suport curs designer instructional

Designer instrucţional

Sectorul: Educaţie şi formare profesională, cercetare – proiectare, sport

Cod COR 235904

Info Educaţia Iaşi

Suport curs- Designer instrucțional, Info

Educația

Designerul instrucţional

Specialist în educaţie/formare profesională care:

identifică şi analizează nevoile specifice de instruire ale

beneficiarilor;

proiectează şi implementează programele de educaţie /

formare;


Educația


proiectează şi testează conţinuturile şi materialele de instruire;

participă la realizarea conţinuturilor şi materialelor suport pentru e-learning;

evaluează şi analizează eficienţa programelor de educaţie / formare şi a metodelor utilizate în procesele de instruire.


Educația


Activitate:

1. instituţiile / organizaţiile publice sau private

2. instituţii abilitate să desfăşoare activităţi autorizate

privind:

formarea iniţială (instituţii de învăţământ);

formarea continuă (alte instituţii publice sau private,

corporaţii, firme de IT).


Educația

Sarcini de lucru

defineşte categoriile de beneficiari şi stabileşte caracteristicile relevante pentru optimizarea proceselor de instruire;

analizează nevoile de instruire ale beneficiarilor şi îi consiliază în alegerea programelor de educaţie / formare;

analizează cadrul general în care se integrează programele de educaţie / formare;

stabileşte obiectivele programelor de educaţie / formare în conformitate cu nevoile de instruire şi caracteristicile beneficiarilor;


Educația

Sarcini de lucru

proiectează curriculum-ul la decizia şcolii şi orice alt curriculum din sfera educaţiei şi formării continue;

analizează mediul de instruire şi stabileşte resursele necesare implementării programelor de educaţie / formare;

monitorizează şi evaluează implementarea programelor de educaţie / formare;

defineşte obiectivele operaţionale şi proiectează scenariile didactice;


Educația

Sarcini de lucru

proiectează, realizează şi testează conţinuturile şi

materialele de instruire;

asistă activitatea formatorilor / cadrelor didactice

implicate în procesul de instruire;

stabileşte criteriile şi metodele de evaluare;


Educația

Sarcini de lucru

proiectează şi elaborează instrumentele de evaluare pe

baza criteriilor stabilite;

evaluează programele de educaţie / formare şi

curriculum-ul, conţinuturile şi materialele utilizate,

strategiile şi metodele de instruire;

integrează TIC în procesele de formare iniţială şi

continuă;

participă la sesiuni de instruire continuă în scopul

dezvoltării competenţelor profesionale;

implementează standardele de calitate specifice

domeniului de activitate.


Educația

Cunoştinţe teoretice şi practice

ştiinţele educaţiei;

limbă şi comunicare;

servicii clienţi şi

personal;

comunicare şi media;

psihologie;

calculatoare şi

software;

deprinderi utilizate în

învăţare;

deprinderi de rezolvare

de probleme;

deprinderi de

gestionare a resurselor;


Educația


un nivel bun de dezvoltare a abilităţii generale de

învăţare şi a capacităţii de utilizare adecvată a lexicului,

sintaxei şi de comprehensiune a textelor;

o bună capacitate a de reţine şi opera cu reprezentări

mintale spaţiale şi de percepere a detaliilor obiectelor;

precum şi un bun nivel de dezvoltare a capacităţii de

procesare rapidă a informaţiei.


Educația


Exercitarea acestei ocupaţii presupune:

meticulozitate;

exigenţă în raport cu activităţile desfăşurate;

uşurinţă în comunicare;

disponibilitate pentru munca în echipă;


Educația

Motivaţie ocupaţie

calificarea acoperă o profesie emergentă la intersecţia dintre educaţie şi IT;

aduce o flexibilizare a carierei didactice;

aduce o creştere a atractivităţii ei prin crearea posibilităţii ca un cadru didactic să dobândească această calificare capitalizând astfel competenţele deja obţinute;

este necesară pentru toate instituţiile / corporaţiile preocupate de formarea personalului


Educația

Motivaţie ocupaţie

firmele de IT interesate de producţia de softuri educaţionale şi aplicaţii de e-learning solicită o astfel de calificare;

recunoscută în SUA, Marea Britanie, Germania etc. unde există deja asociaţii profesionale reprezentative pentru acest domeniu;

competenţele specifice sunt formate şi dezvoltate prin programe de formare continuă organizate de furnizori publici sau privaţi de formare continuă;

competenţele dobândite pe alte căi decât cele formale pot fi evaluate pe baza standardului ocupaţional;


Educația

Specific

Condiţii de acces: Studii superioare.

Nivelul de studii minim necesar: Studii

superioare.

Rute de progres: Programe de formare

continuă.


Educația

Competenţe generale

Implementarea standardelor de calitate

specifice domeniului;


Educația

Competenţe specifice

Analiza nevoilor de instruire;

Proiectarea programelor de educaţie / formare;

Implementarea programelor de educaţie / formare şi

a curriculum-ului;

Elaborarea conţinuturilor şi a materialelor de

instruire;

Evaluarea programelor de educaţie / formare,

curriculum-ului, conţinuturilor şi metodelor de

instruire.


Educația

Elemente de competenţă - calitate

1. Analizează standardele de calitate specifice

domeniului;

2. Identifică obiectivele instituţiei / organizaţiei

în domeniul calităţii;

3. Aplică standardele de calitate;


Educația

Context

Standardele de calitate în domeniul educaţiei şi

formării sunt implementate în acord cu:

prevederile legislative în vigoare;

respectarea normelor şi regulamentelor interne

specifice fiecărei instituţii / organizaţii.

ţin cont de recomandările Cadrului European de

Referinţă pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şi

Formare Profesională (EQARF).


Educația

Documente în care sunt stipulate cerinţele

de calitate privind domeniul educaţional

standarde de calitate;

norme şi reglementări naţionale;

norme şi proceduri interne ale instituţiei /

organizaţiei;

recomandări şi ghiduri de bune practici

naţionale şi internaţionale.


Educația

Procese care asigură calitatea în sistemul

de formare iniţială şi continuă:

planificarea şi organizarea procesului de instruire;

stabilirea rezultatelor aşteptate / competenţelor

dobândite;

monitorizarea rezultatelor;

evaluarea internă a rezultatelor învăţării / instruirii;

evaluarea externă a rezultatelor învăţării / instruirii.


Educația

Cunoştinţe necesare

standarde de referinţă specifice domeniului

educaţional;

elemente teoretice privind conceptul de calitate în

sistemul de formare iniţială şi continuă;

criterii şi indicatori de performanţă pentru asigurarea

şi evaluarea calităţii în sistemul de formare iniţială şi

continuă;

metodologia asigurării calităţii în sistemul de formare

iniţială şi continuă;


Educația

Cunoştinţe necesare

procese care asigură calitatea în sistemul de

formare iniţială şi continuă;

proceduri de implementare a standardelor de

calitate în sistemul de formare iniţială şi continuă;

norme şi reglementări naţionale;

norme şi proceduri interne de implementare a

calităţii;

recomandări şi bune practici stabilite la nivel

naţional / internaţional.


