sufletul cu culorile lui luschern (tct)

7/28/2019 Sufletul cu culorile lui Luschern (TCT)

1/10

Traducerea acestui text a fost facuta de Dobrescu Gabriela

CORRADO MALANGA - SUFLETUL CU CULORILE LUI LUSCHER (TCT)

Diagnosticarea Luscher prevede achizitionarea universal cunoscutului Text de Culori, inversiunea sa completa ( Marele Luscher). Diagnosticarea Luscher, descoperita in 1947 estefaimoasa datorita unei serii de caracteristici care o fac sa fie un instrument placut, deincredere, complet si foarte util pentru individuarea strategiilor terapeutice.http://supervert.com/shockwave/colortest/http://www.sewanee.edu/chem/chem&art/Detail_Pages/ColorProjects_2003/Nennstiel/

Se acceseaza diverse nivele interpretative: psihosomatic, comportamental, dinamic,fotografiind preferintele pentru anumite culori comparativ cu altele pe o scara care mergede la stanga (preferat) la dreapta (mai putin preferat). In test, Luscher, nu mentioneazaniciodata realatia care exista intre pozitia culorilor preferate si culoarea insasi. Cu alte

cuvinte nu tine cont de un parametru spatial care este foarte important.

De exemplu in ghicitul cu Tarotul dar si cu Ching, pentru ghicitor nu sant importante doarcartile care sant extrase ci si pozitia lor pe masa, in spatiul real pe care acestea il vor ocupa,nici mai mult nici mai putin decat pozitia scoicilor aruncate pe pamant de un saman saupozitia petelor de ulei din apa ori de zatul de cafea din ceasca. De fapt, semnificatia legatade forma lucrurilor gicite, este strans legata de pozitia pe care acestea o vor ocupa in spatiucrucii lui Pulver

Luscher pozitioneaza cartile de la stanga la dreapta iar aceasta inseamna ca, culorile alesedescriu situatia arhietipica a inceputului, a temei natale ar spune astrologii, al punctului de

inceput al timpului. Spus cu alte cuvinte, testul este aplicabil pentru ca este aproapeatemporal si descrie situatia actuala, in afara unui spatiu sau a unui timp. Testul nu prevedeviitorul si nici nu vorbeste despre trecut, ci fotografiaza starea actuala a persoanei.http://www.luscher-color.com/italiano/biographie_italian
http://supervert.com/shockwave/colortest/http://supervert.com/shockwave/colortest/http://www.sewanee.edu/chem/chem&art/Detail_Pages/ColorProjects_2003/Nennstiel/http://www.sewanee.edu/chem/chem&art/Detail_Pages/ColorProjects_2003/Nennstiel/http://www.luscher-color.com/italiano/biographie_italianhttp://www.luscher-color.com/italiano/biographie_italianhttp://www.google.ro/imgres?q=luscher&start=211&hl=ro&biw=1024&bih=645&tbm=isch&tbnid=zsWpAFu6YFFdLM:&imgrefurl=http://www.luscher-color.ch/base.asp?p=GeschichteBio.html&s=e&m=m_theorie.asp&docid=raVoslCh9aRhEM&imgurl=http://www.luscher-color.ch/Bilder/luescher.jpg&w=115&h=219&ei=LzfIUYTOLYvR4QSQgIHwAw&zoom=1&ved=1t:3588,r:22,s:200,i:70&iact=rc&page=13&tbnh=175&tbnw=92&ndsp=19&tx=49&ty=84http://www.luscher-color.com/italiano/biographie_italianhttp://www.sewanee.edu/chem/chem&art/Detail_Pages/ColorProjects_2003/Nennstiel/http://supervert.com/shockwave/colortest/


