supliment check-in
DESCRIPTION
Supliment Check-inTRANSCRIPT
s u p l i m e n t a l z i a r u l u i r o m â n i a l i b e r ă ⁄ l u n i , 3 0 m a i 2 0 1 1
Zborul ieșit din tipare
Welcome to Miami!
Un nou tip de vacanţă: cea în spaţiu cosmic. Nu, nu este doar scenariul unui film Science Fiction, ci una dintre găselniţele de
business ale excentricului miliardar Richard Branson. P6
Destinaţii precum Turcia, Grecia, Portugalia sau chiar Dubai au devenit „banale“ pentru turiştii români cu „dare de mână“. Piesele de rezistenţă ale acestui an sunt Miami, Los Angeles,
Maldive, Hong Kong, Johannesburg sau Cape Town. P2-3
publicitate
40% dintre pasagerii ro-mâni care călătoresc spre Londra îşi conti-nuă călătoria, majorita-tea având ca destinaţie
finală Statele Unite ale Americii. “Miami, Los Angeles şi New York sunt cele mai po-pulare trei destinaţii în rândul turiştilor ro-mâni care merg în SUA”, explică Emil Deli-bashev, director comercial British Airways pe zona Balcanilor.
Românii deţin supremaţia la nivel regio-nal: 60% din totalul balcanicilor care zboară la Miami decolează din Bucureşti. “O mare parte dintre aceştia zboară la business sau first class, de aceea creşterea înregistrată de segmentul premium anul acesta este mult mai mare decât la clasa economy, unde avansul este de sub 10%. Veniturilre gene-rate de biletele premium reprezintă între 15 şi 25 de procente din încasările totale”, mai spune bulgarul Delibashev.
Preţurile biletelor sunt în 2011 mai accesibile în comparaţie cu perioda de dinainte de criză. Sunt acestea tarifele corecte pentru călătoriile cu avionul? Emil Delibashev: Nu pot spune cu certi-tudine dacă preţurile biletelor de avion vor mai creşte sau nu pe viitor. Ceea ce pot să spun este că tarifarea biletelor a devenit mult mai dinamică în ultimii ani datorită preţului petrolului care este o componentă foarte importantă în stabilirea valorii fina-le a unui bilet de avion-peste 30% din total pe zborurile de lung curier. Sunt convins că acum este momentul ideal pentru a călători pentru că se pare că preţul combustibilului se va menţine constant în următoarele 6 luni. Preţul tichetului de zbor mai depinde şi de sezonalitate: în perioada de vârf-din iulie până la mijlocului lui septembrie-ce-rerea este foarte ridicată şi tarifele sunt pe măsură. Azi, preţurile sunt mult mai atrac-tive decât peste o lună, aşa că vă recomand să zburaţi în următoarele 3-4 săptămâni.
Welcome to Miami!
Destinaţii precum Turcia, Grecia, Portugalia sau chiar Dubai au devenit „banale“ pentru turiştii români cu „dare de mână“, dispuşi să plătească mii de euro pentru o vacanţă de neuitat. Piesele de rezistenţă ale acestui an sunt Miami, Los Angeles, Maldive, Hong Kong, Johannesburg sau Cape Town.
