suport curs eab 1.ppt - fiziologie.rofiziologie.ro/didactic/2017-2018/cursuri/suport...
TRANSCRIPT
ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC
Adrian Roşca UMF “Carol Davila” Bucureşti
Definitie
• Reprezinta nivelul de echilibrul care se stabileste intre activitatea donorilor H+ si acceptorilor H+ apartinand sistemelor tampon sanguine, avand ca si consecinta mentinerea pH-lui sangelui arterial in intervalul 7.35-7.45 in conditii normale (Merriam-Webster def.)
A
B
pH = 7.35 – 7.45
Definitii
• ACIDUL = donor H+ ↑[Acid] => ↓pH (mediu acid)
• BAZA = acceptor H+ ↑[Baza] => ↑pH (mediu alcalin)
• pH – “potentia hidrogeni” / “puterea hidrogenului”
/ “activitatea protonilor” ˗ log10 [H+]
Brönsted & Lowry:
Sørensen:
Definitii • Constanta de disociere (K) – raportul dintre anionii si
cationii rezultati in urma procesului de disociere si substanta de provenienta (nedisociata)
Subst. Acida (AH) disociere
H+
A-
care poate accepta H+
se comporta ca o Baza
Acizii puternici (HCl, H2SO4) – disociaza intens (---> 100%)
Acizii slabi (acid lactic, H2CO3) – disociaza putin
H2O = disociaza foarte putin; intotd. neutra; caracter amfoter
(AH A- + H+)
Definitii
pH = – log [H+] = log (2) => ↑ [H+] => ↓ pH
↓ [H+] => ↑ pH
1
[H+]
• ecuatia Henderson: [H+] = K · (1)
[AH]
[A-]
• pH = log. negativ al concentraţiei molare a ionilor de H+
• (1) (2) => ecuatia Henderson-Hasselbalch:
pH = pK + log = pk + log (= cst)
[A-]
[AH]
[BAZA]
[ACID]
RINICHI
PLĂMÂN
Valori normale ale pH-lui
• in vitro, la t˚std. (25˚C) apa distilata:
[H+] = [HO-] = 10-7 mol/l => pH = – log 10-7 => pH = 7 (neutru)
• in vivo, dator. ↑ t˚ (37˚C) (si solvitilor) apa ionizeaza mai mult:
[H+] = 10-6.8 mol/l => pH = 6.8 de fapt val. pH-lui intracelular
(organismul prezerva neutralitatea in interiorul celulelor)
pH plasmatic = 7.35-7.45 (usor alcalin)
pH in diverse alte lichide biologice (variabil)
0 7 14
saliva 5-7.8 suc gastric 0.7-6 bila 6-8 urina 4.4-8.2 LCR 7.3
pH-ul plasmatic
Acidemie Alcalemie
7.35 – 7.45
Acidoza Alcaloza ≈ 6.8 ≈ 7.8
compatibil cu supravietuirea
• Acidemie/Alcalemie - modif. pH-lui (variatia [H+]); nu descrie cauza!
• Acidoza/Alcaloza - procesul/conditia ptlg. care a condus la modif. pH
* Diferentiereea celor 2 termeni - relevanta la pacientii la care coexista Acidoza si Alcaloza => pH variabil (↓, N, ↑) ̴ magnitudinea Acid. / Alc.
[AH]
[A-]
Variatii fiziologice ale pH-lui plasmatic
• Ritmul circadian - in timpul noptii si dimineata => acumularea CO2
care se hidrateaza, formeaza H2CO3, care disociaza => ↑[H+] => ↓pH
• Variatii termice - ↑t˚ => ↓pH - ↓t˚ => ↑ pH
• Vârsta - nou-nascutii si copii - procese anabolice => ↑pH; varstnicii
dezvolta procese catabolice => ↓pH • Efortul fizic - productie crescuta de acizi (ac lactic) => ↓pH tranzitor
• Fazele digestiei - digestia gastrica: eliiberarea H+ in stomac =>↑pH;
- digestia intestinala: eliberarea HCO3- => ↓pH
• Altitudinea - ↓O2 (hipoxie) => Hiperventilatie => ↑pierderile pulmon.
