Sunt numite picturi rupestre sau (parietale) acele lucrri de art (n sens larg) reprezentate prin desene realizate pe stnci, bolovani, stncrii sau pe pereii i tavanul peterilor. Termenul este utilizat de obicei cu referire la picturile datnd din preistorie. Mare parte din picturile rupestre descoperite se gsesc n peteri. Acestea aflndu-se ntr-un mediu mai puin afectat de intemperiile vremii s-au pstrat mai bine i n numr mai mare. Exist teorii diverse cu privire la motivele care i-au determinat pe strmoii notri s realizeze picturi rupestre. O teorie spune c picturile rupestre au fost realizate ca parte a unui ritual magic de vntoare menit s creasc numrul animalelor vnate. Totui acest teorie nu explic picturile unor animale mari de prad precum lei sau uri. O teorie alternativ, bazat pe studii etnografice contemporane ale unor societi mai primitive, pune realizarea picturilor rupestre pe seama amanilor care s-ar fi retras n prile ntunecate ale peterii, ar fi intrat ntr-o stare de trans pictnd mai apoi ca urmare a viziunilor avute.

Picturi rupestre n lumeS-au descoperit picturi rupestre n ntreaga lume, dar dintre toate poate cele mai cunoscute sunt cele descoperite n Europa datorit numrului mare de picturi prezente n unele locaii i a calitii deosebite ale acetora. Printre cele mai cunoscute peteri cu picturi rupestre se numr: Complexul Lascaux, Petera Chauvet din Frana i Petera Altamira din Spania.

Picturi rupestre n RomniaPicturile rupestre din peterile de pe teritoriul Romniei nu sunt la fel de numeroase ca cele din peterile amintite anterior. Una din peterile cu picturi rupestre de la noi este Petera Gaura Chindiei II, o peter de mici dimensiuni mici ce prezint pe perei aproximativ 425 desene n culoare roie realizate cu argil (ocru) chiar din peter reprezentnd: motive ornamentale schematizate, elemente florale, motive geometrice, impresiuni de mini i degete umane i alte simboluri. n peter au mai fost descoperite i resturi ceramice din diferite perioade. Conform datrii picturile ar aparine mezoliticului, neoliticului i epocii metalelor. Este posibil ca unele din aceste desene s fi fost realizate n epoca medieval i epoca modern.

Petera Cuciulat adpostete i ea desene parietale n sala cu picturi, o sal de dimensiuni relativ mici: 3,70 m lungime pe 2,50 lime. Aici se poate distinge o figur de cal n stil naturalist, o felin, un pui de pasre, o siluet uman i alte contururi nedefinite. Picturile realizate n culoare roie (probabil tot din argil bogat n oxizi de fier) au fost datate din paleoliticul superior. Din cauza exploatrii de calcar din apropiere, intrarea iniial a peterii a fost distrus, mpreun cu unsector de galerie de cteva sute de metri, zon despre care se crede c ar fi fost locuit n preistorie. Actualmente, accesul n peter este imposibil datorit prbuirii frontului fostei cariere de calcar din zon, ceea ce a dus la blocarea intrrii. n 2009 au fost descoperite noi picturi rupestre n Petera Coliboaia. Picturile descoperite sunt realizate n culoare neagr i reprezint animale, printre care un bizon, un cal, posibil o felin, unul sau dou capete de urs i doi rinoceri. Pereii prezint i cteva gravuri. O prim datare a picturilor, realizat dup factura lor, le situeaz n Gravettian sau Aurignacian (acum 23.000 - 35.000 de ani). Este posibil ca aceste picturi s fie cele mai vechi descoperite n Europa central. Vor fi necesare studii avansate pentru determinarea cert a vrstei picturilor. Un specialist american a inventat o noua metoda de datare a picturilor rupestre, artefacte arheologice care pun mari probleme specialistilor. Aceste opere de arta preistorice sunt, de obicei, foarte greu de datat, deoarece contin prea putina materie organica. Metoda clasica a datarii cu carbon radioactiv nu da, in general, rezultate bune in cazul lor, intrucat pentru aceasta analiza sunt necesare cateva grame de carbon; or, acestea nu sunt intotdeauna disponibile. Marvin W. Rowe, un om de stiinta american, a inventat insa o noua metoda de datare, care necesita doar 0,05 miligrame de carbon cam cat cantaresc 50 de fire de praf. Metoda sa, bazata pe spectrometria de masa cu ioni accelerati, este foarte sensibila si permite o datare mai precisa a picturilor rupestre si coroborarea datelor obtinute cu informatiile furnizate de alte vestigii descoperite in zona. Aceste picturi superbe care impodobesc pesterile din Pirinei sunt cea mai detaliata fereastra spre viata oamenilor care au trait in aceste locuri in urma cu circa 15 000 ani. Datarea lor in scopul aflarii varstei acestor picturi a reprezentat o problema dificila pentru toti cercetatorii care le-au studiat in prealabil, afirma Alistar Pike. Metoda traditionala de datare, bazata pe carbon 14, este periculoasa pentru pigmentii stravechi, deoarece mostrele sunt astfel expuse contaminarii.

Expertii britanici folosesc o noua metoda care analizeaza varsta stratului fin de calcit care s-a format pe suprafata picturilor. Pe langa imaginile care reprezinta zimbri, bouri, cai salbatici, lei, ursi, reni si alte animale specifice Cuaternarului european, expertii spera sa descifreze sensul si semnificatia a peste o suta de simboluri abstracte, alaturi de o serie de puncte gravate pe pereti sau in zone izolate ale pesterii. Misterioasele puncte par a fi primul sistem de inregistrare a trecerii timpului de catre primii oameni. Cercetatorii sunt de parere ca fiecare punct inscriptionat ar putea semnifica trecerea unei zi.