>>> interviu l2 România libeRă, luni, 30 mai 2011
mai 2009-prezent: Director Comercial British Airways pe zona Balcanilor (Româ-nia, Bulgaria, Serbia & Muntenegru, Ma-cedonia, Croaţia , Bosnia & Herțegovina, Slovenia, Albania, Kosovo, Moldova)
iunie 2007-aprilie 2009: Director Co-mercial British Airways pentru România, Bulgaria & Moldova
octombrie 2001-mai 2007: Director Comercial British Airways Bulgaria
septembrie 1999-octombrie 2001: Account Manager Travel Trade British Airways
septembrie 1996-septembrie 1999: Country Manager Inghams Hotel Plan London
mai 1994-august 1996: Director de aeroport Balkan Holidays London Resort
CV Emil Delibashev
În ultimii 2 ani, companiile aeriene au venit cu multe promoţii pentru a atrage pasagerii speriaţi de recesiune. Va continua moda promoţiilor şi de acum înainte chiar dacă industria este pe trend ascendent? E.D.: Promoţiile au fost, în mare măsură, o soluţie de “criză”. Uneori s-a mers la exteme cu preţuri începând de la 29 de euro pentru un zbor european cu o companie tradiţiona-lă, nu un low-cost. Cred că de acum înainte, tarife ca acestea vor fi excepţia, nicidecum ceva obişnuit, deci nu se va mai ajunge prea curând la discounturile extreme din 2009-2010. În ceea ce priveşte British Airways, în octombrie 2010 a avut loc ultima reduce-re de preţ pe ruta Bucureşti-Londra, dar de atunci nu a mai fost nevoie de discount-uri, piaţa fiind într-o creştere vizibilă. În con-cluzie, pentru următoarele 6 luni nu cred că vor mai fi motive de reducere a preţurilor sau promoţii extreme.
După cum aţi afirmat, Miami este cea mai populară destinaţie în rândul românilor care călătoresc pe distanţe lungi cu British Airways. Ce alte desti-naţii exotice preferă românii? E.D.: Într-adevăr, Miami este cea mai popu-lară destinaţie lung curier în rândul români-lor, urmată de Los Angeles şi New York. De asemenea, se observă o creştere substanţială şi pe destinaţiile sud-africane Johannesburg şi Cape Town care au devenit cele mai căuta-te destinaţii din afara SUA. Şi Male-cel mai
mare oraş din Maldive- este foarte popular în rândul românilor deşi este o destinaţie re-altiv nouă pentru noi. Ar mai fi de menţionat şi Hong Kong, Mauritius sau San Juan.
De unde atactia turiştilor români pentru aceste destinaţii? E.D.: Exotismul cred că este unul dintre motivele principale care îi atrage pe români acolo. Mai este şi accesibilitatea - atât a zbo-rurilor cât şi a cazării-pentru că, din cauza crizei, preţurile sunt mult mai bune. Pentru a achiziţiona un bilet de avion la un tarif cât mai bun, cu cât timp înain-tea zborului este cel mai bine să facem rezervarea? E.D.: Sfatul meu este următorul: cu cât va puteţi plănui mai devreme vacanţa, cu atât şansele să găsiţi nişte preţuri bune sunt mai mari. Perioada optimă de rezervare a bilete-lor este cu cel puţin 2 luni înaintea zborului. Trebui ţinut cont de faptul ca românii care cumpără un bilet către Maldive concurează cu toţi ceilalţi europeni pentru un număr X de locuri la tarife bune, de aceea este bine să rezerve în avans. Vest-europenii sunt obiş-nuiţi să îşi plănuiască cu mult timp înainte vacanţa spre deosebire de noi, balcanicii, care ne hotărâm pe ultima sută de metri.
Care este profilul turistului român care zboară spre destinaţii exotice? E.D.: Este un pasager care călătoreşte în principal de plăcere, nu în scop de busine-
publicitate
Miami–Oraşul soareluiPână în Florida, la Miami, poţi zbura de două ori pe zi - un zbor de aproximativ 13 ore cu escală la Londra. Preţul biletului în cabina World Traveller (economy) porneşte de la 815 euro de persoană, cu toate taxele incluse. Dacă eşti adeptul călătoriilor cu stil, poţi să optezi pentru Club World (cabina business). Preţul unui bilet porneşte de la 3386 euro cu toate taxele incluse.
San Juan – Oraşul lui Ioan BotezătorulDe la Bucureşti până în Puerto Rico, la San Juan, poţi zbura cu British Airways, alegând între zborul cu o singură escală la Londra sau varianta mai lungă, cu două escale – în Budapesta şi în Londra. Preţul unui bilet începe de la începe de la 1053 de euro, cu toate taxele incluse, în cabina World Traveller (economy) sau de la 5016 euro, în Club World (business).
