suport curs contabil

154
Regulamentul privind aplicarea Legii contabilitatii Este prevazut de Directivele Europene a IV a si a VII a aprobate de O.M.F.P nr 1.752/2005 si respecta prevederile art 42 din Legea Contabilitatii nr 82 din 24 decembrie 1991. Potrivit Legii contabilitatii sunt denumite unitati patrimoniale: regiile autonome,societatile comerciale, societatile agricole,organizatiile cooperatiei mestesugaresti,organizatiile cooperatiei de consum si credit, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare, institutiile publice de subordonare centrala sau locala, unitatile de asigurari sociale altele decat cele de stat, asociatiile, fundatiile, sindicatele, unitatile de cult precum si celelalte persoane care au dobandit personalitate juridica potrivit legii.. Deasemenea, sunt obligate sa conduca contabilitate si persoanele fizice cu activitate comerciala care sunt inmatriculate la Oficiul Registrului Comertului potrivit legii. Evaluarea patrimoniului in contabilitate 1. evaluarea la intrare se referea la valoarea contabila de intrare sau valoarea la prima inregistrare si se identifica cu : a) valoarea de utilitate pentru bunurile intrate prin aport in natura, obtinute cu titlu gratuit sau prin donatie si se stabileste in functie de pretul pietei sau utilatea bunului pentru intreprindere b) costul de achizitie care este format din pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport aprovizionare si alte cheltuieli 1

Upload: tibi-comanoiu

Post on 06-Feb-2016

54 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

suport curs

TRANSCRIPT

Page 1: Suport Curs Contabil

Regulamentul privind aplicarea Legii contabilitatii Este prevazut de Directivele Europene a IV a si a VII a aprobate de O.M.F.P nr 1.752/2005 si respecta prevederile art 42 din Legea Contabilitatii nr 82 din 24 decembrie 1991. Potrivit Legii contabilitatii sunt denumite unitati patrimoniale: regiile autonome,societatile comerciale, societatile agricole,organizatiile cooperatiei mestesugaresti,organizatiile cooperatiei de consum si credit, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare, institutiile publice de subordonare centrala sau locala, unitatile de asigurari sociale altele decat cele de stat, asociatiile, fundatiile, sindicatele, unitatile de cult precum si celelalte persoane care au dobandit personalitate juridica potrivit legii.. Deasemenea, sunt obligate sa conduca contabilitate si persoanele fizice cu activitate comerciala care sunt inmatriculate la Oficiul Registrului Comertului potrivit legii. Evaluarea patrimoniului in contabilitate

1. evaluarea la intrare se referea la valoarea contabila de intrare sau valoarea la prima inregistrare si se identifica cu :

a) valoarea de utilitate pentru bunurile intrate prin aport in natura, obtinute cu titlu gratuit sau prin donatie si se stabileste in functie de pretul pietei sau utilatea bunului pentru intreprindere

b) costul de achizitie care este format din pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrare in gestiune a bunului respectiv.

c) Valoarea de productie sau costul de productie pentru bunurile produse in unitatea patrimoniala. Acesta cuprinde costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie determinate rational asupra bunului produs in societatea comerciala.. Cheltuielile generale de administratie, cheltuielile de desfacere si cele financiare, de regula nu se includ in costurile de productie

2. evaluarea la iesire . La data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum, bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau contabila.Daca bunuri de natura stocurilor si titlurilor de valoare similare sau identice au valori de intrare diferite si nu exista posibilitatea identificarii valorilor de intrare, evaluarea la iesire se face pe baza costului mediu ponderat

3. evaluarea la inventar se intemeiaza pe valoarea actuala in functie de utilitatea bunului si pretul pietei cu ocazia inventarierii bunurilor.

4. evaluarea la bilant se intemeiaza pe valoarea neta contabila calculata pe baza valorii contabile de intrare diminuata cu amortizarile si provizioanele pentru deprecieri.

1

Page 2: Suport Curs Contabil

Documentele contabile justificative

Datele si informatiile proprii circuitului economic al patrimoniului sunt consemnate in cadrul documentelor contabileFormularele folosite ca documente contabile pot fi tipizate si netipizate. Formularele tipizate sunt suporturi de informatii in care continutul, forma si formatul sunt prestabilite si imprimate prin reglementari legaleFormularele netipizate sunt suporturi de informatii in care continutul, forma si formatul nu sunt prestabilite si imprimate.Orice operatie patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ. Urmatoarele elemente principale formeaza continutul documentelor justificative   : Denumirea, numarul si data documenntului, denumirea si sediul unitatii patrimoniale, serviciul  si sectorul dupa caz care a intocmit documentul, mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiei daca este cazul, continutul operatiei economice si financiare- iar atunci cand este cazul si temeiul legal al efectuarii ei, datele cantitative si/sau valorice aferente operatiei economice si financiare efectuate, semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiilor si a celor care avizeaza si a celor in drept sa aprobe operatiile respective, alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiilor in documentele justificative. In principiu, documentele justificative sunt intocmite la locul de munca unde se produce operatia sau participa la infaptuirea ei. Dupa completare, documentele justificative sunt supuse operatiei de prelucrare. Ea consta in sortarea documentelor pe operatii, exprimarea in etalon monetar a marimii operatiilor economice si financiare daca este cazul,cumularea mai multor documente si obtinerea centralizatoarelor, verificarea de forma, aritmetica,si de fond ( legalitatea, realitatea, oportunitatea, necesitatea) iar in final inregistrarea in contabilitate. Inregistrarile se fac fie document cu document, fie din documentele centralizatoare in care sunt inscrise mai multe documente justificative al caror continut se refera la operatii de aceasi natura si din aceasi perioada.Documentele centralizatoare trebuie sa contina elemente referitoare la felul,numarul si data documentului justificativ,sumele corespunzatoare operatiilor efectuate, conturile sintetice si analitice debitoare si creditoare, semnaturile pentru intocmire si verificare. Din punct de vedere metodologic, inregistrarile in contabilitate se fac cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor dupa data de inscriere sau de intrare a acestora in unitate si sistematic in registrele

2

Page 3: Suport Curs Contabil

deschise pentru conturile sintetice si analitice, in conformitate cu regulile stabilite pentru fiecare forma de contabilitate in parte. Dupa ce documentele justificative au fost inregistrate in registrele de contabilitate sunt supuse operatiei de clasare iar in final celei de arhivare. Erorile constatate cu ocazia intocmirii, verificarii si inregistrarii documentelor justificative, se corecteaza prin taierea cu o linie a textului sau cifrei gresite, in toate exemplarele, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corecta. Corectura se confirma prin semnatura persoanei sau a persoanelor care au intocmit documentul justificativ, mentionandu-se si data efectuarii operatiei. Nu sunt admise corecturi in documentele justificative privind mijloacele banesti si alte operatii prevazute prin dispozitiile legale. In acest caz, documentul gresit se anuleaza fara a se detasa din carnetul respectiv. Pentru documentele care consemneaza operatii de predare-primire a valorilor materiale, corectura trebuie confirmata prin semnatura atat a predatorului, cat si a primitorului. In cazul completarii documentelor in sistem informatic corecturile sunt admise numai inainte de prelucrarea acestora, mentionandu-se data rectificarii si semnatura celui care a facut modificarea.

GESTIUNEA DOCUMENTELOR

Problemele ce formeaza obiectul gestiunii documentelor sunt :- organizarea circulatiei documentelor- utilizarea si evidenta documentelor- reconstituirea documentelor - pastrarea documentelor

1.Organizarea circulatiei documentelor se refera la circulatia acestora intr-o anumita ordine, fara retineri inutile in cadrul compartimentelor asigurand rezolvarea lor completa si la timp. 2.Utilizarea si evidenta documentelor contabile Pentru toate formularele folosite ca documente se organizeaza o evidenta operativa si una contabila potrivit aceleiasi metodologii.. O parte din documentele contabile intra sub incidenta formularelor cu regim special. Pentru formularele folosite in acest scop, se organizeaza o evidenta operativa cu ajutorul. Fisei de magazie a formularelor cu regim special. Fisa se completeaza separat pentru fiecare formular cu regim special si ea cuprinde date cu privire la primirea formularului si elaborarea sa in consum, restituirea de formulare eronat intocmite. De asemenea toate formularele cu regim special inainte de a fi date in folosinta sunt inseriate si numerotate, iar

3

Page 4: Suport Curs Contabil

eliberarea lor din magazie se face numai pe baza bonului de consum, intocmit de compartimentul care le solicita. 3. Reconstituirea documentelor contabile are loc in cazul in care sunt pierdute, sustrase sau distruse. Operatia are loc in termen de 30 de zile cu respectarea normelor din legislatia contabila. 4. Pastrarea ( arhivarea ) documentelor contabile In cursul anului curent de gestiune documentele si registrele de evidenta contabila se pastreaza in cadrul compartimentului financiar contabil. Dupa expirarea anului, acestea sunt predate la arhiva generala a unitatii. Registrele contabile si documentele justificative se pastreaza 10 ani iar celelalte documente 3 ani Exceptie fac statele de salarii care se pastreaza timp de 50 de ani.Documentele sunt arhivate dupa denumirea documentului, natura sau felul operatiei economice si financiare, cronologic.

PRINCIPALELE REGISTRE SI FORMULARE TIPIZATE COMUNE PRIVIND ACTIVITATEA FINANCIARA SI CONTABILA

1.Registre de contabilitate-registrul jurnal de incasari si plati-pentru inregistrarea cronologica a incasarilor si platilor-registrul inventar-pentru inventarierea anuala a patrimoniului-fisa mijlocului fix-procesul verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe2. Materiale-nota de receptie si constatare de diferente- document de receptie a bunurilor de natura activelor circulante-bon de predare transfer restituire-document justificativ privind produsele finite obtinute din productia proprie si transferul de produse-bon de consum –document justificativ privind consumul de materii prime si materiale-dispozitia de livrare-document de eliberare din magazie a bunurilor pentru vanzare la terti-aviz de insotire a marfii-document de insotire pe timpul transportului-borderou de predare a documentelor-de la gestiuni la contabilitate-fisa de magazie-evidenta operativa a stocurilor la locurile de depozitare-fisa de evidenta a obiectelor de inventar-lista de inventariere-inventarierea stocurilor aflate in gestiunea unitatii3. Mijloace banesti si decontari-chitanta fiscala- pentru incasari in numerar la casieria unitatii-dispozitie de plata-incasare catre casierie-imputernicire-pentru incasarea unor drepturi banesti cand titularul nu se poate prezenta-registrul de casa-pentru evidenta operativa a incasarilor si platilor in numerar

4

Page 5: Suport Curs Contabil

-factura-pentru facturarea bunurilor materiale, lucrarilor si serviciilor.

4. Salarii si alte drepturi de personal-stat de salarii-pentru calcululsi plata remuneratiei curente a salariatilor-fisa de pontaj-ordin de deplasare (delegatie) pentru deplasarea si decontarea cheltuielilor efectuate de titularul de avans5. Contabilitatea generala-note de contabilitate-extras de cont-jurnal privind operatiile de casa si banca-jurnal pentru vanzari-jurnal pentru cumparari-balanta de verificare6. Bilantul contabil

STRUCTURI PRIVIND SITUATIA PATRIMONIULUI……………………………………………………………………………………ACTIV ( UTILIZARI) Pasiv ( Resurse ) 1.ACTIVE IMOBILIZATE 1. Capitaluri proprii1.1 Imobilizari necorporale 1.1 Capital social1.2 Imobilizari corporale 1.2 Rezerve1.3 Imobilizari financiare 1.3 Rezultate2 . ACTIVE CIRCULANTE 1.4 Alte capitaluri proprii2.1 Stocuri si productie in curs de executie 2. Provizioane pt riscuri

si cheltuieli2.2 Creante 3. Datorii2.3 Plasamente si disponibilitati 3.1 Datorii pe termen lung3. ACTIVE DE REGULARIZARE SI ASIMILATE 3.2 Datorii pe termen scurt 4.ACTIVE DE REGULARIZARE SI

ASIMILATE …………………………………………………………………………………

Activele imobilizate cuprind valorile economice de investitie de folosinta durabila a caror lichiditate se extinde pe o perioada mai mare de 1 an iar activele circulante au o lichiditate mai mica sau de cel mult 1 an.

5

Page 6: Suport Curs Contabil

PLANUL DE CONTURI GENERAL

-reprezinta sintaxa intregului mecanism de reprezentare si calcul al situatiei patrimoniului si al rezultatului obtinut. Cele 9 clase de conturi proprii Planului de conturi general sunt :Clasa1-Conturi de capitaluriClasa2-Conturi de active imobilizateClasa3-Conturi de stocuri si productie in curs de executieClasa4- Conturi de tertiClasa5- Conturi de trezorerieClasa6-Conturi de cheltuieliClasa7-Conturi de venituriClasa8- Conturi specialeClasa9-Conturi de gestiune Conturile sunt impartite in 9 clase simbolizate de la 0-9, clasele sunt dizizate in grupe sau conturi principale de la 00 la 99, grupele pe conturi sintetice de gradul I simbolizate de la 000 la 999 iar conturile divizionare pe conturi sintetice de gradul II simbolizate de la 0000 la 9999.

Structura contului se refera la :1.-titlul contului2.-data inregistrarii3.-explicatia contului- care se refera la prezentarea continutului operatiei inregistrate4.-debitul si creditul-definesc forma sa bilantiera si ajuta la sistematizarea modificarilor de sens contrar, soldul initial si cel final. Debitul provine de la notiunea de debitor si desemneaza persoana care primeste o valoare si urmeaza sa acorde un echivalent valoric iar notiunea de creditor indica persoana care da o valoare si urmeaza sa primeasca un echivalent valoric. Debitul reprezinta partea stanga a conturilor in care se inregistreaza existentele initiale si cresterile de activ, micsorarile si existentele finale de pasiv iar creditul reprezinta partea dreapta a conturilor in care se inregistreaza existentele initiale si cresterile de pasiv, micsorarile si existentele finale de activ.Activ = pasiv si activ-datorii= situatia neta a patrimoniului5.-miscarea sau rulajul contului reprezinta totalul sumelor inregistrate in cursul unei perioade de gestiune in debitul sau creditul contului. Astfel exista miscare debitoare sau rulaj debitor si miscare creditoare sau rulaj creditor. Prin insumarea soldului initial debitor si a rulajului debitor se obtine totalul sumelor debitoare iar prin adunarea soldului initial creditor si a rulajului creditor se stabileste totalul sumelor creditoare.

6

Page 7: Suport Curs Contabil

Sid+ Rd=Tsd Sic+ Rc =Tsc

Daca contul nu are sold initial debitor, totalul sumelor debitoare este egal cu rulajul debitor la fel si in cazul soldului initial creditor. Soldul final se calculeaza ca diferenta intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare si invers. Soldul este debitor daca totalul sumelor debitoare este mai mare decat cel al sumelor creditoare si invers. Sf= Tsd-Tsc Daca Tsd > Tsc rezulta Sfd si invers. Sf= Tsd-Tsc Daca Tsd < Tsc rezulta Sfc si inversDaca Ts debitoare=Ts creditoare, contul nu are sold.

R egulile de functionare a conturilor definesc modul de debitare si creditare a conturilor :1-conturile de activ se debiteaza cu existentele de activ iar conturile de pasiv se crediteaza cu existentele de pasiv2- conturile de activ se debiteaza cu cresterile de activ, iar conturile de pasiv se crediteaza cu cresterile de pasiv3-conturile de activ se crediteaza cu micsorarile de activ, iar conturile de pasiv se debiteaza cu micsorarile de pasiv4- conturile de activ au sold final debitor iar conturile de pasiv au sold final creditorexemplu   :

D 300 «   Materii prime   »A C Si 5000

Data 08.01 F 50/07.01.2008 2400 15.01 Bon de consum 2100 10.01 F 79/10.01.2008 600 30.01 Bon de consum 500

Rulaj debitor 3000 Rulaj creditor 2600 Total sume debitoare 8000 Total sume creditoare 2600 Sold final debitor 5400

Sfd va fi soldul initial al lunii viitoare al contului 300 “ Materii prime”. Analiza contabila a operatiilor economice se finalizeaza in cadrul formulei contabile.

7

Page 8: Suport Curs Contabil

Formula contabila reprezinta expresia raportului de echilibru stabilit intre conturile corespondente simultan si cu aceasi suma. In consecinta, intre cele 2 conturi corespondente se pune semnul egalitatii. Formula contabila simpla se compune dintr-un singur cont debitor si un singur cont creditor. Formula contabila compusa este aceea care cuprinde in structura sa un singur cont debitor si doua sau mai multe conturi creditoare sau invers.

CLASA 1. Conturi de capitaluri

Conturile de capitaluri din clasa 1 inregistreaza si evidentiaza totalitatea resurselor de finantare stabile, formate din :1.Capitaluri proprii ( grupele 10-13 din planul de conturi general PCG ) care reprezinta totalitatea drepturilor de proprietate ale actionarilor si/sau asociatilor in activele intreprinderii, dupa deducerea tuturor datori ilor acesteia.2. Provizioane ( grupa 15 din PCG ) care reprezinta sursa specifica de finantare a riscurilor sau cheltuielilor unor evenimente viitoare probabile.3. Imprumuturi si credite pe termen lung ( GRUPA 16 DIN PCG)– sunt angajate de intreprindere pentru perioade ce depasesc un an. O parte importanta din capitalurile proprii o constituie capitalul social. Capitalul social este egal cu suma valorilor nominale a actiunilor sau partilor sociale si se imparte in - capital subscris nevarsat si

- capital subscris varsat Capitalul subscris varsat si cel nevarsat se inregistreaza distinct in contabilitate, pe baza actelor de constituire a societatilor si a documentelor justificative privind varsamintele de capital. Actiunea reprezinta o fractiune a capitalului societatilor in comandita pe actiuni si pe actiuni, fractiune care este in mod necesar un titlu de valoare. Cresterea capitalului social se face prin : - emiterea de noi actiuni si aport de capital in bani si in natura ; - cresterea capitalului social prin operatiuni interne ( incorporarea rezervelor, primelor legate de capital); - conversia obligatiunilor in actiuni; - conversia dividendelor in actiuni; Micsorarea capitalului social se face prin :

- reducerea numarului actiunilor ;- reducerea valorii nominale a actiunilor;- rascumpararea de pe piata a actiunilor proprii si anularea lor ;- acoperirea pierderilor ;- retragerea sau excluderea asociatilor ;

Contul 101   » Capital  » tine evidenta capitalului social subscris si varsat in natura sau in numerar precum si cel nevarsat de actionarii sau asociatii societatii.

8

Page 9: Suport Curs Contabil

Este cont de P In creditul sau se inregistreaza constituirea si cresterea capitalului prin aportul in bani si /sau in natura al proprietarilor, iar in debit micsorarea capitalului prin rambursarea catre asociati si acoperirea cu pierderi provenite din exercitiile financiare precedente. Soldul contului reprezinta capitalul subscris varsat/nevarsat. Contul 456 «   Decontari cu asociatii privind capitalul   » este un cont de activ\pasiv ( bifunctional ). In debitul acestui cont se inregistreaza capitalul subscris de asociati respectiv sumele achitate acestora cu ocazia retragerii capitalului. In creditul contului se reflecta valoarea aporturilor varsate in numerar sau natura, precum si capitalul retras de asociati. Soldul debitor al contului reprezinta capitalul subscris nevarsat de asociati iar cel creditor datoria din capitalul de rambursat. Contabilitatea analitica a contului 456 se tine nominal pe fiecare asociat, cuprinzand numarul de parti sociale sau actiuni nominative si valoarea acestora.

CONTABILITATEA CONSTITUIRII UNEI SOCIETATI IN CONDITII NORMALE

Infiintarea societatilor comerciale implica in primul rand, crearea capitalului social, in vederea demararii a activitatii propriu-zise.Principalele operatii, la constituirea unei societati sunt: - subscrierea capitalului social, de catre actionari sau asociati, conform actelor de constituire a societatii ( statut, contract de societate etc). - aportul ( varsarea) capitalului in natura sau\si in bani, conform actelor justificative intocmite. Exemplu privind constituirea unei societati cu raspundere limitata - SRL Se constituie societatea comerciala « X » s.r.l. cu un capital social de 100.000.000 lei divizat in 500 parti sociale, cu valoarea nominala de 200.000 lei, prin participarea a 2 asociati asrfel : - asociatul 1 : cu 300 parti sociale x 200.000 lei=60.000.000 lei, din care 60 % in natura ( o cladire ) si 40 % in lei la banca ; - asociatul 2 cu 200 parti sociale x 200.000 lei=40.000.000 lei, din care numerar in lei 10.000.000 si in devize ( valori ) 30.000.000 lei. Se considera ca aportul a fost adus la infiintarea societatii in intregime.

1. Subscrierea capitalului social conform prevederilor din contract-asociatul 1 - 60.000.000-asociatul 2 - 40.000.000 456  = 1011 100 mil

9

Page 10: Suport Curs Contabil

2. Aportul asociatilor :- asociatul1 :Cladire : 60.000.000 x 60 % =36.000.000In lei, la banca : 60.000.000 x 40 % = 24.000.000

% = 456.1 60.000.000 212  36.000.000

5121 24.000.000 - asociatul 2 : * in lei numerar 10.000.000 * in devize ( valori) la banca : 30.000.000 % = 456.2 40.000.000 5311 10.000.000 5124 30.000.000 3. Concomitent, se inregistreaza realizarea capitalului varsat si diminuarea sau anularea capitalului nevarsat. 1011 = 1012 40.000.000

Cazuri de crestere si de reducere a capitalului social - cresterea capitalului social pe seama profitului realizat la incheierea exercitiului financiar in valoare de 1.000 lei ; 129 =1012 1.000 - crestera capitalului social pe seama exercitiilor precedente ( profit nerepartizat ) ce se regaseste in soldul creditor al ct 117 in valoare de 100.000. 117 = 1012 1.000 - cresterea capitalului social prin incorporarea rezervelor - cu exceptia rezervelor legale; 106 = 1012 1.000 - incorporarea primelor la capital, in capitalul social, la majorarea acestuia. 104 = 1012 1.000

Contul 104 “Prime legate de capital”- tine evidenta primelor legate de capital. Este cont de P. In C se inregistreaza valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii si aportului de capital iar in D se inregistreaza valoarea primelor de capital trecute la alte structuri de capital propriu: capital social, rezerve. Soldul contului reprezinta primele de capital netransferate la capital sau rezerve.

