Suceava Capitală Europeană A Culturii

2021

Inspiră. Imaginează. Simte

– Dosar de candidatură –

Primăria Municipiului Suceava Consiliul Județean Suceava Lungu Ion Nechifor Cătălin-Ioan Primar Președinte

Asociația Suceava Capitală Culturală Europeană

Membri fondatori: Ardeleanu Sanda Maria, Asociaţia culturală „SFÂNTUL MITROPOLIT DOSOFTEI” Suceava, Baciu Sorin-Dumitru, Baltag Vasile, Brăteanu Călin, Choleva Biatrice-Liliana, Cosmulese Gheorghe, Cramariuc Constantin Florin, Fînaru Maria-Sabina, Gafiuc Petru Vasile, Golda Sorin, Grădinariu Florin Maricel, Ieremie Doina, Lauric Sophia-Cristina, Mihăescu Oana-Alina, Pânzaru Mihai, Petrovici Viorica, Purici Ştefan, Rusu Vasile, Steiciuc Carmen-Veronica, Steiciuc Elena-Brânduşa, Stroe Şerban-Adrian, Varvaroi Viorel

Parteneri instituționali: Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, Centrul Cultural Bucovina, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, Ordinul Arhitecților din România - Centrul de Arhitectura, Cultura Urbana si Peisaj, Fundatia Sibiu Jazz Festival, Biblioteca Bucovinei I.G. Sbiera, Muzeul Bucovinei, Societatea Scriitorilor Bucovineni , Direcția pentru Cultură si Patrimoniu Suceava, Palatul Copiilor Suceava, Fundația Culturală a Bucovinei, Protecția Copilului Suceava, Fundația Ana, Asociația Juventus, Camera de Comerț și Industrie Suceava, Registrul Comerțului, Colegiul Medicilor Suceava, Uniunea Polonezilor din România ”Dom Polski”, Forumul Democrat German Suceava, Comunitatea Evreiască din Suceava, Asociația Artă și Umanitate, Patronatul Tinerilor Întreprinzători Suceava, Clubul ROTARY Suceava Bucovina, Clubul ROTARACT Suceava, Clubul LIONS Suceava, Clubul LEO Suceava Bucovina, Youth Can Do It, Asociația de Cooperare Cultural-Educațională Suceava, Clubul de Turism Voiaj, Asociația SEVA, Asociația Culturala Lira de Aur, Asociația Italienilor din România R.O.A.S.I.T.

COORDONATOR PROIECT Radu Bores RESPONSABIL ARTISTIC: Carmen – Veronica Steiciuc CONSULTANȚI INTERNAȚIONALI: Matei Vișniec Simon Newell Susana Alonso Sampedro

ECHIPA DE LUCRU PENTRU DOSARUL APLICAȚIEI: Alexandra Maria Galan

Ana Maria Hlaciuc

Ana Maria Macovei

Geanina Voroniuc (Herghelegiu)

Ioana Mădălina Zubaș

Laurenția Scurtu

Stela Vasilica Vornicu

1

Cuprins

Introducere - Considerații generale ............................................................................................................. 3

1. Contribuția la strategia pe termen lung ................................................................................................... 7

2. Dimensiunea europeană .......................................................................................................................... 14

3. Conținutul cultural și artistic .................................................................................................................. 18

4. Capacitatea de a produce rezultate ........................................................................................................ 33

5. Implicarea publicului ............................................................................................................................... 38

6. Gestionare .................................................................................................................................................. 42

Informații suplimentare .............................................................................................................................. 61

CV-uri Coordonatori ..................................................................................................................................... 63

Alte anexe ....................................................................................................................................................... 67

2

Introducere - Considerații generale

- De ce dorește orașul dumneavoastră să participe la competiția pentru titlul de Capitală europeană a culturii? Motivul pentru care orașul Suceava dorește să participe la această competiție are două

aspecte. Pentru că dorim să împărtășim frumusețea, spiritualitatea și istoria acestui tărâm străvechi împreună cu ospitalitatea locuitorilor cu prietenii noștri din Europa și din restul lumii. Cândva, Suceava a fost capitala principatului Moldova, o puternică și prosperă fortăreața și lăcaș de cultură, care între timp și-a pierdut din importanță, iar în prezent ar putea renaște prin cultură. Suceava merită sa fie din nou pe harta Europei. Credem că poveștile, legendele și miturile noastre împreună cu cele ale altor popoare merită redescoperite și repovestite, putând fi folosite pentru a crea în 2021 un program cultural bogat, dinamic și divers. Deoarece valorile fundamentale din moștenirea cultural-folclorică a popoarelor din regiune conțin o multitudine de elemente comune, dar în același timp și elemente de varietate specifică, avem convingerea că propunerea noastră promovează diversitatea, dar și deschiderea spre dialog și înțelegere mutuală, oferind în același timp o experiență de neuitat. Mai mult decât atât, dorim să lăsăm cultura să umple spațiul dintre cele două jumătăți istorice ale Bucovinei – și, în extenso – dintre România ca parte a Uniunii Europene și Ucraina. Vrem ca oferta noastră să fie o invitație la dialog și programe comune, care poate oferi un testament care unifică culturile și consolidează legătura între popoare.

Un al doilea motiv al depunerii acestei candidaturi este acela că dorim să minimalizăm prăpastia dintre oferta culturală actuală a orașului și așteptările cetățenilor și turiștilor care ajung aici. Acesta este un proces complex care implică dezvoltarea infrastructurii, crearea de mecanisme sustenabile care generează cultură și educă publicul, în același timp adaptându-se la nevoile acestuia. La un moment dat în istoria sa, Suceava a fost o capitală prosperă, pol al culturii, științei și spiritualității în regiune, ajungând apoi un oraș comercial de tranzit între est și vest. În timp, Suceava a început să se ridice din nou prin spiritul celor care au dezvoltat aici cultura și educația. Cel mai adesea judecăm atmosfera generală a unui loc doar prin prisma prezentului, neținând seama de dinamica unei perspective temporale mai largi. Suceava și-a îmbunătățit constant infrastructura și oferta culturală și nu este de mirare că, de-a lungul anilor a dat minți strălucite. În zilele noastre totuși, locuitorii doresc mai mult, iar ritmul actual de dezvoltare culturală nu le mai satisface așteptările. Ne confruntăm cu fenomene complexe, cum ar fi restricțiile bugetare, factorii economici, migrația populației, etc. Faptul că această zonă este oarecum rămasă în urmă în ceea ce privește dezvoltarea economică, atât prin comparație cu restul țării, cât și prin comparație cu Europa, ar trebui să constituie un argument în plus în favoarea acceptării candidaturii, știut fiind că politica Uniunii Europene este una de reducere și estompare a unor astfel de diferențe.

Deși Suceava a parcurs cale lungă sunt încă multe puncte pe agenda dezvoltării care urmează a fi puse în practică: infrastructura este o cheie care va deservi populația, capitalizarea unor resurse deja existente care sunt în pericol de degradare și chiar dispariție, precum și dezvoltarea unor programe culturale sustenabile, nu dependente de finanțare de la bugetul local. Ne găsim oarecum într-un cerc vicios: pentru a crea valoare spirituală și materială instituțiile necesită o infrastructură, iar aceasta la rândul ei are nevoie să fie folosită de public pentru a justifica investiția. În același timp, populația are propriile nevoi imediate. În lipsa câtorva necesități culturale cum ar fi un teatru, o diversitate muzicală și un spațiu estetic al vieții cotidiene, cetățenii din oraș și din zona metropolitană riscă să piardă din vedere scopul cultural. Considerăm că un scop comun, cum ar fi acest titlu, ar constitui un catalizator, capabil să unească forțele și efortul populației și al administrației locale spre o finalitate benefică prin crearea infrastructurii. Chiar și așa, dată fiind lipsa de resurse, ceea ce se face din punct de vedere cultural în Suceava are mult mai multă valoare decât poate oferi orice alt candidat, având o experiență mai densă și mai profundă. Deci depunerea candidaturii se bazează pe

3

existența unei nevoi de cultură a populației și pe convingerea că putem să oferim satisfacerea acestei nevoi.

Suceava dorește să aplice deoarece ghidul specifică clar că acesta este un program de perspectivă, nu un program bazat pe o viața culturală deja existentă, și nu ne referim la aspectele economice uzuale. Astfel considerăm că Suceava este candidatul ideal întrucât un astfel de program ar depăși tot ce s-a întâmplat în Suceava până în prezent, o reinventare a orașului din temelii cu implicații majore și de perspectivă amplă asupra viitorului acestei localități. Desigur, Suceava are moștenirea culturală necesară ce poate fi folosită ca materie primă și punct de plecare, Bucovina oferind un bagaj cultural fără egal pentru ceea ce avem în vedere, dar acestea sunt doar resurse ce nu pot fi comercializate ca atare. Intenționăm să exploatăm particularitățile acestei moșteniri, în speță modul elegant și eficient în care diversele etnii conlocuitoare ale acestui spațiu au reușit să conviețuiască pașnic, păstrându-și intacte identitățile culturale, construind punți de comunicare și conviețuire bazate pe respect reciproc față de elementele culturale specifice fiecăruia. Dorim să avem șansa de a invita pe toată lumea să participe și să dezvolte valori culturale europene și internaționale într-un spațiu cu o individualitate specifică.

În plus față de cele două motive deja expuse, candidatura Sucevei mai este motivată și de faptul că dorim să facem parte din marea familie Europeană, să participăm la viața și dezvoltarea ei culturală. Suceava poate deveni capitală europeană a culturii și poate oferi contribuții demne de acest titlu dar are nevoie de un impuls de dezvoltare pentru a susține moralul cetățenilor și pentru ridicarea întregii regiuni. Nu în ultimul rând, această candidatură este o provocare pentru toți cei născuți aici pentru a se implica și a demonstra că dacă ne dorim cu adevărat, putem.

Pe scurt, motivele pentru care aplicăm sunt: - Pentru că avem nevoie de un asemenea program care considerăm că a fost gândit pentru

candidați ca noi - Pentru că putem să oferim, cu ajutorul partenerilor europeni, un program de excepție - Pentru că Suceava poate dovedi pentru ce a fost gândit un asemenea program și ce efecte

poate avea asupra unui oraș și asupra cetățenilor săi. - Pentru că dorim să împărtășim cu toată lumea frumusețile pe care le avem, să îi invităm și pe

alții să le împărtășească pe ale lor și să folosim toate resursele pentru a construi și inventa o ofertă culturală care să intrige, să cuprindă și să incite pe toată lumea.

- Orașul dumneavoastră are în plan implicarea zonei limitrofe? Explicați această opțiune.

Da, în această situație, orașul Suceava intenționează să încorporeze și regiunea Bucovina, în mod special partea de sud, care corespunde teritoriului cel mai vast din județul Suceava. De-a lungul acestei aplicații toate referirile către Bucovina se vor aplica teritoriului românesc, în lipsa altor precizări. Regiunea istorică, a făcut prima dată parte din principatul Moldovei, ca apoi sa devină o divizie a Monarhiei Habsburgice, împărțită acum între România și Ucraina, fiind indubitabil diferită de alte părți ale României. Există o varietate de motive pentru care Suceava dorește să implice Bucovina.

Un detaliu important este faptul că regiunea oferă un cadru ideal pentru programele artistice în viziunea noastră. Pentru acest proiect, sunt necesare resurse din întreaga regiune incluzând peisaje deosebite, de o profundă spiritualitate, valori și simboluri pe care doar o zonă atât de bine conservată precum Bucovina le poate oferi.

Un alt unghi din care dorim să prezentăm Bucovina este cel al schimbului cultural. Suceava, la nivel de oraș și județ deja a ajuns la un acord cu Ucraina pentru a crea contextul unei bune colaborări. Intenția inițială a fost să aplicăm împreună cu întreaga regiune Bucovina, autoritățile omoloage susținând această inițiativă. Acestea pot și vor pleda pentru o cooperare în ceea ce privește vizele, fluidizarea traficului și alierea în ceea ce privește suportul tehnic. Însă, garanția îndeplinirii

4

tuturor criteriilor de selecție, în special capacitatea de a materializa promisiunile făcute, rămâne incertă. În schimb preferăm să ne asumăm un acord solid care ar crește oportunitățile de a invita toți prietenii noștri în acest program. Primele măsuri au fost deja luate în această privință, primind deja propuneri de armoniza programele artistice și culturale.

De asemenea, un argument pertinent este cel al multiculturalității în acest areal și coabitarea fructuoasă a românilor, ucrainenilor, rușilor și a altor comunități, care ar putea reprezenta un puternic instrument de a aborda propunerea contextului european. Cum s-ar putea promova toleranța între persoane provenite din culturi diferite altfel decât prin puterea exemplului?

Dincolo de argumentele prezentate anterior, există și motive administrative și tehnice. Nefiind un oraș de mari dimensiuni, în ciuda recentelor inițiative de a deveni o arie metropolitană care să implice numeroase orașe mai mici, incluziunea întregii regiuni Bucovina ar oferi timp pentru soluționarea blocajelor infrastructurale. Distanțele dintre Suceava și orașele înconjurătoare, bine dotate pentru găzduire sunt ușor de parcurs. Mai mult, credem că ideea unei Bucovine unite ar ajunge să reflecte realitatea culturală a regiunii. Orașele și regiunile județului, neincluse din punct de vedere istoric în fostul ducat al Bucovinei (aproximativ 30%) sunt acum porți către un centru cultural.

Toate cele menționate mai sus ne fac să considerăm că este de o deosebită importanță pentru Suceava să candideze pentru titlul de capitală culturală alături de Bucovina.

- Explicați pe scurt profilul cultural general al orașului dumneavoastră

Viața culturală din Suceava este caracterizată de o distribuție inegală a evenimentelor putându-se crea impresia că este deficitară la capitolul continuitate. Este o presupunere absurdă faptul că dinamica profilului cultural ar trebui să fie constantă de-a lungul anului, însă, în loc de urcușurile și coborâșurile firești din activitate, există o discrepanță mult mai mare între evenimente, care sunt percepute izbucniri izolate de activitate. Surprinzător, privind în ansamblu, viața culturală este chiar dinamică, constând într-o varietate de evenimente pentru diferite arte, de la festivaluri grandioase la acțiuni restrânse, cum ar fi lansări de cărți, expoziții sau mici concerte. Orașele mai mari au pus mereu într-un con de umbră profilul orașelor mai mici, cum ar fi Suceava, dar având în vedere dimensiunea relativă a acestuia, scena underground este destul de bine dezvoltată. O trăsătură interesantă a profilului cultural al Sucevei este volumul remarcabil al elementelor de folclor, mai ales cel tradițional, în muzică, dans și meșteșuguri variate. Calitatea acestora a fost mereu un punct forte, în special cu contribuția grupurilor etnice locale, cum ar fi polonezii sau ucrainenii. Având în vedere faptul că cererea pentru o asemenea ofertă culturală nu dă semne de descreștere, ba chiar mai mult decât atât, rămâne puternică, sucevenii manifestă nevoia de diversificare și inovație. Autoritățile locale susțin în mod regulat instituțiile culturale, dorind să promoveze calitatea și diversele evenimente, dar nevoile de dezvoltare ale infrastructurii și resursele limitate au făcut dificilă administrarea bugetului pentru a mulțumi toți cetățenii. Acesta este motivul pentru care multe evenimente au loc în spații deschise, dar și pentru care multe locații, cum ar fi parcări, spații comerciale și chiar restaurante devin ocazional locații culturale. Bineînțeles că progresele recente în Suceava, precum inaugurarea unui nou teatru si lansarea iminentă a unui cinematograf ar putea schimba semnificativ dinamica profilului cultural al orașului în doar câteva luni după schițarea acestor aplicații. Un alt aspect care nu poate fi trecut cu vederea în descrierea profilului cultural al Sucevei este media mai mică pe venit comparabilă cu alte regiuni mai dezvoltate ale României. Acest lucru a avut multe consecințe în viața culturală. Una dintre cele mai importante consecințe este felul în care se alocă buget pentru cultură, mai exact, cum managerii de evenimente culturale au trebuit să sacrifice bugetul alocat marketing-ului pentru a menține nivelul de calitate oferit. Vizibilitatea redusă a afectat rezultatul final care, apoi a făcut și mai dificilă finanțarea viitoarelor

5

activități. Faptul că pentru evenimentele mari și gratuite, prezența a fost mult peste așteptări, crescând în fiecare an, ipoteza este confirmată. Ce este cert în legătură cu viața culturală a Sucevei este cererea excesivă, în ciuda resurselor limitate și diferită de unele așteptări ale publicului. - Explicați conceptul programului care va fi lansat în cazul în care orașul este

nominalizat Capitală europeană a culturii.

Coloana vertebrală a conceptului nostru este de a regăsi acel ceva ce a condus imaginația noastră când eram copii și de a-l transforma într-o experiență semnificativă, complexă dar și accesibilă, care să aducă împreună oameni prin puterea absolută a ceea ce este comun de-a lungul civilizațiilor.

Sub sloganul "Inspiră Imaginează Simte", programul propus de Suceava este structurat pe trei niveluri. Primul presupune colectarea și structurarea de povești, legende și mituri din zona Bucovinei și din alte părți ale lumii, de la poveștile pentru copii, la înțelepciunea generațiilor trecute care ne-au modelat identitățile. În timp ce aceasta este o activitate fascinantă, ea este, de fapt, prima etapă pentru partea conținutului creativ al programului și pentru acest motiv ar trebui să fie deja un avantaj pentru implicarea artiștilor, atât la nivel local și internațional. După ce toate aceste informații au fost adunate, un proces care ar trebui să înceapă imediat după ce titlul va fi acordat, vor fi folosite pentru a genera un conținut ce va fi apoi pus în aplicare, în proiecte individuale și oferte artistice. Tot conținutul va oferi nu numai inspirație pentru artă, dar și pentru povești, script-uri, decoruri, recuzite, caractere, linii de dialog, piese de teatru, filme, picturi, sculpturi, festivaluri, petreceri și alte activități care vor fi incluse în cadrul programului. Punerea împreună a unor astfel de elemente culturale fundamentale, care definesc copilăria noastră, din diferitele părți ale lumii, va oferi oportunități unice de a explora punctele comune, cât și diferențele. Chiar dacă bănuim că vor rezulta constatări și mai interesante din acest efort, putem doar specula cu ce fel de idei vor veni artiștii și gânditorii culturali, atunci când vor include personaje și elemente variate ale diferitelor culturi pentru a le fuziona într-o singură viziune artistică. De exemplu, nu este greu de imaginat celebrarea dragonului, ca o creatură mitică de pe tot globul, fiecare cultură cu propria reprezentare vizuală și aliniere morală, pornind de la "Balaurul" din România până la Dragonul din China și revenind la Basiliscul din Grecia sau Wyvern–ul/Șarpele European. Această mitologie comparată merită mai mult decât broșuri sau cărți, merită spectacol și emoție.

Cu tehnologia, care devine disponibilă, va fi posibil să se creeze experiențe interactive profunde folosind aceste teme cum nu au fost vreodată folosite. Astfel, poveștile noastre preferate din copilărie pot fi recreate într-un fel futurist sau pot fi puse în jocuri video de către dezvoltatori talentați. Aici intervine al treilea strat/nivel, cel de livrare. În această etapă, programul pe care îl propunem este unul de interacțiune care stabilește consum cultural deasupra nivelului de simplu spectator. Cu siguranță nu este o sarcină ușoară, dar flexibilitatea artistică menționată mai devreme permite o combinație echilibrată între contemplare, relaxare acțiune și emoție. Participanții la evenimentele culturale vor avea de ales. Dorința noastră este ca dansând, acționând, râzând, mâncând - cu alte cuvinte implicarea generală a participantului - vor veni toate natural, ca urmare a setărilor și ordinii de zi.

Un aspect important în ceea ce privește conceptul de program cultural este reprezentat de includerea proiectelor care nu se potrivesc cu tema imaginarului descris până în acest punct, cel puțin la prima vedere. Noi credem că programul cultural trebuie să includă o ofertă cuprinzătoare și completă, care să satisfacă o gamă variată de public țintă. Deci, agenda noastră include o gamă largă de muzică, inclusiv muzică clasică, jazz și blues, dans, fotografie, sculptură și multe altele. Pentru a se integra perfect totul în viziunea artistică, managerii culturali vor folosi sinergiile dintre arte și vor atrage resurse pentru un efect mai bun.

O altă componentă importantă a conceptului este echilibrul. În proiectarea programului, am anticipat un model de participare care urmează principiul Pareto. Potrivit acestei reguli 20% din

6

programe vor genera 80% din prezență. Oferta noastră propune un mecanism de "dozaj cultural", prin care vom evita supraîncărcarea cu evenimente care pot duce cu siguranță la oboseală și risipă de resurse. Un concept de succes nu este doar o chestiune de conținut artistic, dar mai important, este o chestiune de management.

Primind titlul de "Capitala Europeană a Culturii 2021" vom avea noi oportunități de a accesa inovații legate de sectorul cultural și creativ, în scopul de a le transforma într-o activitate generatoare de venituri. Vrem să reinventăm modul în care se fac lucrurile acum pe scena din Suceava și să abordăm miturile aproape uitate, basmele și temele universale care pot fi transpuse în diverse moduri și livrate către un public mult mai numeros. România are o abundență de povești fantastice fascinante, care au fost transmise din generație în generație prin limbaj vorbit și apoi colectate, adaptate și publicate de diverși autori români, începând cu 1860. Toate aceste povești românești au filozofie adâncă legată de viață, încorporată în acțiunile pe care le descriu: lupta dintre bine și rău, suflet nemuritor, transformarea / evoluția ființei umane de-a lungul vieții.

Cea mai bogată țară din Europa în mitologie este Grecia și din fericire în 2021 va exista un și oraș din Grecia, căruia îi va fi, de asemenea, acordat titlul de Capitală Europeană a Culturii, deci ce modalitate mai bună de a se uni într-o acțiune comună, decât o sinergie de mituri și povești care au caracteristici comune, fapte, eroi și impact moral pozitiv asupra publicului.

Veriga lipsă în viața culturală a Sucevei este o punte către cultura universală și simbolismul comun găsit în toate țările din Europa. Fiecare stat european are proprii eroi legendari care așteaptă să fie reînviați. Ei vor apela la preferințele publicului larg, de la 7-8 ani la 70-80 de ani în toată Europa.

2021 ar putea fi începutul renașterii miturilor și legendelor, unde România și Grecia vor prezenta întregii lumi moștenirile lor cele mai durabile, care ca un paradox, nu constau doar în ziduri de piatră, ci în imaginația colectivă a poveștilor fantastice fascinante care au fost transmise din generație în generație pe cale orală.

1. Contribuția la strategia pe termen lung

- Descrieți strategia culturală existentă în orașul dumneavoastră la momentul candidaturii, precum și planurile orașului de consolidare a capacității sectoarelor culturale și creative, inclusiv prin dezvoltarea unor legături pe termen lung între aceste sectoare și sectoarele economice și sociale din orașul dumneavoastră. Care sunt planurile pentru sprijinirea activităților culturale după perioada pentru care este acordat titlul?

Orașul Suceava a avut mereu o agendă culturală bogată, lucru dovedit de numeroasele evenimente internaționale care au avut loc în oraș și în împrejurimi. Pentru a consolida eforturile în acest domeniu, orașul a dezvoltat Strategia Culturală și Creativă a Sucevei menită să dureze pe perioada următorilor 10 ani - din 2015 până în 2025. Scopul acestui document este de a facilita renașterea orașului și de a oferi noi perspective culturale, economice și sociale, punând accent pe folosirea metodelor pentru a regândi și a conferi un nou design vieții culturale într-un mod durabil. Obiectivul strategiei este implicarea tuturor părților interesate, de a le oferi posibilitatea dezvoltării de programe, obținerea finanțării și furnizarea unei oferte dinamice pentru cetățenii și vizitatorii orașului. Acest document are la bază trei nivele de analiză, care simplificate pot fi sintetizate în următoarele trei întrebări:

1. Unde ne situăm la acest moment? 2. Încotro ne îndreptăm? 3. Prin ce mijloace ne propunem să ne atingem ținta?

7

Perspectiva strategică prezentată în document precizează modalitatea de a dezvolta domeniul cultural care ar trebui să urmeze o abordare instituționalizată, iar dimensiunea culturală unificatoare nu ar trebui pusă în umbră de factori politici, de ambiții sau neînțelegeri. Propunerea nu este o rezolvare rapidă a situației curente, ci mai degrabă o abordare pe termen lung care implică pe toată lumea și care valorifică tot capitalul disponibil. Pentru o renaștere culturală a orașului, este necesar să revizuim felul în care funcționează domeniul cultural, mai exact, dintr-o dependență financiară, la un punct de auto-susținere. Pentru a fi realizat acest deziderat, focalizarea trebuie axată pe apropierea dintre cererea și oferta culturală, care sunt acum nesincronizate. Orașul Suceava a realizat că pentru a oferi valoare culturală, nu doar pentru comunitatea locală, ci pentru întreaga lume trebuie să creeze un ecosistem prolific al industriei culturale și creative. Imaginați-vă doar un nou artist de talie mondială care se formează pe scenele sucevene, incubatoare de artă care acționează ca acceleratoarele talent.

Structura strategiei acoperă următoarele puncte: − o analiză a trendurilor și a evoluțiilor domeniului cultural; − misiunea, valorile și obiectivele strategiei; − profilul cultural curent, ce include atât istoria, patrimoniul cât și viața contemporană; − o recenzie a infrastructurii principale culturale și nevoile de dezvoltare; − segmentele principale culturale și artistice (muzică, teatru, arte vizuale, etc.) și pentru fiecare,

un plan ce cuprinde inițiative, programe și priorități; − implicarea cetățenilor în viața culturală, precum și rolul minorităților; − îmbunătățirea relațiilor dintre sectorul afacerilor și cel cultural; − inovația în educație, care reprezintă un catalizator pentru cultură; − criterii de management și linii orientative pentru strategie, incluzând guvernarea culturală,

financiară, tehnici de evaluare și practici de înaltă calitate. În plus, strategia are un capitol dedicat oportunității de a candida pentru titlul de Capitală

Europeană a Culturii. Obiectivul strategic general al Sucevei pentru domeniul cultural până în 2025 este

îmbunătățirea calității vieții, notabilă și însemnată a cetățenilor și vizitatorilor, printr-o viață culturală diversă și dinamică. Detaliile sunt asigurate de cele 9 obiective specifice:

1. Dezvoltarea infrastructurii culturale și creative a orașului prin modernizarea, expansiunea și construcția de noi obiective care vor servi drept gazdă pentru activitățile culturale și creative.

2. Comunicarea extinsă și colaborarea dintre: autoritățile locale și județene, instituțiile educaționale incluzând Universitatea din Suceava, societatea civilă, întreprinderile locale cu scopul de a dezvolta o agendă culturală bogată de perspectivă a orașului.

3. Întărirea capacității instituționale a autorităților publice și a organizațiilor pentru dezvoltarea de durată. Această abordare implică reducerea dependenței instituțiilor culturale de un sistem subvenționat și le ajută să se devina profitabile.

4. Consolidarea moștenirii culturale și istorice (tangibilă și intangibilă) prin intermediul acțiunilor de restaurare, păstrare, protecție, cu scopul de a asigura accesul viitoarelor generații la patrimoniul local.

5. Deblocarea potențialului moștenirii culturale existente, incluzând în mod special relația Sucevei cu acțiunile culturale din Bucovina și inițiativele care evidențiază valorile și frumusețea acestei regiuni.

6. Promovarea inovațiilor în domeniul educațional ca pilon central în crearea și transmiterea culturii. Acest obiectiv implică lărgirea scopului instituțiilor educaționale și crește rolul lor în viața culturală a orașului.

7. Identificarea și exploatarea oportunităților de finanțare pentru domeniul cultural, incluzând, dar nelimitându-se la finanțare de la nivel național, fonduri structurale, europene

8

sau din alte surse internaționale, burse și competiții private, donații, împrumuturi preferențiale sau folosind posibilitățile asigurate de piața de capital.

8. Explorarea identității culturale locale într-un context multicultural, cu o puternică influență europeană, deschiderea către un dialog și generarea unor conexiuni stabile cu parteneri străini la orice nivel, de la instituții municipale sau guvernamentale până la ONG-uri, universități, instituții și persoane preocupate de domeniul cultural și creativ.

9. Înregistrarea aplicației Sucevei pentru titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2021” este un obiectiv final și un factor accelerator în obținerea altor obiective specifice strategice ale orașului și ale comunității ca un întreg.

Strategia oferă descrieri ample și este susținută de exemple pentru fiecare sector cultural și creativ, deținând soluții pentru a-i întări capacitatea. Acest lucru se poate realiza cu o varietate de politici care includ implicarea societății civile și a cetățenilor, dezvoltarea problemelor culturale atractive, folosirea inteligentă a infrastructurii și exploatarea resurselor viabile pentru a crea valoare adăugata mai mare, precum și dezvoltarea dimensiunii internaționale. Acest ultim punct este deosebit de util și realizabil, având în vedere mediul existent de cooperare între Suceava și alte municipalități, precum și între alte instituții, cea mai cunoscută fiind Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava, si numeroase parteneri din Europa si nu numai.