Educația

Elemente de competenţă: analiza nevoilor

de instruire

1. Defineşte categoriile de beneficiari ai

programelor de educaţie / formare;

2. Analizează nevoile de instruire;

3. Consiliază beneficiarii programelor de

educaţie / formare;


Educația

Context

Designerul instrucţional participă la definirea categoriilor de

beneficiari şi la analiza nevoilor de instruire alături de alţi

specialişti implicaţi în procesul de instruire:

cadre didactice;

formatori;

manageri ai instituţiilor publice/private implicate în

furnizarea programelor de educaţie / formare etc.


Educația

Context

Categorii de beneficiari ai

programelor de

educaţie / formare:

elevi;

adulţi;

elevi / adulţi cu nevoi

speciale;

instituţii / organizaţii.

Metode de investigare a

nevoilor de instruire:

autoevaluarea;

ancheta pe bază de

interviu / chestionar;

teste standardizate;

teste nestandardizate;

analiza documentelor.


Educația

Proiectarea programelor de educaţie /

formare

1. Analizează cadrul general în care se integrează

programul de educaţie / formare;

2. Stabileşte obiectivele programelor de educaţie /

formare;

3. Proiectează programele de educaţie / formare


Educația

Context. Designer-ul instrucţional

analizează cadrul general în care se integrează programul de educaţie / formare în colaborare cu specialişti în educaţie, ştiinţe şi tehnologia informaţiei;

proiectează curriculum-ul la dispoziţia şcolii şi orice alt curriculum din sfera educaţiei şi formării continue în raport cu specificul mediului de instruire şi de curriculum-ul obligatoriu stabilit pe baza Standardelor de Pregătire Profesională/ocupaţională;


Educația

Implementarea programelor de educaţie /

formare şi a curriculum-ului

1. Defineşte obiectivele operaţionale

2. Analizează mediul de instruire

3. Stabileşte resursele necesare

4. Asistă formatorii / cadrele didactice

5. Formatorii / cadrele didactice sunt asistaţi în planificarea şi organizarea experienţelor de învăţare.

6. Monitorizează implementarea programelor de educaţie / formare


Educația

Context . Designer-ul instrucţional

implementează programele de educaţie şi

formare în acord cu obiectivele şi politica

instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea;

activităţile de instruire se realizează în

încăperi spaţioase, amenajate şi dotate cu

materiale şi aparatură specifică tipului de

program.


Educația


Tipuri de programe de educaţie / formare:

preuniversitară;

universitară;

continuă.


Educația


Specialişti implicaţi în procesul educaţional:

cadre didactice / formatori;

specialişti în educaţie;

specialişti în ştiinţe;

specialişti în TIC.


Educația

Elaborarea conţinuturilor şi a materialelor de

instruire

1. Proiectează scenariile didactice

2. Proiectează conţinuturile şi materialele de instruire

3. Realizează conţinuturile şi materialele de instruire

4. Realizează conţinuturile şi materialele suport

pentru e-learning

5. Testează conţinuturile şi materialele de instruire


Educația


Elaborează conţinuturi şi materiale de instruire

pentru sistemul de formare:

iniţială;

continuă;


Educația

Evaluarea programelor de educaţie / formare,

curriculum-ului, conţinuturilor şi metodelor de

instruire

1. Elaborează criteriile şi metodele de evaluare

2. Proiectează instrumente de evaluare

3. Evaluează programele de educaţie / formare şi

curriculum-ul

4. Evaluează conţinuturile şi materialele de instruire

5. Evaluează strategiile şi metodele de instruire


Educația


Proiectează şi selectează instrumente şi

metode utilizate în evaluarea:

programelor de educaţie / formare;

curriculum-ului;

conţinuturilor şi materialelor de instruire;

strategiilor şi metodelor de instruire.


Educația


Evaluarea are drept scop optimizarea

procesului de instructiv - educativ prin:

adaptarea şi / sau revizuirea conţinuturilor şi

a materialelor de instruire;

adaptarea strategiilor şi metodelor de

instruire la caracteristicile beneficiarilor.


Educația

Sinteză ....

1. Cea mai utilizata metodologie pentru dezvoltarea de

noi programe educationale, se numeste Design

instructional Instructional Design – ID.

2. Designul instructional - Instructional Design ID -

se refera la:

analiza nevoilor participantilor;

planificarea instruirii;

evaluarea eficientei programului.

3. ID este o abordare sistematica a dezvoltarii cursului

pentru atingerea obiectivelor.


Educația

Abordare sistematică a formării

Diagnoză

Proiectare

Furnizare

Evaluare


Educația

Abordare sistematică a formării

Diagnoza – identificare sistematică a nevoilor de formare.

Proiectare – stabilirea unor strategii şi demersuri prin programe de formare iniţială/continuă adecvate pentru a satisface nevoile de formare.

Furnizare – implementarea demersurilor formative propriu-zise.

Evaluarea – demersurilor formative pentru a asigura corelarea acestora cu nevoile individuale de învăţare şi contribuţia la scopurile mai largi ale organizaţiei/instituţiei.


Educația

Activitate de grup- identificaţi acţiuni necesare

de efectuat din cadrul fiecărei etape a acestui

proces

Proiectare, elaborare,

implementare

Asigurare calitate

conform specificului

domeniului

Evaluare programe de

educaţie/

formare

Analiza

de

nevoi


Educația

Analiza nevoilor de instruire

Designer instrucţional


Educația

Scopul evaluării nevoilor

furnizarea bazei (informaţionale) necesare

dezvoltării şi îmbunătăţirii unui program educaţional

sau comunitar;

restructurarea organizaţiei pentru a îmbunătăţi

performanţa în funcţie de obiectivele identificate;

stabilirea criteriilor de contractare a serviciilor de

formare/ dezvoltare a resurselor umane;

identificarea soluţiilor în cazul apariţiei unor

probleme complexe.


Educația

Clarificări terminologice

Analiza nevoilor este:

un instrument care vine în ajutorul procesului

decizional;

prima etapă, necesară în procesul de

planificare;


Educația

Analiza nevoilor

Are două componente de bază:

1. identificarea nevoilor: culegerea de date

despre cei aflaţi în nevoie, mediul lor,

problemele cu care se confruntă şi soluţiile

la aceste probleme.

2. evaluarea nevoilor: implică sintetizarea

informaţiilor obţinute în etapa de identificare

a nevoilor, stabilind priorităţi pentru

decident.


Educația

Ce este nevoia...