de CO2 => ↓CO2 plasmatic si deci ↓[H+] => ↑pH
Tipuri, surse si cai de eliminare ale acizilor si bazelor
• ACIZI - Volatili: CO2 ( H2CO3 ); acetona (24000 mEq/zi metab)
<= dieta si oxid. metab. a carbohidratilor, grasimilor, aa. indepartati prin ventilație ( = calea majoră a eliminarii rapide a aciditatii carbonice plasm. ( 15000 mEq/zi)
- Ficşi (non volatili): <= dieta si metabolism (70 mEq/zi aport, metab)
/catab. proteic - aa, a.uric, a.fosforic, a.sulfuric catab. glucidic - a.piruv., a.succ., a.lactic (m.anaerob) catab. lipidic - a.grasi, cetoacizi (acetona in cant ↑, ...) elim. majoritar prin excretie renala (70 mEq sau mmol /zi)
• BAZE - Fixe: HCO3
- = principala baza <= dieta si metabolism
eliminare/retinere - doar renal ( ̴ exces/deficitul de baze)
în echilibru
Sisteme majore de aparare impotriva agresiunii acido-bazice
1. Sistemele tampon (chimice) = I linie
– sanguine (plasmatice + eritrocitare)
– interstitiale (limfatice)
– intracelulare
2. Aparatul respirator = II linie
instantaneu (sec/fracț.sec)
minute
ore-zile
ore
3. Rinichii = III linie
Influenta diverselor organe si sisteme in controlul EAB
1. Sistemul muscular
2. Sistemul osos
3. Tractul gastro-intestinal
4. Ficatul
5. Pancreasul
6. Pielea
7. etc
Sisteme majore de aparare impotriva agresiunii acido-bazice
1. Sistemele tampon = I linie
– sanguine (plasmatice + eritrocitare)
– interstitiale (limfatice)
– intracelulare
2. Aparatul respirator = II linie
instantaneu (sec/fracț.sec)
minute
ore-zile
ore
3. Rinichii = III linie
Sistemele tampon AB
• Def: cuplu de subst. format dintr-un acid slab si sarea lui cu o baza puternica (puternic disociabila), care se opune variatiilor pH-lui (ex: H2CO3 + Na+
HCO3- )
- intervin promt - sch. un acid (bază) tare cu unul (una) mai slabă
= efect de “tamponare” => va mai ↓[H+] mediului (sau va mai ↑[H+]) => Variatiile iniț. ale pH-lui sunt minimizate - nu previn modif. pH-lui, doar le minimizeaza - nu indeparteaza excesul H+ din org., ci doar
il fixeaza tranzitor si atenueaza injuria acida - se “consuma” in reactia de tamponare (unul
dintre membrii perechii ↓, iar celalalt ↑)
– Beneficii:
– Dezavantaje:
Sistemele tampon
• Mod de actiune:
ex: H2CO3 + Na+ HCO3
-
1) Ac. Lactic + H2CO3 / Na+
HCO3-
lactat de sodiu + H2CO3
CO2 H2O
eliminare respiratorie
(ac. mai puternic)
(ac. mai slab)
Renal
metabolizat
Sistemele tampon
• Mod de actiune:
ex: H2CO3 + Na+ HCO3
-
2) NaOH + H2CO3 / Na+
HCO3-
Na+HCO3
- + H2O
eliminare renală
(bază mai puternică)
(bază. mai slabă)
Respirator
Sistemele tampon
• Clasificare ̴ eficiență/eficacitate (puterea de tamponare):
1. “pK-ul” ST
(cu cat pK-ul ST este mai apropiat de pH, cu atat ↑eficacitatea ST)
2. Valoarea cantitativa a ST
(cu cat are o concentratie mai ↑, cu atat ST este mai eficient)
3. Valoarea rap. conc. celor doi membrii ai cuplului ST (bază/acid)
(cu cat este mai apropiat de val. 1, cu atat ↑eficacitatea ST)
4. Masa moleculara
(cu cat este mai ↑, cu atat ↑puterea ST)
Sistemele tampon
• Clasificare ̴ distribuție:
A. Sanguine
a) Plasmatice
b) Eritrocitare
B. Interstitiale
C. Intracelulare
Extracelulare
ST urinar !
