficiul alimentar:

/"u treuie sa se admita accesul persoanelor straine (insotitori' alte cate#orii depersonal' in afara interesului de serviciu)' pre$enta animalelor./>ste inter$isa curatenia uscata (maturare' aspirare uscata)./+reuie sa spele si sa de$infecte$e pavimentul de cel putin trei ori pe $i' utili$and

un de$infectant si deter#entul din u$./+reuie sa spele si sa de$infecte$e suprafetele de lucru (masa' ciuveta' vase

etc) folosind un de$infectant de suprafete in u$./+reuie sa dote$e ciuveta de spalat mainile cu sapun licid si prosop de artie

de unica utili$are si sa mentina curatenia si una functionare a do$atorului de sapun./0a de$infecte$e periodic ciuvetele de vase si maini./0a efectue$e de$insectia ori de cate ori este nevoie (cand este sesi$ata pre$enta

insectelor vectoare (muste' #andaci' etc)./@esela se de$infectea$a prin imersie' se de$infectea$a dupa fiecare utili$are9tetinele mai intai se spala' apoi se de$infectea$a si dupa aceea se fier 3 minute la 1#rade.

/>cipamentele (ara#a$' fri#ider' cuptor' etc) se mentin in perfecta stare defunctionare' spalate si de$infectate ritmic.

/Aecipientele port deseu se mentin in una stare de functionare si curate'evacuindu/le ritmic' urmand circuitul deseurilor menaere din spital conform protocoluluide deseuri.

/De$infecia ciclica6 saptamanal se efectuea$a curatenia #enerala si de$infectiaoficiului' consemnandu/se aceasta operatiune in #raficul de de$infectie de pe sectie.

7. CIRCUITUL LEN?ERIEI IN SPITAL

Colectarea lenjeriei/La colectarea leneriei murdare' infirmiera treuie sa isi puna manusi./&olectarea leneriei de pat si de corp' utili$ate' va fi facuta in saci curati' care se

incid la #ura' imediat dupa colectare./0e inter$ice scuturatul sau oricare alta manipulare a leneriei (sortare' numarare a

rufariei murdare) in saloane sau spatii de circulatie. !ceste operatiuni se fac numai incamera de numarare sortare a spalatoriei.

23


24/48

/Aufaria de pat si de corp provenita de la sectiile de conta#ioase' dermato/venerice' +B&' de la olnavii septici precum si cea murdarita cu san#e sau produsepatolo#ice' va fi colectata si spalata separat.

/!si#urarea de lenerie de pat si de corp sterile' la fiecare scimare pentru nou/nascuti si olnavi cu mare receptivitate (cei cu transplante de or#ane). !ceasta lenerie sedepo$itea$a separat de leneria curata.

/Leneria curata se depo$itea$a separat' in spatii aerate' ferite de praf si ume$ealasi de posiilitati de contaminare prin insecte si ro$atoare.

/anipularea leneriei in depo$it se face numai de personalul special destinatpentru aceasta activitate.

/+ransportul leneriei curate de la depo$it in sectii' se face in saci curati pe untraseu ine stailit.

Circuitul materialului moale :/dupa utili$area materialului moale (campuri' alate' manusi)' acesta se colectea$ain saci speciali si este transporat la spalatorie9/materialul curat se aduce de la spalatorie in saci curati si va fi impacetat inspatiul special destinat' in vederea sterili$arii9

/sacii cu material moale curat' nu va fi depo$itat direct pe pavimente. :. CIRCUITUL SI TRANSPORTUL DESEURILOR

0e colectea$a la locul de producere pe cate#orii (deseuri periculoase' deseurinepericuloase).

Dintre deseurile periculoasefac parte6 deseuri anatomice (parti anatomice' material iopsic)9 deseuri infectioase (care contin sau au venit in contact cu san#ele sau alte

fluide ale or#anismului e,emplu6 serin#i' perfu$oare' recipienti care au continut

san#e sau alte fluide or#anice' campuri operatorii' manusi si alte materiale deunica folosinta' comprese' pansamente si alte materiale contaminate'memrane de diali$a' pun#i de urina' material de laorator folosite' etc)9

deseuri intepatoare/taietoare6 ace' ace cu fir' catetere' serin#i cu ac' ranule'lame de isturiu' pipete' sticlarie de laorator' sticlarie sparta sau care a venitin contact cu san#ele aceste deseuri se considera infectioase9

deseuri cimice si farmaceutice6 reactivi de laorator' medicamente e,pirate'etc .

Deseuri nepericuloase asimilaile celor menaere6 amalaele materialelor sterile'flacoanele de perfu$ie' #ipsul' artia' resturile alimentare' saci' amalae de plastic'

recipienti de sticla daca nu au venit in contact cu san#ele si alte fluide iolo#ice90e evita supraincarcarea recipientelor colectoare.

!malarea deseurilor se face in amalae de unica folosinta care se elimina odatacu continutul' codurile de culori fiind urmatoarele6 #alen pentru deseurile periculoase sine#ru pentru deseurile nepericuloase. Pentru deseurile periculoase se utili$ea$apicto#rama pericol iolo#ic.

Deseurile nepericuloase 6 sunt asimilaile celor menaere si se colectea$a in saciine#rii.

Deseurile periculoase6

24


25/48

Deseurile anatomo/patolo#ice si alte parti anatomice se colectea$a in cutii decarton cu peretii re$istenti' captusite cu saci #aleni in interior' pe cutii senotea$a cu marer denumirea sectiei si data colectarii.

Deseurile infectioase se colectea$a in saci #aleni' pe saci se notea$a cumarer denumirea sectiei si data colectarii.

Deseuri intepatoaretaietoare se colectea$a in cutii de plastic de culoare#alena' cu peretii re$istenti' inscriptionate cu picto#rama 7pericol iolo#ic8.Detasarea acelor se face folosind dispo$itivul inclus pe orificiul de colectare.Dupa umplere cutia se incide ermetic si se mentine cu capacul incisnotandu/se in spatiul destinat pe cutie data inceperii colectarii' sectia deprovenienta. &utia va fi mentinuta pe sectie pana in momentul umplerii. "u sevor supraincarca cutiile.

Deseurile cimice si farmaceutice se colectea$a in amalae speciale'furni$ate de firma colectoare.

6.1 Tr"n$#r%ul &eeuril#r In interiorul unitatii' se reali$ea$a cu carutul sau in saci atunci cand cantitatile dedeseuri colectate nu sunt mari. 0acii mari colectori si de transport pentru deseurilepericuloase sunt re$istenti' de culoare #alena si sunt inscriptionati cu picto#rama pericoliolo#ic.

