ANUL XXXVI No. 19 20 itmiê 1Ô20

S U M A R :

D. Nanu . . .

V. Demetrius Grijă

Ion 1. Qreculescu

Constantin Râuleţ Un erou Victor Bacaloglu . . Din năzdrăv. lui Pitulice Ar. Hatmanu

Constantin Ghika . . . . Unei doamne

Mişcarea l i terară şi ar t is t ică

Mihail lorgulescu

N. Macedonski

Llzys . . . .

Cronica Literară: Sbu-rătorul, Pe vremea hai­ducilor, Măşti de bronz, Lampioane de porţelan, cărţi.

2 UNIVERSUL LITERAR

f

Rugăm pe abonaţi şl cetitorii noştri sä binevoiască a lua act de următoarele dis-poziţiuni :

1. Abonamentul să ne fie expediat cu 10—15 zile înainte de data expirării, tfpin-du-se neapărat banda cu care primesc ziarul.

2. Cupoanele de mandate să aibă men­ţionat scopul pentru care ni se trimit bani.

3 . Orice reclamaţiune şi schimbare de adresă să fie însoţită de banda cu care se primeşte ziarul.

4. Adresele să fie cât se poate de clare. 5. Abonamentele la publicatiunile: „Uni­

versul Literar" şi „Ziarul Călătoriilor" costă 26 lei anual fiecare, iar „Vesel ia" 40 lei anual, şi nu se fac decât pe un an.

6. Orice neconformare de la aceste dis-pozîţiuni va fi spre nemulţumirea d-lor abo­naţi si cetitori.

UNIVERSUL LITERAR P Ă R I N T E L E B E N E D I C T

- A M I N T I R I — de D. NANÜ.

Cu cât dor mi-aciuo amin te de dânsul '• i J ar ' cä - l văd... bi nu era om ca toti oameni i Pă­r intele B e " c c ü c t . I^r.i un cbip еь-ti r ămânea a ^ o m a 'a min te , cum e in l " m c a l u i : f ir оц fir. träsuHirä cu t r ă s ă t u r ă ; ui te îi tin minte toa te încre ţ i tur i lo frunţii, ale obrazului, şi de-aSi fi pictor n ' a ş uita. nici un rieii »1 fetei, aici o Ьцеіа я plete lor lui albe- — şi mi-ar zâmbi d'm cadrul por ' retul ' i i - cum i m 1

zâmbeşte acum diu fundul su­f l e t u l ! , ca o icoauă s iân tă din firida " n e ' biserici tăcute-.-Par ' cä n a t u r a ş i a împl ini t , iămi-slindu-l, t ° l gându l , tonte năzuinţele clipei când l a fă­cut... Căci nurn^ ' ch ipur i le astfel scu ip ta tc de mâna ei măias t ră , Чі r ă m â n în suflet ca Parfumul une i fi ori-. • ' a r droaia de i'ipuri în ca re na tu ­ra, si-a l ă s a t lucrul neispră­v i t nu Ştiu de cp. îinpra-¥tio ceva searbăd şi ş'<?r«, f igura lor se r i s ipeş te cn fum" ' . f a r # ţ a le poţ i prjndo în mentori» o l inie я fetei, un gc4 din si­lue ta lor !

Sărisem din că rut-a. obosi* şi Plin do praf- 6&-i s ă r u t mâna de bună v e n i r e ; da r p ă r i u t e -3e mă trimise repede |a culcaro «i un somn g r e u de p l u m b . Srnl în-ţoleni pleoapele-.- Confu-«e i m i i'rec'eop Pr 'u g â n d fi-(rur' de ovrei moldoveneşt i , cârciumile la car j poposisem Jn lungul d rum de poştă din­tre Bârlad şi i tăe l i i toaaa .

Auzeam încă plesnind biciul îui EădTican şi lă t ra tu l câini Jor din porumbiş te le uscate . p< marjrinea d rumulu i . Apoi.. Ц-йі**е. ea în împS-rfttia morţ i ­lor.

La deşteptare , mü, s i m ţ e a m înai bine. î n t r e m a i . A f a r ă vuetiil Iimgr al f runzelor ume­de, izvora din eodrj ca în a-

p r o p i e r e a u n e i m ă r i furtu­n o a s e .

P louase - Şi cerul se l impe­z i s e ca o l a c p m S - G'cä, — fa-c iorul p í í r in te 'u i — v e n i lif>-.' s ă mă inv i t e la m a s â . s t r ! c â n -d u - m i l i n i ş t e a dupa s o m n .cu p o l i t e ţ e a a c e e a aşa- c 'e s t ă i r e a c e la i n c e p u ' u î prje te i i i e i .

K u - i vorba , doua z i l e î n tjr-m ă . f a ş o a n e ' e s e s c h i m b a r ă , si t o a t ă formula d P po l i t e ţă я jji-xitíírei e r a un chiot l p u g d" sp e u ' r e m u r a u codr i—când n e p i e r d e a m u"ul de a l i n ] — s a u 0

P e r n ă s v â r l i t ă bi c a P ' • — c â n d n c a l i p e a s o m n u l pr 'u casă-

A '. pr ima c i n a ! In totdea­una- n v c a un f a r m e c tmu pă­r i n t e l e : « e n ' e n ţ i o s . g r a v . si î n f l ă c ă r a t . — c â n d a s i n u l de « a r e • p ă t i m e a 4 da o m i n u i ă d e r c P a u s - ridica mnna s'abă c ă t r e c e r s p r e a ar"ta раі-Ѵл îpvoru! dc uiidc-i c u r g e a u eu-ѵ і п і « 1 е .sacadate şi bă 'râneş t i ca n Ş'raiŢ d e mătăni i . . .

I n c u c e r n i c i a - i d ;. а Р ° И ° 1 . c h i p u l lui Parca c iop l i t din ie.mn s fânt . еагціа D u m n e z e u ii i n s n f l a s e duh ca lui Aduni-— deadrelJtul. - - n u ea n o n ă ccstor la l t i - o a m e n i n ă s c u ţ i d'-p femeo . O v â r s ' ă n e h o t ă r â t ă se î n e r u s t a s o în t r ă s ă t u r i l e foto; • î n f l ă c ă r i l e o c h i l o r scăpărr . l u m i n a c i u d a t ă я a c e l ° r p 'e -Ire p r e ţ i o a s e , d e s o r c я căror c 'a t e n i m e n i n u P ° a t c s p u n e «-'êprl a î n c e p u i 1

, . N u 'o î n c r e d e în o a m e n i -şl m a i nies îp zâmbetu l lor C-ro.de niai b i n e în ui'a î o r - A

E

« і і н ш г а en c a r e e i n u l e în-Sea^ö- niej odată- S i g u r a n ţ a гаціиі c a r o 'e aŞteap'u- e o Pernă mai l m n u rie dormit.- de cât o i luzie înşe lătoare" .

Si r ă m â n e a pe g-ândnn-C « t ă v i a t ă t ră i tă în c u v i n -

telA lui 1 D i n b u z e pav'oă- i p'cu.ra în­

ţ e l e p c i u n e a u n o r v i e ţ i actinau-late de secole- c r u z i m e a u n o r l e g i n e s ' r ă m u t a t e ca t<iineli>le U n i v e r s u l u i . . . Si apoi u n e l e d i c t o a n e , o b i ş n u i t e lui I b s e n — se f ă u r i s e d irect n u d i n căr­ţ i le P r o f a n e — în s u f l e t u l lu'1

recu les şi înc ins ca o v u i t o a r e îu<rraditu : - -Numai c e 1 s t a g n e e tare î n a i n t e a D o m n u l u i " .

S i ne l ă m u r e a a§a de , c lar a d e v ă r u l aces 'a , g l o r i f i c â n d vjata niona- st'"'ă. dar a c i i v ă In fapte - .adevi ira 'e le r u g ă c i u n i P r i m i t e la Dumncze" 1 '" î n c â t n e s i m ţ e a m răpiţ i . Era în gV-i-S U ! lui o a r m o n i e i u m ă f a t e do ^fânt, j u m ă t a t e d,-> vrăjHor- C e f r u m o s ne l ă m u r e a vja{a lui C'luist : V e r b u m Dpi ' C u c e a r g u m e n t a r e i m p u n ă t o a r e d e ­s p r i n d e a d iv in i ta tea Іці, d i n î p ^ H i i i-oadeh» aee-s f ei î n v ă ţ ă ­turi d e a j u n , g u l i s tor ie i , c a r e uu- i d e eu 1 o c o n f i r m a r e a a _

CfÊÎei d iv ju i tă ţ i : f i e c a r e n e ­noroc i re . — o a b a t e r e d e la d r u m u l ci. f i ecare înă l ţare c » a i m n e r e a l e s e i m o r a l e

c i ipeb. a c e l e a P a r ' c ă mi s c l u a s e o Perdea de o e o c h i . n e u t r u în tâ ja o a r ă rai s'a fă ­cut în m i o t e o І ц т і п а гіцра t a r e a'erffasrm î n s e t a 1 t o a t ă v i a t a . în tâ ia o a r ă î n ţ e l e s e s e m «ostul a d â n c al v i e ţ e i : o gb ia-1ă P e n t r u o ţe lu l î n r o ş i t a i su­n e t u l u i . — s a u v.n f oc p e n t r u S2'tu';i 'ui i m p u r ă .

— - - Ş t i i <e î n s e m n e a z ă în c r c e e ş t e faptă ? — e . . c e i a o& nu s e p o a t e distruffe". A d â n c î n ţ e l e s dau grec i i c u v i n t e l o r ! B u n ă s a u rea- faP*a e o să­m â n ţ ă c a r P mi s-, poa 'e d i s t r n -cre în v e c i i vec i jor !-.- Tu p i er i . d.?r c a rămâne- — si a c e i a 6 v i a t a ta v i i toare . . . D e a c e i a

i a n t a b u p ă e Fada care n e lu -muiea 7 -ă î n t â i u l p a s in v iată-ş: earule la c a r e n u se m a i s t i n g e do Ja c a p ă t u ' m o r m a n -

2 9 2

tului nos t ru ! InccPem viata primjml binele din pa r<e a al tora-.- Ь'о s fâ rş im iaeănd al­tora bine".