Măsurile specifice pentru a întări sectorul acesta includ dezvoltarea unor noi infrastructuri și recondiționarea unora existente. În afară de cultură, strategia atinge, de asemenea, problema legată de obținerea unui mediu vizual pentru oraș și identifică zone cheie în care imaginea orașului ar putea fi modificată în bine. Pentru fiecare sector artistic, strategia include proiecte specifice și inițiative care vor fi folosite în infrastructură. În plus, dorește să inoveze sectorul educațional, găsind modalități de facilitare a expansiunii zonei de competență a instituțiilor de educație.

Secțiunea management oferă indicații mai ample pentru toate părțile cheie interesante, definind rolul fiecăreia, și stabilind cum se va coopera pentru ca fiecare să termine lucrul în timp util. Un punct foarte important al strategiei este o recenzie a surselor de finanțare care face mai ușoară atingerea obiectivelor operaționale pentru fiecare instituție și manager cultural.

Unul din punctele cheie din strategie este legătura pe o perioadă îndelungată dintre mediul de afaceri și sectorul cultural. Strategia oferă referințe și dă exemple despre cum cultura ar trebui să fie un sector aducător de valori și viața culturală are nevoie de o temelie de afaceri care susține creșterea și dezvoltarea. Sunt oferite exemple asupra modului în care ar trebui folosit patrimoniul și alte bunuri, cum pot ele folosi bunurile și serviciile oferite de antreprenori pentru a genera un sector care nu mai depinde de subvenții. Documentul țintește anumite criterii, cum ar fi folosirea resurselor naturale, umane și a resurselor financiare pentru a genera venit în sector, ce zone specifice în Suceava au potențialul de a deveni locuri de recreație și cultură pentru cetățenii săi, cu activități și evenimente, nu doar atracții vizuale statice.

După ce i se va conferi titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 de către Uniunea Europeană, strategia prevede ca Suceava să atingă nivelul următor, acela de a echilibra creșterea calității și diversității ofertei culturale și de creație. Dacă tranziția de la sectorul subvenționat la cel producător de venit va fi încununată de succes, următoarele investiții în zonă vor deveni posibile și previzibile. În contextul turismului prolific din zona Bucovinei, orașul Suceava poate sa își întărească poziția de destinație în sine, oferind pentru orice turist o scenă culturală în continuă dezvoltare, cu servicii de calitate.

Strategia prevede o creștere graduală a evenimentelor culturale internaționale și de creație existente, dar și inițierea unora noi, exploatând dimensiunea digitală a vieții, inclusiv în domeniul culturii și creației. Spre exemplu, am dori să inițiem un prim festival internațional de povești, care să fie transmis în direct în grădinițe și școli din întreaga Europa, ca tribut al obținerii titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021. Acest eveniment ar trebui să aibă loc anual și să devină auto-

9

sustenabil, atât în ceea ce privește resursele financiare, cât și cele operaționale în anii 2022, 2023, dar și în cei următori, sub deviza “Suceava - Capitală Europeană a Culturii 2021”.

- Cum este integrată acțiunea Capitală europeană a culturii în această strategie?

Scopul strategiei este de a furniza un cadru pentru dezvoltarea sectorului cultural pe o perioada de zece ani. Spre deosebire de alte orașe, noi am abordat elaborarea documentului strategic, spre a fi folosit indiferent de rezultatul unei competiții cum este cursa pentru titlul de capitală europeană culturală și nu ca o formalitate, doar pentru a răspunde la un anumit criteriu al selecției. Totuși, oportunitatea oferită de acest proiect al UE este mult prea importantă pentru a fi trecută cu vederea, astfel unul din cele 9 obiective specifice ale Sucevei este să facă demersurile necesare pentru a se înscrie la această selecție. Acest obiectiv este analizat în detaliu într-un subcapitol sub numele: “Direcții de dezvoltare a sectorului cultural și creativ”.

Acest subcapitol prezintă pe scurt argumentele în favoarea candidaturii Sucevei, dinamica sectorului cultural și cum va genera schimbări pozitive, precum și modalitatea de abordare a fiecărui criteriu în cauză. Pentru fiecare punct sunt subliniate avantajele cheie și caracteristicile care ar trebui notate, în vederea creșterii șanselor unei candidaturi reușite. Printre punctele subliniate în capitol se numără:

− Reliefarea faptului că potențialul moștenirii locale nu este valorificat la potențialul său maxim;

− Cererea pentru activități culturale este mare, dar oferta culturală trebuie să țină pasul și infrastructura trebuie să permită intervenția;

− Cultura este una din modalitățile prin care se pot reduce din punct de vedere economic diferențele dintre regiune și alte zone din România și Europa, concluzie prezentată în diverse studii;

− Artiștii locali pot fi implicați pentru a face din acest eveniment un succes − Suportul politic și angajamentul local și regional pot fi obținute dacă beneficiile acestui

proiect sunt prezentate coerent; − Poziționarea Sucevei în Bucovina este un avantaj definitoriu.

Concluzia acestei strategii este că participarea cu succes în acest proiect va fi un catalizator puternic în procesul de revitalizare a vieții culturale pentru orașul Suceava și va permite realizarea mai multor obiective decât cele deja propuse în strategie.

- În cazul în care titlul se acordă orașului dumneavoastră, care este, în opinia dumneavoastră, impactul cultural, social și economic pe termen lung asupra orașului (inclusiv din punct de vedere al dezvoltării urbane)?

Odată cu acordarea titlului de Capitală Europeană a Culturii, orașul va primi un impuls spre obiective ambițioase ce vor contribui la configurarea peisajului, precum și a economiei locale. Suceava va recâștiga infrastructuri esențiale, precum parcuri, o sală polivalentă etc., care, până în prezent nu au constituit priorități de dezvoltare. Toate investițiile vor conduce la o viață socio-culturală vibrantă, o integrare puternică a forței de muncă locale în activități noi, precum și la o mai bună conservare a moștenirii culturale locale.

Companiile inovative implicate în domeniile culturale și creative vor fi sprijinite, generându-se un model de afaceri pentru dezvoltarea sustenabilă a comunității prin cultură și creativitate. Noua față a Sucevei va fi dominată de moștenirea sa istorică îmbinată cu o evoluție ”verde” și digitală.

Luând totul în considerare, acest titlu va constitui un puternic catalizator în ceea ce privește realizarea viziunii stabilite în cadrul Strategiei de Dezvoltare Culturală, precum și un impuls atât de necesar pentru economia regiunii.

10

Din punct de vedere cultural, strategia prezintă un număr de acțiuni, recomandări și obiective. Chiar dacă toate sunt realizabile în timp, Strategia prezintă o listă de priorități ce pot fi îndeplinite treptat, în funcție de diverși factori precum accesul la finanțare și mediul economic general. Cu un astfel de titlu, mai multe obiective pot fi atinse într-o perioadă de timp mai scurtă și cu o utilizare mai eficientă a resurselor, multe din propuneri beneficiind de sinergia existentă între acestea. În plus, ar spori în mod semnificativ diversitatea de arome culturale și ar educa apetitul cultural al cetățenilor. Un astfel de program ar asigura sustenabilitatea culturală pe termen lung a orașului, iar prin cooperarea internațională orașul ar fi deschis spre diversitate și expunere Europeană.

Din punct de vedere social, un astfel de eveniment ar avea un impact foarte important asupra segmentului tinerilor. În ultimii ani, populația Sucevei a scăzut, iar principalul factor determinant îl constituie exodul absolvenților universitari și de liceu. Principalele trei motive care determină relocarea tinerilor sunt:

1. Calitatea educației. Tinerii sunt mereu în căutarea celei mai bune oportunități în materie de educație. În cele mai multe cazuri, absolvenții vor căuta joburi și apoi se vor stabili în același oraș în care și-au finalizat studiile. Existența Universității „Ștefan cel Mare” – o universitate de succes de altfel – constituie un avantaj, însă nu se poate ignora competiția existentă între instituțiile de educație superioară.

2. Oportunități ale locurilor de muncă. Un alt punct foarte important în viața unui tânăr adult este oportunitatea de a găsi și a-și asigura un loc de muncă bine plătit în domeniul studiat. Din acest motiv efortul educațional ar trebui să se afle în sinergie cu economia regională.

3. Viața culturală. Pe lângă studiu și muncă, modul în care o persoană își petrece restul timpului este critic în alegerea unui loc în care să se stabilească.

Evenimentul va aborda primele două motive descrise mai sus indirect, prin calitate culturală în învățământul superior și un impuls pentru economia locală și regională, iar al treilea în mod direct, printr-o viață culturală dinamică și diversă. Acesta are potențialul nu numai de a opri scăderea populației sucevene, dar și de a rechema oameni care au plecat din oraș tocmai datorită faptului că unul sau mai multe din aceste trei criterii nu au fost îndeplinite.

Din punct de vedere economic, evenimentul de primire a titlului de Capitală Europeană a Culturii va fi unul generator de venit, precum și un impuls pentru turismul local. Însă adevărata țintă o constituie transformarea sectorului cultural prin tranziție de la subvenții la valoare adăugată și generare de venituri. Cu o astfel de viziune, Suceava poate deveni un reper cultural în regiunea de Nord-Est a României, care prezintă un vid semnificativ în acest sens. Persoanele din această parte a țării nu vor mai trebui să călătorească în alte orașe din sud sau vest pentru un festival bun de Jazz, un concert sau alte oferte culturale de calitate.

Cum va fi posibil acest lucru? Printr-o gestiune mai inteligentă a infrastructurii și designul unui program cultural și artistic, acest sector va fi asemeni unui sector de afaceri tradițional, care va impulsiona turismul local, precum și alte afaceri locale.

Dezvoltarea urbană a orașului va avea de asemenea importante beneficii, Suceava fiind la momentul actual ca o pânză goală pentru artă. Programele culturale implică adăugarea de artă în dezvoltarea urbană, Strategia având un subcapitol special care abordează problematica dezvoltării unui oraș în așa fel încât să ofere un mediu potrivit pentru o viață culturală bogată. Pe lângă planificarea orașului și principii generale de arhitectură, Strategia oferă de asemenea și perspective asupra includerii armonioase a spațiilor verzi, a plantelor, precum și proiectarea de spații deschise, cu utilizări multiple: petrecere a timpului liber și cultură.

În concluzie, considerăm atât Strategia ca întreg, cât și acțiunea Suceava Capitală Europeană a Culturii ca proiecte pe termen lung cu implicații profunde pentru oraș și nu doar soluții rapide pentru problemele curente ale Sucevei.

11

- Descrieți planurile dumneavoastră de monitorizare și de evaluare a impactului titlului asupra orașului dumneavoastră și de diseminare a rezultatelor evaluării. Pot fi avute în vedere în special următoarele problematici:

- Cine va desfășura evaluarea?

În scopul evaluării evenimentului, punerea sa în aplicare și impactul asupra orașului ne propunem să creăm un punct de lucru comun care să includă reprezentanți ai autorităților locale, reprezentanți ai societății civile și oamenii cheie din conducerea evenimentului, precum și reprezentanți ai administrației publice centrale, de la instituții culturale relevante și/sau ministere. Fiecare membru al grupului de lucru va oferi perspective cheie în diferite domenii. Cel puțin următoarele problematici vor fi acoperite de experți: logistică, participarea publicului și nivelul de satisfacție, impactul economic, impactul social, acoperirea grupului țintă, implicarea și răspunsul părților interesate, publicitate și expunere media. Pe lângă grupul de lucru descris anterior, Suceava intenționează să efectueze o evaluare independentă a impactului titlului ”Capitală Europeană a Culturii 2021” asupra evoluției culturale, sociale și economice a orașului. Pentru aceasta se va organiza o licitație pentru atribuirea contractului unei companii care deține know-how-ul necesar pentru îndeplinirea acestei sarcini. Perioada evaluării va fi planificată în cel puțin 5 momente definitorii: cu 4 ani înainte de 2021, cu 2 ani înainte de 2021, în anul 2021, 1 an după 2021 și 3 ani după 2021.

- În planul dumneavoastră de evaluare, vor fi incluse obiective și etape concrete între nominalizarea și anul pentru care este acordat titlul? Da, toate obiectivele și etapele se vor baza pe obiectivele specifice ale strategiei

la care vom adăuga o dimensiune cuantificabilă. De exemplu, dezvoltarea infrastructurilor esențiale este unul dintre cele mai importante repere pentru succesul proiectului.

Apoi, în curs de pregătire pentru evenimentul principal din 2021, ne-am propus să stabilim obiectivele în ceea ce privește evenimentele culturale care pregătesc atmosfera, consolidează echipa de management, parteneriatele internaționale și oferă un test util pentru a permite reglarea ultimelor detalii în ceea ce privește evenimentul final. În timp ce cele mai multe dintre activități vor fi în 2021, programul va fi gândit să înceapă în 2017 și să progreseze în intensitate până la evenimentul principal.

Un alt set de etape va fi elaborat în ceea ce privește finanțarea, în special finanțarea privată și sponsorizările. Pentru a încuraja pe toată lumea să doneze, ajungând anumite praguri va debloca anumite caracteristici ale programului. Această tactică va influența direct modul în care cu cât se implică mai mult publicul cu atât este mai bună experiența.

În ceea ce privește evaluarea făcută în anul acordării titlului, considerăm că aceasta este o parte esențială a succesului proiectului. Vom face rapoarte intermediare lunare și / sau după evenimente semnificative (evenimente emblematice). Considerăm acest lucru necesar, nu numai pentru a determina modul în care sunt îndeplinite obiectivele, dar și pentru a lua în mod activ deciziile de management pentru a îmbunătăți experiența generală sau pentru a corecta eventualele erori.

- Ce studii sau anchete de referință – dacă există asemenea studii – intenționați să utilizați? Pentru datele economice vom utiliza și prelucra studii și sondaje realizate de către Institutul

Național de Statistică. Pentru componentele culturale vom folosi studiile efectuate de către Institutul Național de Cercetare și Formare Culturală, entitate aflată în subordinea Ministerului Culturii

12

www.culturaldata.ro, în cazul în care vor fi disponibile. Această instituție efectuează studii și sondaje legate de "Vitalitatea culturală a orașelor din România". Două au fost deja făcute pentru anul 2008 și 2010, împreună cu "Barometrul de Consum Cultural 2014" - cultură între global și local. Dacă aceste studii nu vor fi disponibile atunci grupurile de lucru care vor face evaluarea vor utiliza metodologia respectivă.

- Ce fel de informații veți urmări și monitoriza?

În fiecare an Asociația "Suceava Capitală Culturală Europeană 2021" va fi implicată în urmărirea și raportarea progreselor pentru următoarele obiective:

1. Dezvoltarea infrastructurii culturale; 2. Non-consumatorii de cultură locali atrași de evenimente; 3. Numărul de angajați cu normă întreagă, cu jumătate de normă și angajații ocazionali implicați

în evenimentele culturale; 4. Numărul de întreprinderi mici și mijlocii constituite pentru a livra produse și servicii legate de

evenimente culturale și creative care au loc în perioada 2015 - 2025; 5. Bugetele alocate proiectelor de cultură și creativitate și trendurile în finanțare. Aici vom

urmări, de asemenea, mixtul finanțării cât și rata succesului strângerii de fonduri; 6. Evoluția sumelor colectate, ca taxe, din economia locală; 7. Dezvoltarea industriilor creative; 8. Organizații neguvernamentale legate de cultură și evoluția creativității; 9. Creșterea numărului de turiști; 10. Numărul de noi ediții sau evenimente care au fost lansate în 2021.

- Cum definiți „reușita”?

În doar câteva cuvinte, succesul va fi atins atunci când localnicii și turiștii vor declara cu voce

tare satisfacția lor față de vibrația Sucevei - și până la acel sentiment pozitiv pe care îl trăiești aflându-te în momentul potrivit la locul potrivit. Un astfel de sentiment este generat de un mix de ingrediente pe care o Capitală Europeană a Culturii ar trebui să îl aibă.

O definiție secundară a succesului pentru obiectivele noastre este, de asemenea, colaborarea eficientă între părțile interesate, longevitatea inițiativelor, care au fost posibile doar prin intermediul acestui eveniment și modul în care sunt utilizate resursele culturale.

Dacă acest proiect este de succes, acesta va acționa ca un catalizator pentru o schimbare majoră în oraș, de ordin vizual, cultural, va oferi rezidență pentru artiștii care provin din diferite culturi și care în cele din urmă vor construi încrederea în fiecare cetățean.

- Pentru ce perioadă și cât de des se va desfășura evaluarea?

Intervalul de timp alocat evaluării o să depindă, de asemenea, de cine va face evaluarea. Pentru echipa de management, auto-evaluările vor fi făcute în mod regulat, o dată la fiecare trei - patru luni în primii ani și mai des, pe măsură ce ne vom apropia mai mult de anul primirii titlului. Pentru 2021 va exista o metodologie mixtă, în afară de raportarea și metodologia de evaluare periodică, echipa de management va avea la dispoziție mai multe instrumente care să le fie de ajutor în procesele de management. Instrumentele de evaluare instant vor fi disponibile prin intermediul listelor de verificare și a sistemelor de steaguri roșii, partajate între experți. Această formă de evaluare este relevantă în special pentru operațiuni, dar va fi un furnizor de date utile, care vor fi consolidate și incluse în evaluarea globală.

13

Pentru evaluarea impactului evenimentului la nivel general, credem că evaluarea ar trebui să fie efectuată în cel puțin în 5 momente definitorii: 4 ani înainte de 2021, cu 2 ani înainte de 2021, în 2021, la un an după 2021 și la 3 ani după 2021.

2. Dimensiunea europeană

− Furnizaţi detalii cu privire la sfera de cuprindere şi calitatea activităţilor: - de promovare a diversităţii culturale a Europei, a dialogului

intercultural şi a unei mai bune înţelegeri între cetăţenii europeni;

Evenimentele care vor avea loc în Suceava Capitală Europeană a Culturii 2021, vor fi un tribut adus diversității culturale europene, dialogului intercultural și unei mai bune înțelegeri reciproce între cetățenii Europei. Suceava însăși a fost de-a lungul timpului un exemplu de diversitate culturală. Ucrainieni, polonezi, italieni, armeni și alte minorități etice trăiesc în armonie cu majoritatea populației României printr-un dialog intercultural în desfășurare și înțelegere reciprocă, fapt ce este cunoscut dincolo de granițele României.

Reușita dialogului intercultural și înțelegerea reciprocă dintre un mix de culturi aparține brandului local ce va fi impulsionat prin promovarea programelor culturale care vor avea loc înainte, în timpul evenimentelor din 2021 și după, prin care dorim să obținem o nouă generație de evenimente culturale de durată, care vor încânta, uimi și stimula cetățenii Uniunii Europene. În susținerea acestor obiective, provocarea este de a găsi punctele comune ale culturii, moștenirii și istoriei europene care vor face apel la toate categoriile de vârstă. Va fi facil de promovat și va crea un ecosistem care va fi capabil să susțină de la un capăt la altul abordarea culturală și creativă a evenimentelor și de a avea un impact pozitiv pe termen lung în: îmbunătățirea calității vieții tuturor cetățenilor europeni, dezvoltarea regională, noi locuri de muncă, dezvoltarea societăților mici și mijlocii, inovație și educație, securitate.

- care pun în evidență aspectele comune ale culturilor, patrimoniului şi istoriei europene, precum şi integrarea europeană şi temele europene actuale;

Schimbarea menționată anterior este transformată într-o oportunitate prin intermediul evenimentelor culturale creative care vor relata povești, mituri, legende, simboluri, basme. Ce modalitate mai potrivită de a descoperi aspecte similare ale culturilor, moștenirii și istoriei europene, decât prin propriile istorisiri? Fiecare cultură are o serie de valori sociale și morale întipărite la nivelul conștiinței membrilor săi de la o vârstă timpurie, datorită poveștilor ce au un erou central/protagonist, un reprezentant al valorilor societății care este copleșit de provocările și amenințările care îi afectează propria existență. În majoritatea poveștilor protagonistul este însoțit de aliați de nădejde care îl sprijină în acțiunile sale, în detrimentul unui scop comun – bunăstarea comună, pace, armonie și continuitate.

Din acest punct de vedere, considerăm că cele mai comune aspecte ale culturii, moștenirii și istoriei europene se regăsesc în poveștile lor, astfel ne vom îndrepta atenția asupra identificării unui concept nou în 2021, care va fi concentrat asupra moștenirii intangibile care va fi adusă la viață cu ajutorul celor mai recente tehnologii: germane, polone, cehe, croate, italiene, franceze, spaniole, portugheze, engleze, irlandeze, belgiene, olandeze, malteze, ungare, austriace, estoniene, lituaniene, suedeze, finlandeze, române – povești, mituri, legende, simboluri, basme, romane care nu sunt traduse într-o limbă oficială a Uniunii Europene și care nu sunt analizate dintr-o perspectivă comparativă de tipul unui eveniment global pentru a compara lumea eroilor europeni cu cei asiatici, americani, africani, australieni sau ruși. Uniunea Europeană este un erou susținut de alți 28 de eroi

14

ce are un scop comun cu al tuturor celorlalți eroi – bunăstarea mondială prin pace, lipsa disparităților și un mediu sănătos pentru toți.

- la care participă artişti europeni, care vizează cooperarea cu operatori sau oraşe din ţări diferite, precum şi parteneriate transnaţionale. Numiți artiști, operatori și orașe din Europa și din afara Europei cu care aveți de gând să cooperați și specificați despre ce tip de colaborare este vorba. Numiți parteneriatele transnaționale pe care orașul dumneavoastră le-a instiuit deja sau pe care intenționează să le instituie.

În anul 2021 orașul Suceava se va transforma într-o scenă a viitorului, fiind vizibilă în fiecare colț al lumii – evenimentele vor fi transmise live sau prin copii digitale, dar și în zonele centrale ale fostelor orașe capitale europene ale culturii (vă rugăm vizualizați imaginea de mai jos).

Intenționăm să încheiem o serie de acorduri cu primării, organizații non-guvernamentale, artiști locali și povestitori din toate cele 64 foste orașe capitale europene ale culturii pentru a evidenția continuitatea evenimentului și pentru a fi capabili să oferim produse culturale creative ale evenimentelor din 2021 în România la nivelul audienței locale. Plănuim să avem o colaborare îndeaproape cu: Orașul grec care va primi celălalt titlu de Capitală Europeană a Culturii, datorită tradiției îndelungate dintre România și Grecia, dar și datorită asemănărilor existente în mitologie. Mitul este o realitate culturală complexă care poate fi analizat și interpretat din mai multe perspective. Între anii 2016-2020 vom organiza evenimente de dimensiune redusă în colaborare cu alte state foste capitale europene ale culturii pentru a evidenția capacitatea noastră de a atrage tot mai mulți artiși internaționali, operatori și orașe într-o agendă comună în legătură cu evenimentele culturale creative. Pe lângă toate acestea, am demarat deja un parteneriat strategic cu orașul Barcelona, inițial pe latura non-guvernamentală, și ulterior la nivel de municipalități, pe care îl vom considera mentorul artistic al Sucevei în procesul de redefinire profundă a orașului. Adiacent activităților și acțiunilor care s-au menționat în programul Suceava 2021, pentru a conecta viața culturală de la nivel local cu cea de la nivelul altor capitale europene, se consideră necesară evidențierea unor aspecte ce au contribuit și vor continua să contribuie la dezvoltarea de legături durabile între orașele Uniunii Europene. Astfel, unul din aspectele primordiale pentru

15

dezvoltarea culturală este reprezentat de mediul academic și de acțiunile derulate de către acesta la nivelul fiecărui stat membru al Uniunii Europene. O prioritate pe agenda culturală o reprezintă menținerea colaborărilor existente și dezvoltarea de noi parteneriate între universitățile din spațiul european. Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava are încheiate acorduri de parteneriat cu universități de pe toate continentele. În cadrul proiectului nostru, putem desfășura evenimente în baza acordului de colaborare între Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, România și Universitatea Națională ”Yuri Fedkovici” din Cernăuți (Ucraina), dar și în baza parteneriatelor încheiate între Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava și universități din orașe ce au deținut titlul de capitală europeană a culturii (peste 20)

- Puteţi explica ce strategie aveţi pentru a trezi interesul unui public larg european şi internaţional?

Programul Suceava Capitală Europeană a Culturii aduce un plus de valoare meleagurilor bucovinene, deja cunoscute ca fiind un loc de relaxare și agrement și care trezesc preocuparea consumatorului cultural de orice profil. Direcția programului nostru este de a stârnii curiozitatea publicului larg și mai mult prin evenimentele pe care le vom derula, astfel încât termenul de Bucovina să devină atractiv pentru toate segmentele de vârstă. Programele noastre vor atrage populația tânără, copiii, a căror imaginație li se va pune la încercare prin basmele și miturile sub forma pieselor de teatru sau prin grafică sub formă de animații sau jocuri. Și populația vârstnică va fi atrasă de podoaba culturală, peisagistică și liniștea oferită de acest cadru spiritual. Populația tânără se va bucura de festivaluri de dans, muzică ușoară sau tradițională, teatru de cea mai bună calitate, cu actori de talie națională și internațională, magie, ateliere prin care își vor putea pune la încercare îndeletnicirile. Pe lângă încărcătura culturală și spirituală publicul va avea acces și la suveniruri handmade realizate din materiale tradiționale specifice zonei sub formă de articole de vestimentație, obiecte decorative, dulciuri sau băuturi naturale etc. O altă artă prin care suntem cunoscuți peste hotare este arta culinară. Avem în plan să ducem mai departe tradiția târgurilor cu bucate naturale care se organizează sărbătorilor și să adăugăm activităților gastronomice concursuri la care pot participa civilizații diferite, cu ingrediente și rețete diferite și care vor da o notă de multiculturalism spațiului sucevean. Într-un cuvânt, orice persoană, de orice vârstă și orice pasiune ar avea, se va regăsi cel puțin într-o activitate din programul derulat în orașul Suceava, plecând de pe aceste meleaguri cu cele mai frumoase gânduri, bucurii multiplicate și dorința de a se reîntoarce. Dorim să expunem o serie de evenimente care se vor adresa tuturor cetățenilor europeni cu vârsta cuprinsă între 8-80 de ani prin evidențierea moștenirii imateriale a poveștilor, miturilor, legendelor, simbolurilor și basmelor specifice fiecărui stat membru, având drept scop evidențierea temelor comune și valorilor morale promovate. De exemplu în “Alexanderplatz”, în Berlin, 30.000 de spectatori vor putea vizualiza pe un ecran uriaș difuzarea unei piese din Suceava, cu actori români, realizată după renumitul basm german „Micul croitoraș” adaptat după frații Grimm. Acest eveniment va fi transmis către alte orașe foste capitale culturale europene, dar și la nivelul altor orașe culturale din Europa. Putem avea în vedere invitarea unor persoane renumite.

Astfel, pentru a evidenția evenimentele desfășurate în Suceava Capitală Europeană a Culturii 2021 se va avea în vedere organizarea unor concerte susținute de formații renumite de pop-rock care nu au concertat până acum în țări precum România, Bulgaria, Ucraina, Ungaria, la nivelul cărora există mulți tineri cu vârste cuprinse între 16-50 de ani ce sunt fani ai acestor formații și vor fi încântați să îi vadă pe aceștia live. Aceasta va fi o componentă a evenimentelor ce vor fi organizate la Suceava.

16

− În ce măsură intenţionaţi să dezvoltaţi legături între programul dumneavoastră cultural şi programul cultural al altor oraşe care deţin titlul de Capitală europeană a culturii?

