CLELIE AVIT

SUNTAICI

rrtt

editura rao

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Rominiei

AVIT, CLEUESunt aici / Cldlie Avit; trad.: Oana-Alexandra Calen prin

Lingua Connexion. - Bucuregti: Editura RAO, 2016

ISBN 978-606-77 6-19t-7

I. Calen, Oana-Alexandra (trad.)

82 1.133.1 -3 1=135. I

Editura RAO

Str. Birgdului nr. 9-1 1, sector 1, Bucuregti, Rominiawwwraobooks.com

www.rao.ro

CLELIE AVITJe suis li

Copyright @ by Cl6iie Avit 2015

Toate drepturile rezerYate

Traducere din limba fu ancezd

Oana-Alexandra Calenprin Lingua Connexion

@ Editura RAO,2015

Pentru versiunea in limba romAni

20t7

ISBN 978-606-77 6-t9 t -7

ELSA

Mi-e frig. Mi-e foame. Mi-e teami.Cel pufin, aga cred.

Au trecut douizeci de siptimAni de cAnd sunt income gi-mi imaginez ci trebuie si-mi fie frig, foame qi

frici. N-are niciun sens pentru c[, daci totugi cineva

trebuie s[ Etie ce simt, acel cineva sunt eu, dar acum...

Nu pot decAt si-mi imaginez.

$tiu ci sunt in come deoarece i-am auzit vorbind.

Vag. Trebuie si fi fost in urmi cu gase siptemdni cAnd

am,,anzit" pentru prima dati. Daci am calculat corect.

Calculez $i eu cum pot. M-am oprit din numiratin funcfie de turele doctorilor. Nu mai vin aproape

deloc. Apoi am optat si calculez conform turelorinfirmierelor, ins[ schimburile sunt destul de neregulate.

Agadar, cel mai simplu a fost si calculez findnd cont

de trecerea femeii de serviciu. Intri in camera mea

in fiecare noapte citre ora 1. $tiu asta pentru ci aud

sunetul unei scurte melodii care anunfi o emisiune

6 CLELIE AVIT

sau un spot publicitar la radioul agilat de cirupl ei.

$i in prezent este a patruzeci Ei doua oari cind il aud.

$ase siptdmdni de cAnd sunt treazl" gi nimeni nu-qidi seama.

Pe de alti parte, n-au cum si md examineze latomograf douizeci gi patru de ore din douizeci qi

patru. Dac[ dispozitil'ul care emite un ,,bip' al[turide mine nu semnaleazl cd mi s-au restabilit funcfiilecreierului pentru zona auditivi, doctorii nu riscd s[ miintroduci intr-un tomograf de opt sute de mii de euro.

Mi cred cu tolii pierdutd. PAni qi plrinfii meiincep s-o lase ba1t6. Mama vine mai rar. Se pare ci tataa renunlat dupl zece zile. Doar sora mea mai mici miviziteazd regulat, in fiecare miercuri, insolit[ uneoride noul ei iubit.

Ai zice ci sorl-mea e o adolescenti. Are douizecigi cinci de ani gi-;i schimbe iubitul aproape in fiecaresiptimAni. Ag vrea si-i trag niste castane, dar, cum nupot, o ascult cum imi vorbegte.

Oricum, medicii au un truc pe care-l rostesc mereuca sfat: ,Vorbili-i'. De cite ori il aud pe cAte unul zicdndasta (desigur, se intdmpl[ tot mai rar, pentru ci ei se

deplaseazi din ce in ce mai pulin), imi vine si-i bagpe gAt bluza verde. De altfel, nici nu gtiu daci e verde,insi mi-o imaginez verde.

De fapt, imi imaginez multe lucruri.La drept vorbind, n-am altceva de ftcut. Deoarece,

tot ascultand-o pe sori-mea cum imi povestegte idileleei, mi las pigubagi. Sori-mea nu detaliaz5, dar se camrepeti. E mereu acelagi inceput, acelagi mijloc qi acelaqi

Sunt aici 7

sfArqit. Singurul detaliu care se schimbl este figura

biiatului. Sunt toli studenfi. Sunt tofi motocicligti. Au

tofi ceva ciudat, numai ea nu-gi dI seama de asta. Nu

i-am spus niciodati. I-ar putea fi de folos.