+ransportul deseurilor se face pe un circuit separat de cel al olnavilor si alvi$itatorilor.

=rele de colectare si de transport ale deseurilor sunt stailite de catre sectii.

:. Profilaxia primara a accidentelor prin expunere la produse biologice Principii de baza:

-toti pacientii sunt considerati potential inectati!

-se considera ca san"ele# alte luide biolo"ice (secretii sali$are# nazale#

lacri%ale# $arsaturi# urina# %aterii ecale& si tesuturile pot i conta%inate cu ')#

)'*# )'+ sau alte %icroor"anis%e!

-se considera ca toate instru%entele olosite in practica %edicala sunt

conta%inate dupa utilizare!

Cele mai importante precautiuni in cazul expunerii accidentale la produse

biologice sunt:

-spalarea pe %aini inainte si dupa iecare %anopera care presupune contactul

cu lic,ide biolo"ice sau produse conta%inate cu san"e!

-purtarea %anusilor de iecare data cand eista risc de contact cu san"ele sau

alte produse biolo"ice.

Atitudine in caz de accident prin expunere la sange:

-intreruperea in"riirii cu asi"urarea securitatii pacientului!

25


26/48

-persoana accidentata anunta i%ediat cadrul %edical superior din sectia

respecti$a.

/si"urarea in"riirilor de ur"enta in caz de expunere cutanata:

-se spala i%ediat locul cu apa si sapun!

-se clateste!

-se utilizeazeaza un antiseptic cu ti%p de contact %ini% de 5 %inute# solutieclori"ena diluata 110# co%pus iodat in solutie der%ica# alcool 70 sau alt

dezinectant cutanat.

In caz de expunere percutanata se $or lua aceleasi %asuri ca in cazul

epunerii cutanate cu %entiunea ca este interzisa san"erarea# deoarece poate crea

%icroleziuni care pot accelera diuziunea $irusului.

In caz de expunere a mucoaselor(%ucoasa conuncti$ala# %ucoasa nazala#

%ucoasa bucala& se spala abundent ti%p de 5 %inute cu ser iziolo"ic iar in lipsa

acestuia# cu apa.n cadrul aplicarii precautiunilor uni$ersal trebuie sa a%inti% si de

ec,ipa%entul de protectie care este deinit ca iind bariera dintre lucrator si sursa de

inectie# utilizata in ti%pul acti$itatilor care presupun risc de inectie.

;. IN9RI?IRILE DE @AA ACORDATE PACIENTILOR

;.1T#"le%" $"!ien%il#r

)*+*+ ,oaleta &enerala a pacientilor"biectivele procedurii6 asi#urarea starii de i#iena si confort a pacientului precum si

a demnitatii acestuia.entinerea te#umentelor in stare de curatenie are ca scop principal' prevenirea

aparitiei le$iunilor cutanate.Re&uli de baza:/informati si e,plicati pacientului procedura' otinand astfel consimtamantul si

preferintele sale in le#atura cu i#iena9/apreciati starea #enerala a olnavului' pentru a evita o toaleta prea lun#a' prea

oositoare9/verificati temperatura din salon' sa fie peste 2 &9/incideti #eamurile si usa evitand astfel curentii de aer9/asi#urati intimitatea olnavului ase$and paravanul9/temperatura apei controlata cu termometrul de aie ' sa fie intre 3- /3 &9 /pre#atiti in apropriere materialul necesar toaletei' scimarii leneriei patului si a

olnavului9/faceti toaleta pe re#iuni' de$velind numai suprafetele necesare si acoperindu/le

imediat dupa terminare9/olnavul se va de$raca complet si se va acoperi cu cearceaf si patura9/se muta musamaua si ale$a de protectie' in functie de re#iunea care se spala9/ordinea in care se face toaleta / spalat' clatit' uscat9

26


27/48

,e%"$ele %#"le%ei6 se va respecta urmatoarea succesiune6 se incepe cu f"%" -"%uli ure!4ile' apoi *r"%ele i m"inile' $"r%e" "n%eri#"r" " %#r"!elui"*menul' f"%""n%eri#"r" " !#"$el#r' se intoarce olnavul in decuit lateral si se spala $"%elefeelesi f"%" $#%eri#"r" " !#"$el#r' din nou in decuit dorsal' se spala -"m*ele i$i!i#"rele #r-"nele -eni%"le eB%erne apoi in-riire" $"rului i %#"le%" !"'i%"%ii*u!"le9

/se sapuneste si se clateste cu o mana ferma si cu miscari line' circulare' pentru afavori$a circulatia san#uina9

/apa calda sa fie din aundenta' scimata de cate ori este nevoie9/se insista la pliuri' su sani' la maini si in spatiile interdi#itale' la coate si a,ile9/se moili$ea$a articulatiile in toata amplitudinea lor si se masea$a $onele

predispuse escarelor9/uscarea se face prin tamponare (nu frecare) cu prosopul usor incal$it.+oaleta pe re#iuni a pacientului imoili$at la pat permite e,aminarea te#umentelor

si oservarea unor modificari (inrosirea' iritatia te#umentului' ecimo$e' escare' etc) siluarea unor masuri terapeutice.

Pentru activarea circulatiei san#uine' dupa spalarea intre#ului corp' se frictionea$a

cu alcool mentolat' indeosei re#iunile predispuse la escare.De e'i%"%in timpul aii pe re#iuni a pacientului imoili$at la pat' u&"re" "$"r"%ului-i$"% " $"n"men%el#r.

La pacientii la care starea de sanatate permite' incuraati/i sa se spele sin#uriasi#urandu/le independenta' autandu/i la nevoie si tinandu/i su suprave#ere pe toatadurata procedurii.

;.1.In-riire" #!4il#r"biective6 prevenirea infectiilor oculare prin indepartarea secretiilor.Procedeul se aplica mai ales la pacientii comatosi sau parali$ati la care este

necesara indepartarea in mod re#ulat a secretiilor oculare (datorita refle,ului de clipire

aolit' ocii raman descisi' corneea se usuca' secretiile se aduna in special la nivelulun#iului intern al ociului).#eguli de baza:/se folosesc manusi sterile9/se indepartea$a secretiile' crustele aderente de #ene si pleoape de la comisura

e,terna spre cea interna prin ster#ere usoara cu autorul unui tampon steril imiat in serfi$iolo#ic (cate un tampon steril pentru fiecare oci)' procedeul repetandu/se pana candpleoapele sunt curate9

/pentru a mentine ocii ume$iti aplicati pe pleoape cate un pansament sterilimiat in ser fi$iolo#ic' acesta fiind scimat ori de cate ori este nevoie.