Scopul principal al proiectului ”Capitală Europeană a Culturii” este acela de a reuni civilizații și culturi diferite, orașe și oameni, cu scopul creșterii nivelului de conștientizare al apartenenței europene. Legătura dintre universurile culturale diferite se poate realiza doar prin intermediul omului, cu ocazia organizării unor evenimente de interes comun. Prin legăturile create cu o capitală europeană, Suceava va beneficia de o experiență în domeniul managementului cultural dar și de un statut de partener în derularea proiectelor lor. La nivel național, Suceava dorește lărgirea ariei culturale având în vedere ca un partener important este Sibiul, prima și singura capitală europeană a României. Datorită experienței dobândite în urma organizării unui program de o asemenea anvergură Sibiul este o adevărată carte deschisă pentru suceveni, acest lucru materializându-se încă din faza de strategie. În urma parteneriatului creat între Fundația Sibiu Jazz Festival și Asociația Suceava Capitală Culturală Europeană se va realiza proiectul Suceava Jazz Festival, singurul festival de acest gen din Moldova. Prin intermediul acestei relații de cooperare se urmărește racordarea spectatorului sucevean la cele mai noi curente ale muzicii jazz și poziționarea orașului Suceava ca punct de reper pe harta festivalieră a României. Timp de 4 zile Fundația Sibiu Jazz Festival asigură realizarea programului artistic, cu artiști din țară și din străinătate împărtășind astfel, din experiențele lor culturale și menținând un mediu artistic multicultural. Pe plan internațional legătura se va stabili în mod special cu Grecia datorită puternicei teme unificatoare a mitologiei. Mitul este o realitate culturală extrem de complexă care poate fi abordată și interpretată în perspective multiple și complementare. Prin relaționarea cu capitala europeană a Greciei se dorește compararea mitologiei celor două orașe și înfățișarea legăturilor existente prin diferite evenimente artistice. Spre deosebire de alte popoare antice, grecii, prin arta lor magnifică, au glorificat umanitatea. Un exemplu de artă specifică grecească este arta olăritului întâlnită și în spațiul sucevean. Originalitatea este dată de designul tradițional specific fiecărei zone, iar pe acest domeniu se propun expoziții cu piese ale celor două culturi, pentru a surprinde apropierea popoarelor europene şi a îmbunătăți cunoașterea reciprocă între civilizații. Și nu doar Grecia este în atenția noastră atunci când vorbim despre ceramică, ci, prin Festivalul tehnicilor creative în arta olăritului, avem intenția de a invita în Bucovina, la Marginea, artiști ceramiști din orașele care au deținut sau vor deține titlul de Capitală Europeană a Culturii, dar și ceramiști de pe alte meridiane, care vor îmbina arta tradițională cu arta modernă, dând naștere unor lucrări inedite, în corelație cu legendele și miturile fiecărei țări în parte, lucrări care vor rămâne. O dată devenit partener în acest demers, Grecia va împărtăși din experiența sa în evocarea artelor, Suceava având un prilej de relansare culturală dar și conservare. Prezența grecilor pe teritoriul țării noastre are o istorie de aproape 3000 de ani. În timp, cultura răspândită și adusă a devenit una dintre influențele importante asupra vieții sociale, culturale, economice și politice. Vom desfășura evenimente ce vor închega cele două capitale, oferind ambelor prilejul de a prezenta obiceiurile și tradițiile specifice, acest demers fiind privit ca pe un schimb de experiență, de trăiri. Folosind cele mai noi tehnologii de conectare și comunicare, evenimentele vor fi transmise, parțial, live, astfel încât cetățenii europeni să poată urmări segmente din programul cultural al anului 2021. Un eveniment ce va avea un impact major asupra populației europene va fi acela de a integra artiști europeni, pe toate disciplinele, a căror obiecte de artă create în timpul acestor rezidențe să rămână în patrimoniul Sucevei și a Bucovinei. Creațiile acestor artiști rezidenți vor fi inspirate din viziunea programului cultural propus pentru 2021. Centrele de Reflecție în Bucovina vor oferi condițiile optime pentru filozofi de pretutindeni care caută spații pline de tăcere să intre în dialog cu universul sau cu eul lor superior, în munții plini

17

de frumusețe ai Bucovinei. Puține astăzi, în lume, aceste centre special gândite pentru reflecție, iar Bucovina oferă, începând cu acest an cultural 2021, șansa de a primi filosofi de orice naționalitate sau religie, în centrele de reflecție proiectate aici. O altă deschidere europeană se va realiza prin colaborarea cu toate statele europene pentru a identifica și pune în scenă miturile, legendele, poveștile specifice fiecărui spațiu geografic și spiritual, precum și împletirea lor cu textele românești, în viziunea artistică a programului cultural Suceava 2021. Parteneriatul cu La Casa Amarilla din Barcelona, pentru proiectul Demystifying Bucovina, aduce, de asemenea, o dimensiune europeană de excepție pentru spațiul sucevean și bucovinean. Săptămâna relaxării, Sărbătoarea Dragonului, Excelența în Artă, Dialogul științific și cultural european, Festivalul Tehnicilor Creative în Arta Olăritului, Festivalul Internațional de Muzică “Blues Con-Fusion”, GBOB = Global Battle of the Bands (Bătălia Mondială a Formațiilor), Salonul European al Saloanelor de Umor sunt câteva dintre evenimentele din programul cultural Suceava 2021 care relevă necesitatea și importanța legăturilor cu alte capitale europene ale culturii. Datorită planului îndrăzneț pe care îl avem, de a transmite live în piețe sau alte spații de la nivelul statelor foste capitale europene ale culturii, trebuie să acționăm de îndată ce vom primi titlul în 2016 și să ne asumăm încheierea de acorduri formale cu orașele anterior menționate. Pentru a asigura succesul și durabilitatea rezultatelor eforturilor noastre vom înființa o organizație non-guvernamentală având ca membri acele organizații care au fost implicate în gestionarea evenimentelor la nivelul altor orașe capitale europene a culturii. În acest aspect ne vom adresa următoarelor orașe: 1985 Atena, 1986 Florența, 1987 Amsterdam, 1988 Berlin, 1989 Paris, 1990 Glasgow, 1991 Dublin, 1992 Madrid, 1993 Antwerp, 1994 Lisabona, 1995 Luxembourg, 1996 Copenhaga, 1997 Thessaloniki, 1998 Stockholm, 1999 Weimar, 2000 Reykjavík Bergen, Helsinki, Brussels, Praga, Cracovia, Santiago de Compostela Avignon și Bologna, 2001 Rotterdam și Porto, 2002 Bruges și Salamanca, 2003 Graz și Plovdiv, 2004 Genova și Lille, 2005 Cork, 2006 Patras, 2007 Luxembourg și Sibiu 2008 Liverpool și Stavanger, 2009 Linz și Vilnius, 2010 Ruhr, Istanbul și Pécs, 2011 Turku și Tallinn, 2012 Maribor și Guimarães, 2013 Košice și Marseille, 2014 Umeå și Riga, 2015 Mons și Plzeň, 2016 San Sebastián și Wrocław, 2017 Aarhus și Paphos, 2018 Valletta și Leeuwarden, 2019 Plovdiv și Matera.

3. Conținutul cultural și artistic

- Care este viziunea și strategia artistică pentru programul cultural din anul pentru care este acordat titlul?

Spațiul geografic al Bucovinei are în filele tradiției străvechi o aură specială, distinctivă față

de celelalte spații culturale românești, în miezul căreia stă revelația umanității asupra marilor taine ale lumii.

Legendele, basmele populare, obiceiurile, simbolurile, textele folclorice, proverbele și zicătorile izvorâte din acest spațiu, folclorul muzical și coregrafia prin care sunt puse în scenă, precum și motivele populare care duc peste vreme aceste povești de diferite forme și culori, toate răspund “prezent” invitației de a construi pentru Bucovina o viziune artistică unică, în contextul acestei competiții pentru Titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021.

Și pentru ca viziunea artistică suceveană să reușească să se înalțe până la cer, pentru a-l mângâia cu palmele, iată că universul a hotărât ca în 2021 să fie alese cele două capitale culturale europene din România și din Grecia. Nu există întâmplare! Indiferent care va fi orașul câștigător din Grecia, țara zeilor și a mitologiei, acesta va avea un partener de excepție în Bucovina. Aici, unde porțile visului se deschid, pentru a le permite tuturor celor care vor vizita Capitala Europeană a Culturii în anul 2021 să regăsească acea pace interioară pe care legendele și basmele o conturau în

18

noi în anii copilăriei. Suceava va fi poarta prin care Lumina Bucovinei va răsări și se va așeza peste lume, ca un răsfăț pentru fiecare din cei care vor dori să pornească în această aventură spirituală.

„Arta – poate cea mai desăvârșită, a fost concepută în timpul copilăriei umanității, când omul primitiv uita de grijile cele domestice și lucra cu multă voioșie. Copiii posedă această bucurie primordială.”, spunea Constantin Brâncuși. Iar Suceava alături de Bucovina poate oferi lumii posibilitatea de a retrăi această bucurie primordială.

În Bucovina istoria și mitologia au fost, dintotdeauna, surori gemene. Având în vedere că locuitorii acestor meleaguri sunt urmașii dacilor liberi, a căror religie promova aniconismul, (interzicerea scrisului), iar legile de căpătâi trebuiau învățate pe de rost și intonate muzical, legenda și balada, în general folclorul Bucovinei, reprezintă cea mai veche și relevantă cronică a acestui ținut.

Unul dintre cele mai grăitoare paradoxuri constă în dăinuirea celebrelor biserici medievale, ce au ținut în picioare tradiția creștină, un adevărat tezaur de legende biblice, care au prelucrat toate marile teme și motive mitologice ale lumii.

Va fi greu de găsit o mare legendă a lumii care să nu-și aibă corespondentul în sistemul de credințe și ritualuri bucovinene. Mai mult decât atât, datina s-a manifestat și s-a perpetuat în atât de mare măsură încât a reușit să ordoneze, într-un veșnic ritual, calendarul principalelor ocupații tradiționale. Ea a impus reguli irevocabile, fastuoase, originale și cu o deosebită încărcătură simbolică unor anumite reuniuni de celebrare : nunți, botezuri și cumetrii, dar și ceremonialurilor prilejuite de solstițiul de iarnă și echinocțiul de primăvară : Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza și Paștele.

Pornind de la acest inestimabil patrimoniu imaterial al Bucovinei, am construit o viziune insolită pentru programul anului cultural 2021, în care spațiul românesc din jurul Sucevei devine centrul imaginar al lumii. Locul în care basme nespuse demult sau neștiute vreodată, mituri și legende vor ieși din pământurile popoarelor Europei, din izvoare, din rădăcini, din munți și văi, din bătrâni uitați de vreme și se vor aduna în Bucovina. Pământul acesta fascinant va elibera “uimirea”, “fantasticul”, “miraculosul”, va elibera zeci și zeci de voci care așteaptau. Așteptau uitate, să strige, să spună sau să șoptească. A fost odată ca niciodată...”, “Exista un mit, cum că.. , “Se crede că demult, undeva...”, “Legenda spune că...”, se vor auzi, « în fel și chip », la urechea tuturor popoarelor din Europa și nu numai.

Bucovina se va destăinui Europei și Europa se va destăinui Bucovinei. Vor sta la povești, își vor arăta, vor dramatiza, vor repeta, vor improviza, vor pune în scenă, vor interpreta, vor căuta, vor așeza în pagini de carte, vor cânta, vor dansa, vor compune, vor picta, vor sculpta, vor savura, vor bea și vor petrece peste măsura (că, altfel, la noi, în Bucovina, nu se poate).

Vor inspira adânc aerul curat, se vor inspira și vor inspira împreună: actori, regizori, scenografi, scriitori, poeți, dramaturgi, compozitori, muzicieni, pictori, sculptori, fotografi, dansatori, coregrafi. Vor imagina lumi noi dar și noi posibilități în propriile lumi, relații, realități și trăiri noi, imagini și texturi, culori, gesturi, atingeri, sunete, gusturi și miresme. … … … ... …

Este ușor de explicat de ce am ales povestea și conceptele derivatele ca fundament pentru viziunea artistică. Strategia este surprinzător de simplă: dă artistului uneltele sale preferate pentru a crea și mediul corect, iar consumatorul de artă va fi surprins și impresionat. Frumusețea acestei viziuni este versatilitatea materialului cu care se lucrează.

Pentru început, aceasta este puternic bazată pe lumea imaginarului. Aceasta oferă posibilitatea de a lua concepte fundamentale, simboluri din folclorul European, și le îmbogățească prin viziune și inovație. Și, în anumite puncte cheie, spectatorul va crea propria poveste, va umple golurile cu puterea propriei sale imaginație. Astfel, ne putem asigura că livrarea va avea efectul dorit.

Un alt punct în strategia din spatele viziunii artistice este diversitatea și modul în care aceasta duce la înțelegere reciprocă. O poveste din copilărie, care este similară în două locuri la mii de mile

19

distanță, este o punte de legătură între oameni mai puternic decât orice altceva. Explorarea miturilor împreună cu juxtapune dintre ele va duce la multe descoperiri artistice. În plus, tehnologia și experimentare se va adăuga o nouă dimensiune la idei și valori vechi.

Stratul final al strategiei din spatele programului și a viziunii este livrarea. Se poate argumenta că cea mai importantă parte în cele din urmă este satisfacția consumatorilor. Frumusețea mitologiei este ca aceasta poate fi pașnică, liniștită, o invitație la reflecție și reculegere, dar poate fi, de asemenea, palpitantă, angajantă și uneori, chiar violentă. Tema aleasă nu este în nici un fel un factor de limitare pentru varietatea și stilul de evenimente, dimpotrivă sporește orice propunere artiștii doresc să facă. Aici includem evenimente care ar putea părea distante de ideea de mit, dar chiar sesiuni de jazz contemporane au nevoie decorul potrivit, și un festival de rock minuni cu un simt medieval.

Ce ne propunem, în cele din urmă este găsi acele experiențe care nu sunt numai distractive și accesibile, dar, de asemenea, bogate în conținut și care îndeplinesc spiritual.

- Descrieți structura programului cultural, inclusiv gama şi diversitatea activităților/principalelor evenimente care vor celebra anul.

Programul cultural al evenimentelor care vor celebra excepționalul an 2021 in Bucovina, va

include 4 secțiuni, care se vor axa, vor gravita în jurul acestor 4 mari teme: o Basm o Mit

o Divinități din folclor o Legendă

Evenimentele vor implica orașul Suceava și localitățile care fac parte din zona metropolitană

a acestuia, respectiv: Adâncata, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuți, Bosanci, precum și Fălticeni, Gura Humorului, Rădăuți, Siret, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei.

Se va urmări implicarea populației de toate vârstele și categoriile sociale, implicarea persoanelor cu dizabilități și a minorităților.

Se vor promova beneficiile extraordinare ale voluntariatului la nivelul evoluției personale și comunitare, cu ani înainte, pentru ca evenimentele să fie susținute real de locuitorii orașelor și localităților din program, spre beneficiul și bucuria tuturor participanților. I. Primul eveniment va fi Parada personajelor de basm, mit și legendă, din țările Uniunii Europene.

Pe străzile orașului Suceava și mai apoi, pe cele ale orașelor: Gura Humorului, Rădăuți, Siret, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, vor curge “râuri” de : personaje de basm romanesc (Zane, Ilene Cosânzene, Zgripțuroaice, Gheonoaie si Scorpii, Sfânta Vineri, Calul Năzdravan, Zmei, balaurii cu șapte capete, Harap-Alb, Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Păcală și toți ai lui, Ivan Turbinca, Sf. Petru, Scaraoțchi, Fata Babei și Fata Moșului, Cei Doi Feți cu stea în frunte , Prâslea cel voinic, Greceanu, Căpcăuni, Muma Pădurii, etc.), râuri de animale românești întâlnite în basme: (urși, zimbri, albine, arici, vulpi, șerpi și tot așa), râuri de obiecte-personaj ( punguța cu doi bani, turbinca, merele de aur, poate și un vas cu “Apa Sâmbetei”, etc) dar și « fluvii » formate din personaje, animale fantastice și obiecte miraculoase din basmele popoarelor țărilor Uniunii Europene.

Le vor urma, după un timp, personajele de mit .“De la noi”/din Romania, vor colinda pe străzi: mioara din Miorița, Meșterul Manole, Baba Dochia, Zburătorul și Zamolxis. Care vor fi însă propunerile celorlalte țări ? ‘Om vedea. Ielele, Rusaliile, Paparudele, Ursitoarele, Dragobetele, Caloianul, Solomonarii, etc, divinitățile din folclorul românesc vor veni, apoi, în alai, urmate de cele ale altor țări.

Eroii de legende istorice din Bucovina vor încheia această paradă : Ștefan cel Mare, Daniil Sihastru, Pietrele Doamnei și Pietrele Muierilor, însoțiți de cei asemeni lor din alte țări europene.

20

Pregătirea în vederea acestei Parade fantastice va începe cu un an înainte de data desfășurării. Se va face un apel internațional, se vor trimite propuneri, schițe, vor exista întâlniri și vor fi organizate workshop-uri. Vor lucra împreună pentru construcție: scenografi, pictori, actori păpușari, actori mânuitori de marionete. Va exista o concepție regizorală care va asigura coerența acesteia. Pentru interpretarea/asumarea personajelor pe timpul Paradei se va lucra cu voluntari (localnici) de toate vârstele.

Pe lângă toate celelalte personaje, vor fi concepute, de scenografi iscusiți, și următoarele trei “prezențe”: Suceava, Bucovina și Europa.

Va fi compus un imn extraordinar special pentru eveniment, imn care va fi intonat pe tot parcursul Paradei, de toți participanții dar și de locuitorii orașelor, ieșiți în stradă. Orchestra orașului Suceava (acum doar la nivel de “vis” dar, până atunci, deja cu ceva vechime), va susține un concert extraordinar - adaptări după fragmente din “Spărgătorul de nuci”, “Frumoasa din pădurea adormită” de Piotr Ilici Ceaikovski etc. .

Aceeași Parada a personajelor de basm, mit și legendă, din țările Uniunii Europene, va încheia Programului cultural “Suceava Capitală Culturală Europeană 2021”. II. În continuare, anul cultural va fi împărțit în patru perioade (inegale), denumite Anotimp, fiecare urmând a fi dedicată, în principal, uneia din cele 4 teme. Anotimpul Basmului, Anotimpul Mitului, Anotimpul Ielelor (pentru perioada dedicată divinităților din folclor) și Anotimpul Legendei. II.1. Activități specifice/ evenimente care vor celebra anul, pentru secțiunea Basm Anotimpul Basmului

Fiecare din țările Uniunii Europene, dar și fiecare dintre etniile din Bucovina va propune un basm reprezentativ / emblematic pentru spiritualitatea acelui popor, care va fi dramatizat, pus în scenă în țara de origine (adresându-se fie publicului adult, fie adolescenților sau copiilor) și prezentat publicului în cadrul programului cultural din anul 2021. Propunerile basmelor se vor face cu un an înainte, pentru a exista timpul necesar punerii în scenă a producțiilor, vizionării acestora de către juriul desemnat special în acest sens și selecției finale. Având exemplul marilor noștri culegători de folclor, Petre Ispirescu, Ovidiu Bârlea, al bucovineanul Simion Florea Marian vom iniția, în fiecare țară din spațiul Uniunii Europene, formarea unor grupuri de “căutători de basme, ghicitori, proverbe, zicători, bocete și snoave populare”, care vor colinda satele și zonele uitate de lume, încurajând locuitorii acestora, “să își aducă aminte”.

Basmele, ghicitorile, proverbele, zicătorile, bocetele și snoavele astfel “găsite” vor fi înregistrate în limbaj “neaoș” și vor fi transcrise într-o culegere inedită, tipărită de una din tipografiile locale din Bucovina, atât în limba țării de origine, cât și în traducere: romană, franceză si engleză. Se vor alege 3 dintre basmele reprezentative ale popoarelor Uniunii Europene și acestea vor fi dramatizate și puse în scenă de 3 regizori diferiți, din țări diferite, rezultând astfel, viziuni regizorale surprinzătoare, inedite, pentru același basm;

Plecând de la basme existente se va încuraja imaginarea «poveștii din spatele basmului », a ceea ce s-a întâmplat înainte, între și după ceea ce s-a scris în basm. Se va încuraja scrierea de basme noi – cu mult curaj și imaginație, fără frică de ridicol; basmele se vor citi în librăriile Sucevei și ale celorlalte orașe implicate, dar nu spre a fi supuse unei judecăți critice; dimpotrivă, pentru a bucura, a amuza, a pune pe gânduri.

Părinților plecați în străinătate la muncă, li se vor trimite cărți de povești și cd-uri și vor fi încurajați să se înregistreze citind, cu bucurie, basme, pe care cei mici, rămași acasă, să le asculte înainte de culcare.

21

II.2. Activități specifice/ evenimente care vor celebra anul, pentru secțiunea Mit Anotimpul Mitului

A doua secțiune va fi dedicată mitului și va avea în vedere prezentarea spectacolelor de teatru bazate pe texte care conțin teme referitoare la mituri; de exemplu, în dramaturgia românească: “Meșterul Manole” și ”Zamolxe, mister păgân” de Lucian Blaga.

Selecția pieselor de teatru propuse spre a fi puse în scenă, se va face cu un an înainte, pentru a exista, de asemenea, timpul necesar punerii în scenă a producțiilor, vizionării acestora de către juriul desemnat special în acest sens și selecției finale.

Piesa de teatru « Meșterul Manole », de Lucian Blaga, având ca sursă de inspirație mitul creatorului, va fi pusă in scenă, de trei regizori diferiți, din culturi și țări diferite ale Uniunii Europene, rezultând astfel spectacole cu viziuni inedite. II.3. Activități specifice/ evenimente care vor celebra anul, pentru secțiunea divinităților din folclor Anotimpul Ielelor

Fiecare tară din spațiul Uniunii Europene, dar si fiecare dintre etniile din Bucovina, va prezenta ritualurile si dansurile divinităților din folclor. Vor « reprezenta », în acest „anotimp cultural” România: Ielele, Rusaliile, Paparudele, Ursitoarele, Dragobetele, Caloianul, Solomonarii, etc. Poienile din pădurile nesfârșite ale Bucovinei vor fi scena acestor ritualuri și dansuri fantastice, coordonate de coregrafi din toate țările Europei. II.4. Activități specifice/ evenimente care vor celebra anul, pentru secțiunea legende Anotimpul Legendei

A patra secțiune va avea în vedere eroii de legende istorice din Bucovina, respectiv: Ștefan ce Mare, Daniil Sihastru, Pietrele Doamnei Pietrele Muierilor etc și cei similari acestora din spațiul european. Toate producțiile prezentate mai sus, aparținând unei alte țări, vor avea supra titrare în limbile romană și engleză. La multe din evenimente, accesul publicului va fi gratuit.

Împreuna cu Primăriile si firmele locale, se va pune la punct, pe parcursul anului 2020-2021, turismul cultural regional, astfel că, toți locuitorii Bucovinei, de exemplu, să poate veni, într-o anumită dată, la un anumit eveniment, în Suceava și să se poată întoarce acasă în siguranță.

În fiecare din cele 4 Anotimpuri culturale, pe esplanada Casei de Cultura Suceava va fi organizată o uriașă expoziție foto cu trimitere la evenimentele culturale din perioada respectivă.

Stațiile de autobuz vor fi personalizate de pictori și scenografi, în funcție de cele 4 Anotimpuri culturale.

Panourile de reclamă din oraș vor fi înlocuite de panouri cu citate din dramatizările și din piesele de teatru care se pun în scenă în Anotimpul respectiv.

Multitudinea de evenimente culturale care vor avea loc, va avea nevoie de reconversia unor spații: hale industriale abandonate, case uitate, Observatorul astronomic, librăriile, patinoarul, sălile bibliotecilor, Gara Burdujeni, Cetatea, club-urile din orașe, piețele, căminele culturale, toate vor deveni « scene », locuri de spectacol, de conferințe si de expoziție.

Dintre evenimentele care se vor desfășura în Suceava și în Bucovina în cadrul Programului cultural “Suceava capitală culturală europeană 2021” și care vor îmbrăca viziunea propusă, mai menționăm:

1. Demystifying Bucovina – proiect desfășurat în parteneriat cu La Casa Amarilla din Barcelona.

Locul de desfășurare: Suceava (inclusiv zona metropolitană) și Bucovina. Proiectul își propune să promoveze bogăția artistică și culturală a Bucovinei, modul românului de a fi și de a gândi prin artă. Evenimentele vor consta în variate intervenții artistice (filme, documentare, pictură, fotografii,

22

texte literare, poezie, dans etc.) pe parcursul anului 2020, iar expoziția finală, cu conferințe și diferite alte acțiuni va avea loc la Suceava în 2021, și ulterior la Barcelona, punând în lumină relevanța unei regiuni care are un imens capital uman.

2. Suceava Jazz Festival. – proiect desfășurat în parteneriat cu Fundația Sibiu Jazz Festival și o oportunitate de a realiza o conexiune cu o fostă Capitală Europeană a Culturii. Locul de desfășurare: Suceava. Festivalul urmareste racordarea spectatorului sucevean la cele mai noi curente ale muzicii de jazz si pozitionarea orasului Suceava ca un punct de reper pe harta festivaliera a Romaniei, avand in vedere ca in prezent nu exista in Moldova un festival de jazz reprezentativ. Suceava Jazz Festival are ca scop facilitarea dialogului intercultural si mentinerea unui mediu artistic multicultural, Festivalul fiind astfel un model contemporan de cultura fara bariere, sunet fara compromis, miscare fara constrangeri, libertate de exprimare, incantare maxima; o expresie veridica a artei fara frontiere. Timp de 4 zile vor avea loc: 12 concerte, 4 concerte jam session, 1 expoziţie fotografica. La Eveniment vor participa aproximativ 60 de artisti din tara si din strainatate. În acest proiect se va acorda și premiul “Anca Parghel”. Anca Parghel a fost o figură legendară în lumea jazz-ului, cu recunoaștere mondială.

3. Salonul de dezvoltatori independenți de jocuri pe calcualtor. Acesta este unul dintre evenimentele emblematice care va începe în 2020 cu un concurs stabilit pentru dezvoltatorii de jocuri independente pentru a crea un joc video în baza unor povești prezentate de publicul european. În 2021, Suceava va gazdui un târg trei zile dedicate descoperiri, dezvoltării și recunoașteri artiștilor și dezvoltatorilor independenți din întreaga lume. Misiunea este de a încuraja, promova și cultiva inovația și arta în media interactivă și să recunoască aceste eforturi. Evenimentul va include lansări de joc, premii, previzualizări de jocuri, demonstrații de tehnologie și jocuri, concursuri, sesiuni de joc contra cronometru și multe altele. Va fi apogeul în recunoașterea artei digitale din România. Locație: sala Polivalentă Suceava.

4. Pelerinaje religioase la mănăstirile și monumentele istorice din Bucovina, special imaginate pentru 2021, cu vizitarea muzeelor și expozițiillor religioase. Perioada de desfășurare: tot anul 2021. Parteneri: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.

5. Înființarea în Bucovina a unei rețele de Rezidențe pentru artiști din Europa, pe toate disciplinele, a căror obiecte de artă create în timpul acestor rezidențe să rămână în patrimoniul Bucovinei. Creațiile acestor artiști rezidenți vor fi inspirate din viziunea programului cultural propus pentru 2021. Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Artiștilor Plastici din România,La Casa Amarilla - Barcelona. Vor fi contactate uniuni ale scriitorilor din țările europene, organizații profesioniste ale artiștilor din Europa.

6. Festivalul FUSION de Muzică Stradală este un eveniment internațional care se desfășoară pe străzile Sucevei, în locuri neașteptate. În programul festivalului se regăsesc genuri muzicale precum Jazz, Blues, Reggae, Pop, Rock, Folk, Swing, Flamenco, Salsa, Hip-Hop și multe altele. De asemenea, festivalul are o bogată ofertă de evenimente înainte și după manifestarea în sine. Este un eveniment intercultural. Muzica este un limbaj universal, nu doar artistic și de cultură tradițională la nivel mondial, dar care fortifică de asemenea valorile etice precum respectul, socializarea și participarea cetățenilor. Festivalul se adresează tuturor categoriilor de public, fără deosebire de orice fel. Partenerii sunt: La Casa Amarilla din Barcelona.

7. Săptămâna Relaxării - Relaxarea reprezintă cea mai eficientă metodă prin care individul se detaşează de stresul întâlnit în viaţa cotidiană. Oamenii văd relaxarea sub diferite clişee : muzică, plimbări în aer liber, întâlniri cu prietenii etc. Pentru a întruni toate aceste metode de relaxare, vom organiza o săptămână a relaxării în care se vor amenaja spaţii publice pentru open party. Acest eveniment se va derula pe parcurs de o săptămână, în care de luni până vineri, în fiecare după amiază, se va amenaja un spațiu special, în aer liber, unde timp de 3 ore vor fi create momente de relaxare, cu muzică ambientală difuzată de dj renumiţi pe următoarele stiluri de muzică: , Bossa nova, Reggae, Uptempo Smooth Jazz, Soft rock, Downtempo Lounge, New age jazz, Ambient, Balearic Chillout, Liquid Drum and base, Future Garage, Deep chillhouse si altele. Sfârşitul de

23

săptămână va culmina cu un week-end ”chill out party”, unde vor fi invitaţi artişti de talie internaţională. Evenimentul se va difuza în direct şi la radiourile locale sau online pentru cei are nu pot ajunge în locurile special amenajate. Acest tip de eveniment vizează atât persoanele care au nevoie de un moment de relaxare după terminarea programului zilnic cât și tinerilor după terminarea studiilor. Este un voiaj muzical de descoperire și o oportunitate de a fuziona alte domenii precum moda, arta degustării vinului sau design interior. Parteneri: Posturile de radio naționale și online.