L a m u r m u r u l a<*estor şoapte blânde, b inefăcătoare si răco­r i t o a r e p e n t r u s u f l e t 1 .meu de adolescent ca undele izvo­ru lu i , s imţeam cum slaba si necredincioasa mea inimă se în tă reş te infiorându-se.

R e s p i r a m ° a tmosferă bine­cuvân ta t ă dp. o i'ortă ascunsă.-mai ales când vedeam s i lue ta m 1 c ä a bă t r ânu lu i mişc^ndu-se in -practicarea acestor adevă­ruri sf inte. s u n t cuvin te cari aureola te «le pres t ig iu l c-e-i da faPtele povă ţu i to ru lu i , r ă m â n î n co)ţul. in 'mei noastre dea-lungui vietei , ca niş 'e talis-mane fermecate , adevă ra t e forte de rezis tentă ce s'ames-f-eca ş i . fac una <'u te-melia su­fletului-

B ă t r â n u l că lugăr Benedict, e r a şi doc 1 or. Bis de diminea­ţ ă Hi Punea şorţul dinainte , şi începea vizi ta ' l ngrij in<î de cei ma i năpăs tu i ţ i din sat : le­proşi , epileptici, şi idioţi.

Spi ta lul veşnic cura t , iti «"a. în fă ţ i şa rea n n u i tempju bă­t r ân a 1 lui Isu*. d in care- de­monul e a lunga t cu lovituri de biciu.

Kebunj i e r " u blânzi , un i i u m b l a u Pe a fa ră , în l iber ta te . Ştrub cet mai cuminte din cei f ă r ă min tik; întregi, când ve­dea t r e c â n d Pf. că lugărul doc­tor, simţea t rez 'ndu-i-şe vagi amin t i r i d in v i a t a lui de ostaş rus : făcea . .drepti !" îna in tea medicului , сц mâna la Şapcă. Si aP°i sub nes t ăpân i t a ani 'n-Üre a t r ecu t lu i , p o r n e a con­tând u n marş câzăcese d e p r in L i v a d i a :

Ohidipn Kops i Obidi g u n e a g h i

Sau potolea eu b l â n d e t e Pe vr ' un lepros care necăjea pe vr ' un n ß b u n , obiectându-1 — el n e b u n — cu o comică înţe-l e p c i u n e '• -.f'e îaci 1 cap ai ?"

...Şi în Pătratul acelor zi­du r i vechi, cu mănăs t i r ea în mijlocul curţii, cu nefericiţii î n ju ru l lui. Pă r in t e l e Bene die* îşi împletea liniştit cunu­

na vjetii lui vi i toare diu fapte bune, l"gând răn i desgustă-toare . s t recurând o rază de lu-in 'nă iu îu tuner icul minţi lor nărui te- . .

în t r 'o bună d i m m e a t ă l a

masă. îi spun ho tă râ t : — S'il ee pă r in te 1 Mă fac şi

eu că lugă r ca d-ta. Тіце-ша aci- şi t i o i ii dc f«l<>s- CuiiOhc farmacia. . . hiú p 'ace şi mic mult să vindec suferinţele al­to ra , ca d-ta- Ori ce aşi fa^e eu a ' u r e a în viată, — ar pu tea să pre ţu iascâ ceva m a ] n^-i ca binele î "

Căldură lesne *recăţoare a novicelui !

I n c ' ipa aceea mă g â n d e a m s tă ru i to r la despr inderea de v ia tă deşar tă a oraşului , d e

toa te grij i le. Patimile şi lup­tele s t e rpe ce m'Şu'iă 'n r i "* uicarul a ee l a . unde r aza de soare s e pă f eaza i n t r â n d 1

— Sä-Ц dea 'D-xcu fiule gân­dul cel bun. şi să şti că de nu-1 vei aduce la îndeplinire, a ' să te căcŞti în ora mor ţ i i ! Вогці ţ ă u « m ă r t u r i e <-ă D o m n u l început să locuiască în fine, şi dacă te-ai a b a ' e din calea vre ­re ; Ini, tu îl a lungi din c a s a

sufletului t ău . O l iniş te pioasă p lu t ea în

casă, pogora pe gânduri - . . M'am înfiorat ca de-o a m e n i n ­ţ a r e Pe care de n'oi 'ua-o în scamă, a m sä plă 'esc сц un şir de nesfârş i te încercăr i . . .

Sus, pe poli ţa .-oboi. in lemn de i e r u s a l i m . Plana. Christ crucificat, cu bra ţe le întinse, în semn de l a rgă b inecuvân ta ­r e şi i e r ta re a păcatelor-.-

A d a r în ' r 'o d i m ' n e a t ä , pr inf ro g r a t u l e ferestrei, zărU p r i n t r e s t ra tu r i l e d e rozete-ehiPul de fjoare aJ une i c-opile, al .-domniţei ' сцпг ii zicea p r in împrejur imi . . . D c a*unei 1ц-

m e a gândulu i de pustnicie , ~ a făcut Joc visului si feeriei. Dc a t u n c i a m auzi t ispititoa­rele mi cş uncie T n g r ă d i n ă grăind m . m i r e s m e l e l°r, bas­mul junăgi tuor de o icoană ce lunecă fe rmecă toare p r i a Bonin, ţ i nu so laşă pr insă !

S'ii tu ŞOaWa florilor ce tre­mură înfiorat», a apropierea u-nei g ingaşe mâini de răsură , şi plâng în f iecare dimineaţa' maj s ingure şj mai pu ţ ine la; n u m ă r t

Ще mi-ац s pus in lacrinú'e dimineţii câ m â n a care ic a * linge, le ris'peete. Petalele -.si ti-or risipi şi ţie vUurilc" şj eu n'a m vo[t să ]c cred.

Ca Tonia necredinciosul am voit însimij s ă simt lacr imile scă]dându-mi pleoapele, s ' a sPP *ot Parfumu1 îmbă t ă to r al t r anda f i ru lu i cu p re ţu l g b ' n r Pelui pe c a r e nu-i r e g r e ţ i , — căci cum ţi-ai mai a°"uce a-mjnto de el daca nu ar avea g b i m p i ?

Mai ştii tu basmul gurijer c a r | tac. când s ingur е ѵ а щ а -liijl copilei ?e m-işeâ t a ' n i c ca Palpitarea nnei aripi- când o-b r a z e l e se a*rag- ca două fia" cări . 5i s e onresc la o mică1

depărtare- ~ sufletele s p e r i a ' te presimţind p răpa«t i a ce le de spa r t e ? Astfel chipul unui luceafăr se opreşte dc obrazul um«! şi rece al u n u i l a c — Şi to*nşj restrângerea e depar-te..-. d e p a r t e în lu mi nebă­nuite, adâncuri nemăsurat*. • u m b r ă a u m bre i h imere i de sus 1 j

Si astăzi, când m ä uit la pri­m ă v a r a d e afară şi văd сцщ Sa a ş t e r n u 1 frigul Peste atâ­t ea flori f rumoase, osândind a'â'pa fructe să nu mai simtă s ă r u t a r e a cablului s o a r e de vară, m ă gândesc ] a v i s c l e de a tunci , spu lbe ra ' e rânduri* r â n d u r i . s u b frigul soarbei. Şi a tunc i î n ia rna c a r « întâr< zio l ungă şi t r i s t ă î n inimă. — s t recor o rază caldă a trei-u-tului.

î n c h i d ocbif- şi revăd ogţ&'f

da s ingurat ică , c u f u n d a t ă u* umbră . . . Pă r in t e l e îşi ia căr­ţi le şi ziarele, cu volumul lui Bourdalone hi subsuoa ră ?i a 4

mândoi porn im l'nişMti Pe în­gus t a c ă r a r p a isvorului . Vân-tu l ca'd 'nclină f runtea j n a l " *е1°Г e rbur i , cocoşii t râmbi­ţează depar t e în. sat miezul zi­lei. P ă r i n t e l e . s e m a i opreşte, din când în când respirând a' nevojos. — eu mă înf ior de chi­nur i l e bătrânului, şi-l urmei

s UNIVERSUL LITEKAi.

tăcut, eu capu] aplecat , eu pri­ma îndointa înfi-ptă în suf le 1

asupra plan urilor m e ' e d e eu eernicje-

_De cleParte- par ' eă auzeam pântecul Jui Xieias din opera Thaïs a lui Masse п*Ч- fredo­nând i ronie :

p h i l o s o p h e ' I à m e h u m a i n e Es t f r a f f ü e "

I a r păr in te le Benedict : «Am sâ-ti dau o scr isoare

căt re Mitropoli t , să- t i facă for­mele mai i u t e "

$ i ia r pornea ' ue ind Jaa-irjte-..

— ..Vei fi scutit de servic iu l de ucenicie Până a tunci а ° Ѵ pă-te cu cărţ i le sfinte...

I a r D a l i l a . <-u o vece Şerpui­toare îmi sfredelea sufletul : ..Mon coeur s 'ouvre ~ t a voix!

— -.Ai lua 1 Pe Bourd;jlone ? — .Lua t - păr in te- răspun­

deam eu r ă s ă r i n d cine ştie de unde. ец g â n d u l 1

§ i ne s t r ccnram p r l n ( r e tu­fele de діаеез'1. Cald-.. Câ 'e un fluture obosit, doa rme cu ar i ­pele în ' insp în s^nnl U U P ' eieori-

— Ci teş t e se rmonul -Ador­mi rea Maicii Domnului" .

