subiecte tehnologii 1 40

7/23/2019 Subiecte Tehnologii 1 40

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-tehnologii-1-40 1/48

Subiecte Tehnologii

CAPITOLUL 1 – OBIECTUL DE CONSTRUCTIE

1.Descrieti fazele de executie ale unui obiect de constructie.

Faza 1 de executie infrastructura – caracterizata prin:

-articole de deviz ce implica volume mari de lucrari (sapaturi,betoane) a caror realizare

implica transportul si manipularea unor cantitati mari de materiale;

-se executa sub cota terenului;

-procesele de lucru se defasoara in spatii deschise,ceea ce permite manevrarea utilajelor de

transport combinat.

Faza 2 de executie a structurii de rezistena.Se poate adauga si subans. de elemente de

inchidere cand sunt realizate din prefabricate.

-art de deviz cu vol mari de lucrari;

-se executa deasupra cotei terenului – necesita utilzje de ridicat;

-procesele de lucru se defasoara in spatii deschise,ceea ce permite manevrarea utilajelor de

transport combinat.

Faza 3 lucrari interioare – se impart in 2 faze:

a) Inchideri ,compartimentari,finisaje de ordinul 1 caracterizate prin:

-art. de deviz cu colume medii, implica trasnportu si manipularea unor cantitati medii

de materila;

-lucrarile se executa in spatii inchise - limitarea manevrelol utilajelor de transport ----

-> materialele containerizate se pot ridica pe verticala pana pe marginea palierului,

pe orizontala apare transportul cu masini si inventar de mica mecanizare.

b) Finisaje de ordinul 2 si 3 – zugraveli,vopsitorii,tapete,strat de uzura la

pardoseli,tc.),caract. Prin:

-articole de deviz cu volume medii sau mari, dar ce implica transportul unor cantitati micide material;

-lucrari executate in spatii inchise, fapt ce nu ingaduie manevrarea utilajelor de transp

combinat.

Faza 4 de lucrari exterioare (izolatii de acoperis, fatade)”

-lucrari in spatii deschise, ceea ce ingaduie manevrarea oricarui tip de utilaj de transp. loco

– obiect

-articole de deviz cu volume de lucrari mici si medii, ce implica cantit de materiale mici si

medii.



2.Criterile pentru alegerea celor mai eficiente utilaje si indicii de analiza a eficientei

solutiilor tehnologice.

Criterii de natura tehnica si tehnologica – o prima etapa de selectare a utilajelor necesare

in functie de caracteristicile tehnice constructice precum si conditiile de lucru locale la

obiectul de constructie.

-este necesara o analiza amanuntita a procesului tehnologic mecanizat pe operatii si autilajelor in raport cu materialul, amplasamentul si conditiile de lucru.Pentru alegerea celui

mai eficient utilaj se compara pe rand caracteristicile tehnologice , stabilindu-se o ordine de

prioritate.In final se procedeaza la selectarea solutiei de utilaj care prezinta cele mai multe

caract. favorabile

Criterile economice – a doua etapa de selectare in functie de costurilie unitare de productie

ce intervin in urma exploatarii utilajului.Pentru evitarea costului unitar de productie a unui

proces tehnologic mecanizat se poate utiliza relatia:



3. Dimensionarea resurselor (forta de munca si utilajele - folosind normele de timp)

Forta de munca – resursele umane

Pentru executarea unei lucrari de constructie este nevoie de un anumit numar de

muncitori.Se poate determina prin relatia Nm=

unde:

Nm – nr de muncitoriQ - cantitate sau volumul de lucru care trebuie executat (ex: 20mp perdoseala parchet)

NT- norma de timp(aceasta exprima in cat timp se executa unitatea de lucru – ex 0,5 ore/mp)

ts - durata unui schimb de lucru (ex ts=8 ore)

ip –indice de vol a normei planificare si are vol cuprins in intervalul (1,00....1,40)

t - durata in care trebuie executata lucrarea (ex: t=3 zile)

Norma de timp

Culegeri de norme de munca,in care se gasesc normele de timp corespunzatoare fiecarui tip

de lucrare.Sunt orientative.Formatia minima notata cu Ri, necesara pt executarea lucrarii

Ex: Ri= 1 , un muncitor pt executare pardoseala

Ri = 2 , 2 muncitori pt executare zid de caramida

Pt. Ri>1 ,se poate determina nr de dormatii minime de lucru necesare

n=

n= numar de formatii minime necesare. Nm si n trebuie sa fie nr intregi.

Utilajele:

a) determinarea nr de utilaje folosind normele de timp ale utilajelor

Nu=

Nu=nr de utilaje

Q – ex: 100m3

Ntu- in cat timp executa unitatea de lucru ex: 0,1 ore/mc

ts – 8ore;10 ore

ip – indice de vol

t- durata de executie a luminii ex:3 zile de lucru

Ntu si ip depind de -conditile de munca de pe santier

-tipul de teren

-abilitatile muncitorului

b) determinarea nr de utilaje folosind datele din fisa tehnica a utilajului

Pentru executarea lucrarilor de constructie se pot folosi diferite utilaje, care dpdv al

modului de functionare pot fi grupate in doua categ:

-utilaje cu functionare ciclica sau periodica (excavatorul)

-utilaje cu functionarea continua (pompe ,benzi transportatoare)



4. Prezentati caracteristicile tehnice si factorii de exploatare ai utilajelor cu functionare

ciclica/periodica.