Sistemele tampon
• Clasificare ̴ distribuție:
A. Sanguine
a) Plasmatice
1. ST al Bicarbonatilor
2. ST al Fosfatilor
3. ST al Proteinelor
Sistemele tampon
• Clasificare ̴ distribuție:
A. Sanguine a) Plasmatice 1. ST al Bicarbonatilor
Sistemele tampon
• Clasificare ̴ distribuție:
A. Sanguine a) Plasmatice 1. ST al Bicarbonatilor
= cel mai import. ST pls. si extracel! ( 35% din capac.totala de tamp. a sg. integral; > 75% din cea a plasmei, pt. acizi noncarbonici) are cea mai mare conc. pls. = 25 mEq/l, masa molec. mare, in schimb pK = 6.1, iar valoarea rap. baza/acid = 20/1
pH = pK + log (Baza/Acid), pH = 6.1 + log (20/1) = 6.1 + 1.3 = 7.40
H2CO3 + Na+ HCO3-
CO2 + H2O H2CO3 H+ + HCO3
-
CO2
Plămân !
HCO3-
Rinichi
disociere hidratare
Sistemele tampon
• Clasificare: A. Sanguine a) Plasmatice 1. ST al Bicarbonatilor 2. ST al Fosfatilor
NaH2PO4 + Na2HPO4
import. redusa la nivel plasmatic conc. pls. f. redusa = 2 mEq/l; pK = 6.8 (=> ST mai eficace decat al Carbonatilor din acest punct de vedere, dar are o concentratie pls. maimica; valoarea 6.8 = mai apropiata de cea a pH-lui intracelular !); rap. baza/acid = 4/1 acest ST prezinta importanta m.mare la nivel intracelular si la nivelul tubilor renali !
Sistemele tampon
• Clasificare:
A. Sanguine a) Plasmatice 1. ST al Bicarbonatilor 2. ST al Fosfatilor 3. ST al Proteinelor plasmatice
Proteină · H+ + Proteinat de Na+
import. redusa (7% din capac. totala de tamp. a sangelui integral; 10 % din cea a plasmei); prot. - caracter amfoter Albuminele = princip. proteine plasmatice care disociaza conc. pls. redusa = 16 mEq/l, pK = variabil (in medie 7.5 datorita contributiei majore a histidinei), valoarea rap. baza/acid = 1/1
Sistemele tampon
• Clasificare:
A. Sanguine b) Eritrocitare 1. ST al Bicarbonatilor
2. ST al Fosfatilor
= important in tamponarea dezechilibrelor AB metabolice (ex. exces de acizi noncarbonici) ( 18% din capac. totala de tamp. a sg. integral) conc. = 15 mEq/l
H2CO3 + K+ HCO3-
conc. redusa comparativ cu ST al bicarbonatilor eritrocitari sau al Hb
KH2PO4 + K2HPO4
Sistemele tampon
• Clasificare: A. Sanguine b) Eritrocitare 1. ST al Bicarbonatilor 2. ST al Fosfatilor 3. ST al Hemoglobinei
= principalul ST nonbicarbonic al sg. ! ( 35% din capac.totala de tamp. a sg. integral); tamponeaza aciditatea extracelulara ( mbr.er.) (1), (2) = mai active x 10 fata ST al Prot. pls. pK1= 7.4, pK2= 6.5, conc. = 25-27 mEq/l, masa molec. mare
ex. HHbO2 + KHCO3 H2CO3 + KHbO2
H2CO3 + KHb HHb + KHCO3
HHb + KHb (1)
HHbO2 + KHbO2 (2)
Capilar sistemic
Capilar pulmonar
Sistemele tampon
↑P.CO2 in sg. => fixare semnificativa doar pe cele 4 grupări N-terminale ale lanturilor globinice, sau pe rezid. valinice => formarea carbamin·Hb => ↑ şi mai mult proportia puntilor saline => ↓afinit. Hb pt. O2 => ↑cantitatii de O2 disponibil pt. țesuturi.