2/10

Cele doua axiome Luscheriane definesc culoarea (acea determinata culoare Luscher, cu olungime de unda precisa, cu un grad de luminozitate si de saturatie bine detrminate) unstimul obiectiv, independent de cultura, de sex, de etate. Mai bine zis, prezentand culoarearosie- Luscher, aceasta demonstreaza oricarei persoane un simbol excitant. A doua axiomaeste data de raspunsul sugestiv al persoanei datorata starii psiho-vegetative personale incomparatie cu culoarea. La un stimul obiectiv, raspundem deci cu o atitudine subiectiva. Cu

alte cuvinte culoarea este considerata raspunsul la un stimul sau un stimul care creaza unraspus pe baza ideico simbolice egala pentru toti. Dar atat in primul pasaj cat si ininversareaa sa, acesta culoare, este vazuta ca o interpretarea mintii care nu poate saaltereze interpretarea: nici de la archetip la culoare nici de la culoare la archetip. Daca pede o parte mintea este predispusa sa modifice interpretarea si traducerea interna astimulilor sufletului si spiritului catre corp si invers, dupa bagajul cultural al persoanei, cuatat mai putin mecanismul archietipic care leaga culoarea de emotie este mereu acelasi sipentru barbati si pentru femei si pentru animale si pentru extraterestrii.

Trebuie sa ne asteptam, de exemplu, ca barbatii si femeile dau raspunsuri statistice diferite

la aceeasi stimuli externi dar acesti stimuli sant diferiti la barbat si la femeie, astfel incatproduc alegeri de culori diferite atat pe baza culturii mintale (capacitatea de a traducearchietipul in culoare si invers), cat si a stimulilor emotivi legati de activitatea lobului dreptal creierului.

Barbatii refuza culoarea purpurie si prefera rosu si verde mutand centrul de

greutate catre activitate, competitie, catre confirmarea identitatii si a lor insisi.


3/10

In acest context, se vede deja foarte clar cum este penalizata destul de mult

lumea creativa si sensibila a barbatilor in favoarea practicii, a concurentei, a

actiunii, a matematicii, a succesului, demonstrand deja precoce diferenta intre

genuri, evidentiind directiille psihicului masculin si feminin ale Sufeltului si ale

impulsului. In acest fel se exprima Nevio Del Longo, director al Institutului Italian MaxLuscher in articolul cu titlul La Diagnostica Luscher ed il Test dellalbero(K. Kock)Exemplul de corelare si complementare intre textul hartie si creion si Testul de culori al luiLuscher in varsta evolutiva, din revista Psihologia din 6 aprilie 2008.

Ar trebui sa ne interebam de ce axele carteziene al lumii lui Luscher definesc o lume facutadin patru culori si nu din trei asa cum este universul tricolor al fizicii. Culorilefundamentale sant trei si lungimea lor de unda este fundamental echidistanta intre ele.Aceste culori sant albastru, galben si rosu, dar ochii nostrii au un aparat de tristimulus (treistimuli) care este legat de albastru, verde si rosu. In acest fel scara cromatica a perceptieinoastre poseda o alterare in comparatie cu realitatea fizica. Luscher nu isi da seama deacest factor dar inconstient are nevoie sa tina cont de acest lucru. Cu alte cuvinte intregalben si verde exista o diferenta care reprezinta ceea ce este comparat cu ceea ce apare cao distorsiune a hartii teritoriului, datorata simturilor noastre nesigure, mai ales de cel almintii care este reprezentata de culoarea verde.

Din punct de vedere neuro-lingvistic, putem sa spunem ca noi tindem sa avem o viziunegresita a triadei noastre, unde este mintea cea care este in mod major pacalita si undegalbenul este intrepretat gresit ca fiind verde (la Mente, mente: N.d.A.).

Deci, dupa Luscher, cand se vizualizeaza culorile si combinatiile cromatice se genereazaun precis raspuns comportamental, emotiv, fizic, pana la preferinta sau refuzul pentru oanumiata culoare care pot sa arate aspecte foarte bine definite al caracterului si aletendintelor emotive in comparatie cu viata afectiva si a relatiilor, tinand cont si de faptulca preferinta catre fiecare culoare si reactia care se provoaca in persoana respectiva seschimba la fiecare individ si dupa diferitele momente prin care trece acea persoana: pescurt, culorile vorbesc despre noi, dandu-ne informatii presice asupra nevoilor noastre, adorintelor, a refuzurilor, a fricii, fiind suficient sa stii sa descifrezi mesajul.