— Da păr 'n tC '

P l eu rez mes y e u x I

r ă s u n a în amint i re , melodia lui Samson '• Ca d r a c u l - t u ­rnai atunci, obsesiile m e l e mu­zicale mă asa j tau din toa te Păr ţ i le , adevă ra ' e g lasur i a ' e lui Sa tan . ce s imţea ca-i sca­pă prada , şi-şi îndoia t ° a t e sant inch la la pos tur i ' e Pe unde voia să se s # e e o a r e fugarul !

E r a o l iniş te de vară l a

tară. . . Câ t e un nor- scotea i ' run 'ea aU)ă. ea o s tâncă de c remene după mun ţ i i a lbaş­tri...

Ne aşezăm sub цп nuc bă­t rân, cu t runch iu l scund si iam?irile 'ntirise- P ă r i n t e l e ci­tea, spadei? lui. deasup ra pag ine 'o r din Bourdalone. cu gândul la ocliji . , d o m n i t e i " — cei mai blânzi şi t r i ş t i d in câţ i •-am î i^âini t de a tunc i încoa­ce- — cu in ima încărca tă de «lipele unei fericiri din aJun-— scr iam pe m a r g i n e ' e ceas­l o v u l u i :

O! dulcea, blânda Udler* A evantaliului teu Părea o aripă dc înger Се-ацпце 'ncet obrazul meu..i

I a r păr intele- f ă ră să ѳ е îa* toarcă :

— Citeşti fiule, c i teş t i 1 — Da. p ă r i n t e . Ç1 m â n a m e a înfrigrura 1 *.

a r z â n d de m o l a t e c a s t r ânge re din a jun a m a n e i ei a lbe şi plăpând© ca fulgul, — scr ia , serja mereu î n t r ' u n sbor Pr*" pif d e Pasă re nostalgică, în-tâile r â n d u r i s i labis ind iubi­r e a : In nopţile târzii de August Când frunza plopilor suspină, Când cerul pare-un ochiu al-

[bastru ]ar noaptea, lacrimă divină, Când sborul gândului tău candid Cutreeră prin lumi senine In spre trecut Шоагсе-ţi ochii

Găndcşte-te la minţi

E r a o rugăc iune caldă- f ă r ă Pr ihană, d a r ca re nu se щ а і î n ă l ţ a că t re Chris t ! — Ce re ­pede î] u i tasem la ap rop i e r ea veşnicei Eve !

D. Nanu.

U N F L U V I U 'Jn fluviu de lamina se revărsa tn haos..^

Podoabă înflorită pe-a valului durere — Cu bogăţii pe care dorinţele le cer — Venea o 'nşiruire de falnice galere Cu flamuri răzvrătite, ce fâlţâiau spre cer.

Şi cum, tn nesfârşirea luminei nesfârşite. Ispitele sosite, spre ele, mă chemau — Crezând in împlinirea de vise ne'mpliniie -Eu Ic lăsam să treacă aşa precum veneau

îmi aşteptam galera unicului meu vis. Himerele-mi din suflet ca florile 'nfloriră, Şi pe de-asupra clipei, dorinţa mi-am trimis Să-şi vadă'n făptuirea ce vi$£ic-i sortiră.

-—- de GEORGE I. STRATULAT

Ş; iată, că pe vaturi, în urma tuturora Răsare 'ntârziata pe care o aştept ! Dar frânt ii e catargul şi sfărâmată prora, Vârtejuri mari o poartăschimbându-i drumul drept

Trecu îndepărtată, cernită, rătăcită... Trecu !... Şi pasări negre o urmăreau în stol ; Şi'n noaptea — fără stele — pe ceruri despletită fugea in orizonturi şi se topea în gol.

In urma ei lumina, pe-dată dispăru... — O Doamne, Iu oglinda dc stearpă tinereţe, Sau numai Amăgirea ce ne-ai trimis-o Tu Să ne robim ivirei, întâiei dimineţe ?...

George I. Stratulat .

ZS4

G R 1 J E - <Je V. DEMETRIUS.

Jtrfă 'ndurerează nepojt i tul Să rup cu glas 8e vijelie Ce se strecoară ' a t r u n ung le r , t imidul b ra ţ tp re t ine 'nt tos Cerşind din ochi'fi infinitul 3n taină, ca o rever ie , **« sufletului meu ţ i i cer. Ca un lăstar de lună n i n s ?

fe -ascuns , cu temere , de-o parte Pândeşte şi , sărman strein, ' ţ i 'ngroapă ochii în t r 'o carte Sugrumă'n p iep tu l un suspin.

Spre ei privirea mi se 'nd reap tă l 2)e tine-aproape despărţi t , Cobor mereu din t reap tă '» t reapta jto su/!ctu*i nefericit .

înduioşat , aproape f ra te , 3-aproprii inima de-a mea, Şi-ascult ce omeneşte bate Şi ce dorinţi suspină ea.

jYiomit de razele de soare Ce tu le 'mprăşt i i luminos, Să 'ntindă mâni desmierdătoare Visase tânărul s f ios .

3ubito, nu mi-e cu putinţă In nici un ceas să spovedesc : M i r e , milă şi căinţă, Cum rând pe rând mă locuesci

Şi c â t e o d a t ă mi se pare, Că dacă a s t ă -z i ne iubim, Z doar prin proasta întâmplare Ce ne făcu să nen tâ ln im.

Şi eu şi tu aveam nevoe 3n lumea as ta de-un amor, Şi deci cu câtă bună voe jucam în danţul tu turor !

De voioşia t a mi-e teamă Să nu c u m v a s'o vestejesc. . . Din neguri, şopote mă cheamă Şi mari t r i s t e ţ i mă covârşesc! , . .

jffdesea'n mare va) de milă Şi de mustrare 'nvâluit , Ш cert , p lângândiHe copila, J n ce argilă ie-a i s ă d i t !

V. Demetfie«,

UNIVERSUL LITERAR 7 2W

A M I N T I R I D I N R Ă Z B O I

U N E R O U dé CONSf. RÂULEţ.

Éróii no trebuese căutat 4 nu­mai j n fundul prafujui de puşcă. Éu áft, văzut unul adevărat1- in . tr'o comuna din jud- V'Miii. I'o. •ftstfeà lüi scurtă, dar peste m ă . «ilra öe ii'umoesă şi detristă, va ГАШЙцРа câ o neîntrecută pildă dé devotament şi de jertfa ţTI a-inintirCa celor ce bau cunoscut.

Sotdatii! Popiçtoanu M. Gheor-fn« « intorsefë ranit de l a Tur-tüp%ja !a partea sedentară a re. giuientului. Nu se dădea înapoi delà muncă ci toată lumea ţinea № el- De. când venise in Cosmeşti-friNâtl рйгеа obosit. Nu că nu íi.íir fi vnzut de freahă, d ii po­trivă: rime* шяі multă răvn-i in èxeeuiarça ordltie|or ţ-i nu pe lllàrigeft u'ci odată-

triíátisareá ] u l arăta în$8 că ar lj *vut mal mult» nevoe rl<>eât a), f i de odihna pe caro n"o cerea ti'c f când. De un răstimp s'ăbea viUiInd cu ochi'. Camarazii îl in_ trebiu :

__ Eşti bojnev, Popiştene? , N'âm n'ci pe dracul!

' — Dar de ce eçtf tu aşa slab ? Sufăr că n'amputut omori

rfisi mulţi ^exântemetici'' la "fur-tiicáiá-

(Pria exantematjei Pop's(eanu Înţelegea pe bulgari).

Într'o noapte urâta, pe un vi­for năprasnic, иц sergent caro se ItíWrcea in sat dintrn niipiun", fc r.ărit Un călăreţ vfen'nd spre el. îft mijlocul viscolului, utcunoscti.

tul părea ca sboarä. Sergentul l e somat să oprească.

Sun|, eu, d-lc, sergent. Ia să-mă sa mă «lue Ce-aj cu mine ? Nu m fi. cunoşti ?

_.. (,'are eu ? E'npişteanu. de. popiţ-ţeanu

M. Gheorgho, de !e Tur (ue r : a . O Dumnezeu !?

Па undo te duci, pnpîş tene , pe vremea a s t n ?

Ia m-a rugat un creştin sá scoatem " сапЦЯ d'n râpă, m a i IC v;ile.

S'au despărţ i t . ЛііГі-datií, v.n cnrobtmar din ?nt, care pleca 'a Vaslui , pe când * P lum'na de /.iun l'a întâlnit pe Рорі..-fOfimi la mar­ginea cătunului , venind in goana rn]u|ni .

Tn «sfnrfit s'a afjat en soM"" | ) Popişfenuu Al. Gheoriţlie, o h eempt nia 1. pleca î n f ie-arc noapte, călare s ; venea ioc mai dimineaţa. Au încercai n 11 i i sR murmure ..сіігІяі а nu poc ic s;4 facă treaba'-, dar de geaba: cl muncea cât, doj. Plutonierul j . r. T r t n e u il su=ţine ;, 1)<. 4j 7.na î T i fa<:cîi datoria iiitrcáp . i . tnttiyi s'au incepuf. unele cercetări c u priyi re la eăiătoriiio nocíurne ale r ezems tuh i i - ('Aiul să se rtove-deaf=cjí scopul ^cestor călătorii nenorocitul r e a / u t la pat: mi mai putea .-fi se (ie p'oioare, a. junsesc o umbră. Si, atunci s'a aflat î i iRfar ţ- i t t.ain.l lui Popiş ' e t -11 ii M- Al. Gheorgho

Nu se duce la vre o foncé, cum

bănuiau cei mai mulţi nu, ave* •an fju, soldaf, ţi el, în t r 'un regi* meni, c a r t o n a t intr !un sat înde-' par ia t , :.a care e rau boli conta* gioase. Fia a*u! zăcea de câtT» timp in p&t ?i> bietul păr inte , n*L piitnnd să stea ziua l a căpătâiul său deoarece ocupaţia do .,grăL. dar" ce i se dăduse Je, regiment*-' îi ab.-oarbe t.rtată vrehiea, a lergt in fiecare nocpfo şi veghia lângă* e! pană la ziuă !