Cape Town – Taverna mărilorPoţi opta pentru un zbor via Londra (două zboruri pe zi) pentru care preţul unui bilet începe de la 772 euro, cu toate taxele incluse, în cabina World Traveller (eco-nomy). Pentru cei care preferă Club World (business) preţul unui bilet porneşte de la 2571 euro cu toate taxele incluse.
Top 3 destinaţii recomandate de BAss. Cei care merg în destinaţii precum Mi-ami, Hong Kong sau Cape Town, sunt acei oameni care au atins un standard de viaţă ridicat şi vacanţele exotice sunt următorul pas pentru ei. Mulţi dintre aceştia sunt oa-meni de afaceri de succes, care ocupă poziţii importante în multinaţionale sau au pro-priile business-uri.
Mulţi dintre cei care caută destinaţii exo-tice călătoresc la first şi business class. E.D.: Da, creşterea pe piaţa din România se datorează în principal avansului luat de segmentul premium.
Care sunt atu-urile pe care British Airways le are, în faţa concurenţei, pe segmentul premium? E.D.: Cel mai mare atu este că noi am sta-bilit standardele în industrie: în anii 2000, British Airways a fost prima linie aeriană care a introdus paturi plate la clasa busine-ss. Apoi toţi au urmat exemplul.
Care ar fi cele mai apreciate 3 servicii de către clienţii British Aiways? E.D.: Potrivit unui studiu, pasagerii apreci-ază în primul rând ambianţa din aeronave. Urmează customer service-ul (interacţiu-nea client-angajat este una foarte bună) şi siguranţa la bord.
Ce fel de clienţi sunt pasagerii români? E.D.: Sunt nişte oaspeţi foarte buni, cu standarde ridicate.
Virgin Galactic, afacere deţi-nută de miliardarul englez doreşte să devină prima com-panie comercială specializată în turismul spaţial. Concepu-
tă de inginerul Burt Rutan, nava SpaceS-hipTwo a efectuat deja în luna martie 2010 un prim zbor de testare, sub aripile unui vas-mamă - White Knight Two, deasupra deşertului Mojave din California. Potrivit proiectului companiei Virgin, naveta se va separa de mama - cărăuş, cu ocazia zboru-rilor viitoare, la o altitudine de 16 kilometri. Odată ajunşi în spaţiu, turiştii vor putea să admire Pământul din interiorul navetei, prin câteva hublouri.
Un bilet de călătorie ar putea costa „doar“ 200.000 de dolari - începând din 2012, iar, din 2020, va scădea până la 30.000. Peste 300 de persoane şi-au rezervat deja un loc
la bordul navetei SpaceShipTwo, plătind în avans biletul de 200.000 de dolari. “Prin 1988, ruşii, prin preşedintele Mihail Gorba-ciov, mi-au oferit oportunitatea de a deveni primul turist în cadrul programului spaţi-al rusesc. Cât mi-au cerut? Peste 30 de mi-lioane dolari“, povesteşte Branson despre cum s-a gândit prima oară la conceptul de turism spaţial. Planurile „cosmice“ ale lui Branson nu se opresc însă aici: viitoarea etapă este inaugurarea unor hoteluri de lux în spaţiu, ce vor putea fi utilizate ca viitoare baze de aprovizionare şi odihnă pentru as-tronauţi, în lungul zbor către Lună.
Branson şi aviaţia În 1984, Richard Branson a lansat compania aeriană Virgin Atlantic Airways, prima sa afacere în aviaţie. “Am început cu un Boe-ing 747, însă am fost în stare să concurăm cu British Airways, care avea o flotă mare, un buget de marketing masiv şi ocupa poziţia dominantă pe Heathrow, principalul aero-
port din Marea Britanie. Noi ne-am propus să fim mai ieftini dar numai sub un anumit aspect“, explică miliardarul.
Cu timpul însă, Virgin Atlantic a devenit unul dintre cele mai puternice branduri din domeniul aviaţiei din Marea Britanie. Bran-son a aplicat ceea ce a învăţat din experien-ţa Virgin Atlantic şi a lansat Virgin Blue, în 2000 - care acum a fost relansată sub nume-le de Virgin Australia şi Virgin America în SUA, în august 2007. „Virgin America nu va fi niciodată de dimensiunea unor companii precum American Airlines sau United Air-lines, dar cred că îi putem depăşi prin felul nostru de a gândi şi de a acționa“, susţine omul de afaceri.