;.1.0In-riire" mu!#"ei n"5"le

"biective6 prevenirea aparitiei le$iunilor mucoasei na$ale si mentinereapermeailitatii cailor respiratorii superioare.

#eguli de baza:/pacientul se asea$a in decuit dorsal9/se informea$a pacientul si este ru#at sa nu miste capul9/dupa ce imracati manusile de unica folosinta' se curata fiecare fosa na$ala cu

cate un tampon steril imiat in ser fi$iolo#ic cu miscari usoare de rotatie fara sa apasati9/nu folositi acelasi tampon imiat cu ser fi$iolo#ic pentru amele narine9/daca sunt foarte aderente crustele de mucoasa na$ala tamponul se ume$este cu

apa o,i#enata in loc de ser fi$iolo#ic9

27


28/48

/la pacientii cu sonde na$o#astrice' na$ofarin#iene' de o,i#enoterapie manevrelese efectua$a su suprave#erea asistentei si constau in urmatoarele etape6 se de$lipesteanda ade$iva cu care este fi,ata sonda' retra#eti sonda 5/* cm' se curata sonda deurmele ade$ivului de la anda cu un tampon imiat in alcool sanitar' se curata crustelede la nivelul fiecarei narine cu un tampon imiat in apa o,i#enata' se reintroduce sonda(tot cu 5/* cm) apoi se refi,ea$a cu anda ade$iva si se controlea$a permeailitateasondei de catre asistenta.

;.1.6. In-riire" ure!4il#r"biective6 mentinerea starii de curatenie a pavilonului urecii si a conductului

auditiv e,tern prin indepartarea depo$itelor fi$iolo#ice (cerumen' te#ument descuamat) sia celor patolo#ice unde este ca$ul.

#eguli de baza:/se asea$a pacientul in decuit dorsal' cu capul usor rotat spre dreapta pentru

curatarea urecii stan#i' respectiv capul rotat spre stan#a' daca se curata ureceadreapta9

/se curata pavilionul auricular cu cate un tampon uscat de detritusurile formate din

cerumen si te#ument descuamat' e,ecutand miscari lande de rotatie9/se curata fiecare urece cu tampoane separate9/se spala pavilonul auricular si re#iunea retroauriculara cu cate un tampon nesteril

imiat in apa calduta pe care se toarna o picatura de sapun licid apoi se limpe$este cuapa calduta din aundenta' avand #ria sa nu intre in conductul auditiv e,tern si se usucacu prosopul9

/curatarea conductului auditiv e,tern se face cu un tampon steril imiat in apao,i#enata care se introduce' avand #ria sa nu se depaseasca limita de vi$iilitate' seusuca tot cu un tampon steril uscat.

;.1.7. In-riire" !"'i%"%ii *u!"le"biective6 prevenirea aparitiei respiratiei urat mirositoare si a infectiilor ucale prin

reducerea placii acteriene.#eguli de baza:/po$itiile in care poate fi ase$at olnavul in functie de patolo#ie sunt6 se$and sau

decuit lateral cu capul usor rotat si ridicat pe o perna9/materialele necesare6 periuta de dinti personala' pasta de dinti' paar de apa de

unica folosinta' tavita renala' prosop' musama' apa de #ura si ata dentara daca acesteasunt solicitate9

/ase$area pacientului in po$itia adecvata starii sale de sanatate9/sustineti tavita renala su aria pacientului' ase$ata pe perna acoperita de

musama si prosop9/la pacientii constienti si la care starea de sanatate permite' serviti pacientul pe

rand cu periuta de dinti' pasta de dinti' paar cu apa' prosop' incuraandu/l sa isi facatoaleta ucala sin#ur9

/pentru pacientul inconstient se introduce desci$atorul de #ura intre arcadeledentare' va puneti manusile' se ster#e lima' olta palatina' suprafata interna si e,terna aarcadelor dentare cu tampoane imiate in #licerina ora,ata' cu miscari dinauntru inafara. 0e ster# dintii cu alt tampon' la sfarsit se un# u$ele cu o crema idratanta.

/la pacientii care pre$inta prote$a dentara' aceasta se va scoate cu autorul unuitifon printr/o miscare de anterior si in sus' se va spala cu periuta si pasta de dinti si se vapastra intr/un paar cu apa' de preferinta paar mat daca pacientul este constient' ilserviti cu apa de #ura iar daca este inconstient' adionati cavitatea ucala cu un tamponcu #licerina ora,ata.

28


29/48

;.1.:. In-riire" un-4iil#r"biective6 otinerea unui aspect in#riit al olnavului' evitarea le$iunilor de #rata.#eguli de baza:/pacientul se asea$a in decuit dorsal9/introduceti manapiciorul in li#ianul cu apa calduta si sapun pentru apro,imativ 5

minute apoi ase$ati pe un prosop manapiciorul' timp in care introduceti in li#ianmanapiciorul controlateral9

/se taie cu mare atentie un#iile avand #ria sa evitati le$area tesuturilor adiacente(risc de panaritiu) apoi se pilesc9

/un#iile de la picior se taie Jpe drept8' nu se umla la colturi pentru a evita risculde aparitie a un#iei incarnate9

/fra#mentele re$ultate se stran# intr/a ale$a sau prosop9/se de$infectea$a materialele folosite (forfecuta' pila de un#ii).;.1.;.In-riire" $"rului"biective6 mentinerea unui aspect placut' a i#ienei precum si pastrarea demnitatii

si starii de ine a pacientului.

#eguli de baza:/parul se spala o data pe saptamana la pacientii indelun# spitali$ati9/materiale6 piepteneperie personala9 prosop' ale$a' sampon' li#ian cu apa calda'

#aleata pentru apa folosita' uscator de par' manusi9/temperatura in salon treuie sa fie peste 2 &9/tenica6 se pre#ateste patul si se proteea$a cu musama si ale$a9 se ume$este

parul' se samponea$a' se masea$a usor pielea capului cu pulpa de#etului' se spala dedoua trei ori' se limpe$este parul din aundenta' se acopera cu prosopul uscat. 0e usucaparul' se piaptana cu landete.

/oiectele folosite se de$infectea$a.

;.1.