Caracteristicile tehnice :

-capacitatea utilajului (q) = vol de lucrari ce poate fi realizat de utilaj intr-un ciclu de lucru.

Se disting:

-capacitatea nominala (qn) – pt utilajele ce prezinta o singura capacitate de lucru(

excavator,betoniera,etc)

-capacitate medie (qm) – pt utilajele a caror capacitate variaza inn fucntie de alte caract

tehnice,precum raza de actiune , inaltimea de ridicare(macarale).

-raza de actiune a utilajului (r)

-inaltimea de lucru (I) ce variaza invers prop cu raza de actiune

Factorii de exploatare ai utilajelor:

a)coeficientul de utilizare a capacitatii (Kc) infica gradul de utilizare a capacitatii

utilajului,valoarea sa max fiind 1.Se exprima prin relatia Kc=

b)Coeficientul de utilizare a timpului de lucru (Kt) indica nivelul de folosire a timpului

activ al limbajului ,val sa maxima fiind de asemenea unitatea

Kt=

.Acest coef. Se calculeaza in general ca o medie pt durate de timp mai lungi

.decade sau luni

c)Randamentul (R) cantitatea de produs realizata de un utilaj in decurs de o ora.In functie

de factorii de explicare Kc si Kt luati in considerare se disting 3 tipuri de randament:

-randamentul teoretic(Rt) –indica prod realiz de un utilaj in timp de o ora de functionare

continua (Kt=1; Kc=1)

-randamentul tehnic(RT) - indica productia realizata de un utilaj in timp de o ora de funct.

Continua (Kt=1), tinandu-se seama de conditiile concrete de lucru (Kc<1),de

caracateristicile reale ale materialului prelucrat,manipulat sau trasnportat.RT=Pt*Kc=n*q*kc) (u*m/h)

-randamentul de exploatare(Re)-capacitatea de productie orara=productia realizata de

utilaj in timp de o ora ,tinandu-se seama de tehnologia concreta de lucru (Kt<1) si

caract.reale(Kc<i) Re=n*q*kc*kt (u*m/h)



CAPITOLUL 2 – TEHNICI DE TRANSPORT IN CONSTRUCTII

5.Caracteristicile generale ale transportului in constructii

Fluxul de transport cuprinde mai multe procesee elementare:incarcare,transport propriu zis

si descarcare

-transportul orizontal(ex: transp la destinatie mare cu camionul)-transportul vertical (ex. Ridicarea materialelor cu ajutorul ascensorului)

-transport combinat (atunci cand se floosesc macarale sau pompele)

Pot fi transportate materiale,semifabricare,prefabricare,echipamente,mijloace de munca si

forta de munca

Scopul:

-de aprovizionare – de la fabrici producatoare si pana la depozitul de lucru

-de evacuare – de la obiectul constructiei si pana la depozit (ex. Evacuarea materialelor rez

din demolari,a echipamentelor tehnologice dupa utilizare lor ,etc)

-tehnologic, loco- obiect – de la dep de lucru situat langa obiectul de constructii si pana la

locul de punere in opera .

Sensul:

-pe orizontala la distanta mare(>1km), in cazul transporturilor de provizionare sau

evacuare;

-pe orizontala la distanta mica (<100m) care se poate desfasura la nivelul solului sau la

nivelul etajului in cadrul transportului tehnologic, loco – obiect;

-pe verticala – in cadrul transp tehnol loco – obiect

Totalitatea materialelor ce se manipuleaza si se transporta se pot grupa astfel:

-materialele pulverulente(ciment,ipsos,var hidratat )

-materiale granulare (nisio, balast, pamant , pietris)

-materiale in bucati mici de forma neregulata( var bulgari,piatra sparta ,)

-materiale in bucati mici de forma neregulata (caramizi,blocuri si placi bca,etc)

-materiale in bucati mari ( prefabric din beton armat sau pecomprimat, profile metalice, bare si

colaci de otel ,cherestea,etc)

-materiale semilichide sau lihide(beton si mortar proaspat , apa, motorina,etc)



6.Prezentati schema generala de transport in constructii

Transportul la distanta mare (aprovizion sau evacuare) desf pe orizontala si transp

tehnologic ,loco – obiect, desf pe orizonta si verticala pe distante relativ mici.

Traseele pe care le pot parcurge materialele in cadrul unor fluxuri de transport pot fi

intrerupte sau nu de unul sau mai multe depozite.

Exista opt variante de transport de la depozitul fabricii producatoare pana la locul de

punere in opera.Ele apar prin evitarea unuia sau a mai multor depozite intermediare.

Aparitia unui depozit presupune operatiuni de incarcare –descarcare si o posibila operatie

de transport intern in cadrul depozitului.=> consuma timp, resurse energie=>reducerea

depozitelor intermediare. Preferabil sa ramana doar cele necesare precum:

-puncte de schimbare a mijlocului de transport;

-necesitatea asigurarii unui grad de prelucrare a materialelor inainte de a fi puse in opera,prin transformarea lor in semifabricare sau prefab;

-necorelarea in timp a activit de aprozivionare cu cele de punere in opera;

-necesitate acumularii unor rezerve de materiale.