10

Page 11: Suport Curs Contabil

Primele de emisiune reprezinta diferenta dintre valoarea de emisiune a noilor actiuni si a partilor sociale ( mai mare ) si valoarea lor nominala mai mica. Primele de fuziune reprezinta diferenta dintre valoarea bunurilor primite prin fuziune si suma cu care a crescut capitalul social al societatii absorbante. Primele de aport, apar cand aportul in natura la capitalul social este mai mare decat cel al actiunilor. Primele de conversie a obligatiunilor in actiuni apar cand valoarea nominala a obligatiunilor este mai mare decat cea a actiunilor.

1. Stabilirea si inregistrarea primelor de emisiune,(1041) cu ocazia emisiunii de noi actiuni

456 = % 10.5001011 10.000

1041 500

Idem pt 1042 ( prime de fuziune).

2. Incorporarea primelor de emisiune la rezerve.1041 = 1068 500

Rezervele- sunt structuri de capital propriu destinate sa finanteze pe termen nelimitat activele intreprinderii. Contul 105 «   Rezerve din reevaluare  » tine evidenta rezervelor din reevaluarea imobilizarilor corporale si a altor reevaluari efectuate potrivit legii. Este cont de P. In creditul sau se inregistreaza constituirea si cresterea rezervelor rezultatea din reevaluare iar in debitul sau se inregistreaza diminuarea sau lichidarea rezervelor. Soldul creditor al contului reprezinta rezerva din reevaluarea imobilizarilor corporale existente.

1. Reevaluarea in plus a terenurilor cu suma de 1.000 lei. 2111 = 105 1.000

2. Reevaluarea in minus a imobilizarilor corporale fata de valoarea contabila neta.

105 = % 600 2111 400 212 200

Contul 106 «   Rezerve » - este un cont de P. In creditul sau se inregistreaza rezervele constituite din repartizarea profitului exercitiului curent, a profitului reportat din anii precedenti, din preluari ale altor structuri de capital propriu. In debitul sau se inregistreaza rezervele folosite la majorarea capitalului social, acoperirea pierderilor exercitiilor precedente. Soldul contului reprezinta rezervele existente si neutilizate.

11

Page 12: Suport Curs Contabil

1. Constituirea rezervelor din :a. Profitul net realizat in exercitiul curent, 100.000 lei.

129 = 106 100.000 b. Primele de emisiune transferate la rezerve, 100.000 lei. 117  = 106 100.000

c. Primele de emisiune transferate la rezerve, 100.000 lei. 1041 = 1068 100.000d. Marirea capitalului social din rezerve. 1068 = 1012 100.000 Contul 107 «   Rezerve din conversie  » este cont B.Acesta inregistreaza diferentele de curs favorabile si/sau nefavorabile la data bilantului. In creditul contului se inregistreaza constituirea si majorarea diferentelor favorabile determinate la finele exercitiului rezultate din conversia in lei a creantelor si datoriilor in valuta iar in debitul contului se inregistreaza constituirea si majorarea diferentelor de conversie nefavorabile la finele exercitiului. Soldul este debitor sau creditor si reprezinta rezervele din conversie favorabile sau nefavorabile.(Acest cont este prezentat pentru lectura.) Contul 117 «   Rezultatul reportat   ». Rezultatele reportate sunt rezultate calculate in perioada curenta, aferente acestei perioade dar transferate din diverse motive spre solutionare si utilizare in perioada urmatoare.Este cont B.In C se inregistreaza rezultatele favorabile iar in debit rezultatele nefavorabile. Soldul D (debitor ) reprezinta pierderea neacoperita iar soldul C –profitul nerepartizat.1. Evidentierea pierderilor realizate in exercitiile curente reportate pentru

exercitiile viitoare. 1171 = 121 20.000 2. Evidentierea profitului net realizat in exercitiile precedente reportat si destinat cresterii capitalului. 1171 = 1012 100.000

3. Evidentierea dividendelor datorate actionarilor din profitul net realizat in exercitiile precedente. 1171 = 457 80.0004. Acoperirea pierderilor realizate in exercitiile precedente pe seama rezervelor. 106 = 117 30.0005. Evidentierea profitului net realizat in exercitiul curent ramas nerepartizat si reportat. 121 = 1171 200.0006. Acoperirea pierderilor reportate din exercitiul anterior din profitul realizat in perioada curenta. 121 = 1171 70.000

12

Page 13: Suport Curs Contabil

Contul 121 “Profit si pierdere “ – Tine evidenta profitului sau pierderii realizate in cursul exercitiului. Soldul creditor reprezinta profitul realizat ( cheltuieli < venituri) iar soldul debitor pierderea realizata ( cheltuieli > venituri).

1. Inchiderea conturilor de venit la sfarsitul lunii. % = 121 5.000 701 1.000 . . . 786 1.5002. Evidentierea pierderilor din exercitiile curente care au fost repartizate in exercitiului urmator. 117 = 121 2003. Inchiderea conturilor de cheltuieli la sfarsitul lunii. 121 = % 4.000 601 1.000 . .

698 600 4. Pierderea din anii precedenti acoperita din profit in perioada curenta. 121 = 117 2.000 5. Diminuarea profitului brut cu impozitul pe profit calculat. 121 = 691 800 Contul 129 «   Repartizarea profitului   » tine evidenta repartizarii profitului realizat in exercitiul curent. Este cont de A. Soldul debitor reprezinta profitul repartizat aferent anului in curs.

1. Constituirea rezervelor din profitul realizat in ezercitiul curent. 129 = 106 2.000 2. Sume repartizate pentru participarea salariatilor la profit. 129 = 117 1.000 3. Evidentierea profitului net realizat in exercitiul precedent si repartizat. 121 = 129 1.000 4. Acoperirea pierderilor din anii precedenti din profitul realizat pe anul in curs. 129 = 117 300 GRUPA 13 “ Subventii pentru investitii”- sume alocate de la bugetul de stat sau alte surse pentru procurarea sau executarea de chipamente, bunuri, si alte investitii .Ex : Evidentierea valorii subventiei de primit. 445 = 131 20.000

13

Page 14: Suport Curs Contabil

Gr 15 «   Provizioane «  - sunt destinate finantarii riscurilor si cheltuielilor pe care evenimente trecute sau actuale le fac probabile ( litigii, penalitati, impozite). Contul 151 «  Provizioane » este cont de P. Se C la constituirea si majorarea provizioanelor pentru litigii, garantii acordate clientilor, si se D la micsorarea si respectiv anularea lor. Soldul C reflecta existentele de provizioane.1. Constituirea provizioanelor pentru : 6812= % 40.000 -litigii 1511 20.000 -pt garantii acordate clientilor 1512 10.000 -alte riscuri si cheltuieli 1518 10.0002. Diminuarea sau anularea provizioanelor, pentru : % = 7812 20.000-litigii 1511 10.000-pt garantii acordate clientilor 1512 5.000-alte riscuri si cheltuieli 1518 5.000

Grupa 16 «   Imprumuturi si datorii asimilate  »- reprezinta datorii pe termen lung care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an. Contul 161 «  Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni »-reprezinta contravaloarea datoriilor corespunzatoare obligatiunilor emise prin subscriptia publica, potrivit legii. Este cont de P. In C sau se evidentiaza suma imprumuturilor din obligatiuni inclusiv primele calculate la acestea,iar in debit valoarea obligatiunilor convertite in actiuni, a acelor rascumparate si anulate, a platilor pentru rambursarea imprumutului. Soldul creditor corespunde valorii imprumuturilor nerambursate, respectiv obligatiunilor nerascumparate.Ex Evidentierea imprumuturilor obtinute la valoarea de incasare a obligatiunilor emise. ( 1.000 obligatiuni x 1.000 val.de emisie ) 461   = 161 1.000 Contul 162 «   credite bancare pe termen lung «  Este cont de P.Se C cu suma creditelor obtinute si se D la rambursarea acestora. Soldul C reprezinta suma creditelor bancare si a altor credite pe termen nerambursate. Ex 1. Obtinerea (angajarea creditelor) : a. prin virarea lor in contul bancar 5121  = 162 4.000

b. pentru achitarea unor furnizori401 = 162 4.000Contul 167 «   Alte imprumuturi si datorii asimilate   » . In aceasta categorie intra : concesiuni , brevete, licente, marci de fabrica, garantii primite, alte datorii asimilate, precum si cele de leasing financiar. Este cont de P si functioneaza dupa regulile corespunzatoare.

Ex . 1. Valoarea concesiunilor obtinute. 205 = 167 10.000

14

Page 15: Suport Curs Contabil

Contul 168 «   Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate   ». Este cont de P. Soldul contului reprezinta dobanzile datorate si neplatite.Ex 1. Valoarea dobanzilor datorate 666 = 168 500 Contul 169 “ Prime privind rambursarea obligatiunilor”- reprezinta diferenta intre valoarea nominala mai mare si valoarea de emisiune mai mica sau valoarea de rambursare mai mare si valoarea nominala mai mica a obligatiunilor. Este cont de A. Soldul contului reprezinta valoarea primelor de rambursare a obligatiunilor neamortizate.Ex 1. Evidentierea primelor privind rambursarea obligatiunilor. 169 = 161 100100 obligatiuni x ( emise la valoarea de ) 100 = 10.000100 obligatiuni x 90 ( val de rambursare) = 9000

CLASA 2. CONTURI DE IMOBILIZARI

Activele imobilizate reprezinta valori economice de investitie a caror perioada de utilitate si lichiditate este mai mare de 1 an . Ele nu se consuma la prima lor utilizare. In categoria imobilizarilor sunt cuprinse :

1. Imobilizarile necorporale ( nemateriale ) –reprezinta valori economice de investitie care nu imbraca fizic forma de bunuri materiale concrete. (Cheltuieli de constituire, de cercetare-dezvoltare, concesiuni, brevete, licente, fondul comercial si alte imobilizari).

2. Imobilizarile corporale ( materiale ) reprezinta bunuri materiale de folosinta indelungata in activitatea unei intreprinderi. Ele se gasesc sub forma de :

- terenuri - mijloace fixe ( cladiri si constructii, masini, utilaje, instalatii de lucru, aparate de masura, control, reglare, mijloace de transport si altele. Activele imobilizate corporale, cu exceptia terenurilor, isi pierd in timp din valoare ca urmare a uzurii lor datorata utilizarii.3. Imobilizarile in curs reprezinta valorile cu sau fara substanta care la

finele unei perioade de gestiune nu sunt finalizate.4. Imobilizarile financiare ( investitii financiare ) cuprind valori financiare

investite de intreprindere in patrimoniul altor societati cu intentia de a le detine durabil ( mai mult de 1 an ).

15

Page 16: Suport Curs Contabil

Inregistrarea operatiunilor in conturile de valori imobilizate se face la valoarea contabila de intrare respectiv :a. Valoarea ramasa actualizata aferenta fiecarui activ care a fost reevaluat in

conformitate cu Hotarari ale Guvernului.b. Costul de achizitie pt activele procurate cu titlu oneros.c. Pretul de achizitie pt titlurile financiare de felul imobilizaarilor financiare.d. Costul de productie pt imobilizarile produse sau costurile de intreprindere.e. Valoarea actuala ( justa ) pt activele imobilizate obtinute cu titlu gratuit.f. Valoarea de aport pt activele imobilizate intrate cu ocazia asocierii,

fuziunii, majorarii capitalului, etc.g. Valoarea nominala sau de lichiditate din momentul derularii tranzactiilor

pentru creantele imobilizate. Conturile de imobilizari, cu exceptia celor privind varsamintele de efectuate pt imobilizari financiare (ct 269) sunt conturi de A. Se D cu cheltuielile activate ca imobilizari necorporale, intrarile de imobilizari corporale sau de titluri financiare imobilizate sau constituirea de creante imobilizate, precum si cu cresterile de valoare ale acestora in urma reevaluarilor. In C conturilor se inregistreaza cheltuielile si valorile amortizate integral in cazul imobilizarilor necorporale, iesirile din functiune sau cedarea imobilizarilor corporale si a titlurilor financiare, reducerile de valori in urma reevaluarilor. Soldul debitor reflecta valoarea activelor imobilizate aflate in intreprindere. Exceptie face contul 207 “ Fond comercial ” determinat ca diferenta intre valoarea justa si costul de achizitie a partilor din activul net procurat si a carui marime este determinata de clientela, bonitate, calificarea personalului etc. Este cont de A/P . Se debiteaza cu valoarea fondului comercial achizitionat sau aportat ( prin C contului 404 , 456 ), se C cu valoarea fondului comercial cedat ( amortizari partiale prin D contului 6583, sau amortizat integral prin debitul contului 2807). Soldul contului reprezinta valoarea fondului comercial existent. Conturile de amortizari sunt folosite pentru inregistrarea si reflectarea deprecierilor ireversibile ale imobilizarilor. Sunt conturi cu functie de P in creditul carora se inregistreaza amortizarea calculata si transferata lunar asupra cheltuielilor pt imobilizarile detinute in proprietate sau leasing financiar, iar in debit amortizarea cumulata corespunzatoare imobilizarilor scoase din evidenta ( functiune ) sau cedate. Totodata se inregistreaza si amortizarea corespunzatoare imobilizarilor detinute de intreprindere ( corporale si necorporale ). Amortizarea se calculeaza si inregistreaza distinct pe fiecare activ si pe grupe si categorii ale activelor.

16

Page 17: Suport Curs Contabil

Pentru evidentierea deprecierilor reversibile ale activelor imobilizate se folosesc conturile de ajustari pt deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor. Dupa functiune sunt conturi de P. Se C la inchiderea exercitiului pe seama cheltuielilor pentru constituirea sau majorarea ajustarilor si se D la inchiderea sau in cursul exercitiului cu ocazia diminuarii sau anularii ajustarilor prin afectarea veniturilor. Au sold creditor.Exemple de inregistrari :

- grupa 20 “ Imobilizari necorporale “.

Contul 201 “ cheltuieli de constituire “ 1.Inregistrarea cheltuielilor de constituire prin : a. conturi la banci –cont curent 201 = 5121 2.000 b. casa 201 = 5311 200 c. furnizori ( unitati specializate in constituirea SC) 201 = 404 800 2. Inregistrarea amortizarilor cheltuielilor in rate lunare (5 rate ) . Inregistrarea se va mai repeta de 4 ori. 6811 = 2801 300unde 6811 “ Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor “ Contul 203 “ Cheltuieli de dezvoltare “ Din aceasta categorie de cheltuieli fac parte: proiectarea uneltelor si matritelor, constructia si operarea unei uzine pilot care nu este folosita din punct de vedere economic pt productia de scara larga si altele.

1. Inregistrarea cheltuielilor cu proiectele de cercetare prin proiecte de dezvoltare realizate in intreprindere.

203 = 721 8.000unde 721 «  Venituri din productia de imobilizari necorporale «  Contul 205 «   Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si active similare   »

1. Valoarea concesiunilor etc ; -intrate cu titlu gratuit - prin donatie, subventie. 205 = 131 10.000 -furnizate de terti ; 205 = 404 4.000 Contul 207 «   Fond comercial « .  1. Intrarea si iesirea fondului comercial : - prin aportul adus de asociati ; 207 = 456 5.000 - achizitionarea fondului comercial ; 207 = 404 1.000

17

Page 18: Suport Curs Contabil

- deprecierea fondului comercial in urma efectuarii testului de depreciere a unitatilor generatoare de numerar si a existentei fondului comercial ( pozitiv ) . 6813 = 207 7.500unde 6813 «  Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pt deprecierea imobilizarilor”.

Grupa 21 “ Imobilizari corporale “Contul 211 “ Terenuri si amenajari de terenuri”.

1. –achizitionarea de la furnizori ; % = 404 35.700

2111 30.0004426 5.700

unde 4426 «  TVA deductibila ».2. –preluate in leasing, concesiune etc ; 2111 = 167 90.0003. –scaderea din gestiune a terenurilor vandute; 6583 = 2111 5.000unde 6583 “ Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital “.Contul 212, 213, 214 . Nu sunt supuse amortizarii, dar sunt considerate imobilizari corporale: activele apartinand proprietatii publice, lacurile, baltile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investitii. 1.Intrarea mijloacelor fixe in unitate:

- de la furnizori % = 404 35.700

213 30.000 4426 5.700

- din productie proprie. 213 = 722 10.000

- din productie proprie prin 231 ; 213 = 231 5.0002. Amortizarea activelor :

-inregistrarea amortizarii lunare indiferent de metoda folosita pentru calcularea ei . 6811 = 281 3.000- amortizarea integrala a activelor sau scoaterea din folosinta ( val de intrare = 30.000, amortizare = 30.000 ) 281 = 212 30.000 3. Scaderea din gestiune , dupa caz,: - a activelor amortizate integral 281 = 212 10.000 - a celor neamortizate integral ( v.i = 10.000. amortizare = 8.000, valoare neamortizata = 2.000.)

18

Page 19: Suport Curs Contabil

% = 213 10.000 281 8.000

6583 2.000 4.Iesirea activelor corporale din cauza unor calamitati naturale ( v.i = 40.000, amortizare = 60 %) % = 213 40.000 2813 24.000

671 16.000unde 671 “ Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare.

GRUPA 23 – Imobilizari in curs de executie - contul 231

ex. 1. Realizarea imobilizarilor in curs ;- de la furnizori. % = 404 23.800 231 20.000 4426 3.800- in regie proprie. 231 = 722 20.000

2. Receptionarea activelor corporale ca urmare a imobilizarilor in curs, terminate.

212 = 231 200-contul 232ex 1. Avansuri acordate furnizorilor. 232 = 512 9.000-contul 233ex 1. Imobilizari necorporale facturate de la furnizori, pentru lucrarile in curs ; % = 404 119.000 233 100.000

4426 19.000 2. Imobilizari necorporale realizate pentru nevoi proprii si neterminate sau nepuse in functiune. 233 = 721 200.000unde 721 « Venituri din productia de imobilizari necorporale. » 3.. Imobilizari necorporale in curs cu destinatia : concesiuni, brevete. 205 = 233 10.000

Grupa 26 «   Imobilizari financiare   » .

19

Page 20: Suport Curs Contabil

Contul 261 «   Actiuni detinute la entitatile afiliate   ». Ex 1. Intrarea ( crearea ) titlurilor financiare respectiv actiunilor :

- de la asociati 261 = 456 3.000 - cu plata in numerar 261 = 5311 7.000- titluri cumparate pentru care trebuie facute varsaminte ; 261 = 269 6.000

2. Iesirea actiunilor detinute la filiale.- a celor cedate 6641 = 261 2.000

- retragerea titlurilor de participare de catre asociati 456 = 261 3.000 Contul 263 «   Interese de participare «  .Ex 1. Procurarea titlurilor prin: - achizitionarea cu varsare ulterioara de capital –(cu plata imediata in numerar sau virament) 263 = 269 10.000 2. Cedarea titlurilor; 6641 = 263 10.000 3. Cresterea valorii titlurilor prin incorporarea profitului ; 263 = 7613 10.000Contul 264 “ Titluri puse in echivalenta “ .Ex 1. Transferul valorii contabile a titlurilor si intereselor de participare in vederea punerii in echivalenta. 264 = % 8.000 261 3.000

263 4.000 265 1.000

Contul 265 “ Alte titluri imobilizate “.Ex.1. Procurarea titlurilor ; - fara plata imediata 265 = 269 2.000 - cu plata imediata, in numerar ; 265 = 5311 200 2. Retragerea si cedarea titlurilor 6641 = 265 2.000

Contul 267 “ Creante imobilizate “ – creante legate de participatii, imprumuturi acordate pe termen lung, si a altor creante imobilizate cum sunt : depozite (bancare) si garantii platite .Ex 1. Acordarea unui imprumut altei S.C. inclusiv a garantiilor platite furnizorilor ( telefon, apa, energie electrica ) .

20

Page 21: Suport Curs Contabil

267 = 5121 3.000 Contul 269 “ Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare. Este cont de P. Soldul contului reprezinta sumele datorate pentru imobilizari financiare.

Ex 1. Evidentierea sumelor datorate pt imobilizarile financiare; 261 = 269 4.000 In locul contului 261 se pot posta conturile: 263 ,265, 267, dupa caz. Contul 280 «   Amortizari privind imobilizarile necorporale «  .Ex 1. Inregistrarea amortizarii imobilizarilor necorporale ; 6811 = 280 3.500

2.Inregistrarea amortizarilor imobilizarilor vandute sau scoase din activ.Ex - amortizarea cheltuielilor de dezvoltare; 2803 = 203 400 Contul 281 «   Amortizari privind imobilizarile corporale . Cont de P. Soldul contului reprezinta amortizarea imobilizarilor corporale.Ex 1. Evidentierea cheltuielilor aferente imobilizarilor corporale la sfarsitul lunii ( pt imobilizari corporale ). 6811 = 281 10.000unde 6811 «  Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor ». 2. Valoarea amortizarii imobilizarilor corporale vandute sau scoase din activ. 281 = 212 10.000 3. Inregistrarea amortizarii mijloacelor fixe intrate prin donatie. 6811 = 281 30.000 Grupa 29 “ Ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor   ». Contul 290 Ex 1. Constituire a provizioanelor pe seama cheltuielilor ; 6813 = 290 50.000 2. Diminuarea sau anularea provizioanelor si virarea lor la venituri. 290 = 7813 30.000Asemanator pentru Contul 291 si contul 293.