McKillip (1998) două dimensiuni: instrumentalitate şi

îngrijorare morală.

d.p.v. Instrumental - nevoia semnifică ceea ce este

necesar, ceea ce lipseşte, pentru a se realiza o

stare/obiectiv de către un actor. Identificarea unei

asemenea nevoi nu motivează acţiunea dar o

sugerează;

îngrijorarea morală - orientează sau determină acţiunea.


Educația

Ce este nevoia...

... nevoia este o judecată de valoare

potrivit căreia membri unui grup au o

problemă care poate fi soluţionată.


Educația

Ce este nevoia...

nevoia este a unui grup de persoane, denumit grup

ţintă;

descrierea grupului ţintă este o etapă importantă a

analizei nevoilor;

este posibil ca membrii grupului ţintă să nu fie de

acord cu judecata observatorului, perspectiva

acestora fiind ea însăşi contextuală;


Educația

Nevoia...

O problemă este o stare nepotrivită, inacceptabilă,

care contrazice aşteptările cu privire la starea

dezirabilă a membrilor grupului.

În funcţie de natura aşteptărilor, nevoile pot fi

clasificate în mai multe categorii:

1. Nevoi normative

2. Nevoi resimţite

3. Nevoi exprimate

4. Nevoi comparative


Educația

Tipuri de nevoi

Nevoi normative – stabilite prin raportare la

părerea unor experţi cu privire la starea de

dorit a membrilor unor grupuri.

Nevoi resimţite – stabilite prin raportare la

preferinţele exprimate de către membrii

grupului-ţintă.


Educația

Tipuri de nevoi

Nevoi exprimate – care pot fi identificate pe

baza modalităţilor prin care membrii

grupurilor-ţintă răspund la unele probleme,

cum ar fi apelul la anumite servicii sau

înscrierea pe liste de aşteptare.

Nevoi comparative – care sunt identificate

prin compararea stării sau a utilizării unor

servicii de către grupuri similare.


Educația

Etapele analizei nevoilor

1. Identificarea utilizatorilor şi a utilităţii

2. Identificarea nevoilor

3. Evaluarea nevoilor

4. Comunicarea


Educația

Indentificarea utilizatorilor şi a utilităţii

Utilizatorii analizei sunt - cei care vor lua

decizii şi membrii grupului care vor fi afectaţi

de aceste decizii;

Implicarea ambelor categorii de utilizatori în

analiza va uşura producerea şi

implementarea recomandărilor;


Educația

Identificarea nevoilor

1. sunt descrise problemele grupului ţintă şi soluţiile

posibile;

2. se folosesc de obicei mai multe surse de informaţii;

3. capitolul dedicat identificării nevoilor trebuie să

conţină informaţii despre:

rezultatele aşteptate (stările dorite);

stările actuale;

eficacitatea;

fezabilitatea şi modul de utilizare a soluţiilor;


Educația

Evaluarea nevoilor

odată ce au fost identificate problemele şi

soluţiile este necesar ca informaţiile să fie

integrate pentru a produce recomandări

pentru acţiune;

pot fi folosite atât tehnici cantitative cât şi

calitative pentru integrarea datelor;


Educația

Comunicarea

erori în transmiterea rezultatelor, a

recomandărilor pot periclita transformarea

constatărilor d-voastră în decizii concrete

care vor remedia problemele identificate şi

evaluate prin analiză;


Educația

Principiile analizei nevoilor

1. Rezultatele trebuie să fie de încredere

2. Procesul de evaluare trebuie să fie cât mai

explicit şi transparent

3. Evaluarea nevoilor trebuie să fie

participativă şi inclusivă

4. Evaluarea trebuie să fie eficientă în termeni

de cost şi timp


Educația


Rezultatele trebuie să fie de încredere

Depinde de:

metodologia aleasă pentru culegerea datelor;

punerea metodologiei în aplicare;

modul de integrare al datelor în rezultate

relevante pentru obiectivele analizei.


Educația


Procesul de evaluare trebuie să fie cât mai

explicit şi transparent

în caz contrar există riscul ca rezultatele să

nu fie acceptate;

un demers de evaluare care nu poate fi

înţeles de către beneficiar poate fi suspectat,

în ceea ce priveşte calitatea abordării şi

obiectivitatea diferitelor opţiuni realizate;


Educația


Evaluarea nevoilor trebuie să fie

participativă şi inclusivă

membri grupurilor ţintă trebuie să fie

consultaţi cu privire la problemele lor.


Educația


Evaluarea trebuie să fie eficientă în termeni

de cost şi timp

acurateţea informaţiilor este un deziderat

important, dar urmărirea preciziei nu trebuie

făcută în dauna rezultatelor concrete.


Educația

Metode/tehnici de culegere a informaţiilor

Observarea

Interviurile

Discuţiile de grup

Testele

Rapoartele

înregistrările

Chestionarele

Consultarea

persoanelor cheie

Publicaţiile


Educația

Metode de culegere a informaţiilor

Analiza SWOT

Diagrama Ishikawa

Modelul PESTE

Analiza Pareto

Matricea aptitudinilor

Brainstorming

Focus -grup

Grupul nominal


Educația

Grupul nominal

tehnica a fost dezvoltată de Delbecq (1986)

pentru a genera idei şi a evalua programe

evitând problemele care apar în discuţiile de

grup;

produce o ierarhizare după priorităţi a

răspunsurilor la diverse întrebări de analiză a

nevoilor prin participarea activă a tuturor

participanţilor;


Educația

Grupul nominal

1. sesiunile de grup nominal durează de obicei

între 2 şi 4 ore;

2. tehnica solicită:

o sală suficient de mare pentru a găzdui toţi

participanţii plus un lider de grup

neparticipant;

mese pentru fiecare 6-9 participanţi;

notesuri şi hârtie pentru fiecare;


Educația

Etape – organizare grup nominal (GN)

Etapa 1

- dezvoltaţi întrebări pentru participanţi;

- solicitaţi participanţilor să genereze

dimensiuni ale problemei sau să furnizeze

soluţii diferenţiate.


Educația


Etapa 2

- selectaţi participanţii dintre cei care pot contribui serios la rezolvarea întrebărilor care au fost dezvoltate;

- reprezentanţi ai tuturor perspectivelor trebuie chemaţi laolaltă şi distribuiţi în toate subgrupurile de câte 6-9 persoane.

- identificaţi câte un lider la fiecare masă care va coordona respectivul subgrup fără a participa.


Educația


Etapa 3

- după constituirea subgrupurilor şi

descrierea întregii proceduri, fiecare dintre

participanţi trebuie să răspundă la prima

întrebare înscriind varianta sa pe o bucată

de hârtie;

- nu se permit discuţii în această etapă.