Cu chipul acesta, т и п с і п в ziua ; ier noaptea. . . luănd-o dein începui , l'upi.stoimu a reuşi t Să desfiinţeze somnul. Rezultatul & fost a c e | H ;,p caro vi -l închipuiţi:, fiu! £ -canat, mu l ţumi tă , î n maré ' parie de sigur, sacrificiului pä_ rintelUj său : iar a res ta din Urmă, bieţii] Popiştenuu Al. GheorgBé, s'a dus îri lumea drepţi lor . Poste m i i - u r ă di- slăbit, in câteva zile) ffbra recurentă l'a dnt gafa. Ar fi fost si greu s3 reziste acet schelet îmbrăca! in s t rae milita-r< ştj, care sbura сд o fantomă ia t iecare noapte , peste .soseje şi peste d rumur i neumbla te ,,fa.rii' -ă puc eapű] jos u'pi odntä !"

Comandantul companiei , JocOt tonenful Teodor Alesseanu, a nr« mat cortegiul pfina la groapă» pe o vreme urâtă. N<o să uit, ПІСІ » data pe bătrânul Popjţ'teanu pén« t ru cei ma' mulţi eroul dél* Turtucăia , petit.ru mine erdttj dintre Kâî-tâci şl Bullăeşti.

Const. Râuleţ*

?9в UNIVERSUL LITERAR

D I N N Ä S D H Ä V Ä N I E L E L U I P I T U L I C E

Inchipueşte-ţi mon cher, • tibxa. întâlnit eri pe Topuz...

— ? I — Topuz... Căpitanul nostru

de pe vremuri.. . grăi căpitanul 'Spetează, camaradului său Pitu Vice.

— Nu mai spune.. îl credeam mort in războiu si ceva mai Imiit, chiar eroic în eajpul unic I tatei. !

— După cum părea în t imp 1

de pace, aşa-şi fi crezut si eu. dar... să-ti istorisească dànsui peripeţiile ргіл care a trecut pe t impul războiului. — o sâ te • trâmbi de râs.

Şi cei doi cămara»', foşti pe timpuri în subordine sub căpit. Topuz, se plimbau pe aleea t.nm da&rilor din C ş m i g i u . istorisiu-du-şi întâmplările zilei şi ră-co-Und amintirile de pe vremea când sub comanda lui Topuz, i' i à œ a tot soiul de giumbislàcuri , epre a râde de moştecismu) lui. Căpitanul însă nu se \&sa. nici •1 mai pre jos. — ii ti o ea nu-вояіі în conasrren şi pedepee.

— Г/ar, când iram făcut, fi|«fU-Tu. cu zisa, lui nepoată?.... Nu e vorba s'a răzbunat şi el cu oca-tia. proectatei mele însurători eu Zambilioau Cine ştie, poate c'a fost mai bine... să intru eu în familia sia de mitocanii...

Apropiindu-se Monte Carlo, pri virea lui Spetează se ffixă asu­pra unui k-ioşc îmbrăcat în ver­deaţă, şi care lăisa numai o des­chizătură ta inică vederéi celor curioşi.

Dar... oUcă nu mă'nşel este ch iar ob-- de, da. e Topuz cu • damă...

— Aide spre ei, tfse Pitulice.. . tot n'avem oe face.

2is şi făcut — se apropiară. fn adăpostul poetic aşezat la marginea lacului, Topuz fuma, pe când o tânără fată aplecată «юге apă, dădea peştilor de m â n care, djntr 'o bucată de pâine, pe care-o fărămiţea, râzând do lă-•omJa peştilor.

Era pe seară, soarele cobora apre asfintia. Demni i о г д atră­gător.

Primirea n'a prea fost entu­

ziastă; i se răpea Iui Topuz din liniştea unui „telc-a tete" promi tätor de dragoste şî poezie.

— Să trăiţi d-le căpitan. >ărut m â n a tiu due... avem onoarea d-le căpitan.. . . cuvinte ce avură darul de a deştepta pe vetera­nul căpitan din linişt-'ta lui tdiiu

— Ce faceţi băeţi?... ce plăcere «A và văd... iată vă recomand pe d-ra Angela., viitoarea mea..

Căpitanii, Pitul ice şi Spetează... Ke strânseră m à inele, se lă­

crămară ochii şi toţj patru se reaşezară în jurul mesei din fermecătorul cuib al îndrăgosti­ţilor.

— Ce feric ; t sunt d-le căpitan văzându-te în viaţă — mi-era teamă, că răzl>oiul să nu te fi jertfit... Erai atât de dornic de el i i cu atâta patriotism, ce­reai intrarea in acţiune.. . grăi Spetează.

•— D. căp. Topuz, totdeauna a fost in acţiune, adaogă Pituli-«••« pe când o oehiadă hoţească săgeta pe tânăra tovarăşe a lui Mo« Teacă modern.

— Este cert, ani luptat mult pentru războiu.. dar fiind păti­m a ş die reumatism, m ' a m cam ferit de foc. La început am co­mandat partea sedentară a re-g;mon1uli]i...; apoi. când trebu­iau ofiţeri pe fro-nt după dezas­trul primelor lupte şi ocupaţi u-чеа. m'am ataşat la decoraţii; apoi sm comandat lagărul, de prizonieri şi a m sfârşit-o la po­pota marelui cartier. Ce vrei, trerfjuia să fac şi eu ceva pentru Patrie.

— Dar acum?.. întrebă Pitu­lice

— Am stăruit să rămAn mobi­lizat temporar; prea am iubit mul t armata, pentru ca acum tn refacere s'o las fără serviciile unui elemem t munci tor şi cu dor de ţară. D a r d-ta Pitulice?

— Eu sunt a c u m aviator.. — Aviator!... abia şopti Ange­

la... ce frumos e să zbori prin aer., să cucereşti infinitul,. , să planezi peste tot ce-i mic şi tre­cător,..

— Da.. . e atâta poezie in a-

de VICTOR A. BACALOG1 U

ce'atstă cercetare a văzduhului, prin tara vulturilor... în drumul sprn cer..

— D-ta n'ai zburat nici odată duduo?

— Ce să sboare, riscă Topuz.. să-şi rupă picioarele? — azi şi pe jos trai s iguranţă.

— Nu tăticule (căci aşa-i zi­cea Angola), să mă Iaci şi pe mine să sbor ou aeroplanu.. e s ingurul meu vis să sbor şi eu. odată., numai odată.

Şi conversaţia, din ce in ce mai însufleţită, urmă intâi între toţi patru, apoi separate Topuz cu SneteaKa şi Pitul ice cu An­s e la. Luară o gustare, apoi bere Si ° sfârşiră cu ş a j n p a n e .

Aceasta se sui iute La etap, ve­selia deveni mai comunicativă, atmosfera mai priertenostsă. Lu­minile se reflectau in lac ca n ste candele sclipitoare. Pano­rama era fermecătoare.

Sure miezul noptei se ridicară, eşiră din grădină şi toţi patru se suiră in prima trăsură ce le esi în cale. Aceasta cam strâmtă genunchM Lui Pitulice, jucară Tango cu ai Angliei tot timpul mersului

— Duminică, sunteţi invitaţii noştrij la dejun, grăi duduia, dună salutăarile de rigoare şi strângeri le de mână semnificati­ve. Do si întuneric, ochii lor vor­biră îndeajuns. . Тіпетефеіа se in> telege aşa de uşor!..

* * Duminecă la dejun era ves»

lie mare. Ofiţerii ae prezentară cu flori şi bomboane. Pitulice aduse si doi lăufcairi d m corp; a sa că muzica, băutura şi at­mosfera caldă a intimitate,!, de» tp mesei un farmec deosebit. Topuz părea că-i o cârpă tn mâj nele Angelei, dar... era fericit căci nu oricine putea avea o fa­tă tânără, cari să mişte întrucât va fibrele tocite ale nnuii seia, gen ar.

Era tnsă gelos, — gelois ca sgâreitul ce-şi păzeşte comoara şi de care e teamă să nu i-o răpească cineva. Avea însă mân dria, de a nu-şi arăta colţii a

UNTVER 5T TL LITERAR 297

cestei boale plicticoase şi fără | vindecare, j

Paste două zile la o serbare de aviaţiune unde urma să sboa- i re şi Pitulice, i! făcu pe acesta ;

a invita pe Topuz şi pe dulci- ' a?a lut. I

Se strânsese lume multă pe ; câmpul de sbor. Trei aeroplane urmau să se ridice în direcţiuni opuse. Pitul'ce se număr» prin- : tre aceştia. Topuz cu Angela fu­ră primiţi cu onoruri şi conduşi lângă aparate. După ce avia tor i : ! le făcu teoria maşin«i. Angeka-într'un elan d« admirare şi do rinţâ zise :

— Sbor şi eu cud-ta! •— Ce eşti nebună Angelo ?

mormăi Topuz. — Nu tăticule, lasă-mă cu d.

locotenent Şi inaint« ca veteranul să-şi

fj spus cuvântul- iată p p Angela că sare In maşină . Pi iu li cea tre ce la volan şi dete drumdl mon­strului aervan.