Contul 296 «   Ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare «   . Ex 1. Constituirea ajustarilor pe seama cheltuielilor ; 686 = 296 5.000

21

Page 22: Suport Curs Contabil

AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR –METODE DE CALCUL

Mijloacele fixe se amortizeaza utilizand unul din urmatoarele regimuri de amortizare :

1. AMORTIZAREA LINIARA2. AMORTIZAREA DEGRESIVA3. AMORTIZAREA ACCELERATA

1. AMORTIZAREA LINIARA – se refera la repartizarea uniforma a valorii de intrarea a imobilizarilor pe toata durata de functionare stabilita a acestora.

In acest caz se au in vedere urmatoarele elemente :  - valoarea contabila de intrare (ex. 50.000 lei) ; - durata normala de functionare ( 5 ani ) in functie de care se calculeaza ;a. Rata anuala a amortizarii = 100 = 100 = 20%

(cota de amortizare ) durata normala de folosinta 5

b. Anuitatea amortizarii = Rata amortizarii x Valoarea contabila de intrare = 20 x 50.000 = 10.000 lei

100 sau c. Amortizarea anuala = Valoarea contabila de intrare = 50.000 = 10.000 Durata normala de functionare 5 ( ani )

Rata lunara de amortizare = 20 : 12 = 1.666 % (cota de amortizare ) Amortizarea lunara = 50.000 x 1.666 = 833,33 sau Amortizare lunara = 10.000 :12 =833.33 Inregistrarea in contabilitate intr-o luna. 6811 = 281 833,33 Amortizarea incepe din luna urmatoare intrarii sau punerii in functiune .EX .Daca un activ intra in functiune la data de 17 martie 2007. Bunul se foloseste 9 luni in anul 2007.Amortizarea anuala = 50.000 x 20 x 9 =7.500 sau (in anul intrarii ) 100 12

Amortizarea anuala = 50.000 x 20 x 270 ( zile ) =7.500 ( in anul intrarii ) 100 365 (zile ) 2. AMORTIZAREA DEGRESIVA in Romania are in vedere multiplicarea cotelor de amortizarea liniara cu unul din coeficientii urmatori : a. 1.5 pentru activele cu durata normala de utilizare intre 2 si 5 ani

b. 2,0 pentru activele cu durata normala de utilizarea intre 5 si 10 ani c. 2.5 pentru activele cu durata normala de utilizare peste 10 ani

22

Page 23: Suport Curs Contabil

Durata normala de folosinta ( functionare ) a unui mijloc fix este prevazuta in H.G. 2139/2004 . Ex. Valoarea de intrare = 50.000 Cota de amortizare liniara = 20% Amortizare anuala liniara = 10.000 Durata normala de utilizare este de 5 ani deci cota de amortizare se multiplica cu coeficientul 1.5 astfel :Cota de amortizare in regim degresiv = 20 x 1.5 = 30%Calculul amortizarii anuale va fi : Valoarea

degresiva amortizata

Valoarea ramasa

-in primul an 50.000x 30/100 = 15.000 35.000-in al doilea an 35.000x 30/100 = 10.500 24.500-in al treilea an 24.500 x30/100, 24.500/3 = 8.166,667 16.333-in al patrulea an = 8.166,667 8.166-in al cincilea an = 8.166,667 0TOTAL 50.000.000 Nota : In momentul cand nivelul amortizarii obtinute prin inmultirea cotei de amortizare degresiva cu valoarea ramasa de amortizat este mai mic sau egal cu amortizarea anuala determinata prin raportul dintre valoarea ramasa de recuperat la numarul de ani ca functionare ramasi, se ia in calcul aceasi suma, egala pe ani de functionare ramasi. In acest caz : 7.350 < 8.166,667 si Amortizarea lunara = amortizarea anuala 12 iar inregistrarea 6811 = 281

3.AMORTIZAREA ACCELERATA - consta in includerea in primul an de functionare , in cheltuielile de exploatare , a unei amortizari de pana la 50% din valoarea de intrare a activului respectiv. Amortizarile anuale pentru exercitiile urmatoare sunt calculate la valoarea ramasa de amortizat, dupa regimul liniar, prin raportare la numarul de ani de utilizare ramasi. De subliniat ca nu trebuie confundat primul an de functionare cu anul calendaristic.

Folosind datele de mai sus, situatia apare astfel : - in anul I

Valoarea de intrare ( v.i) = 5.000 x 50 = 2.500 100 Valoarea ramasa = 5.000 – 2.500 = 2.500

23

Page 24: Suport Curs Contabil

- in anul II - IV Valoarea anuala a amortizarii = 2.500 = 625

4care se inregistreazN Na in contabilitate dupa regulile cunoscute. Amortizarea degresiva si amortizarea accelerata, indiferent daca valorile calculate in baza acestor sisteme sunt peste nivelul sau sub nivelul amortizarii liniare, sunt considerate amortizari fiscale.

CLASA 3 . CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE. Stocurile si productia in curs de executie reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii patrimoniale , destinate :

- fie a fi vandute in aceasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie ,

- fie a fi consumate la prima utilizare. In cadrul stocurilor propriu- zise se cuprind : marfurile, materiile prime, materialele consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, produsele (semifabricatele, produsele finite, produsele reziduale), animalele si pasarile, ambalajele, productia in curs de executie. La intrarea in patrimoniu, bunurile materiale de natura stocurilor se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare denumita valoare contabila, astfel : a. materiile prime, materialele consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, marfurile la costul de achizitie iar marfurile pot fi evaluate si la pretul de vanzare; b.productia in curs de executie, semifabricatele si produsele finite, ambalajele si bunuri produse de catre unitatea patrimoniala, la costul de productie ; c. animalele si pasarile, la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz ; d. stocurile de marfuri pot fi evaluate la intrare si iesire, si la pretul de vanzare, inclusiv sau exclusiv T.V.A. La intrare, se poate folosi si metoda pretului cu amanuntul in comertul cu amanuntul. Intrarea stocurilor se face in functie de metodele inventarului permanent sau intermitent.

1. Metoda inventarului permanent- consta in faptul ca, conturile de stocuri si comenzi in curs de executie se debiteaza cu intrarile de valori materiale si se crediteaza cu iesirile de valori materiale.

2. Metoda inventarului intermitent –consta in faptul ca ,in cursul perioadei de gestiune, miscarile de stoc ( intrari-iesiri ) nu se inregistreaza prin conturile de stoc, ci prin conturile de cheltuieli.

24

Page 25: Suport Curs Contabil

La iesirea din patrimoniu,bunurile materiale se evalueaza si se inregistreaza prin aplicarea :

a. Metodei -Costului mediu ponderat (C.M.P.),b. Metodei primei intrari-primei iesiri ( F.I.F.O.),sauc. Metodei ultimei intrari-primei iesiri ( L.I.F.O.)

NOTA : Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa, iar daca administratorii decid schimbarea metodei, in notele explificative trebuie sa se explice motivul schimbarii si efectele asupra rezultatului.

a. C.M.P se poate calcula lunar sau dupa fiecare operatie de intrare , ca raport intre valoarea totala a stocului initial plus valoarea intrarilor pe de o parte si cantitatea existenta in stocul initial plus cantitatea intrata pe de alta parte.

C.M.P = ( Stoc initial x pret ) + ( Cantitati intrare x pret )

Stoc initial + Cantitati intrareExemplu : - stoc initial la 01.01.2008 ; 2.000 buc x 500 lei / buc= 1.000.000 lei - la 08.01.2008   : intrari 3.000 buc x 520 lei /buc =1.560.000 lei.

Stoc 5.000 buc =2.560.000 lei

C.M.P la 08.01.2008 = (2.000x500) + ( 3.000x520 ) = 2.560.000=5122.000 + 3.000 5.000

b. Metoda primei intrari – primei iesiri (F.I.F.O.). Potrivit acestei metode , bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al primei intrari ( lot ). Pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite se evalueaza la costul de achizitie al lotului urmator in ordine cronologica. c. Metoda ultimei intrari- primei iesiri (L.I.F.O.), unde iesirile din stoc sunt evaluate la valoarea de inlocuire bazata pe pretul ultimei facturi ( eventual la prêt estimativ al urmatoarei facturi ). De regula acest prêt este egal cu pretul pietei sau costul de inlocuire, dupa caz. Conturile de stocuri si productie in curs de executie furnizeaza informatii privind situatia si miscarea stocurilor si comenzilor in curs de executie si au functia contabila de activ. Se debiteaza cu valoarea stocurilor intrate in gestiunea unitatii patrimoniale prin consum, vanzare si alte destinatii. Se crediteaza cu valoarea stocurilor iesite din gestiunea unitatii patrimoniale prin consum, vanzare si alte destinatii. Soldul debitor reprezinta valoarea bunurilor si serviciilor in stoc la sfarsitul exercitiului financiar. Contul 301 «   Materii prime «  si contul 302 «   Materiale consumabile   ». Materiile prime sunt bunurile care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata.

25

Page 26: Suport Curs Contabil

In categoria materialelor consumabile sunt incluse : materialele auxiliare, combustibilii, piesele de schimb, semintele, furajele. Conturile 301 si 302 sunt conturi de A si tin evidenta existentei si miscarii stocurilor de materii prime respectiv materiale consumabile. .Se debiteaza cu valoarea la prêt de inregistrare a materiei prime respectiv materialelor consumabile, intrate prin diferite surse. Se crediteaza cu valoarea la prêt de inregistrare a materiilor prime, respectiv materialelor consumabile iesite pe diferite destinatii. Soldul debitor reprezinte valoarea la prêt de inregistrare a diferitelor materii prime sau materiale consumabile aflate in stoc.Exemple :

1. Inregistrarea intrarilor   de materii prime.a. – de la furnizori, cu factura la prêt negociat de 1.000 lei, T.V.A (19 %) -

190, de platit -1.190 lei. % = 401 1.190 301 1.000 4426 190

b. de la furnizori, fara factura –cu aceleasi date : - pe baza avizului de expediere ;

% = 408 1.190 301 1.000 4428 190

- la primirea facturii ; 408 = 401 1.190 si 4426 = 4428 190

c.de la asociati, ca aport in natura,301 = 456 5.000

d. din avansuri de trezorerie   ; % = 542 238.000 301 200.000 4426 38.000-unde 542 « Avansuri de trezorerie « 

e. materii si materiale aflate la terti. ; 301 = 351 1.000

f. din donatii – cu titlu gratuit ; 301 = 7582 1.000g. plusuri la inventariere. 301 = 601 500

26

Page 27: Suport Curs Contabil

unde 601 –«  Cheltuieli cu materiile primeh. evidentierea cheltuielilor de transport facturate de furnizori % = 401 119.000 301 100.000 4426 19.0002. Inregistrarea iesirilor   :a. consumul obisnuit   ; 601 = 301 2.000b. pierderi, lipsuri si deprecieri pe baza de inventariere, neimputabile si concomitent T.V.A. 601 = 301 5.000 635 = 4427 900

c. imputatii vinovatilor prin :c 1. scoaterea din gestiune ; 601 = 301 10.000c 2. imputarea propriu – zisa ; 4282 = % 119.000 (461) 7588 100.000 4427 19.000

d. calamitati naturale ; 671 = 301 1.000e.donatii : e 1 – scaderea din gestiune ; 6582 = 301 2.000e 2 T.V.A 19 % 635 = 4427 380

f. vanzari ( trecerea lor la marfuri ) ; 371 = 301 1.000g. materii prime date ( trimise ) spre prelucrare sau reconditionare la terti. 351 = 301 4.000h ) retrageri de catre asociati ; 456 = 301 5.000i. livrari la unitate sau subunitati . 481 = 301 1.000 (482)

 

27

Page 28: Suport Curs Contabil

Contul 303 «   Materiale de natura obiectelor de inventar « EX .Inregistrarea intrarilor cu valoare la prêt de inregistrare 1. –achizitionate ; 303 = 401 1.0002. – aportul in natura la capitalul social ; 303 = 456 1.0003. –constatate plus la inventariere ; 303 = 603 1.0004. - primite cu titlu gratuit ; 303 = 7582 1.0005. - obtinute din productie proprie 303 = 345 1.000Inregistrarea iesirilor la pretul de inregistrare ;1. date in folosinta ; 603 = 303 1.0002. ca avans ; 471 = 303 1.000

3.lipsa la inventar ; 603 = 303 1.000 4. vandute ca atare ; 371 = 303 1.000 5. trimise la terti ; 351 = 303 1.000

6. donate ; 658 = 303 1.0007. pierderi din calamitati 671 = 303 1.000Contul 308 «   Diferente de prêt la materii prime si materia le « - tine evidenta diferentelor ( in plus sau in minus ) intre pretul de inregistrare standard si costul de achizitie aferent materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar..Este un cont de A/P.Se debiteaza cu diferentele de prêt in plus :a. provenite de la furnizori ; 308 = 401 1.000b. diferente de prêt in minus aferente : 308 = % 3.000-materiilor prime 601 1.000-materialelor consumabile 602 1.000-obiectelor de inventar 603 1.000

28

Page 29: Suport Curs Contabil

Se crediteaza cu :a. diferentele de prêt in minus aferente : % = 308 3.000 301 1.000 302 1.000 303 1.000b. diferentelor de prêt in plus aferente : % = 308 3.000-materiilor prime 601 1.000-materialelor consumabile 602 1.000-obiectelor de inventar 603 1.000

GRUPA 33. PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE-este productia neterminata la sfarsitul perioadei si se determina prin inventariere sau prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare.EX : 1. Evidentierea stocului, respectiv a lucrarilor si serviciilor, la sfarsitul lunii 331 ( 332) = 711 100

2. Evidentierea scaderii lor din gestiune la inceputul lunii urmatoare. 711 = 331 ( 332) 100

Contul «   341   » SEMIFABRICATE Semifabricatele sunt produsele al caror proces tehnologic s-a incheiat intr-o sectie, urmand sa treaca in faza urmatoare sau sa se livreze tertilor. Este cont de A.

EX. 1. Receptionarea semifabricatelor in cursul lunii. 341 = 711 1.000 2. Inregistrarea la sfarsitul lunii, pentru diferentele de pret dintre pretul de inregistrare si cel efectiv :a. favorabile (prêt prestabilit 1.000 si cost efectiv 900) 711 = 348 100b.nefavorabile ( prêt prestabilit 1.000 si cost efectiv 1.200) 348 = 711 200 3.plus la inventar ; 341 = 711 4.000 4. vanzarea semifabricatelor ; 411 = % 59.500 702 50.000 4427 9.500 5. descarcarea gestiunii la pretul de inregistrare de 50.000. 711 = 341 50.000

29

Page 30: Suport Curs Contabil

6. Lipsuri la inventar ( perisabilitati ) ; 711 = 341 30.000 7.Lipsuri din calamitati naturale ; 671 = 341 12.000Contul 345 «   Produse finite «  Produsele finite sunt cele care au parcurs toate fazele procesului tehnologic- nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii, sunt depozitate sau livrate direct clientilor. Este cont de A.EX 1. Produse finite intrate in gestiune sau plusuri la inventar. 345 = 711 1.000 2. Vanzarea produselor finite ( la descarcarea gestiunii ) sau lipsuri la inventar pentru perisabilitati. 711 = 345 1.000 3. Acordarea de produse finite salariatilor ca plata in natura, potrivit legii ; 421 = 345 1.000 4. produse finite consumate pentru fondul de protocol. 623 = 345 1.000 635 = 4427 190

5.Diferente de prêt aferente produselor vandute :a. favorabile 348 = 711 600b. nefavorabile 711 = 348 600

Contul 346 «   PRODUSE REZIDUALE « Este cont de A. Produsele reziduale sunt : rebuturile, materialele recuperabile sau deseurile. Exemplele privind corespondentele contului 346 sunt identice cu cele ale conturilor prezentate mai sus, cu exceptia celor care se refera la diferentele de prêt. Contul 348 «   Diferente de prêt la produse «  - tine evidenta diferentelor intre pretul standard si costul de productie la produse ». Este cont de A/P.

- contul 348 se debiteaza cu diferentele nefavorabile . Exemplificarea a fost prezentata mai sus, la punctul 5.

GRUPA 35 «   STOCURI AFLATE LA TERTI «   Contul 351 «   Materii prime si materiale aflate la terti  ». Este cont de A.EX.1. Dare spre prelucrare sau reconditionare la terti. 351 = 302 20.000

2. Evidentierea facturilor si lasarea materialelor in custodie la furnizori. % = 401 23.800

30

Page 31: Suport Curs Contabil

351 20.000 4426 3.800

3.Receptionarea materialelor lasate in custodie 301 (302) = 351 20.0004. Minusuri de materii prime la aducerea de la terti. 601 = 351 400

Contul 354 «   PRODUSE AFLATE LA TERTI « -tine evidenta stocurilor de produse trimise la terti.Este cont de A.EX 1. Produse finite trimise la terti . 354 = 345 (341,346) 1.000 2. Produse finite intrate in gestiune, aduse de la terti. 345(341,346) = 354 1.000

GRUPA 36 «   ANIMALE Contul 361 «   Animale si pasari « - tine evidenta efectivelor de animale si pasari . Este cont de A si functioneaza la fel ca si celelalte conturi de stocuri, dupa regulile de functionare a conturilor. Contul 368 «   Diferente de prêt la animale si pasari «  functioneaza asa cum am aratat la contul 308 «  Diferente de prêt la materii prime si materiale « fiind cont de A/P. GRUPA 37 «   MARFURI   » Marfurile sunt bunuri pe care unitatea le cumpara in vederea revanzarii ,sau produselor predate spre vanzare magazinelor proprii. Contul 371 «   Marfuri « -tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de marfuri ». Inregistrare intrarilor de marfuri :1. de la furnizori cu factura ; % = 401 3.570 371 3.000 4426 5702.a. de la furnizori fara factura ; % = 408 3.570 371 3.000 4428 5702.b. la sosirea facturii. 408 = 401 3.570 4426 = 4428 5703. Din avansuri de trezorerie ; % = 542 2.380 371 2.000 4426 380

31

Page 32: Suport Curs Contabil

4 .De la asociati prin aport in natura. 371 = 456 500

5. Prin transferare de la materii prime. 371 = 301 1.000 6. Plus la inventar. 371 = 607 500

7.Donatii primite cu titlu gratuit ; 371 = 7582 500 Iesirea marfurilor :1. la o intreprindere en –gros , la pretul de achizitie. 607 = 371 1.000

2. La o intreprindere cu amanuntul, la pretul cu amanuntul, cunoscandu-se : % = 371 4.000-prêt achizitie ; 607 2.791-ad.com aferente mf vandute ; 378 565-T.V.A neexigibila 19% 4428 644

3.Minus la inventar (perisabilitati ) ; 607 = 371 4004.Ca urmare a unor calamitati naturale. 671 = 371 100

5. Prin donatii cu titlu gratuita. trecerea pe cheltuieli 6582 = 371 1.000b. T.V.A. aferent 635 = 4427 1906. Valoarea la prêt de inregistrare a marfurilor trimise la terti ;

357 = 371 1.000 Determinarea adaosului comercial aferent marfurilor vandute (iesite )- dupa formula conform precizarilor din normele legale, literatura si practica. K = Sic 378 + Rc 378 x100

(Si 371 – Si 4428 ) + (Rd 371 – Rc 4428 )

si – adaosul comercial aferent marfurilor ramase in stoc ; = K X ( Sfd 371 – Sfc 4428 )

100si – adaosul comercial aferent marfurilor vandute ; = Sic 378 +Rc 378 – adaosul comercial aferent marfurilor ramase in stoc ( dupa formula de mai sus )

32

Page 33: Suport Curs Contabil

Contul 381 “ Ambalaje “-este cont de activ si functioneaza la fel ca si celelalte conturi de stocuri. Ambalajele sunt bunuri achizitionate sau confectionate de unitate , destinate ambalarii si transportului produselor finite cat si a marfurilor. EX –particularitati.

1. Intrarea ambalajelor de la terti in cazul prelucrarii sau reconditionarii. 381 = 358 4002. Valoarea la prêt de inregistrare a ambalajelor realizate din productie

proprie. 381 = 345 500

3. Trimiterea ambalajelor la terti spre reconditionare 358 = 381 400 Contul 388 «   Diferente de prêt la ambalaje «  -functioneaza la fel ca si conturile 308 si 328 , prezentate mai sus. GRUPA 39 «   Provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie «   Prin conturile din aceasta grupa se evidentiaza constituirea, de regula la sfarsitul exercitiului financiar, a ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie, precum si a suplimentarii, diminuarii sau anularii lor, potrivit legii. Sunt conturi de pasiv. Se crediteaza cand se creaza si suplimenteaza ajustarile , daca e cazul, si se se debiteaza cand se reduc sau anuleaza aceste ajustari, trecandu-se la venituri. Soldul reprezinta valoarea ajustarilor existente la sfarsitul perioadei. EX.1. Constituirea ajustarilor pentru deprecierea materiilor prime. 6418 = 391 3002. Anularea (diminuarea ) ajustarilor, prin virarea lor la venituri. 391 = 7418 100

33

Page 34: Suport Curs Contabil

CLASA 4. CONTURI DE TERTI

Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si creantelor unitatii patrimoniale in relatiile acesteia cu furnizorii, clientii, personalul, asigurarile sociale, bugetul statului, unitatile afiliate din cadrul grupului, asociatii, actionarii, diversi debitori si creditori si alte persoane fizice sau juridice. Persoanele fizice si juridice fata de care unitatea are obligatii banesti sunt denumite generic « creditori ». Contabilitatea furnizorilor si clientilor, a celorlalte datorii si creante se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica. In contabilitatea analitica, furnizorii si clientii se grupeaza astfel : interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de plata respectiv de incasare. Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna,, precum si cele pentru incapacitate temporara de munca, platite din fondul de salarii si alte drepturi in bani si / sau in natura datorate de unitate personalului pentru munca prestata si care se suporta , potrivit reglementarilor in vigoare, din fondul de salarii. Alte drepturi si avantaje care nu se suporta din fondul de salarii ( masa calda, bonuri de masa, etc ) nu se suporta din fondul de salarii. Retinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata in rate, chirii, popriri, pensii alimentare si altele, se efectueaza numai pe baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale. Contabilitatea decontarilor privind asigurarile sociale cuprinde obligatiile pentru contributia la asigurarile sociale la fondul pentru sanatate si la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj. In cadrul decontarilor cu bugetul statului si fondurile speciale se cuprind : impozitul pe profit, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe venit, subventiile de primit si alte impozite, taxe si varsaminte asimilate. Impozitul pe profit de plata trebuie recunoscut ca datorie in limita sumei neplatite. Daca suma platita depaseste suma datorata, surplusul trebuie recunoscut drept creanta. Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se stabileste lunar, pe baza de decont, ca diferenta intre valoarea taxei aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate ( T.V.A colectata ) si a taxei deductibile pentru cumpararile de bunuri si servicii ( T.V.A. deductibila ). In situatia in care exista decalaje intre faptul generator de T.V.A si exigibilitatea acesteia, totalul T.V.A se inregistreaza intr-un cont distinct : T.V.A. neexigibila » care pe masura ce devine exigibila, se trece la T.V.A colectata, respectiv T.V.A deductibila.