CO2 + NH2 · Hb Hb · NHCOO- + H+
ST al Hb
• Efectul modificarii pH-lui si P.CO2 asupra afinitatii Hb pentru O2
↑[H+] in sg. => protonarea rezid. histidinice si grupărilor N-terminale => ↑proportia puntilor saline => tensionarea, stabilizarea Hb (deoxiHb, Hb redusa) cu modif. conformatiei tetramerice a Hb => ↓afinit. Hb pt. O2
=> ↑cantitatii de O2 disponibil pt. țes. sistemice avide, care îl reclamă.
Sistemele tampon
• Efectul Bohr
- Deviatia curbei de disociere a oxi-Hb
capilar sistemic: ↑P.CO2 si/sau ↓pH-lui in sânge =>
=> ↑ tendinta de formare a Hb·CO2 si de tamponare a H+ de catre ST al Hb ( deoxi-Hb) => ↓afinitatea Hb pentru O2, ↓continutul in O2 al sângelui
capilar pulmonar: ↓P.CO2 si/sau ↑pH-lui in sânge => => ↓tamponarea Hb si ↓procesul de formare a carbamatilor ( oxi-Hb) => ↑afinitatea Hb pentru O2, ↑continutul in O2 al sângelui
Sistemele tampon
• Efectul Haldane
capilar pulmonar:
↑P.O2 in sânge (↑afinitatea si legarea Hb de O2) => oxi-Hb
=> ↑elib. H+ de catre Hb, ↓tendinta de a forma Hb·CO2, deci ↑form. CO2 in eritrocit, care va trece apoi din sange alveole => ↓continutul in CO2 al sângelui
- Deviatia “curbei de disociere” a CO2
capilar sistemic:
↓P.O2 in sânge (↓afinitatea Hb pentru O2, ↑elib. acestuia => deoxi-Hb, dar si preluarea lui contin. de catre țes. avide de O2) => prin mecanisme inverse decat cele de mai sus ↑continutului in CO2 al sângelui
Sistemele tampon
• Fen. Hamburger Fen. Hamburger inversat (Fen. migrarii Cl-)
Sinteza intra-eritrocitara de HCO3
- Sinteza intra-eritrocitara de H2CO3
Sistemele tampon
Fen. Hamburger Fen. Hamburger inv.
Sistemele tampon
• Transportul CO2 in sânge:
1 – Bicarbonat (K+ HCO3- , Na+ HCO3
-)
2 – CarbaminHb = Hb·CO2; Prot·CO2
3 – Dizolvat (eritr., in plasmă)
69% (64% + 5%)
21% (21% + < 1%)
10% (4% + 6%)
CO2 + H2O H2CO3 H+ + HCO3
- AC
disociere rapida
cu AC (in eritrocit) => reactie bidirectionala rapida (vit. x 5000)
fara AC (in plasma) => reactie bidirectionala lenta
eritrocit plasma
*
*
Sistemele tampon
• Clasificare: B. Interstitiale 1. ST al Bicarbonatilor
2. ST al Fosfatilor
3. ST al Proteinelor
= important in tamponarea acizilor noncarbonici (Volumul lich. interstit = x 3 Volumul plasmatic => capac. totala de tamponare a acestora este consistent crescuta la nivel interstitial, comparativ cu sectorul sanguin) conc. este similara sau putin ↑ fata de cea pls. (27 mEq/l)
H2CO3 + Na+ HCO3-
rol minor, datorita conc. reduse comparativ cu bicarbonatii, (≈ 2mEq\l)
NaH2PO4 + Na2HPO4
Sistemele tampon
• Clasificare: C. Intracelulare 1. ST al Bicarbonatilor
2. ST al Fosfatilor
3. ST al Proteinelor
= important in tamponarea acizilor noncarbonici conc. redusa (ex. 12 mEq/l in miocitele skeletice, cardiomiocite)
H2CO3 + K+ HCO3-
rol import. !; conc. crescuta, datorita concentratiei ↑ a proteinelor la nivel intracelular; prezinta un pK ≈ 7.4 (pentru cele mai multe ST proteice); val rap. baza/acid = 1
KH2PO4 + K2HPO4
rol import. ! ≈ cu cel al Bicarbonatilor la nivel plasmatic ST al fosfatilor intracelulari are o conc. mult m.mare fata de a celui pls. si un pK = 6.8, similar cu valoarea pH-lui intracel. !)