Topuz, rămâne aiur't privind eu nedumerire văzduhul ce-i ră­pea iluziile şubredei sale vieţi. Spetează Vuându-i l a brat t] con-aoto cu vorbe ademftnitoar»

. . .Şi m a ş ' n a s b u r s . d u c â n d spre zări necunoscu te două fi­inţe t inere , doua suflete r-e pă­reau că -e înţeleg aşa de bine... P i tu l ice e r a şirei , de a l t m i n t e r i '^a to f avia tor i i ; pe de a l t ă par ­te Angela îl s u b j u g a s e pr n gra ţ ie le şi a t e n ţ i u n e a ei. Micile a- o m p t u r i ca s t r â n g e r i de m â n ă şi p r iv ' r i pătimioee, nu-j a jun­geau . Ce p re t en ţ ioasă este tine­re ţea .

.. .Şi maş ina mergea- m e r g e a m e r e u . Angel«) r i r e din când în când se ui ta spre p ă m â n t ob­se rvă s c o b o r â r c a ae rop l anu lu i . Nu avea m i j l ' c u l de a î n t r e b a cauza.-; d a r d u p ă câteva m i n u t e roate le i.'irşiit.o;ire ale maş ine i . «nilară pe o pajişte verde.

— D'ar. de ce n-e-am coborât. ? O mică p a n ă ;a motor . . .

pe.-te puţ in ne re uâin sb"rul . S« «coimrärä. Motorul fu lăsa t să funcţioneze pe loc. pe când cei d-oj t iner i , recunoş teau câm­pul de a t e r i z a r e

. . .Dar. ere, a p r i m ă v a r ă şi ei 'atât de t : n e r i ! C â m p u l pl in <ii flori şi a e r u l p a r f u m a t de mi­r e s m e î m b ă t ă t o a r e . Şi aviator i i s u n t a t â t de în t r ep r inză to r i :

Pe deasupra s b u r e u f iutur i si a lb ine din floare in floare, i a r două pr iv ighe tor i u m p l e a u ae­rul cu cân tecu l lor duios de iu-Iure.

Pes te o j u m ă t a t e de oră, cel din u rmă a p a r a t condus de Pi ­tul ice sosi ia a e r o d r o m .

C ă p i t a n u l Topuz a c ă r e i a în­g r i j o r a r e a t insese m a x i m u m , începu să se înviorez

I V a l e p r imi pe u l t imi i avia­tor i .

— Dar. ce-a ti î n t â r z i a t a t â t a d r ă g u ţ ă ?

— N'c-am r id ica t prea sus . , p â n ă în s lavă.

— Doar nu v a t i dus în P a r a ­di* •>

— Cred că l ' am a t ins . . . adă-n Kă Pi tu l ice .

Şi ob ra j ; i Ange ld devenire p u r p u r i i i*? când ochii scânteiau (ie plăcere ţi emoţie.

• ••Şi aşa începu Un nou ro­m a n de iubire , cântecul nesfâr­şit -ni t inereţe i . ce apropie in i -melc t inere , dor i toare de via ţă . . .

aviatori i m a i nritr inali în drin . 'ost

Víc for A Baca>os:|u

S O N E T ) Î N V I N S U L

Blândeţea ta e raza auroră Pe 'ntinderi nesfârşite de zăoadă. Iar chipul tău, un farmec de nivadă Sub care cad robjţi rătăcitorii.

De-aeeia când te văd trecând oe strada Necunoscuta mea cu ochi ca sorii, Eu simt cum urcă 'n nervii mei fiorii Unui vârtej care mă ţine pradă.

$i toiuşi dacă sufletu-mi tresaltă, Când te zăresc frumoasă şi înaltă^ Eu ştiu că eşti femee ca ori care,

Şi ştiu ce rea şi rece e femeia. Dar an- artist cuprins de 'nfiorare, Din piatra făuri pe Galathea I

_ _ _ _ _ _ Ion I. Greculescttc

1̂ Din Volumul „Din Larguri* care a apărut de curând.

- S O N E T -Cu capu'n piept, pe stepa cea pustit Cu-o mână de viteji se duce'n zare I-e frântă'n două spada lucitoare Şi'nsângeratâ lorica-argintie.

Nu-şi îmboldi şte murgul pe carart Nici patima nu-i aide'n piept mai vif Pe veşnica şi neteda câmpie Se duce prins de-o tristă resemnare.

Şi stepa fără margini se întinde. Doar orizontul sombra o cuprinde In largile-i mantii îndoliate,

Dar craiul totdeauna va să simtă Pământii 'ntreg o închisoare strimta In.htsá'n negre ziduri de cetate.

Av. G. Hatmami-

m _ ,.J,.,,T.„. r „ -UNIVERSUL LITERAR | , . . - . „ ш , П і , щ

In sala 'mpodobită ca piei de urs, coloane De Jug bătrân săpate cu măestrite flori Sè 'nşiră rdnduri-rânduri. Pc stâlpii lucitori Stau prinse coifuri negre ţi spade vechi, germane»

împodobit cu bronzuri, un corn pe care plin fl închinau pe vremuri vitejii Ia ospeţe Atârnă prins cu lanţuri de coarnele măreţe De cerb ucis, bătute pe tronul de arin.

Dar сгаШ! nu mai şade pc tronul Hei. Sălbatei Vitejii nu mai cântă pe lângă tron, în şir.... Pe-o caldă inserare cu zări dc trandafir Ucis pieri viteazul in codrul singuratec.

Pè patul lat Herborga fecioara stă plângând Cu faţa 'nvăluită de mantia — aurie A pletelor bălae ; şi'n hollót de mânie îşi schimb adesea plânsul şi blcastemă In gând.

Prin sală doar o faclă dc ceară mat aşterne Lumina-i tremurândă şi galbenă 'mprejur. Pe scuturi vechi luceşte pe când în codruţ sur Furtuna 'ndoac vârful dumbrăvilor eterne

O poartă se deschide. Suevul şef, Ortwin In sală 'licet pătrunde, se 'ndreaptă spre fecioară Ca vinovat privirea sore târnă şi-o coboară. Un strigăt aprig scoate Herborga: Ell Odhin!

— Venii princesă francă să te mai văd odată Şi-apoi fără de urmă prin alic ţări sä merg, Trecutul şi-aminlirea-ţi din minte mi să le şterg să uit că'n codrii tainici iubii şi eu o fată.

Herborga, pentru tine de mult mi-am părăsit părinţii, cinstea, slava şi prietenii şi locul; Herborga, pentru tine mi-am părăsit norocul, Căci mi-a părut o clipă că tu m'ai fi iubit.

Dar intre noi prăpăstii săpatc-au fost di soartă Prăpăstii negre care ne-or despărţi mereu. Căci tatăl tău, Herborga, pieri ucis de-at meu Şi scris a fost părinţii pc veci să nc despartă

Oe-acuma plec iubito, mă 'ntorri pe alte căi. Dar cam ulta-voi oare cosiţete-ţi bălae Când luna-.şi cerne blonda şi tainlcă-î văpăi In noapte, prin albastrul senin ca ochii tăi?

Când te-am zării odată, ţi-aduci amittteoâre? Prin codrii verzi de frasin ieşind în călea mèu încremenii Herborga crezând că'n faţă-mi stă Walhiria cerească mergând la vânătoare»

— Ortwin, mi-aduc aminte dc ecasu- acela. Ştii Că si cu deatuneca te-am îndrăgit pribege? Şi nc-a legat iubirea pe veci. Să në destègè Nimic nu poate 'n lume dc-acela ce-l iubit.

Rămâi şi vom începe dc-acum o nouă viaţă. O! Vino lângă mine iubitul meu pribeag! De-ai şti Ortwin, sueve de-ai şti cât mi-eşii de ărăg Şi cât iubesc privirea la dulce şi semeaţă.

Uimit în braţe-o prinde Ortwin cu dor păgun Cu şoapte dc iubire Umplând întreg ungherul. Nu vede cum Herborga îi smulge încet jungherul Când fruntea 'nfierbâniată şi-apasă pe-al ei sân.

Fecioara 'mplântă grabnic pumnalul în grumazul Suevului şi 'udată ţâşneşte caldul val împurpurat din rana brăzdată de pumnal Şi 'n lături plin de sânge se năruc viteazul.

— O! cc-ai făcut Herborga.-—Pe tata—am răzbunat Căci sângele iubite de-apururi cere sânge. Dc-acum pc veşnicie in braţe te pot strânge Câci petele de sânge cu sânge s'au spălat.

Şi ridicând pumnalul în sânul de zăpadă Puternic îl împlântă şi cade la pământ Alături de suevul ucis. De-acu'n mormânt îmbrăţişaţi, o lume pc veci o să nc vadă!

Şi rana-i face-o floare dc trandafir pc-un crin Când peste mort sc-asvàrlù cu patima şi moare, iar sufletele pleacă unite, zâmbitoare, Sa 'nceap'o nouă viaţă spre raiul lui AdHift.

Av. G, Hatmatm

S P R E W A L H A L L A de AV. G. HATMÀNU

C R O N I C A DR А Л A T I C A Teatrul Ragina Mar ia . C o m p . Biilane'ra, Lumea ín care fise urăşte, 3 acte dePailleron.

Am remarc* t încă de muh — ţi o consideram o datorie Je i on. ţii• acic-iriţaie — grija <J°ni[>- liu-]«fldra iu alcătuirea repc-rluriuiui.

js'tr fi crezut ca o companie 4iamati«á particulară, ur inare le îu primul rând succesul materni, deci un succes efti 11 îi dub "s a a punct Je vedyru artistic s-Üter a r.

(îu compania Bulandra faptele se petrec nltfe!. Iu pr i n iu l pian #rija artistică ii "poi cea mate­riei J. Ku se tac. âocotej', pronos­ticuri, târgue-li... se alege j>ics» Йра î»*«* rile ai artiat :ee ii li­terara, fără preocupare comerci. aii.