34

Page 35: Suport Curs Contabil

Tot aici se inregistreaza si T.V.A deductibila si colectata pentru livrarile de bunuri si prestari de servicii pentru care nu au sosit sau nu s-au intocmit facturile. Diferenta de taxa in plus sau in munus, intre T.V.A colectata si T.V.A. deductibila se inregistreaza in conturi distincte ( T.V.A de plata ) respectiv T.V.A. de recuperat) si se regularizeaza in conditiile legii. Contabilitatea decontarile intre unitatile afiliate si cu asociatii cuprinde operatiile care se inregistreaza reciproc si in aceasi perioada de gestiune , atat in contabilitatea unitatii debitoare , cat si a celei creditoare, apartinand aceluiasi grup. Diferentele de curs valutar apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor in valuta la cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate initial pe parcursul perioadei si trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli in perioada care apar. Cheltuielile efectuate si veniturile realizate in perioada curenta ,dar care privesc exercitii viitoare, sunt inregistrate in contabilitate, la cheltuieli in avans, respectiv venituri in avans ( ex : cheltuieli cu chiriile, abonamentele , efectuate anticipat,respectiv venituri din chirii, abonamente). In cadrul Clasei 4 de conturi –«  Conturi de terti «  distingem : -conturi care inregistreaza datoriile si au functie contabila de pasiv. Se crediteaza cu datoriile create in mod curent fata de terti, se debiteaza la decontarea datoriilor. Soldul este creditor si reprezinta datoriile in curs de decontare. - conturi care reflecta creantele si functioneaza in regimul conturilor de activ. Se debiteaza la crearea creantelor asupra tertilor si se crediteaza la decontarea creantelor. Soldul conturilor este debitor si reprezinta creantele intreprinderii asupra tertelor persoane. - conturi care reflecta decontarile cu tertii si au functie contabila de activ-pasiv.A). Contabilitatea privind decontarile cu furnizorii.

Contul 401 «   Furnizori «  - tine evidenta datoriilor si a decontarile in relatiile cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrari executate sau servicii prestate » . Este cont de P. Contul 403 «   Efecte de platit «  -tine evidenta obligatiilor de plata stabilite pe baza de efecte comerciale( bilet de ordin , cambie »-P. Contul 404 «   Furnizori de imobilizari «  -tine evidenta obligatiilor de plata stabilite fata de furnizorii de imobilizari corporale sau necorporale. –P. Contul 405 «   Efecte de platit pentru imobilizari «  -tine evidenta obligatiilor de plata fata de furnizorii de imobilizari stabilite pe baza de efecte comerciale ( bilet de ordin, cambie ). –P.

35

Page 36: Suport Curs Contabil

Contul 408 «   Furnizori-facturi nesosite   » .-tine evidenta decontarilor cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrarile executate si prestarile de servicii pentru care nu s-au primit facturi.-P. Contul 409 «   Furnizori-debitori  » -tine evidenta avansurilor acordate furnizorilor pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor sau executari de lucrari si prestari de servicii. – A.EX.1. Aprovizionarea cu stocuri de la furnizori pe baza facturii si notei de

receptie si constatare de diferente.-in cazul inventarului permanent ; % = 401 3 4426

- in cazul inventarului intermitent ; % = 401  60 4426 2. Lucrarile si serviciile primite de la furnizori, pe baza facturii, se inregistreaza :

% = 401

60 si 61 4426

3.Bunuri sosite fara factura : % = 408 30, 37 si 38

4428 -la sosirea facturii :

408 = 401 4426 = 44284. Achitarea furnizorilor prin conturile de la banca, pe baza de cecuri bancare. 401 = 5121

5. Decontarea datoriilor fata de furnizori pe baza de efecte comerciale ; 401 = 403 6. Se primeste de la furnizorul « x » la sfarsitul lunii martie, o factura de reducere in valoare de 200 lei pentru marfurile aprovizionate, T.V.A. 19 %.(se foloseste metoda inventarului intermitent).

36

Page 37: Suport Curs Contabil

- in contabilitatea cumparatorului   : 401 = % 238 607  200

4426 38 -in contabilitatea furnizorului (vanzatorului) % = 411    238 707 200

4427  38

7. Sconturi obtinute de la furnizori pentru decontarea datoriilor inainte de termen ; 401 = 767 8. Facturi contabilizate pentru lucrari si servicii neprimite ; - la primirea facturii 60 si 61 = 401 - anularea cheltuielilor la inchiderea exercitiului 471 = 60 si 61’ B) Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu clientii

Contul 411 “ Clienti “ –tine evidenta creantelor si decontarilor cu clientii interni si externi, pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri, etc vandute,lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi, inclusiv a clientilor incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu (prin contul 4118 «   Clienti incerti sau in litigiu «   .-A Contul 418 «   Clienti –facturi de intocmit « -tine evidenta livrarilor de bunuri, prestarile de servicii sau executarile de lucrari, inclusiv T.V.A. pentru care nu s-au intocmit facturi in termenul legal sau la sfarsitul lunii –A. Soldul debitor al contului reprezinta valoarea facturilor de intocmit. Contul 419 «   Clienti –creditori «  - tine evidenta clientilor creditori, reprezentand datoriile pentru avansurile incasate de la clienti « -P. Soldul creditor al contului reprezinta obligatia unitatii fata de clientii ei pentru avansurile primite si nedecontate. EX 1. Vanzari de marfuri pe credit comercial , cu factura ; 411 = % 707   4427 2. La intocmirea facturii pentru bunurile livrate, prestatii fara factura ; 411 = 418   4428 = 4428 3. Diferenta nefavorabila de curs valutar la incheierea exercitiului ; 665 = 411

37

Page 38: Suport Curs Contabil

4. Acceptarea la plata a efectelor comerciale de incasat ; 413   = 411

5. Sconturi acordate clientilor cu ocazia incasarii clientilor ; 667 = 411 6. Clienti rai platnici, dubiosi ;

4118 = 4111 7. Avansuri incasate de la clienti prin casierie ; 5311  = 419  

C.)Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu personalul   »

Decontarile cu personalul, au ca obiect calculul, inregistrarea la cheltuieli si decontarea salariilor cuvenite angajatiilor. Contul 421 “ Personal –salarii datorate “- tine evidenta decontarilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia in bani sau natura, inclusiv a adaosurilor si premiilor achitate sdin fondul de salarii. Soldul contului reprezinta drepturi salariale datorate-P. Contul 423 “Personal –ajutoare materiale datorate “-tine evidenta ajutoarelor materiale datorate angajatilor de la asigurarile sociale(de boala, deces, somaj tehnic ) diminuate cu retinerile din drepturile respective pentru : impozitul pe salarii, contributia la asigurarile sociale si la fondul de somaj. –P. Contul 424 «   Prime privind participarea personalului la profit «  -tine evidenta stimulentelor acordate personalului din profitul realizat –P. Soldul creditor al contului evidentiaza obligatiile unitatii fata de salariatii ei pentru plata stimulentelor din profitul realizat. Contul 428 «   Alte datorii si creante in legatura cu personalul «  -se foloseste de regula la finele exercitiului pentru delimitarea in timp a unor datorii fata de personal sau a unor creante fata de salariati. Este cont bifunctional. Soldul creditor reprezinta sumele cuvenite personalului iar soldul debitor sumele datorate de personal. Elementele da calcul si decontare a remuneratiilor asa cum sunt ierarhizate in statul de salarii se prezinta astfel :

salariul brut de baza+ sporuri si adaosuri+ indemnizatii de conducere si alte sporuri acordate pentru conducere+ indezarile de salariu+salariul in natura- contributia personalului la pensia suplimentara- contributia peronalului la fondul de somaj

= Salariul brut impozabil- Impozitul pe salarii

38

Page 39: Suport Curs Contabil

- Avansuri acordate personalului- Retineri din remuneratii datorate tertilor- Alte retineri datorate unitatii.

= Salariul net de plata

1. Inregistrarea salariilor si a altor drepturi accesorii salariilor in ultima zi a lunii.

641 = 421 1.000 2. Retineri din salarii conform statelor de plata. 421 = % 425 427 4282 4372 444 «  Impozit pe venituri de natura salariilor 3. Sume neridicate de personal ,la chenzina a-II-A ; 421 = 426 4. Achitarea salariilor nete ; - prin casieria unitatii : 421 = 5311 -in conturile de card ale salariatilor ; 421 = 51215. Ajutoarele materiale suportate din fondurile de ajutor social; 4311= 4236. Ajutoare materiale suportate de unitate conform dispozitiilor legale in vigoare (ajutorul brut ). 6458 = 423 7. Evidentierea stimulentelor acordate personalului din profitul realizat.(obligatiile unitatii ) 117” Rezultatul reportat “ = 4248. Plata avansului chenzinal 425 = 5311

9. Sume datorate personalului sub forma de ajutoare 4381 = 4281 10. Indemnizatii pentru concedii de odihna neefectuate pana la inchiderea exercitiului financiar . 641 = 4281

39

Page 40: Suport Curs Contabil

D.) Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu asigurarile sociale si protectia sociala.

Contributia pentru asigurarile sociale genereaza datorii si creante pentru societatile comerciale care folosesc personal salariat. Contul 431 «   Asigurari sociale «  -tine evidenta decontarilor privind contributia angajatorului si a personalului la asigurarile sociale si a contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate-P. Soldul contului reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale si asigurarilor sociale de sanatate. Contul 437 «   Ajutor de somaj « -tine evidenta decontarilor privind ajutorul de somaj datorat de angajator , precum si de personal, potrivit legii. –P. Soldul contului reprezinta ajutorul de somaj datorat. La creditare (la salariul de 1.000 lei )1.contributia angajatorului la asigurarile sociale ;

6451 = 43112.contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate ; 6453 = 43133. Contributia personalului la asigurarile sociale . 421 = 43124. Contributia personalului pentru asigurarile sociale de sanatate ; 421 = 43145. Sume datorate de unitate pentru constituirea fondului de somaj ; 6452 = 43716. Sume datorate de personal la fondul de somaj. 421 = 43727.Inregistrarea sumelor datorate pentru fondul de accidente si boli profesionale ( 0.5 % ). 6451 = 4315- -unde 4315 ( cont nou )- contributia unitatii la fond de accid si boli profesionale.-sunt operatii determinate de impozitele si taxele datorate bugetului de stat, precum si creantele asupra bugetului. Contul 441 «   Impozitul pe profit/ venit «  este platit de catre contribuabili, obiectul impunerii reprezentandu-l profitul impozabil calculat ca diferenta intre veniturile realizate si cheltuielile corespondente, la care se adauga cheltuielile nedeductibile. Marimea impozitului se stabileste in principiu, prin aplicarea unei cote procentuale (16%) asupra profitului impozabil. 1. Inregistrarea sumelor datorate bugetului statului. 691 = 4411 -pentru microintreprinderi 698 = 4412 - sume virate la bugetul statului 4412 = 5121

40

Page 41: Suport Curs Contabil

Contul 444 «   Impozitul pe venituri de natura salariilor « -se crediteaza cu sumele datorate bugetului ca impozit pe salarii retinut din salariile angajatilor si altor drepturi similare . Impozitul se calculeaza prin aplicarea unor cote legale asupra veniturilor in bani si in natura datorate personalului conform legislatiei in vigoare. –P. Soldul creditor al contului reprezinta impozitul retinut si datorat bugetului de stat. 1. Evidentierea impozitului datorat asupra salariilor ; 421 = 444

Contul 445 «   Subventii « - tine evidenta decontarilor privind fondurile alocate de la bugetul de stat, imprumuturilor nerambursabile si alte subventii potrivit legii. A. Soldul debitor al contului reprezinta subventiile de primit . Ex. 1 Subventii virate in contul unitatii. 5121 = 445 Contul 446 «   Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate « - tine evidenta decontarilor cu bugetul statului sau cu bugetele locale privind : accizele, taxele vamale, imopozitul pe dividende, impozitul pe cladiri si impozitul pe terenuri, alte impozite si taxe. Este cont de pasiv.Soldul contului reprezinta sumele datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.EX. 1 Taxa vamala. 371 = 446

2. Impozit pe cladiri ( taxa pentru terenuri , accize datorate ) ; 635 = 446

3. Impozitul pe dividende ; 457 = 446 Contul 447 «   Fonduri speciale –taxe si varsaminte asimilate « - tine evidenta datoriilor si a varsamintelor efectuate catre alte organisme publice, potrivit legii. – P. Soldul contului reprezinta sumele datorate. Ex. 1. Datorii suportate pe cheltuiala unitatii pentru alte fonduri speciale , conform reglementarilor legale ; - evidentierea comisionului la cartile de munca (0.75 %) 635 = 447 Contul 448 «   Alte datorii si creante cu bugetul statului « - tine evidenta sumelor reprezentand salariile neridicate, prescrise, datorate bugetului de stat,alte datorii fata de bugetul statului cum sunt amenzile si penalitatile ; EX 1. Datorii la buget din amenzi si penalitati 658 = 448-unde 658 « Alte cheltuieli de exploatare « ; 

41

Page 42: Suport Curs Contabil

Contabilitatea operatiilor privind decontarea T.V.A.( taxa pe valoarea adaugata)

T.V.A reprezinta un impozit indirect intemeiat pe criteriul deductibilitatii iar ca marime t.v.a este echivalenta cu diferenta dintre vanzarile si cumpararile in cadrul aceluiasi stadiu al circuitului economic.De aceea se aplica asupra tranzactiilor fiecarui stadiu al circuitului economic si reprezinta un venit al bugetului de stat. Constituie obiect al impozitarii T.V.A. urmatoarele categorii de operatii : - livrari de bunuri mobile si prestari de servicii efectuate in cadrul exercitarii activitatii profesionale ; - transferul proprietatii bunurilor imobiliare intre agentii economici, precum si intre acestia si institutii publice si persoane fizice ; - importul de bunuri si servicii ; - vanzarea cu plata in rate sau inchirierea unor bunuri pe baza de contract ; Documentele justificative si de evidenta privind T.V.A sunt   : -dispozitia de livrare –pentru eliberarea de bunuri materiale din depozit si pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau as facturii, dupa caz ; -avizul de insotire a marfii -serveste in mod similar cu dispozitia de livrare la care se adauga functia de document de insotire pe timpul transportului.

-factura fiscala reprezinta documentul pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor livrate, lucrarilor executate si serviciilor prestate.-totodata este folosit ca document de insotire pe timpul transportului. -chitanta fiscala serveste ca document de deducere a T.V.A in cazul cumpararilor de bunuri si servicii pentru nevoile unitatii cand plata acestora se face in numerar, ca document, in cazul in care unii agenti economici sunt scutiti de obligatia emiterii unei facturi potrivit legii (ex tranportul cu taximetre ) si ca document de inregistrare in contabilitate. - jurnalul pentru cumparari serveste ca registru jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii si ca document de stabilire a T.V.A.-deductibila lunara ; - jurnalul pentru vanzari este utilizat ca registru jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii si ca document de stabilire a T.V.A. –colectata. - T.V.A deductibila (4426 ) –cont de A se calculeaza si se inregistreaza ca o creanta asupra bugetului statului .La sfarsitul lunii nu prezinta sold.

42

Page 43: Suport Curs Contabil

ex T.V.A –deductibila inscrisa in facturile furnizorilor pentru activitatea de exploatare. % = 401 4426 3 6 - T.V.A colectata (4427) –cont de P . se calculeaza si inregistreaza ca o datorie fata de bugetul statului in cvadrul urmatoarelor operatii privind iesirile .La sfarsitul lunii nu prezinta sold. Ex T.V.A colectata inscrise in facturile emise catre clienti. 4111 = % 707 » Venituri din vanzarea marfurilor » 4427 - T.V.A. neexigibila (4428 ) – cont bifunctional intervine in cazul operatiilor de cumparare –vanzare pentru care nu s-au intocmit documente de facturare pana la inchiderea exercitiului , pentru livrari de bunuri, lucrari si servicii cu plata in rate, precum si cea inclusa in pretul de vanzare cu amanuntul la unitatile comerciale ce tin evidenta la acest prêt. Soldul contului reprezinta T.V.A. neexigibila. EX 1. livrari de produse finite fara factura 418 = % 701 4428- -la intocmirea facturii ; 4428 = 4427 4111 = 4182. livrari de marfuri cu plata in rate : 4111 = % 1.390 707  1.000 4428 190 472 200

REGULARIZARE T.V.A. La sfarsitul fiecarei luni se stabileste T.V.A de plata sau de recuperat prin compensarea soldurilor conturilor 4426” T.V.A deductibila “ si 4427 “ T.V.A colectata”.

43

Page 44: Suport Curs Contabil

Situatia 1. Daca T.V.A colectata > T.V.A. deductibila (4427 > 4426 ) diferenta va fi inregistrata in contul 4423 «  T.V.A. de plata « 4427 > 4426 Diferenta1.200 1.000 200

4427 = % 1.200 4426 1.000 4423 200a) virarea diferentei 4423 = 5121 200

b) daca se poate face compensarea si in Sid al contului 4424 este o suma ( ex 50 lei ) 4423 = 4424 50c) varsarea la buget, daca a mai ramas de platit ( 200-50 = 150) 4423 = 5121 150 Situatia 2. Daca T.V.A. colectata < T.V.A. deductibila (4427 < 4426) diferenta reprezinta T.V.A. de recuperat (ct 4424)4427 < 4426 Diferenta3.500 3.800 300 % = 4426 3.800 4427 3.500

4424 300 Diferenta de 300 lei se recupereaza astfel : a) prin retinere din T.V.A. de plata (4423 ) a lunii viitoare 4423 = 4424 300 b) prin incasarea ei de la bugetul statului 5121 = 4424 300

GRUPA 45 «   Grup si actionari / asociati «

Contul 451 «   Decontari intre entitatile afiliate «  -tine evidenta operatiilor privind virarile de sume intre unitatile apartinand aceluiasi grup. Este cont –B. Soldul debitor reflecta creantele unitatii, iar soldul creditor reflecta datoriile unitatii in relatiile cu entitatile afiliate ce apartin aceluiasi grup. EX 1. Diferente favorabile de curs valutar aferente crean telor in devize fata de entitatile afiliate. 4511 = 765 

44

Page 45: Suport Curs Contabil

Contul 455 «   Sume datorate actionarilor /asociatilor « -tine evidenta sumelor lasate temporar la dispozitia unitatii de catre asociati /actionari. Soldul creditor al contului reflecta sumele datorate de unitate asociatilor. Ex 1 . Incasarea unor sume depuse de asociati. 5121 = 4551

Contul 457 «   Dividende de plata «   Ex 1. Dividende datorate actionarilor din profitul realizat a )-in anul curent ; 1171 = 457 b) –in anii precedenti, ramas nerepartizat ; 1171 = 457 2. Micsorarea dividendelor cu impozitul datorat; 457 = 758

GRUPA 46 «   Debitori si creditori diversi «

Contul 461 «   Debitori diversi «   - tine evidenta debitorilor din pagube materiale create de terti si altor creante izvorate din existenta unor titluri executorii. Ex 1. Titluri mobiliare de plasament cedate. 461 = 109 « Actiuni proprii «  2. Creante pentru concesiuni, chirii, locatii de gestiune, licente si alte drepturi similare. 461 = 706 « Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii «  Contul 462 «   Creditori diversi « - tine evidenta sumelor datorate tertilor pe baza de titluri executorii sau a unor obligatii ale unitatii fata de terti, provenind din alte operatii. Este cont de pasiv. Soldul contului reflecta sumele datorate creditorilor. EX 1.Datorii fata de terti pe baza titlurilor executorii 2,3,4,5 si 6 = 462- 2. Redevente, locatii de gestiune si chirii datorate tertilor ; 612 = 462-

GRUPA 47 .Conturi de regularizare si asimilate   »

Contul 471 «   Cheltuieli inregistrate in avans « - tine evidenta cheltuielilor anticipate sau efectuate in avans,( chirii platite in avans, abonamente, prime de asigurare, dobanzi platite anticipat) care urmeaza a se suporta esalonat pe cheltuieli, pe baza unui scadentar, in perioadele sau exercitiile viitoare » -Este cont de A. Soldul contului reflecta cheltuielile efectuate in avans.