E totugi gi un avantaj in ceea ce o priveEte pe sori-mea:

atunci cdnd se apuci s6-mi descrie ce se giseEte injurul meu. Nu dureazi mai mult de cinci minute.

Primele cinci minute dup[ ce intri in camera mea.

imi vorbeqte de culoarea perelilor, despre culn e wemea

afar5, despre fusta infirmierei ascunsi sub bluza ei gi

despre brancardierul imbufnat cu care s-a intersectat

pe culoar. Sora mea mai micl studiazi Artele plastice.

Aqadar, cAnd imi descrie toate astea, am impresia cIcitesc un poem in imagini. Din picate, dureazi doar

cinci minute. Apoi s-a terminat, urmeazb o ori de

roman Harlequinl.Astizi, pare ci vremea e inchisl gi lumina difi;zir

face perelii l[ptoqi ai camerei mele Ei mai infricoqitoridecAt de obicei. Asistenta este in fusti bej, in ideea simai inveseleasci totul. Iar ultimul tip al momentului

se numeEte Adrien. Am pierdut contactul cu lumea

reall dupi ce a plecat el. Am revenit la mediul meu

cdnd uEa s-a inchis.

Iatl-mi din nou singuri.

1 Romanul sentimental, de tip Harlequin, este un gen al literaturiipopulare, avind o structure previzibili: o Poveste de dragoste

cornplicati, care se termini mereu cu bine. Harlequin insi este

mai intdi de toate numele colecfiei unei edituri canadiene, care a

promovat autori de romane de dragoste incepAnd cu anul 1949.

(n.tr.)

8 CLELIE AVIT

Douizeci de siptimini de cind sunt singuri gi

doar gase de cind imi dau seama de asta. Si totuqi, amimpresia c5.zac aici de o vegnicie. Poate cd ar trece mairepede timpul daci ag dormi mai des. Mi rog, dacimintea mea s-ar deconecta. insi nu-mi place si dorm.

Nu Etiu dacl am vreo influenfi oarecare asupra

corpului meu. Sunt mai degrabi ,,1n func{iune" sau

,,opriti", ca un aparat electric. Mintea mea face ce vrea.

Sunt in gazdiin propriul meu corp. $i nu-mi place sd

dorm.

Nu-mi place si dorm pentru c6, atunci cdnd dorm,md simt chiar gi mai mult cain gazdi, nu sunt decdtspectatoare. Urmiresc toate aceste imagini defilAndprin fafa mea gi mi-e imposibil si le alung rapid,trezindu-mi sau transpirind ori zbitdndu-mi. Potdoar si le privesc qi si agtept si se termine.

in fiecare noapte, e aceeaEi poveste. in fiecarenoapte, acelagi vis. in fiecare noapte, retriiesc eveni-mentul care m-a adus aici, in acest spital. $i cel mairiu in toati povestea e ci eu singuri m-am adus instarea asta. Eu singuri. Eu gi pasiunea mea glaciaritdmpiti, cum zicea tata. De altfel, de asta a gi incetatsI mai vini si mi vadi. Probabil, crede ci am ciutat-ocu lumAnarea. N-a infeles niciodati de ce iubesc atAt

muntele. imi zicea adesea ci o si mor acolo. Are, cusiguranfi, impresia c[ a cAgtigat odati cu accidentulmeu. Eu n-am sentimentul nici c-am pierdut, nicic-am cAgtigat. Nu mai am nicio impresie. Vreau doarsi ies din comi. Vreau si-mi fie frig, foame gi fricide-adeviratelea.