Aşa s-c întâmplat cu „Ргоше. teu", superba t n g e u i e a poetylu lEftimiu, care prezenta frumoase-'le însuşiri literare cunoscute, dar fi foarte grele ceri ut1- de mon­iere.

üti s'a precupeţit n imic , si eue Çesul a fost asigurat-

La fel cu ,>l3apa Leboaard", »J4°nna Vani", etc. etc.

Compania Bulandra are aa rol definit în mişcarea noastră ar­tistic» ş» literară.

* * ..Lume» îa с а г е V se uru;t e''

• 9 oomedie veche, demodată, cu

foarte frumoase caiituti literare. E pur »i s'inplu o reuşită satiră a vremurilor de atunci... a tust scrisă at-iini 4(| de aui! Autorul — care e un dibaci mânu tor al d -aloguril'Jr (te=i pe alocuri a-buze aza ironizează o anume KucJetaie cu а ц п т е obiceiuri. De aceia ui ье. paro coaud a lu. Pa'lieruii demodată, căci o come­die de moravuri, cum este a.cea. sta -n -peţă, cc să trăiască ani oricât do reuşiţii ar fi, are uevoe de ac-e a n i a n á uistuisă ce se oh a mă „aiui'/a р-іІюіо<гіец-'. ,,Lu­mea în care ţi se tirade'- are toate calităţile miei foarte bune comedii de moiayuri, probabil a avut un f. mare succes de actu­alitate, dar anei zări. reliefări ps.iliojoyce nu găs im în ea. Tipu­rile azi au dispărut din viaţă, eu di.-piiгіц ij'i ihn comed'a efclebrii-Jir autor francez.

Sunt sau n' se par falşe Jjcii(ru că noi nu le cunoaştem, ţi pentru cu pria ele nu f â e s c .

Totuş e scrisa într'o limbă li . tei ară. cu frumoase şi juste ob­servaţii cu scene amuzante; cu­te va d'alocuri plicticoase, pun în e v denţâ factura demodată a co­mediei. Şi mai are un neajun.s : nu oferă interpreţilor Je cât ro-

lur; foarte ingrate, eu o niică e s cepjie, rolul domnişoarei Snsam-.

Interpretarea companiei mul tura toare: Ü. Г. Stürza, fotrt* stingherit întruni rol ce nu-i con, venea. D. llulandra, cu foate ща, rite sale resurse, nil puua tac» nimic dinti-.uii rol puţin şi fall reliefat- D-iia Lucia Bulan<li ,a i « mare artistă a m ma' s p u s - o _ foarte îu nofă- D-ra Lotreanu fadă .ţi I'. puţ ii convir.»ă. ca îs totdeauna, nereuşitul sa trcceJ praful mediocritaţii.

Las la sfârâit pe d-ra Michaela Corievcu, a curei apariţie a pro. dus oarecai'i discuţi'-.

Este sau nu un t*lent? Cate. goric, da! Un talent care trebue cujtivet, şi ca''e va da realizări excepţionale pe4e câtva t'tnp.

iji mai posedă o mare calitate destul de rară artistelor noastre; „inteligente". Intonează inteh. gent, şi are o mască foarte mo­bilă.

E frumoasă... íj mei trebue ru-t-пд, puţină muucu şi se va de. să văr.?]'.

Celelalte roluri şterse. 0 nota. bună d- Il'escu.

Montarea îngrijită, eu gu:'t real zată.

У. P.

U N E I D O A A \ N E Ochii-ţi negri doamna. De un faimec fin îmi evoacă lin Serile de toamnă.

Serile tăcute Pline de regtete Când vorbesc discrete Visele trecute.

Serile de vrajă Când pe cer stau blânde Triste şi plăpânde Stelele de strajă.

Serile de jale Care Dicr uşor

Ca un vis ae aor in adâncuri pale.

Serile in care inima pustie Bate tot mai vie Cu înfrigurare.

Şi-mi evoacă încă Ochii-ţi visători Şi tulburători Dragostea-mi adânca.

Şi care mai vie Ca odinioară Azi mă împresoară Pentru vec-nicie.

UNIVERSUL L1TKRAR

CRONICA L I T E R A R A Victor Eftimiu „Pe v r e m e a

haiducüo 1 " ' . Noul volum d e p roză al poe­

tului Eftimiu, reliefează şi ttnai mult talentul său de m i ­nunat povesti tor. P e lângă ca­l i tă ţ i le sale de abil versif ica­tor, unicul în poezia noastră cont imporană, dovedeşte că дп-і l ipsesc nici frumoase în­suşiri de prozator. î n t r ' o l im­bă c u r a t românească , din care cu m u l t ă grijă s'au e l imina i etreinismele, bitr'un stil vioi, sunt ţesute poveştile intitula­te a t â t de sugest iv : De v ^ r n e a haiducilor. ^ Suhiectele sun! f e j e i t în­

lăn ţu i te , si Kiai ales cu îngri-i i r e selecţionate, si caracter is­t ic , pare a fi atenţia ce dă a u t o r u l dezvol tărei acestor subiec te . Delà început ne can-Mvează. delà p ' i m a pagină se maşte în c i t i t o r curiozitatea. Poveş t i le d-lui Eftimiu t'Vbu-esc c iu t e . Şi le prevedem un * е т а г с а Ы і succes-

ton Minulescu: ..măşti de bronz si lampioane de por­ţelan".

Distinsul poet Minulescu, d e m n u l reprezentant al curen­tului simbolist ]a noi, dă la i-v a j á volumul c« act st s; !. r<'s t iv titlu, i l u s t ' a t cu o şi. mai suges t ivă copertă de Ise 1 '. Un volum nu de ve' 'su r i , de nro-«Ü. cu 2 sau 3 ve''sut-і cunos­cu te semănate cu tâlc în ca- Í nrinsul nuv- ie i . . f à ' a aproape | nimic simbolist , pe alocuri , câ teva fraze de factura şcoa- ; lei ce repi'ezintă. Ne e un ru- j «rsti nentru că .nu iv-'f pronor- I t ü ' e î i îns«ş-ii-iie romanului . O j nuvelă b'ne înjghebată, cu ;

reale c r r h ă ' i de stil si cu !

îoqrtc mu]te calităf i de sen- . zational-. Nimic original. î i ; nr m i r ă m d e C e ? j

Poetul . .Romanţelor pen t r u ; m a i t â r z iu" ne obişnuise cu o notă de originalitate speci- j tică. Volumul se citeíte c u

D l ă c e r e şi cu interes-Lhys

SBURA ORUt i

Un an de viată. Nimic m a i i puţin- tăind ne gândim la pes­te jumăta tea dc veac ic ex i s ­tentă a . .Convo r biri lo r litera­re", cele 52 n u m e r e ale „Sbn-ră to ru lu i " p a r a nu fi de ş t " ! penf.u a încerca să vo r b im de cu r en tu l făcut în jurul lui, ca de o i n d j \ i d u a l i í a t e ] U e r a ' u distincta

Tn mijlocul g reu tă f io 1 ' de tot felul, începând cu cele ale tiparului si sfâ r sind cu _ cele pur adminis t ra t ive, revistele n c a s t r e se sbat să trăiască, da r multe din ele apucă m u l t m pj put-n dc 52 пшпе г е , de 52 s ăp t ămân i , ceea ce se poa­te nun:i o v ia ta dacă ne ra­por tăm la împrejurări le in caji se nasc •?< mai ales la cele în t a r i m o r r ev i s te le

In fata tuturor acestor, mar i si uneori de nef 'ecut piedici, o s ingură cale r ă m â n e de u r ­ma t pent r u revistele noastre : Scurtul t imp să-1 întrebuinţe­ze astfel ca în tocmai ca nişte copii precoci să se af i rme înainte Je a aştepta ca numă­rul m.a r e de ani, s ă le consa­cre dreptul la ati tudinea cu-»ag'oasii si îndrăzneaţă în fa­ta luptei ce se dă si în această l u m e apar te a literal u ' e l Re-(/isteîe noi vorbesc t-°t ajût de îud'Taznet si au drept să-si ia aceeaşi atitudine ho tă râ tă ca si cele vechi. In іИогаПѵа pruncii gândesc si vorbesc 'n-tomai ca si bă t rân i i . Nu-i mi-Tf\Tt} că uneori chiar şi mai bine decât ci- Tot'H a târnă de limba deslegatâ. de gândul l impede si di' curajul î nd r ăs -nelei unei aiUudini lămuri te încă d f 'ja început- Când cu toa­te aceste însuşiri izbuteşti să inP'i im anul al doilea, ai câş­t igat deodată zeci de ani de zile de viată m a t n ' a l i terară. Iată de c«' totdeauna urmăresc cu un vădit i n t e r es soarta^re­vistelor noi si — exceptând pe cele cari se menţin numai

din caP r i c i u şi din cheltuiala r u i n ă t o a ' e pentru budgetul di­rectorului, — 'salut cu toată bucuria pe cele c a r i ajung du­pă un an Je v ia tă să s t rângă în jurul l o r rândur i dese de scr i i tor i si cetitori.

„Sbipătorul" e dintre aces­te reviste. Trecerea lui în a-nul al doilea m e r i t ă să fie t e " levată, tocmai p e n t r u că din punctul de vedo'e din oa^e am spus ca ргіѵЧп chestiunea» iese din banal i ta tea т і с Ч о * jubileumi atât de curente Şi a-tâ t de t râmbi ţa te d e credin­cioşii bi'sericutilor noastre li­te rare .