8. Sărbătoarea Dragonului - Dragonul are diferite semnificaţii în mitologiile lumii. Pe continentul asiatic, în China, Japonia sau India, acesta este văzut ca un simbol al puterii, îndeplineşte dorinţe, trăieşte în ape sau pe sub pământ, sau este un stăpân al vremii şi al apei. În Europa, dragonii sunt asociaţi cu personajele negative, sunt plini de venin sau lasă dâre de foc în urmă când zboară. Dragonii româneşti au primit două denumiri, zmeu şi balaur. Zmeii sunt reprezentaţi de dragonii care zboară şi au respiraţia de foc, în timp ce balaurii sunt creaturi maritime având înotătoare de peşti şi multe capete. În mitologia americană, dragonii prezintă înfăţişarea unui şarpe cu pene, fiind simbolul morţii şi învierii, iar în cea africană, dragonul apare cu două capete, unul în faţă şi celalt la sfârşitul cozii, astfel formând un cerc, ceea ce îi dă avantajul să se rostogolească. Datorită puterii și răspândirii acestui simbol, acest eveniment este gândit sp fie un spectacol care aduce la cunoştiinţa publicului și semnificaţia dragonului. În cadrul acestui eveniment de două zile vor fi prezenți reprezentanți ai ambasadei chineze cu care se va lua legatura pentru organizarea amănunțită a programului. Festivalul va cuprinde seminarii de educație culturală chineză desfășurate cu ajutorul cabinetului de studii asiatice din cadrul universității. În plus se vor organiza înălțări de zmei, dragoni aerieni, lampioane, spectacole de magie și iluzionism, expoziții de origami, jocuri de artificii, scene teatrale care surprind basmul românesc în care dragonul (balaurul/zmeul) va fi învins de forțele binelui, târguri culinare. Parteneri: Ambasada Chinei în România.

9. Curs itinerant de cultură generală muzicală, în tot județul Suceava, organizat de Societatea muzicală, un curs consistent, de nivel academic, care se desfășoară pe durata unui an, cu suport multimedia: proiecții video, audio, pian (portabil, electric, în sălile care nu au un pian mecanic). Parteneri: Societatea Muzicală, Universitatea Națională de Muzică București.

10. Excelența în Artă – proiecte inițiate și derulate în parteneriat cu Cluburile Rotary Suceava Bucovina, Rotaract, Lions, Clubul Leo Bucovina. Menționăm doar două evenimente de amploare națională: Simfonii de Toamnă – concerte extraordinare, simfonice și de operă, cu participarea unor renumite filarmonici și artiști din Europa, precum și Zilele ”Matei Vișniec” – festival internațional de teatru cu participarea companiilor teatrale din toată lumea, ambele evenimente desfășurându-se în aer liber, pe esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor Suceava, în fața Consiliului Județean Suceava, în Cetatea de Scaun a Sucevei, în parcuri și alte spații neconvenționale.

11. Centre de Reflecție în Bucovina pentru filosofi, nu doar din spațiul european, ci din toată lumea, ar oferi condițiile optime pentru filozofi de pretutindeni care caută spații pline de tăcere, să intre în dialog cu universul sau cu eul lor superior, în munții plini de frumusețe ai Bucovinei. Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România, Societatea Scriitorilor Bucovineni, Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava.

12. Dialog științific și cultural european – proiecte științifice și culturale organizate de Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava în colaborare cu universități din foste capitale culturale europene. Limbile în care se desfășoară: română, engleză, italiană, franceză,germană, rusă. Desfășurare: martie, mai, iunie, septembrie și noiembrie 2021. Colocviul Internațional ”Omul și Mitul”, Conferința internațională pe Științele Educației, Zilele Francofoniei, Conferința Internațională MILET – ”De ce este bună Arta? Rolul Literaturii și Artelor în Societatea Contemporană”, Conferința Internațională ”Discurs Critic și variație lingvistică”, Expoziția ”Inventica” – Echipamente în Ingineria Electrică, Biotehnologii. Prezent și Perspective,

24

Simpozionul Internațional Artă și Civilizație Medievală, Simpozion Internațional ”Bucovina, file de istorie”, Sărbătoarea muzicii.

13. Evenimente desfășurate în parteneriat cu Regiunea Cernăuți, pe cultură tradițională, spectacole, târguri de meșteri populari, festivaluri stradale, campionat european și mondial de motocross, turism pe evenimente, festival internațional de folclor, de poezie, de umor. Desfășurare: pe tot parcursul anului 2021. Parteneri: Primăria Cernăuți și Regiunea Cernăuți.

14. Festivalul Tehnicilor Creative în Arta Olăritului – un proiect prin care sunt invitați la Marginea, în Bucovina, ceramiști din foste sau viitoare capitale europene a culturii, dar și artiști din arta olăritului de pe alte continente, care, printr-un dialog intercultural să creeze, în ateliere de lucru ”live”, lucrări inedite, în concordanță cu viziunea artistică a programului propus pentru 2021. Parteneri: Centrul Cultural Bucovina, Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești la Cernăuți.

15. Teatrul în comunitate. – proiect desfășurat în parteneriat cu Teatrul municipal ”Matei Vișniec” de la Suceava și oferă tuturor persoanelor din zonele rurale din Bucovine șansa să vadă spectacole de teatru, performance, teatru dance, teatru-forum, realizate cât mai aproape de sufletul comunității bucovinene. (spații neconvenționale, spații industriale, zona rurală, Bucovina etc.) Spectacolele se vor plia pe viziunea anului cultural 2021.

16. Caravana filmului European. Zona de desfășurare: Bucovina. Perioada: iunie-august 2021. Parteneri: Uniunea Cineaștilor din Romania, Centrul Național al Cinematografiei, MDV Studio. Vor fi contactate și uniunile cineaștilor din țările europene.

17. Festivalul de muzică de cameră de la Gura Humorului (recitaluri camerale (unul în fiecare zi) ai căror protagoniști vor fi personalități ale vieții muzicale, interpreți ai căror valoare este unanim recunoscută pe plan național și internațional. Organizarea de concerte în spații neconvenționale în zona Gura Humorului, de exemplu în salina din comuna Cacica, precum și pre-concerte în aer liber (locate în fața sălilor de concert). Parteneri: Asociația Culturală „Lira de Aur” Suceava, Primăria orașului Gura Humorului, reprezentată prin dl. primar Marius Ursaciuc; Centru Cultural local prin dl. Director Mihai Mardare; Hotel Best Western, reprezentat prin Sales Manager Doina Prosciuc.

18. Festivalul Internațional de Muzică “Blues Con-Fusion” – este un festival dedicat în special blues-ului, dar și genurilor derivate ale acestuia, pornind ca un festival in-memoriam dedicat personalității unuia dintre cei mai cunoscuți muzicieni de blues din România (Fani Adumitroaie – m. 2001). Concertele, începând cu 2015 se susțin în aer liber, iar fenomenul se estimează să crească an de an. Artiștii invitați sunt în marea lor majoritate din străinătate. Printre cele mai bune ori cunoscute trupe ale momentului susțin atât recitaluri la scena mare, cât și în spații non-formale (parcuri, terase) pentru a promova muzica în rândul tuturor categoriilor de ascultători. Publicul este din ce în ce mai divers, din toate colțurile țării dar și de peste hotare, și acoperă toate categoriile de vârstă. Pentru 2021 ne propunem să aducem, în cadrul festivalului, și finala “European Blues Challenge” – un concurs de mare renume în răndul muzicienilor și publicului european (participanți din 20 de țări, inclusiv România, care a și obținut un premiu 2 în anul 2013).

19. Castelul de smarald – Lumea copiilor –proiectul, dedicat copiilor cu grupele de vârstă 4-7 ani, respectiv 7-12 ani, dar și adulților, își propune, prin jocuri adecvate vârstei, să dezvolte capacitățile și abilitățile copiilor de a se descoperi pe sine, pentru a experimenta și explora diferite lumi și ramuri ale științelor. Legătura dintre trecut și viitor, prin tehnologiile moderne pe care copiii le vor întâlni în Castelul de smarald, îi va ajuta mai ușor să privească spre viitor. Desfășurare: tot timpul anului 2021. Parteneri: Ordinul Arhitecților din România, Ministerul Educației și Culturii din România, Uniunea Artiștilor Plastici Profesioniști din România, Direcția Generală pentru Protecția Copilului și Asistență Socială.

20. Caravana dansului contemporan. Zona de desfașurare: Bucovina. Parteneri: Youth Can Do It. Perioada: mai-octombrie 2021.

25

21. 520 de ani de la Recunoașterea Mitropoliei Moldovei de către Patriarhia Ecumenică: simpozion internațional la care vor participa teologi, istorici, diplomați,etc. Data: 26 Iulie, anul 2021. Locul evenimentului: Suceava. Parteneri: Asociația Culturală ”Sfântul Mitropolit Dosoftei”, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.

22. Întâlniri ale publicului cu laureatul Premiului Nobel pentru literatură din 2014, Patrick Modiano, lansari de carte, conferințe, stagii de documentare. Parteneri: Institutul Cultural Român, Uniunea Scriitorilor din România, Societatea Scriitorilor Bucovineni.

23. Spectacole de tip Son et Lumiere (sunet și lumină) – Mapping, în orașele din județul Suceava și concurs în Suceava. Parteneri: ON Media Group, Go 2 productions.

24. Personalități bucovinene – trasee prin care publicul să descopere personalitățile din județul Suceava (case memoriale, muzee, monumente): Fălticeni (Ion Irimescu, Lovinescu etc.), Mălini (Nicolae Labiș), Udești (Haralambie Mihăescu, Eusebiu Camilar, Magda Isanos etc.), Stupca (Ciprian Porumbescu), Putna (Mihai Eminescu, Zoe Dumitrescu Bușulenga), Vatra Dornei (Lucian Blaga, Ion Luca etc.), Rădăuți (Matei Vișniec), Gura Humorului (Olga Kobileanska), Cernăuți (Paul Celan etc.), fiind doar câteva din localitățile care vor fi cuprinse în aceste tresee. Elaborarea unor audio-guide-uri cu obiectivele întâlnite pe trasee în mai multe limbi. Toate aceste locuri vor fi adaptate viziunii artistice din proiect. Parteneri: Uniunea Scriitorilor din România, Societatea Scriitorilor Bucovineni.

25. Evenimente specifice etniilor din Bucovina, precum și evenimente comune. Desfășurare: pe tot parcursul anului 2021, în județul Suceava și în regiunea Cernăuți. Parteneri: Primăriile din județul Suceava, Primăria Cernăuți și Regiunea Cernăuți.

26. La Galeria de Artă Contemporană din Suceava (care va fi construită până în 2020): Competiţii de artă plastică pentru artiştii suceveni şi studenţii de arte plecaţi din Suceava. Bienală naţională de artă plastică. “Academia de vară” – tabără de creaţie anuală deopotrivă cu artişti plastici consacraţi, amatori şi elevi meritorii. Fiecare ediţie să aibă o tematică iar în deschidere să prezinte tema un invitat (profesor, filosof) al ediţiei. Spectacole de teatru experimental. Cursuri de istoria artei prin metode alternative (workshop, proiecţii) cu invitaţi profesori universitari din ţară. Workshopuri de pictură şi grafică cu artişti din ţară sau din străinătate. Cursuri de artă permanente. Serate culturale: literatură, film, arte plastice. Editarea unei reviste exclusiv pe arte (arte vizuale, literatură, dansuri) şi evenimente artistice (premii obţinute, evenimente majore din ţară şi locale). Street workout.

27. Centru de informare pentru tineri/centru de tineret: Cladire destinată tineretului (nou construită sau renovată) - cu spațiu verde disponibil, unde să se întreprinda activități cultural-artistice/educative și cursuri pentru dezvoltarea culturală a tineretului. Activitățile vor fi în principal din domeniul dansului. Concursuri, workshop-uri, demonstrații. Se vor dedica saptamani separate pentru următoarele activități: - Schimburi de experiență între dansatori profesioniști și amatori; -Integrarea în comunitate a tinerilor prin implicarea în cursuri de dans și schimburi de experiență între dansatori; -Cursuri de dans pentru începători; -Cursuri de performanță pentru profesioniști; -Organizarea unei caravane mobile care să străbată județul și să susțină spectacole de dans peste tot în Bucovina, în mediul urban și rural.

28. GBOB = Global Battle of the Bands (Bătălia Mondială a Formațiilor) susține și promovează muzica ORIGINALĂ, interpretată LIVE, în special de către formații tinere, în curs de afirmare. GBOB este cea mai mare competiție de gen din lume, fiind organizată anual în peste 30 de țări, pe 5 continente. România a câștigat 3 premii la finalele mondiale(2 premii 2 și o mențiune) în 2008, 2010 și 2012. Anul acesta s-au organizat 6 semifinale în România(pe regiuni și genuri muzicale). În 2014 participarea publicului a fost de circa 9.000 persoane din toată lumea. Calendarul, agreat cu organizatorii GBOB este următorul:- 2016 - 2019 semifinala Moldova va fi organizată la Suceava (Buget estimat 15.000 euro); - 2020 – finala pe România va fi organizată la Suceava (buget estimat –100.000 euro); - 2021 – Finala mondială GBOB va fi organizată la Suceava (buget estimat – 200.000 euro).

26

29. Salonul European al Saloanelor de Umor – o manifestare care poate cuprinde mai multe arte (caricatură, fotografie, proză, poezie – epigramă, teatru, film, stand-up, muzică etc.), care se poate desfășura în spații neconvenționale cu o prezență artiști-public de talie europeană. Tot aici se poate alătura Salonul internaţional anual de pictură şi grafică „Oameni şi locuri europene”; schimb permanent între asociaţii de plasticieni de pe întregul continent, salonul încununând, prin selecţie, cele mai valoroase realizări ale momentului. Parteneri principali: U.A.P.R., Centrul Cultural Bucovina. De asemenea, Festivalul-concurs european anual al caricaturii de presă (Trofeul „Charlie Hebdo”). Parteneriat C.C.B. şi Federaţia organizaţiilor de caricaturişti din Europa (F.E.C.O.).

30. CROSSROADS – o serie de activități artistice și nu numai, desfășurate în intersecțiile orașului, pe o întindere de 14 săptămâni în 14 locuri diferite, cu scopul de a aduce arta cât mai aproape de toți cetățenii orașului. De fiecare dată în alt loc, o manifestare care să îmbine mai multe genuri artistice în același timp, cu participare din toate zonele Europei.

31. Autobuzul Ecologiei în Bucovina – un proiect prin care un grup de voluntari călătoresc timp de o lună de zile prin toate satele bucovinene, cu proiecții de filme și povești despre cum să protejăm natura, despre cum definim o viață sănătoasă și secretele pentru a ajunge la 100 de ani, despre ce înseamnă agricultura Bio, turismul Bio etc. Proiect comun cu sesiuni fotografice în natură și peisaje rurale. Parteneri: Greenpeace Romania.

32. Simpozionul internațional ”Zoe Dumitrescu Bușulenga – Maica Benedicta”. Desfășurare: august 2021, Mănăstirea Putna. Parteneri: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, Fundația „Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”. Simpozionul de Istorie ”Colocviile Putnei”. Caracter: internațional. Desfășurare: septembrie 2021, Mănăstirea Putna. Parteneri: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.

33. O trienală de Arte Textile (tapiserie, broderie, panouri decorative, miniature textile), cu lucrări pe tematica viziunii. Parteneri: Uniunea Artiștilor Plastici Profesioniști din România.

- În ce mod programul cultural va îmbina patrimoniul local și formele de arta

tradiționale cu expresiile culturale noi, inovatoare si experimentale?

Evenimentele culturale si artistice care vor avea loc în anul 2021 vor crea « complicități » culturale, vor crea sinergii, vor debloca, vor potența, vor elibera si vor revela un nou potențial creator. E aproape o certitudine că mulți din oaspeții internaționali care ne vor vizita, vor fi inspirați de frumusețea patrimoniului local din Bucovina și că acesta își va găsi ecou, atât în frumusețea simplă a vieții de zi cu zi, cât și (în cazul artiștilor) în expresiile culturale noi, inovatoare si experimentale.

Însă, pe lângă cele de mai sus, ne propunem să mergem mai departe prin implicarea de ateliere locale de croitorie și fabrici de producție-obiecte de îmbrăcăminte, care să fie sprijinite pentru deschiderea unor noi linii de modă, de rochii, fuste și cămăși inspirate de personajele de basm, mit și legendă care urmează să fie prezentate în cadrul programului cultural. Schițele și matrițele vor fi pregătite cu un an înainte, având și concursul unor fashion-designeri , graficieni și pictori locali, dar și al unor specialiști în costum și al unor scenografi din lumea teatrului astfel că, lansarea pe piață a acestor produse să fie posibilă cu cel puțin 3 luni înainte de deschiderea anului cultural.

De asemenea, se va lansa o nouă serie de mobilă/obiecte de mobilier sculptată și/sau pictată, pornind de la aceleași teme. Sculptorii, graficienii și pictorii locali vor fi invitați să participe din plin. Poate fi extrem de interesantă o linie de mobilă avându-i ca protagoniști din poveștile și basmele locale sau Europene.

Suceava are de la origini o încărcătură culturală semnificativă datorită patrimoniului existent și a formelor de artă tradițională care, îmbinate cu tehnologia modernă, inovatoare și experimentală vor creiona imaginea complexă și originală a spațiului existent. Prin programul cultural Suceava

27

Capitală Europeană 2021 se dorește îmbinarea profesională a evenimentelor culturale, folosind tehnici moderne de prezentare și promovare cu ajutorul specialiștilor locali și internaționali.

Patrimonial local existent este o adevărată ”materie primă” pentru iubitorii de tehnologie, pentru artele experimentale, digitale și inovative, o resursă continuă prin care specialiștii din diverse domenii își pot pune în valoare talentul. Prin intermediul graficii și a efectelor speciale, bogăția culturală deja existentă va căpăta un plus de valoare, fiind mai atractivă atât pe plan local, cât și național. În acest sens, experții în fotografie, grafică și artă în mișcare trebuie stimulați și încurajați să valorifice patrimonial material și imaterial sucevean și la concursurile naționale și internaționale.

Crearea unei relații între arta tradițională și arta digitală va avea un impact major asupra conștientizării populației cu privire la bogăția culturală pe care o deține municipiul Suceava într-un context internațional, relație menținută și potențată de anvergura evenimentelor găzduite.

Tehnica modernă ușurează modul de transmitere a informației către receptor. Aceasta este un pion important în promovarea culturii locale, consumatorul cultural fiind captat de o artă tradițională prin tehnici moderne de redare. Aici putem surprinde modul de transmitere a unor evenimente cultural-artistice sau promovarea patrimoniului cultural existent prin intermediul tehnologiei, astfel încât informația să fie mai accesibilă, dar în același timp promptă și calitativă.

Deschiderea către inventică, robotică sau alte ramuri ale științei pot să genereze fuziuni cu arta, consumatorul cultural fiind surprins și captat atât de arta modernă, cât și de tradiția locală. Un iubitor al tradițiilor și obiceiurilor surprins într-un mod plăcut va genera o promovare verbală de calitate, crescând implicit amploarea evenimentelor viitoare.

În concluzie fuziunea între știință, tehnică și artă va fi o prioritate pe parcursul derulării Programului Suceava Capitală Europeană, omogenizând iubitorii de tehnologie cu iubitorii de cultură, astfel construindu-se un mediu accesibil și educativ pentru generațiile viitoare. - In ce mod orașul e implicat sau dorește sa implice artiștii locali si organizațiile culturale in elaborarea si punerea in aplicare a programului cultural? Vă rugăm să oferiți câteva exemple concrete și să numiți câțiva artiști locali și organizații culturale cu care doriți să colaborați și specificați tipul de colaborare avut în vedere.

Toți artiștii locali (născuți în Suceava sau în Bucovina / deveniți Suceveni sau Bucovineni “prin adopție”, cunoscuți sau mai puțin cunoscuți, din țară sau din străinătate), precum și toate organizațiile culturale, vor fi contactate și vor fi invitate să își expună ofertele și să se implice, activ și cu mult curaj, în elaborarea și punerea în aplicare a programului cultural. Se va încuraja, în limita bugetului general, plata cu respect și decență a acestora. Artiștii se vor simți în acest fel recunoscuți, onorați, încurajați, sprijiniți și doriți în orașul lor!

Îndrăznim să credem că, în acest fel simplu (contactarea fiecăruia), vom reuși să transmitem un mesaj clar: ”Bucovina iubește, încurajează și susține creativitatea, în toate formele sale’’.

O viață culturală dinamică presupune cooperare și comunicare între departamentele autorităților publice dar și cu operatori culturali, societatea civilă, mediul de afaceri și nu în ultimul rând cu organizațiile și artiștii locali. Prin intermediul celor din urmă putem identifica nevoile comunităților în care activează și putem planifica și implementa acțiuni sustenabile în parteneriat cu toți factorii relevanți la nivel local.

Asociația Suceava Capitală Culturală Europeană și reprezentanții sectorului economic, administrativ, privat, cultural și educațional au încheiat deja acorduri de parteneriat pentru implementarea programului cultural ”Suceava – Capitală Europeană a Culturii 2021”. Comunicarea între asociație și celelalte organizații va contribui la fluidizarea informațiilor la nivelul întregului teritoriu sucevean atât prin intermediul unor întâlniri oficiale în vederea consultării și responsabilizării anumitor sarcini cât și prin furnizarea de date, informații, documente legate de desfășurarea proiectului.

28

Pe parcursul derulării proiectului partenerul principal (Asociația Suceava Capitală Culturală Europeană) are obligația de a informa toți ceilalți parteneri cu privire la stadiul în care se află proiectul efectuând toate demersurile necesare pentru organizarea evenimentelor inclusiv promovarea și amenajarea spațiilor de desfășurare prin echipa de voluntari stabilită. Prin acțiunile întreprinse în cadrul proiectului, partenerii secundari se vor alinia la standardele profesionale de etică, implicându-se în cadrul evenimentelor conform programului propus. Fiecare organizație va participa la promovarea programului prin amplasarea de standuri specifice formei pe care o reprezintă, prin realizarea în comun a unor emisiuni radio sau tv sau prin furnizarea de voluntari astfel încât acțiunile desfășurate să atingă standardele înalte de calitate.

Patrimoniul material existent și infrastructura care se va dezvolta prin intermediul acestui program au, de asemenea, nevoie de artiști care să contribuie la definirea sub aspect vizual a spațiilor ne-convenționale propuse pentru evenimente.

Sunt câteva voci importante din lumea artelor, o sursă foarte valoroasă, personalități care trăiesc în Bucovina sau care au fost născute aici, care ar putea colabora pentru implementarea proiectului Suceava - Capitală Europeană a Culturii 2021. Vă rugam să consultați aici lista cu câteva din aceste personalități: Literatură: Matei Vișniec – scriitor și jurnalist– cetățean de onoare al municipiului Suceava Carmen Veronica Steiciuc – scriitor Norman Manea – scriitor – cetățean de onoare al municipiului Suceava Emil Brumaru - scriitor Alex Ștefănescu – critic literar – cetățean de onoare al municipiului Suceava Vasile Andru – scriitor Nichita Danilov – scriitor Lucian Dan Teodorovici – scriitor Margareta Labiș - profesor - cetățean de onoare al municipiului Suceava Mircea A. Diaconu – critic literar Elena Brândușa Steiciuc – traducător Constantin Arcu – scriitor Alexandru Ovidiu Vintilă – scriitor Isabel Vintilă – critic literar Constantin Hrehor – scriitor Angela Furtună – scriitor Sabina Fînaru – critic literar Gina Puica – critic literar Arthur Suciu – scriitor Doru Mihai Mateiciuc – scriitor Viorica Petrovici – scriitor Mihaela Grădinaru – scriitor Liviu Popescu – scriitor Doina Cernica – scriitor Niadi Cernica – scriitor Liviu Dorin Clement – scriitor Elena Maria Cușnir – scriitor Rodica Mureșan – critic literar

Nicolae Cârlan – critic literar Cezar Straton - writer Ion Paranici – scriitor Ioan Iețcu – scriitor - cetățean de onoare al municipiului Suceava Mihai Iacobescu – istoric, scriitor Arte plastice: Lucia Pușcașu – pictor Mihai Pânzaru PIM - grafician– cetățean de onoare al municipiului Suceava Pusa Pâslaru (Pusa Pâslaru-Ionescu) – pictor Alexandra Stela Juduc – pictor Sorin Baciu – pictor Lucian Mînecan – pictor Dumitru Rusu – pictor Camelia Rusu Sadovei – pictor Cristina Hreamătă – pictor Doina Vianora Catargiu – pictor Viorica Moruz – pictor Ana-Maria Ovadiuc – pictor Nucu Bența – sculptor Vasile Anghel Siminiuc – pictor Ovidiu Ambrozie Bortă BOA - grafician Constantin Severin – pictor Ioan Bodnar – pictor Radu Bercea – pictor Iulian Asimionesei – pictor Gabrel Baban – pictor Cătălin Alexandru Chifan – pictor Oana Ruxandra Hrișcă – pictor Niculai Moroșan – pictor Ioan Rareș Ursache – sculptor

29

Arta fotografică: Sorin Onișor - fotograf Pedro Palamariu – fotograf Gabi Marian – fotograf Victor Traian Rusu – fotograf Liviu Rotariu – fotograf Valentin Moscaliuc – fotograf Cătălin Câmpan – fotograf Dorin Sveduneac –fotograf Oti Boingeanu – fotograf Film: Radu Ignătescu- regizor film Radu Baran – video grapher Muzică: Leonard Boga (Leonard Nicolae Boga) – dirijor

Ionuț Țanța –trompetă Cristian Rangu – solist Daniel Dragomirescu – chitara / muzica folk Sorin Ursan Delaclit – tenor și artist Emil Havriliuc – muzician – cetățean de onoare al municipiului Suceava Sever Dumitrache – prof. dirijor Viorel Leancă- dirijor George Sîrbu – muzician Constanța Cristescu – muzicolog Valentin Tablan – dirijor de cor Constantin Irimia – cantautor Vasile Purice – interpret de muzică ușoară Emil Forfotă – dirijor Ovidiu Foca – dirijor Cristian Munteanu – interpret de muzică ușoară Oana Botezat - interpret de muzică ușoară

Muzică populară: Sofia Vicoveanca (Sofia Fusa, căsătorită Micu) – cetățean de onoare al municipiului Suceava, Călin Brăteanu, Sorin Filip, Laura Erhan, Viorica Macovei, Angelica Flutur, Manuela Pohoață, Adriana Bucevschi, Dana Dăncilă, Gheorghe Finiș, Lucica Păltineanu, Rodica Andronic, Nicolae Vieru, Alexandru Brădățan, Ancuța Corlățean, Dănuț Onoiu, Nicoleta Hafiuc, Pamfil Roată, Ionuț Candrea, Andreea Haisan, Alexandru Havriliuc, Doru Farcaș, Leonard Zamă, Lenuța Rusu, Ghiorghiță Rotaru, Vasilica Maruneac, Doru şi Anamaria Cotos, Andreea Chisăliţă, Mihaela Cajvan, Gabriela Teișanu, Margareta Clipa, Laura Lavric, Alexandru Recolciuc, Marius Zgâianu. Teatru: Alexandru Arșinel – actor Vladimir Găitan – actor – cetățean de onoare al municipiului Suceava Tamara Buciuceanu Botez – actor – cetățean de onoare al municipiului Suceava Stelian Nistor - actor Anamaria Olaș – actor Geanina Hergheligiu (Voroniuc Iuliana-Geanina) –director artistic Pe partea instituțională, Asociația a realizat deja demersuri semnificative pentru implicarea cât mai multor organizații și instituții cu scop cultural, fiecare cu o contribuție importantă la realizarea totalului. Parteneriatele încheiate deja se prezintă mai jos într-o formă structurată.

Nr. Crt.

Denumirea instituției partenere

Scopul acordului de parteneriat Nr. Înregistrare / Data încheierii acordului

1. Centrul Cultural Bucovina

Acces la personal calificat pentru implementarea unor proiecte din programul cultural. Implicarea artiștilor locali, promovarea lor, crearea unei bune vizibilități a acestora în viața culturală a orașului.

7 / 05.10.2015

30

2. Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților

Gestionarea acțiunilor pe latura spirituală, crearea unui muzeu al religiilor și organizarea de pelerinaje în spațiul religios din Bucovina. Cooperarea în probleme de spiritualitate a regiunii cu toți ceilalți parteneri.

9/ 05.10.2015

3. Ordinul Arhitecților din România

Asistarea eforturilor de dezvoltare a infrastructurii orașului, crearea unei viziuni pentru reformarea identității vizuale a Sucevei.

11/ 05.10.2015

4. Biblioteca Bucovinei I.G. Sbiera

Participarea la evenimentele literare și dezvoltarea segmentului educațional. Implicarea artiștilor locali, naționali și internaționali, promovarea lor, crearea unei bune vizibilități a acestora în viața culturală a orașului.