Sunt aici

E fantastic ce pofi infelege despre corpul tiu cindegti in comi. Congtientizezi ctt adevirat ci frica e o

reacfie chimici. Fiindcl aq putea si fiu terorizatit

cind retriiesc in fiecare noapte cogmarul meu, dar

nu, eu privesc. Cu ochii min{ii urmiresc ca Pe unecran trezindu-mi la ora 3 dimineafa in dormitorulrefugiului gi trezindu-mi in acelagi timp camarazii

de fringhie. Mi vid luAnd stingaci micul dejun,

ezitdnd ca de fiecare dati si beau un ceai pentru a nu

ayea vezica plini pe ghefar. Mi ziresc punAndu-mi

metodic fiecare strat de haine din cap pini-n picioare.

Mi privesc cum imi inchei geaca antivAnt, imi pun

mlnugile, imi reglez lanterna portabili gi atagAndu-mi

crampoanele. Mi v[d rizAnd cu prietenii mei gi ei

treji pe jumitate, dar plini de bucurie qi adrenalinl.Mi ziresc cum imi aiustez hamurile, aruncindu-ifrAnghia lui Steve, fbcindu-mi nodul in formi de opt.

Nenorocitul de nod opt.

Nodul pe care l-am fbcut de nenumlrate ori.

in dimineafa aia, am neglijat si il dau lui Steve siil verifice pentru ci spunea un banc.

Lisa totuqi impresia ci era bine fbcut, nodul.

insi nu pot si previd. Deci mi vid ruland surplusul

de fringhie intr-o mAni,luAndu-mi pioletul in cealalti

gi incepind traseul.

M[ vizualize z clJmrespir, surid, tremur, cum merg

gi tot merg, iar Ei iar. Avansez cu paEi misurali. ii spun

lui Steve si fie atent la podul de ghea{[ de pe crevasa

de deasupra. StrAng din dinfi in timp ce trec prin locul

10 CLELIE AVIT

acela periculos qi respir ugurati pe partea cealalti.Glumesc despre cAt de ugor a fost.

$i-mi vld picioarele fugind de sub mine. Conti-nuarea o cunosc pe de rost. Podul de zipadi este o placiimens5. Sunt singura care se mai aflI pe ea. Ziryadaalunecd sub mine gi o iau la vale odati cu ea. Simtimpactul frAnghiei intinse care ne leagi pe mine gi pe

Steve, ca pe doi gemeni in jurul cordonului ombilical.Am mai intdi o senzalie de ugurare, apoi de frici atuncicAnd fringhia se alungegte cAfiva centimetri. Aud vocea

lui Steve, care se agap de gheall cu crampoanele Eipiolefii. Disting vag indicafii, dar zitpada continui simi acopere, si-mi apese corpul. Treptat, tensiunea dinjurul taliei scade, nodul se deface gi cad.

Nu mi prlvilesc prea departe. Doui sute de

metri, poate. Zlryada m[ acoperi din toate pir]ile.M[ doare teribil de tare piciorul drept qi incheieturilemiinilor par s[ aibi unghiuri ciudate. Am impresiaci am adormit pentru cAteva secunde Ei apoi mitrezesc, mai agil6 ca niciodatl. Inima-mi bate intr-unritm trepidant. Sunt panicati. incerc s[ mi calmez,dar e greu. Nu-mi pot migca nicio parte a corpului.Presiunea e prea mare. Abia respir, chiar gi cu cei

cA{iva centimetri pitrafi de gol din fafa mea. Deschidpufin gura gi gisesc cu greu puterea de a tugi. Saliva

imi cade pe obrazul drept. Trebuie ci stau culcati pe-oparte. inchid ochii gi incerc si mi imaginez in patulmeu. E, pur gi simplu, imposibil.

Aud pagi deasupra mea. Disting vocea lui Steve. imivine s[ strig. Si-i spun ci sunt aici, chiar sub picioarele

Sunt aici 11

lui. Aud gi alte voci. Cu siguran(d, sunt alpinigtii pe

care i-am depigit pufin mai devreme. As vrea si suflu

in fluier, insi pentru asta ar trebui si-mi miqc incet

capul, fiindci md doare gi e cu neputinfi. Atunci, agtept

inghelati, impietriti. Treptat, zgomotele se estom-

peazd. Nu gtiu dacl e pentru ci se indepilrteazd sau

pentru ci adorm, pe urmi totul se face negru.'