30/48

precum si transmiterea para$itilor de la un pacient la altul. Infirmiera treuie sa procede$ecu mult tact in momentul in care e,aminea$a pacientul in vederea controlului para$itolo#ic

(parul' $onele cu pilo$itate' pliurile). >,aminarea se face numai cu manusi de unicafolosinta. 0curtarea parului si aplicarea solutiilor antipara$itare se fac numai cu acordulpacientului' ainele cu care a venit pacientul se ard' se face imaierea #enerala apoi i seofera pacientului o piama curata. Daca e,ista le$iuni de #rata' acestea se vor un#e cucremele indicate de catre medic.

;.0S!4im*"re" leneriei &e $"% i &e !#r$Patul este moilierul cel mai important din salon' aici petrecandu/si olnavul

maoritatea timpului de spitali$are. Patul treuie sa fie comod' de dimensiuni potrivite'usor de manipulat si usor de curatat' pentru ca in#riirile' investi#atiile si tratamenteleaplicate sa nu fie impiedicate.

!ccesoriile patului6,salteaua confectionata dintr/o sin#ura' din doua sau trei ucati' din urete'

material plastic care se curata si se de$infectea$a mai usor9/perna9/patura9/leneria 2 cearceafuri (sau un cearceaf si un plic)' fata de perna' o ale$a'

musama.>ste ine ca leneria de pat sa aia cat mai putine cusaturi.

;.0.1 S!4im*"re" leneriei &e $"% ne#!u$"% (f"r" $"!ien%)ateriale necesare6 cearceaf de pat' cearceaf de patura (plic)' fata de perna'

patura' perna' ale$a' musama (sau un material impermeail)' manusi de unica folosinta'sac pentru leneria murdara' carucior pentru lenerie.

>fectuarea procedurii6 se verifica materialele alese si se transporta in salon pecaruciorul pentru lenerie. 0e indepartea$a leneria murdara si se introduce in saculspecial pre#atit' spalati/va pe maini apoi imracati manusile. >fectuati in ordineaurmatoare6 intindeti cearceaful pe toata lun#imea patului fi,andu/l la capete si pe partilelaterale adanc su saltea fara sa lasati cute9 po$itionarea musamalei sau a materialuluiimpermeail deasupra saltelei9 deasupra musamalei se intinde ale$a avand #ria sa nuaia cute9 intindeti cearceaful plic in lun#imea patului si peste el patura9 introducetipatura in cearceaful plic si fi,ati/i colturile9 rulati patura astfel infasata su forma dearmonica sau aranati colturile in forma de plic9 puneti la capatul patului perna infasata. Lasfarsit' nu uitati sa rease$ati noptiera pe locul ei de lan#a pat' scoateti sacul de rufemurdare din salon' aerisiti salonul' indepartati manusile si spalati/va pe maini.

;.0. S!4im*"re" leneriei &e $"% #!u$"% (!u $"!ien% im#*ili5"%) >,plicati pacientului procedura si modul de desfasurare' inofensivitatea proceduriiprecum si contriutia sa la reali$area procedurii. 0cimarea leneriei se va efectuaintotdeauna dupa toaleta pacientului. La scimarea leneriei treuie sa participe douapersoane iar ale#erea metodei de scimare a leneriei de pat' se face in functie depo$itia in care poate fi ase$at pacientul ( limitele sale de moili$are).

a) La pacientul care se poate ridica in po$itie se$anda (se foloseste scimarea inlatime)

/aterialele necesare sunt aceleasi ca la scimarea leneriei de pat neocupat.

30


31/48

/>fectuarea procedurii6 se verifica materialele si se transporta in salon9 rulaticearceaful de pat pe dimensiunea mica (in latime)' rularea se face impreuna cumusamaua si ale$a daca pacientul necesita9 scoateti mar#inile cearceafului murdar desu saltea9 acoperiti pacientul si ridicati/l in po$itie se$anda la mar#inea patului' ru#andautorul sa spriine pacientul pe toata durata efectuarii procedurii9 indepartati perna sirulati cearceaful murdar pana aproape de pacient9 po$itionati cearceaful curat la capatulpatului apoi derulati/l aproape de cel murdar' fara sa intre in contact cu acesta9 scimatifata de perna si ase$ati/o pe pat la capat apoi culcati pacientul in decuit dorsal9 ru#atiautorul sa ridice impreuna cu dvs a$inul pacientului astfel incat sa ridicati cearceafulmurdar si sa il rulati in continuare pe cel curat9 ridicati in acelasi mod si picioarelepacientului pana cand cearceaful murdar a fost indepartat iar cel curat a fost rulat inintre#ime. Ei,ati colturile cearceafului curat si mar#inile laterale su saltea. Dacapacientul necesita musama si ale$a' acestea sunt rulate odata cu cearceaful. Introducetipatura in cearceaful plic si acoperiti olnavul.

) La pacientul care nu se poate ridica (se foloseste scimarea in lun#ime)/aterialele necesare sunt aceleasi ca la scimarea leneriei de pat neocupat./>fectuarea procedurii6 se verifica materialele si se transporta in salon9 rulati

cearceaful de pat pe dimensiunea mare (in lun#ime)' rularea se face impreuna cumusamaua si ale$a tot in lun#ime9 spalati/va mainile si imracati manusile' scoatetimar#inile cearceafului murdar de su saltea' intoarceti pacientul in decuit lateral (autorultreuie sa il spriine la nivelul umerilor si la nivelul #enuncilor)' tra#eti perna' rulaticearceaful murdar pana aproape de pacient si derulati cearceaful curat avand #ria sa fieine po$itionat pentru a putea fi fi,at la capete si pe laturi' aduceti pacientul in decuitdorsal apoi in decuit lateral de partea opusa' autorul spriinindu/l in continuare la nivelulumerilor si #enuncilor' puneti perna infasata su capul pacientului' continuati rulareacearceafului murdar si derularea celui curat' aduceti pacientul in decuit dorsal9introduceti ine cearceaful curat si fi,ati/l la capete si la mar#ini avand #ria sa nu e,istecute' scimati cearceaful plic de la patura si acoperiti olnavul. Leneria murdara se

introduce in sac.

!se$ati pacientul in po$itia comoda sau in cea recomadata de catre medic.0coateti sacul de rufe murdare' aerisiti salonul' indepartati manusile si spalati/va pemaini.

;.0.0 S!4im*"re" leneriei &e !#r$ l" $"!ien%ul im#*ili5"%=iectivele urmarite sunt in primul rand 6 mentinerea starii de i#iena si confort a

olnavului' prevenirea escarelor de decuit' mentinerea tonusului psiic si a demnitatiiacestuia. Inainte de inceperea procedurii se informea$a pacientul' e,plicandu/i procedurasi necesitatea acesteia si mai ales se otine consimtamantul acestuia sau a familiei.

ateriale6 piama curata si incal$ita' sac pentru leneria murdara' manusi de unicafolosinta.