7.Procedee si containere utilizate la transportul materialelor

Procedee:

a)Transportul in vrac

-incarcarea directa a materialelor in mijlocul de transport si apoi descarcarea directa de tip

gravitational sau pneumatic. Utilizat pentru transportul si manipularea materialelorpulverulente, granulare sau in bucati mici de forma neregulata care nu se degradeaza fizic

datorita manipularilor directe(ex, balast, nisip, pamant, ciment,etc)

b)Transportul in ambalaje (saci, cutii, bidoane, lazi mici)

-folosit pentru materiale de volum relativ mic si scumpe sau pt cele care-si pot schimba

proprietatile fizico-chimice in timpul transportului si manipularilor (ex.: cuie, suruburi,

vopsele, ciment, faianta, etc)

c)Transportul in pachete, containere si transcointainere.

-formarea unor unitati de incarcatura cu materiale ambalate sau nu, a caror forma ramane

neschimbata pe intregul flux de transport.

-asigura transportul si manipularea materialelor cu mijloace mecanice, in conditii

corespunzatoare de calitate la un pret de cost mai mic si cu o manopera mai redusa.

-se reduc pierderile de materiale, eliminand in mare parte sparturile, cresterea vitezei

mijlocului de transport prin reducerea nr de vehicule necesare.

-se poate folosi traficul combinat rutier - cale ferata si se fac economii la costul de ambalare

-containerele se pot reutiliza.

Containere

Clasificare:

a) Cu posibilitati proprii de deplasare – de mica capacitate prevazute cu roti proprii(fig

4.16 si 4.17)

b) Care nu au posibilitati proprii de deplasare, dar pot fi deplasate cu ajutorul unui

mijloc de inventar de mica mecanizare adecvat.

c) Containere de mare capacitate care pot fi manipulate si transportate doar cu ajutoril

unor mijloace mecanice adecvate (incarcatoare cu furca,macarale)



8.Prezentati mijloace de transport rutier la distanta mare.

a) Autocamioane cu platforma fixa –prevazute cu obloane rabatabile (lateral si spate) si se

folosesc pt transportul materialelor in bucati pachetizate, paletizate sau containerizate.

Incarcarea si descarcarea se face mecanizat.

b) Autobasculante – platforma se poate inclina in spate sau lateral, permitand descarcarea

gravitationala a materialelor

c) Autoagitatoarele – mijloace de transport a betonului si mortarului de la statia de

preparare pana la obiectul constructie in curs de realizare. Format dintr-o toba rotativa de

3-10m3 capacitate. In interiorul tobei este sudata o banda metalica elicoidala. Incarcarea cu

beton sau mortar se face prin intermediul unei palnii plasata la partea superioara spate. In

timpul transportului toba se roteste continuu pt a pastra omogenitatea betonului.

d) Autobetoniera – specializat tot pt transportul betonului, asemanator ca aspect

autoagitatorului. Realizata prin montarea unui malaxor special pe sasiul autocamionului. La

statia de preparare a betonului, in autobetoniera se incarca componentii uscati (agregatele

si ciment) gata dozati.

e) Autotractoarele – mijloace de tractiune prevazute cu motoare de mare putere, cu

tractiune dubla si cu posibilitati de testare pt marirea gradului de aderenta. Prevazute cu

dispozitive de tip sa care permit cuplarea semiremorcilor precum si rotirea necesara

acestora.



9.Determinarea duratei unui ciclu de transport.

Se noteaza cu „tp” tp=T î +Tp+Td+Tg+2Tm (in minute) unde:

T î - timpul de incarcare al vehicolului

Tp - timpul de transp cand mijlocul este incarcat(plin)

Td - timpul de descarcare;

Tg- timpul de transp cand mijlocul este gol

Tm- timpul de manevra si asteptare la capetele curselor.

Timpii ce formeaza durata unui ciclu se stabilest astfel:



10.Calculul numarului necesar de vehicule pentru transportul materialelor intr-un schimb

de lucru.



11. Transportul materialelor de constructii in cadrul santierului. Schema generala de

transport tehnologic loco-obiect

Transportul tehnologic al materialelor, de la depozitul situate langa obiectul de constructive

si pana la locul de punere in opera, se poate desfasura dupa una din variantele:

- Transport de aprovizionare;

-

Transport local la nivelul solului;

- Transport pe vertical;

- Transport pe orizontala la nivelul etajului;

- Transport combinat.

Pentru efectuarea acestor tipuri de transport exista o gama diversa de mijloace tehnice:

- Mijloace de inventar si masini de mica mecanizare;

-

Mijloace de transport pe vertical;- Mijloace de transport combinat;

Schema generala de transport loco-obiect:



12. Prezentarea mijloacelor de inventar de mica mecanizare si masini de mica mecanizare

Sunt utilizate in situatii cand trasportul mecanizat al materialelor nu se poate realiza sau nu

este rentabil.