Este deci destul de evident ca testul de culori nu este influentat de parametri de varsta saude sex sau de nationalitate ci de prezenta sau de absenta sufletului, de viziunea mai multsau mai putin integrata in lumea in care este scufundat si de raporturile pe care acesta leare cu spiritul si mintea sa.

Pentru cele mai bune din cunostintele noastre nu am gasit date satistice cu privire lainterpretarea textului lui Max Luscher fata de fenomenul de stangacie in care pozitionareahartiilor colorate urmeaza intotdeauna spatiul scrierii nostre, de la stanga la dreapta, din


4/10

trecut catre viitor. Credm ca o cercetare in acest sens ar trebui facuta rapid pentru a punein evidenta faptul ca scara preferintelor cromatice poate sa sufere mari si semnificativealterari.

Intr-adevar, este ochiul stang cel care alege si pozitioneaza culorile si acest ochi este cu

precadere legat de perceptia emisferei drepte.

In acest context, textul lui Luscher pare un text care este ca o oglinda al inconstientuluisufletului nu al subconstientului spiritului, dupa canoanele grafologice moderne.

REPREZENTAREA SPATIALA A CULORII

Dac Pulver are dreptate trebuie sa verificam cum este scara cromatica este descrisaarhietipic si inconstient de catre persoane.

Acest mod de a descrie spatialitatea de culoare va fi incontientai arhetipala i deci varspunde la regulile reale.Am realizat ca scara cromatic este descrisa ntotdeauna plasand culoare albastr la stngai pe cea roie la dreapta.

Din punctul nostru de vedere, acest lucru se ntmplincontientpentru c emisferadreapt, adica locul n care sufletul manifest prezena sa, este strns legat de culoareaalbastr, iar atunci cand apare, este perceput n principal de ctre ochiul stng deci eaeste n faa noastr .

De exemplu, n exercitiul de simulare mentale numit SIMBAD, atunci cnd se cerevizualizarea sufletului, spiritului i a mintii, n faa noastr, ele iau aceeai poziie pe care

o vedei reprodusa n gama de culori propusa de noi, cu albastru la stnga (suflet), rou ladreapta (spiritul) i mintea n mijloc (verde), stngacii tind s produc o situaie spaialspecula.(vad invers)

Dar cnd sufletul in SIMBAD st alturi de noi pe aceeai linie, atunci trece la dreptanostra. In acest fel, spiritul tinde s ocupe poziia din stnga i mintea rmne n centru.Cu alte cuvinte, culorile i prile corespondente din noi nine, ocupa, cnd acestea sunt nfaa noastr, locurile legate de organele cu care sunt percepute, dar alturi de noi, nu se


5/10

poziioneze cum sant percepute de organe , ci cum sant plasate in realitatea virtuala(Sufletul dreapta, Spiritul la stnga, ca emisferele respective).

De asemenea, ntr-o scar spaial vertical, care reprezint axa de energie, culoareaalbastra sta jos iar galbenul sus, respectand diferite concepte arhetipale amestecate.

De exemplu, culoarea perceput ca deschisa este ntotdeauna in partea de sus, deoarececultural se crede c energia este legat de parametrul-mare, asa cum se spune in credinelepopulare.n schimb, n conveniile fizico chimice - matematice, energia potenialeste vzut ca ondoire n jos a timpului i a spaiului si are convenional semnul negativ (culoarea albastreste cea care corespunde efectiv la o lungime de und mai mic i, prin urmare are oenergie mai mare) . E evident cum n acest context, parametru pozitional (lungime-unda),este cel mai important arhetipal.Cnd oamenii deseneaza, pun culorile ntr-un anumit spaiu precis, fr s realizeze c facacest lucru intr-un mod arhetipal ci crezand ca o fac n mod spontan, n conformitate cunormele nvate la coal. In realitate regula este puternic influenat de credinaarhetipal inserita in incontientul nostru.