„Sbură torul" a s t râns în ju­rul d-lui Lovinescu ap r oape toa tă l ' t e ra tura contempora­nă- Ici Şi colo _ câ te un n u m e ca rfc să nu se în tâ lnească î i în pagin' le , ,Sbu r ătoruiui" . f>e că preferă sc r i i to ru l care-1 poa i t ă , să păs t reze o credin­ţ ă desăvâ r ş i t ă şi „ueque ad î i nem" ce r cu lu i din c a r e fă­cea pa r t e ma i îna 'nte. fie că' r a u o r t u r i nu tocmai călduroa­se, dator i te u n o r p ron u nta te deosebiri de vederi nu-i pe r -mi i t recerea d i n rânduri le a4* v e x ă r i l o r 'n cele a le colabo-ratorilor directorului revistei de ca re vorbim- O r i cum dacă d'rite revistele săp tămânale e vreuna care oglindeşte mişca­rea l i tc ia 'ă ce se desfăsu r ă la noi, desigu 1 ' că aceea este '„.SbM'ătorul". Motivele trebu­ii vsc căutate m spiri tul de cân­tăr ire matu ' 'á a talentelor fie­căruia Şi în l ipsa atmosfe rei de cucă ce se întâmplă sa domnească aHi r ea. Rezerva fată chiar d e duşmani a scos delà o v ' eme „Sburător u l" din polemica ce degene reazá foa r t e uşor în t r ivial i tate şi, igno'ând -pe adve r sa r i Şi. — lucni si ma i r a r — denarte ie rău tă ţ i le lo r , grupul de scrii; tori a putut lucra cinstit & serios. O r i de unde a u venit au lăsat deoparte afmosfe ra ce îi învăluia aiurea. La .-Sb11»

UNIVERSUL м Г С К Й »

f ă to r u l" s 'a supr imat ..Sauta- j marra lui Calihan". prilej de ; n r ă li terară cu celelalte revis- j te prin înţepăturile spir i tuale !

ale auto r ului acelei r u u r i c i -La „Sbură to r ul" s'a răspuns

celor ce tă lmăceau în alt lim­baj cuvinte de cea mai pe 1 ' -fectă bună credin ţă şi în ur­mă s'a realizat o câ t mai mare. izola r e fată dc ce r cur i cu c a r i

raporturi le însemnează vraj­bă ?i venin de f ieca r e săptă­mâna- Cei deprinşi cu pam­fletul Uterar şi cu tot ce se găseşte în el ca necuviinţa şi răutate nu sunt desigur mul­ţumiţi cu atmsfera. de b u n a -cuvuntă Şi dc bunătate dc la Zbură to ru l " .

Un a h mot iv c a r e a făcut să dureze legăturile d i u f e publ 'c ii re^-ifjtă, — căci 7 n ciuda adeVsa r i l o r „Sburăto-íul" nu s e în temeiază decât r e ajutorul cit i torului c a r e îl c c r e — este ogl indirea іц paginile •lui a va r ia te lor_ aspecte ale bietei n o a s t r e H t e r a r e şi cul­turale. Alături do ceeace în ge ne r e publicul ci t i tor c e r e : pro­ză fi v e r s u r i , se găsesc luc r ur i pe cati r o g u l a t l e oferă revis­ta şi pentru cei ce d o r e s c în­drumări info r mafive ¥i în ce­lelalte genuri, înrudite cu l r fierile: Astfel o cronică lite­rară, bogată ce t rece ki r e ­vistă cu impar ţ ia l i t a te pro­ducţia mai nouă l i terară delà noi şi nu та г ео г і_ si de aiurea. Domnul E. Lovinescu în cu" vântul to tdeauna la începutul revistei îşi spune lămur i t pă­rerea d e s p r e cel m a i d e sea­mă exemplare din acea pro­ducţie- E o m u n c ă neobosi tă , susţinută ?i r ă sp l ă t i t ă de inte­resul întreţinut al cit i torului-Se recunoaşte în scrisul d-sale uşurinţa şi foarte adese orj e-leganta f r azei plină de savoa­rea ce o dă sti lului nosfcr4 bogata c u l t u r ă clasică, ale că­rei reminiscenţe, contribuese Ia aticismul impresionis t çu care am fost deprinşi incă din primele manifestăr i în cr i t ică ale d i r oc toru l u i r ev is te i .

t) revistă însă nu t ră ieş te numai prit» pe r pe t i i a r ea unor nume vechi l i t e r a r e . 5 n frunte 41 directorul, ci î i P ' ln pro­

movarea celor noi . Oricine ar lua tabela cola5o 'a lor! lo r re­vistei , va r >g.bi чі ea a t â tea nume bine cunoscute de scrii­tori , caii nu mai au nevoie de a-i defini î n genurile lo1' şi în aceas ta d a r e de seamă pr i ­lejuită ;b іпсЫегеа primului uit üe aparifie. A-i cita pe toti a r ii o p i e r d e r e de-.., spaţiu, iar numai pe unii o nedrep­tate- Ne mul ţumim a vo r bi u e s c r i i t o r ü noi, ce au a p ă r u t p r i n *Sbu r ă to ru l " şi de cei m a i vechi decât Zbură torul" ' , d a r cai i alipiţ i temeinic de ei au dat aci tot ce-au sc^is mai bun până 'n prezent. Pr in­tre pr imii c i tăm pe d. I-Barbu. D-sa păs t r ează cu toa­te scăder i le ce o crit ică aten­tă şi binevoitoare din par tea n o a s t r ă i le-a a r ă t a t la t imp, a e r u i de originali tate in poe­z ia n o a s t r â de azi. întâi pi'in intelectualismul raf ina t ce îl deosebeşte din analfabetismul în care mulţ i pseudopoeti se complac ?i al doilea p r i n exo­tismul înt rii£oi sa le poezii narfurnată de a t â t ea amănun­te de viată cl ină în fond pri­cepută şi s t i l izată la lumina magistrului său Nietzsche, _m. suflefu-i de modern sbuciu-m a t în fata _ marilor probleme ale cuge tă r i i .

Dintre scr i i tor i i ce ?i-au desăvâr$if s c r i su l lor în pagi­nile Z b u r ă t o r u l u i " ne vine Ш minte , d- Maior Bră iescu , i-ronist fin, condeiu de prozator abil în prinderea as^pcte lo r şi scenelor cazone în contrazi­cere cu maiTottele formulei» largi de umanizare §i refor­m a r e p>'in suflet a ins t i tu tki-nii armatei- Realizmu] t răi t a l acelor scene si aspecte face să t reacă schitele d-lui Maior B r ă ie scu drept n iş te povest i r i din domeniul comun al celor car i pun să circule din g u r á în gu r ă , mări-ndu-le n u m ă r u l , «e r l e le celui mai r ea l personaj .pe c a r e l'a produs v reoda tă viata cazonă:_ ,,Mo? teacă"-

O altă scr i i toare , cea mai t reauentă colabo rato_a re a re­vistei, d-na Hortensia Papa -dat-Bengcscii. p r i n paginile Zburătorului" a dat în cele

din u r m ă prod , J cUuni dovadă

de fineţea unui suflet terne*, nin, ca r e în acela? aer d e sub­til intelectual ism îi înlesneş­te darul notărei jus te a amă­nuntului psichologic speci-fic fomenin. Sunt cali tăţi in p r oza d - S u l e ce ne fac s ă trecem peste unele _ lucruri cu contu­r u r i adeseori şterse ori р г 0 а nebuloase.

Pen t ru cei chemaţi însă,. de?i mai putini, aces te neajun­suri se ? te r g imediat ce tre­cem dincolo de ele-

Pentru că veni vorba de nu­mele noui, nu pufem încheia fără a amint i şi oe cei cari a u munci t s t r ă d u i t o r la informa­rea conşti incioasă a publicu­lui despre ot ce se pe t rece îri lumea i d e i l o r . de terminante neîndoielnice ale tuturor ati­tudini lor ce trebuiesc luate în fata noiJo r probleme impuse cugetări i de uoi'ft f o r m o alt* vietoi-

D-l T. VLmu s'a r e m a r c a £ cr in ln te jege r ea rolului raţio­nali tăţi i în această epocă de m u l ţ i c a r a c t e r i z a t ă ca o e-pocă exclusiv mater ia l i s tă . Pentru cei amator i de info r -' " a ţ i i din lumea artelor d. F. Sii'aío a oferit judic ioase —• "neori prea severe — cronici în c a r i se res imte u n s o l i i cr i ter iu de judecată a operei ar t is t ice şi ma i ales un ideal artistic- D-l F- Sirató e s ingu­rul c a r e în ultimul t i m p a sus* ţinut că ar ta noastră trebuie, pentru a se afirma, s ă t reacă dincolo de formele — numeas-că-se ele or icum — de împru­mut , p e n t r u a isbuti în cele din urmă să prindă ceea ce_ ѳ r o m â n e s c -şi ceea ce conv'ne sufletului românesc din toata multiplele înfătifări ale viet-ei.

Nici scena n'a r ă m a s f ă r ă c r on ica r u l ci. D. Rebreanu a avu t în gene ra t vede r i juste şi totdeauna exp r ima te cu com­petentă. P r i n fata cititorului au trecut r â n j p e rând aproa­pe foaie piesele teatrelor noa­s t re din B"ucu reîti. judecate cu seriozitate şi mai ales cn pon­derare- încheiem cu u n cu­vânt :

Pentru cei car i cu toate cele ce s'au publicat în Z b u r i t o -

?02 UNIVERSUL LITERAR

ru l " nu au putut găsi pe plat nimic» un siiiKur remediu e-x i s t ă : Să caute litei*alu ra h \ afa^ă de tara noastră- Aceas-ta-i l i tera tura noastră şi mult din ea s'a cira r ins în cel dMi-tâiu an al „Sburătorului" .

Mihail lorgulescu.