>tapele procedurii6 informati si e,plicati pacientului procedura' asi#urati intimitateaolnavului (puneti paravanul)' spalati/va pe maini si puneti/va manusile' la pacientul carepoate sa stea in po$itie se$anda se rulea$a piamaua de la spate spre ceafa si treceti/opeste cap' ru#and pacientul sa flecte$e usor capul' piamaua se pune in sacul de rufemurdare' se ia piamaua curata se rulea$a fiecare maneca imracand pe rand ratele'apoi se trece peste capul onavului care este initial usor flectat (cu aria in piept) apoise derulea$a piamaua peste trunciul olnavului9 la pacientii care nu se pot ridica seintoarce pacientul in po$itie de decuit lateral si se de$raca ratul elierat' se intoarcepacientul in decuit lateral invers si se de$raca celalalt rat' se mentine olnavul in

31


32/48

aceasta po$titie si se rulea$a maneca imracand ratul lier' se intoarce olnavul indecuit lateral invers (de unde s/a pornit) se rulea$a si se imraca ratul celalalt.De$racarea pantalonilor se face ridicand usor re#iunea lomosacrata a pacientului' setra# pantalonii spre picioare apoi se scot' imracarea se face tra#and pantalonii pefiecare memru inferior in parte pana aproape de se$ut apoi ridicati usor a$inul si rotati/lusor tra#and stan#a/dreapta pantalonul su re#iunea fesiera. La final se asea$a pacientulintr/o po$itie comoda' se acopera cu patura' se scoate din salon sacul cu leneriamurdara.

;.6M#*ili5"re" $"!ien%il#r $ozitia bolnavului in pat:

>ste determinata de oala si de starea #enerala' aceste po$itii fiind6/po$itia activa6 cand olnavul se misca sin#ur' nu are nevoie de autor9/po$itia pasiva6 cand olnavul este in stare #rava' lipsit de forta fi$ica' are nevoie

pentru scimarea po$itiei de autor9/po$itia fortata cand olnavul are o po$itie neoisnuita' impusa de oala sau de

necesitatea unui tratament' manevre.

$ozitiile impuse de boala:&ele mai frecvente sunt6/po$itia #emuita (J#enupectorala8) (Jcu #enuncii la #ura8) in ulcer9/po$itia cocos de pusca6 culcat intr/o parte cu #enuncii flectati' cu mainile intre

#enunci si cu capul in ipere,tensie (in menin#ita)9/po$itia ortopneica6 olnavul sta la mar#inea patului se$and' capul ridicat cu spriin

in rate si memrele inferioare atarnandu/i9/po$itia in opistotonus/olnavul in ipere,tensie avand forma unui arc de cerc cu

concavitatea dorsala (in tetanos).$ozitiile impuse de tratament:/po$itia #enupectorala (cu toracele lipit de pat' mainile pe lan#a corp' #enuncii

adusi la piept' a$inul ridicat)9/decuit lateral stan# cu memrul stan# intins si cel drept flectat (in timpul clismei).$ozitiile obisnuite:/decuit dorsal/olnavul este culcat pe spate cu fata in sus9/decuit lateral drept sau stan#/olnavul sta culcat pe o parte cu piciorul dinspre

pat intins' cel de deasupra flectat9/decuit ventral/olnavul este culcat pe urta cu capul intors intr/o parte9/po$itia se$anda (memrele inferioare fac cu trunciul un un#i de 9/po$itia semise$anda se spriina trunciul olnavului cu 2 perne sau se ridica

patul de e,tremitatea pro,imala la 3/4 9/po$itia decliva se reali$ea$a prin coorarea patului la e,tremitatea pro,imala cu

* ' astfel incat olnavul sta cu capul mai os de corp9/po$itia procliva/este inversul po$itiei declive9/po$itia #enupectorala.Cerinte pentru o buna pozitionare a bolnavului:/po$itia va fi staila9/confortaila9/asenta durerii sau durerea nu se accentuea$a in noua po$itie9/asi#ura simetria corporala9/sa nu fie oositoare.

32


33/48

Aeali$area efectiva a moili$arii pacientilor implica actiunile6 intoarceri' deplasarelaterala in pat' ridicare si deplasare' transfer (de pe pat pe rancardcarut si invers).!ceste actiuni se desfasoara pasiv si activ' asistati de catre infirmiera.

In%#"r!erile,$#% fi eBe!u%"%e $"i' i "!%i'/pentru a trece din decubit dorsalin decubit lateralinfirmiera reali$ea$a tractiuni

simultane la nivelul umarului si a$inului' apoi pentru a/l aduce in decuit ventral i seaduce ratul de pe partea de#aata in lateral' dupa care se continua actiunea9

/din decubit ventralin decubit dorsalse e,ecuta miscari de tractiune de la nivelulsoldului si umarului' se plasea$a ratul opus miscarii deasupra capului pentru a nu fi prinsin decuit lateral9

/deplasarea laterala in pat6 se e,ecuta de oicei in decuit dorsal prin deplasareatrunciului si capului' apoi a memrelor inferioare' la urma ramanand deplasareaa$inului9

/ridicarea si deplasarea6 pasiva cu autor (la pacientii imolili$ati sau oe$i)infirmiera si autorul sustinand olnavul su umeri sau pasiv/activa cand olnavul mer#e

sin#ur dar totusi are nevoie de autor' infirmiera sustinandu/l cu un rat ase$at su umarulolnavului9/transferul olnavului se face cominand miscarile de intoarcere' deplasare laterala

apoi ridicare si deplasare in functie de materialul rulant pe care este transferat olnavul(rancard' carut) si in #eneral intra in atriutiile rancardierului.

;.7 Alimen%"re" i 4i&r"%"re" $"!ien%il#r%n factor foarte important in tratarea si restailirea fi$ica a unui individ este

alimentatia ecilirata a acestuia. De aceea' este necesara urmarirea de catre personalulde in#riire a calitatii alimentelor si a re#imurilor servite' prin asi#urarea mesei la timp(care sa aia aspect estetic corespun$ator si #ust un) precum si creerea unei une

dispo$itii in timpul servirii mesei.!limentatia treuie sa fie variata si completa' sa cuprinda toate principiilealimentare6 #lucide' proteine' lipide' vitamine si saruri minerale (ineinteles' dietele sediferentia$a pe tipuri de oli).