3 / 05.10.2015

5. Muzeul Bucovinei Acces la toate infrastructurile coordonate de muzeu, inclusiv la Cetatea de Scaun a Sucevei. Capacitatea instituțională pentru implementarea evenimentelor.

13/ 05.10.2015

6. Direcția pentru Cultură si Patrimoniu Suceava

Acces la segmentul de patrimoniu material în diverse evenimente, asistenta tehnica si juridica privind dezvoltarea programelor, facilitarea eliberării avizelor necesare.

15/ 05.10.2015

7. Registrul Comerțului

Facilitarea dezvoltării infrastructurii economice și înlesnirea demersurilor realizate de partenerii economici.

17/ 05.10.2015

8. Palatul Copiilor Suceava

Implicarea copiilor în evenimentele artistice imaginate pentru segmentul de vârstă 4-14 ani. Identificarea și promovarea talentelor în rândul acestor tineri. Dezvoltarea și managementul componentei educaționale în cultură.

19/ 05.10.2015

9. Protecția Copilului Implicarea persoanelor cu dizabilități atât în evenimentele anului 2021, cât și în cele special create pentru acest segment al populației.

21/ 05.10.2015

10. Societatea Scriitorilor Bucovineni

Gestionarea evenimentelor literare, precum și a rezidentelor literare și de reflecție pentru filozofi. Acces la scriitorii locali. Atragerea și implicarea scriitorilor naționali și internaționali, promovarea lor, crearea unei bune vizibilități a acestora în contextul acțiunii.

23/ 05.10.2015

11. Fundația Culturală a Bucovinei

Implicarea artiștilor locali în evenimentele, promovarea lor, crearea unei bune vizibilități a acestora în viața culturală a orașului.

25/ 05.10.2015

12. Fundația Ana Parteneri pentru activități cu tinerii și evenimente specifice.

27/ 05.10.2015

13. Asociația Juventus Parteneri pentru activități cu tinerii și evenimente specifice.

29/ 05.10.2015

14. Camera de Comerț și Industrie Suceava

Atragerea de sponsori și susținere din mediul de afaceri local, național si internațional.

31/ 05.10.2015

15. Colegiul Medicilor Suceava

Promovarea evenimentelor și atragerea elitei intelectuale în susținerea și administrarea demersului.

33/ 05.10.2015

16. Uniunea Polonezilor din România ”Dom Polski”

Sporirea dialogului cultural și protejarea identității Bucovinene prin înțelegerea diversității culturale. Activități cu tematică specifică.

35/05.10.2015

31

17. Forumul Democrat German Suceava

Sporirea dialogului cultural și protejarea identității Bucovinene prin înțelegerea diversității culturale. Activități cu tematică specifică.

37/ 05.10.2015

18. Comunitatea Evreiască din Suceava

Sporirea dialogului cultural și protejarea identității Bucovinene prin înțelegerea diversității culturale. Activități cu tematică specifică.

39/ 05.10.2015

19. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România filiala Suceava

Sporirea dialogului cultural și protejarea identității Bucovinene prin înțelegerea diversității culturale. Activități cu tematică specifică.

41/ 05.10.2015

20. Asociația Artă și Umanitate

Gestionarea evenimentelor din sfera artelor plastice și a rezidențelor pentru artiști. Implicarea artiștilor locali dar și naționali sau internaționali, promovarea lor, crearea unei bune vizibilități a acestora în viața culturală a orașului.

43/ 05.10.2015

21. Patronatul Tinerilor Întreprinzători Suceava

Implicarea mediului de afaceri și a tinerilor antreprenori.

45/ 05.10.2015

22. Clubul ROTARY Suceava Bucovina

Sprijinirea unor evenimente de amploare din cadrul programului Suceava 2021.

47/ 05.10.2015

23. Clubul ROTARACT Suceava

Sprijinirea unor evenimente pentru tineri din cadrul programului Suceava 2021.

49/ 05.10.2015

24. Clubul LIONS Suceava

Sprijinirea unor evenimente de amploare din cadrul programului Suceava 2021.

51/ 05.10.2015

25. Clubul LEO Suceava Bucovina

Sprijinirea unor evenimente pentru tineri din cadrul programului Suceava 2021.

53/ 05.10.2015

26. Youth Can Do It Gestionarea unor activități cultural-artistice/educative și cursuri pentru dezvoltarea culturală a tineretului. Atragerea unor artiști din sfera dansului la nivel național și internațional.

55/05.10.2015

27. Asociația de Cooperare Cultural-Educațională Suceava

Catalizator între toate categoriile de public care își doresc să contribuie direct la îndeplinirea programului cultural, prin Ordinul Voluntarilor.

57/05.10.2015

28. Clubul de Turism Voiaj

Asigurarea unor circuite în Bucovina și nu numai, pentru persoanele defavorizate, copiii din centrele de plasament și persoanele de vârsta a treia.

59/05.10.2015

29. Asociația SEVA Promovarea evenimentelor și atragerea elitei intelectuale în susținerea și administrarea demersului.

61/05.10.2015

30. Asociația Culturala Lira de Aur

Parteneri pentru activități din domeniul muzicii clasice

63/05.10.2015

31. Fundatia Sibiu Jazz Festival

Gestionarea evenimentelor din cadrul Festivalului Internațional de Jazz

65/05.10. 2015

32. Asociația Italienilor din România R.O.A.S.I.T.

Sporirea dialogului cultural și protejarea identității Bucovinene prin înțelegerea diversității culturale. Activități cu tematică specifică.

67/05.10.2015

32

4. Capacitatea de a produce rezultate

- Vă rugăm să confirmați şi să dovediţi că beneficiaţi de susţinere politică extinsă şi solidă şi de un angajament durabil din partea autorităţilor publice locale, regionale şi naţionale.

De puține ori pe scena suceveană s-a manifestat un consens politic în această formă pentru

promovarea unei singure idei. Importanța sectorului cultural pentru viața cetățenilor a trecut de orice dezbatere și se află azi pe agenda comună a orașului și a regiunii, existând susținere solidă din partea tuturor forțelor politice. Mai mult decât atât, putem confirma că autoritățile locale și regionale și-au formulat în repetate rânduri angajamentul pe termen lung pentru susținerea necondiționată a acestui proiect. Fiecare decizie adoptată în mod public de reprezentanții instituțiilor pentru fiecare din aceste afirmații există documente oficiale doveditoare. Mai jos vom prezenta principalele demersuri și documente care dovedesc, dincolo de orice dubiu, că Suceava dispune de susținere politică extinsă și solidă, precum și un angajament durabil din partea autorităților publice locale și regionale. Încă de la ideea acestui proiect Consiliul Local al municipiului Suceava a emis o hotărâre pentru demararea procedurilor de întocmire a documentațiilor necesare pentru depunerea candidaturii municipiului Suceava la procedura de selecție în vederea obținerii titlului de „Capitală Europeană a Culturii 2021”.

Cu asistența unei echipe independente de consultanți și având la bază Strategia de Dezvoltare Culturală și Creativă a Municipiului Suceava pe perioada 2015 – 2025 în ședința de consiliu local a Municipiului Suceava s-a semnat hotărârea privind asocierea Municipiului Suceava cu Asociația Suceava Capitală Culturală Europeană în scopul gestionării și implementării programului Suceava - Capitală Europeană a Culturii 2021. Similar s-a luat hotărârea asocierii Municipiului Suceava cu Județul Suceava în vederea susținerii financiare și politice, extinse și solide, conform prevederilor din ghidul de candidatură, precum și asumării angajamentului durabil privind implementarea Programului Suceava Capitală Europeană a Culturii 2021. Mai mult de atât Consiliul Local se obligă să promoveze, să participe activ , să asigure cooperarea cu domenii precum teatru, muzică, arte plastice, etnografice și organizarea de expoziții comune în acest domeniu, să asigure suport pentru amenajarea spațiului de desfășurare a evenimentelor cuprinse în program, dar nu în ultimul rând, să participe cu fonduri bănești în valoare de 10.000.000 de euro.

Hotărârea consiliului local alături de contractul de asociere cu Asociația Suceava Capitală Culturală Europeană se anexează în copie prezentei documentații.

Datorită atuurilor pe care le are Bucovina „tezaur de frumusețe și umanitate” am considerat esențială o asociere cu județul la acest demers prin intermediul Consiliului Județean, iar deschiderea și cooperarea acestei organizații a fost pe măsura așteptărilor.

La ședința Consiliului Județean Suceava s-a aprobat hotărârea privind asocierea Județului Suceava prin Consiliul Județean Suceava cu Municipiul Suceava în vederea susținerii financiare și politice extinse și solide, conform prevederilor din ghidul de candidatură, precum și asumarea angajamentului durabil privind implementarea programului Suceava - Capitală Europeană a Culturii 2021. În acest sens se anexează prezentei documentații contractul de asociere dintre autoritățile locale și cele regionale. În urma acestei asocieri Consiliul Județean se obligă să participe activ, să sprijine Consiliul Local la derularea în bune condiții a programului pe toată perioada propusă, contribuind cu fonduri bănești în valoare de 2.000.000 euro în perioada 2017-2022. Adiacent susținerii autorităților locale poate fi menționat sprijinul venit din partea celor mai semnificative partide politice, cu impact asupra comunității locale în vederea formării unui oraș mai frumos cultural, contribuind astfel la consolidarea culturii și tradițiilor bucovinene. Prin declarațiile reprezentanților politici se confirmă faptul că mediul politic nu ar trebui să afecteze negativ viața culturală, ci din contră să o ajute prin punerea la dispoziție de voluntari sau alte instrumente

33

necesare desfășurării în bune condiții a programului Suceava Capitală Europeană a Culturii. În acest sens partidele politice precum Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat și Partidul Mișcarea Populară au semnat Scrisori de susținere a inițiativei Suceava - Capitală Europeană a Culturii 2021 care vor fi anexate prezentei aplicații. Implicarea eficientă și coerentă a scenei politice cu autoritățile locale și județene vor face din acest program o reușită pe termen lung pe frontul cultural, Suceava împreună cu Bucovina devenind cel mai compact și sustenabil brand de pe piața culturii europene.

Este foarte important să menționăm, de asemenea, dialogul constructiv care a avut loc între reprezentanții Consiliului Județean Suceava și Administrația Regională de Stat Cernăuți, în vederea înscrierii în competiția pentru obținerea Titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021 a orașului Suceava împreună cu Bucovina. Ambele regiuni au răspuns pozitiv colaborării în plan cultural pentru acest proiect, urmând ca, dacă Suceava va fi selecționată în prima etapă, să se semneze documentele oficiale de colaborare între cele două regiuni în vederea implementării programului cultural propus pentru 2021. Din acest motiv, în programul cultural am introdus și evenimentele care se vor desfășura pe parcursul întregului an cultural 2021 la Cernăuți. Existența deja a unor înfrățiri și cadre generale de cooperare, atât la nivelul primăriilor din orașele Suceava și Cernăuți, cât și la nivelul Consiliului Județean Suceava și Administrația Regională de Stat Cernăuți, demonstrează că se respectă criteriul de susținere administrativă solicitată în cazul acestui proiect.

- Vă rugăm să confirmați şi să dovediţi că oraşul dumneavoastră dispune sau va dispune de o infrastructură adecvată şi viabilă pentru a găzdui evenimentul. În acest scop, vă rugăm să răspundeţi la întrebările următoare:

- Explicați pe scurt în ce mod Capitala europeană a culturii va utiliza și va dezvolta infrastructura culturală a orașului.

În ceea ce privește infrastructura culturală, demersurile sunt concentrate spre trei direcții,

așa cum a fost prezentat în strategie: conservarea și inițierea resurselor de infrastructură culturală deja existente, modernizarea celor care sunt depășite din punct de vedere tehnologic și moral cât și dezvoltarea sau construirea de noi elemente de infrastructură.

Modernizarea infrastructurii culturale existente – câteva exemple a. Cetatea de Scaun a Sucevei (a avut un program de reabilitare în perioada aferentă

anilor 2011 – 2015) este deschisă pentru a primi fluxurile de turiști și vizitatori devenind gazda nenumăratelor activități culturale. Demersul strategic constă în a face din acest element de infrastructură unul generator de beneficii economice şi culturale viitoare. În acest sens, vedem necesară restaurarea unei părți a cetății pentru a permite integrarea activităților agenților economici din oraș și pentru a sprijini dezvoltarea economică a orașului. Zonele de pe lângă cetate devin foarte importante în acest sens. Acestea pot fi dezvoltate prin amenajarea unui platou în fața cetății care să permită organizarea unor evenimente sau activități de amploare, amenajarea spațiilor de parcare, extinderea Muzeului Satului, crearea unei zone de rezidență pentru arte plastice și vizuale prin amenajarea unei străzi sau a unui cartier dedicat acestora.

b. Casa de Cultură a Sindicatelor Suceava Casa de Cultură este cea mai importantă clădire culturală din Suceava, capabilă să ofere peste

700 de locuri spectatorilor și să găzduiască evenimente culturale de tipul spectacolelor, concertelor, conferințelor. Dincolo de dimensiunea acesteia și vizibilitatea excelentă din piața centrală credem că există o foarte mare nevoie de îmbunătățire a clădirii prin: achiziția de instalații specializate de sunet și lumini pentru îmbunătățirea calității evenimentelor, amenajarea de spații tehnice pentru regie video și difuzare pe internet sau proiecție pe ecran, renovarea interiorului şi renovarea și reabilitarea zonelor care sunt uzate.

34

c. Zonă pentru activități publice în incinta Muzeului Satului Bucovinean Amplasat în zona Cetății de Scaun a Sucevei, muzeul pune în valoare patrimoniul arhitectonic

de factură populară, reflectând organizarea și activitatea complexă a unui sat, imaginat ca o sinteză. Pentru a continua aceste operațiuni de conservare propunem amenajarea unei zone destinată activităților publice, construirea etapei cu numărul doi a Laboratorului de conservare-restaurare din incinta muzeului, ce va fi dotat cu spații expoziționale, stand pentru public, sală de pedagogie muzeală. Operațiunile de restaurare și conservare vor putea fi urmărite prin intermediul spațiilor vitrate ce vor fi amplasate. Dorim amenajarea unei parcări ce va permite accesul publicului prin clădirea Laboratorului, prin Muzeul Satului Bucovinean până pe platoul Cetății de Scaun a Sucevei.

d. Amenajarea perimetrului II la Muzeul Satului Bucovinean Infrastructura perimetrului cu numărul doi necesită reabilitări cu privire la amenajarea de

alei, construirea canalizării, acces la apă curentă, amplasarea de corpuri iluminate pentru exterior, montarea unor sisteme antiefracție și anti incendiu. Pe lângă aceste necesități urgente, propunem construirea unui amfiteatru pentru activități culturale, cu utilizări polivalente, care să permită punerea în valoare a acestei zone, în special în activități sociale şi culturale.

e. Facilități pentru activități culturale în șanțul de apărare a Cetății de Scaun a Sucevei

Proeminența șanțului de apărare a Cetății de Scaun a Sucevei limitează spațiul înconjurător, motiv pentru care dorim restaurarea contraescarpei și chituirea zidurilor de incintă. Se va amenaja accesul pe platoul cetății, vor fi integrate dispozitivele de iluminare exterioara, va fi achiziționat mobilier specific spectacolelor: scenă, echipamente pentru sunet, scaune, patru ecrane cu LED. De asemenea, se vor construi și două grupuri de toalete.

f. Amenajare parc Cetatea Șcheia - Zamca Cetatea Șcheia, întâlnită și sub denumirea de Cetatea de Apus a Sucevei, a fost privată de

drumuri de acces spre ruinele cetății. Se doreste schimbarea acestui aspect prin amenajarea drumurilor de acces spre Cetatea Zamca, care constituie unul dintre cele mai importante edificii religioase ale orasului. Se va asigura iluminatul public si vor fi amplasate panouri de informare. Rezultatul final va fi un parc care va conecta două monumente de sute de ani și va oferi și infrastructură pentru evenimente în aer liber.

g. Finalizarea Centrului Cultural Bucovina și punerea în valoare printr-un program de renovare a străzii Dragoș Vodă și a străzii Armenească. Clădirea va opera ca cinematograf, teatru și spațiu expozițional. Pe lângă spațiul expozițional, cinematograful și teatrul vor avea o capacitate de minim 300 de locuri.

h. Terminalul 2 la Aeroportul Suceava Centrul Economic Bucovina va fi transformat în terminal internațional pentru aeroport.

Pavilionul expozițional in suprafață de 4500 de mp va fi amenajat ca terminal pentru plecări, iar la parter vor fi amplasate ghișeele companiilor aeriene, zona de check-in, filtrul de securitate. La primul etaj va fi amenajată o zonă de magazine duty free, cafenele şi restaurante, iar la al doilea etaj vor fi birouri administrative. Două din cele opt pavilioane ale parcului industrial vor fi amenajate ca terminal de sosiri, iar alte două pavilioane ca terminal cargo. Execuţia proiectului de modernizare a aeroportului este realizată 94% şi se va încheia în 25 octombrie 2015.

Elemente de infrastructură culturală propuse – câteva exemple a. Construirea unei Săli Polivalente cu o capacitate de cel puțin 4500 de spectatori care

să permită realizarea unei game largi de acțiuni și evenimente, târguri și activități comerciale. Criteriile importante în realizarea proiectului sunt o identitate arhitecturală puternică și deosebită, valorificarea terenului din împrejurimi, respectarea unor criterii de eficiență energetică și implementarea de tehnologii moderne pentru reducerea costului de operare și a impactului asupra mediului. Participarea la CEAC 2021 ar putea accelera procesul de realizare a proiectului. Prin

35

demersurile întreprinse până în acest moment s-a putut identifica o locație de cca. 12 ha de teren, la ieșirea din Municipiul Suceava spre Fălticeni, o zonă cu un potențial foarte bun de dezvoltare.

b. Înființarea unui Muzeu de Artă – Muzeul Bucovinei deține o colecție foarte importantă de artă, de aceea se poate realiza o expoziție permanentă care să reflecte creația artistică a zonei și să contribuie direct la creșterea ofertei culturale a municipiului. Necesitatea acestei instituții este dublată de nevoia de încurajare a artei contemporane și de completare a patrimoniului cultural, folcloric și tradițional existent.

c. Dezvoltarea unei zone de agrement pe cursul Râului Suceava – râul Suceava străbate orașul Suceava, însă nu este valorificat din punct de vedere al amenajării urbanistice. În funcție de disponibilitatea spațiilor și terenurilor această zonă poate fi dezvoltată ca o zonă de agrement cu parc, pistă de bicicliști, spații de joacă pentru copii și spații de creație pentru artiști. Există oportunitatea de a amplasa artă urbană, crearea unui amfiteatru în aer liber în care să aibă loc piese de teatru, proiecții de film sau expoziții.

d. Înființarea și organizarea Muzeului Satului Bucovinean la Horodnic Comuna Horodnic este atestată documentar încă de la sfârșitul secolului al XIV-lea. Aici a

fost zidită prima mănăstire de maici din Moldova. Datorită încărcăturii istorice se dorește înființarea unui Muzeu al Satului Bucovinean, acest lucru fiind posibil prin efectuarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic. După acest prim pas se va amenaja perimetrul (gard de incintă, amplasarea gospodăriilor, apă, canal, iluminat). Va fi necesară și construirea unui spațiu de deservire campus, spațiu administrativ și asigurarea pazei.

- Care sunt avantajele din punct de vedere al accesibilităţii (transport regional,

național și internațional)?

Drumuri naționale, județene și comunale modernizate în ultimii ani Secția de drumuri naționale a Sucevei are în raza sa de activitate 329.639 km de drumuri

naționale. Principalele căi de transport rutiere sunt: drumul european E 85 București – Suceava- Cernăuți și drumul european E 58 Halmeu – Suceva- Sculeni. În ultimii ani s-a recurs la modernizarea și reabilitarea drumurilor comunale, județene și naționale în mod deosebit a celor aflate pe trasee turistice, fiind efectuate eforturi financiare consistente din fondurile locale dar și de la bugetul de stat. Există nevoie, în continuare, de investiții importante de resurse și timp în îmbunătățirea căilor rutiere. În ultimii anii au fost modernizate din fonduri proprii, din sume atrase de la Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, prin Programul de Cooperare Tranfrontalieră PHARE CBC și prin Programul Operațional Regional, nenumărate drumuri publice printre care: Modernizare DJ 178 E, Botoşana-Cacica, km 0+000-6+000; Modernizare DJ 178 B, Rădăuţi-Satu Mare, km 0+000-1+500, Modernizare DJ 291 A, Siret-Frătăuţii Noi, km 38+000-39+450; Modernizare DJ 174, Vatra Dornei – Şaru Dornei – Panaci, km 0+000 – 22+000, Asfaltare DC 70, KM 0+650-3+080, Suceava-Ipoteşti, comuna Ipoteşti, Asfaltare DC 17, Cacica (DN 2E)-Salina Cacica, km 0+000-2+000, comuna Cacica. Transportul public local – TPL - asigură și facilitează posibilitatea deplasării, într-un timp relativ scurt, către toate punctele de interes public din oraș și din zonele de vecinătate imediată.

Între cele mai importante obiective de investiții în infrastructura rutieră se pot număra cinci care primesc finanţare de la Consiliul Judeţean în vederea continuării lucrărilor. Este vorba de drumurile judeţene Vatra Moldoviţei - Argel, Râşca – Slătioara, Rădăuţi-Frătăuţii Noi, Probota-limita cu judeţul Iaşi şi podul de beton armat peste râul Siret care face legătura între localitatea suceveană Zamostea şi localitatea botoşăneană Talpa.

Linii de cale ferată cu cea mai mare lungime din țară Rețeaua feroviară a județului are o lungime de 526 km, din care un sector de 248 km este

electrificată. Limitele județului sunt reprezentate de Suceava Nord și Vatra Dornei. Județul Suceava

36

deține 6,1 % din lungimea căilor ferate electrificate la nivel național ocupând locul întâi la nivel de țară.

Linia de cale ferată cu ecartament îngust de la Moldovița a fost folosită până în anul 2001 pentru transport de masă lemnoasă. La ora actuală linia are 10,5 km și este folosită în scopuri turistice. Singurul tren care circulă pe această linie de cale ferată este un tren locomotivă cu aburi Mocănița Huțulca Moldovița. Acest tren cu aburi este un element care atrage turișii din orașul Suceava în spațiile rurale.

Căi aeriene modernizate - cel mai important proiect de dezvoltare logistică a regiunii Aeroportul ”Ștefan cel Mare” Suceava a fost înființat în anul 1932 și a fost deschis traficului

comercial cca. 30 de ani mai târziu. Este amplasat în orașul Salcea, la cca. 12 km est distanță de centrul orașului Suceava și 30,5 km vest de orașul Botoșani și este în subordinea Consiliului Județean Suceava. Începând cu anul 2014 (12 ianuarie) aeroportul (suprafața de mișcare) a fost închis în vederea demarării activităților de modernizare. În momentul de față activitățile de modernizare sunt încă în demarare până pe data de 25 octombrie anul curent iar președintele Consiliului Județean Suceava susține faptul că va fi și cel mai modern aeroport din țară cu cea mai nouă tehnologie pentru managementul zborurilor. Actualul terminal (cu o suprafață de cca. 1.000 de mp), va fi folosit pentru cursele interne, cursele charter și cele VIP, iar Centrul Economic Bucovina Suceava va fi transformat în terminal internațional pentru aeroport.

Județul Suceava mai dispune, de asemenea, de un aeroport în Floreni în imediata apropiere a municipiului Vatra Dornei și de patru heliporturi în localitățile: Putna, Sucevița, Moldovița și Voroneț.

- Ce capacitate de absorbție are orașul din punct de vedere a cazării turiștilor?

Capacitate de cazare creată cu respectarea standardelor internaționale Județul Suceava reprezintă una dintre cele mai importante și bogate regiuni turistice din țară.

Acest aspect se datorează obiectivelor turistice de interes național și internațional (între care mănăstirile din Bucovina - Voroneț, Moldovița, Sucevița, Humor, Putna clasificate de UNESCO și având semnificații internaționale, atribuirea premiului Pomme D`or de către Federația Internațională a Ziariștilor și Scriitorilor de Turism), festivalurilor culturale de talie națională și internațională, muzeelor (Casa Memorială Ciprian Porumbescu, Muzeul Arta Lemnului) și altor atracții turistice (Centrul de Ceramică Neagră de la Marginea, Salina Cacica, Depresiunea Dornelor, Rezervația Naturală Ponoarele) cât și unui peisaj desprins din povești. Firea primitoare a bucovinenilor devine un motiv complementar pentru atragerea unui număr mare de turiști an de an din țară și din străinătate. Orașul Suceava dispune de 31 de unități de cazare (hoteluri și pensiuni) care sunt disponibile atât în oraș cât și în imediata apropierea a orașului conform ultimelor înregistrări a portalului www.booking.com. În schimb, în județul Suceava în momentul redactării aplicației există peste 300 de unități de cazare (hoteluri și pensiuni la care se adaugă cabane turistice și vile, pensiuni turiste rurale, pensiuni agroturistice, popasuri turistice) conform datelor de pe Institutul Național de Statistică – Direcția Județeană de Statistică Suceava. Capacitatea de cazare turistică existentă în funcție de numărul de locuri de cazare, în momentul actual, în județul Suceava este de peste 20.000 locuri de cazare. Acest număr nu include locurile noi de cazare care vor fi disponibile odată cu finalizarea numeroaselor proiecte în implementare care încă nu au fost date în folosință.

Unitățile de cazare au beneficiat printr-un program de modernizare (având drept responsabili Inspectoratul Județean de Poliție, primăriile localităților, Consiliul Județean, Inspectoratul Școlar Județean, parteneriatele public-privat) de:

• semnalizarea rutieră corespunzătoare a obiectivelor turistice și unităților de cazare;

37

• amenajarea spațiilor de parcare în zonele de campare și realizarea de amplasamente pentru stocarea temporară a deșeurilor;

• modernizarea rețelelor de utilități în cadrul taberelor școlare; • poluarea scăzută a aerului din județ datorită închiderii sau retehnologizării unor

agenți poluatori. Toate unitățile de cazare din județ vor avea un rol important în situația în care vor exista

fluxuri mari de turiști în perioada de implementare a programului cultural, cât și după. Acest aspect devine și mai important în contextul în care este foarte facilă și atractivă în același timp cazarea în unități turistice în orașele/satele situate la nu mai mult de 30 - 50 de km de oraș, cum ar fi Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Marginea, Moldovița, Vama sau Putna unde se regăsesc o foarte bună parte a obiectivelor turistice de interes național și internațional și a monumentelor istorice precum și facilități extinse de cazare.

5. Implicarea publicului - Explicați în ce mod au fost implicate populația locală și societatea civilă în

pregătirea candidaturii și cum vor participa la punerea în aplicare a acțiunii. Publicul, în special populația locală și societatea civilă a orașului au o importanță critică în

succesul unui astfel de demers, fie că vorbim de pregătirea candidaturii CEAC, fie că vorbim de punerea în aplicare a proiectului, respectiv executarea activităților culturale post candidatură.

Deoarece decizia de participare a orașului Suceava a fost luată mai târziu comparativ cu alte orașe, a fost esențială colaborarea cu societatea civilă în conturarea conceptului aplicației și definitivarea parametrilor tehnici. Acest lucru ar fi putut constitui un dezavantaj major, însă din fericire comunitatea locală și societatea civilă s-au mobilizat în mod exemplar pentru a susține și a contribui la acest demers. Dimensiunile mai mici ale orașului au permis și o diseminare mai rapidă a informației, în special în rândul tinerilor.

Astfel, societatea civilă a fost implicată atât în realizarea formalităților legale pentru înființarea structurilor care vor implementa acest proiect în cazul acordării titlului, cât și prin formarea echipei de lucru. Echipa de lucru inter-instituțională a consultat toate instituțiile de cultură, organizațiile non-guvernamentale și experții locali în domeniul culturii, precum și specialiști de la organizații din afara Sucevei (naționale și internaționale).

În paralel cu activitățile realizate în cooperare cu experți, echipa de lucru a apelat și la public pentru a identifica nevoile principale privind viața culturală și pentru a informa corect cetățenii privind obligațiile ce decurg din această competiție. Publicul la care facem referire nu se încadrează într-un segment specific, având un spectru destul de larg de cuprindere. Există, însă, grupuri țintă față de care echipa care a pregătit candidatura a manifestat un interes deosebit, între care: populația tânără (copii, elevi, studenți), voluntari, cetățeni defavorizați, populația minoritară, persoane cu handicap sau persoane în vârstă.