45

Page 46: Suport Curs Contabil

Ex. 1. Cheltuieli inregistrate in avans, de la inceput in contul 471. % = 401 471 4426 2. Cheltuieli constatate la inchiderea exercitiului ca fiind aferente exercitiului urmator   471 = 611  

Contul 472 «   Venituri inregistrate in avans  »- tine evidenta veniturilor anticipate si a veniturilor de realizat( chirii, taxe ) Ex 1. Veniturile inregistrate in avans si a celor aferente perioadelor viitoare( chirii, vanzari de locuinte in rate, abonamente, asigurari, vanzari de marfuri cu plata in rate ) cu factura. 411 = % 471 4428  Contul 473 «   Decontari din operatii in curs de clarificare « -tine evidenta sumelor in curs de clarificare ( amenzi, locatii, cheltuieli de judecata, a operatiilor efectuate in conturile bancare pentru care nu exista documente operatii ce nu pot fi inregistrate pe cheltuieli, rezultate financiare sau alte conturi in mod direct, fiind necesare cercetari si lamuriri suplimentare ). Ex. 1. Sumele in curs de lamurire si platile care nu se pot inregistra definitiv intr-un cont anume, conform extrasului de cont . 473 = 5121

GRUPA 48 «   Decontari in cadrul unitatii «

Contul 481 «   Decontari intre unitate si subunitati « -tine evidenta decontarilor intre unitati si subunitatile sale, fara personalitate juridica, care conduc contabilitatea proprie. Este un cont bifunctional. Soldul debitor reprezinta sumele de incasat, iar soldul creditor sumele datorate. Contul 482 «   Decontari intre subunitati «  -tine evidenta decontarilor intre subunitatile fara personalitate juridica cu contabilitate proprie din cadrul aceleiasi unitati. Este cont bifunctional. Soldul debitor reprezinta sumele de incasat de la subunitati, iar soldul creditor sumele datorate.

GRUPA 49 «   Ajustari pentru deprecierea creantelor «

Ex 1. Constituirea sau marirea ajustarilor pe seama cheltuielilor ;68 = 49

2. Diminuarea sau anularea provizioanelor prin virarea lor la venituri ; 491 (496 ) = 7814

495 = 7864

46

Page 47: Suport Curs Contabil

CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de plasament, disponibilitatilor in conturi la banci si in casierie, creditelor bancare pe termen scurt si altor valori de trezorerie. Titlurile de plasament, reprezinta actiunile si obligatiunile rascumparate si achizitionate in vederea realizarii unui castig ( profit ) pe termen scurt.Spre deosebire de titlurile de participare a caror posesiune este durabila, perioada de rotatie a titlurilor de plasament nu depaseste de regula, un an. Ele se identifica cu actiunile, obligatiunile, bonurile de tezaur sau trezorerie si alte titluri de valoare dobandite pe termen scurt. Veniturile se realizeaza prin diferenta dintre pretul de vanzare mai mare si pretul de cumparare mai micsi sub forma dividendelor si dobanzilor incasate. Actiunile sunt titluri de valoare, care atesta participarea detinatorului la capitalul social al unei societati pe actiuni si care-i confera dreptul de a primi o parte din profitul societatii sub forma de dividende, precum si dreptul de proprietate asupra unei parti din capital, corespunzator cu aportul adus in societatea respectiva. Obligatiunile sunt hartii de valoare, care confera posesorului calitatea de creditor si dreptul de a primi pentru suma imprumutata un anumit venit fix sub forma de dobanda, stabilita dinainte,indiferent de rezultatele obtinute de cel care le-a emis. Actiunile pot fi nominale sau la purtator . Atat actiunile cat si obligatiunile pot fi «  proprii » , emise de unitatile patrimoniale si «  cumparate », emise de alte societati . Actiunile si obligatiunile proprii vandute , pot fi rascumparate pentru a fi anulate sau negociate la bursa, in vederea unui castig suplimentar.

GRUPA 50 «   Investitii pe termen scurt «

Conturile din aceasta grupa, cu exceptia contului 509 « Varsaminte de efectuat pentru titluri de plasament « au functie contabila de activ. Se debiteaza cu titlurile de valoare- actiuni, obligatiuni si alte optiuni-cumparate sau rascumparate din propriile emisiuni si se crediteaza cu valoarea contabila a titlurilor vandute sau anulate, dupa caz. Au sold final debitor care reprezinta valorile mobiliare de plasament aflate in portofoliul intreprinderii. Valoarea contabila de inregistrare a titlurilor in cadrul conturilor este egala cu pretul de cumparare sau cu valoarea stabilita potrivit contractelor de achizitie. Cheltuielile necesare de cumparare a titlurilor de valoare, cum sunt comisioanele intermediarilor, onorariile, se inregistreaza direct in cheltuielile de exploatare ale exercitiului.

47

Page 48: Suport Curs Contabil

Contul 509 « Varsaminte de efectuat pentru titluri de plasament «. Este cont de activ si  -tine evidenta varsamintelor de efectuat pentru titlurile de valoare dobandite dar neachitate integral. In creditul contului se inregistreaza valoarea datorata de varsat pentru titlurile de plasament cumparate, in debit valoarea varsata pentru titlurile de plasament dobandite, iar soldul creditor al contului reprezinta valoarea de varsat pentru plasamentele dobandite.

Ex 1. Titluri de plasament achizitionate ; 50 = %-valoarea datorata   509-suma achitata prin conturi curente la banci 5121-achitate in numerar 531 50 « Titluri de plasament « - la pretul de cumparare ;

2. Rascumpararea de obligatiuni emise cu plata in numerar(obligatiuni proprii). 505 = 5311

3. Plata obligatiunilor cumparate prin contul curent ; 509 = 5121

4. Vanzarea obligatiunilor la un prêt inferior celui platit la cumparare, cu numerar ;-prêt cumparare 4.000-prêt vanzare 3.800

% = 506 « Obligatiuni » 4.000 5311 3.800 664 200

5. Vanzarea obligatiunilor la un prêt superior celui de cumparare.-prêt cumparare -4.000-prêt vanzare -4.100 5121 = % 4.100 506 4.000 764 1006. Cumpararea altor titluri. 508 = 5311

7. Vanzarea acestor titluri la acelasi prêt. 5311 = 508

48

Page 49: Suport Curs Contabil

Contabilitatea operatiilor de incasari si plati efectuate prin conturile de la banci

Prin intermediul conturilor de la banci sunt delimitate si inregistrate valorile de incasat cum sunt cecurile si efectele comerciale depuse la banca, disponibilitatile in lei si in devize, creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor bancare. Conturile la banci cuprind valorile de incasat, conturile curente, dobanzile de platit si de incasat, creditele bancare pe termen scurt cu dobanzile aferente. Sumele virate sau depuse la banci ori prin mandat postal pe baza de documente prezentate persoanei juridice si neaparute inca in extrasele de cont, se inregistreaza intr-un cont distinct. Pentru achitarea unor obligatii fata de furnizori se pot deschide acreditive la banci in lei sau in valuta, in favoarea acestora. La incheierea exercitiului financiar, diferentele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilitatilor in valuta si a altor valori de trezorerie la cursul de schimb de la aceasta data si cursul de schimb de la data inregistrarii in contabilitate se inregistreaza in conturile de venituri si cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz. Transferurile de disponibilitati banesti intre conturile la banci , precum si intre conturile la banci si casieria unitatii, se inregistreaza in contul de viramente interne. Pentru pierderea de valoare a titlurilor de plasament, la sfarsitul exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii se constituie ajustari pe seama cheltuielilor.

Instrumente de plata :

Obligatiile banesti intre societatile comerciale sau intre societatile comerciale si alte persoane fizice sau juridice se pot efectua, dupa caz, in numerar si fara numerar . Plata/ incasarea in numerar se face imediat, fara intermediere, prin miscarea directa a sumelor banesti. 1. Documentele de incasari-plati in numerar care sunt folosite pentru inregistrarea operatiilor de casa sunt :

chitanta - serveste ca document justificativ, pentru incasarea unei sume in numerar in casieria societatii societatii comerciale.

Ca o varianta a chitantei este chitanta pentru operatii in valuta. Pentru cumpararea unor produse, lucrari sau servicii, in conditiile

in care nu se intocmeste factura, se completeaza chitanta fiscala. redarea sumelor de casierul societatii comerciale catre casierii

platitori se consemneaza in procesul verbal de plati

49

Page 50: Suport Curs Contabil

Imputernicirea este documentul justificativ prin care se autorizeaza o persoana pentru a incasa drepturi banesti de la casieria intreprinderii cand titularul nu se poate prezenta pentru aceasta.

Registrul de casa , in lei sau in valuta, serveste ca document centralizator de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar efectuate de casieria intreprinderii pe baza actelor justificative. Pe baza lui se stabileste soldul de casa la finele fiecarei zile.

Factura si factura fiscala document pe baza caruia se intocmesc instrumentele de plata a produselor si marfurilor livrate, lucrarilor executate sau a serviciilor prestate. Se poate folosi si ca document de insotire pe timpul transportului si de receptie-incasare in gestiune a primitorului.

2.Operatiile de incasari/plati fara numerar prin utilizarea unor instrumente si mijloace de plata, fara miscare efectiva a sumelor banesti din categoria carora fac parte   : cecul, cambia, biletul la ordin si ordinul de plata.

Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturii bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi. Cecul prezentat este platit numai la vedere (prezentare) si poate fi la purtator, cecul barat, cecul certificat si cecul de calatorie.

Cecul barat consta in inscrierea a doua linii paralele orizontale sau oblice pe fata cecului. Bararea indica obligatia ca beneficiarul sa recurga la serviciile unei banci pentru incasarea sumei inscrise pe cec, incasarea in numerar direct de la banca tragatorului nefiind posibila.

Cecul certificat prin care banca confirma pe cec existenta si blocarea disponibilului necesar efectuarii platii.

Cecul de calatorie prin care tragatorul poate conditiona plata acestuia de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul ( posesorul) si semnatura persoanei care incaseaza cecul la prezentare. O prima semnatura se pune in momentul primirii cecului si a doua in momentul incasarii, in prezenta functionarului bancar sau in momentul efectuarii unei plati , in prezenta beneficiarului.

Cambia este simultan un instrument de plata si un titlu de credit prin care tragatorul , creator de titlu, plateste o datorie fata de o anumita persoana ( beneficiar) prin intermediul altei persoane ( tras) care era datoare tragatorului. Plata se face la ordinul tragatorului sau al beneficiarului dupa caz.

Biletul la ordin este un instrument de plata prin care emitentul isi ia angajamentul de a plati la o anumita data , o suma determinata

50

Page 51: Suport Curs Contabil

beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al instrumentului. Ca titlu de credit, este creat de emitent in calitatea de debitor care se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar aflat in calitatea de creditor.

Ordinul de plata este o dispozitie neconditionata, data de catre emitentul acesteia unei societati bancare receptoare de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani la o anumita data. Pentru a face plata trebuie sa existe lichiditati suficiente in contul de la banca.

Cecul simplu inlocuieste « cecul de numerar » fiind utilizat pentru ridicarea de numerar din conturile de la banci.

Contul 511 «   Valori de incasat  » tine evidenta valorilor de incasat , cum sunt : cecurile si efectele comerciale primite de la clienti. Este cont de activ. Soldul contului reprezinta valoarea cecurilor si efectelor comerciale neancasateEX 1. Valoarea cecurilor primite de la clienti si depuse la banca spre incasare. 5112 = 411unde 5112 « Cecuri de incasat » unde 411 » Clienti »

2. Incasarea cecului.5121 = 51125122

Contul 5121 «   Conturi la banci in lei « - tine evidenta disponibilitatilor in lei aflate in conturi la banci si a miscarii acestora. Exemple privind corespondentele contului 5121 :Sume incasate   : ………………………………………………. 5121 = %- viramente interne –depuneri de numerar in cont ………………………… 581-subventii privind investitiile ……………………………………………… 131-subventii …………………………………………………………………. 445-credite bancare pe termen lung ………………………………………… 162-credite bancare pe termen scurt …………………………………………... 519-datorii ce privesc imobilizarile financiare………………………………… 166-decontari cu entitatile afiliate in cadrul grupului ………………………….. 451-decontari privind interesele de participare ………………………………… 453-alte imprumuturi si datorii asimilate ………………………………………. 167-creante imobilizate ………………………………………………………… 267

-clienti ……………………………………………………………………… 411-efecte de primit de la clienti ……………………………………………….. 413-clienti- creditori …………………………………………………………….419

51

Page 52: Suport Curs Contabil

- alte datorii si creante in legatura cu personalul ……………………………..428-T.V.A. de recuperat ………………………………………………………...4424-alte impozite taxe si varsaminte asimilate …………………………………...446-alte datorii si creante cu bugetul statului …………………………………….448-sume datorate asociatilor …………………………………………………... 455-decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul ………………………….. 456-decontari din operatii de participatie ……………………………………….. 458-debitori diversi ………………………………………………………………461-creditori diversi (sume necuvenite)………………………………………….462-venituri inregistrate in avans ………………………………………………...472-decontari din operatii in curs de clarificare ………………………………….473-decontari intre unitate si subunitati ………………………………………….481-investitii financiare pe termen scurt la entitatile afiliate din cadrul grupului ………501-obligatiuni emise si rascumparate ………………………………………….. 505-alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate ………………..508-valori de incasat (cecuri si efecte de incasat)……………………………….. 511-venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii ………………………….706-venituri din dobanzi ………………………………………………………….766-venituri din subventii de exploatare …………………………………………741-alte venituri din exploatare ………………………………………………….758-venituri din imobilizari financiare …………………………………………..761-venituri din investitii financiare pe termen scurt ……………………………762-venituri din creante imobilizate ……………………………………………. 763-venituri din investitii financiare cedate ……………………………………...764-venituri din diferente de curs valutar ………………………………………..765-venituri din dobanzi …………………………………………………………766-venituri din sconturi obtinute ………………………………………………..767-venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare …..771

Sume platite din cont : …………………………………………… % = 5121-viramente interne …………………………………………………..581-imprumuturi din emisiuni de obligatiuni …………………………..161-credite bancare pe termen lung …………………………………….162-credite bancare pe termen scurt……………………………………..519-datorii ce privesc imobilizarile financiare…………………………..166-alte imprumuturi si datorii asimilate ………………………………..167-decontari cu entitatile afiliate in cadrul grupului …………………...451-alte imprumuturi si datorii asimilate ………………………………..167-valoarea de achizitie a investitiilor financiare cumparate…261-265 si 505-508

-varsaminte de efectuat pentru imobilizarile financiare …….………. 269-varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt …509-decontari privind interesele de participare …………………………..453

52

Page 53: Suport Curs Contabil

-decontari din operatii de participatie………………………………...458-suma dobanzilor platite …………………………………...168, 518, 686-avansuri acordate pentru imobilizari corporale ……………………...232-avansuri acordate pentru imobilizari necorporale …………………...234-plati efectuate catre furnizorii de bunuri si servicii si efecte comerciale …………………………………………………….(401,403,404,405,409)-plati efectuate catre personalul unitatii ……………421,423,424,425,426 ; -sume achitate tertilor din retineri salarii ……………………………....427-sume achitate din contributia la asigurarile sociale …………………...431-ajutor de somaj…………………………………………………………437-alte datorii si creante sociale…………………………………………...438-impozitul pe profit/ venit ………………………………………………441-T.V.A de plata-achitata ……………………………………………….4423-T.V.A deductibila-achitata in vama …………………………………..4426-fonduri speciale.taxe si varsaminte asimilate…………………………...447-alte impozite, taxe si varsaminte asimilate……………………………...446-alte datorii si creante cu bugetul statului ……………………………….448-impozitul pe venituri de natura salariilor ……………………………….444-sume datorate asociatilor-si achitate ……………………………………455-decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul ………………………456-dividende de plata ………………………………………………………457-creditori diversi …………………………………………………………462-decontari din operatii in curs de clarificare ……………………………..473-decontari intre unitate si subunitati ……………………………………...481-cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate ……………………………...627-cheltuieli cu diferente de curs valutar……………………………………665

Conturile deschise la banci sunt pentru operatiuni in lei si separat in devize (valuta) si pot functiona drept « conturi de disponibilitati »-cand platile se fac in limita disponibilitatilor existente-sau «  conturi curente » caz in care platile se pot face peste disponibilitatile existente din creditele pe termen scurt, numite si credite de trezorerie.Este prudent de a compara la perioade de timp regulate ( in general in fiecare luna)soldul ce figureaza in extrasul de cont cu soldul ce figureaza in contul 5121. Aceasta comparatie reprezinta un punctaj bancar.

Contul 5124 «  Conturi la banci in valuta »-tine evidenta disponibilitatilor in valuta aflate in conturi la banci.EX 1. Incasare de la clienti externi 500 dolari S.U.A X 2.57 LEI la cursul zilei. 5121 = 411 » Clienti » 1.375

53

Page 54: Suport Curs Contabil

2. Plata unor furnizori externi , la aceasi data si acelasi curs. 401 = 5124 1.375

ALTE EXEMPLE1. Evidentierea dobanzilor de plata la creditele bancare contractate. 666= 5186unde 666 « Cheltuieli privind dobanzileunde 5186 « Dobanzi de platit »

2. Plata dobanzilor datorate.5186 = 5121

3. Evidentierea dobanzilor de incasat la disponibilitatile din cont.5187 = 766

unde 5187 Dobanzi de incasatunde 766 Venituri din dobanzi

4. Incasarea dobanzilor cuvenite.6121 = 5187

Contul 519 «   Credite bancare pe termen scurt  »-tine evidenta creditelor acordate de banci pe termen scurt. Soldul contului reprezinta creditele bancare pe termen scurt nerestituite.Exemple   :

1. Contractarea unui credit bancar pe termen scurt si primirea sumei in contul curent.

5123 = 5191unde 5191 – credite bancare pe termen scurt.

2. Evidentierea dobanzii la creditele bancare pe termen scurt, a dobanzii datorate la sfarsitul exercitiului. 666 = 5198unde 666 « Cheltuieli privind dobanzile « unde 5198 « Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt »

3. Rambursarea (plata unor rate) la creditul bancar pe termen scurt. 5191 = 5121

4. Achitarea dobanzii. 5198 = 5121

Contul 531 “ Casa” –tine evidenta numerarului aflat in casieria unitatii, precum si a miscarii acestuia, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate.

54

Page 55: Suport Curs Contabil

Toate incasarile in numerar se inregistreaza in debitul contului 531 “Casa” si in creditul conturilor care arata sursa incasarilor. Platile se oglindesc in creditul contului in corespondenta cu debitul conturilor care evidentiaza destinatia platilor.Este cont de activ. Soldul contului reprezinta numerarul existent in casierie.Documentul de inregistrare zilnica in contabilitate a operatiilor de casaeste « Registrul de casa   » la care se anexeaza documentele justificative de incasari si plati in numerar.

Exemple privind corespondentele contului 5311   »Casa in lei   »   :

Incasari cu numerar…………………………..... 5311 = %-sume ridicate de la banci ……………………………………581-sume incasare de la clienti ………………………………411-419-sume incasate de la asociati ………………………………….455-decontari in cadrul grupului si decontari privind interesele de participare………………………………………………. .451-452

-sume incasate reprezentand aport la capitalul social …………456 -sume incasate de la debitori ………………………………428-461 -sume incasate de la diversi …………………………………….462 -sume incasate reprezentand venituri anticipate ………………..472 -avans de trezorerie neutilizat…………………………….……..542 -incasari din imobilizari financiare pe termen scurt cedate ..501-508 -incasari din prestari servicii, vanzare marfuri si alte activitati .704,707,708 -incasari din despagubiri si alte venituri din exploatare ……….758 -diferente favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta765

Plati cu numerar % = 5311-depuneri cu numerar la banci …………………………….581 -costul de achizitie al investitiilor pe termen scurt cumparate cu numerar ………………….(261,263,265,267,269,501,505,506,508,509)-plati efectuate catre furnizori …………………………401,404-avansuri acordate ………………………………………….409-sume achitate personalului ……….(421,423,424,425,426,428)-sume achitate tertilor reprezentand retineri ……………….427-decontari in cadrul grupului si decontari privind interesele de participare………………………………………………………….451,452-sume restituite asociatilor……………………………..455,456-dividende platite actionarilor sau asociatilor…………………...457-sumele achitate diversilor creditori……………………….…….462-sume transferate intre unitate si subunitati……………………...481-avansuri de trezorerie acordate………………………………….542-alte valori achizitionate…………………………………….……532

55

Page 56: Suport Curs Contabil

-diferente nefavorabile de curs valutar………………….………..665-alte cheltuieli de exploatare…………………………….………..658

Contul 5314 «   Casa in valuta  »EXEMPLE   :

1.Cumpararea valutelor 100 EURO la curs de 3.55 lei. 5314 = 5311 355

2. Depunerea valutei la banca. 5124 = 5314 355

3. Cheltuieli transport, deplasari valuta. 625 = 5314Contul 532 » Alte valori » este cont de activ. Soldul reprezinta alte valori existente.

Contul 5321 «   Timbre fiscale si postale  »EX 1. Cumpararea timbrelor postale 5321 = 5311

2. Consumul de timbre postale conform condicii de expeditie a corespondentei. 626 = 5321

Contul 5322 «   Bilete de tratament si odihna  »EX1. Cumpararea biletelor de tratament si odihna. 5322 = 5121

2. Distribuirea biletelor de tratament si odihna –costurile fiind suportate de unitate. 6458 = 5322

Contul 5323 «   Tichete si bilete de calatorie  »EX1. Cumpararea unor abonamente colective sau a unor bilete speciale C.F.R.(foi de drum).