Proteină · H+ + Proteinat de K+
Sistemele tampon
ST Intracelulare
- reprezinta 60-70% din capac tampon totala (chimica) a organismului
- actioneaza foarte lent (ore) ( eritrocitul !)
- pH extracel > pH intracel → ionii pozitivi (H+) tind sa difuzeze incet
prin membrana celulara
- datorita schimbului de H+, HCO3- si mai ales CO2, aceste ST intracel.
au rol in atenuarea dezechilibrelor AB de la nivel extracelular
(“preiau” si “reflecta” modificarile extracelulare ale pH-lui)
Sistemele tampon
• Concluzii:
- ST ale Carbonatilor si Hemoglobinei = cele mai eficace din organism! (ST al Hb chiar “mai eficace” Furnizeaza Bicarbonat !)
- ST al Bicarbonatilor are cea mai mare conc. dintre ST extracelulare
- ST al Proteinelor are cea mai mare conc. la nivel intracel
- ST ale Proteinelor si Fosfatilor = cele mai importante ST intracel.
- ST Extracelulare Sodiu; ST Intracelulare Potasiu
- Principiul izohidriei “Coalitia” si “Regenerarea” ST
Anemia => ↓capacitatea tampon!
Sisteme majore de aparare impotriva agresiunii acido-bazice
1. Sistemele tampon (chimice) = I linie
– sanguine (plasmatice + eritrocitare)
– interstitiale (limfatice)
– intracelulare
2. Aparatul respirator = II linie
3. Rinichii = III linie
Rolul plămânului in EAB
• Plamanul are o putere tampon de pana la de 2 ori mai mare decat cea a tuturor ST chimice extracelulare insumate
• ↑P.CO2, ↓pH => Hiperventilatie; ↓P.CO2, ↑pH => Hipoventilatie
• Acelasi raspuns ventilator (= Dublarea ventilatiei) necesită:
Var. mică (~12.5%) a P.CO2: 40 mmHg → 45 mmHg (>45 =>hipercapnie)
Var. mai mare (~50%) a P.O2: 95 mmHg → 47 mmHg (<80 =>hipoxemie)
• ↑P.CO2, dar pH = const, normal => răspuns ventilator rapid
• ↓pH, dar P.CO2 = const, normal => răspuns ventilator lent
(limitată) (A, ϑ)
Rolul plămânului in EAB
• Variatia P.CO2, pH, P.O2 stimuleaza chemorec. periferici (glomusul carotidian si aortic)
• Var. P.CO2 stimul. chemorec. centrali (bulb ventro-lat. etc); var. pH -lui plsm. îi stimul. tardiv; var. P.O2 nu-i influențează
Ventilatia se coreleaza de fapt strict cu pH-ul fluidului extracelular cerebral ( din jurul chemorec. centrali)
Sensibili in primul rand la hipoxemie
Sensibili la hipercapnie
Sisteme majore de aparare impotriva agresiunii acido-bazice
1. Sistemele tampon (chimice) = I linie
– sanguine (plasmatice + eritrocitare)
– interstitiale (limfatice)
– intracelulare
2. Sistemul respirator = II linie
3. Rinichiul = III linie
Rolul rinichiului in EAB
• ST chimice intervin rapid, dar se consuma la fel de repede si corijeaza doar temporar anomalia A/B.
• Plamanul intervine destul de repede, dar are o capacitate oscilanta, limitata de tamponare a agresiunii A/B.