$i, dupi asta, singurul lucru de care-mi amintesc este

vocea medicului, care-i spune mamei ci mai sunt incihArtii de completat, deoarece tocmai mi-au schimbat

camera. ,,infelegeli, doamni, dupi paisprezece sipt6-

mini, echipa medicall nu mai poate face mare lucru."

Apoi am infeles ci nu puteam decAt si aud. Mintea

mea s-a pregitit si plAngi, dar desigur c[ n-am reugit.

N-am sim(it nici m[car tristefe. Nu mai simt deloc

triste(e. Sunt un cocon gol. Nu, locuiesc intr-un cocon

gol. O crisalidi gizduiti intr-un cocon, asta e, poate,

mai drigu!. Ag vrea si ies de aici, ca sI spun ci am fost

captiv[ in acel invelig protector, o vreme.

2

THIBAULT

- Lasl-mi in pace, cAnd i1i zic!

- Nu te duci nicdieri cAti vreme nu vii sd-l vezi.

- Lasi-ml! Am incercat deja de cincisprezece ori gi

asta n-a schimbat nimic. E abominabil, infect, vulgargi bidiran. Aq zice un desen animat prost. Nu vreaus-aud.

- E fratele tiu, la naiba!

- Era fratele meu pAnd si dea peste cele douipuqtoaice. Cel pufin, nu gi-a ratat viala. Ar fi fost maibine si crape odati cu ele, iatl adevlrata lui pedeapsi.

- La naiba, Thibault, asculti-te! Nu crezi ce spui.Mi blochez. De o lunS' repet acelagi discurs la toati

lumea gi vdrul meu incd socotegte ci spun asta doardin ingrijorare. Nu mai sunt cuprins de temeri. Amfost aga la inceput cdnd au sunat cei de la spital, iarmamei i-a venit rdu pe gresia din bucitirie, pe urmiam condus vechiul model Peugeot 206 alvirului meugi am deplqit limita devitezd, Am fost ingrijorat pAnicXnd am vizut un polilist la intrarea camerei fratelui

Sunt aici 13

meu. Din acel moment, m-a cuprins, pur gi simplu,

mAnia.

- Ba da, imi judec fiecare cuvdnt.

Am pronunfat aceastd ultirni frazd pe un ton

glacial. Aparent, virul rneu nu se aqtepta. S-a oprit gi

el pe hol. $tiu ci mama e deja in camera 55. Cdteva

infirmiere ne depigesc, imperturbabile. ii arunc o

privire viLrului meu. E impietrit de ruqine.

- inceteazi si-fi mai bafi capul qi d6-mi pace.

Inventeazi ce vrei pentru mama. Ne vedem la iegire.

Mi intorc, apls pe clan]a ugii din dreapta care

duce la sciri qi o trdntesc in urma mea. Nimeni n-o ia

niciodati pe sciri intr-un spital, atunci inchid ochii,

m[ sprijin de perete gi, incet, mi las si alunec pe podea.

Betonul ceruit e rece prin blugii mei, dar nu m[intereseazl. Am deja picioarele inghefate din cauza

drumului in maEina fbr[ sistem de incilzire gi mAinile

trebuie s5-mi fie vinefii. Nici nu indriznesc si-miimaginez culoarea pe care o vor avea iarna asta dacivoi continua si-mi uit minugile de fiecare dati c6nd

ies. E incl toamni, oficial cel pu]in, insi in aer se simte

miros de iarni. Pur gi simplu, imi urci fierea pAni ingdt, ca de fiecare datl cAnd pun piciorul in acest spital.

Ag vrea si vomit pe fratele meu, si vomit accidentul luigi alcoolul pe care l-a biut a doua zi dtpit ce a dat peste

cele doui pugtoaice. Dar gAtul meu se mulfumegte sise inchidi ln spasme, fbri si iasi nimic. Vomit aer.