5323 = 53115324

GRUPA 54   »ACREDITIVE  »-tine evidenta acreditivelor deschise in banci pentru efectuarea de plati in favoarea tertilor. Este cont de activ. Soldul reprezinta valoarea acreditivelor deschise in banci, existente. Acreditivele si avansurile de trezorerie reprezinta sumele rezervate la banci sau puse la dispozitia tertilor, in vederea efectuarii unor plati datorate de

56

Page 57: Suport Curs Contabil

intreprindere. Sumele incredintate de intreprindere administratorilor sau altor persoane imputernicite , inclusiv avansurile spre decontare, pentru efectuarea unor plati in favoarea acesteia se inregistreaza la contul 542 «   Avansuri de trezorerie   »

EXEMPLE   :

1. Constituirea (deschiderea) unui acreditiv din contul curent ; 581 = 5121si 5411 = 581

2. Plata unor furnizori din acreditivul deschis ;401 = 5411

3. Anularea acreditivului la expirarea termenului de folosire .581 = 5411

4. In cazul acreditivelor in devize, pot exista »a) diferente favorabile de curs valutar ;

5412 = 765 b) diferente nefavorabile de curs valutar   ; 665 = 5412

5. Acordarea avansurilor in numerar pentru deplasari ; 542 = 5311

6. Decontarea avansurilor la inapoierea din delegatie: % = 542- cheltuieli cu transport, diurna, cazare ………………………625-materiale, rechizite de birou nestocabile; ………………….. 604-T.V.A (la cazare, materiale – global) ………………………4426

Contul 581 “Viramente interne” Operatiile de transferuri de disponibilitati banesti intre conturile de la banci , precum si intre conturile de la banci si casieria intreprinderii se inregistreaza prin contul 581 “Viramente interne” In debitul contului se inregistreaza sumele virate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie iar in creditul contului se inregistreaza sumele intrate intr-un cont de trezorerie dintr-un alt cont de trezorerie. De regula, contul nu prezinta sold. Folosirea contului se explica prin aceea ca intre momentul depunerii banilor la banca si consemnarea lor in extrasul de cont, poate interveni un anumit interval de timp, perioada in care, operatiile se inregistreaza prin contul 581 »Viramente interne »

57

Page 58: Suport Curs Contabil

Exemplu   :La depunerea din casierie pe baza de « chitanta-varsamant » a unei sume de bani in contul curent de la banca se fac inregistrarile :a) la depunerea efectiva a sumei de bani   ; 581 = 5311b) la consemnarea operatiei in extrasul de cont   : 5121 = 581

GRUPA 59 «   Ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie   » Conturile din aceasta grupa sunt conturi de pasiv. Se crediteaza pe seama cheltuielilor cand se constituie si se majoreaza ajustarile. Se debiteaza cand se reduc sau anuleaza ajustarile, trecandu-se la venituri. Soldul lor reprezinta valoarea ajustarilor constituite pentru pierderile de valoare constatate, existente la sfarsitul perioadei.EXEMPLE   :1. Constituirea ajustarilor pe seama cheltuielilor( inclusiv majorarea lor). 6864 = 591

2. Diminuarea sau anularea provizioanelor prin virarea lor la venituri.591 = 7864

Similar functioneaza si celelalte conturi de ajustari.

CLASA 6. CONTURI DE CHELTUIELI

Contabilitatea financiara a cheltuielilor si veniturilor are ca obiect evaluarea si inregistrarea cheltuielilor si veniturilor in functie de natura lor, iar contabilitatea de gestiune in raport de destinatia sau functia cheltuielilor. Cheltuielile unitatii reprezinta valorile platite sau de platit pentru : consumuri de stocuri, lucrari executate si servicii prestate de care beneficiaza unitatea, cheltuieli cu personalul, executarea unor obligatii legale sau contractuale.etc. Pierderile reprezinta reduceri ale beneficiilor economice si pot rezulta sau nu ca urmare a desfasurarii activitatii curente a persoanei juridice. Ele nu difera ca natura de alte tipuri de cheltuieli. In cadrul cheltuielilor exercitiului se cuprind deasemenea amortizarile, mprovizioanele si ajustarile constituite. Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli , dupa natura lor, astfel : 1. Cheltuieli de exploatare care cuprind : cheltuieli cu materiile prime si materialelor consumabile, costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor ;contravaloarea energiei si apei consumate ; valoarea animalelor si pasarilor ; costul marfii vandute si al ambalajelor ; cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, locatii de gestiune si chirii, prime de

58

Page 59: Suport Curs Contabil

asigurare, studii si cercetari, cheltuieli cu alte servicii executate de terti(colaboratori), comisioane si onorarii, cheltuieli de protocol , reclama si publicitate, transportul de bunuri si personal,deplasari, detasari si transferari ; cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si altele, cheltuieli cu personalul ( salariile, asigurarile si protectia sociala si alte cheltuieli cu personalul suportate de persoana juridica ; alte cheltuieli de exploatare( pierderi din creante si debitori diversi ; despagubiri, amenzi si penalitati ; donatii si alte cheltuieli similare ; cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital) 2. Cheltuieli financiare, care cuprind : pierderi din creante legate de participatii ; cheltuieli privind investitiile financiare cedate, diferentele nefavorabile de curs valutar, dobanzile privind exercitiul financiar in curs, sconturile acordate clientilor, pierderi din creante de natura financiara si altele ; 3. Cheltuieli extraordinare ( calamitati si alte evenimente extraordinare) ; 4. Cheltuieli cu amortizarile , provizioanele si ajustarile, precum si cheltuieli cu impozitul pe profit/ venit si alte impozite, calculate potrivit legii, se evidentiaza distinct, in functie de natura lor. Ocazionarea cheltuielilor se deruleaza in mai multe etape succesive sau simultane de timp iar in cazul cheltuielilor se intalnesc 4 momente : angajarea, consumul, platile, imputarea. 1.Angajarea are loc in momentul in care se contracteaza obligatia baneasca generatoare de plati sau consumatoare de resurse. Exemplu : in cazul unei aprovizionari cu materiale de la furnizori, angajarea cheltuielilor intervine in momentul in care s-a creat obligatia baneasca fata de furnizori de a plati stocurile primite de la acestia. 2.Consumul este specific utilizarii efective sau «  sacrificarii » resurselor in scopul satisfacerii unor nevoi productive sau neproductive, dupa caz . Exemplu   : utilizarea materialelor in procesul de productie in scopul obtinerii de produse, lucrari si servicii. 3.Platile constau in achitarea unei sume de bani ca echivalent in cadrul relatiilor financiare. Exemplu : achitarea obligatiei fata de furnizori pentru materialele aprovizionate de la acestia reprezinta o plata ca echivalent ; in schimb, plata impozitului pe profit reprezinta un transfer fara echivalent. 4.Imputarea reprezinta momentul cand cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra rezultatelor obtinute. Conturile sintetice de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice, in functie de necesitatile impuse de anumite reglementari sau potrivit necesitatilor proprii. Potrivit art 19. alin 1 din Legea Contabilitatii nr 82/1991, republicata, modificata si completata prin O.G. nr 61/2001 , in contabilitate, profitul sau pierderea se stabileste lunar, trimestrial si anual cumulat de la inceputul anului.

59

Page 60: Suport Curs Contabil

In acest sens, conturile de cheltuieli si conturile de venituri in care se inregistreaza , in functie de natura lor, se inchid provizoriu prin rezultatul exercitiului. Rezultatul definitiv al exercitiului se stabileste anual si reprezinta soldul final al contului de profit si pierdere. Repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatiile prevazute de dispozitiile legale in vigoare, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor sau asociatilor. Conturile din clasa 6 «   Conturi de cheltuieli – sunt conturi cu functie de activ. La sfarsitul perioadei, soldul acestor conturi se transfera asupra contului « Profit si pierdere »- contul 121 1. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare . Activitatea de exploatare cuprinde toate operatiile economice si comerciale privind aprovizionarea, productia se desfacerea bunurilor, lucrarilor si serviciilor. Deasemenea sunt incluse si operatiile privind investitiile , prin care se realizeaza productia si constructia proprie de mijloace fixe. Structural contabilitatea operatiilor privind constatarea cheltuielilor se diferentiaza in functie de natura resurselor utilizate.

GRUPA 60- Cheltuieli privind stocurile » In toate cazurile cand se foloseste metoda inventarului permanent, cheltuielile colectate in cursul exercitiului se inregistreaza prin articolul contabil   : Grupa 60 = Conturi clasa 3Exemple   :1. Darea in consum a unor materiale de ambalat ( sfoara, sarma, cuie) la prêt de achizitie. 6023 = 3023 1.000

2. Plusuri la inventar: 3023 = 6023 100

3. Echipamentul de lucru suportat de unitate 603 = 303 1.000

-cota suportata de personal 4282 = % 1.190 758 1.000 4427 190

4. Echipament de lucru plus la inventariere

60

Page 61: Suport Curs Contabil

303 = 603 100

5. Echipament de lucru minus la inventariere 603 = 303 100

6. Inchiderea contului 603 la sfarsitul lunii 121 = 603

7. Darea in consum a unor materiale achizitionate ( neanregistrate in contul 302 «  Materiale consumabile » la intrari- rechizite de birou ) deci intra in categoria materialelor nestocate, de la furnizori cu factura. % = 401 1.190 604 1.000 4426 190

8. Inregistrarea facturii privind energia electrica pentru consumul unitatii. % = 401 605 44269. Inregistrarea valorii marfurilor vandute la o intreprindere comerciala cu ridicata , la pretul de achizitie. 607 = 371 1.000

10. Descarcarea gestiunii cu valoarea marfurilor vandute, prin magazinele cu amanuntul, la o intreprindere comerciala cu amanuntul. % = 371 11.900 607 8.500 378 1.500 4428 1.900 Pentru inregistrarea unor perisabilitati la marfuri intalnim aceleasi inregistrari de mai sus (pct 9 si 10) in functie de tipul de intreprindere –en-gros si en-detail , cu valoarea perisabilitatilor constatate. 11. Imputarea unor marfuri constatate lipsa la inventariere.a) la I.C.R. ( EN-GROS)-descarcarea gestiunii 607 = 371

-imputarea propriu-zisa 4282 = % 9.520 7588 8.000 4427 1.520

b) la I.C.A- (EN-DETAIL)

61

Page 62: Suport Curs Contabil

-descarcarea gestiunii % = 371 11.900 607 8.500 378 1.500 4428 1.900-imputarea propriu-zisa

4282 = % 9.520 7588 8.000 4427 1.520

12. Inchiderea contului 607 la sfarsitul lunii cu 2.000 lei ( suma conventionala) ; 121 = 607 2.000

GRUPA 61   » Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti. -se refera la cheltuielile privind lucrarile si serviciile ocazionate direct de desfasurarea activitatii, in ansamblu a intreprinderii.EX.1. Executarea unor cheltuieli de intretinere si reparatii , cu factura. % = 401 611 4426

2. Inregistrarea unor chirii :a) datorate tertilor % = 401 238

612 2004426 38

b) platite direct din casa. % = 5311 119

612 1004426 19

c) platite in luna curenta care privesc perioadele viitoare de gestiune . 471 = 612 300

3. Evidentierea valorii primelor datorate ASIROM-ului (fara T.V.A).613 = 401

GRUPA 62 «   Cheltuieli cu alte servicii executate de terti   »

EX1.Inregistrarea comisioanelor si onorariilor datorate pentru serviciile efectuate de terti ( inclusiv T.V.A) . % = 401 952

622 800

62

Page 63: Suport Curs Contabil

4426 152

4. Inregistrarea cheltuielilor decontate din alte valori ( abonamente de transport, bilete speciale de calatorie) ; 624 = 5323 250 5. Inregistrarea unor cheltuieli cu deplasarile conform decontului de pe verso-ul ordinului de serviciu- cu avans la plecarea in delegatie. % = 542 625 4426

6. Inregistrarea facturii telefonice, pe care urmeaza sa o achitam. % = 401 626 4426

7. Consum de timbre fiscale pentru operatiuni bancare. 627 = 5321 GRUPA 63 «   Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate   »

-cuprinde impozitele, taxele si varsamintele asimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme publice sub forma de prorata din T.V.A. deductibila devenita nedeductibila, T.V.A. colectata aferenta bunurilor si serviciilor folosite in scop personal sau predate cu titlu gratuit, cea aferenta lipsurilor peste normele legale, precum si cea aferenta bunurilor si serviciilor acordate salariatilor sub forma avantajelor in natura, imozitul pe cladiri , pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, alte impozite si taxe. ex 1. 635 = % 4426 4427 446 2. Diferite impozite si taxe datorate bugetului de stat ( impozit pe cladiri si pe terenuri, etc) ;

635 = 446 3. Datorii si varsamintele de efectuat pentru diverse fonduri speciale, conform prevederilor legale(ex fondul special pentru dezvoltarea si modernizarea drumurilor). 635 = 447

4. La sfarsitul lunii inchiderea contului 635. 121 = 635

63

Page 64: Suport Curs Contabil

GRUPA 64. «   Cheltuieli cu personalul   »

La aceasta grupa de cheltuieli sunt contabilizate : cheltuielile cu salariile personalului, cheltuielile privind contributia intreprinderii la asigurarile sociale si contributia intreprinderii la fondul de somaj. Inregistrarea contabila este de forma : Gr 64 = % Gr 42 Gr 43 Exemple.1. Inregistrarea drepturilor personalului conform statelor de plata la sfarsitul lunii. 641 = 4212. Inregistrarea la sfarsitul exercitiul lui incheiat a drepturilor de personal pentru care nu s-au intocmit state de plata. 641 = 42813. Achizitionarea tichetelor de masa de la furnizori : % = 401 5.950

5328 5.0004426 950

- 4. Repartizarea tichetelor catre salariati : 642 = 5328 5.000

5. Datorii catre salariati reprezentand tichete de masa. 642 = 4281 5.000

6. Acordarea tichetelor. 4281 = 5328 5.000

7. Inregistrarea unor sume ce se acorda personaluli pentru protectia sociala (ajutoare). 6458 = 423

GRUPA 65 «   Alte cheltuieli de exploatare   » In aceasta grupa se inregistreaza cheltuielile ocazionate de pierderile din creante suportate de intreprindere, pierderile din lichidarea dobanzilor si creantelor, precum si alte cheltuieli de exploatare. Inregistrarea contabila este de forma : 65 = %

64

Page 65: Suport Curs Contabil

4118 167 4 EX : 1. Sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scaderii din evidenta a unor clienti incerti sau in litigiu. 654 = 4118

2. Repartizarea unor cheltuieli cu reparatiile capitale efectuate cu forte proprii conform scadentarului. 6588 = 471 3. Donatii acordate ca stocuri: 6582 = 371

4. Valoarea neamortizata a imobilizarilor necorporale scoase din activ ;6583 = 208

GRUPA 66 “Cheltuieli financiare”

Ex. 1. Valoarea pierderilor din creantele imobilizate. 663 = 2671

2. Imobilizari financiare cedate ; 6641 = 261

3. Diferentele nefavorabile de curs valutar in urma lichidarii creantelor in valuta.a) creante legate de participatii. 665 = 2675 b) avansuri acordate furnizorilor. 665 = 409c) creante fata de clienti ; 665 = 411d) aferente disponibilitatilor bancare in devize. 665 = 5124

4.Dobanzi datorate aferente imprumuturilor . 666 = 168

5. Valoarea dobanzilor platite direct din contul curent la creditele bancare ;

666 = 5121-conturi la banci in lei

65

Page 66: Suport Curs Contabil

6. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt.666 = 5198

7. Se inregistreaza sconturile acordate clientilor la incasarea acestora inainte de termen.

% = 411 5121 667 Contul 668 « Alte cheltuieli financiare » - tine evidenta cheltuielilor financiare, altele dacat cele inregistrate in celelalte conturi din aceasta grupa. Functioneaza similar cu celelalte conturi din grupa 66 (663-667).

GRUPA 67 «   Cheltuieli extraordinare  » EX. 1. Inregistrarea valorii despagubirilor, amenzilor si penalizarilor datorate. 671 = 4481

2. Plata acestora prin contul curent. 671 = 5121

3. Pierderile din calamitati( cu referire la conturile din clasa a-3-a de stocuri de la 301 - 381) 671 = 301

GRUPA 68 «   Cheltuieli cu amortizarile , provizioanele si ajustarile pentru depreciere   »- sunt cheltuieli de exploatare si financiare , ocazionate de deprecierea activelor amortizabile si neamortizabile, precum si cele determinate de constituirea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli si a provizioanelor reglementate. EX. 1. Constituirea provizioanelor pentru litigii.

6812 = 151 2. Amortizarea aferenta imobilizarilor necorporale. 6811 = 280 6811 = 281 –amortizari privind imob corporale.

3. Constituirea ajustarilor pentru creante neancasabile, pentru clienti dubiosi sau in litigii; 6814 = 491

4. Amortizarea terenurilor cu destinatie economica.6811 = 2811

EXEMPLE privind corespondentele contului 686 “Cheltuieli financiare privind amortizarile si ajustarile pentru pierdere de valoare”

66

Page 67: Suport Curs Contabil

1. Constituirea ajustarilor pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare. 6863 = 296

2. Constituirea ajustarilor pentru deprecierea titlurilor de plasament ; 6863 = 598

3. Inchiderea contului 686. 121 = 686

GRUPA 69 Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite.

Contul 691 « Cheltuieli cu impozitul pe profit « EX .1. Inregistrarea impozitului pe profit datorat bugetului de stat.

691 = 4411

2. Inchiderea contului 691. 121 = 691 Contul 698 «  Cheltuieli cu impozitul pe venit si alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai sus.EX.1. Inregistrarea impozitului pe venit, datorat de o microintreprindere.

698 = 4418

2. inchiderea contului 698. 121 = 698

CLASA 7 – CONTURI DE VENITURI

Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor.

67

Page 68: Suport Curs Contabil

In categoria veniturilor se includ atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente, cat si castigurile din orice alte surse. Castigurile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca rezultat din activitatea curenta, dar nu difera ca natura de veniturile din aceasta activitate. Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzactii ce sunt clar diferite de activitatile curente si care, prin urmare , nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat( de ex exproprieri sau dezastre naturale). Veniturile din activitati curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi : vanzari, comisioane, dobanzi, dividende. Contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri, dupa natura lor astfel : 1.Venituri din exploatare , care cuprind : - venituri din vanzarea produselor, marfurilor, lucrarilor executate si serviciilor prestate ; venituri din variatia stocurilor, reprezentand variatia in plus ( cresteri) sau in minus ( reducere) dintre valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de produse si productie in curs, neluand in calcul ajustarile pentru depreciere constituite. Variatia stocurilor de produse finite si in curs de executie pe parcursul perioadei reprezinta o corectie a cheltuielilor de productie pentru a reflecta faptul ca fie productia a marit nivelul stocurilor, fie vanzarile suplimentare au redus nivelul stocurilor. Veniturile din productia stocata se inscriu , alaturi de celelalte venituri , in contul de profit si pierdere cu semnul + ( sold creditor) sau minus (sold debitor).- venituri din productia de imobilizari, reprezentand costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate de unitate pentru ea insasi , care se inregistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale ; venituri din subventii de exploatare , reprezentand subventiile pentru acoperirea diferentelor de prêt si pentru acoperirea pierderilor , precum si alte subventii ( finantarea activitatii de cercetare si alte finantari) de care beneficiaza unitatea ; alte venituri din exploatarea curenta , cuprinzand veniturile din creante recuperate si alte venituri de exploatare ; precum cele din cedarea imobilizarilor, din despagubiri, din penalitati, din donatii etc.2. Venituri financiare, care cuprind : venituri din imobilizari financiare, venituri din investitii financiare pe termen scurt ; venituri din creante imobilizate ; venituri din investitii financiare cedate ; venituri din diferente de curs valutar ; venituri din dobanzi ; venituri din sconturi obtinute si alte venituri financiare ; Sumele colectate de persoana juridica in numele unor terte parti, inclusiv in cazul contractelor de mandat sau comision, nu reprezinta venit din activitatea curenta. In aceasta situatie, veniturile din activitatea curenta sunt reprezentate de

68

Page 69: Suport Curs Contabil

comisioanele cuvenite. Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzactie eszte determinata de obicei printr-un acord dintre vanzatorul si cumparatorul/ utilizatorul activului, tinand cont de suma oricaror reduceri comerciale.3. Venituri extraordinare -In contabilitate, veniturile din vanzari de bunuri se inregistreaza in momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract, care atesta transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective catre clienti. Veniturile din vanzarea bunurilor se recunosc in momentul in care sunt indeplinite urmatoarele conditii : persoana juridica a transferat cumparatorului riscurile si avantajele semnificative ce decurg din proprietatea asupra bunurilor ; persoana juridica nu mai gestioneaza bunurile vandute la nivelul la care ar fi facut-o , in mod normal, in cazul detinerii in proprietate a acestora, si nici nu mai detine controlul efectiv asupra lor ; veniturile si respectiv cheltuielile ocazionate de tranzactie pot fi cuantificate. -Veniturile din prestarea de servicii- se inregistreaza in contabilitate pe masura efectuarii acestora. -Veniturile din dobanzi, redevente si devidende-se recunosc astfel : dobanzile se recunosc periodic, in mod proportional, pe masura generarii venitului respectiv, pe baza contabilitatii de angajamente, conform contractului si dividendele se recunosc atunci cand este stabilit dreptul actionarului de a le incasa ; -Veniturile din provizioane si ajustari pentru deprecieri sau reduceri de valoare in functie de natura acestora. Diminuarea sau anularea provizioanelor si ajustarilor constituite se efectueaza prin inregistrarea l ;a venituri in cazul in care nu se mai justifica mentinerea lor, respectiv are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila. In cadrul procesului de creare a veniturilor se delimiteaza 4 momente : productia, facturarea sau vanzarea pe credit ; incasarea ; incorporarea.1. Productia este momentul crearii rezultatului ca produs al activitatii consumatoare de resurse. 2. Facturarea sau vanzarea pe credit consta in transferarea dreptului de proprietate de la vanzator la client.3. Incasarea reprezinta etapa in care rezultatul vandut se transforma in bani.4. Incorporarea este o etapa strict contabila prin care veniturile sunt inglobate in rezultate, pentru a absorbi cheltuielile corespondente.

Conturile din clasa 7 «   Conturi de venituri  » sunt conturi cu functie de pasiv, cu exceptia contului 711   » Venituri din productia stocata » -care este un cont bifunctional.La sfarsitul perioadei, soldul sau rulajul acestor conturi, se transfera asupra contului –Profit si pierdere – ( contul 121).