• Rinichiul atinge eficienta maxima in cateva zile, insa nu doar “compensează” (aduce pH la normal), ci intervine indefinit pana “corectează” dezechilibrul AB (normaliz. cp. fracției “baza”/”acid”); exceptie: daca dezechilibrul AB este generat de o patologie renala.
• Rinichiul mecanismul primar de epurare a acizilor nonvolatili rezultati zilnic din aport si metabolism (acizi ≠ de H2CO3) si care nu sunt îndepărtați in mod direct de către plămân.
Rolul rinichiului in EAB
• ecuatia Henderson-Hasselbalch
pH = pK + log = pk + log (= cst)
[A-]
[AH]
[BAZĂ]
[ACID]
RINICHI
PLĂMÂN
Mecanismele renale de control al EAB
1. Reabsorbtia HCO3- filtrat
2. Secretia în paralel H+ (neces. “recuperării” HCO3- filtrat)
3. Sintz. nouă de HCO3- (Elim. în paralel a exc. de H+)
Pentru fiecare ion HCO3- resorbit, se secreta un ion H+ !
=> corecția dezech.AB: favorizarea eliminarii unuia sau altuia dintre cei 2 ioni in urină (“titrarea” lor incompletă):
Acidoza: - Reabs. completa a HCO3- filtrat
- Secr. excesului H+ in urina si generarea “de novo” HCO3-
Alcaloza: - Diminuarea secr. H+ si a generarii “de novo” a HCO3-
- Excesul HCO3- nu va fi reabsorbit
S.Tampon: fosfatii, NH3
Reabsorbtia HCO3- (Secretia H+)
• Ionii HCO3- se filtreaza si apoi se reabsorb complet (>99.9%)
• Polul luminal al cel. tubulare practic impermeabil pt. HCO3-,
“reabsorbtia” HCO3- = de fapt difuzia cel. a CO2 si sinteza HCO3
-
• Prin reabsorbtia HCO3- (cantitate↑: ≈ 4320 mEq/zi), rinichiul
conserva cel mai important ST extracelular (plasmatic)
• Ionii H+ nu se filtreaza, dar se secretă. Intratubular: 1) se combina cu HCO3
-; 2) interactioneaza cu alte ST urinare eficiente (fosfatii- aciditatea titrabila; amoniacul); 3) in cantitati mici raman liberi in urină, generand „aciditatea urinară”
• Rata secretiei H+ ≈ 4390 mEq/zi, din care contributia acizilor nonvolatili este aprox. 70 mEq/l/zi
Mecanismele renale de control al EAB
1. Reabsorbtia HCO3- filtrat
2. Secretia în paralel a H+
3. Sinteza nouă de HCO3- (Eliminarea în paralel a
excesului de H+)
Reabsorbtia HCO3-
Reabsorbtia HCO3- (Secretia H+)
- Tub proximal - Segm. ascend. gros al A.H - Porțiunea iniț. T. distal
- Porț. finală a T.proximal, Segm asc. gros AH, tubii si ducturile colectoare
- T. proximal 95%
Reabsorbtia HCO3-
Reabsorbtia HCO3- (Secretia H+)
- Porțiunea finală a T. distal - T. colector
Celule epiteliale tubulare intercalate tip α (Aldosteron!)
(tip β Secr. HCO3- prin antiporter-ul HCO3
-/Cl-, la polul luminal al cel. t. colectori)
~5%
Mecanismele renale de control al EAB
1. Reabsorbtia HCO3- filtrat
2. Secretia în paralel a H+
3. Sinteza nouă de HCO3-
(Eliminarea în paralel a excesului de H+)
Sinteza nouă de HCO3-
(Eliminarea în paralel a H+)
• [H+ liberi] din tubii colectori este limitata la 0.03 mEq/l, corespunzând unui pH = 4.4 (limita inf. a pH-lui urinar normal !)
0.03 mEq 1l urina
70 mEq/zi 2333l/zi
=> Aciditatea nonvolatilă (---> 500 mEq/zi in acidoze) care trebuie excretată - necesită mec. de secretie a H+ in lumenul tubular si de prod. în ǁ “de novo” a HCO3
- in cel. epit. (va trece ulterior in pls), precum si de captare a H+ din lum. tubular (=> “H+ liber” f. puțin); astfel pH ≥ 4.4.