Mirosul de spital lmi invadeazi nirile. E ciudat. ingeneral, se simte mai puternic pe scIri. Deschid ochii

14 CLELIE AVIT

pentru a vedea dacl vreun medic n-o fi lisat balti weochestie Ei injur.

M-am incurcat, sunt intr-o camer6. Probabil, am

confundat simbolul iegirii de siguranfi cu un panou

oarecare de pe ugi. Vreau si ies inainte ca persoana

din pat si se trezeascd.

Nu vid decAt partea de jos a picioarelor, de aici, de

unde sunt. Mi rog, zlresc ceargaful roz care le acoperi.

Se simte, efectiv, mirosul chimic de spital, insi altceva

imi atrage atenfia. Este un miros in plus, ceva care

n-are nimic de-a face cu medicamentele gi aseptizarea

constanti a locului. inchid ochii pentru a mi concentra.

Iasomie. Se simte iasomia. Nu e ceva banal, ca miros.

Totugi, sunt sigur de asta, este acelagi miros ca la ceaiul

pe care-l ia mama in fiecare dimineati.E ciudat, zgomotul ugii n-a trezit pe nimeni. Poate

c[ pacientul doarme inc[. Nu reugesc si-mi dau seama

daci este un birbat sau o femeie, dar, numai dupimiros, inclin pentru o femeie. Nu cunosc niciun tipcare s-ar parfuma cu iasomie.

inaintez incet gi mi furigez ca un pugti in spatele

peretelui micufei sili de dug. Mirosul de iasomie

devine mai puternic, scot capul. O femeie. Niciosurprizi, pAnI la urm6, lnsi am impresia ci' mi-artrebui o confirmare. Doarme. Perfect. Voi putea ieqi

fbri si fi declangat vreun incident.TrecAnd din nou in celilalt sens, imi vid reflexia

in oglinda mici agifati de perete. Am ochii speriafi

gi plrul ciufulit. Mama spune intotdeauna ci ag putea

fi mai elegant daciL m-aq sinchisi si-l aranjez. ii repet

Sunt aici 15

mereu ci n-am timp. La care ea imi rispunde ci ag

plicea mai mult femeilor dacl mi-ag,,domestici'ciufulnegru. in genul ista de situafii, mi apuc si-i explic ciam altceva mai bun de ftcut decAt sd agitl fete gi, in orice

caz, in general, nu mai comenteazd. Dupi despirlireade Cindy, a trecut un an, m-iun afundat in munca mea.

Trebuie precizat ci gase ani de viafl impreund au unimpact asupra personalitdlii cuiva. Am primit o loviturimonumentali cAnd a plecat gi de atunci mi recuperez.

AEa c[ pirul meu chiar e ultimul lucru de care-mi pas6.

Sunt neras, de asemenea. Neras de doui zile. Nue prea ur6t, dar mama ar comenta ci se poate gi maibine. AscultAndu-mi, s-ar crede ci locuiesc la ea. Darnu, am micul meu apartament, cu doul' camere, la

etajul al treilea, fbri lift. Numai ci mama s-a ingrijoratfoarte mult cAnd am tot ,,campat" in sufrageria ei

vreme de o lun[. Dupi ce tata a pirisit-o, s-a mutatgi ea, deci nu mai e nicio cameri pentru prieteni. inorice caz, canapeaua e cumpiratdL de mine. Am intuitci mi voi folosi de ea cAndva. Asta a fost cu doui luniinainte s[ plece Cindy.

imi frec puternic genunchii, in ideea ci,-mi voiinciizi degetele. Prind gAtul cirnigii de sub pulover gi

trag in sus incerAnd s[-i dau un fel de formi. Nu-mivine sd cred ci am rimas imbrlcat aga la muncl toatiziaa, fr;rd ca nimeni si-mi spuni ceva. Probabil, au

infeles cd e miercuri gi cI e zi de vrzit6. Or fi vizut ce

privire aveam gi au ticut. Din polite;e. Din indiferenfi.Sau pentru ci nu agteptau decdt un lucru, si fiuconcediat ca si-mi ia postul.