Clasificare:

-

Pentru transport pe orizontala

- Pentru transport pe vertical

- Pentru manevrari locale

Masini de mica mecanizare pentru transportul pe orizontala:

- Roabe metalice pe pneuri

- Tomberoane cu bena basculanta

- Carucioare

- Electrocare

Masini de mica mecanizare pentu transportul pe vertical:

- Scripete (cel mai simplu mechanism util pt ridicarea pe vertical. Poate fi fix sau

mobil);

- Palonul (combinatie de mai multi scripeti fixi si mobili);

- Electropalon (masina complexa de ridicat pe vertical si transp pe orizontala a

materialelor).- Troliul manual

- Troliul electromecanic

- Trifor

- Cricul

Masini de mica mecanizare pentru manevrari locale:

- Benele (containere metalice, robuste, pt transp pe vertical a betonului si a mortarului

proaspat cu ajutorul macaralelor. I se poate atasa un tub de cauciuc pentru a dirija

mai bine scurgerea betonului);

- Lezile

- Buncare (transp mat in vrac sau semilichide);

- Silozurile



13. Prezentati mijloacele de transport pe vertical folosite in santier

- Ascensorul pe santier (este o instalatie complex apt ridicat material si personae. Se

monteaza la exterorul cladirii, fiind ancorat din loc in loc pentru a se provenii

rasturnarea turnului. Ancorarea se face de elemente de structura);

- Elevatorul catarg

- Macaraua rotituare stationara

- Elevator cu cupe (utilaj cu functionare continua, fol pt ridicarea unor material

necoezive livrate in vrac);

- Platforma hidraulica (ofera solutii eficinete pt ridicarea mat si a fortei de munca la div

inaltimi. Se gasesc in diverse var de constructii, optimizand timpul de lucru la punerea

in opera a materialelor).

14. Prezentati mijloacele de transport combinat: pompe de mortar si beton

Pompe de mortar si beton: - realizarea operatiilor de pompare implica necesitatea

asigurarii unor conditii special in ceea ce priveste compozitia mortarului/betonului;

Conditiile speciale se refera la umiditate si consistenta a materialului si la dimensiunea

agregatelor.

Pompa de mortar: este folosita la transportul si aplicarea pe support a mortarului pentru

sape si tencuieli. Schema de utilizare a masinii de tencuit este:

Agitator in poz de descarcare -> buncar basculant -> masina de tencuit -> punerea in

opera a mortarului.

Pompa de beton: asigura transportul betonului atat pe orizontala cat sip e verticala. Este

recomandata pt punerea in opera a unor volume mari de beton la inaltimi relative mari.

Pompa este fixate pe amplasament, iar legatura cu locul de punere in opera se face

printr-un traseu de conducte fixe cu diametrul de 100..125 mm.



15. Clasificarea macaralelor. Macaraua turn.

- macarale mobile

- macarale portal

- macarale turn

MACARALE MOBILE. Mijloace cu functionare ciclica, utilizate la lucrarile de

incarcare/descarcare a materialelor pachetizate, containerizate sau a elementelor

prefabricate.

Exista :

- Automacarale, alc din plantforma rotativa a utilajului de ridicat, montata pe sasiul

unui autocamion;

-

Macarale pe pneuri, folosita pe trasee fara denivelari care le-ar periclita stabilitatea;- Macarale pe senile

- Macarale pe sine

- Macarale plutitoare

MACARALE PORTAL. Sunt specific operatiilor de incarcare-descarcare in dep de material,

pe rampe de descarcare si la manevrarea elem prefabricate. Pot fi pe pneuri sau pe sine.

MACARALE TURN.

-pot sa fie fixe sau mobile;

-calelea de rulare se executa in functie de tipul macaralei si de durata in care macaraua

va functiona din pozitia respective;

-la montarea caii de rulare se va lasa un spatiu de siguranta de 2.5..4.0 m intre sina

interioara si frontul constr pt a permite macaralei sa se roteasca;

-daca lucreaza la inaltimi mari, atunci macaraua se ancoreaza de constructive;

-in acest caz se vor realiza blocuri de fundare din b a si se va lucra cu macarale rotituare

fixe;

-tipuri de macarale:

a. Macara cu turn fix, brat orizontal si contrabrat

b. Macara cu turn rotator, brat basculant si contrabrat

c.

Macara cu turn rotator si brat orizontald. Macara cu turn rotator si brat basculant prins articulat de turn



16. Clasificarea rocilor si pamanturilor, caracteristici geotehnice

Rocile: magmatice,sedimentare, metamorfice, compacte, stancoase, pamanturi.

Rocile magmatice: se realizeaza prin consolidarea magmei vulcanice;

Rocile sedimentare: prin precipitatii de natura chimica si solutii apoase;

Rocile metamorfice

Pamanturile necoezive: alc din fragmente de roci intre care nu exista forte de legatura.

Se clasifica in : blocuri (bucati de roci cu dim mai mare de 200 mm din masiv stancos),

bolovanis (fragmente de roci cu muchii rotunjite), pietris, nisip.