Prepararea ranei' ca si servirea acesteia' treuie sa se faca in cele mai stricteconditii de i#iena' pentru a impiedica introducerea in or#anism' odata cu alimentele' aunor microi sau a unor para$iti.

= prima re#ula in administrarea ranei este servirea meselor la ore fi,e' aceastava oisnui aparatul di#estiv sa aia o activitate re#ulata' astfel incat sa nu se mai aun#ala indi#estii si alonari.

In timpul alimentatiei' pentru di#erarea mai usoara a alimentelor' este necesara

mestecarea lenta a mancarii.>ste cunoscut faptul ca la maoritatea olnavilor apetitul alimentar este sca$ut.

Pentru stimularea poftei de mancare' pe lan#a una dispo$itie create in urul olnavilor'preparatele treuie sa fie cat mai variate' mai ales in ca$urile dietelor restrictive' candsunt inter$ise anumite alimente sau limitate cantitativ. Daca medicul permite' laprepararea mancarii' se pot folosi si anumite condimente.

+ot in cadrul alimentatiei treuie urmarita cantitatea de licide in#erate' Pentru a nuse incarca stomacul' licidele se vor ea in cantitati mici' apa putand fi inlocuita culimonada' sucuri naturale de fructe sau ceai. In afectiunile in care cantitatea de licidein#erate nu are importanta' pacientul va putea ea fara restrictie.

33


34/48

>,ista afectiuni' cum ar fi cele cardiovasculare (ipertensiunea arteriala'insuficienta cardiaca) sau cele renale' in care cantitatea de licide este limitata. In acesteca$uri se va prescrie de catre medic o anumita cantitate de licide pe $i' urmand caacestea sa fie administrate in cantitati mici' pe durata intre#ii $ile' tinand cont si delicidele din supe' compoturi' fructe.

In ca$urile in care asistatul are nevoie de o cantitate mare de licide ca dee,emplu in transpiratii aundente' stari ferile' desidratari' into,icatii #rave seurmareste in permanenta ca acesta sa in#ere cantitatea de licide prescrisa' urmarindu/se concomitent si cantitatea de licide eliminate.

In functie de starea pacientului' alimentatarea poate sa fie activa' pasiva' artificiala.Alimentarea activa la olnavii deplasaili se face in sala de mese. La olnavii

nedeplasaili' se poate face prin intreuintarea unei masute care se asea$a la pat' in fataolnavului si de pe care acesta se autoserveste.

Alimentarea pasiva se face la pacientii in stare #rava' care nu se pot ranisin#uri si starea lor nu permite aceasta' se va mentine po$itia ori$ontala. Infirmiera seplasea$a in dreapta olnavului' sustinandu/i capul cu mana stan#a.

Licidele' inclusiv supa' vor fi administrate din vase semiumplute. In ca$ul

olnavilor in stare #rava' se va folosi lin#urita sau pipeta.Aitmul alimentarii se va adapta la starea olnavului. In#ititurile nu treuie sa fieprea mari' pentru ca olnavul sa nu se inece. La cei cu apetit sca$ut' sau la cei ferili'alimentatia se va administra in momentul in care starea lor o permite. Dupa terminareaalimentarii' olnavul treuie curatat si apoi lasat sa se odineasca.

Alimentarea artificiala se face la pacientii in stare #rava' in stare deinconstienta' cu ne#ativism (refu$) alimentar. Poate fi efectuata prin sonda' fistulastomacala si prin perfu$ii.

Alimentarea prin sonda se face la olnavii inconstienti' ne#ativisti' la cei cutulurari de de#lutitie.

Dupa ce a fost lurefiata sonda' se introduce prin #ura sau prin una din narile

olnavului' pana in stomac.&apatul lier al sondei se fi,ea$a cu leucoplast pe fata olnavului.!mestecurile preparate pentru alimentarea prin sonda treuie sa fie licide si

incal$ite la temperature corpului.Introducerea ratiei $ilnice se face in 4/* do$e si se administrea$a foarte incet.

=data cu alimentele pot fi introduse pe sonda si medicamentele prescrise pe cale ucala.Indepartarea sondei se face dupa #olirea ei totala. In acest scop se va introduce

pe sonda o cantitate de 2/3 ml. apa care face parte din ratia $ilnica a olnavului.In ca$ul pacientilor cu stricturi esofa#iene (arsuri' into,icatii cu sustante caustice)'

alimentarea se face printr/o #astrostoma. >ste recomandail ca fistula sa fie acoperita cuun anda steril' pentru a nu se infecta.

,ehnica alimentarii prin fistula este aceeasi ca si in ca$ul folosirii sondei.+e#umentul din urul fistulei se va verifica' deoarece sucul #astric care se poate prelin#e'determinand iritatea acestuia. Pentru aceasta' dupa fiecare alimentare' pielea va fistearsa cu o compresa sterila' dupa care se va aplica o crema cu antiiotic si apoi se vaacoperi cu un tifon steril.

In#riirea acestor olnavi necesita radare si intele#ere deoseita din parteapersonalului' deoarece constiinta infirmitatii ii determina adesea pe olnavi sa sealimente$e in diferite locuri pentru a nu fi va$uti de ceilalti din ur.

Alimentarea prin perfuziise poate face intravenos' sucutanat' intraosos. &eamai utili$ata cale este cea intravenoasa. In ca$ul acesteia' prin perfu$ii se pot administraalimente mai comple,e su forma de solutii de concentratii cat mai mari6 #luco$a'

34


35/48

aminoaci$i si lipide. Aitmul de administrare a alimetelor pe cale intravenoasa depinde denatura si concentratia preparatului' ca si de starea olnavului.

>ste cunoscut faptul ca alimentatia corecta poate duce la vindecarea sauameliorarea olilor.

De aceea tratamentul dietetic este la fel de important in anumite oli ca si celmedicamentos. >l are rolul de a face sa se evite o serie de tulurari produse de oala'motiv pentru care re#imurile alimentare sunt atat de variate. Ae#imul dietetic seintocmeste tinandu/se seama de particularitatile fiecarui olnav cat si de stadiul deevolutie a olii.

Caile de hidratare ale or&anismului: 1.Calea orala este cea fi$iolo#ica dar nu poate fi folosita in ca$ de varsaturi'steno$e' refu$ul pacientului.

2.Calea &astro!duodenala prin sonda introdusa in prealail' ce poate aun#epana la stomac sau poate mer#e mai departe pana la duoden.