Educația


Etapa 4

- înregistraţi ideile generate pe un flip-chart, pe

fiecare cu câte o literă de identificare;

- fiecare participant trebuie să prezinte câte o

idee până se listează toate ideile;

- odată cu completarea paginilor de flip-chart,

acestea sunt expuse pe pereţii sălii;

- nu se permit discuţii.


Educația


Etapa 5

- explicaţi şi clarificaţi fiecare idee fără a

critica;

- permiteţi stabilirea de consensuri şi

gruparea ideilor;

- această etapă nu trebuie să consume mai

mult de un sfert din timpul alocat grupului

nominal.


Educația


Etapa 6

-fiecare participant trebuie să ierarhizeze ideile

pe bucăţi de hârtie – să spunem că cele mai

bune 5 idei;

- ierarhiile individuale se colectează şi se

stabileşte o ierahie colectivă a celor mai

populare idei.


Educația


Etapa 7

- o scurtă discuţie de clarificare va elimina

multe dintre ierarhiile bizare, care de cele

mai multe ori îşi au originea în neînţelegeri.


Educația


Etapa 8

- se ierarhizează din nou cele mai populare idei

şi se combină ierarhiile produse de fiecare

dintre subgrupuri într-o ierarhie finală.

Toţi cei 8 paşi se repetă pentru fiecare dintre

întrebările de analiză a nevoilor.


Educația

Focus grup

implică o discuţie de grup pe o temă care constituie punctul de interes al dezbaterii;

interviuri cu grupuri de 8-12 indivizi care discută o anumită temă sub coordonarea unui moderator profesionist care promovează interacţiunea în grup şi se asigură că discuţia nu se abate de la tema de interes.

o sesiunea de focus grup obişnuită durează între 1,5 ore şi 2,5 ore.


Educația

Focus grup

participanţii la un focus grup realizat în cadrul

unei analize a nevoilor pot să fie membri ai

grupului ţintă, experţi sau beneficiari ai

analizei;

o cerinţă importantă a metodei este, totuşi,

omogenitatea grupurilor;


Educația

Avantaje. Focus grup

se culeg date rapid;

costuri mult mai reduse decâtcomparativ cu

realizarea unor interviuri individuale saua unei

anchete;


Educația


permite cercetătorului să interacţioneze direct

cu subiecţii săi;

poate să clarifice şi să caute argumente pentru

unele idei sau opinii prin discuţie cu cei

prezenţi în grup;

informaţii suplimentare pot fi obţinute din

elementele de comunicare non-verbală,

inaccesibile prin alte metode;


Educația


se obţin cantităţi mari de date calitative formulate în limbajul, termenii şi stilul subiecţilor, având acces din interior la viaţa acestora şi la viziunea despre lume;

persoanele implicate în focus grup pot interacţiona creând un presupus efect sinergetic: se dezvăluie idei care ar fi rămas ascunse prin interviuri individuale.


Educația

Limite. Focus grup

numărul mic de participanţi face rezultatele greu generalizabile;

rezultatele pot fi distorsionate de diverse efecte de dinamică de grup precum gândirea de grup, efectul de polarizare a grupului şi dominarea grupului de câte un membru ,,mai vocal sau mai prestigios,, care îi reduce la tăcere pe ceilalţi.


Educația

Limite. Focus grup

enunţurile subiecţilor sunt produse într-un

context dinamic, de interacţiune, ceea ce face

analiza datelor şi compararea răspunsurilor

dificile;

propoziţiile enunţate depind de desfăşurarea

discuţiei de grup;

moderatorii neexperimentaţi pot distorsiona

răspunsurile oferind, deliberat sau nu, indicii

privind răspunsurile dorite.


Educația

Matricea aptitudinală (fişa versatilităţii)

analiza deficitului de aptitudini la nivel de

grup;

,,oferă dintr-o singură privire, pe o singură

foaie A4, o cantitate mare de informaţii,,;


Educația


Avantaje instrument

ajută la reorganizarea grupului în cazul unor absenţe planificate;

ajută la luarea deciziilor privind repartizarea sarcinilor în cazul unor absenţe neplanificate;

ajută la alcătuirea unui program adecvat multi-calificare a membrilor echipei;

îi face pe membrii echipei să-şi asume responsabilitatea pentru propria dezvoltare şi pentru dezvoltarea organizaţiei;


Educația


Mem

bri

echip

ă

Com

peten

ţa 1

Com

peten

ţa 2

Com

peten

ţa 3

Com

peten

ţa 4

Com

peten

ţa 5

Maria C C

Ioana C I C

Cost

el C D D

Adria

na C D

Elena C I I

C – competenţă deplină

D – poate prelua la

nevoie sarcini ale

colegilor

I - identificat ca având

nevoie de instruire în

cadrul evaluării

performanţei


Educația

Diagrama cauză-efect

autor japonezul

Ishikawa;

Denumiri diverse

diagrama Ishikawa;

,,schelet de peşte,,

,,os de peşte,,

,,spinare de peşte,,


Educația


Caracteristici

este un instrument de analiză;

are două părţi: o parte care evidenţiază cauzele şi o altă parte care evidenţiază efectele;

exprimă relaţia cauză-problemă-efect;

se realizează în grup, prin procesul de brainstorming;

problema care trebuie rezolvată este notată în ,,capul peştelui, apoi sunt identificate /înşirate) cauzele de-a lungul ,,oaselor,, şi împărţite pe categorii;

cauzele suplimentare pot fi adăugate pe noi ramificaţii;


Educația

Diagrama cauză –efect

Structură


Educația


Finalitate

ilustrarea grafică a legăturii dintre un rezultat şi factorii care au condus la apariţia acestuia;

determinarea cauzelor de bază ale unei probleme;

îndreptarea atenţiei către o problemă anume, într-o manieră discretă;

identificarea zonelor cu informaţii insuficiente;


Educația


Aplicabilitate

pentru înţelegerea situaţiei/problemei actuale;

sprijin în identificarea cauzelor;

sprijin în gestionarea factorilor care stau la baza problemei (cauze), deoarece pentru a găsi cauza se investighează şi se analizează toţi factorii care au legătură cu problema respectivă;


Educația


Aplicabilitate

îndreptăm atenţia echipei asupra cauzelor şi nu a simptomelor;

ilustrăm grafic diferitele ,,teorii,, despre cauzele care ar putea sta la baza unei probleme;

identificăm legătura dintre factorii diverşi care pot sta la baza unei probleme;

descoperim legăturile importante dintre diferite variabile şi posibile cauze;

înţelegem mai bine cum funcţionează procesul respectiv;


Educația

Elaborarea unei diagrame cauză – efect

1. Identificarea problemei (efectului)

- trebuie formulată în termeni clari

- trebuie agreată de toţi membrii grupului

2. Problema devine “capul peştelui”

- se desenează coloana vertebrală.