16 CLELIE AVIT

Inevitabil, dupl ce am insultat-o pe Cindy pe

holuri, strigAnd c[ fhcea sex cu geful ei, am avut citeva

remarci, ins[ ea a schimbat apoi sucursala qi eu sunt

unul dintre angajalii lor cei mai buni, deci nu vor simi piardi.

in oglindi, ochii mei cenugii mi privesc. S-ar zice

ci sunt gtergi in comparafie cu pirul meu negru. imiduc mdna la cap ca qi cum ag incerca s-o consolez pe

mama qi renun! in clipa urmitoare. La ce bun? Nu caut

pe nimeni.Un susur imi atrage atenlia citre fereastri. Fir-ar

si fie! A inceput si ploui. $i n-am chef si merg siinghe{ afari aqteptAndu-i pe mama 9i pe virul meu.

Privesc in jurul meu. Pini la urmi, in aceasti camerie mai degrabi cald. Persoana doarme inci gi, dat fiindmobilierul perfect curat, nu pare si fie vizitati des. Migindesc o clipi la rafionalitatea acestui lucru.

Dacipersoana se trezeqte, pot sibdigui cum citocmaiam intrat gi cI m-am riticit.

in caz ci vine cineva pentru vizitl, pot si explic cisunt un vechi prieten gi pe urmi siL dispar. Ar trebui,

poate, si-i cunosc numele lnainte. Figa pacientului de

pe rama patului menfioneazl: Elsa Bilier, douizeci

Ei noui de ani, traumatism cranian, leziuni severe Ia

incheieturi qi la genunchiul drept. Contuzii multiple,

fracturi de peroneu in remisie. Lista continui astfel

pAni cAnd ajung la unul dintre cele mai oribile cuvinte

auzite vreodati pe aceasti planeti.Comi.intr-adevir, n-ag risca s-o trezesc.

Sunt aici 17

imi desprind ochii de pe figl qi privesc femeia.

Douizeci gi noui de ani. Din aceasti pozifie, cu per-

fuziile gi tuburile pornind in toate direcfiile, s-ar zice

mai degrabi ci e o mlmicd de patruzeci de ani prinsiintr-o pinzi de piianjen. Dar apropiindu-mi pufin,ii dau cei douizeci qi noui de ani. Un chip drigu{,delicat, plr gaten, cdqiva pistrui care se pierd pe ici,

pe colo gi o alunild aproape de urechea dreapt6. Doar

sllbiciunea brafelor ieEind de sub ceargaf gi pomefiim-ar putea face si gAndesc altceva.

M[ uit din nou pe figi qi respira]ia mi se taie. Data

accidentului: l0 iulie.De cinci luni este in aceasti stare. Ar trebui si

nu mai citesc figa, dar curiozitatea mi roade. Cauza

accidentului: avalangi in alpinism.

E plin de nebuni peste tot. N-am infeles niciodatide ce oamenii escaladeazi ghefarii, chestiile alea inghepte

pline de gropi gi cripituri, unde pofi si mori la fiecare

pas pe care-l faci. Trebuie si regrete la greu acum.

Mi rog, e un mod de a spune. Cu siguran![, nu

congtientizeazi ce i se int6mpli. Asta e, de fapt, coma.

Eqti in alti parte gi nu se gtie unde.

Dintr-odati, am un chef infricogitor si schimb

locul fratelui meu cu al acestei fete. Ea s-a b[gat singurlin aventura asta. N-a flcut riu niminui, cel pufin aga

cred. Fratele meu a biut prea mult qi s-a urcat totugi la

volan. A omorAt doui pugtoaice de paisprezece ani. El

ar trebui si fie in comi, nu ea.

Privesc pentru ultima dati figa inainte si-i dau

drumul din mAni.