6/10

Stngacii tind s rstoarne pe axa X aceste pozitionari in timp ce au tendina de le pstrape cele de pe axa Y neschimbate.Pe baza acestor observaii, am putea gndi sa construim un test care ne-ar da informaii cuprivire la starea sufletului, mintii si spiritului n funcie de locaia i culoarea lor nsimularea de SIMBAD, dar, de asemenea, si atunci cnd sufletul se gaseste in interiorulFlash Mental Simulation. ( Flash Simulare mintala)n funcie de culoarea reprezentativa a sufletului se putea deduce cata componenta

albastra a fost analizata, nu doar ca culoare ci incaercand sa avem de la persoana caredescrie partea sa sufleteasca si o msur aintensitiiradiaiei detectate n simularea. Darse putea face mai mult.

Se putea crea, n afara testului SIMBAD, un test care ne-ar permite s obin o msurarhietipala a strii triadei (Suflet, Minte si Spirit) de baz cromatica, legate de percepiaprorpiului sine.

Prin urmare, se solicit persoanei, dup ce i s-a explicat bine cesunt sufletul, mintea sispiritul, s isi imagineze o camer ntunecat n care doar lucrurile colorate vor fi vazute,

i de a-si imagina trei sfere de lumina, care conin fiecare o parte de sine.Cele trei sfere vor avea o culoare i o poziie proprie, o intensitate de culoare proprie i odimensiune proprie.Se cere subiectului s monitorizeze camera i cele trei sfere ca si cum ar fi vazute de sus,amintindu-si mrimea, intensitatea culorii si culoarea insasi.Apoi, se cere persoanei sa puna o litera Sn csua corespunztoare culoareii Sufletului, M


7/10

n casuta care aminteste culoarea mintii si S in cea a Sipritului folosind gama de culori demai jos.

Apoi, el va fi invitat s deseneze trei sfere pe o suprafa colorat special.


8/10

Subiectul trebuie s deseneze sferele ca cercuri cu dimensiunile pe care le-a vizualizat n

simularea mintala i sa le plaseze in punctul suprafeei care ii aminteste de aceeai culoareperceputa pentru suflet, minte i spirit.

n timp ce, n prima etap, vei avea o idee despre culoarea celor trei componente, si undesubiectul nu este influenatde parametrul spatial, n cea de a doua abordare subiectul estechemat s depun mrturie cu privire la marimea celor trei componente ale triadei i apoziiei spaiale a triadei ntr-un context colorimetric .

Trebuie remarcat faptul c poziia pe care cele trei componente o vor asuma n lucrarecolorimetrica radiala nu au nimic de a face cu poziia pe care o asum n camer desimulare atunci cand sunt percepute de sus, dei ne ateptm la o puternica replica

poziionala n majoritatea cazurilor analizate .

n acest context nu sunt folosite culorile propuse de Lscher ci vom folosi ntreaga scarcromatic accesibil pentru ochiul uman, avnd astfel la dispozitie mii de potenialevariaii.Se va cere apoi persoanei sa uneasca mintal cele trei sfere ntr-o sfer i s obseve culoareafinala pe care aceasta o va avea. n aceast faz, se incearca sa obtina informaii cu privire


9/10

la tipul de triada pe care subiectul testat poate sa o obina.

Cand se face testul, trebuie s se spuna pur i simplu persoanei ca va fi supusa unei probein care va trebui sa isi imagineze o camera intunecata unde exist trei lmpi n form desfer i la comanda nostra lmpile se vor aprinde iar el va trebui sa le observa culoarea.

Prima lmpa va fi cea a mintii, apoi cea a spritului si apoi cea a sufletului. I se va spunepersoanei ca lmpile pot fi de orice culoare doreste, chiar si negru, iar acest concept estefundamental si trebuie susinut cu insisten pentru ca vizionarea unei ipotetici partisufletesti negre ar putea indica absenta, sau n cazul n care exista lipsa de intensitate deculoare, ar putea determina o stare proast de sntate sau de integrare cu triada.