3. Stabilirea cauzelor principale ale problemei - prin brainstorming

4. Conectarea cauzelor principale la coloana vertebrală a peştelui prin săgeţi.

5. Tot prin brainstorming se stabilesc cauzele secundare ale fiecărei cauze principale

6. Conectarea cauzelor secundare la cauzele principale prin săgeţi.

7. Se repetă paşii 5 & 6 în funcţie de nivelul de aprofundare urmărit

- de obicei pe 4 sau 5 niveluri.

8. Analizarea şi evaluarea cauzelor şi sub-cauzelor

- poate face apel la instrumente statistice, analitice şi grafice.

9. Adoptarea de decizii


Educația

Exemplu

Paşii 1 & 2:

Abandon şcolar

crescut în rândul

copiilor romi

(“coloana”)

(“capul

peştelui”)


Educația

Paşii 3 & 4:

Cauze materiale

Cauze pedagocice

Specificitatea

culturală

Cauze psihologice

Abandon şcolar

crescut în rândul

copiilor romi


Educația

Paşii 5, 6, & 7:

Munca de la

vârste fragede

Discriminare

Domiciliu

instabil

Căsătorii

timpurii

Deficit de personal

calificat sau personal

slab pregătit

Lipsa de

programe

destinate

copiilor cu risc

de abandon

Abandon şcolar

crescut în rândul

copiilor romi

Cauze materiale Specificitatea

culturală

Cauze psihologice Cauze pedagocice


Educația


Avantaje

ajută la identificarea cauzelor de bază;

stimulează participarea grupului;

este ordonată şi uşor de descifrat, scoate în evidenţă relaţiile dintre cauză şi efect;

arată ce poate fi schimbat;

participanţii obţin informaţii noi, legate de procesul respectiv – deoarece află mai multe detalii despre factorii ce influenţează acest proces şi relaţiile din cadrul acestuia;


Educația

Analiza Pareto

Denumiri diverse

principiul Pareto;

diagrama Pareto;

iniţiată de un economist de

origine italiană Vilfredo

Pareto;

acesta a elaborat următorul

principiu: ,,urmărind

performanţa unui grup de

persoane se constată

adesea că un număr mic

dintre aceştia prezintă o

importanţă mare, în timp ce

restul au o importanţă mai

redusă,,


Educația

Analiza Pareto

Valoarea principiului în activitatea curentă

sprijin în organizarea timpului;

sprijin în studiul problemelor de calitate;


Educația

Analiza Pareto

Caracteristici

reprezentare grafică a unor date (cauzele problemei);

delimitează deficienţele cu ponderea cea mai mare;

sprijină echipa de lucru să îşi ierarhizeze obiectivele;

cauzele sunt ordonate în mod descrescător, în funcţie de importanţă, cea mai importantă fiind plasată la extremitatea superioară a axei;


Educația

Analiza Pareto

graficul prezintă pentru fiecare cauză totalul efectelor;

cauzele sunt aranjate în ordinea descrescătoare a numărului efectelor fiecăruia;

0

20

40

60

80

100

efecte


Educația

Ancheta pe bază de chestionar

Avantaje

usurinţă şi rapiditate în administrare;

evitarea pierderilor de timp de muncă (acesta

putând fi completat în afara programului de lucru);

posibilitatea cuantificării rezultatelor şi procesării lor

cu ajutorul calculatorului;

diminuarea costurilor analizei (financiare şi de timp),

atunci când numărul celor investigaţi este mare;


Educația


Dezavantaje

dificultatea si costul ridicat al întocmirii unui bun chestionar;

absenţa contactului analist (cel care a conceput chestionarul) - profesionist poate avea efecte negative asupra cooperării si motivării acestuia din urmă;


Educația


Dezavantaje

subiectivitate în interpretarea rezultatelor din

partea analistului;

întrebările de un interes deosebit sunt cele

care ne permit să constatăm dacă există

similitudini/ diferenţe între ceea ce este

recomandat şi activitatea efectivă;


Educația

Interviul

una dintre cele mai

utilizate forme de

culegere a

informaţiilor;

tehnică de culegere a

informaţiilor care se

bazează pe

comunicarea verbală;

Tipuri de interviu

structurat

nestructurat

semistructurat


Educația

Interviul nestructurat

este cunoscut şi sub numele de interviu informal sau conversaţie;

nu are un set de întrebări predeterminate, cei doi discutând liber;

tehnica se utilizează în combinaţie cu observaţia participativă;

este dificil de utilizat, deoarece persoanele fără experienţă trebuie să se adapteze în permanenţă la conţinutul discuţiei şi să genereze întrebări în funcţie de răspunsurile oferite de intervievat;


Educația

Interviul semistructurat

numit şi interviu ghidat, se află la graniţa dintre celelalte

2 tipuri;

se utilizează un ghid de interviu, care constă dintr-un set

de întrebări;

ghidul permite conducătorului interviului să genereze

propriile întrebări în funcţie de aspectele interesante care

apar pe parcurs şi pot fi aprofundate;


Educația

Interviul structurat

este numit şi interviu standardizat;

întrebările sunt identice pentru toţi respondenţii;

întrebările sunt aranjate în aceiaşi ordine;

este recomandat atunci cînd dorim să comparăm

punctele de vedere ale persoanelor intervievate;


Educația

Analiza proprie – Matricea SWOT

1. Strengths (puncte forte)

2. Weaknesses (puncte

vulnerabile)

3. Opportunities

(oportunităţi)

4. Threats (ameninţări)


Educația


Strengths (puncte forte)

Punctul de vedere exprimat trebuie să reflecte:

- atât părerea echipei de analiză;

- cât şi a factorilor interesaţi;


Educația


Weaknesses (puncte vulnerabile)

Punctul de vedere exprimat trebuie să reflecte:

- atât părerea organizaţiei;

- cât şi modul în care slăbiciunile organizaţiei sunt

percepute în exterior;


Educația


Opportunities (oportunităţi)

Oportunităţile pot avea diferite surse:

- evoluţia tehnologică;

- dinamica pieţelor;

- politicile guvernamentale;

- modificarea stilului de viaţă al populaţiei etc.


Educația


Threats (ameninţări)

cu identificarea surselor posibile ale

ameninţărilor;


Educația

Analiza PEST (E)

Prescurtare care se referă la analiza contextului:

politic (Political);

economic (Economic);

social (Social);

tehnologic (Tehnological);

şi, în ultimul timp, al celui de mediu

(Ecological/Environment) acest ultim aspect nu este

întotdeauna menţionat.


Educația

Analiza PEST (E)

Aspectul politic

politicile educaţionale existente la nivel naţional,

regional şi local;

politicile şi programele de reformă şi modul în care

acestea pot influenţa activitatea şi dezvoltarea şcolii.


Educația

Analiza PEST (E)

Aspectul economic

resursele disponibile la nivelul supus analizei (fie

naţional, fie regional sau local): în cazul unei crize sau al

unei creşteri economice, care sunt activităţile prioritare şi

resursele pe care le pot furniza educaţiei şi formării,

salariu mediu etc.