=> ST ale “Fosfatilor”, “Amoniacului” si altele cu rol mai putin important (creatinina, urati, citrati, sulfati, lactati, piruvati etc)
(prod. zilnică, fiziologică de acizi nonvolatili)
Sinteza nouă de HCO3-
(Eliminarea în paralel a H+)
NaH2PO4 + Na2HPO4
• ST al Fosfaților (Aciditatea titrabilă)
Acidul slab din urina, rezultat in urma fixarii H+ secretat de tubi si care poate fi masurat prin titra-rea urinii cu NaOH până la atin- gerea pH-lui 7.4; / creatinina, uratii - contrib.minora.
• Este mai eficient decat cel extracelular plasmatic sau interstitial pt. ca este mai concentrat (apa se reabsoarbe mai mult decat fosfatul) si pt. ca pK=6.8 este mai apropiat de val. pH-lui urinar
• Obisnuit, majoritatea fosfatului filtrat = reabsorbit
• Beneficiu: pt. fiecare ion H+ tamponat in tubi de ST, 1 ion HCO3-
este sintetizat “de novo” in celula tubulara si trece in plasma
Sinteza nouă de HCO3-
(Eliminarea în paralel a H+)
• ST al Fosfaților (Aciditatea titrabilă)
- T. proximal
Sinteza nouă de HCO3-
(Eliminarea în paralel a H+)
• ST al Fosfaților (Aciditatea titrabilă)
- Porț. finală a T. distal - T. colector
Sinteza nouă de HCO3-
(Eliminarea în paralel a H+)
• ST al Amoniacului NH4+
+ NH3
• Obisnuit, acest ST contribuie la excretarea de catre rinichi a 60% din aciditatea noncarbonică (40% - prin “aciditatea titrabilă”)
• NH4+ este sintetizat din glutamina majoritar in celulele t. proximal
(mai putin in segm. asc gros al AH si in t. distal)
• Mbr. luminala a cel. t. colector este f. putin permeabila pt NH4+
• Beneficiu: pt. fiecare H+ sau NH4+ secretat intratubular, un ion
HCO3- este sintetizat “de novo” in celula epit. tub. si va trece in
plasmă
• Reprezinta mecanismul principal de excretie a aciditatii si sinteza a bicarbonatului in acidoza cronică.
Sinteza nouă de HCO3-
(Eliminarea în paralel a H+)
• ST al Amoniacului
- T. proximal
Sinteza nouă de HCO3-
(Eliminarea în paralel a H+)
• ST al Amoniacului
Sinteza nouă de HCO3-
(Eliminarea în paralel a H+)
• ST al Amoniacului
- T. colector
Bibliografie
• Walter F. Boron, Emile L. Boulpaep, Leon G. Zagrean (coordonatorul editiei in limba romana), “Fiziologie Medicala”, Ed. Hipocrate 2017, Ed. a 3-a:
Cap. 28. Fiziologia acido-bazica (pag. 628): - Valorile pH-ului variaza enorm intre diferitele compartimente intracelulare si
extracelulare; - O substanta tampon minimizeaza dimensiune a schimbarilor de pH produse
deprin adaugarea unui acid sau baza intr-o solutie; - Conform ecuatiei Henderson-Hasselbalch, pH depinde de raportul
[CO2]/[HCO3-].
Cap. 32. Reglarea Ventilatiei (pag.700): - Chemoreceptorii periferici (corpusculii carotidian si aortic) raspund la
hipoxie, hipercapnie si acidoza; - Bariera hemato-encefalica separa chemorecept. centrali de sangele arterial
Cap. 39. Transportul de acizi si baze (pag.821): - In timp ce plamanii excreta o cantitate de CO2 rezultata din metabolism,
rinichii sunt cruciali pentru excretia acizilor nevolatili; - Pentru a mentine echilibrul acido-bazic, rinichii nu trebuie doar sa
reabsoarba practic tot HCO3- filtrat, ci sa si secrete acizii nevolatili generati.