RECAPITULAND

Dac dorii s faceti Triade Color Test (TCT), unui candidat ipotetic, trebuie s urmai

civa pai care sunt prezentati mai jos:

-Cereti subiectului sa vizualizeze o camera complet intunecata, unde i se va spune c se voraprinde trei lmpi colorate de forma sferica corespunztoare mintii sale, a spiritul su isufletul su, poziionate n jurul observatorului.

-I se va spune clmpile pot avea orice culoare, chiar i neagru total, dar n acest ultim cazlampile nu vor fi vizibile pe fundalul negru al camerei.

-I se va spune sa aprinda prima lampa care corespunde mintii sale, apoi pe a douacorespunde spiritului i la final pe cea corespunztoare sufletului.

-I se va spune persoanei sa memoreze culoare, poziia, mrimea (indcata de un numr carevariaz de la 1 la 10) i intensitatea luminii (indicat de un numr de la 1 la 10) ale celortrei lmpi sferice.

-De asemenea, il vom ruga s observe camera de sus, avnd grijs observe dispunerea

radial a celor trei lmpi luminoase.

-I se va cere s fuzioneze cele trei lmpii s observe culoarea lmpii finale.

-Va fi rugat sa completeze cardul de matrice al culoarii i hrtia radiala de culoare.

Mai jos va aratam un exemplu ipotetic al unui posibil rezultat de reprezentare n camerantunecat ale celor trei componente ale triadei, identificate aici cu trei stele colorate


10/10

Analiza formei, culorii i intensitatii, precum i poziiile respective ale celor trei surse de

culoare, va fi uor interpretabile arhetipal.Vom reveni la acest aspect al testului cu alt ocazie, cnd va vom furniza normele deinterpretare specifica i aprofundat a testului.Testul ar trebui s fie sensibil pentru a detecta stngcia latenta a subiectului, prezena sauabsena sufletului, relaia dintre suflet, minte i spirit, diferitele grade de contientizare afiecrui element i originea sufletului (de la primul sau de la al doilea Creator), undesufletul a fost prezent, aa cum a fost deja descris n dou dintre studiile noastre anterioareintitulate Geneza I i Geneza II.

http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2013/04/21/geneza-i-corrado-malanga/

http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2013/05/12/corrado-malanga-geneza-ii-

extraterestrii-din-valea-indului/

Biografia asupra testului de culori si a aplicatiilor sale

1.Max Lscher: The Lscher Colour Test, Remarkable Test That Reveals Your Personality ThroughColor, Pan Books, 1972.

2.Max Lscher: Color - the mother tongue of the unconscious, Capsugel N.V. (1973)

3.Max Lscher: The 4-Color Person, Pocketbooks, Simon Schuster, 1979.

4.Max Lscher, Colors of Love: Getting in Touch with Your Romantic Self , St. Martin's Press, NewYork, 1996.

5.Max Lscher: The Luscher Profile, Mindscape (1986), ASIN B000WY2OU8

6.Max Lscher: Personality Signs, Warner Books, 1981.

7.Max Lscher: Der Lscher-Test. Persnlichkeitsbeurteilung durch Farbwahl, Rowohlt, Reinbek, 1985.

8.Max Lscher: Das Harmoniegesetz in uns, Ullstein, 2003.

9.Max Lscher: Der Vier-Farben-Mensch, Ullstein, 2005.
http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2013/04/21/geneza-i-corrado-malanga/http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2013/04/21/geneza-i-corrado-malanga/http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2013/05/12/corrado-malanga-geneza-ii-extraterestrii-din-valea-indului/http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2013/05/12/corrado-malanga-geneza-ii-extraterestrii-din-valea-indului/http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2013/05/12/corrado-malanga-geneza-ii-extraterestrii-din-valea-indului/http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2013/05/12/corrado-malanga-geneza-ii-extraterestrii-din-valea-indului/http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2013/05/12/corrado-malanga-geneza-ii-extraterestrii-din-valea-indului/http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2013/04/21/geneza-i-corrado-malanga/

sufletul cu culorile lui luschern (tct)

Documents