Educația

Analiza PEST (E)

Aspectul social

are în vedere existenţa unor probleme sociale (cum ar fi

şomajul, sărăcia, rata criminalităţii etc.) şi modul în care

sunt acestea abordate la nivel naţional, regional sau

local, ca şi poziţia diferiţilor factori interesaţi de

învăţământ (de exemplu, dacă învăţământul este văzut

ca modalitate de asigurare a succesului social).


Educația

Analiza PEST (E)

Aspectul tehnologic

nivelul tehnologic al învăţământului sau al formării.

De exemplu:

- dacă există în zonă posturi cu programe educaţionale;

- dacă există resurse pentru învăţământul şi formarea la distanţă;

- dacă există suficiente facilităţi de formare cu echipament corespunzător, numărul de familii din zonă care au televizor, numărul de posturi TV, numărul de familii cu calculator şi câte dintre acestea au acces la internet etc


Educația

Analiza PEST (E)

Aspectul privind mediul

analiza mediului în care operează organizaţia

sau comunitatea


Educația

Integrarea informaţiilor. Evaluarea

nevoilor

Rezultatul analizei nevoilor constă:

- într-un set de enunţuri privind nevoile grupului

ţintă, fiecare propoziţie fiind susţinută de

diversele informaţii adunate în procesul de

analiză al nevoilor;

- acest rezultat nu se rezumă la o listă de

probleme sau de nevoi.


Educația


nevoilor

Rezultatul analizei nevoilor constă:

- nevoile trebuie să fie evaluate după câteva

dimensiuni;

- obiectivul acestei analize este acela de a face

simplă identificarea nevoilor care au nevoie de

abordare urgentă şi, dacă este posibil, numărul

de membri ai grupului ţintă care vor avea nevoie

de noul serviciu.


Educația


nevoilor

atunci când datele provin dintr-o singură

sursă – cum ar fi o anchetă sau un interviu de

grup – transformarea lor într-un raport cu

privire la nevoi, incidenţa acestora, serviciile

propuse este simplă.

acest efort devine tot mai complicat cu cât

sursele de informaţii se diversifică.


Educația

Recomandări. Raport analiză nevoi

Textul raportului

să nu depăşească o lungime rezonabilă pentru un

cititor presupus ocupat;

toate conţinuturile de detaliu, care nu sunt

esenţiale pentru desfăşurarea argumentaţiei pot fi

introduse într-o anexă;

De exemplu un raport de max 10 pagini trebuie să fie

suficient, chiar şi pentru problemele cele mai

complicate, în condiţiile în care textul este redactat

la 1,5 rânduri în format A4.


Educația

Recomandări. Raport analiză nevoi

Limbajul raportului

trebuie să fie unul care urmează argumentaţia, clar, lizibil;

propoziţiile trebuie să fie suficient de simple şi de scurte pentru a nu împiedica lectura;

apelul la neologisme, la termeni de specialitate, la acronime, să fie limitat;

organizarea trebuie să fie clară, separaţia dintre paragrafe clară, iar utilizarea titlurilor la trecerea la capitole şi paragrafe noi eficientă;

prima pagină un scurt cuprins al raportului;


Educația

Structură raport recomandată

Prezentarea obiectivelor

Descrierea grupului ţintă

Prezentarea metodelor

Identificarea nevoilor

Evaluarea nevoilor

Recomandări pentru soluţii

Concluzii

Anexe


Educația

Sugestii ...

nimeni nu solicită evaluatorului concluzii

categorice, cu valoare de adevăruri

fundamentale;

diverse limitări pot face rezultatele mai puţin

relevante în raport cu obiectivul planificării

serviciilor;

corect din partea celui care realizează

analiza este să le recunoască şi să le

menţioneze în raport.


Educația

Sugestii ...

raportul are valoare mai mult ca rezultat material al

efortului de investigare a nevoilor;

dacă este înmânat pur şi simplu beneficiarilor el nu

va produce nici un impact la nivelul politicilor;

beneficiarii nu au timp să-l citească, nu îl înţeleg, nu

au motivaţia necesară pentru a transforma

rezultatele în politici, în acţiune;

rezultatele trebuie să fie prezentate într-un cadru

public, care angajează participanţii la acţiune.


Educația

Prezentarea raportului

O astfel de reuniune are trei puncte cheie:

elaborarea prezentării raportului de evaluare

şi prezentarea lui;

stabilirea participanţilor;

discuţiile şi stabilirea concluziilor care să

includă şi angajamente practice;


Educația

Scop program de formare

Obiective program formare


Educația

Activitate practică

vă rog să vă gândiţi fiecare dintre dv. la un

vis – ceva ce aţi dori să se întâmple;

discutaţi cu partenerul de lângă dv.;

prezentaţi visul celorlalţi membri ai grupului;

Gândire

orientat

ă spre

scop


Educația

Activitate practică. Reflecţii ....

Ce aţi făcut până acum pentru a vă îndeplini

visul?

Ce veţi face până la sfârşitul acestui an?

Ce este nevoie să faceţi pentru a vă atinge

ţinta pe acest an?


Educația

Scopul unui program

este o afirmaţie generală cu privire la

rezultatele instruirii pe care o realizăm;

formularea lui este cuprinzătoare şi legată de

o nevoie sau mai multe ale comunităţii, ale

unei instituţii, ale unui grup;


Educația

Elementele de enunţ ale unui scop

un infinitiv care indică o

schimbare a stării – a

creşte, a descreşte, a

preveni, a elimina etc.;

identificarea problemei sau

a situaţiei ce urmează a fi

schimbată;

identificarea beneficiarilor

(facultativ);


Educația

Idei de redactare a unui scop

limitaţi-vă la o singură propoziţie;

nu folosiţi ,,şi,, - această conjuncţie implică existenţa mai multor idei;

nu folosiţi ,,prin,, sau ,,a oferi,, - acestea implică mijloace;

enunţul să fie căt mai scurt;

puteţi folosi termeni generali;


Educația

Obiective program formare

Stabilirea obiectivelor unui program de formare se

află în relaţie directă cu identificarea rezultatelor

programului.

Se concentrează în primul rând pe ceea ce se aşteaptă

de la participanţi să înveţe ca rezultat al participării

într-un program de instruire sau educaţional specific.