Excentricul Branson este cunoscut şi pen-tru performanţele sale în domeniul sportu-rilor extreme la înălţime precum zborul de traversare a Atlanticului cu Virgin Atlan-tic Challenger II - 1986, prima traversare a Atlanticului într-un balon cu aer cald - 1987 şi a Pacificului - 1991. Fiecare dintre aventu-
Zborul ieșit din tipare
>>> inedit l6 România libeRă, luni, 30 mai 2011
Un nou tip de vacanţă: cea în spaţiu cosmic. Nu, nu este doar scenariul unui film Science Fiction, ci una dintre găselniţele de business ale excentricului miliardar Richard Branson.
Richard Branson a scris 3 cărţi: „Afacerile, dezbrăcate - Aventurile unui antreprenor internaţional“, „Pierderea virginitatii“ şi „Lecţii din Şcoala vieţii“.
Miliardarul a încercat să doboare mai multe recorduri mondiale: traversări ale oceanelor, înconjurul lumii, sărituri cu paraşuta sau zbor cu balonul cu aer cald.
Recorduri
rile lui Branson a fost intens mediatizată şi a avut loc sub marca Virgin, constituidu-se în acţiuni de promovare a brandului. Astfel, în ultimii 40 de ani, Richard Branson a re-voluţionat marketingul, combinând aproa-pe de perfecţiune inventivitatea, originali-tatea, curajul, imaginaţia şi nebunia.
Miliardarul VIRGINPe numele său întreg Richard Charles Ni-cholas Branson, s-a născut pe 18 Iulie 1950 în comitatul Surrey, Marea Britanie. Tatăl său, Edward James Branson era avocat pledant iar mama sa Eve Branson era însoţitoare de zbor.
Dislexic şi miop, tânărul Branson a avut mari probleme cu şcoala, astfel încât, într-o bună zi, directorul unităţii de învăţământ unde studia, i-a spus: „Ori vei ajunge la în-chisoare, ori ajungi milionar“. Varianta a doua se pare că a fost cea câştigătoare în ca-zul lui Richard, deşi, la vremea respectivă, prima părea mult mai plauzibilă.
În anul 1969 Richard Branson locuia deja la Londra fiind apropiat de mediul artistic. În această perioadă va avea ideea înfiinţării unei case de discuri care să-şi distribuie pro-dusele prin poştă, la comandă.
Branson va înfiinţa compania sub denu-mirea de VIRGIN, nume devenit peste ani şi ani un brand de necontestat la nivel mondi-al. Britanicul devine de neoprit, adăugând an după an companii afacerii sale - Grupul Virgin: în 1980 ia fiinţă agenţia de turism Voyager Group, în 1984 compania aeriană Virgin Atlantic, precum şi o serie de magazi-ne cunoscute că Virgin Megastores. Urmea-ză Virgin Radio, compania de înregitrări V2, linia aeriană Virgin Blue şi tot aşa până la aproximativ 400 de companii care poartă marca Virgin.
În anul 2010 Richard Branson ocupa locul 212 în clasamentul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume, cu o avere estimată la pes-te 4 miliarde de dolari.
EDITOR Roxana Grosu
REDACTORI
Roxana [email protected]
Cristian [email protected]
MARKETING MANAGER Cătălin Bindea
DIRECTOR DE PUBLICITATEAndrei Boba
ChECK-IN este un supliment al ziarului
Ziarul România liberă este un produs
ADRESA: Nerva Traian nr. 3, Bl. M101, et. 9, sector 3, București CP 031041;
Telefon: 021/202.82.90; Fax: 021/202.81.43
TIPAR: united printArt directorcătălin bratu
Prelucrare foto Florin anghel
În ciuda faptului că abia depăşiseră criza, mai multe companii europene au început să investească în flota de aeronave, fie prin reînnoirea ei, fie prin modificări ale interioarelor avi-
oanelor sau schimbarea meniurilor la bord. Air France, KLM, Alitalia, Lufthansa şi Aus-trian Airlines au ales să schimbe scaunele de la bordul aeronavelor sale cu unele care să ofere pasagerilor mai mult confort, iar unele companii au ales să introducă, pentru anu-mite rute, şi o clasă intermediară „Economy Premium”. De asemenea, anumite companii au „redecorat” şi clasa economică cu scaune noi, mai confortabile.