Pamanturile coerzive: particule intre care exista forte de coeziune; exista o mare diversitate

de pamanturi coezive care se deosebesc dupa originea geologica;

Se clasifica in: pamanturi argiloase (argila) si pamanturi prafoase (praf argilos, nisipos,etc).

17. Descrieti lucrarile pregatituare pt executarea terasamentelor

-elibererea terenului de obstacole;

-defrisarea terenului (indepartarea prin taiere sau smulgere cu radacini a arborilor si

arbustilor de pe terenul pe care se vor executa lucrari de terasamente);

-Saparea si indepartarea stratului vegetal (indepartarea crengilor, a radacinilor scoase,

precum si a pietrelor de dim mari aflate la suprafata terenului);

-Afanarea terenului mecanizata( dislocarea pamantului pe adancimi de 10..100cm si

intoarcerea lui, in scopul micsorarii rezistentelor la taiere a pamanturilor de categoriile a 3

si a 4, sau a celor inghetate, cat si pentru scoaterea pietrelor si a materialelor lemnoase din

pamant, in vederea indepartarii lor.)

-nivelarea (aducerea suprafetei negerulate a terenului la o suprafata relative plana, in

vederea asigurarii conditiilor necesare realizarii constructiei);

-trasarea axelor constructiei si implementarea sist de cote de referinte (se realizeaza in

vederea transpunerii de pe planurile de executie pe teren, a dimensiunilor constructiilor

care urmeaza a se executa);

-trasarea sapaturilor.



18.Escavatoare cu o singura cupa: clasificare, caracteristici.

Escavatoarele sunt mijloace de munca speciale pt lucrarile de pamant; executa saparea si

transportul la mica distanta a pamantului, pt a-l descarca in mijloace de transport sau in

depoz apropiate.

Exista escavatoare cu o singura cupa si escavatoare cu mai multe cupe.

Escavatoarele cu o singura cupa sunt cele mai des folosite.

Echipamentele uzuale de lucru sunt:

e. Cupa dreapta

f. Cupa inversa

g. Cupa dralina

h. Cupa graifer

In functie de capacitatea cupei, escavatoarele

pot fi:

i. De capaciate mica – <0.5 mc

j. De capacitate medie – 0.5..2 mc

k. De capacitate mare - >2mc

In functie de sistemul de deplasare:

l. Escavatoare pe roti

m. Escavatoare pe senile

n. Escatoare pe cai de rulare

o. Escavatoare pasitoare

p. Escavatoare plutitoare

Principalele caracteristici sunt:

q. Capacitatea cupei, qnc

r. Raza de sapare, Rs

s. Inaltimea de sapare, Hs

t. Adancimea de sapare, Us

u. Raza de descarcare Rd

v. Inaltimea de descarcare, Hd

Escavatoarele cu cupa dreapta: sapa deasupra nivelului de stationare;

Escavatoarele cu cupa inversa: sapa sub nivelul de stationare;

Escavatoarele cu draglina : sapa sub nivelul de stationare in teren uscat sau sub apa;

Escavatoarele cu grafier: sapa sub actiunea gr proprie, la caderea cupei deschise; pt saparea

de mare adancime si suprafete relative redusa.



19. Prezentarea principalele tipuri de escavatoare

Escavatoarele sunt mijloace de munca speciale pt lucrarile de pamant; executa saparea si

transportul la mica distanta a pamantului, pt a-l descarca in mijloace de transport sau in

depoz apropiate.

Exista escavatoare cu o singura cupa si escavatoare cu mai multe cupe.

Escavatoarele cu o singura cupa sunt cele mai des folosite.

Escavatoarele cu o cupa pot fi:

Escavatoarele cu cupa dreapta: sapa deasupra nivelului de stationare;

Escavatoarele cu cupa inversa: sapa sub nivelul de stationare;

Escavatoarele cu draglina : sapa sub nivelul de stationare in teren uscat sau sub apa;

Escavatoarele cu grafier: sapa sub actiunea gr proprie, la caderea cupei deschise; pt saparea

de mare adancime si suprafete relative redusa.

Escavatoarele cu mai multe cupe: sunt masini complexe, cu functie continua, utilizate la

lucrari de terasamente unde intervin volume mari de pam: la realizarea santurilor, la

decopertari in ind extraactiva de suprafata, etc.

Pot fi: escavatoare sapatoare de santuri (prin actionarea lanturilor, pam escavat este ridicat

si descarcat pe banda transportoare, iar apoi deversat lateral santului sapat sau e incarcat

direct in mijlocul de transport) si escavatoare cu roto porto-cupe (utilizate in abataje care se

afla sub nivelul platformei de stationare sau aflate la o cota superioara caii escavatorului.

Lucreaza impreuna cu instalatiile de benzi transportoare, alc un agregat cu functionare

continua de mare eficienta economic apt mecanizarea complexa a executarii unor volume

mari de pam).



20. Transportul pamantului. Variante de transport, operatii , utilaje

Variante de transport:

a. Cu autovehicule

b. Cu benzi transportoare

Operatii:

- Incarcarea pamantului in mijloc de transport;

- Transportul propriu-zis;

- Descarcarea gravitationala a pamantului;

c. Transport hidraulic al pamantului: pamantul escavat este amestecat cu apa de

transport => namol care poate fi pomat pe conducte la distante de 3..5 km.