În prima fază, informarea și dialogul cu publicul s-a realizat în special prin intermediul internetului prin lansarea paginii web suceva2021.ro, și a paginii de Facebook oficiale a candidaturii https://www.facebook.com/suceava2021. Eficiența acestor două canale a fost exemplară, pagina de Facebook reușind să acumuleze peste 1.000 de aprecieri în prima zi de lansare și peste 5.000 de vizualizări în primele două zile. Ambele platforme au permis posibilitate oricărei persoane de a trimite propuneri pentru activități sau proiecte și un canal direct de comunicare cu echipa de lucru. La aceste demersuri, presa a prezentat posibilitatea și avantajele pe care le-ar avea Suceava dacă ar porni acest demers.

În a doua fază, accesarea publicului se va face printr-o campanie de conștientizare și informare și va beneficia și de instrumente de publicitate.

38

În ceea ce privește modalitatea efectivă în care publicul s-a implicat și se va implica în conceperea și fundamentarea acestui program de renaștere culturală, distingem două direcții:

- implicarea publicului în demersurile de pregătire a candidaturii CEAC 2021; - implicarea publicului în demersurile de execuție a programului cultural post candidatură.

a. Implicarea publicului în demersurile de pregătire a candidaturii

1. Participarea activă a cetățenilor (și nu doar ca simpli beneficiari) reprezintă fundamentul succesului unei astfel de acțiuni. Astfel, din echipa de experți care s-au ocupat de demersurile strategice au făcut parte indivizi cheie din aproape toate grupările de public, între care elevi, studenți ai universității, voluntari și stagiari, persoane cheie desemnate din partea consiliului local Suceava. Chiar dacă administrația locală a apelat la asistență specializată din partea unei firme de consultanță, prin acordurile de parteneriat existente între Asociația Suceava Capitală Culturală Europeană, Primăria Municipiului Suceava și Consiliul Județean Suceava, echipa de experți a primit tot sprijinul din partea administrației locale. Acest lucru le-a permis să aibă un dialog aprofundat cu publicul, iar prin intermediul paginii de contact a paginii web suceava2021.ro și a paginii de Facebook echipa de proiect și-a putut crea o imagine despre care sunt dorințele publicului și ce se așteaptă de la un astfel de proiect. Informațiile astfel obținute, de asemenea, au ajutat echipa să stabilească prioritățile în ceea ce privește categoriile de programe și activități culturale, oferind conturul general al viziunii artistice.

2. Echipa care a pregătit candidatura a avut grijă ca implicarea tinerilor să fie una consistentă, în sensul de a-i face conștienți de importanța acestei șanse la care tinde orașul Suceava. De asemenea, a fost necesară și împărtășirea viziunii generale și solicitarea de opinii încă din stadiul pregătirii candidaturii pentru CEAC. În opinia noastră, abordarea tinerilor în structurarea și planificarea unui eveniment major peste 6 ani implică o viziune asupra dinamicii demograficii consumatorilor de cultură. Elevii de azi vor fi studenții sau absolvenții din 2021, iar studenții vor fi oameni de afaceri, lideri, reprezentanți de organizații. Astfel, participarea instituțiilor de educație din municipiu a reprezentat un punct foarte important în demersul nostru. Pentru acest punct am beneficiat de susținerea tuturor liceelor din Suceava. Chiar de la începutul acestui demers am stabilit într-o reuniune cu directorii instituțiilor de învățământ câteva criterii de colaborare și am obținut garanția că școlile vor fi implicate activ în dezvoltarea acestui proiect. Astfel, o bună parte din elevii de liceu din Suceava au primit un chestionar cu întrebări de tipul: - Dacă în anul 2021 Orașul Suceava ar deveni Capitală Europeană a Culturii, ce activități ați

dori să se desfășoare la care să participați? - Cum ați putea să contribuiți la realizarea acestor activități si cum puteți să vă implicați în

organizarea generală a evenimentului? Aceste chestionare au fost verificate și consolidate de profesori, iar rezultatul final a produs

concluzii surprinzătoare. În primul rând această problematică a fost privită ca fiind deosebit de importantă pentru viitorul orașului și implicit a cetățenilor. În al doilea rând răspunsurile au exprimat entuziasm pentru o astfel de acțiune și o gamă variată de dorințe privind activitățile, inclusiv din domenii care prezintă o aparentă lipsă de interes din partea tinerilor. Concluzia a fost una foarte bună, echipa de implementare având, în urma acestui experiment un barometru privind cerințele culturale ale tinerilor și o garanție privind implicarea acestora în viața culturală a orașului.

3. Un alt demers important, care este încă în plină desfășurare, se cuantifică în nenumărate reuniuni/întâlniri cu reprezentanți ai autorităților locale, instituțiilor culturale din oraș, între care Asociația de Cooperare Cultural – Educațională Suceava, Centrul Cultural Bucovina, Biblioteca Bucovinei I.G. Sbiera, Muzeul Bucovinei, Societatea Scriitorilor Bucovineni, Uniunea Artiștilor Plastici din România filiala Suceava și cetățenii de rând (populația locală) cu scopul de a împărtăși viziuni și de a stabili un calendar de activități comune.

39

b. Implicarea publicului în demersurile de execuție a programului cultural În ceea ce privește implementarea programului cultural cu sloganul: ”Inspire. Imagine. Feel”

echipa care a pregătit candidatura consideră foarte importantă implicarea următoarelor categorii de public:

1. Tinerii a. Tinerii (copiii, liceenii, studenții) sunt un grup țintă foarte important pentru desfășurarea

programului cultural, tocmai datorită faptului că Suceava este orașul unde ei sunt formați; de aceea, o viață culturală activă și interesantă pentru ei va avea ca efect prevenirea fenomenelor antisociale și totodată menținerea tinerilor în oraș. Scopul este acela de a deveni membri productivi și de a contribui la dezvoltarea economică a orașului/regiunii. CEAC 2021 le-ar putea oferi tinerilor o gamă largă de programe și activități care să îi dezvolte în acest sens și să le stimuleze creativitatea în vederea conceperii de noi produse culturale. Rectorul Universității ”Ștefan cel Mare”, prof. univ. dr. ing. Valentin Popa ne asigură de faptul că toată comunitatea academică suceveană se angajează să fie un sprijin constant al tuturor evenimentelor, iar Alma Mater Sucevensis va fi actorul direct implicat în multitudinea activităților culturale care se vor desfășura la nivelul județului.

b. 2021 devine anul cheie pentru captarea de noi informații și cunoștințe cu privire la tematicile europene – cetățenie și identitate europeană – aceste aspecte trebuie reflectate, în primul rând, în programele educaționale anuale ale instituțiilor de învățământ, iar liceele sucevene și universitatea suceveană devin parteneri de încredere în acest sens.

c. Biblioteca I. G Sbiera (prin intermediul acordului de parteneriat nr. 3 din 05.10.2015), ne va asigura suportul în crearea de programe sau activități cu scopul de a integra minoritățile și naționalitățile din oraș și de a oferi tinerilor informații cu privire la fundamentul etnic și religios al orașului, a diferențelor etnice existente cât și posibilitatea împărtășirii lor cu celelalte etnii conlocuitoare. De asemenea, va implica în acțiuni artiștii locali, naționali și internaționali, va asigura promovarea lor, crearea unei bune vizibilități a acestora în viața culturală a orașului.

2. Voluntarii a. Sectorul voluntarilor are un rol deosebit în ceea ce presupune implementarea programului

cultural. Ordinul Voluntarilor al Asociației de Cooperare Cultural-Educațională Suceava, prin acordul de parteneriat nr. 57 / 05.10.2015 va servi drept catalizator între toate celelalte categorii de public care își doresc să contribuie direct la îndeplinirea programului cultural. Ordinul Voluntarilor va organiza și promova împreună cu studenții voluntari de la Clubul de Turism Voiaj circuite în Bucovina și nu numai, pentru persoanele defavorizate, copiii din centrele de plasament și persoanele de vârsta a treia.

b. Crearea unor oportunități de întâlnire, spații și contexte de interacțiune pentru construirea și fundamentare unor colaborări/parteneriate între cetățeni, artiști, organizații private, ONG-uri și voluntari. Stabilirea unui calendar de activități comune între voluntari și celelalte categorii de public implicate.

3. Persoanele defavorizate Copiii de astăzi vor fi adolescenții/adulții anului 2021, de aceea este foarte important ca

implementarea programului cultural să devină o realitate. Considerăm foarte importantă implicarea tinerilor prin noi idei și viziuni în privința unei game mai largi de activități, nu numai a celor culturale. Astfel, vom încerca să facilităm, prin intermediul unor acorduri/parteneriate deja stabilite cu instituții de profil, între care Asociația de Cooperare Cultural-Educațională Suceava, accesul acestora, fie ei copii, tineri cu diferite nevoi sau dizabilități sau care provin din familii defavorizate, minorități sau mame (minore) singure la programe educaționale și recreative.

Programe de creație și recreație pentru grupuri țintă între care copiii cu dizabilități, mamele singure sau tinerii din familiile defavorizate.

40

Crearea și facilitarea accesului în programe educaționale a copiilor, tinerilor și oamenilor cu diferite nevoi și implicarea acestora în discuții, dialoguri, întâlniri publice și totodată în procesele de luare a deciziilor în chestiuni care le-ar putea afecta direct interesele.

4. Persoane care au statutul de refugiat Această categorie de public este deosebit de relevantă în contextul european actual, iar pentru

realizarea și execuția acestui proiect poate deveni o sursă de bogăție culturală care să amplifice aspectul multicultural. Deoarece în localitatea Rădăuți, la 37 km de localitatea Suceava, s-a amenajat un centru de refugiați, implicarea acestora în viața culturală devine un element esențial pentru a atenua dificultatea în care se regăsesc aceste persoane.

- Explicați strategia dumneavoastră generală pentru extinderea categoriilor de

public, în special legătura cu mediul educațional și participarea școlilor.

Pentru a avea o audiență, este necesar să existe un conținut al evenimentelor culturale, o infrastructură care să livreze conținutul și un sistem de promovare. Pentru toate cele trei aspecte de mai sus, orașul Suceava a găsit o cale de a avea cea mai puternică ofertă în ceea ce privește o audiență extinsă, legături cu educația și participarea școlilor.

Audiența largă este dată de un conținut atrăgător al evenimentelor culturale pentru consumatori europeni și în strategia noastră se află crearea de evenimente legate de elementele comune pe care le regăsim doar în: povești, mituri, basme specifice fiecărei țări europene. Dorim să arătăm audienței cum câțiva tineri actori talentați vor juca pe scenele locale povești aparținând fraților Grimm, Hans Cristian Andersen, dar și ale unor autori mai puțin cunoscuți precum I.G. Sbierea (născut pe 01.11.1836 la Suceava). Se va juca în limba engleză cel puțin o piesă pentru fiecare națiune a Uniunii Europene, iar abordarea va fi orientată către o audiență generală cuprinsă intre 8 și 80 de ani.

Infrastructura necesară pentru a livra evenimente culturale în Suceava are două dimensiuni: prima dimensiune este aceea a infrastructurii tangibile care constă în obiectivele existente și obiectivele ce urmează a fi construite pentru a acomoda afluxul spectatorilor generat de creșterea numărului de evenimente culturale și creative începând cu 2021. Infrastructura existentă și viitoare este structurată în tabelul care închide acest punct al aplicației.

A doua dimensiune este infrastructura virtuală care constă în infrastructura de comunicații / internet, necesară pentru a transmite evenimentele ce au loc în Suceava către o audiență europeană. Această audiență va urmări transmisiunile culturale prin internet de “bandă largă” fie în școli, licee, universități, fie în teatre, cinema-uri sau prin proiecții pe ecrane de mari dimensiuni în piețe special amenajate în funcție de acordurile ce vor fi semnate cu toate fostele Capitale Culturale Europene, dar și cu orașe care doresc să livreze către cetățenii lor conținut cultural de calitate.

În etapa de elaborare a prezentei aplicații am consultat o companie importantă din domeniul comunicațiilor și am fost asigurați de sprijinul lor în ceea ce privește transmisiunea live și validând totodată ideea noastră ca fiind fezabilă din punct de vedere al relației cost / beneficiu.

Astfel, avem un conținut cultural atrăgător și un număr enorm de potențiali spectatori, un sistem inovativ de livrare și tot ce mai avem nevoie este un model de promovare pe măsură. În acest sens, vom folosi segmentarea audienței și ne vom concentra pe a trimite mesaje care să sensibilizeze fiecare segment. De exemplu, școlarii vor fi atrași de aspectul distractiv al basmelor puse în scenă, elevii de liceu vor fi atrași de curajul eroilor legendari și vor avea șansa să învețe lecții importante de viață. Studenții din universități vor descoperi semnificații filozofice adânci și vor redescoperi valori morale. La aceste evenimente culturale se va participa în grupuri mari, în școli, licee și universități, oferindu-le participanților ocazia de a socializa, dezbate și asimila mai profund valori morale precum: curajul, spiritul de sacrificiu, ambiția, tenacitatea și bunăstarea semenilor. Vom contacta toate școlile, liceele și universitățile din fostele capitale culturale europene.

41

La momentul scrierii acestei aplicații, populația orașului a fost informată și implicată în acțiunile necesare pentru a aplica pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. Elaborarea acestei aplicații a devenit deja o metodă de creștere a notorietății evenimentului nu doar în Suceava, dar și în România și în alte țări cărora le-am cerut sprijinul în acest demers de transformare a orașului pentru a fi demn de titlul Capitală Europeană a Culturii 2021.

Publicitatea și promovarea evenimentelor și transmisiunilor live vor fi făcute prin canalele alternative (ex. e-mail, Facebook, LinkedIN, Google Add Words, web site) dar și folosind parteneri locali în fostele Capitale Culturale Europene și în alte orașe care se vor arăta interesate de programele noastre culturale.

INFRASTRUCTURA CULTURALA EXISTENTA Oportunități Public implicat Instituții și

organizații interesate Centrul Cultural

Bucovina Cinematograf Teatru Spațiu exponențial

Elevi Studenți Tineri Artiști Persoane în vârstă Părinți Profesori

Colegiul Național Ciprian Porumbescu Universitatea Ștefan cel Mare Instituții culturale

Cetatea de Scaun

Amenajarea pentru activități generatoare de profit Amenajarea platoului care să permită evenimente de amploare Amenajarea spațiilor pentru petrecerea timpului liber Crearea unor spații de parcare și a unui drum pavat destinat persoanelor cu dizabilități

Copii Elevi Studenți Pensionari Persoane cu handicap Familii defavorizate

Agenții economici din oraș ONG-urile

CREAREA SAU AMENAJAREA UNOR NOI SPAȚII Oportunități Public implicat Instituții și

organizații interesate Curtea

Domnească Amenajarea unei biblioteci după stilul celor din evul mediu Crearea unui centru de studii medievale

Elevi Studenți Comunitatea academică

Colegiile din Municipiul Suceava Universitatea Ștefan cel Mare

Dezvoltarea unei zone de agrement pe cursul râului

Suceava

Crearea unui amfiteatru în aer liber (proiecții de film, expoziții ) Amenajarea unui parc Crearea și facilitarea accesului în programe educaționale

Copii Elevi Studenți Familii Artiști

Instituțiile de învățământ din județ Agenții turistice Organizații de afaceri

6. Gestionare a. Finanțe

• Bugetul orașului pentru cultură:

42

− Care a fost bugetul anual pentru cultură al orașului în ultimii 5 ani (cu excepția cheltuielilor pentru actuala candidatură pentru Capitala Europeană a Culturii)?

Anul

Bugetul anual pentru cultură în oraș

(în euro)

Bugetul anual pentru cultură în oraș

(în % din bugetul anual total pentru oraș)

2011 1.612.384 2.65 2012 2.278.399 2.94 2013 799.561 1.22 2014 1.114.120 1.65 2015 2.470.857 3.01

- În cazul în care orașul intenționează să utilizeze fonduri din bugetul său anual pentru cultură pentru finanțarea proiectului Capitală europeană a culturii, vă rugăm să precizați suma în cauză începând cu anul depunerii ofertei până în anul pentru care este acordat titlul de Capitală europeană a culturii.

Autoritățile locale vor aloca pentru derularea proiectului o suma de 10.000.000 de euro pentru cofinanțarea activităților ce se vor desfășura în perioada 2017-2021 inclusiv. Consiliul Local își asumă majorarea bugetului alocat pentru cultură, implementarea acestui proiect antrenând resurse financiare semnificative. Cu toate acestea, creșterea bugetului pentru cultură în perioada 2017-2021 se încadrează în trendul înregistrat de sumele alocate activităților culturale 2011-2015, perioadă la nivelul căreia s-au înregistrat majorări semnificative. Astfel se poate observa că bugetul pentru cultură din anul 2015 a înregistrat o majorare de 122% comparativ cu anul 2014, trendul de creștere fiind menținut la nivelul intervalului 2011-2015. Având în vedere aceste considerente este justificat angajamentul primăriei de a aplica o serie de majorări pentru perioada următoare.

Pentru a finanța proiectul se va avea în vedere alocarea de resurse de la nivelul bugetului local pentru cultură. Având în vedere aceste aspecte, primăria are în vedere menținerea bugetului pentru activități culturale distincte de cele aferente proiectului în valoare de aproximativ 2.500.000 euro, acestora urmând a li se alătura o serie de resurse aferente pentru derularea proiectului.

În perioada aferentă anului depunerii candidaturii pentru titlul de capitală europeană a culturii și anului obținerii titlului în sine, primăria Suceava propune următoarea structură a bugetului pentru cultură:

Perioada de referință

2017 2018 2019 2020 2021

Buget total (euro), din care:

- Activități culturale exceptând acțiunea CEAC

- Activități culturale specifice CEAC

2.750.000

2.400.000

250.000

2.900.000

2.450.000

400.000

3.050.000

2.500.000

550.000

3.300.000 2.500.000 800.000

10.500.000

2.650.000

8.000.000

43

- Ce sumă din bugetul anual general intenționează orașul să cheltuiască pentru cultură după anul pentru care este acordat titlul de Capitală europeană a culturii (în euro și în % din bugetul anual general)?

Orașul va avea în vedere continuarea măsurilor pentru dezvoltarea culturală a acestuia prin creșterea alocărilor bugetare. După anul de implementare al proiectului orașul dorește să aloce cel puțin 3.2% din bugetul anual total, reprezentând aproximativ 2.850.000 Euro. Aceste calcule au la bază, pe de o parte proiecțiile de creștere a bugetului raportat la trendul din ultimii ani, precum și ponderea mai mare a sectorului cultural ca unul de prioritate pentru Suceava.

Această majorare treptată a bugetului pentru cultură va asigura continuitatea dezvoltării vieții culturale la nivelul orașului și un angajament din partea administrației locale în acest sens.

• Bugetul operațional pentru anul pentru care este acordat titlul

• Venituri pentru acoperirea cheltuielilor operaționale: - Vă rugăm să explicați bugetul operațional general (și anume fondurile rezervate în mod special pentru acoperirea cheltuielilor operaționale). Bugetul ar trebui să acopere faza de pregătire, anul pentru care este acordat titlul, evaluarea și dispozițiile pentru activitățile ulterioare. Vă rugăm să completați și tabelul de mai jos. Totalul veniturilor pentru

acoperirea cheltuielilor operaționale

(în euro)

Din sectorul public

(în euro)

Din sectorul public (în %)

Din sectorul privat

(în euro)

Din sectorul privat (în %)

25.000.000 24.000.000 96% 1.000.000 4%

Bugetul operațional este estimat la un total de 25.000.000 Euro, cu o alocare estimată de

76% pentru programul cultural, 14% pentru cheltuieli de marketing și publicitate, 8,4% cheltuieli administrative și 1,6% contingență.

Cheltuielile cu programele culturale și artistice, estimate la aproximativ 19.000.000 Euro includ organizarea evenimentelor propriu-zise, cheltuielile cu infrastructura de spectacol (scene, sisteme de sonorizare, artificii, alte amenajări temporare), cheltuielile cu artiștii și celelalte cheltuieli necesare pentru livrarea programului propus. Tot aici includem și programele sociale și educaționale, respectiv realizarea de ateliere și școli pentru domeniul artistic, precum și organizarea de concursuri, acordarea de premii pentru creație artistică.

Cheltuielile pentru promovare și marketing estimate la 3.500.000 Euro au în vedere întreaga strategie de marketing și relații publice, dezvoltarea brandului și cheltuielile cu producția și distribuția publicitară. Aici includem și comunicarea cu ceilalți parteneri din proiect pentru a asigura o coordonare a eforturilor de marketing precum strategia de atragere a sponsorilor. De asemenea, acest segment bugetar va acoperi și o componentă comercială, respectiv suveniruri, materiale promoționale, sau premii.

Cheltuielile de administrare includ salariile echipei de implementare, cheltuieli cu transport, cazare, costurile generale cu chirii, utilități, consumabile, tehnică de calcul, costuri care rezultă din efortul de cercetare, costurile cu experți independenți și alte servicii cu terții, costuri legale și alte categorii de cheltuieli necesare funcționării administrative a asociației.

Pe lângă categoriile de cheltuieli prezentate mai sus, am prevăzut suma de 400.000 de Euro pentru cheltuieli de contingență, pentru a putea răspunde la evenimente neplanificate.

Venituri din sectorul public:

44

- Cum sunt defalcate veniturile care vor veni dinspre sectorul public pentru a acoperi cheltuielile operaționale? Vă rugăm să completați tabelul de mai jos:

Venituri din sectorul public pentru acoperirea cheltuielilor operaționale

în euro %

Guvern 10.000.000 41,67% Municipalitate 10.000.000 41,67% Regiune (Consiliul Județean) 2.000.000 8,33% UE (cu excepția Premiului Melina Mercouri)

2.000.000 8,33%

Altele - - Total 24.000.000 100%

Majoritatea finanțării se va obține din sectorul public, provenind de la bugetul municipalității, de la Guvernul României, de la bugetul Județean, precum și de la Uniunea Europeană. Finanțarea de la Uniunea Europeană se va atrage pe bază de proiecte, în funcție de oportunitățile care vor fi disponibile în acest exercițiu bugetar.

- Autoritățile responsabile de finanțele publice (municipalitatea, autoritățile regionale, autoritățile naționale) au votat deja sau și-au luat angajamente financiare pentru a acoperi cheltuielile operaționale? Dacă nu este cazul, când intenționează s-o facă?

La acest moment avem angajamentul ferm de finanțare din partea autorităților locale, care au stabilit prin hotărâre de consiliu local alocarea sumei de 10.000.000 Euro de la bugetul local, precum și din partea autorităților regionale care au aprobat suma de 2.000.000 Euro pentru această inițiativă. Atât consiliul local, cât și cel județean au votat în unanimitate susținerea acestor proiecte. Din partea guvernului estimăm obținerea unei sume de 10.000.000 Euro, în scenariul în care Suceava primește titlul. Din fondurile Uniunii Europene sperăm să atragem 2.000.000 Euro, în baza unor proiecte.

- Care este strategia dumneavoastră de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin financiar din programele/fondurile Uniunii Europene în vederea acoperirii cheltuielilor operaționale?

Strategia se bazează pe urmărirea continuă a apelurilor pentru proiecte finanțate de programele operaționale ale Uniunii Europene. Odată identificat un program operațional, se va proceda la scrierea și depunerea unui proiect în concordanță cu cerințele organismului finanțator.

Primele din liniile de finanțare pe care le urmărim sunt gestionate de EACEAE - Education, Audiovisual and Culture Executive Agency.

Pe măsură ce ghidurile solicitantului, documentele de apel și alte informații referitoare la liniile de finanțare ale cheltuielilor operaționale prin fonduri UE devin disponibile, vom avea o imagine mai clară a modului în care vom putea îndeplini ținta propusă de 2.000.000 Euro.

Venituri din sectorul privat:

- Care este strategia de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin din partea sponsorilor privați? Care este planul de implicare a sponsorilor în eveniment?

Reușita într-o astfel de activitate depinde de implicarea sponsorilor, de contribuția lor financiară la efortul total, precum și de atragerea susținerii mediului economic în derularea

45

evenimentului cu o disponibilitate de servicii și produse de o calitate și o cantitate adecvată pentru vizitatori și participanți. De multe ori, sponsorii devin și formatori de opinie, o susținere puternică din partea acestora contribuind la efortul general de marketing.

Astfel organizatorii au în vedere construirea unei strategii prin care participarea sponsorilor să fie o propunere atractivă și nu doar o simplă strângere de fonduri. Statutul sponsorilor va fi de parteneri ai evenimentului. Pentru a face procesul de sponsorizare cât mai facil, vom pune la dispoziția tuturor persoanelor fizice și juridice toate instrumentele necesare. Efortul va fi concentrat în următoarele direcții:

a) atragerea de fonduri de la nivelul persoanelor fizice; b) atragerea de fonduri de la nivelul persoanelor juridice; c) dezvoltarea de parteneriate complexe cu sectorul privat.

a. Atragerea de fonduri de la nivelul persoanelor fizice Codul Fiscal din România pune la dispoziția contribuabililor un mecanism de redirecționare a 2% din impozitul pe venit datorat bugetului de stat către o organizație non-guvernamentală de tipul asociațiilor și fundațiilor. Modalitatea de aplicare a acestei prevederi, conform Ministerului Finanțelor Publice din România, este de o complexitate redusă. Întreaga operațiune se reduce la completarea formularelor (declarația 230, pentru venituri de natura salariilor și declarația 200 pentru alte tipuri de venituri) și depunerea acestora la nivelul administrației financiare locale. Strategia de marketing va fi eficientă și dacă va încuraja cetățenii din toată țara, nu doar din Suceava să contribuie la succesul acestui eveniment. Opțiunea oferită de legislația fiscală în acest sens, redirecționarea celor 2%, contribuie la formarea unui climat fiscal mai transparent și păstrarea fondurilor contribuabililor la nivel local, dar și la rezolvarea unor probleme cu care se confruntă comunitatea locală. Astfel, comunitatea va avea oportunitatea de a aduce un aport semnificativ în vederea îmbunătățirii vieții pe plan local, prin susținerea acestei cauze. Deși numărul de angajați a înregistrat fluctuații pe un trend descrescător, se poate afirma că acest segment reprezintă o oportunitate deosebită de completare a surselor de finanțare, fiind indicată o campanie publicitară pentru încurajarea persoanelor de a redirecționa 2% din impozitul pe venit către Asociația Suceava Capitală Culturală Europeană. Contribuția membrilor comunității locale la bugetul alocat pentru finanțarea activităților culturale ce vor fi propuse prin proiect, va reflecta într-o oarecare măsură și interesul acestora pentru îmbunătățirea vieții culturale sucevene, devenind astfel un indicator important în evaluarea generală a proiectului. Prevederea de 2% are o semnificație pozitivă pentru proiect, deoarece încurajează interacțiunea dintre cetățenii contribuabili și organizațiile non-guvernamentale din domeniul culturii. În acest fel, cetățenii vor deveni un partener serios pentru întregul sector cultural, cu o contribuție la sustenabilitatea pe termen lung. b. Atragerea de fonduri de la nivelul persoanelor juridice Mediul de afaceri constituie o componentă importantă a comunității locale întrucât activitatea acestora se reflectă asupra nivelului de dezvoltare a societății. În ceea ce privește implicarea în susținerea activității organizațiilor non-guvernamentale, entitățile economice pot direcționa fonduri pentru susținerea activității asociațiilor/fundațiilor. Acest aspect are un impact major asupra problemelor sociale, din dublă perspectivă: motivează angajații să redirecționeze 2% din impozitul pe venit și organizațiile să redirecționeze 20% din impozitul pe profit obținut, fără a depăși 0,3% din cifra de afaceri. O companie care își încurajează angajații să direcționeze 2% din impozit este privită ca un membru activ și responsabil social al comunității din care face parte. Susținerea angajaților în

46

direcția strângerii de fonduri, contribuie la promovarea firmei, la dezvoltarea unei relații mai strânse cu comunitatea și îmbunătățește imaginea firmei în rândul celorlalți membrii ai comunității locale. Totodată, firmele pot opta pentru a alege destinatarul sumelor, iar strategia Asociației va fi de atragere a susținerii financiare a mediului de afaceri prin intermediul acestui instrument, care nu afectează în niciun fel operațiunile sau situația financiară a firmei. În ceea ce privește atragerea de sponsorizări pentru proiectul propus, ne dorim să oferim societăților o propunere de sponsorizare însoțită de un beneficiu. Pe lângă expunere publicitară, se vor stabili praguri de sponsorizare prin care, în funcție de valoarea sponsorizării, firmele vor primi scrisori și diplome de mulțumire din partea echipei de implementare, materiale promoționale cu brandul Suceava 2021, invitații la evenimente și spectacole, invitații la evenimente tip cocktail, iar pentru sponsorii Premium - evenimente de socializare alături de artiștii participanți, inclusiv o cină de gală.