3.-idratarea rectala prin clisma picatura cu picatura' rar folosita.4.-idratarea prin perfuziesau parenerala este calea cea mai folosita' se face

prin picatura cu picatura.;.:C"$%"re" elimin"ril#r fi5i#l#-i!e i $"%#l#-i!e

C"$%"re" m"%eriil#r fe!"le0copul procedurii este de a #oli continutul ampulei rectale la pacientii imoili$ati.

ateriale necesare6 plosca' artie i#ienica' materiale pentru efectuarea toaleteilocale' musama' ale$a' spalarea mainilor pacientului.

Etapele procedurii/se e,plicata procedura olnavului9/se i$olea$a pacientul cu un paravan9

/se ridica patura de pe olnav9/se asea$a pacientul in decuit dorsal cu memrele inferioare flectate side$racati/l de la rau in os9

/cel care efectuea$a tenica isi spala mainile si isi pune manusile9/se proteea$a patul cu musama si ale$a9/ru#ati pacientul sa ridice a$inul spriinindu/se pe calcaie' memrele inferioare

fiind flectate (daca acest lucru nu se poate introduceti o mana su milocul pacientului siridicati/l usor )' introduceti plosca su pacient9

/lasati cateva minute pacientul sin#ur' dupa ce l/ati acoperit cu patura9/reveniti si indepartati plosca dupa ster#erea re#iunii9/efectuati toaleta re#iunii ano/#enitale apoi imracati pacientul si acoperiti/l9

/oservati aspectul si cantitatea materiilor fecale anuntand asistenta in ca$ulaparitiei unor modificari9

/indepartati paravanul si aerisiti salonul9/plosca se spala' de$infectea$a dupa fiecare utili$are.

C"$%"re" urinii0copurile procedurii sunt6 #olirea ve$icii urinare la pacientii imoili$ati' masurarea

cantitatii de urina' oservarea aspectului urinii' a mirosul urinii precum si otinerea unuiesantion de urina pentru laorator (sumarul de urina). A%en%ie%rocultura se prelevea$ain recipiente sterile si numai dupa toaleta locala a olnavului de la milocul etului urinar.

35


36/48

ateriale necesare6 ploscaurinar' artie i#ienica sau fasa nesterila' musama siale$a pentru protectia patului' manusi de unica folosinta.

Etapele procedurii:/e,plicati procedura olnavului in termini cat mai clari9/i$olati pacientul cu un paravan9/ase$ati pacientul in decuit dorsal9/spalati/va mainile si puneti/va manusile9/ridicati patura de pe olnav si de$racati/l de la rau in os9

/proteati patul cu musama si ale$a9/introduceti plosca su pacient sau ase$ati urinarul intre coapsele pacientului (la

arati se orientea$a penisul catre plosca sau urinar)9/lasati cateva minute pacientul sin#ur9/reveniti si indepartati ploscaurinarul dupa ster#erea re#iunii #enitale' imracati

olnavul si acoperiti/l9/oservati daca sunt modificari ale urinii atat cantitative cat si calitative si informatiasistentul medical9

/aruncati continutul la toaleta' spalati si de$infectati ploscaurinarul.

C"$%"re" $u%ei0copul procedurii este de a otine o proa de sputa pentru e,amenele de laorator

sau pentru oservarea caracterelor fi$iolo#ice.Pentru aceasta sunt necesare urmatoarele materiale6 cutie Petri sterila sau cu

mediu de cultura' sau scuipatoare dupa ca$' manusi de unica folosinta' servetele deartie.

Etapele procedurii:/e,plicati pacientului procedura si importanta colectarii sputei9/spalati/va pe maini si puneti/va manusile de unica folosinta9/pacientul treuie sa stea ridicat in se$ut sau la mar#inea patului9/tapotati usor toracele posterior (pentru a se desprinde mai usor secretiile) si

ru#ati pacientul sa tuseasca9/instruiti pacientul sa elimine sputa numai in colectorul primit (cutie Petri sau

scuipatoare)9/la final se acopera cutiile Petri si se trimit la laorator' respectiv scuipatorile care

se pre$inta medicului in vederea evaluarii aspectului sputei9/scuipatorile se spala' de$infectea$a si sterili$ea$a.

C"$%"re" '"r"%uril#r0copul este de a evita aspirarea continutului #astric in caile respiratorii (pneumonia

de aspiratie).aterialele necesare6 tavita renala' ale$a sau prosop' paar cu apa' servetele.Etapele procedurii:/incuraati pacientul sa respire adanc pentru a reduce putin sen$atia de voma9/asi#urati/l ca stati lan#a el si incercati sa il linistiti9/ridicati pacientul in po$itie se$anda daca starea ii permite sau ase$ati/l in decuit

lateral stan# cu capul intors intr/o parte si cu un prosop sau ale$a ase$ate su cap9/sustineti cu o mana fruntea si cu cealalta tavita renala su aria pacientului9

36


37/48

/oferiti un paar cu apa pacientului sa isi clateasca #ura apoi servetele uscate9/ase$ati/l intr/o po$itie comoda si urmariti/l pentru cateva minute (varsatura se

poate repeta)9/oservati aspectul varsaturii si informati asistenta daca apar modificari patolo#ice

(san#e' mucus etc)9/tavitele renale se spala si de$infectea$a dupa #olirea continutului.


38/48

/asi#urarea unei i#iene optime' $ilnice a pacientilor prin spalarea si un#erea$onelor e,puse9

/masaul $onelor e,puse pentru a favori$a circulatia (numai pe te#umentul curat inprealail spalat)9

/utili$area accesoriilor (saltele speciale' colaci' perne).

Arsuri:/asi#urarea unei temperaturi adecvate in salon 2/3 &9/po$itia elevata a memrelor afectate de arsura9/leneria de pat si cearceaful cu care este acoperit olnavul sa fie steril (se va

scima avand manusi sterile).%"?IIL> si P!A%L sau fanerele cum sunt denumite #eneric' repre$inta productii

epidermice specifice ale te#umentului.!lte ane,e ale te#umentului sunt repre$entate de #landele seacee si #landele

sudoripare.

8.2 A$"r"%ul re$ir"%#r

!paratul respirator este alcatuit din totalitatea or#anelor care asi#ura mecanismulrespiratiei.!paratul respirator este format din6/caile respiratorii superioare6 cavitatea na$ala si farin#e9/caile respiratorii inferioare6 larin#e' traee' roniile principale (stan#a si dreapta

care se ramifica in plaman pana la roniole)9/plamanii or#ane perece ce se #asesc in cavitatea toracica' unde au loc

scimurile #a$oase dintre or#anism si mediul inconurator.Aolul cel mai important al aparatului respirator este acela de a reimprospata

continuu aerul din $onele pulmonare' de scim' acolo unde aerul vine in contact intim cusan#ele din plaman. !erul aun#e in plamani pe calea traeei' roniilor si roniolelor

(cailor respiratorii superioare si inferioare).