69

Page 70: Suport Curs Contabil

Contabilitatea veniturilor din exploatare.- incepe cu obtinerea productiei si se continua cu vanzarea aceleiasi productii sau a marfurilor cumparate. Se considera venituri realizate , in functie de care se determina rezultatul, numai cele din stadiul de vanzare, adica din faza unde are loc transferarea dreptului de proprietate. Veniturile nelegate de vanzari, cum sunt ( cele financiare si in unele cazuri cele exceptionale) sunt considerate realizate in momentul constatarii sau incasarii, dupa caz. Exemplu privind corespondentele contului :701 »V din vanzarea roduselor finite »1. Livrarea catre clienti a poduselor finite cu factura . 411 = % 701  . 4427 In caz de factura refuzata sau o parte a bunurilor din factura refuzata, se face aceeasi inregistrare, cu sume in rosu. Exemple privind corespondentele contului  702 «  Venituri din vanzarea semifabricatelor ».1. Livrarea semifabricatelor fara factura. 418 = % 702 44282. Ulterior se intocmeste factura. 411 = 418 4428 = 4427 Exemple privind corespondentele contului 704 –Venituri din lucrari executate si srvicii prestate.1. Facturarea lucrarilor si serviciilor prestate catre terti. 411 = % 704 4427

2. Incasarea in numerar a unor lucrari executate si servicii prestate cu chitanta fiscala . 5311 = % 704 4427

70

Page 71: Suport Curs Contabil

Exemplu privind corespondentele contului 705 « Venituri din studii si cercetari ».1. Facturarea activitatii de studii si cercetari pentru clienti conform contractelor incheiate. 411 = % 705 4427

Exemple privind corespondentele contului 706 » Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii1. Incasarea direct la casierie a sumelor din chirii cu chitanta. 5311 = % 706 44272. Evidentierea chiriilor datorate de personalul unitatii la locuintele proprietatea unitatii si administrate de aceasta. 4282 = % 706 4427

Exemple privind corespondentele contului 707 « Venituri din vanzarea marfurilor »1. Livrarea marfurilor catre clienti – cu factura. 411 = % 707 44272. Livrarea marfurilor catre clienti fara factura. 418 = % 707 44283. Ulterior la intocmirea facturii. 411 = 418 4428 = 4427

In categoria « Venituri din activitati diverse » -contul 708 sunt cuprinse : venituri din valorificarea ambalajelor, venituri realizate din relatiile cu tertii, punerea la dispozitia tertilor a personalului unitatii.etc.1.Incasarea cu numerar a veniturilor din activitati diverse. 5311 = % 708 4427

71

Page 72: Suport Curs Contabil

Exemple privind corespondentele contului 711 « Variatia stocurilor ».1. Evidentierea la sfarsitul perioadei a costului productiei in curs de executie si a lucrarilor si serviciilor in curs de executie. 331 = 711 2.000 332 = 711 1.0002. La inceputul perioadei urmatoare se reia productia si lucrarile in curs de executie. 711 = 331 2.000 711 = 332 1.000

3. Inregistrarea – la receptionarea proselor finite in cursul lunii la pretul prestabilit. 345 = 7114. Diferente favorabile de prêt la produse. 348 = 7115. Diferente nefavorabile de prêt la produse. 711 = 348Exemple privind corespondentele contului 721 « Venituri din productia de imobilizari necorporale »1. Inregistrarea proiectelor de cercetare dezvoltare. 203 = 721 Similar contului 203 se inregistreaza si conturile  :205 –Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si valori similare ; 208 – Alte imobilizari necorporale ; 233- Imobilizari necorporale in curs.

Exemple privind corespondentele contului 722 « Venituri din productia de imobilizari corporale ».1. Inregistrarea mijloacelor fixe –constructii- din productie proprie. 212 = 7222. Inregistrarea imobilizarilor corporale in curs din productie proprie. 231 = 722Exemple privind corespondentele contului 741 –« Venituri din subventii de exploatare » Contul 741 –tine evidenta subventiilor de primit sau primite de unitatea patrimoniala pentru acoperirea pierderilor, pentru diferentele de prêt la produsele subventionate si alte subventii.1. Inregistrarea veniturilor din subventii . 445 = 741

Exemple privind corespondentele contului 758 «  Alte venituri din exploatare »1.Inregistrarea unor sume reprezentand remuneratii primite in plus, sporuri, ajutoare sociale( suportate de unitate) si imputate personalului. 4282 = 7588

72

Page 73: Suport Curs Contabil

2. Venituri din donatii incasate prin cont curent. 5121 = 7582

Contabilitatea veniturilor financiareExemple privind corespondentele conturilor din grupa 76 «  Venituri financiare ».1. Inregistrarea dividendelor incasate prin cont curent in lei. 5121 = 761

2.Inregistrarea veniturilor din dividende si din alte titluri imobilizate ce i se cuvin unitatii. 461 = 7623. Inregistrarea dobanzilor ce-i revin unitatii. 267 = 763

Exemplu privind corespondentele contului 764 » Venituri din investitii financiare cedate » Inregistrarea ca o crestere de creante a unitatii.

461 = 764

Exemple privind corespondentele contului 765 «  Venituri din diferente de curs valutar ».1. Inregistrarea diferentelor favorabile de curs valutar rezultate in urma lichidarii :- creditelor bancare pe termen lung in valuta. 162 = 765- datoriilor fata de furnizori in valuta. 401 = 765 2. Diferente de curs valutar aferente disponibilitatilor banesti in devize existente la inchiderea perioadei.- trecute la venituri 5124 = 765- trecute la cheltuieli. 665 = 5124

Exemple privind corespondentele contului 766 «  Venituri din dobanzi ».1. Inregistrarea dobanzilor de primit de la banci pentru disponibilitatile din contul curent . 5187 = 7662. Dobanzi datorate unitatii de catre debitorii diversi. 461 = 766Exemplu privind corespondentele contului 767 «  Venituri din sconturi obtinute »

73

Page 74: Suport Curs Contabil

1. Inregistrarea veniturilor din sconturi obtinute cu ocazia achitarii obligatiilor inainte de termen cu o reducere de 10%, de la furnizori. 401 = % 10.000 5121 9.000 767 1.000 Contul 768- Alte venituri financiare ; functioneaza la fel ca si conturile 761 – 767 ; GRUPA 77 «   Venituri extraordinare  » - tine evidenta acelor venituri care nu sunt legate de activitatea normala curenta a unitatii patrimoniale.Exemple privind corespondentele contului 771 «  Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare. »1. Inregistrarea veniturilor exceptionale provenite din subventii. 445 = 7712. Subventii primite direct in cont. 5121 = 771

GRUPA 78 «   Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare   ». Exemple privind corespondentele contului 781 «  Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare »1. Constituirea provizioanelor pentru litigii , garantii, pensii : 151 = 7812

2. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale. 291 = 7813

3. Ajustari pentru deprecierea creantelor- clienti. 491 = 7814

Exemple privind corespondentele contului 786 «  Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare »1. Inregistrarea sumelor reprezentand anularea sau diminuarea provizioanelor prin virarea lor la venituri pentru :

- deprecierea imobilizarilor financiare; 296 = 7863

- decontari in cadrul grupului si cu asociatii   ; 495 = 7864

74

Page 75: Suport Curs Contabil

CLASA 8. CONTURI SPECIALE

Din clasa 8 , fac parte 2 grupe de conturi si anume :-grupa 80 «  Conturi in afara bilantului »-grupa 89 « Bilant » Pentru grupa 80 se foloseste metoda de inregistrare in partida simpla, adica inregistrarile se fac in debitul si creditul unui singur cont, fara folosirea de conturi corespondente. Conturile din grupa 89 functioneaza in partida dubla, intrand in corespondenta cu conturile de activ si de pasiv din clasele 1-5 ale Planului de Conturi General. Contul 891 «   Bilant de deschidere  » Cu ajutorul acestui cont se asigura deschiderea tuturor conturilor conform inventarului la infiintarea intreprinderii, sau a balantei de verificare la inceputul exercitiului. In debitul contului se inregistreaza soldurile conturilor de pasiv ( prin creditarea acestora), iar in credit, soldurile conturilor de pasiv ( prin debitarea acestora).Dupa efectuarea acestor inregistrari, contul se soldeaza. Contul 892 «   Bilant de inchidere  » Cu ajutorul acestui cont se asigura inchiderea tuturor conturilor la lichidarea intreprinderii sau la inchiderea exercitiului. In debitul contului se inregistreaza soldurile conturilor de activ ( prin creditarea acestora), iar in credit soldurile conturilor de pasiv ( prin debitarea acestora). Dupa efectuarea acestor inregistrari, contul se soldeaza.

CLASA 9 – «   Conturi de gestiune  »

Modul de organizare a contabilitatii de gestiune este la latitudinea fiecarei unitati patrimoniale in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii ale acesteia. Pe langa conturile de cheltuieli pe destinatii pot fi utilizate conturi de venituri si de rezultate analitice corespunzatoare , in functie de optiunea fiecarei unitati patrimoniale. Prin calculatia costurilor de productie , cheltuielile dupa natura lor , se grupeaza in :-cheltuieli directe-cheltuieli indirecte de productie ( cheltuieli comune ale sectiei) ;-cheltuieli de desfacere ;-cheltuieli generale de administratie In contabilitatea financiara , evidenta cheltuielilor si veniturilor se tine pe feluri de cheltuieli si venituri, dupa natura lor ( clasele 6 si 7)

75

Page 76: Suport Curs Contabil

In conturile de gestiune, inregistrarile se fac conform partidei duble, iar conturile corespondente fac parte din aceasta clasa a 9-a respectiv este exclusa corespondenta lor cu conturile din celelalte 8 clase de conturi ale PCG.

Registrele contabile si formele de inregistrare

Datele consemnate în documentele justificative sunt înregistrate în ordine cronologică şi grupate în registrele contabile. Acestea se prezintă sub forma unor registre legate, fişe şi situaţii ale căror conţinut şi formă corespund scopului pentru care se ţin.Registrul reprezinta un grup de file cu o liniatura speciala, folosit pentru inscrierea operatiilor economice care au loc in unitate.Registrele se intocmesc pe formulare tipizate. Fiecare registru trebuie sa poarte denumirea agentului economic care il foloseste, denumirea registrului si perioada de gestiune pentru care este destinat.. Filele registrelor se numeroteaza si se parafeaza. Parafarea consta in aplicarea unei stampile cu semnatura contabilului sef.. Registrele legate sunt supuse si operatiilor de snuruire, sigilare si certificare, in care scop sunt prevazute la cotor cu doua perforatii care strabat toate filele. Prin aceste perforatii se trece un snur si se innoada la spatele registrului. Nodul sn urului este fixat pe ultima fila a registrului si se aplica peste, ştampila unitatiiSunt interzise stersaturile in registre. Pentru corectarea erorilor se procedeaza astfel:-pentru erorile din text, corectarea se face prin taierea cu o linie a textului gresit si inscrierea deasupra a textului corect, sub semnatura celui care face corectura si cu indicarea datei corectarii;-pentru erorile privind contarea sau inregistrarea sumelor in conturi, corectarea se face prin stornarea articolului contabil gresit.Nu sunt permise randuri libere, nescrise, registrele completandu-se ordonat si cu respectarea liniaturii.Principalele registre ce se folosesc, obligatoriu, în contabilitate sunt: Registrul-jurnal, Cartea-mare şi Registrul-inventar.

a) Registrul-jurnal este documentul contabil obligatoriu în care se înregistrează, prin articole contabile, în mod cronologic, operaţiile patrimoniale, prin respectarea succesiunii documentelor, după data de întocmire sau intrare a acestora în unitate. In cazul utilizarii unui program de contabilitate se listeaza la sfarsitul lunii , iar totalurile (rulajul) se inscrie manual in registrul jurnal (formularul tipizat) snuruit si inregistrat la Administratia finantelor publice la data infiintarii firmei.

76

Page 77: Suport Curs Contabil

b) Registrul „Cartea-mare” este un document contabil obligatoriu în care se înscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, înregistrările efectuate în registrul-jurnal, stabilindu-se situaţia fiecărui cont, respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare, rulajele creditoare şi soldurile finale. Formularele folosite drept registru Cartea-mare pot îmbrăca diverse forme, cum ar fi: fişe de cont pentru operaţiuni diverse, fişe de cont şah sau pe conturi corespondente, forma Cartea-mare centralizatoare. c) Registrul-inventar este documentul contabil în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv, grupate în funcţie de natura lor, conform posturilor din bilanţul contabil, inventariate potrivit normelor legale. Elementele patrimoniale înscrise în Registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul fiecărui post din bilanţul contabil. Registrul-inventar cuprinde două părţi: listele de inventariere şi recapitulaţia inventarului. În cadrul recapitulaţiei, datele preluate din listele de inventariere sunt grupate pe structurile patrimoniale de activ şi pasiv.

d) Registrul general de evidenta a salariatilor. Se numeroteaza pe feicare pagina si va purta obligatoriu pe toate paginile stampila inspectoratului teritorial de munca. Angajatorul are obligatia completarii registrului in ordinea incheierii contractelor individuale de munca.Registrul cuprinde elementele de identificare a tuturor salariatilor , data incheierii contractului individual de munca , data inceperii activitatii, modificarea si suspendarea contractului, durata acestuia , durata muncii a in ore/zi, respectiv codul acesteia potrivit Clasificarii ocupatiilor din Romania(C.O.R.), salariul de baza la data incheierii contractului, data incetarii contractului si temeiul legal al incetarii acestuia, numele, prenumele si semnatura persoanei care face inscrierea..

e) Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor desfasurate la contribuabil de catre toate organele de control specializate, in domeniile : financiar-fiscal, inspectia muncii, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea in constructii, protectia consumatorului, protectia impotriva incediilor, precum si in alte domenii prevazute de lege . f) Registrul de evidenta fiscala are ca scop inscrierea tuturor informatiilor care au stat la determinarea profitului impozabil si a calculului impozitului pe profit cuprins in declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat. Informatiile din Registrul de evidenta fiscala sunt inregistrate in ordine cronologica si corespund cu operatiunile fiscale si cu datele privind impozitul pe profit din declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat.

77

Page 78: Suport Curs Contabil

Document justificativ de inregistrare in evidenta magaziilor (depozitelor )si in contabilitate.

BALANTELE DE VERIFICAREA INREGISTRARILOR IN CONTURI

Contabilitatea trebuie sa asigure reflectarea exacta si corecta a operatiilor economice efectuate. Potrivit principiului dublei inregistrari, orice operatie economica se inregistreaza concomitent in debitul unui cont si in creditul altui cont cu aceasi suma.In cazul unor inregistrari corecte , se obtine o egalitate permanenta intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare ale conturilor folosite. Orice inregistrare care se abate , intr-o forma sau alta , de la principiul dublei inregistrari, duce la ruperea acestei egalitati . Pornind de la acest principiu, s-a elaborat un procedeu pentru verificarea exactitatii inregistrarilor, denumit balanta, datorita egalitatilor pe care trebuie sa le asigure. Prin balanta de verificare se realizeaza, totodata, centralizarea conturilor folosite in contabilitatea unitatii, fapt care permite cunoasterea si analiza structurii elementelor patrimoniale, precum si a modificarilor intervenite in perioada curenta si in perioadele precedente de gestiune. In concluzie, balanta de verificare este un procedeu al metodei contabilitatii, de verificare a exactitatii inregistrarilor si de centralizare a conturilor, bazat pe principiul dublei inregistrari. Balantele de verificare se intocmesc la sfarsitul fiecarei luni, precum si ori de cate ori este necesar sa se asigure exactitatea informatiilor furnizate de contabilitate. Pe baza balantei de verificare se intocmeste bilantul. Balanta de verificare se intocmeste pe baza notei contabile. Dupa felul conturilor pe care le cuprind, balantele de verificare pot fi sintetice( generale) si analitice.

BALANTELE DE VERIFICARE SINTETICE –cuprind toate conturile sintetice folosite in contabilitatea unitatii. Verificarea exactitatii inregistrarilor se realizeaza prin stabilirea uneia sau a mai multor egalitati in cadrul balantei.

78

Page 79: Suport Curs Contabil

Balanta de verificare cu o singura egalitate se prezinta in 2 variante :-balanta de sume ;-balanta de solduri ;

Balanta de sume cuprinde 2 coloane : una pentru sume debitoare si una pentru sume creditoare. Prin totalizare , trebuie sa se obtina egalitatea acestor sume.

Balanta de verificare incheiata pe luna februarie 2008

Balanta de solduri prezinta aceasi liniatura, cu deosebirea ca verificarea se face pe baza soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor, care, dupa insumare trebuie sa fie, deasemenea, egale.

Balanta de verificare incheiata pe luna februarie 2008

Simbol cont Denumirea conturilor Total sume  debitoare creditoare

 2133Mijloace de transport  4.000    -

 371 Marfuri 8.000 4.000  401 Furnizori.etc 1.000 5.000 

 

( se completeaza toate conturile sintetice ale unitatii  

   TOTAL  20.000 20.000 

Simbol cont Denumirea conturilor Solduri finale  debitoare creditoare

 2133Mijloace de transport  4.000    -

 371 Marfuri 3.000 - 401 Furnizori.etc 5.000 

 

( se completeaza toate conturile sintetice ale unitatii  

   TOTAL  12.000 12.000 

79

Page 80: Suport Curs Contabil

Balanta de verificare cu 2 egalitati numita si balanta de sume si solduri a rezultat prin reunirea egalitatilor balantei de sume si a balantei de solduri. Ea cuprinde 2 perechi de coloane care, prin totalizare, trebuie sa fie egale doua cate doua.

Balanta de verificare incheiata pe luna februarie 2008

Balanta de verificare cu 3 egalitati extinde posibilitatile de control si de descoperire a erorilor, urmarind obtinerea egalitatilor pentru soldurile initiale , rulajele lunii curente si soldurile finale ale conturilor sintetice.

Aceasta balanta reprezinta, din punctul de vedere al liniaturii, doua variante : forma tabelara si forma tablei de sah sau balanta sah.

Balanta de verificare cu 3 egalitati de forma tabelara cuprinde 6 coloane, cate 2 coloane pentru fiecare egalitate.

Simbol cont Denumirea conturilor Solduri initiale

Rulaje luna curenta Solduri finale

  debitoare creditoare debitoare creditoare debitoare creditoare

 2133Mijloace de transport   3.500       4.000    -

 371 Marfuri 1.000   80   3.000 - 401 Furnizori.etc  400 300  - 5.000 

 

( se completeaza toate conturile sintetice ale unitatii      

   TOTAL  15.000 15.000   3.000 3.000   12.000 12.000 

Balanta de verificare cu 4 egalitati pastreaza forma de prezentare tabelara cu 8 coloane care sunt utilizate doua cate doua pentru determinarea urmatoarelor egalitati : total sume din balanta precedenta( sold initial), rulajul lunii curente, total sume si solduri finale, fiecare separat pentru debitul si creditul conturilor.

Simbol cont Denumirea conturilor Total sume Solduri finale  debitoare creditoare debitoare creditoare

 2133Mijloace de transport  4.000    - 4.000    -

 371 Marfuri 8.000 4.000  3.000 - 401 Furnizori.etc 1.000 5.000  - 5.000 

 

( se completeaza toate conturile sintetice ale unitatii    

   TOTAL  20.000 20.000   12.000 12.000 

80

Page 81: Suport Curs Contabil

Modul de intocmire a balantelor de verificare sintetice.Pentru intocmirea balantelor de verificare sintetice , sunt necesare urmatoarele lucrari :- se totalizeaza toate conturile sintetice, dupa ce in prealabil au fost inregistrate toate operatiile economice. Aceste totaluri se stabilesc in fisele sintetice sah sau in Cartea mare.Se completeaza formularul de balanta de verificare potrivit cu egalitatile ce urmeaza a se stabili.-datele care se refera la perioade anterioare celei pentru care se intocmeste balanta de verificare, cum sunt soldurile initiale sau sumele precedente debitoare si creditoare, se completeaza prin preluarea lor direct din bilant sau din balanta de verificare precedenta ;- rulajul lunii curente se trece in balanta de verificare din fisele sintetice sah sau din Cartea mare si reprezinta totalul operatiilor debitoare si creditoare ale fiecarui cont in luna respectiva.- totalul sumelor debitoare si creditoare, pentru balantele de verificare cu una sau doua egalitati se stabileste tot in fisele sintetice sah sau in registrul Cartea mare, prin insumarea soldului de la inceputul lunii cu rulajul din luna curenta.In balantele de verificare cu 4 egalitati, totalul sumelor debitoare si creditoare se stabileste direct in balanta, prin adunarea sumelor precedente cu rulajul din luna curenta, separat, pentru debit si separat pentru credit.- soldurile finale se determina , in cadrul balantei, ca diferenta intre totalul sumelor debitoare si creditoare ale fiecarui cont.In balanta de verificare se trec toate conturile sintetice folosite de unitate, indiferent daca prezinta sold sau sunt soldate. Omiterea unui cont din balanta de verificare duce la nerealizarea egalitatilor ei.Se totalizeaza balanta de verificare.Fiecare pereche de coloane ale balantei trebuie sa prezinte totaluri egale.In continuare se exemplifica modul de intocmire a balantei de verificare cu 4 egalitati pe luna ianuarie.Conform bilantului. S.C. X S.R.L prezinta la 31 decembrie urmatoarea situatie :

Bilant la 31 decembrie 2007

Activ PasivLei lei

2133 – mijl de transport 400.000 . 1012- Capital subscris varsat 487.000301 –materii prime 100.000. 401 – furnizori 40.000456 – Decontari cu actionarii 421 – Personal salarii datorate 25.000/asociatii privind capitalul 30.000 519 – Credite bancare pe t scurt 80.000461 –debitori diversi 1.500

81

Page 82: Suport Curs Contabil

5121- Ct la banci in lei 100.0005311 – Casa in lei 500 …

632.000 632.000In luna ianuarie au avut loc urmatoarele operatii economice :1.- In data de 4 ianuarie, se ridica de la banca suma de 25.000 lei pe baza cecului de numerar ;2.- La aceasi data se platesc salariile cuvenite personalului, de 25.000 lei.3.-In data de 18 ianuarie, se elibereaza materii prime in valoare de 30.000 lei pentru sectiile principale de productie ;4. – In data de 25 ianuarie se receptioneaza de la un asociat un autocamion in valoare de 8.000 lei.5. In data de 26 ianuarie se acorda unui lucrator un avans spre decontare, in valoare de 80 lei ;6. In data de 28 ianuarie, se achita datorii fata de furnizori , in valoare de 10.000 lei.7. In data de 30 ianuarie se ramburseaza din contul de la banca credite scadente in valoare de : 45.000 lei.8.Inchiderea conturilor de cheltuieli la sfarsitul lunii ( 31.01.2008).REZOLVARE :Pe baza analizei contabile a operatiilor economice, se intocmesc urmatoarele articole contabile , care se inregistreaza in evidenta cronologica, astfel :1. 5311 = 5121 25.000

2. 421 = 5311 25.000

3. 601 = 301 30.000

4. 2133 = 456 8.000

5. 461 = 5311 80

6. 401 = 5121 10.000

7. 519 = 5121 45.0008. 121 = 601 30.000Se efectueaza inregistrarile in Cartea mare. In acest scop, la inceputul lunii se face , pe baza bilantului deschiderea conturilor, cu soldurile initiale de la 1 ianuarie. Apoi se completeaza rulajul lunii ianuarie, in debitul si creditul fiecarui cont sintetic, in ordinea cronologica a operatiilor economice si se determina totalul.