Incarcarea pamantului in mijlocul de transport: se face cu urmatoarele utilaje:

- Escavatorul : poate incarca pamant direct din sapatura in mij de transp;

- Incarcatorul cu cupa: incarca si transporta pam pe dist scurte;

- Transportorul mobil cu banda: functionare continua; fol la incarcarea pam in mij de

transp;

Transportul propriu – zis: se face cu autovehicue sau cu benzi transportoare

Descarcarea se face gravitational.



20. Transportul pamantului: variante de transport, operatii, utilaje.

Transportul pamantului sapat de excavator de poate face: pe cale ferata, rutiera si

prin hidrotransport. Pentru transportul rutier se folosesc, in principal, autovehiculule - ca

mijloc cu functionare ciclica - si transportatoarele cu banda - ca mijloc cu functionare

continua.

Transportul cu autovehicule:

- autobasculante: descarcare prin basculare, de regula pe spate si uneori pe

laterala; se folosesc pe dist. cuprinse intre 1,0 si 10,0 km si au capacitati de

incarcare de 5...50 t (pana la 120 t)

- dumpere: au tactor monoax si descarcare prin basculare pe spate, dist. 1 - 5 km;

dumper pitic 0,25-0,50 mc, dumper mijlociu 0,50-1,00 mc, dumper mare 2,0-4,0

mc, dumper super mare 20 mc.

- semiremorci: semiremorci cu autotractor biex, descarcare prin partea inferioara a

remorcii si cap. de incarcare pana la 200 t, dist. de transport 5-15 km- remorci: tractate de tractor pe pneuri (dist. de 3-5 km) sau senile (dist. de 0,5-1,0

km), cap. de incarare de 5-35 t, pamantul se descarca si la partea inferioara a

remorcii

Transportul cu transportatoare cu banda: (in functie de dist. de transport):

- stationare, dist. pana la 6 km si debit de transport de peste 100 mc/h

- mobile, dist. de 10-30 m

Transport hidraulic: viteze de 1-5 m/s in functie de greutatea specifica a pamantului si de

debitul necesar, dist. pana la 3-5 km si utililizeaza instalatii de pompare cu debit de 40-

200 mc/h; pamantul sapat de excavator este descarcat intr-un buncar in care seamesteca cu apa de transport, formand un namol cu consistenta de 10-30 % si in

continuare este pompat pe conducte cu ajutorul instalatiei de pompare

Operatii folosite:

- incarcarea pana in mijlocul de transport → utilaje folosite: escavatorul, incarcatorul cu

cupa si transportul mobil cu banda

- transportul propriu-zis cu autovehicule sau benzi transportatoare

- descarcarea gravitationala a pamantului



21. Executarea umpluturilor de pamant.

- in jurul fundatiilor continue, izolate sau radier, la santuri pentru conducte

- pentru ridicarea cotei terenului natural pana la cota pardoselii ±0,00

- la platforme ptr. constructii industriale sau ansamble de locuit, cand se fac lucrari de

sistematizare pe vertical

- la diguri, la infrastructura cailor ferate si rutiere etc.

Activitati tehnologice:

- aducerea pamantului cu: - benzi tansportatoare mobile, macarale turn echipate cu

bene, incarcatoare cu cupa, L≤30

- buldozere, dumpere mici, autobasculante, L≤100 m

-autobasculante, tractoare cu remorci, dumpere mari,

L>100m

- se face din sapaturi, depozite apropiate, depoz. indepartate,

gropi de imprumut- imprastierea pamantului: - manual (volum de umplutura mic)

- mecanizat (vol. de umplutura mare): spatii largi cu

buldozere sau autogredere si scrapere, incarcatoare cu cupa dubla sau remorci cu

descarcare la partea inferioara; spatii inguste cu excavatoare echipate cu graifar sau cu

buldoexcavator

- grosimea totala a umpluturii se realizeaza din mai multe

straturi asternute uniform, nivelate si compactate fiecare in parte = straturi

elementare orizontale cu grosimi de la 15 la 100 cm

- compactarea terasamentelor: - scopul de a micsora volumul golurilor si volumul ocupatde apa si a mari volumul ocupat de scheletul mineral

- efecte: eliminarea/reducerea accentuata a forarilor ulterioare,

marirea masei volumice cu cresterea corespunzatoare a conditiilor mecanice, eliminarea

infiltratiei apelor, reducerea permeabilitatii etc.