Semne i im$%#me $"%#l#-i!e $ulm#n"re/dispneea6 dificultatea de a respire' tradusa suiectiv prin sen$atia Jlipsei de aer8

(de sufocare)' apare in insuficiente respiratorii' insuficiente cardiace' pleure$ii' pneumonii'cancere' etc9

/taipneea6 miscari respiratorii cu frecventa mare (dupa efort fi$ic' pneumotora,'oli ferile' etc)9

/radipnee6 miscari respiratorii cu frecventa redusa (corpi straini' tumori larin#iene'edem #lotic' etc)9

/tusea este un act refle, declansat de o iritatie a cailor respiratorii a carui efecteste e,pul$area cu putere a continutului arorelui ronsic (aer' secretii' corpi straini)9

/e,pectoratia repre$inta eliminarea pe #ura' in timpul tusei' a secretiilore,cretiilorcailor respiratorii iar produsul sau este sputa9

/emopti$ia repre$inta eliminarea pe #ura' prin tuse' de san#e provenit dinaparatul respirator9

/durerea toracica poate sa aia ori#ini diferite (este nespecifica)6 de la viscereleintratoracice (pulmon' inima)' peretele toracic (e,.nevral#ie intercostala)' coloanaverterala' adomen.

R#lul infirmierului(ei) in in-riire" *#ln"'il#r !u *#li "le "$"r"%ului re$ir"%#r

38


39/48

/asi#ura conditiile de spitali$are a acestor pacienti (saloane ine aerisite' faracurenti de aer' cu temperatura optima 1/2 &)9

/pentru curatenie se folosesc aspiratoarele de praf sau ster#erea umeda' niciodataster#ere uscata9

/po$itiile in pat cele mai fecvente ale pacientilor sunt6 semise$and (cu mai multeperne la spate)' po$itia se$anda' eventual la mar#inea patului9

/linisteste alaturi de asistenta olnavii in cri$a de astm' cu edem pulmonar'emopti$ie.

ste alcatuit din6 cavitate ucala' farin#e' esofa#' stomac' intestin sutire' intestin

#ros' rect si #landele ane,e ale tuului di#estiv (ficat' pancreas' splina).In patolo#ia di#estiva' semnele si simptomele pacientilor se pot imparti in

manifestari #enerale precum6 fera' scaderea ponderala' alterarea starii #enerale'

paloarea' desidratarea si manifestari functionale precum tulurarile apetitului' durereaadominala' eructatiile' disfa#ia' varsatura' re#ur#itatiile' emateme$a' melena'flatulenta' alterarea tran$itului intestinal (constipatie sisau diaree).

R#lul infirmierului(ei) in in-riire" *#ln"'il#r !u *#li "le "$"r"%ului &i-e%i'e/administrarea dietei individuali$ate9/urmareste ca pacientul sa manance iar alimentele sa le mestece ine9/urmareste idratarea orala a pacientilor9/pacientii care pre$inta varsaturi vor fi po$itionati in decuit lateral cu capul intr/o

parte pentru a evita aspiratia in caile respiratorii (pneumonia de aspiratie)9/auta la efectuarea clismelor9

39


40/48

/efectuea$a i#iena individuala a pacientilor9/efectuea$a curatenia si de$infectia la patul pacientului.


41/48

=. In-riire" n#u,n"!u%ului "ou nascutul sau copilul in prima luna de viata pre$inta anumite particularitati decare treuie tinut cont.

In#riirile incep inca din sala de nastere si se derulea$a intr/o anumita succesiune6/sala de nasteri treuie sa indeplineasca conditii aseptice' cu temperatura intre

24/2* &9/nou nascutul este primit in cearceafuri sau campuri sterile9/aspirarea secretiilor nasofarin#iene imediat dupa e,pul$ie pentru usurarea

respiratiei9 se face cu o sonda "elaton adaptata la o serin#a sau para de cauciuc' inmodul cel mai land posiil pentru a evita le$area mucoaselor9

/li#aturarea cordonului omilical la 3 cm de insertia sa omilicala' dupa incetareapulsatiilor' ontul se atin#e cu etadina si se pansea$a cu comprese sterile9

/ster#erea cu un camp steril a nou/nascutului9/spalarea nu este indicata imediat dupa nastere pentru a nu indeparta verni,

caseosa cu e,ceptia copiilor a caror te#umente sunt patate cu san#e sau meconiu9/ulterior nou/nascutul este cantarit' masurat9

/se imraca in lenerie sterila9/copilul este dus la sectia de nou/nascuti unde este e,aminat de mediculneonatolo#9

/se recomanda sistemul Jroomin#/in8 in maternitate (mama treuie sa stea inaceasi incapere cu copilul) pentru a reali$a le#atura afectiva si pentru insusirea unordeprinderi corecte de in#riire si alimentatie9

/prima aie #enerala se face dupa cicatri$area pla#ii omilicale' iar pana atunci seface toaleta partiala9

/incuraati mama sa alimente$e copilul la san.=.0In-riire" $"!ien%il#r *"%r"ni/in%i%u%i#n"li5"%i

Batranetea este varsta la care se pune cel mai adesea prolema in#riirilor

medicale. %neori' atranetea nu este o oala in sine. "evoia de a asi#ura in#riiri demnepentru aceasta cate#orie este asolut evidenta si devine si mai pre#nanta la atraniiinstitutionali$ati.

>ste foarte important ca infirmiera sa comunice si sa sociali$e$e cu olnavul.!ceasta sociali$are va face mult mai usor procesul de in#riire' va staili o le#aturaimportanta intre cele doua persoane si va aduce nenumarate eneficii pacientului.omentele de sociali$are aduc ucurie olnavului si il fac pe acesta sa se simta ine'starea psiica a atranului fiind foarte importanta.

I#iena corporala a varstnicilor6/treuie suprave#eata ciar daca ei se pot in#rii si sin#uri9/aia partialatotala treuie facuta cu mare atentie avand #ria sa nu se le$e$e

te#umentele (pielea devine mult mai fra#ila la varste inaintate)9/masaul $onelor predispuse la esca

suport curs infirmier

Documents