Primul pas a fost făcut de Air France, care a introdus din toamna lui 2009 clasa Pre-mium Voyageur pentru zborurile sale tran-satlantice. Este vorba de o clasă intermedia-ră între cea Business şi Economy (denumită de Air France Voyageur). Scaunele situate în această clasă sunt asemănătoare cu cele din clasa Business, cu 20% mai mari (lățimea fi-ind cuprinsă între 87 şi 97 cm) şi oferind cu 20% mai mult spațiu pentru picioare decât cele din clasa Voyageur (până la 48 de cm). Această clasă are doar trei rânduri a câte şase scaune – grupate câte două. Scaunele sunt er-gonomice, lunând forma corpului pasageru-lui, crescând astfel confortul acestuia pe tot parcursul călătoriei. Fotoliile se pot înclina până la 123 de grade, pasagerul putând astfel dormi liniştit. Fiecare călător în această clasă are la dispoziție şi un ecran cu o diagonală de 26 cm, navigarea prin meniul computerului făcându-se dintr-o telecomandă încorporată într-unul din brațele fotoliului.
>>>confort la bordl 7România libeRă, luni, 30 mai 2011
Clasă economică, confort sporitÎn martie 2010, Air France a decis să intro-
ducă această clasă intermediară şi pe zboru-rile sale mai scurte, între destinații europene şi între Europa şi țările din nordul Africii. La începutul acestui an Air France a introdus în flotă aparate de tip Boeing 777-300ER (Exten-ded Range), configurate în trei clase: Busine-ss, Premium Voyageur şi Voyageur. O nouta-te constă în prezența unui port USB, pentru fiecare scaun indiferent de clasă, cu ajutorul căruia călătorii îşi pot reîncărca diverse dis-pozitive electronice sau pot cupla un stick USB propriu de pe care pot viziona filme sau asculta muzică.
KLM a introdus tot din toamna lui 2009 un nou produs pentru pasagerii care vor mai mult confort decât în clasa economică, pen-tru început tot pentru zborurile interconti-nentale (de lung curier). Chiar înainte de zona economică a aeronavei se află rândurile cu scaune din Economy Confort Zone, acestea fiind ca şi cele din clasa economică oferind însă mai mult spațiu pentru picioare (cu 7 – 10 cm mai mult, în funcție de aeronava cu care se efectuează zborul) şi un grad mai mare de înclinare. Pentru un astfel de loc pasagerul va plăti 60 – 150 de euro/segment în plus față de prețul de achiziție a biletului. Pasagerii care călătoresc pe rutele europene ale KLM pot opta doar pentru locuri cu mai mult spațiu pentru picioare – până la 97 cm, față de 79 cm cât este spațiul oferit de regulă în clasa eco-nomică. Prețul este de 20-30 de euro pentru fiecare zbor. Diferențele de preț sunt date de durata zborului, prețul mai mare fiind valabil pentru curselor cu cel mai mare timp de zbor.
După ieşirea din criza financiară, prin pri-vatizare, compania italiană Alitalia a început un proces de schimbare a flotei sale, destul de îmbătrânită față de alte companii concurente europene. Pentru zborurile intercontinentale, Alitalia a introdus în flotă aeronave Airbus 330 configurate în trei clase: Magnifica Business Class, noua Classica Plus (Economy Premium) şi Classica (Economy). Premiera pentru Alita-lia a constituit-o clasa intermediară, Classica Plus, cu 21 de locuri ce oferă mai mult spațiu pentru picioare (96,5 cm – cu 25% mai mult spațiu decât la clasa economică) şi cu 20% mai late decât în cazul clasei inferioare. Scaunele se pot înclina la un unghi de 120 de grade. Fie-care pasager beneficiază de propriul ecran vi-deo, cu o diagonală de 26 cm, iar fiecare scaun este dotat cu un port USB care poate servi atât la încărcarea telefonului mobil, cât şi pentru a rula conțiunut propriu – muzică sau video – de pe un stick de memorie propriu.