Evenimentele care se vor derula pe durata celor cinci ani presupun un nivelul ridicat de integritate, toate acțiunile fiind justificate din punct de vedere financiar. Astfel, fiecare sumă de bani va avea o direcție precisă și va fi utilizată pentru desfășurarea unei anumite activități, ceea ce va presupune că o colaborare cu fiecare partener și sponsor să aibă vizibilitate în activitatea respectivă. Prin intermediul acestei componente se are în vedere cumularea unui număr mare de sponsori și parteneri care promovează scopuri artistice, culturale și sociale. Sponsorizările constituie o componentă importantă a evenimentelor culturale desfășurate pe parcursul anilor, fiind una din cele mai comune modalități de finanțare a organizațiilor non-guvernamentale. Se dorește ca viitorul să fie caracterizat de o cooperare intensă între sectorul privat și Asociația Suceava Capitală Culturală Europeană și alte organizații culturale, pentru a oferi membrilor comunității locale servicii competente în domeniul culturii. Etapa aferentă campaniei pentru sponsorizare va avea loc în timpul perioadei pregătirii evenimentului dar și în timpul anului acordării titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021. Echipa responsabilă de derularea corespunzătoare a proiectului va avea ulterior discuțiile necesare cu reprezentanții mediului de afaceri. Parametrii parteneriatelor vor fi stabiliți în funcție de amploarea evenimentelor și de dimensiunea contribuției. c. Dezvoltarea de parteneriate complexe cu sectorul privat Adiacent celor două componente ale strategiei de atragerea de fonduri de natura sponsorizărilor, se mai are în vedere încă o opțiune care vizează dezvoltarea unui alt tip de interacțiune cu diferite organizații de afaceri, respectiv contracte mai complexe de colaborare cu parteneri strategici. Acești parteneri strategici vor acoperi / contribui cu componente critice privind organizarea și derularea evenimentului. În această categorie amintim furnizori de infrastructură de eveniment, furnizori de comunicații sau parteneri media. Deoarece astfel de parteneri vor avea o expunere mult mai mare în organizarea evenimentului, unii fiind implicați pe tot parcursul anului, atunci și aceștia vor avea propriile bugete de marketing. Vom descrie mai jos câteva din categoriile de parteneriate strategice pe care le avem în vedere: a. Infrastructură de comunicații Este absolut necesară implicarea unui partener strategic care să furnizeze servicii de comunicații și internet de mare viteză pe toată durata anului de acordare și nu numai. Serviciile pe care le avem în vedere sunt: instalarea unor hot-spot-uri wireless amplasate în tot orașul, linii dedicate de internet pentru transmiterea online a evenimentelor, sisteme de redundanță în comunicații și suport pentru evenimente care au nevoie în organizare de internet și alte activități. Posibili parteneri pentru astfel de contracte ar fi companii precum Telekom Romania și / sau RCS & RDS, cu cea din urmă existând deja o corespondență oficială și intenția de a participa la un astfel de eveniment.

47

b. Infrastructură IT Pentru anumite evenimente și facem referire aici în special la cele cu o componentă digitală, este nevoie de un partener integrator de soluții IT. Această companie furnizează soluții complete care să răspundă specificațiilor tehnologice, având la rândul ei parteneriate cu corporațiile mari din domeniu (ex: Intel, Asus, Kingston HyperX, Samsung, TP – Link, Logitech, etc). Deoarece aceste branduri internaționale vor avea vizibilitate strategică în cadrul evenimentului, vor aloca la rândul lor bugete de marketing pentru promovarea demersului. Primele demersuri în acest sens au fost făcute cu firma Maguay, un integrator român de sisteme, capabil să furnizeze infrastructura necesară oricărui eveniment cu o componentă tehnologică. c. Media și Comunicare Și contractele cu partenerii media intră în această categorie pentru că ei nu vor acționa ca un canal de marketing, ci vor fi direct interesați de poziționarea lor alături de brandul Capitală Europeană a Culturii. Posibili parteneri: posturile de televiziune și de radio cu acoperire națională și cu audiență mare. d. Servicii de logistică Un parteneriat strategic se poate realiza și cu operatori de transport, în special companii aeriene cu care se pot concepe pachete speciale pentru curse către aeroportul din Suceava. e. Servicii de alimentație publică Parteneriate similare se pot realiza și cu companiile mari care vor furniza serviciile de alimentație publică – producători de băuturi răcoritoare sau francize de restaurante. Pentru sprijinul acordat derulării evenimentelor si acești sponsorii vor beneficia de expunere publicitară preferențială și, dacă acest lucru nu contravine obiectivelor generale ale evenimentului și calității generale a experienței publicului, facilități de exclusivitate pentru anumite segmente.

• Cheltuieli operaționale:

- Vă rugăm să completați tabelul de mai jos în care să prezentați defalcarea cheltuielilor operaționale.

Defalcarea cheltuielilor operaționale:

Cheltuieli din progra

m (în

euro)

Cheltuieli din

program

(în %)

Promovare și market

ing (în

euro)

Promovare și market

ing (în %)

Salarii, cheltuieli de regie

și cheltuieli administ

rative (în euro)

Salarii, cheltuieli de regie

și cheltuieli administ

rative (în %)

Altele (conting

ență) (în euro)

Altele (conting

ență) (în %)

Totalul cheltuie

lilor operaționale

19.000.000

76% 3.500.000

14% 2.100.000

8,4% 400.000 1.6% 25.000.000

• Buget pentru cheltuielile de capital:

- Cum sunt defalcate veniturile ce vor fi primite din sectorul public pentru acoperirea cheltuielilor de capital în ceea ce privește anul pentru care este acordat titlul? Vă rugăm să completați tabelul de mai jos:

48

Sumele descrise în tabelul de mai sus ar acoperi realizarea de investiții de capital în infrastructuri esențiale pentru atingerea obiectivelor programului propus cum ar fi: - Construirea unei săli polivalente: buget estimat 20.000.000 Euro - Restaurarea Curții Domnești din Suceava: buget estimat 5.000.000 Euro - Realizarea terminalului 2 a Aeroportului „Ștefan cel Mare” Suceava: buget estimat 2.000.000

Euro - Muzeul de Artă Suceava: 2.000.000 Euro - Realizarea infrastructurii pentru evenimente în șanțul de apărare al Cetății de Scaun a Sucevei:

cost estimativ 2.500.000 Euro - Construirea etapei II a laboratorului de conservare restaurare a Muzeului Satului Bucovinean:

buget estimativ 4.000.000 Euro - Amenajarea perimetrului II la Muzeul Satului Bucovinean: cost estimativ 5.000.000 Euro - Reabilitarea și modernizarea parcului Șipote: 1.500.000 Euro - Amenajare parc Cetatea Șcheia – Mănăstirea Zamca: 270.000 Euro - Înființarea și organizarea Muzeului Satului Bucovinean la Horodnic 600.000 Euro

Pentru unele din proiectele de mai sus se preconizează disponibilitatea de finanțări de la Uniunea Europeană, însă pentru altele sunt necesare surse alternative. Menționăm că definitivarea legislației în domeniul parteneriatului public – privat ar putea să ofere și alte opțiuni de finanțare pentru anumite obiective. - Autoritățile responsabile de finanțele publice (municipalitatea, autoritățile regionale, autoritățile naționale) au votat deja sau și-au luat angajamente financiare pentru a acoperi cheltuielile de capital? În caz contrar, când intenționează s-o facă?

Autoritățile responsabile de finanțele publice la nivel local și la nivel regional încă nu și-au luat angajamente financiare pentru a acoperi cheltuielile de capital.

Demersurile privind asumarea acestor angajamente financiare vor avea loc de îndată ce există suficiente informații disponibile privind programele operaționale sau sectoriale de fonduri structurale pentru exercițiul 2014 – 2020.

De asemenea, pentru anumite proiecte pentru care nu există surse de finanțare de la fonduri ale Uniunii Europene este foarte importantă trecerea aplicației în etapa următoare de selecție a orașelor candidate pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii. - Care este strategia dumneavoastră de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin financiar din programele / fondurile Uniunii Europene pentru acoperirea cheltuielilor de capital?

Venituri din sectorul public pentru acoperirea cheltuielilor de capital

în euro

%

Guvern 15.250.000 32,98% Municipalitate 6.510.000 14,50% Regiune 3.110,000 6,93% UE (cu excepția Premiului Melina Mercouri) 20.000.000 44,57% Altele Total 44.870.000 100%

49

Strategia constă în depunerea cererilor de finanțare pe liniile ce urmează a fi deschise, ținându-se cont de specificitatea obiectivelor propuse. Pentru nevoile noastre privind investițiile de capital, Programul Operațional Regional 2014 – 2020 oferă axe de finanțare cu un potențial deosebit. La acesta se adaugă și alte programe, precum cel de Cooperare Teritorială Transfrontalier, relevant în special în expectativa programelor comune cu regiunile din Ucraina.

b. Structura organizatorică

- Ce fel de structură de gestiune și de punere in aplicare este avuta in vedere pentru punerea in aplicare a evenimentului Capitala europeana a culturii?

Suceava Capitala europeană a culturii 2021 este un proiect complex, care are nevoie de o echipa de management adecvat, nu numai în anul titlului, dar din moment ce titlul este acordat în 2016, pentru a atinge întocmai obiectivele strategiei culturale. Amploarea acestui proiect presupune munca unui număr mare de personal cu experiență. Pe baza acestor considerente, este foarte important să se stabilească o structură operațională pentru a atrage specialiștii cele mai potriviți în domenii legate de activitățile care vor fi desfășurate pe parcursul anilor anteriori lui 2021.

Pentru implementarea proiectului “Suceava European Capital of Culture 2021” a fost nevoie de strângerea la olaltă a celor mai importante figuri și organizații culturale. In acest sens a fost fondată Asociația Suceava Capitală Culturală Europeană; Având în vedere faptul că activitățile ce vor fi efectuate sunt foarte complexe din punct de vedere al resurselor implicate și de impactul asupra societății, a fost necesară încheierea unui parteneriat între “Asociația Suceava Capitală Europeană a Culturii”, „Primăria Suceava” și Consiliul Județean Suceava. Reprezentanții acestor instituții vor fi implicați în toate acțiunile care vor fi inițiate. Asociația Suceava Capitală Culturală Europeană a fost înființată pe baza următoarelor obiective: • pregătirea evenimentelor calendaristice specifice programului Suceava Capitala Europeană a Culturii înainte, în timpul și după 2021; • planificarea alocării resurselor pentru evenimentul amintit mai sus; • organizarea activităților de promovare a evenimentelor în mass-media; • atragerea de sprijin financiar, logistic și politic; • strângerea de fonduri pentru organizarea de evenimente sub marca: "Suceava Capitala Europeană a Culturii 2021"; Structura de conducere a acestei asociații este în sistem dualist și reprezentată în organigrama de mai jos:

50

Comitet de Onoare Bordul Director

Director de Marketing

Asistent Manager Director executiv

Director Operațional / Financiar

Director Artistic

Coordonator Film si Teatru

Coordonator Arte Digitale / Neconvenționale

Coordonator Muzică și Dans

Coordonator Fotografie si Arte plastice

Manager Logistică și Infrastructura Coordonator Literatura

Coordonator Publicitate Vizibilitate

Coordonator Relații cu Partenerii

Coordonator Relații Publice

Coordonator Media

Expert contabil

Responsabil achiziții și baza materială

Coordonator Strângere de fonduri

Consilier juridic

Responsabil IT 51

- Cum va fi organizată această structură din punct de vedere al conducerii? Vă rugăm să specificați în mod clar persoana (persoanele) care deţine (deţin) răspunderea finală pentru conducerea generală a proiectului.

Potrivit organigramei configurate, în ceea ce privește gestionarea activităților, ne referim la trei nivele de management care vor fi numite pentru a conduce activitățile inițiate: • Managementul Superior: Consiliul de Administrație; • Managementul Executiv: Director General; • Managementul de mijloc: Director Artistic, Director de Marketing, Director Financiar Consiliul de administrație este format din reprezentanți ai membrilor Primăriei (Primarul), ai consiliului județean (Președinte), membrii asociației "Suceava Capitală Culturală a Europei" și reprezentanți ai Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava și reprezentanți ai Camerei de Comerț și Industrie Suceava. Directorul General, Directorul Artistic și Directorul Financiar este numit de către consiliul de administrație.

Directorul general este responsabil cu managementul proiectului și el trebuie să țină seama de strategia propusă în vederea atingerii obiectivelor stabilite de Consiliul de Administrație și buna desfășurare a activităților sale urmând bugetul alocat.

Directorul general coordonează activitatea Directorului Artistic, Directorului de Marketing și Directorului Financiar;

Directorul artistic va informa coordonatorii artistici cu privire la obiectivele care trebuie atinse și, de asemenea, de modul în care vor avea loc evenimentele. Se va stabili o legătură permanentă între Coordonatorii Artistici și Directorul Artistic, care va supraveghea modul în care sunt executate evenimentele și va informa Directorul General al toate realizările care vor fi înregistrate.

Directorul Artistic va gestiona toate activitățile desfășurate de către coordonatorii de program:

Coordonatorul Film și Teatru se ocupă cu toate aspectele legate de organizarea, promovarea și livrarea de proiecții de film și de piesele care vor fi puse în scenă.

Coordonatorul Dans și Muzica este responsabil cu toate aspectele legate de organizarea, promovarea și livrarea de evenimente muzicale și de dans, indiferent de tipul lor.

Coordonatorul Fotografie și Arte plastice se ocupă cu toate aspectele legate de organizarea, promovarea și livrarea evenimentelor legate de arte vizuale

Coordonatorul Literar este responsabil cu toate aspectele legate de organizarea, promovarea și livrarea de evenimente legate de literatură;

Coordonatorul Artă digitală și neconvențională se ocupă de toate aspectele legate de organizarea, promovarea și livrarea de evenimente legate de noi forme de artă, care se așteaptă să evolueze în următorii 6 ani;

Directorul de Marketing va coordona toate activitățile legate de promovarea, vizibilitatea, comunicarea, parteneriatele și relațiile publice aferente proiectului.

Directorul de marketing coordonează activitatea: Coordonatorul Publicitate și Vizibilitatea este responsabil cu toate activitățile legate de

atragerea publicului la evenimentele culturale și creșterea gradului de conștientizare a programelor culturale;

Coordonatorul PR va fi "fața" evenimentelor care au loc în anul 2021; Coordonatorul Partenerilor este responsabil de parteneriatele strategice cu companii locale

și multinaționale, care își vor asocia brandurile cu cel al "Suceava Capitala Europeană a Culturii 2021";

Coordonatorul Media va fi responsabil cu transmisiile în fostele capitalele europene ale culturii și va fi responsabil pentru parteneriatele cu celelalte țări.

52

Directorul operațional și financiar alocă resurse financiare în conformitate cu bugetul pentru fiecare activitate și, de asemenea, are misiunea de a disponibilități financiare din diferite surse pentru a finanța evenimentele culturale.

Directorul financiar coordonează activitatea următorilor coordonatori sau simplii angajați: Expertul contabil este responsabil cu înregistrările financiare în conformitate cu normele și

reglementările locale, de operarea plăților, gestionează relația cu băncile. Coordonatorul de Achiziții are responsabilitatea de a întocmi documentațiile pentru licitații

și pentru a rezolva toate problemele legate de achiziții referitoare la buna desfășurare a evenimentelor culturale.

Consilierul juridic va oferi opinii cu privire la aspectele juridice legate de contracte, drepturi de autor și alte aspecte relevante;

Coordonatorul pentru Logistică și Infrastructură este responsabil cu toate problemele legate de logistică și de infrastructură;

Coordonatorul pentru Strângerea de Fonduri este responsabil pentru "deblocarea" resurselor financiare necesare evenimentele culturale și de a gestiona donațiile private.

- Cum vă veți asigura că această structură a personalului deține abilitățile și experiența necesare pentru a planifica, gestiona și livra programul cultural pentru anul titlului? Complexitatea activităților care vor avea loc necesită angajarea unor persoane calificate pentru a face față provocărilor anului în care va fi acordat titlul, deci o atenție sporită va fi acordată pentru recrutare, iar în acest sens se va apela la cel puțin o companie specializată de recrutare în domeniul cultural. Managerii care vor gestiona o anumită arie a activităților, vor fi experți în respectivul domeniu, având o experiență relevantă în astfel de proiecte. Este evident că obiectivele vor fi atinse numai prin angajarea unor oameni cheie, care vor fi implicați în toate activitățile premergătoare anului 2021.

Baza de selecție pentru candidații corespunzători va fi una mixtă și va include de asemenea alte țări din Uniunea Europeană.

Pentru moment există o echipă interimară pentru a sprijini activitățile demarate în prezent, urmând ca pozițiile să fie predate persoanelor special selectate.

- Cum veți asigura că există o cooperare adecvată între autoritățile locale și această structură, inclusiv echipa artistică?

Structura de management a proiectului implică toate părțile interesate, inclusiv autoritățile locale și pentru o cât mai bună colaborare se vor elabora proceduri și instrucțiuni de lucru; Un rol important în dezvoltarea cu succes a cooperării între autoritățile locale și structura propusă este Directorul General al acesteia, care va intermedia activitățile desfășurate în cadrul direcțiilor de activități: artistice, marketing și finanțe. Există acorduri de cooperare asumate între autoritățile locale și Asociația Culturală "Suceava Capitala Culturala Europeana" pentru a asigura dezvoltarea adecvată a evenimentelor propuse de strategie. Presa locală a publicat deja articole legate de angajamentul părților interesate implicate. - Potrivit căror criterii și în ce mod directorul general și directorul artistic a fost ales - sau va fi ales? Care sunt – sau care vor fi - profilurile lor respective? Când vor dura până la numirea lor?

53

Consiliul de Administrație va trebui să numească cele două poziții-cheie: Director General și Director Artistic. Recrutarea ambelor posturi va fi efectuată cu ajutorul unei companii independente de “head hunting”, asigurând nu numai transparența procesului, dar și accesul la o bază de date europeană în care sunt înregistrați profesioniști cu experiență în acest sector sensibil de activitate;

Adunarea Generală va lua decizia finală după testarea și intervievarea candidaților aflați într-o listă scurtă de cinci finaliști selectați de compania de “head hunting”. Procesul de recrutare va începe după acordarea titlului Capitală Culturală Europeană a anului 2021 către orașul Suceava într-un timp cât mai scurt, începând cu anul 2016.

Profilul Directorului General ideal aparține unui fost membru executiv al consiliului de administrație al unei prestigioase companii multinaționale, capabil să obțină rezultate remarcabile de la zero.

Suntem în căutarea unui lider vizionar capabil de a transforma mediul care îl înconjoară, este în căutarea unei provocări personale, motivată de impactul social pozitiv al acțiunilor, este dornic de a lăsa o moștenire culturală generațiilor viitoare.

Profilul Directorului Artistic este al unui organizator cu experiență de evenimente culturale atrăgătoare pentru un public multicultural, are experiență de management și realizări marcabile în lucrul cu diverși artiști, are o viziune orientată spre tehnologie, este motivat de obținerea rezultatelor, acceptă angajamente pe termen lung și este deschis indeilor artistice inovare, având cunoștințe vaste legate de povești, mituri, legende și basme.

c. Planul pentru situaţiile neprevăzute

- Ați derulat/planificat un exercițiu de evaluare a riscurilor? În contextul în care un asemenea proiect presupune antrenarea unui volum semnificativ de resurse de orice fel s-a avut în vedere efectuarea unei analize pentru a identifica anumite impedimente care ar putea interveni în implementarea cu succes a proiectului. Această analiză a vizat analiza unor factori care influențează modul de desfășurare al activităților. Așadar s-au avut în vedere o serie de aspecte ce țin de puncte forte ale proiectului și o serie de oportunități care ar putea fi valorificate, în sensul îmbunătățirii nivelului de cultură la nivel local. Totodată s-a urmărit identificarea unor aspecte ce denotă o serie de aspecte mai puțin favorabile, dar și o serie de factori exogeni care ar avea aspecte negative asupra atingerii obiectivelor.

Un risc major care ar putea afecta buna desfășurare a evenimentelor culturale în 2021 îl reprezintă nefinalizarea la timp a unor obiective de infrastructură.

Managerii de proiect vor întocmi planuri de contingență pentru fiecare eveniment și vor urmării următoarele riscuri:

- Riscul operațional - Riscul de lichiditate - Riscul reputațional

- Care sunt principalele puncte tari și puncte slabe ale proiectului dumneavoastră?

Câteva aspecte care denotă punctele tari ale proiectului propus vizează următoarele elemente:

• Cooperarea dintre instituțiile locale importante din punct de vedere administrativ și instituțiile reprezentative din perspectiva culturii - în acest sens s-a încheiat un acord de parteneriat între Asociația Suceava Capitală Culturală Europeană și fiecare entitate în parte (prin acest demers se reduc o serie de riscuri de natură organizatorică, antrenând în derularea activităților indivizi cu competențe diferite capabili să identifice soluții pentru eventualele probleme care ar putea surveni);

54

• Echipa organizatorică va fi formată din specialiști din domeniile vizate (prin implicarea de resurse umane pregătite corespunzator se asigură derularea activităților pe principiul eficienței din punct de vedere al utilizării resurselor financiare, dar și din perspectiva modului de realizare a sarcinilor care le revin);

• Aportul semnificativ adus în direcția dezvoltării culturale a orașului (prin proiect se are în vedere crearea unei infrastructuri care să favorizeze derularea de acțiuni din aria culturii: construirea sălii polivalente, o serie de îmbunătățiri aduse construcției ce reprezintă Casa de Cultură a orașului etc.; proiectul fundamentează premisele dezvoltării orașului din perspectiva culturii, asigurând cadrul general de derularea a activităților);

• Contribuie la dezvoltarea sistemului cultural la nivelul comunității locale favorizând creșterea interesului pentru cultură la nivel de indivizi, contribuind totodată la formarea unui model de dezvoltare culturală pentru alte orașe similare din punct de vedere teritorial, demografic sau economic;

• Proiectul în sine propune o serie de schimbări cu un impact pozitiv pe termen lung, ceea ce denotă interesul manifestat la nivelul autorităților locale pentru dezvoltarea continuă, din punct de vedere cultural, a orașului (strategia Suceava Capitală Europeană a Culturii fiind fundamentul a ceea ce presupune viziunea asupra culturii la nivel local);

• Abordarea inovativă a activităților propuse prin proiect constituie un element forte întrucât contribuie la diferențierea strategiei prezentate în comparație cu altele din această categorie;

• Originalitatea inițiativelor și persoanlizarea activităților ținând cont de specificul local contribuie la creșterea impactului proiectului asupra dezvoltării culturale a regiunii;

• Diversitatea activităților și a evenimentelor care se vor desfășura este un element forte în strategia propusă;

• Interesul amplu în vederea creării unui cadru favorabil dezvoltării culturii și dezvoltarea spiritului cultural al indivizilor, cultura fiind elementul care deosebește sau aseamănă o civilizație;

• Suceava și Bucovina constituie un simbol din punct de vedere istoric al României, acest proiect susținând dezvoltarea culturală la nivelul zonei pe care o formează, dar și la fundamentarea poziției acestora în ceea ce privește reprezentativitatea pentru cultura României per ansamblu;

• Prin proiect se promovează o serie de valori în ceea ce privește interesul pentru cultură, respectul pentru identitatea culturală, cooperarea între indivizi, ceea ce contribuie la fundamentarea specificului regional;

• Profesionalismul echipei de management, al întregii echipe de implementare se va reflecta asupra creșterii încrederii și entuziasmului membrilor comunității locale cu privire la dezvoltarea culturală a acesteia;

• În ceea ce privește organizarea efectivă a evenimentelor se va avea în vedere asigurarea unui cadru favorabil derulării armonioase a acestora și se ia în considerare furnizarea de servicii medicale de urgență și securitate pentru participanții la evenimente;

• Accesul în regiune poate fi realizat prin intermediul aeroportului Salcea, aeroport în curs de modernizare, lucrările la nivelul acestuia fiind finalizate până în anul 2021.

Câteva elemente cu privire la punctele slabe sunt:

• Lipsa de experiență în ceea ce privește competițiile de o asemenea amploare; • Lipsa unei infrastructuri care să permită implementarea proiectului; • Nivelul redus al activităților culturale la nivel local; • Nivelul redus de popularitate/recunoaștere a zonei; • Inexistența unei corelații dintre turism și cultură;

55

• Reticența din partea comunității în ceea ce privește acceptarea inovațiilor de natură culturală;

• Un număr redus de instituții culturale la nivel local; • Apetitul redus pentru cultură care ar putea fi majorat prin implementarea acestei strategii;

Prin prisma analizei realizate în ceea ce privește identificarea unor factori potențiali care ar putea influența proiectul, s-au identificat o serie de elemente ce denotă un impact pozitiv asupra dezvoltării culturale la nivel local. Astfel se pot menționa următoarele oportunități:

• Dezvoltarea pe termen lung a culturii la nivelul Sucevei și Bucovinei; • Atragerea unui număr mare de turiști; • Dezvoltarea economică a zonei; • Creșterea interesului pentru cultură la nivelul comunității locale; • Îmbunătățirea imaginii zonei cu privire la identitatea culturală.

În condițiile în care activitățile se desfășoară într-un cadru deschis s-a constatat prezența unor amenințări:

• Una din problemele majore ale oricărui eveniment de o asemenea amploare este dată de insuficiența resurselor financiare;

• Gradul de dezvoltare al infrastructurii poate să nu favorizeze derularea corespunzătoare a evenimentelor, în condițiile în care modificările cu privire la structura acesteia nu au fost finalizate;

• În conexiune cu aceste aspecte prezentate se poate menționa că numărul de participanți să fie redus, fapt ce nu permite atingerea performanței dorite;

• Neîncadrarea în termenii stabiliți cu privire la date calendaristice de derulare a evenimentelor din cauza unor factori naturali.

- Cum intenționați să depășiți punctele slabe, inclusiv prin utilizarea unor instrumente de atenuare și de planificare a riscurilor, a planului privind situațiile neprevăzute etc.? Pentru a atenua punctele slabe identificate se va avea în vedere valorificarea aspectelor forte ale proiectului. Astfel se ia în considerare maximizarea resurselor care sunt alocate pentru a diminua efectele negative ale unor asemenea factori. În condițiile în care nu există o experiență a autorităților locale în ceea ce privește dezvoltarea culturală, se va avea în vedere atragerea de resurse umane calificate cu experiență în domeniu care vor avea un rol important în atingerea obiectivelor. În ceea ce privește infrastructura, se vor lua măsurile necesare pentru a se îmbunătăți o serie de aspecte prin intermediul proiectului, realizând modificări semnificative în structura existentă. În condițiile în care s-a constatat un nivel redus al activității culturale, în prezent se va avea în vedere desfășurarea de evenimente ce promovează cultura prin intermediul proiectului. Astfel se va schimba semnificativ poziția pe care o ocupă zona în materie de activități culturale. Prin intermediul activităților care vor fi derulate se vizează creșterea interesului față de cultură la nivelul comunității locale. Astfel un rol semnificativ în atenuarea impactului acestui factor îl va deține implementarea proiectului. Prin activitățile ce urmează a se derula se are în vedere cultivarea apetitului pentru cultură al membrilor comunității. Deși numărul de instituții cu activități în domeniul culturii este oarecum redus, se va avea în vedere maximizarea efortului acestora în materie de implicare în desfășurarea evenimentelor. Este foarte important în acest sens interesul manifestat de către fiecare membru al comunității locale și antrenarea acestora în derularea evenimentelor. Atenția echipei de implementare se va concentra pe

56

valorificarea punctelor forte și inițierea demersurilor necesare în direcția atenuării impactului eventualelor slăbiciuni identificate. Bugetul prevede suma de 400.000 de euro pentru situații de contingență pentru acoperirea de situații neprevăzute. În cazul în care aceste sume nu vor fi utilizate vor fi alocate unor activități social culturale. d. Marketing și comunicare

- Programul dumneavoastră artistic poate fi rezumat printr-un slogan?

Da, sloganul pentru programul cultural și artistic pentru Suceava este „Inspiră. Imaginează. Simte.” Alegerea celor trei cuvinte, în această combinație specifică are diferite variante de interpretare, care înglobează atât designul, structura, cât și viziunea și atmosfera programului artistic propus.

Deși mesajul este foarte direct la prima vedere, cuvintele au o însemnătate mai profundă, fiecare fiind destinat unui pilon specific propunerii: mediul înconjurător, conținutul, procesul de creare și implicarea. Sloganul reprezintă o invitație care se adresează tuturor, utilizând concepte cu care oricine se poate identifica în mod natural. Pentru a accentua felul în care cele trei cuvinte construiesc viziunea artistică și programul, putem recurge la definițiile din Dicționarul Explicativ al Limbii Române:

Verbul „a inspira” are rolul de a incita gândurile și trăirile unei persoane; de a favoriza apariția momentului creației; de a prelua idei, sugestii de la cineva sau ceva, de a ghida sinele după ceva sau cineva. Programul propus, sau mai specific, cadrul superb al unei regiuni bine conservate, precum Bucovina va asigura inspirația prin intermediul poveștilor, al miturilor, legendelor, basmelor și al simbolurilor acestor pământuri asemenea altor regiuni din Europa și din lume. Este o coincidență fericită ca același cuvânt din limba română este totodată, folosit și pentru a descrie actul inhalării aerului în plămâni, o funcție esențială a organismului. Prin pădurile Bucovinei, există o prospețime și o atmosferă subtilă specifică ce nu pot fi găsite nicăieri altundeva, iar cuvintele nu sunt îndeajuns pentru a le exprima frumusețea.

