supernova

2
Supernova O supernovă este o explozie stelară mai puternică decât o novă . Supernovele sunt extrem de luminoase și cauzează o explozie de radiații care adesea este mai strălucitoare decât o întreagă galaxie , înainte de a dispărea după câteva săptămâni sau luni. De-a lungul acestui interval, o supernovă poate radia tot atâta energie cât ar putea emite Soarele pe toată durata sa de viață. [1] Explozia elimină mare parte sau tot materialul unei stele [2] cu o viteză de până la 30.000 km/s (o zecime din viteza luminii ), declanșând propagarea unei unde de șoc [3] în mediul interstelar înconjurător. Unda de șoc duce la răspândirea unui nor de gaz și praf denumit rămășiță de supernovă . Există mai multe feluri de supernove care pot fi declanșate într-unul din două moduri, fie prin oprirea, fie prin pornirea bruscă a producției de energie prin fuziune nucleară . După ce centrul unei stele masive și bătrâne încetează să mai genereze energie prin fuziune nucleară, ea poate suferi un colaps gravitațional brusc devenind stea neutronică sau gaură neagră și eliminând energie potențială gravitațională ce încălzește și împinge în afară straturile exterioare ale stelei. Altfel, o pitică albă poate acumula suficient material de la o stea companion (de regulă prin acreție , rareori prin fuziune) pentru a-și crește temperatura miezului suficient pentru a declanșa fuziunea nucleară a carbonului. Centrele stelare ale căror surse de energie se epuizează complet se prăbușesc când limita lor depășește limita Chandrasekhar , iar piticele albe se aprind atunci când se apropie de această limită (aproximativ 1,38 [4] de mase solare). Piticele albe sunt și supuse unui alt tip, mai mic de explozie termonucleară alimentată de hidrogen la suprafața lor, explozie denumită nova . Stelele solitare cu o masă sub o limită de aproximativ nouă mase solare, cum ar fi chiar Soarele, evoluează în pitice albe fără a deveni supernove. În medie, supernovele apar o dată la fiecare 50 de ani într-o galaxie de dimensiunile Căii Lactee . [5] Ele joacă un rol semnificativ în îmbogățirea mediului interstelar cu elemente de mase mari. [6] Mai mult, undele de șoc propagate după explozie pot declanșa formarea de noi stele. [7] [8] [9]

Upload: claudiu-klod

Post on 16-Dec-2015

3 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Supernova

TRANSCRIPT

Supernova

Osupernoveste o explozie stelar mai puternic dect onov. Supernovele sunt extrem de luminoase i cauzeaz o explozie de radiaii care adesea este mai strlucitoare dect o ntreaggalaxie, nainte de a disprea dup cteva sptmni sau luni. De-a lungul acestui interval, o supernov poateradiatot attaenergiect ar putea emiteSoarelepe toat durata sa de via.[1]Explozia elimin mare parte sau tot materialul unei stele[2]cu o vitez de pn la 30.000km/s (o zecime dinviteza luminii), declannd propagarea uneiunde de oc[3]n mediul interstelar nconjurtor. Unda de oc duce la rspndirea unui nor de gaz i praf denumitrmi de supernov.Exist mai multe feluri de supernove care pot fi declanate ntr-unul din dou moduri, fie prin oprirea, fie prin pornirea brusc a produciei de energie prinfuziune nuclear. Dup ce centrul uneistelemasive i btrne nceteaz s mai genereze energie prin fuziune nuclear, ea poate suferi un colaps gravitaional brusc devenindstea neutronicsaugaur neagri eliminnd energie potenial gravitaional ce nclzete i mpinge n afar straturile exterioare ale stelei. Altfel, opitic albpoate acumula suficient material de la ostea companion(de regul prinacreie, rareori prin fuziune) pentru a-i crete temperatura miezului suficient pentru a declana fuziunea nuclear a carbonului. Centrele stelare ale cror surse de energie se epuizeaz complet se prbuesc cnd limita lor depetelimita Chandrasekhar, iar piticele albe se aprind atunci cnd se apropie de aceast limit (aproximativ 1,38[4]de mase solare). Piticele albe sunt i supuse unui alt tip, mai mic de explozie termonuclear alimentat de hidrogen la suprafaa lor, explozie denumitnova. Stelele solitare cu o mas sub o limit de aproximativ nou mase solare, cum ar fi chiar Soarele, evolueaz n pitice albe fr a deveni supernove.n medie, supernovele apar o dat la fiecare 50de ani ntr-o galaxie de dimensiunileCii Lactee.[5]Ele joac un rol semnificativ n mbogirea mediului interstelar cu elemente de mase mari.[6]Mai mult, undele de oc propagate dup explozie pot declana formarea de noi stele.[7][8][9]Novanseamn nou nlimba latin, o referin la ceea ce pare a fi o nou stea, foarte strlucitoare pe sfera cereasc; Prefixul super- face distincia ntre supernove inove, obinuite care implic i ele creterea n strlucire a unei stele, dar mai puin i printr-un cu totul alt mechanism,