^ l u l cri teei este să a t r agă atenţ iunea publicului asupra căr ţ i lor c a r e t r ec nebăgate îa seamă, dar din c a r e s ' a r pu-*fa t rage un adevăra t progrps social-

Qăsim din întâmplare un mic volum inti tulat ..Femeea'' şi datorat d - l u i I. Achimescu. ne facem o datorie r « o m a n -dându-I c i t i tori lor si mai ales ci t i toarelor noastre»

Această c a r t e t ra tează des-0 r e rolul -îi menirea feuicei 5 n societate, plecând delà exclu­s ivismul bărbatului care pr i­veşte femeia ca o propr ie ta te

a lui, incapabi lă de o acţ iune nroprie. făcută m i m a i p e n f u el şi d e s t i n a t ă cu s â g ă s e a s c ă numai în e l scopul *i reaze­mul , c a si când ea n'ar a v e a c o n ş t i i n ţ a ş i libe''tate- A u t o ­rul c e r c e t e a z ă d e - a s o m e n i Dretentiuni le f e m e i l o r de a face po l i t i că , de a vota . P r e -tentiuni . care d a c ă s ' a r inde-olinii ar îndoDărta-o de là m e ­nirea ei d e mamă î i s o ţ i e , f ă ­când-o r iva la bărbatului .

P r i n a c e a s t a ea c r e d e c ă a r

o u t e a c â ş t i g a o putere în Stat . no ' tărâmul pol i t i c , DO c â n d d in contra ş i -ar d i s t r u g e ade­v ă r a t a putere pe care şi-o poa­te exercita . ''n l'âu<inj asupra sp ir i tu lu i so lului «au f iului i i . Cât bine d ; | r ş i c â t r á u a făcut acCDStp in'âurii'i» — i s t o r i a r o p c a r e l o r ne-o poate s p u n e : Influenta f emee i asupra r e g i ­lor si o a m e n i l o r de stat au dus ţăr i l e s o r e arogau sau RD r e ruină- Ea î n d r u m a t şi »ud'umeaza pe bărbatf, — d , ; ; pä c u m <!te. în ţe leaptă , bună

E C O U R I D E

bcu ioa. spre culmile artei si •-b- ßenUi'ui sau sp r e c r i i i ă .

ß-1 I- Acbimescu c i tează ic cs_ rtoa sa părerile m u l t o r po­eţi ?i filozofi. Vom sfârşi cu aceia din poetul Wo r dswo r fh care concretizează cum este si c»m ar. trebui să fie femeia:

K A m văzut-o m a i d e aproa-. De: Un spi r i t dar tot feme e . Mişcăr i obişnuite. l ibe r e si paşi uiori ca de fecioară- 0 înfăţişare !n ca re dulci amin­t i r i e r a u unite cu promisiuni tot a t â t de dulci. O fiinţă nici D r e a veselă, nici prea bună-Pl ină de grija trecătoarelor simţuri, înşelăciuni, laudă-, do-jană ' iubire, să ru tă r i , i ac r ămi î i zâmbet ."

Insă altfel vede el. poetul Pe femeia idea lă : pe lângă frumuseţe fi grat ia ei. e o fii-n tă 'n care fieştecave r esnirare e o adâncă gândire> judecată fe r mă, voinţă, indurare, pre­v e d e a şi i ndemâna r e .

Femeei viitorului i-se cu-vine aceste din u r m ă cuviut*

A R T A

E X P O Z I Ţ I A SOOALELOR D E BELLE-ARTE in palatul Universitate' unde

«'a destinat o sală. ca să serveai-a pentru espozitiunile artiştilor goniţi de Parlament din traditio. naiul Atheneu. au expus elevii ţ-coalej de arte frumoase, picturi, flesenui-i şi sculpturi d :n care se întrevede un frumos viitor artis . tic. Pictorii consacraţi ţi absol­venţi ni şcoaiei au expus ?' ei alii(-jri Ue elev'.

E un gest frumos pe care-fu«" Í2cut pictorii (lándu.le concursui.

Dintre elevi fo ridică putemi-cele pcrsonal'tăţi ale d-l or V. Vo­ii sa ratos, V. I. Popa şi Tănăsescu.

I). Vclisaratos expune printre mujto tablouri de valoare, o pân_ za intitulată ,,Pe dea!-: sub un cer oriental o căsuţă ilum'nată <lc soare spre care se urca o mică turmă dc oi.

Ai-eastá pictura este dc o pu-**uaicu evocatluua

De acelnţi putem cita: ..Gea­m-o, Marină, precum ?i gravurile'» după Miche] Angeio.

D. Victor I. Popa. mi expune printre multe dc-enurj decât nu. mei doua sau frei sturtij de bă­trâni care fit ponrte nota ка ca­racteristica. Cunoscut de publie din caricaturile cu care ilustrează ..Rampu". Ccricattiri jn care d c іегщагея linurilor ем«' <lu»ä я<1<-_ : ea ori in extrem; iar asemănar-a eu cel caricaturi/ai este cu alát mai iubitoare. D. Popa рооегИч dar i l i n chipurile desenate se de­gajează ,.Оііг:ся<і|Г а sufletească.'-

Din rte.-enurile cu subiecte din războj pe (-are le-im vázut nu pii. teni s îi constatam do cât o Ira. ttioasù siguranţă technică. prin care artistul reuşeşte sa de-j im-presiuiiea miçcan-;

Ü. Tănăsc-scn fcc prezintă da>

a 0erneiu.e Toarte bine cu bjeefieile ţiătaRUe in I.uri'nă de apus de soare. Iu special « e a intltujat» : „Din umbre, trecutupii" este főár. te evocativă.

D. Tănăsescu întrupează unul dintre c e | e mai frumoaee taleftt« dn noua generaţ,ic.

Prjnt.ro cei care promit ma' m"lt putem cita pe d.relo Dinu Byk, Zoe (îolescu ţ-i pe d-nii Rö. meo üt.orclc, Vajeriu Mîiximtfia D

şi lacobe.-cu. Cc o supremă onoare adusă ti.

norilor artiştj Л. S. E- Principe«« Eüsabeta, care s-a manifestat de mult in crta picturei prin spten, ilidelc iliistraţiun; cu car e sunt împodobite operile M- S- Keginèi Maria, — a binevoit aă expue un I'ortret a] A. Si. K. Ileana, c«,re face cinsie întregei noastre mit. cur; a r t i s t i c

JNikita Macedonski. r

©NIVERSUL LITERAR 303

JOCURI DISTRACTIVE S E R I A X I " *

24, ANAGRAMA

19. ARITMOGR1F de Ѵаіегіц ЫіШпи

I , 7, 6. 3. 4. 2. oseminte bisericeşti

5. 8. 9. 1. 6. 10. generai cartaginez 4p. 2. 14. 2. btăpânitor h. 15. IZ 4. plantă | . 13. 6. 10. 8. 16. 8. 1. viţiu

Iniţialele de sus in jos dau numele unei localităţi Js orice finalele de sus in jos dau numele unei păsări.

20. ARITMOORIF de У. "Jar/e

2. 8. 4. 23. 2. 6. 15. 9. 4. , 2. 9. 2. 10. 12. 2. 23. 4. 2. 12. 15. 10

1 2. 8. 4. 23. consiliu domnesc 7. 2. 6. 15. 9. 4. 2. «rbust (invers)

pietriş pume femenia băutură

Iniţialele de sus (n jos ţi finalele de jos in sus dau name'e. gnui fizician Franceii,

21. ANAGRAMĂ de Gr. Vasiliu, Iaşi

Sunt soldat şl călăreţ' vestit Ir lume ca 'ndrăzneţ Dacă invers mă citeşti fot pe mine mă găseşti.

22. PALINDROM de mtinger R. s.

Vorba mea ori cum e luată fot acelaş lucru arată

Îi de vreţi ca să aflaţi e la oloi o căuta(i.

23, ŞARADA de Mayer Zilberman Qalalî

Şarada ce o propun, In trei pär(i o descpmpun, Prima parte o prsnunţaţi Când ceva volţi daţi. Partea doua o găsiţi Când aveţi să văruiţi. Iar a treia parte de-o ve(i căuta Printre.'plante tecstile o veţi afla. Toate cuvintele împreunate, Dau un nume de localitate Unde nişte vaee au fost cufundate

de Gr. Vasiliu laş/ Cuvântu 'ntreg de mă luaţi Măsură de timp aflaţi; Iar daca mă inversaţi, Daţi de 'un astru apropiat Ce pe cer l'aţi observat.

2Ş. JOC IN TRIUNGttlU de Mayer Zilbermann Calaţi

Й S Й S a ® © a a a g b a s

baltă nume biblic floare de eâmp obiect p. cusut consoană

26. ŞARADA de Gr. Vasiliu, Iaşi

Prima parte de-i cătată Un vechicul vă arată : Cea de-a doua e cerneală: Tot cuvântu 'npreunät Sant lucru 'ntrebuinţat La război şi 'n apărare Dar aduc şi vătămare.

27. CUVÂNT PĂTRAT de Cleo C. Polizu, Bârlad

. . monedă

. . formă s.ilistică

. . numerar ni-hotărât

. . rege ungur (invers) . . expres ie militară

Vertical acelaş.

C R E M A - P U D R A

304 UNIVERSUL LITERAR

LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI

„UNIVERSUL" SE GĂSEŞTE DE VÂNZARE

URMĂTOARELE VOLUME :

Memoriile regelui Carol 17 volu­me, colecţia complectă . . . и 10.—

Carol I Begele României 2.— Memoriile Principesei L u i s a a

Saxoniei 1.50 Póíaniiíe minunate ale iui Petre

ScMemil L— Conversaţiuni moderne în 6 Umili „ 3.50 Călătoria în India 2 volume . . „ 3 . -Dragoste din alte timpuri 2 voi. „ 2.-Tragedie cerească 1.50 Două nuvele de Carmen Svlva. . „ 1.50 Aventurile unui Călugăr . , „ 1 . -P«âjrxtiK»u p rov inc i e p o r t o 3 0 b a n i