- controlul compactarii terasamentelor se face prin GRADUL DE

COMPACTARE D



22. Lucrarile auxiliare pentru terasamente. Sprijinirea peretilor sapaturii (sprijin de mal)

Se stabileste tinand cont de adancimea sapaturii, natura, omogenitatea

stratificatiilor, coeziunea si umiditatea terenului, existenta si regimul de curgere al apelor

subterane, conditiile meteo si climatice din perioada de executie a lucrarilor terasiere,

tehnologia de executie adoptata etc. Pentru sprijinirea sapaturilor este recomandata

folosirea elementelor modulate, compacte ptr. un domeniu larg de utilizare si cu

posibilitati de refolosire

Clasificarea sprijinirilor:

- sprijiniri in spatii inguste sau limitate

- sprijiniri in spatii largi

- sprijiniri orizontale

- sprijiniri verticale

Solutii pentru sprijinirea santurilor (ofera siguranta in lucrarile executate la adancime):

- sisteme de sprijinire santuri cu lemn sau placaj tristrat- scoturi de santuri, palplanse metalice modulare

- popi metalici speciali, popi orizontali calibrati ptr. asigurarea sapaturii

Sisteme de sprijinire a malurilor sapaturii:

- sprijinirea peretilor incintei

- ptr. suprafete deschise si suprafete mari: lucrari de sustinere mal cu ajutorul spraiturilor

sub protectia carora se realizeaza escavatiile adanci



23. Evacuarea apelor din incinta sapaturii - Epuismente.

- epuismente directe - prin pompare directa si continua a apelor din precipitatii, precum

si a celor care se infiltreaza prin pereti sau prin partile inferioare a sapaturii

- epuismente indirecte - prin coborarea nivelului panzei freatice sub nivelul cotei

inferioare a sapaturii

Evacuarea directa:

- se aplica atunci cand fluxul apelor nu este prea mare iar pamantul este coeziv

- de regula santurile se exectua in afara suprafafetei lucrarilor de baza

- in cazul sapaturilor sprijinite, santurile de scurgere se fac in incinta acestora

- ptr. evacuarea apelor se colecteaza in santuri deschise amplasate la nivelul cel mai de

jos al sapaturilor

- apele sunt dirijate de pantele de la baza sapaturilor, de unde sunt apoi evacuate prin

pompare in afara incintei sapaturilor

- ptr. pompa directa se folosesc pompe centrifuge absorbant-refulante care functioneazatotal sau partial sub nivelul apei

Evacuarea indirecta:

- se utilizeaza atunci cand debitele de infiltratii sunt mari

- ptr. coborarea temporara a nivelului panzei freatice avem 2 sisteme:

- pututir filtrante de diametru mare, ptr. terenuri coezive si cu

permeabilitate mare

- puturi filtrante de diametru mic sau filtre aciculare, ptr. terenuri necoezive

cu permeabilitate redusa

- in principiu, coborarea generala a nivelului panzei freatice se face astfel:- se executa sapatura pana la nivelul apelor subterane

- in jurul gropii de fundatie se executa puturi filtrante de diametru mare sau

filtre aciculare

- se pompeaza apa, coborand nivelul apelor subterane sub cota de fundare

- se continua sapatura si se executa lucrarile de fundatie in uscat



24. Proiectarea planului de sapatura (elaborarea planului, schema de miscare si bilantul

terasamentelor).

a) Planul de sapatura = o piesa desenata executata la scara si cotata care exprima

geometri in plan si sectiune caracteristica solutia de sapatura proiectata

- ca baza de lucru se foloseste proiectul de executie, detalii din planul de fundatii si

sectiunile reprezentative

- pe baza planului de sapatura se calculeaza volumele de sapatura si umplutura precum si

necesarul de cofraje si sprijiniri; aceste cantitati pot fi diferite fata de cele din

documentele de deviz, daca procedeul tehnologic adoptat este altul fata de cel initial

b) Schema de miscare si bilantul terasamentului

Schema de miscare: volum de sapatura si volum de umplutura

Vs teoretic se poate duce direct Vu 300 m

3 in sapatura altui santier V1 = 200m

3

V2 = 50 m3

depozitul apropiat

200 m3

depozitul indepartat

100 m3

Volumele de sapatura si si umplutura se exprima astfel:

- volumele de sapatura realizate mecanizat si manual, evacuate in depozite

apropiate si in depozite indepartate

- volumele de umplutura necesare pentru sapaturile executate si umpluturile

generale aduse din depozitul apropiat sau din gropi de imprumut (chiar si sapatura

altui santier)

Bilantul terasamentelor: se prezinta sub forma sintetica in piese scrise, datele

figurate in schema de miscare a terasamentelor; in cadrul bilantului se pot intalni 3

situatii in raportul dintre volumul total de sapatura si volumul total de umplutura:

1. Vs > Vu

2. Vs < Vu 3. Vs = Vu

groapa de

imprumut

500 m3



25. Cofraje: Criteriile de proiectare, conditii de alcatuire si clasificarea cofrajelor.

COFRAJUL = forma utilizata pe santier la executarea constructiilor din beton si beton armat.

Amestecul de beton se toarna in cofrajul instalat, se complacteaza, se pastreaza si se intretine

pana la atingerea rezistentei necesare.

CONDITII DE ALCATUIRE:

- Cofrajul este alcatuit din elemente de diferite tipuri: elemente de formare, elemente portante,

elemente de sustinere

- Cofrajul este alcatuit din urmatoarele materiale: metal, material lemnos, mase plastice

CRITERII DE PROIECTARE: cofrajele trebuie sa corespunda unor exigente cu privire la:

- Rezistenta si stabilitate

- Etanseitate

- Siguranta in exploatare

-

Asigurarea realizaii cu exactitate a dimensiunilor stabilite prin proiect

- Rigiditatea si simplitatea montarii si a demontarii

- Obtinerea unei suprafete de calitate dupa decofrare

- Cofrajul nu are voie sa impiedice montarea armaturii, punerea in opera si comportarea amestecului

de beton.