Educația

Obiectivul unui program de formare

este rezultatul anticipat

care urmează să fie

atins;

este obligatoriu ca

fiecare program să aibă

cel puţin un obiectiv –

un rezultat concret la

care se doreşte să se

ajungă;

este o afirmaţie

privitoare la

cunoştinţele, abilităţile

şi atitudinile pe care

participanţii trebuie să

le demonstreze la

sfârşitul cursului;

acestea îl conduc la

realizarea scopului;


Educația

Tipuri de obiective ale programului de

formare

În funcţie de conţinut:

globale;

specifice;

intermediare;

În funcţie de scopul

procesului de formare

pot fi:

de training;

pedagogice;


Educația


formare

Obiectivele globale

1. exprimă sintetic

comportamentul

profesional global aşteptat

din partea cursantului;

2. comportamentul trebuie să

fie:

realizabil la finalul

perioadei de formare;

aplicabil într-o situaţie dată;

Obiectivele specifice

detaliază ansamblul

capacităţilor, cunoştinţelor

care sunt necesare

cursantului pentru a realiza

obiectivul global;


Educația


formare Obiectivele de training

identifică scopul unei perioade de training, într-o perspectivă globală;

se utilizează pentru finalizarea planurilor şi a programelor de training;

nu sunt formulate precis pentru a putea orienta strategiile pedagogice ale formatorilor;

Obiectivele pedagogice

permit formatorilor să-şi construiască, conducă, evalueze stagiile de formare;

se carecterizează prin exigenţă în formularea lor deorece detaliază obiectivele globale de formare;

exprimă ceea ce cursanţii trebuie să înveţe şi nu ceea ce trebuie să aplice la finalizarea periadei de formare;


Educația


formare

De asemenea, când definim un obiectiv trebuie să stabilim dacă aceasta este:

S = specific şi simplu

M = măsurabil;

A = adecvat;

R = realist şi relevant, să poată fi integrat în situaţii reale din viaţa profesională;

T =încadrat în timp;


Educația

Proiectarea programelor de

educaţie/formare

Implementarea programelor de

educaţie/formare şi a curriculum-ului

Elaborare conţinuturi


Educația

Proiectare

Analiză

cadru curricular

Analiză

cadru nevoi

Analiză

instituţională

Identificare

competenţe/dezvoltate

Caracterisitici

beneficiari

Identificare reurse

disponibile


Educația

Niveluri ale proiectării curriculare

comun / obligatoriu;

la decizia şcolii;

opţional;


Educația

Implementare

Obiective

operaţionale

Analiză

mediu instruire

Stabilire resurse

Asistenţă oferită

implementare

formatorilor

Monitorizare

mod de implementare

program


Educația

Elaborare conţinuturi

Proiectare

scenarii didactice

Proiectare

conţinuturi

Proiectare

materiale de instruire Testare conţinuturi

Testare materiale

de instruire


Educația

Materiale utilizate

documente-text;

aplicaţii interactive;

scheme, diagrame, grafice;

softuri educaţionale;

exerciţii specifice;

fişe de lucru;

mijloace multimedia etc.


Educația

Principii de design al conţinuturilor şi a

materialelor suport

coerenţă;

claritate;

regularitate;

simplitate;

ergonomie;

organizare;

standardizare.


Educația

Finalităţi

experienţa şi beneficiul potenţial pe care membrul grupului-ţintă le poate avea din curriculumul parcurs;

De exemplu – curriculum la decizia şcolii:

- se au în vedere, în mod special, competenţele ce pot fi dezvoltate elevilor printr-un astfel de curriculum;

- o importanţă deosebită se acordă modului în care curriculum-ul la decizia şcolii poate completa, şi nu reproduce, demersul prin care curriculum-ul naţional formează competenţele pe care sistemul de învăţământ obligatoriu trebuie să le dezvolte la elevi.


Educația

Elaborare plan de acţiune – program de

formare

Etape de elaborare a unui plan de acţiune

Elaborare programa analitică a unui stagiu

practic şi a unui curs teoretic


Educația

Elaborare plan de acţiune – program de

formare

Determinarea scopului şi a cerinţelor formării

Elaborarea programei analitice

Alegerea metodei/metodologiei de formare

Stabilirea orarului şi desfăşurarea propriu-

zisă a procesului de formare

Evaluarea procesului de formare


Educația

Determinarea scopului şi a cerinţelor

formării

stabilirea nivelului cunoştinţelor sau a

comportamentelor pe care cursanţii le vor

avea şi le vor putea aplica la finalul

programului de formare;

realizarea acestei etape are învedere

eliminarea neconcordanţelor dintre conţinutul

activităţii profesionale şi caracteristicile

activităţii profesionale;


Educația


formării

Se realizează direct în cadrul organizaţiei/instituţiei din cadrul căreia fac parte cursanţii

Faze:

1. Analiza posturilor ocupate de cursanţi

2. Determinarea factorului,,X,,al formării

3. Determinarea cunoştinţelor, abilităţilor, calităţilor pe care cursanţii le vor avea la finalul procesului de formare


Educația


formării

Analiza posturilor cursanţilor

Analiza posturilor ocupate de cursanţi: imagine de

ansamblu asupra caracteristicilor activităţilor

titularilor posturilor.

Analiza posturilor ocupate de absolvenţii cursurilor

anterioare de formare în acelaşi domeniu: imaginea

procesului de formare (dacă este posibil....).

Analiza ,,posturilor-pilot,,: evoluţia profesiilor, analiză

proiectată în viitor, identificare de posturi viitoare

care corespund posturilor cursanţilor actuali.


Educația


formării

Factorul ,,X,, al formării

identificare cerinţe necesare pentru

activitatea desfăşurată pe un anumit post, dar

care fac parte din procesul de dezvoltare

personală, de creativitate, capacitatea de

auto-perfecţionare.


Educația


formării

Nivelul cunoştinţelor, abilităţilor, calităţilor

sinteză a celor 2 faze anterioar;

definire exactă a ceea ce ar trebui să ştie,

să facă cursantul la final;


Educația

Elaborarea programei analitice

Răspunde la întrebarea: cum se parcurge

procesul de formare a cursanţilor.


Educația

Principiile redactării programei analitice

1. Evidenţierea ideilor principale ale

programului şi determinarea obiectivelor

formării

2. Determinarea modalităţilor de realizare a

obiectivelor propuse sau a sarcinilor de

lucru ale cursanţilor

3. Identificarea domeniului de învăţare

specific fiecărei sarcini de lucru


Educația

Principiile redactării programei analitice

4. Selecţionarea metodei de

formare/obiectivele formării

5. Identificarea resurselor materiale şi

stabilirea timpului destinat îndeplinirii

fiecărei sarcini de lucru

6. Determinarea modalităţilor de evaluare a

activităţii cursanţilor


Educația

Evaluarea, revizuirea şi

asigurarea calităţii programelor şi

stagiilor de formare


Educația

Capacitatea specialistului

de a:

revizui şi asigura

calitatea programelor şi

stagiilor de

educaţie/formare

profesională;

Evaluarea se referă la:

întregul program de

educaţie/formare;

prestaţia celui care îl

implementează;


Educația

În funcţie de rezultatele evaluării:

programul de educaţie/formare va fi revizuit, optimizat şi adaptat la nevoile şi la cererea de educaţie/formare;

ultimă instanţă, evaluarea va da măsura calităţii programului de educaţie/formare;


Educația

Evaluarea programelor

Se referă la:

condiţiile materiale şi logistica - săli, echipamente, materiale etc.;

resursa umană – formatorii implicaţi, alte persoane resursă;

programul de formare şi procesele de formare;

rezultatele formării aşa cum acestea reies din aplicarea procedurilor legale de evaluare şi certificare.