Verbul „a imagina” înseamnă a fabrica, a descrie, a înfățișa, a contura o viziune alternativă în imaginația proprie. Substantivul imagine este o proiecție senzorială a unui obiect în mintea umană, sub formă de senzații, percepții sau reprezentări. Simbolurile, miturile și basmele vor constitui materia primă pentru toate activitățile, iar toți participanții vor reuni experiența culturală a fiecăruia prin intermediul imaginației.

Verbul „a simți” se referă la a interpreta senzația unui obiect, a unei acțiuni, a unei calități, cu ajutorul organelor de simț; percepția realității exterioare este cea care incită; dezvoltarea sensibilității, a conștiinței proprii, conturarea unor trăiri care impresionează și mișcă sinele. Având conținutul definit în prealabil, publicul va fi implicat în activități, trăind experiențele, atât ca spectatori, cât și ca actori. Programul cultural va însufleți miturile și va anima legendele, rezultând o experiență interactivă și dinamică. Ordinea deliberată a cuvintelor sugerează procesul din spatele programului cultural, de la concepere la execuție, dar și natura captivantă a fiecărei activități . Vizitatorii se vor juca, vor cânta, vor dansa, vor mânca, vor asculta și vor râde, nefiind doar spectatori. Sloganul-ul este o invitație pentru a face toate acestea, dar și o mostră din gustul temei și al dimensiunii unificatoare a imaginarului.

- Care este strategia urmărită de oraş în termeni de marketing şi de comunicare în anul pentru care este acordat titlul de Capitală europeană a culturii?

Atingerea obiectivelor propuse prin proiect se poate realiza prin intermediul unei cooperări între instituțiile implicate și public, care reprezintă la urma urmei beneficiarii direcți ai

57

evenimentelor propuse. Astfel, una dintre strategiile cele mai importante are în vedere componenta de marketing și comunicare. Inițiatorii proiectului sunt conștienți de importanța componentei de comunicare și informare, nu doar asupra acestui proiect, ci a tuturor activităților cu impact semnificativ asupra dezvoltării comunităților umane. Astfel, aspectele referitoare la publicitate vor fi tratate de directorul de marketing prin intermediul colaboratorului pe segmentul de comunicare, vizibilitate, PR și media. Strategia de marketing are în vedere așadar următoarele direcții de acțiune:

• creșterea vizibilității proiectului; • comunicarea eficientă între stakeholderi cu privire la modul de desfășurare a tuturor

evenimentelor; • diseminarea de informații prin intermediul mass-media; • menținerea permanentă a contactului cu beneficiarii proiectului.

Strategia de marketing vizează creșterea nivelului de interactivitate dintre organizatori, respectiv persoanele implicate în implementarea proiectului și audiența evenimentelor. Strategia urmărită poate fi realizată prin intermediul următoarelor obiective:

• de a face cunoscut proiectul, evenimentele și activitățile care se vor derula; • antrenarea cetățenilor în ceea ce privește participarea la evenimente (fie în calitate de

spectatori, fie în calitate de voluntari care se implică în organizarea evenimentelor); • promovarea orașului Suceava și a regiunii Bucovina din prisma turismului cultural; • promovarea candidaturii pentru obținerea titlului Suceava Capitală Europeană a Culturii; • promovarea titlului obținut (în cazul în care se va obține aceste titlu).

Se va avea în vedere acționarea pe două direcții în ceea ce privește comunicările ce se vor efectua: direcția informării publicului potențial și a posibililor parteneri în derularea evenimentelor și acțiunilor pe care acestea le presupun. Este dificil de stabilit în acest moment metodele și tehnicile care vor fi utilizate pentru diseminarea informațiilor, în contextul progresului tehnologic care se înregistrează permanent. Așadar, se va avea în vedere fundamentarea strategiei prin utilizarea metodelor tradiționale, urmând ca la nivelul anului 2021 să se aibă în vedere adaptarea mijloacelor pentru materializarea strategiei de marketing la inovațiile perioadei respective. Din punct de vedere temporal se are în vedere structurarea componentei de informare și marketing astfel: elemente ce țin de perioada ante obținerea titlului (prin intermediul cărora se pune accent pe aspectele ce privesc candidatura și obiectivele propuse), elemente ce formează strategia aferentă perioadei la nivelul căreia este deținut titlul (se face referire la evenimentele care se desfășoară) și perioada post obținerii titlului de capitală europeană. Strategia Suceava Capitală Europeană a Culturii face parte din strategia culturală a orașului Suceava pentru perioada 2015-2025, ceea ce denotă interesul manifestat la nivel local pentru dezvoltarea culturii. Acest aspect evidențiază faptul că strategia de marketing va avea în vedere întreaga perioadă, părțile implicate inițiind demersurile necesare pentru a promova proiectul și evenimentele propuse. Acțiunile antrenate în direcția comunicării și marketingului se bazează pe transparență și un grad ridicat de deschidere al inițiatorilor acestei strategii în ceea ce privește instrumentele propuse pentru a contribui la dezvoltarea identității culturale a orașului Suceava. Măsurile adoptate încă de la acest stadiu (de exemplu, faptul că site-ul poate fi vizitat deja, mai mult chiar, există o secțiune destinată propunerilor), arată interesul manifestat pentru a obtine feedback din partea publicului. Se dorește ca această inițiativă să fie realizată în colaborare cu beneficiarii direcți ai acesteia. Cultura este definită de oameni prin intermediul obiceriurilor și ritualurilor acestora, prin ceea ce aceștia fac diferit de ceilalți. Astfel se impune contactul permanent cu publicul și obținerea feedback-ului acestora în legatură cu tot ceea ce se realizează prin proiect. Marketingul este un “instrument social și economic grație căruia produsele materiale și cultura unei societăți sunt transmise membrilor săi”, în viziunea scriitorilor Oxenfeldt și Kelly.

58

Comunicarea eficientă este esențială pentru a asigura succesul proiectului “Suceava - Capitală Europeană a Culturii”, de aceea principiile de comunicare, conştientizare şi informare care vor fi avute în vedere în implementarea acestui proiect vor fi urmǎtoarele:

• Transparență: informațiile vor fi transmise având relevanță asupra formării prețurilor privind evenimentele culturale, valoarea adusă pe piață de informațiile difuzate față de costurile implicate pentru culegerea, gestionarea și publicarea acestora.

• Relevanță: în centrul activităților de comunicare și informare vor fi puse în prim plan nevoile grupurilor-țintă.

• Claritate: mesajele sau informațiile vor aduce la cunoștința publicului aspecte legate de gestionarea evenimentelor.

• Simplitate: pe parcursul tuturor proceselor de comunicare, scrise și verbale, va fi utilizat un limbaj clar și accesibil. O atenție deosebită va fi acordată în acest sens comunicării cu publicul țintă al proiectului.

Pentru implementarea strategiei de informare și conștientizare atât la nivel local, cât și național, dar și la nivelul UE, se va recurge la următoarele instrumente de comunicare:

• Afișe • Televiziune • Radio

• Presă • Internet

În ceea ce privește componenta de internet se constată că este una din metodele cele mai eficiente pentru diseminarea informațiilor către receptorii acestora, întrucât a devenit un element important în activitatea oricărui individ. Site-ul oficial pentru promovarea strategiei Suceava Capitală Europeană a Culturii 2021 este un mijloc important pentru oferirea de informații cu privire la programul evenimentelor cu specific cultural, știri cu privire la modul de derulare al evenimentelor (spre exemplu numărul de participanți, fotografii de la evenimente), cu privire la sponsori și parteneri.

La nivelul site-ului există o secțiune pentru propuneri, prin care vizitatorii pot oferi o serie de recomandări cu privire la acțiunile care se vor derula, implicându-se astfel și publicul în faza de organizare incipientă a evenimentelor. La nivelul site-ului poate fi accesată strategia realizată, oferindu-se astfel informații cu privire la ceea ce se dorește a se realiza. Acest fapt denotă un grad ridicat de transparență întrucât accesul la documentul care îl constituie „Strategia Suceava Capitală Europeană a Culturii” este facilitat prin accesarea site-ului oficial www.suceava2021.ro.

Având în vedere că acest proiect se adresează comunităţii locale, în sensul că beneficiarii direcți ai acestuia vor fi membrii comunității locale în ponderea cea mai mare, cărora li se vor mai putea alătura și alte persoane, activitatea de informare şi conştientizare a publicului reprezintă componente cheie care pot susţine, atât strategia de dezvoltare a orașului, cât și promovarea dezvoltării durabile a acestuia.

Fiind un proiect ce se va derula pe de o parte în orașul Suceava, dar include pe de altă parte și spațiul Bucovinean, mesajul ce stă la baza acestui complex proiect va fi transmis următoarelor tipuri de target:

• Publicului larg – locuitorii orașului Suceava;

• Instituții publice și private • Societatea civilă;

• Personal didactic, elevi, studenți; • Mass-media • Presa scrisă.

Înainte de debutul primei etape a campaniei de informare și conştientizare se va desfăşura etapa de pregătire a materialelor necesare promovării: spoturi video și audio, afișe, advertoriale de presă, website-ul.

Obiectivul principal este acela de a mări gradul de conștientizare al publicului, punând accent pe nevoia de regenerarea urbană a orașului, marketingul urban nefiind o caracteristică puternică a sistemului administrativ, însă prin promovarea acestui amplu proiect descoperim oprtunitățile ce le putem oferi.

59

Campania de informare și conștientizare se va demara în anul 2017, luna ianuarie, pe o perioada de 7 luni, având următoarele acțiuni:

Actualizarea website-ului, în vederea atragerii unui număr cât mai mare de utilizatori. Distribuirea afișelor, pentru a asigura vizibilitatea proiectului și pentru a informa publicul

țintă despre obiectivele, rezultatele preconizate ale proiectului și beneficiile acestuia. Un număr mare de difuzări ale spotului video pe canalele TV selectate. Difuzările vor fi

conform planului media care va fi stabilit cu o lună înaintea începerii campaniei. Un număr mare de difuzări ale spotului audio pe canalele radio selectate. Difuzările vor

fi conform planului media care va fi stabilit cu o lună înaintea începerii campaniei. Numeroase apariții ale advertorialului de presă în publicațiile selectate. Cu ajutorul acestei campanii dorim să prioritizăm trei aspecte importante și anume:

dezvoltarea culturală durabilă, deservirea unui public cât mai larg, adaptarea la mediul extern și intern. Datorită evenimentelor planificate pe parcursul celor 5 ani, considerăm că vom crește potențialul turistic cultural al orașului Suceava și al spațiului Bucovinean, vizitatorii având șansa de a participa la evenimente multiculturale pregătite cu atenție.

Strategia de comunicare: • Vizibilitatea orașului prin prisma turismului și a agențiilor de publicitate. • Promovarea orașului, a comunității artistice și creative a Uniunii Europene cu sprijinul

organizațiilor și asociațiilor culturale. • Parteneriate prin care vom susține evenimentele culturale dinaintea anului 2021. • Conferințe de presă și prezentări publice a unei mici părți din procesul de pregătire a marelui

eveniment. • Promovarea orașului cu ajutorul instituțiilor locale, naționale și Europene.

Distribuirea bugetului alocat pentru promovare și marketing

2017 2018 2019 2020 2021 155.000 € 200.000 € 300.000 € 700.000 € 2.145.000 €

14% din bugetul total Bugetul se va distribui în următoarele acțiuni: realizare website, administrare website, afișe, producție spot video, difuzare spot video, producție spot radio, difuzare spot radio, publicare advertoriale.

- Cum vă veţi mobiliza propriii cetăţeni astfel încât să-şi asume rolul de comunicatori ai evenimentului către lumea exterioară?

Acest aspect va fi analizat de departamentul de relații și comunicare din cadrul Asociației Suceava Capitală Culturală Europeană, prin dezvoltarea unei politici de comunicare care să stabilească şi să menţină o relaţie de încredere mutuală cu multiplele categorii de public. Din această perspectivă, departamentul de relaţii publice şi comunicare reprezintă o resursă esenţială pentru proiectul nostru. Experiențele trecute au demonstrat faptul că Suceava este un organizator de evenimente ample, la care au participat un număr mare de spectatori – în jur de 5.000. Setea de cultură și de nou planează asupra orașului, titlul de Capitală Europeană Culturală fiind apa ce va liniști această dorință. Pentru acest demers dorim sa creăm o punte de legătură între părțile interesate, parteneri, sponsori și cetățenii orașului care să spargă barierele create de-a lungul anilor prin prima acestui eveniment.

60

Comunicarea este un proiect în sine pentru a mobiliza cetățenii orașului, este o artă ce va trebui redescoperită de Suceava, este un proces dinamic, aflat într-o permanentă transformare. Societatea există datorită comunicării, ea înseamnă comunitate și este văzută ca un proces care implică participare din partea membrilor unei societăți. Strategia de comunicare 2015-2020 Mesajele pe care le vom trasmite vor avea un caracter dinamic, orice cumunicare inițiată, având o anumită evoluție - se schimbă și schimbă persoanele implicate în proces. Acest proiect va da o nouă imagine orașului, minoritățile fiind înglobate în acest demers. Titlul de Capitală Europeană a Culturii oferă oportunitatea de a ne plasa în cultura europeană și de a construi relații noi de socializare în mediul online. Acest aspect va propulsa și transforma vizibilitatea vieții culturale a orașului Suceava. Stagiul preparator pentru promovarea și generarea suportului cetățenilor pentru Suceava 2021 este deja în desfășurare. Primul pas este de a capta atenția cetățenilor și de a atrage sprijinul necesar din partea acestora. Logo-ul este rezultatul primului apel la candidatura Sucevei ca și Capitală Europeană a Culturii. Alt obiectiv important va fi prezentarea evenimentelor ce vor avea loc și încurajarea cetățenilor de a participa în acest proces și de a-și asuma rolul de comunicatori. Acest lucru a fost efectuat prin Strategia de dezvoltare a orașului Suceava, site-ul official, pagina oficială de Facebook, unde doritorii vor putea posta idei, poze, propuneri de evenimente etc.

Anul care va culmina din punct de vedere al evenimentelor va fi anul 2021, iar promovarea acestora va fi asigurată de decorarea clădirilor cu mesajul Suceava 2021 – Inspire. Imagine. Feel, crearea de afișe, spot-uri TV, spot-uri audio.

- Cum intenționează orașul să pună în evidență faptul că acțiunea Capitală europeană a culturii aparține Uniunii Europene?

Prin intermediul mijloacelor de comunicare, a promovării evenimentelor și a acțiunilor desfășurate, acestea vor conține un text de început ce va evidenția faptul că este o acțiune a Uniunii Europene. Vom utiliza elemente de identitate vizuale, cum ar fi sigla Uniunii Europene, care nu este doar un simbol, ci reprezintă unitatea și identitatea într-un sens mai larg. Cercul de stele aurii reprezintă solidaritatea și armonia între popoarele Europei. Numărul stelelor nu este corelat cu numărul Statelor Membre. Există 12 stele pentru că numărul 12 este, tradițional, văzut ca simbolul perfecțiunii, integrității și unității.

Informații suplimentare

- Explicați în câteva rânduri prin ce anume candidatura dumneavoastră este mai specială în comparație cu cele ale altor orașe.

Sunt câteva diferențe între aplicația noastră și cele ale altor orașe care fac oferta Sucevei specială. Cea mai importantă dintre ele este efectul pe care titlul îl va avea asupra orașului, din toate punctele de vedere. Această realizare este echivalentul unei renașteri culturale, o schimbare profundă și plină de înțeles pentru oamenii care trăiesc aici, precum și o revizie generală la nivelul infrastructurii. Pentru alte orașe nu contează cât de grandios a fost gândită și executată, această acțiune nu va însemna altceva decât un punct de pe agenda pentru 2021. Fără îndoială, pentru Suceava, acest proces ar fi unul dintre cele mai importante evenimente din istoria orașului. Folosind o metaforă, dacă titlul ar fi un tablou, Suceava ar fi pânza ideală, imaculată.

61

Al doilea cel mai important aspect care face diferența este conceptul artistic care folosește la capacitate maximă valorile fundamentale ale unui individ, simbolurile care se află în identitatea și în memoria ancestrală a fiecărui loc din Europa, înțelepciunea din spatele fiecărei povești auzite în copilărie. Asociind toate aceste resurse abundente și diversificate, cu ajutorul și îndrumarea unei minți deschise, experimentații parteneri internaționali, cum ar fi orașul Barcelonei, vor permite implementarea unui program care va unifica, fascina și energiza pe oricine va face parte din el. În al treilea rând, Bucovina, locul ales pentru implementarea viziunii proiectului, nu ar putea fi unul mai potrivit, considerând materialul inspirațional, decorul incredibil și valorile bine păstrate ale meleagurilor. În afară de șansa de a asigura domiciliul aici pentru artiști din toată lumea, Bucovina din trecut este acum divizată între România și Ucraina. Care oportunitate ar fi mai bună pentru a deschide un dialog și a întări prietenia între națiuni și popoare decât prin intermediul culturii? Deși Suceava nu și-a asaltat locuitorii cu un amalgam de evenimente și mesaje incomplete în timpul pregătirii acestui eveniment, a elaborat o viziune strategică referitoare la viitorul cultural al orașului. Cu siguranță suntem un competitor din umbră, dar unde altundeva în România există o asemenea oportunitate pentru a demonstra ce poate face titlul de Capitală Europeană a Culturii asupra unui loc și a unei comunități?

- Adăugați alte comentarii pe care le considerați necesare în legătură cu candidatura dumneavoastră.

În anexa acestui dosar de candidatură se regăsesc următoarele documente:

- CV-urile responsabililor de proiect pentru partea de aplicație; - Hotărârea privind aprobarea asocierii Municipiului Suceava cu Asociația Suceava Capitală

Culturală Europeană în scopul gestionării și implementării PROGRAMULUI SUCEAVA – CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII 2021. (copie)

- Contractul de Asociere între Municipiul Suceava și Asociația Suceava Capitală Culturală Europeană în scopul gestionării și implementării PROGRAMULUI SUCEAVA – CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII 2021.(copie)

- Contractul de asociere între Municipiul Suceava prin Consiliul Local al Municipiului Suceava și Județul Suceava prin Consiliul Județean, în vederea susținerii financiare și politice extinse și solide, conform prevederilor din Apelul pentru depunerea candidaturilor pentru acțiunea Uniunii „Capitală Europeană a Culturii” în anul 2021 în România, precum și asumării angajamentului durabil privind implementarea PROGRAMULUI SUCEAVA – CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII 2021. (copie)

- Scrisorile de susținere din partea partidelor politice: Partidul Social Democrat – Organizația Județeană, Partidul Național Liberal Suceava, Partidul Mișcarea Populară Suceava.(copii)

- Acord de cooperare între Asociația Suceava Capitală Culturală Europeană și Asociația Culturală La Casa Amarilla din Barcelona.(copie)

- Acord de parteneriat între Asociația Suceava Capitală Culturală Europeană și Fundația Sibiu Jazz Festival. (copie)

În finalul dosarului se va introduce Anexa 2 – Declarație pe propria răspundere a orașului candidat.

62

CV-uri Coordonatori Prenume: Radu Nume: Bores Date of Birth: 17.04.1987 Cetățenie: Română Contact: radu.bores@gmail.com , +40 745 167 868 STUDII 2011 – Prezent: Doctorand Domeniul interdisciplinar economie - inginerie Tema de doctorat: ”Aplicații ale instrumentelor financiare în protecția

infrastructurilor critice” Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava, Romania 2009 – 2011: Master în Managementul Afacerilor Internaționale Academia de Studii Economice, București, Romania 2006 – 2009: Licențiat în Economie

Facultatea de Relații Economice Internaționale Academia de Studii Economice, București, Romania 2005 – 2006: Colegiul Național “Petru Rareş”

Specializarea: matematică – informatică – engleză intensiv 2002 – 2005 Colegiu Național “Ștefan cel Mare”

Specializarea: matematică – informatică – engleză intensiv REALIZĂRI PROFESIONALE

o “EVS – a response to young people’s needs!” Tineret în acțiune - curs de pregătire - Sanski Most

(Bosnia - Herzegovina), 08/11/2008 – 15/11/2008 o Participarea și câștigarea premiului pentru programul ”Comunicarea în Cercetarea Științifică” –

Geografie – “Dubai – Perla Orientului” – Academia de Studii Economice București o „Security Sector Transformation In The Wider Black Sea Area” – NATO – Institut avansat de

studii Securitate prin cercetare, 10 – 18 Aprilie 2007 – Bansko - Bulgaria o Atestat – limba engleză o Atestat de competențe profesionale – In Informatică o Atestat Cambridge – limba engleză avansați o Premiul 2 la Olimpiada Națională de Limba Engleză – Faza Națională o Absolvirea Școlii de Vară Internaționale „Kernels Of Our Future – fostering leaders by educating

the successor generation” – Chania, Grecia, 2006

EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ Martie 2015 – Prezent GENESIS MANAGEMENT CONSULTING SRL Funcția Manager Octombrie 2011 – Iulie 2014 Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava Funcția Asistent universitar (Strategii investiționale, Economie

Internațională, Integrare Economică Regională) 2010 – Prezent SC Nord Swine Prod SRL Funcția Administrator

63

Octombrie 2007 – Iunie 2011 Fundația EURISC – Institutul European al Managementului Riscului, Securității și Comunicării

Funcția Șef al departamdentului Relații Internaționale, Cercetător Asociat

Aprilie 2007 – Septembrie 2007 ICT Europa Funcția Partener de vânzări REALIZĂRI PROFESIONALE CNFPA (Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților) Certificat Trainer – Mai 2010 NATO Summit în Strasbourg/Kehl – o parte a delegației tinerilor din Romania, Aprilie 2009 “Aliante 2008” – Director de Proiect Coordonator Național pentru România

* Membru în echipa de coordonare pentru: “2008 Young Atlanticist Summit” – București, 2 – 4 Aprilie * “Securitate regională, Securitate energetică și NATO: probleme și posibilități viitoare”, 19-20

Februarie 2008 – Constanța* “Securitate energetică și protecția infrastructurilor critice” – Conferința Internațională,

București – 23 Noiembrie 2007 * LIMBI STRĂINE Engleză Fluent Franceză Mediu

PARTICIPAREA LA EVENIMENTE NAȚIONALE ȘI INTERNAȚIONALE NOTABILE o Secretariat tehnic în cadrul echipei editorial pentru ”Strategia de Securitate energetică și

protecție a infrastructurilor critice pentru România”, 16-18 Octombrie 2008, București, România;

o Participarea la a 81-a Convenție Internațională Lions, Iulie 2008, Bangkok Thailand; o Participarea la al 53-lea Forum European Lions, octombrie 2007; o “ASEAN at 40: Potential, Performance and Prospects” – 10 Octombrie, 2007 – București; o „UE și NATO acționând împreună în Sud-Estul Europei – Rolul rețelelor NGOs” – Conferință

Internațională în București, 28 – 30 iunie 2007; o “Controlul democratic al securității” – Noiembrie 2006 – București; o “Elaborarea unei strategii de Securitate regional din perspectiva societății civile” – Octombrie

2006 – București.

64

Prenume: Steiciuc Nume: Carmen-Veronica Data nașterii: 25.10.1968 Cetățenie: Română Contact: carmen_steiciuc@yahoo.com , +40 745 77 32 90 STUDII 2006 – 2007: Management în proiect, Asociaţia Euroed,

Bucureşti Manager de proiecte pentru România şi Europa 2003 – 2004: Ghid local / Ghid naţional în specialitatea Turism,

Institutul Irecson, Bucureşti Ghid national autorizat pe limba engleză 4-20 septembrie 1997: Excursie de studii în domeniul asistenţei sociale în Ayrshire, Scoţia,

translator pentru CCFC Canada pe parcursul întregii perioade Asistent social 1994 – 1997: Sociologie, Asistenţă Socială, în cadrul programului TEMPUS, Universitatea

„Al. I. Cuza” Iaşi – Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava – USTL Lille Franţa (cu specializare în Anglia, Februarie-Mai 1997, la „University of Central England” in Birmingham)

Sociolog, asistent social 1989 – 1994 Facultatea de Inginerie Electrică, secţia Automatizări şi Calculatoare,

Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava Inginer Automatizări şi Calculatoare 1983 – 1987 Liceul „Ştefan cel Mare” Suceava, secţia Chimie-Biologie Bio-chimist REALIZĂRI PROFESIONALE - 56 proiecte de asistenţă socială în perioada 1990-1997, în colaborare cu Christian Children’s Fund of Canada; - 2 proiecte culturale transfrontaliere România-Ucraina; - 77 de proiecte literare (pentru 36 de proiecte este director şi pentru alte 41 de proiecte este coordonator/partener/membru al juriului); - 30 de proiecte editoriale (7 ca autor, unul co-autor şi 22 ca redactor de carte), toate aceste cărți publicate în perioada 1995 – 2015. - director/coordonator a 113 evenimente teatrale şi turnee cu spectacole montate după piese semnate de dramaturgul bucovinean Matei Vişniec; - producator al unui spectacol de teatru în 2012.

EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ 1990 -1997 – Christian Childrens Fund of Canada, Administrative Assistant 1994 -2003 - S.C. ROMB S.A. Translator + Public Relations 2006 – 2008 –Centrul Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, Referent I (literature) 2008 – present – Centrul Cultural Bucovina – Consultant Artistic

65

REALIZĂRI PERSONALE (SCRIITOR)

- Deţinătoare a peste 50 de premii la concursuri naţionale şi internaţionale de poezie. - În iunie 2009 a fost rezident literar la Villa scriitoarei Marguerite Yourcenar, Centrul

departamental de rezidenţă a scriitorilor europeni din Saint-Jans-Cappel, Departamentul de Nord, Franţa, în urma unui concurs desfăşurat la Paris în 2008.

- În martie 2014 a primit rezidenţa oferită de La Napoule Art Foundation la Chateau de la Napoule, Mandelieu, Franţa, în urma unui concurs desfăşurat in Statele Unite ale Americii în noiembrie 2013.

MEMBRU ÎN ASOCIAŢII PROFESIONALE: Uniunea Scriitorilor din Romania, filiala Bacau - membru în comitetul de conducere Societatea Scriitorilor Bucovineni – preşedinte Revista Bucovina literară - Director Asociaţia Internaţională a Scriitorilor şi Oamenilor de Artă Români LITERART XXI, New York, USA Ordinul Poeţilor Mantelaţi din cadrul Asociaţiei Poesia Attiva - Unicorno, Torino, Italia.

LIMBI STRĂINE Engleză Fluent Franceză Mediu Italiană Mediu Spaniolă Mediu Director / coordonator / partener /membru al juriului în proiectele literare sau teatrale: - Zilele „Matei Vișniec”, 2013, 2014, 2015 (inițiator și coordonator al evenimentului teatral organizat prin Clubul Rotary Suceava Bucovina) ( în total 35 spectacole) - „Congresul naţional de poezie” (o dată la doi ani), în parteneriat cu Fundaţia Hyperion din Botoşani, eveniment în care sunt invitaţi 100 de scriitori români de marcă, din ţară şi din diasporă. (partener) 2011, 2013, 2015. - „Nichita în luna lui martie”- concurs judetean de poezie pentru elevii din clasele V-VIII şi IX-XII din judeţul Suceava. Concursul se desfăşoară la Vatra Dornei în luna martie. 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015. (coordonator și președintele juriului la toate edițiile) - Concursul Naţional de Recenzii şi Jurnale „LYCEUM” – se desfăşoară în luna mai la Suceava şi este organizat de Colegiul Naţional « Petru Rareş » din Suceava. 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014. (partener) - Festivalul naţional de caricatură şi literatură umoristică „Umor la...Gura Humorului”, se desfăşoară în luna iulie la Gura Humorului. 2007, 2008, 2009, 2010, 2012, 2013, 2014, 2015. (partener/ membru al juriului) - Festivalul internaţional de literatură umoristică “Umor fără frontiere în Ţara de Sus” de la Vama, se desfăşoară în luna iulie. 2012, 2013, 2014, 2015. (partener/ membru al juriului) - „Personalităţi fălticenene” - concurs de eseuri, Fălticeni, 2009; (membru al juriului) - Festivalul „Limba noastră cea română” din Cernăuţi, Ucraina, se desfăşoară în luna septembrie. 2011, 2012, 2013, 2014, 2015. (partener) - Festivalul internaţional de teatru pentru elevi şi tineret, Suceava, aprilie 2013, 2014, 2015. (membru al juriului)

66