82

Page 83: Suport Curs Contabil

D 2133 - mijloace de transport C Sold initial 400.000

25.01 8.000 Rulaj luna 01. 8.000Total sume 408.000 sold final debitor 408.000

D 301 – materii prime C Sold initial 100.000 30.01 30.000

Total sume d 100.000 Rulaj 01. 30.000Total sume c 30.000

sold final debitor 70.000

D 461 – debitori diversi C Sold initial 1.500

26.01 80Rulaj luna 01. 80Total sume 1.580 sold final debitor 1.580

D 5121- conturi la banci in lei C Sold initial 100.000 4.01. 25.000

Total sume d 100.000 28.01 10.000 30.01 45.000 Rulaj luna ian. 80.000Total sume creditoare 80.000

sold final debitor 20.000

D 5311 –casa in lei C

83

Page 84: Suport Curs Contabil

Sold initial 500 04.01 25.000

04.01 25.000 26.01 80Rulaj luna 01. 25.000 Rulaj luna ian. 25.080Total sume d 25.500 Total sume c 25.080

sold final debitor 420

D 1012- Capital subscris varsat C Sold initial 487.000

Total sume c 487.000 sold final creditor 487.000

D 401 – furnizori C 28.01 10.000 Sold initial 40.000Rulaj luna 01. 10.000 Total sume c 40.000 Total sume d 10.000 sold final creditor 30.000

D 421 –personal – remuneratii datorate C 04.01 25.000 Sold initial 25.000Rulaj luna 01. 25.000 Total sume c 25.000 Total sume d 25.000

=

D 456-decontari cu asociatii/actionarii privind capitalul C Sold initial 30.000 25.01 8.000Total sume d 30.000 Rulaj luna ian. 8.000

Total sume c 8.000 sold final debitor 22.000

D 519 – credite bancare pe termen scurt C 30.01 45.000 Sold initial 80.000Rulaj luna 01. 45.000 Total sume c 80.000 Total sume d 45.000 sold final creditor 35.000

84

Page 85: Suport Curs Contabil

D 601 – Cheltuieli cu materiile prime C 18.01 30.000 31.01. 30.000Rulaj luna 01. 30.000 Rulaj creditor luna 01. 30.000Total sume d 30.000 Total sume creditoare 30.000 =D 121 – profit si pierdere C 131.01 30.000Rulaj luna 01. 30.000 Total sume d 30.000

Sold final debitor 30.000

Se completeaza formularul de balanta de verificare, corespunzator celor 4 egalitati care trebuie obtinute. Fiind intocmite pe luna ianuarie, prima egalitate se completeaza cu soldurile initiale pe baza bilantului

Balanta de verificare incheiata pe luna ianuarie 2008Simbol cont

Denumirea conturilor Solduri initiale

Rulaje luna curenta Total sume Solduri finale

  debitoarecreditoare

debitoare

creditoare debitoare

creditoare debitoare

creditoare

1012 487.000 487.000 487.000121 - - 30.000 30.000 30.0002133 400.000 - 8.000 - 408.000 - 408.000301 100.000 - - 30.000 100.000 30.000 70.000 -401 - 40.000 10.000 - 10.000 40.000 - 30.000421 - 25.000 25.000 - 25.000 25.000 - -456 30.000 - - 8.000 30.000 8.000 22.000 -461 1.500 - 80 - 1.580 - 1.580 -5121 100.000 - - 80.000 100.000 80.000 20.000 -5311 500 - 25.000 25.800 25.500 25.080 420 -519 - 80.000 45.000 - 45.000 80.000 - 35.000601 - - 30.000 30.000 30.000 30.000 - -TOTAL 632.000 632.000 173.080 173.800 805.080 805.080 552.000 552.000

Egalitatea IEgalitatea II Egalitatea III Egalitatea IV

Se analizeaza egalitatile balantei de verificare.Intrucat balanta de verificare intruneste aceste conditii, inseamna ca inregistrarile s-au facut corect.Identificarea erorilor de inregistrare cu ajutorul balantelor de verificare sintetice.Nerealizarea unor egalitati in cadrul balantei sau a corelatiei cu Jurnalul de inregistrare sunt dovada existentei unor erori de inregistrare. Pentru descoperirea acestora, se procedeaza la o verificare a tuturor operatiilor de intocmire a balantei de verificare si a inregistrarilor in conturi.

85

Page 86: Suport Curs Contabil

- se aduna din nou toate coloanele balantei de verificare si se verifica modul in care s-au determinat in cadrul balantei, pentru fiecare cont, totalul sumelor debitoare si creditoare, precum si soldul.-se verifica transcrierea sumelor din fisele sintetice sah sau din Cartea mare, in balanta de verificare, prin operatia numita “ punctaj”( se pot constata cazuri de scriere incompleta a unor sume – in loc de 50.000 numai 5.000, inversari- in loc de 1.745 s-a trecut 1.754) , transcrierea unei alte sume decat cea corecte.In cazul in care aceste operatii de verificare nu au rezolvat inegalitatuile din balanta, este necesara o verificare de fond.-Se efectueaza verificarea prin punctaj, a fiecarei inregistrari din fisele sintetice sah, cu documentele primare si centralizatoare.Pe langa erorile mentionate mai sus se pot descoperi alte erori datorate neatentiei, cum sunt : inregistrarea sumei in alta parte a contului sau in alt cont corespondent decat cel corect.Prin punctaj se descopera toate erorile de inregistrare, chiar si acelea nesemnalate de balanta de verificare, intrucat nu reprezinta o abatere de la principiul dublei inregistrari :-inversarea articolului contabil ;- omiterea completa la inregistrare a unei operatii economice ;-inregistrarea de doua ori a aceleiasi operatii economice, etc.Desi in conditiiile utilizarii calculatoarelor electronice in munca de contabilitate creste exactitatea calculelor, functia de control a balantei de verificare se mentine, iar corelatiile pe care se bazeaza, servesc la prevederea unor chei de control in programele de lucru ale echipamentelor moderne de prelucrare a datelor.Balanta de verificare cu patru egalitati se intocmeste in doua variante, care iau nastere din continutul diferit al primelor coloane, astfel:a) in cazul lunii ianuarie, balanta de verificare cu patru egalitati cuprinde soldurile initiale debitoare si creditoare, iar egalitatea se stabileste intre aceste totaluri ale soldurilor initiale debitoare si creditoare;b) la sfirsitul celorlalte luni ale anului, primele doua coloane contin date privind totalul sumelor precedente debitoare si creditoare.Cu toate avantajele pe care le prezinta fata de celelalte balante de verificare, balanta conturilor cu patru egalitati are urmatorul neajuns: nu reflecta rulajele conturilor din lunile precedente. Acestea sunt cumulate cu soldurile initiale de la inceputul anului.In practica unitatilor economice, cele mai utilizate balante de verificare sunt balantele cu 4 egalitati.O parte din erorile care nu pot fi descoperite cu ajutorul balantelor de verificare sintetice, pot fi identificate cu ajutorul balantelor de verificare analitice.

BALANTELE DE VERIFICARE ANALITICE-servesc pentru verificarea inregistrarilor efectuate in contabilitatea analitica.

86

Page 87: Suport Curs Contabil

Pentru fiecare cont sintetic dezvoltat pe conturi analitice, se intocmeste cate o balanta de verificare analitica.( cont sintetic:3021-materiale auxiliare; conturi analitice :1. fonta cenusie, 2. cositor ; 3. plumb, 4. teava din otel;Descoperirea erorilor de inregistrare se bazeaza pe verificarea respectarii legaturii dintre contul sintetic si conturile analitice din care este format( nu se stabilesc egalitati intre coloanele de sume sau solduri debitoare si creditoare.Corelatiile care demonstreaza exactitatea inregistrarilor sunt urmatoarele:-totalul sumelor debitoare din balanta analitica trebuie sa fie egal cu totalul debitului contului sintetic;-totalul sumelor creditoare din balanta analitica trebuie sa fie egal cu totalul creditului contului sintetic.-totalul soldurilor din balanta analitica trebuie sa fie egal cu soldul contului sintetic.EXEMPLU:Pentru conturile analitice ale contului “ Furnizori”:

Balanta de verificare analitica a contului “ Furniozori” pe luna ianuarie 2008

Nr crt.t Denumirea conturilor analitice Sold Rulaje Sold

  precedent debitoare creditoare final1. Baza de aprovizionare 8.300 8.300 5.275 5.2752. S.C. Policolor. S.A 6.000 6.000 - --

3.Combinatul Siderurgic Resita - 37.000 37.000 -TOTAL 14.300 51.300 42.275 5.275Contul sintetic „ Furnizori” 14.300 51.300 42.275 5.275

Din verificarea corelatiilor interne ale balantei de verificare ( 14.300+ 42.275- 51.300 = 5.275), precum si din compararea totalului balantei cu totalurile contului sintetic «  Furnizori » rezulta o concordanta deplina. In consecinta, contul «  Furnizori »prezinta o situatie contabila corecta.

87

Page 88: Suport Curs Contabil

INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

Inventarierea reprezinta procedeul de constatare faptica la o anumita data a existentei elementelor patrimoniale, din punct de vedere cantitativ, calitativ si valoric. Importanta inventarierii: contribuie la stabilirea corecta a indicatorilor de calcul si evidenta , contribuie la infaptuirea controlului asupra integritatii si corectei gestionari a patrimoniului unitatii, contribuie la mobilizarea rezervelor interne, accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante si respectarea disciplinei financiare etc.Clasificarea inventarieriiA.Dupa sfera de cuprindere -inventariere generala care cuprinde intreg patrimoniul intreprinderii precum si bunurile apartinind altor unitati luate spre prelucrare de unitatea inventariata-inventarierea partiala cuprinde o parte a patrimoniului intreprinderiiB.Dupa intervalul de timp la care se efectueaza -inventariere anuala in vederea stabilirii reale a elementelor patrimoniale pentru a fi trecute in bilant -inventariere periodica care are loc in cursul anului sau la intervale mai mari de 1an se efectueaza pentru verificarea existentei anumitor elemente patrimoniale -inventariere ocazionala se efectueaza in cursul anului fiind determinata de imprejurari speciale cum ar fi predare-primire de gestiune-inventariere inopinanta se efectueaza in cursul anului de catre conducerea unitatii Pregatirea inventarierii consta in stabilirea obiectului inventarierii si stabilirea sferei de cuprindere a inventarului. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii, contabilii care tin evidenta gestiunii inventariate . Comisia de inventariere are obligatia sa sigileze locurile si caile de acces cu exceptia locului unde a inceput inventarierea, sa solicite o declaratie scrisa in care sa se mentioneze urmatoarele:-dace in gestiune exista plusuri sau bunuri apartinind tertilor -daca au fost efectuate operatiuni fara respectarea normelor legale-daca au documente neinregistrate in evidenta etc Inventarierea propriu zisa -; reprezinta etapa care marchiaza inceperea efectiva a inventarierii .

88

Page 89: Suport Curs Contabil

Continutul ei il reprezinta constatarea faptica , descrierea si evaluarea elementelor supuse inventarierii . Constatarea reprezinta stabilirea pe cale directa si concreta a existentei elementelor patrimoniale, a marimii si starii in care se gasesc ele la data cand are loc inventarierea . Existenta elementelor de activ se constata practic prin numerare , masurare, cantarire. De la aceasta regula fac exceptie bunurile aflate in ambalaje industriale cum ar fi lichidele a caror constatare se face prin sondaj .Inventarierea mijloacelor banesti aflate in conturi la banci se efectueaza prin urmarirea extraselor de cont ale bancilor, prin compararea acestora cu soldurile conturilor din evidenta proprie. Pe baza constatarilor facute elementele inventariate se trec in listele de inventariere in care alaturi de cantitate si valoare se trec si caracteristicile proprii elemenetelor inventariate. Urmeaza confruntarea documentelor faptice cu constatarile din evidenta contabila proprie pentru a se afla rezulatatele inventarierii. Listele de inventar se semneaza de catre toti membrii comisiei de inventariere precum si de gestionarii carora li s-a efectuat inventarierea. Pe ultima fila a listelor de inventariere gestionarul trebuie sa mentioneze daca bunurile inventariate se afla in pastrarea sa.Daca exista bunuri care nu se pot inventaria valoric vor fi puse pe liste de inventariat cantitativ. Stabilirea si regularizarea rezultatelor inventarierii este ultima etapa care se inregistreaza in urma stabilirii diferentelor dintre constatarile faptice si inregistrarile din evidenta contabila. In cazul in care diferenta apare mai mare in urma constatarilor faptice fata de inscrisuri acestea se numesc plusuri in inventar care deobicei se inregistreaza, daca diferenta este nefavorabila atunci cand constatarile faptice sunt mai mici decat inregistrarile avem de-a face cu un minus in inventar , acesta lipsa fiind imputabila. In urma inventarierii se pot efectua regularizari prin compensari numai din punct de vedere cantitativ a plusurilor cu minusurile cu conditia ca diferentele sa apara la acelasi gestionar . Plusurile se inregistreza ca intrari in gestiune prin debitarea conturilor care indica plusul respectiv si creditarea conturilor de cheltuieli pe locuri de constatare a plusurilor respective Pentru inregistrarea minusurilor in contabilitate exista urmatoarele situatii :-daca vina apartine gestionarului se imputa acestuia la pretul cu amanuntul, diferenta dintre pretul de inregistrare a bunurilor constatate lipsa si pretul cu amanuntul se vireaza la bugetul statului-in cazul in care la inventariere pentru lipsa constatata nu s-au stabilit cauzele , lipsurile respective se inregistreaza in creditul conturilor de bunuri prin debitul contului decontari in curs de lamurire

89

Page 90: Suport Curs Contabil

Acest din urma cont se inchide in momentul in care s-a stabilit cauza, cand nu este o persoana vinovata lipsa se trece pe cheltuieli , pe locuri de constatare a acesteia, cand este o persoana vinovata aceasta devine debitor si i se imputa in consecinta.

BILANTUL CONTABIL SI CONTUL „PROFIT SI PIERDERE”

  Potrivit Legii 31/1990 privind societatile comerciale si a Legii Contabilitatii 82/1991, toti agentii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligati sa intocmeasca bilant contabil. Bilantul este documentul oficial de sinteza al tuturor unitatilor patrimoniale. Bilantul contabil contribuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si asupra rezultatelor obtinute de unitatea patrimoniala, care presupune: - respectarea cu buna credinta a regulilor privind evaluarea patrimoniului;respectarea principiilor: prudentei, permanentei metodelor, continuitatea activitatii bilantului de deschidere cu cel de inchidere, a noncompensarii; - posturile inscrise in bilant trebuie sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, puse de acord cu inventarul. Bilantul este documentul contabil de sinteza, prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale la inchiderea exercitiului, precum si in celelalte situatii prevazute de Legea Contabilitatii. Importanta bilantului contabil deriva din functiile pe care acesta le indeplineste:- functia de generalizare a datelor contabilitatii;- functia de cunoastere a mersului activitatii economico-financiare;- functia previzionala.  1) Functia de generalizare a datelor in ciclul contabil de prelucrare a informatiilor izvoraste din necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilitatii curente, dupa criterii bine stabilite, intr-un numar restrans de indicatori, care sa poata oferi o imagine de ansamblu asupra situatiei economico-financiare a unitatii patrimoniale.  2) Functia de analiza a mersului activitatii economico-financiare se manifesta prin aceea ca, pe baza bilantului contabil se analizeaza periodic, gradul realizarii indicatorilor proiectati si a rezultatelor, se identifica rezerve si se stabilesc masuri de perfectionare a activitatii economice si financiare. 3) Functia previzionala consta in posibilitatea oferita de bilant de a orienta activitatea viitoare. In acest scop, intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli pentru perioadele urmatoare se fundamenteaza pe situatia patrimoniala si a rezultatelor din perioada considerata baza de raportare. 

90

Page 91: Suport Curs Contabil

      2. STRUCTURA BILANTULUI CONTABIL  Bilantul contabil are in componenta sa documente si situatii de sinteza economica sau de control fiscal, cuprinzand urmatoarele elemente: **1.Bilantul propriu-zis; **2.Contul de “Profit si pierdere” ( respectiv contul de exercitiu in cazul institutiilor publice ); **3.Anexa la bilant; **4.Raportul de gestiune. La intocmirea bilantului contabil, se au in vedere urmatoarele reguli:posturile de bilant sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, puse de acord cu situatia reala a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului;nu sunt admise compensari intre conturile ce se inscriu in bilant si respectiv intre conturile de venituri si cheltuieli din contul de “Profit si pierdere”. A) Bilantul propriu-zis poate fi alcatuit in doua variante sau sisteme, in functie de gruparea intreprinderilor in intreprinderi mici , mijlocii si intreprinderi mari, grupare ce se face in functie de praguri fiscale ( care au in vedere valoarea activului bilantului, cifra de afaceri si numarul mediu de salariati ).1.Bilant contabil in sistem simplificat, in cazul intreprinderilor mici si mijlocii, care presupune o schema de bilant mai redusa.2.Bilant contabil in sistem de baza prevazut sa fie utilizat de intreprinderi mari, acesta cuprinzand posturi si indicatori completi privind activitatea si rezultatele intreprinderii.  B) Contul de “Profit si pierdere” reprezinta o recapitulatie a veniturilor si a cheltuielilor. Datele se preiau din rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli, respectiv din rulajele creditoare ale conturilor de venituri, cumulate de la inceputul anului. Contul de “Profit si pierdere” are un continut indeosebi economic, deoarece ofera informatii asupra activitatii de productie, comerciale sau financiare a unitatii patrimoniale prin dimensiunea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor pe care le genereaza. Cifra de afaceri reprezinta grupa contului 700 (conturi de venituri).In ambele cazuri, cheltuielile si veniturile sunt grupate in trei categorii:-din exploatare;-financiare;

91

Page 92: Suport Curs Contabil

-exceptionale. C) Anexa la bilant are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si in contul de “Profit si pierdere” si contine informatii cu privire la situatia patrimoniala si financiara, la rezultatele aferente exercitiului incheiat. D) Odata cu bilantul, cu contul de “ Profit si pierdere” si cu anexa la bilant, unitatile patrimoniale depun raportul de gestiune. Acesta contine in principal:- prezentarea situatiei unitatii patrimoniale si evolutia sa previzibila;- elemente deosebite intervenite in activitatea unitatii patrimoniale dupa incheierea exercitiului;-participatiile de capital la alte unitati;- activitatea si rezultatele de ansamblu a sucursalelor, filialelor si altor subunitati proprii;- activitatea de cercetare-dezvoltare;- alte referiri cu privire la activitatea desfasurata care sunt considerate necesare a fi inscrise in raportul de gestiune.   Bilanturile contabile sunt supuse verificarii si certificarii de catre cenzori, contabili autorizati sau experti contabili, dupa caz. Eventualele erori constatate in contabilitate, dupa aprobarea si depunerea bilantului contabil vor fi corectate in anul in care acestea se constata, bilanturile contabile ale exercitiilor anterioare nemaiputand fi modificate. Bilantul contabil anual se pastreaza in arhiva intreprinderii timp de 50 de ani. Operatiunea de completare a bilantului consta in prelucrarea si transcrierea datelor din balanta de verificare finala si din bilantul exercitiului anterior.   Pentru contul de “Profit si pierdere” datele necesare sunt preluate din ultima balanta de verificare, numai ca in acest caz sunt preluate rulajele cumulate ale conturilor de venituri si cheltuieli, adica se prezinta o miscare, o realizare cumulata a veniturilor si cheltuielilor si a rezultatelor financiare pe anul respectiv. Celelalte anexe la bilant se intocmesc in baza datelor din bilant si a soldurilor analitice din ultima balanta de verificare.   Termenele pentru depunerea bilantului contabil sunt urmatoarele: - pana la 10 martie, declaratiile agentilor economici care nu au desfasurat activitate de la data infiintarii pana la 31 decembrie a anului pentru care se incheie bilantul; - pana la 31 martie, agentii economici care, potrivit prevederilor Ordinului Guvernului sunt grupati in categoria contribuabililor mici; - pana la 15 aprilie, agentii economici care, potrivit prevederilor O.G. sunt grupati in categoria contribuabililor mari.

92

Page 93: Suport Curs Contabil

Termenele enumerate mai sus vor fi respectate si de unitatile cu personalitate juridica din sectorul cooperatist si obstesc, care desfasoara activitati economice.

93