Educația

Ce este evaluarea?

INTRĂRI

PROCES

IEŞIRI

CONSECINŢE/IMPACT


Educația

Intrări

Resurse utilizate pentru a

atinge scopul/obiectivele:

echipament;

spaţiu;

oameni;

politica urmată;

decizii etc.

formatori;

participanţi;

materiale;

fonduri;

locaţie;


Educația

Proces

Activităţi – atingere

scop/obiective;

Utilizarea concretă a

intrărilor;

Metode de formare;

Abilităţi de facilitare;

Participare;


Educația

Ieşiri

Rezultatul direct Participanţi formaţi;

Obiective atinse;

Produse de atelier;


Educația

Consecinţe/impact

Ce se întîmplă sau se

poate întîmpla ca o

consecinţă a ieşirilor

Comportament

schimbat;

Livrare de servicii;


Educația

Evaluarea cursantului adult cuprinde

câteva aspecte:

evaluarea nevoilor de învăţare ale

cursantului;

evaluarea/ identificarea stilului sau stilurilor

preferate/ predominante de învăţare;

evaluarea rezultatelor învăţării.


Educația

Nivele /paliere de evaluare program de

educaţie/formare

Kirkpatrick, L.D., 1994 citat în Sava, S.,Ungureanu, D., 2005):

evaluarea reacţiei cursanţilor (dacă le-a plăcut cursul);

evaluarea învăţării cursului (dacă au interiorizat achiziţiile scontate);

evaluarea conduitei post-învăţare (dacă demonstrează /manifestă în mod curent comportamentul profesional vizat);

evaluarea rezultatelor stagiului în termeni de rentabilitate (dacă şi-a conştientizat costurile, generând totodată valoare adăugată).


Educația

Evaluare rezultate învăţare

Două nivele:

1. evaluarea capacităţii de transfer a cursanţilor:

- măsura în care folosesc eficient cunoştinţele,

abilităţile şi atitudinile pentru rezolvarea

problemelor concrete cu care se confruntă în

situaţia de muncă;

2. evaluarea competenţelor asimilate de cursant în

urma absolvirii cursului validate prin rezultatele

muncii absolventului (evaluarea de impact a

programului de formare).


Educația

Evaluare rezultate învăţare

Competenţele asimilate de cursant în urma absolvirii stagiului de formare trebuie să se regăsească în munca pe care o desfăşoară în organizaţie, ca valoare adăugată.

Este dificil a evalua acest impact asupra dezvoltării educaţionale, efectele putând apărea pe termen lung, de obicei îngreunând atribuirea exclusivă la un segment de intervenţie clar delimitat.


Educația

Principiile de bază ale evaluării

competenţelor

1. Validitatea;

2. Credibilitatea,

3. Flexibilitate;

4. Corectitudinea. (McDonald, R., Boud, D.,

Francis, J., Gonczi, A.,1995, p. 20)


Educația

Corectitudinea

oferă şanse egale tuturor candidaţilor, îi

plasează pe toţi în condiţii egale, fără a

defavoriza sau avantaja pe unii sau pe alţii;

criteriile pe baza cărora se ia decizia sunt

clare şi cunoscute de toţi candidaţii.


Educația

Credibilitatea

evaluarea foloseşte metode care conduc cu

consecvenţă la aceeaşi decizie privind

competenţele evaluate;

evaluatorii vor demonstra că au experienţă în

competenţele pe care le evaluează.


Educația

Flexibilitatea

capacitatea de adaptare a procesului de

evaluare la varietatea contextelor în care se

desfăşoară.


Educația

Validitatea

Metodele de evaluare trebuie să conducă la

producerea de informaţii relevante în raport cu ceea

ce se urmăreşte în evaluare.

Aceasta presupune că:

evaluatorii ştiu ce anume evaluează (evaluarea

este proiectată şi realizată pe baza unor criterii sau

pe baza rezultatelor învăţării stabilite în prealabil);

dovezile colectate sunt rezultatul îndeplinirii

unor sarcini relevante pentru ceea ce se

evaluează.


Educația

Eficacitate proces/program de

educaţie/formare

Elemente:

conţinutul programelor este strâns legat de

munca participanţilor;

problemele abordate interesează şi şefii

ierarhici şi subordonaţii participanţilor;

participanţii la programe dispun, în cadrul

organizaţiei, de libertatea şi competenţa de a

utiliza cunoştinţele, deprinderile şi aptitudinile

dobândite;


Educația

Eficacitate proces/program de

educaţie/formare

participanţii sesizează existenţa unor relaţii între folosirea unor elemente asimilate şi realizarea obiectivelor individuale şi ale compartimentului din care fac parte;

personalul participant la programele de formare şi perfecţionare obţine satisfacţii în munca curentă, ceea ce constituie un imbold pentru aplicarea noilor cunoştinţe şi metode.


Educația

Indicatori pentru analiza la nivel de

organizaţie ce apelează la formare continuă

costul formării continue pe angajat;

valoarea adăugată;

raportul dintre durata cursului şi durata de

„funcţionare a investiţiilor” (de obţinere a

efectelor) .


Educația

Indicatori de evaluare a rezultatelor

formării continue

variaţia productivităţii participantului la stagii

de formare continuă;

îmbunătăţirea abilităţilor manageriale;

creşterea abilităţilor specifice locului de

muncă;

creşterea abilităţilor sociale, etc.


Educația


formării continue

fiecare organizaţie poate folosi indicatori

specifici domeniului de activitate pentru a

evalua eficienţa şi calitatea procesului de

formare continuă, adaptaţi domeniului de

activitate şi specifici domeniului în care se

realizează formarea.


Educația


formării continue

Utilizarea rezultatelor evaluărilor este un proces

social complex care implică mai multe

categorii de activităţi:

planificare;

management;

consultare;

analiza şi prezentarea datelor;

proiectarea şi pregătirea materialelor.


Educația

Activitate de grup

Imaginaţi-vă că sistemul de evaluare al unui

proces de educaţie/formare este ca un

acoperiş deasupra unui design instrucţional

proiectat anterior.....

Acoperişul acesta este susţinut pe mai mulţi

piloni.....

Identificaţi aceşti piloni ai procesului de

formare.....ca să putem evalua rezistenţa

întregului design construit....


Educația

suport curs designer instructional

Documents