În ceea ce priveşte flota de aeronave pentru zboruri scurte şi medii – formată din aeronave Airbus 320 şi Airbus 321 – Alitalia a schimbat în întregime designul cabinelor, optând pen-tru scaune ergonomice subțiri, cu tapițerie din piele şi cu ecrane video pentru fiecare pa-sager.
32.000 de scaune. Acesta este bilanțul procesului de modernizare a cabinelor aeronavelor Lufthansa ce efectuează zboruri de durată scurtă şi medie. Compania germană, şi una dintre cele mai mari cinci companii din lume ca număr de pasageri transportați, a reuțit ca în decurs de numai un an să schimbe interiorul a peste 180 de aeronave din flota sa.
Austrian Airlines, compania deținută de Lufthansa, a optat şi ea pentru înlo-cuirea scaunelor, pe principiul companiei germane. Astfel, scnaunele sunt mai uşoare cu 3 – 5 kg fiecare, iar în fiecare aeronavă au mai fost adăugate, în medie, cinci noi locuri (un rând în plus).
Lufthansa – record de configuare
După ce în 2010 majoritatea companiilor aeriene din Eu-ropa au încercat să egaleze cel puțin balanța între cheltuieli şi încasări, 2011 se arată un
an ceva mai bun pentru majoritatea compa-niilor europene. În 2010 au fost operate, în total, 9,49 de milioane de zboruri, cu aproa-pe 1% mai multe decât în anul precedent, iar anul acesta se aşteaptă cel puțin 2 – 3 procen-te în plus față de 2011, conform Eurocontrol, organizația europeană pentru securitatea aeriană.
Creşterea din 2010 a fost datorată, în pri-cipal, companiilor low-cost, care au operat cu 6,9% mai multe zboruri decât în 2009. Creşterea este şi mai spectaculoasă, mai ales că două companii low-cost importante s-au declarat în 2009 falimentare – SkyEurope şi MyAir – ambele generatoare de trafic între vestul şi Europa Centrală şi de Est. Faptul că numărul zborurilor low-cost a crescut in-dică o extindere uşoară a pricipalelor două companii – Ryanair şi Easyjet, dar şi o întă-rire a poziției pe piața centrală şi est euro-peană a Wizzair.
2011, început cu stângulGreve generale şi mai multe probleme din cauza vremii au perturbat traficul aerian din primul trimestru al acestui an, iar creşterile înregistrate în primele trei luni s-au datorat şi compensațiilor – oferite în bilete de avion – date de companiile aeriene în urma inci-dentelor de anul trecut – norul vulcanic care a perturbat traficul aerian mai multe săp-tămâni la rând, greve şi proteste spontane, precum şi problemele cu starea vremii.
Însă, în ciuda acestor factori, Eurocontrol estimează că aproape toate țările europene vor înregistra creşteri ale traficului de pasa-geri. Pe primele poziții se situează Finlanda, unde se estimează că traficul va avansa cu aproximativ 11% în acest an, fiind țara eu-ropeană cu cea mai mare creştere a numă-rului de pasageri. O urmează țările baltice – Estonia cu 11% (creşterea este datorată în principal faptului că Tallinn este anul aces-ta capitala culturală europeană), Lituania cu 9,4% şi Letonia cu 8,3%. La capătul celălalt se
Cer deschis noilor destinaţii din România
>>> analiză l8 România libeRă, luni, 30 mai 2011
În ciuda redresării contextului econonomic european, România nu va avea o creştere semnificativă în ceea ce priveşte numărul de zboruri şi de pasageri transportați în 2011. Un avans considerabil preconi-zat pentru 2012, deoarece mai multe aeroporturi europene caută companii aeriene care să opereze cur-se către mai multe destinații din România.
află Malta cu o scădere a traficului de apro-ximativ 10%, urmată de Grecia cu un declin de 1,2% (efect al restructurării rețelei de zbo-ruri a companiei Olympic Air).
Ce se întampla în RomâniaÎn ceea ce priveşte România, creşterea pen-tru acest an este aproape nesemnificativă, de doar 0,1%. Companiile de linie au mărit anumite frecvențe şi au deschis rute noi anul trecut, iar în 2011 nu vor face altceva decât să-şi consolideze poziția.
Companiile low-cost fac „schimb” de rute între ele. După ce anul trecut Blue Air a renunțat la anumite rute, unele au început să fie operate de Wizzair, care a renunțat anul acesta la o parte din cursele operate de la Cluj Napoca. În acelaşi timp, Blue Air a in-trat cu noi destinații de la Bacău şi Cluj, în
încercarea de a-şi consolida poziția pe cele două aeroporturi.
Conform prognozelor Asociației Transpor-tatorilor Aerieni din Europa (AEA), Româ-nia ar putea înregistra o creştere a traficu-lui de pasageri ceva mai mare abia în 2012, creştere estimată în jurul valorii de 3% față de anul în curs.
În Republica Moldova continuă creşterea tarficului cu câte 5,3 procente, atât în 2011, cât şi în 2012.
Ce rute noi s-ar putea lansa în 2011-2012Mai multe aeroporturi europene s-au ară-tat interesate de a avea conexiuni directe cu anumite oraşe din România. Cum era de aşteptat, majoritatea vin din Italia, țara din Europa cu cea mai largă comunitate de
români. Astfel, autoritățile aeroportului din Verona caută companii aeriene dispuse să opereze zboruri către trei destinații din țara noastră: Bucureşti, Bacău şi Cluj Napoca. Că-tre primele două, până anul trecut a operat Blue Air, însă compania a renunțat la rută din motive operaționale.
Aeroportul din Torino doreşte noi frec-vențe pentru conexiunea cu Bacău, Blue Air operând de pe aeroportul Cuneo, aflat la o distanță de 93 de kilometri față de Torino, cu patru zboruri pe săptămână. Principalul ae-roport torinez doreşte şi operarea unor zbo-ruri către Bucureşti, asta după ce Blue Air a renunțat la rută.
Cel de-al treilea aeroport italian care doreşte un zbor direct către Bucureşti este Trapani, aflat pe insula Sicilia, la 100 de ki-lometri față de Palermo, într-o zonă unde trăiesc peste 50.000 de români, conform sta-tisticilor puse la dispoziție de aeroport.
Un studiu realizat de autoritățile unui din-tre cele mai bine plasate aeroporturi europe-ne – Euro Airport Basel Mulhouse Freiburg – a indicat faptul că ar trebui deschisă o rută către Bucureşti.
Poziționat la granița dintre Franța şi Elveția, aeroportul facilitează accesul că-tre mai multe oraşe din Elveția, precum şi către regiunea central-estică a Franței. În momentul de față EasyJet are o bază pe acest aeroport şi capacitatea necesară de a zbura pe această rută. EasyJet mai operează din Bucureşti zboruri către Milano Malpensa şi Madrid.
Două aeroporturi germane şi-ar mai dori conexiuni cu țara noastră. Astfel sunt că-utate companii care să opereze zboruri din Cologne-Bonn (Koln) către Timişoara şi Cluj. Germanwings, divizia low cost a Luf-tahnsa, a operat în trecut zboruri pe aceas-tă rută, însă a renunțat la ea din motive operaționale.
Un alt aeroport unde există un trafic mare, dar indirect (operat via alte aeroporturi eu-ropene), este Hamburg. Cu aproape 25.000 de pasageri anual de la Bucureşti, compa-nia care oprează aeroportul şi-ar dori o rută directă. Din nou, un potențial operator ar fi Germanwings care are deja o bază aici.