- Pentru micsorarea aderentei betonului la suprafata de contact a cofrajului se folosesc substante

care ajuta la decofrarea si protejarea suprafetei elementelor de lemn (substanta denumita

“decofrol”)

CLASIFICAREA COFRAJELOR:

a)

Dupa modul de alcatuire:

- Cofraje fixe – realizate la fata locului din cherestea

- Cofraje demontabile – realizate din panouri mici de cofraj, montate si demontate manual sau din

ansamble plane sau spatiale, montate si demontate motorizat

- Cofraje mobile – cofraje glisante sau cofraje rulante

- Cofraje speciale – cofraje pierdute, cofraje pneumatice

b)

Dupa tipul elementului cofrat:- Cofraje pt fundatii

- Cofraje pt pereti monoliti si diafragme

- Cofraje pt grinzi

- Cofraje pt placi

- Cofraje pt stalpi

- Cofraje pt alte elemente din beton armat

monolit

c)

Dupa forma:

- Cofraje liniare: bare

- Cofraje plane

- Cofraje curbe

- Cofraje spatial

d)

Dupa numarul de utilizari- Cofrajul de inventar – pentru utilizare multipla

- Cofrajul de unica folosinta – mestesugaresti (facute pe santier), pierdute (raman inglobate in

elementul de constructie)



26. Clasificarea armaturilor, materiale auxiliare, conditii de livrare si depozitare.

CLASIFICAREA ARMATURILOR

Dupa forma elementelor de armare

- Bare

- Profile laminate

-

Plase sudate

- Fibre de armatura dispersa

Dupa materialul din care este facuta armatura

- Din otel: bare profilate sau netede, sarma profilata sau neteda, cabluri, toroane, profile laminate

- Din alte materiale: fibra de carbon, sticla, polietilena (in special pentru armarea dispersa la plansee

si plafoane)

Dupa destinatie -

armatura de rezistenta – pentru preluarea eforturilor

-

armatura constructiva – de montaj pentru fixarea armaturilor de rezistenta in pozitie, la

turnarea betonului si pentru asamblarea carcasei si fixarea armaturii in pozitie de proiect

Dupa principiul de lucru

-

Armatura pasiva - netensionata

-

Armatura activa – pretensionata si posttensionata

MATERIALE AUXILIARE

-

Distantieri: simpli, circulari, calareti (din plastic sau din alte materiale)

-

Materiale de imbinare: sarma de legat, electrozii de sudura

CONDITII DE LIVRARE

-

Bare independente

-

Legaturi de bare

-

Colaci

-

Carcase plane si spatiale

-

Plansee plane, pachete de plase plane, rulouri

DEPOZITARE

-

Locul de depozitare al otelului beton trebuie ales astfel incat acesta sa poata fi descarcat

direct din vehicolele de aprovizionare in depozitul bazei de productie, pe calitati si pe

diametre

-

In general se depoziteaza e platforme deschise baleotate sau betonate, cu panta pentru

scurgerea apelor, in pozitie orizontala sau verticala.



27. Executia lucrarilor de armare. Montarea armaturilor in cofraje, etaple de baza, conditii

tehnice.

ETAPE DE BAZA:

-

Pregatirea elementelor de baza

-

Transportul elementelor gata fasonate

-

Montarea armaturilor in pozitia de proiect

-

Verificarea si controlul armaturii inainte si dupa introducerea in cofraj

-

Receptia lucrarilor de armare

CONDITII TEHNICE care trebuie respectate:

-

Depozitatea corespunzatoare a armaturilor pentru a nu rugini si a nu se deteriora

-

Curatarea armaturii de rugina neaderenta, pamant, grasimi inainte de punerea in opera

-

Asigurarea unui strat de beton care sa protejeze armatura de factorii corozivi externi – se

face cu distantieri intre armatura si cofraj

-

Asigurarea aderentei intre beton si armatura prin asigurarea unor distante intre bare si intre

bare si cofraj

-

Preluarea de catre armatura a eforturilor de intindere atunci cand se aplica o forta pe

elementele de constructie

-

Transmiterea eforturilor din barele de armatura corect din bara in bara, de la un nivel la

celalalt in functie de fundatii

-

Respectarea cu strictete a prevederilor planului de armare a proiectului de executie\

MONTAREA ARMATURILOR IN COFRAJE

-

Operatii preparatoare:

Verificarea calitativa si dimensionala

Prelucrari locale (ex: decupari)

Remedierea defectelor gasite

-

Montarea armaturilor din bare idependente are ca rol armarea stalpilor, armarea grinzilor,

armarea peretilor si armarea placilor

-

Montarea armaturilor din carcase liniare sau spatiale se face cu macaraua, fiind necesare

dispozitive de manevrare si montaje adecvate

-

Montarea armaturilor din carcase plane sau plase sudate se face fie cu macaraua, fiind

necesare dispozitive de manevrare si montaj adecvate, fie manual, direct in cofraj



28. Lucrari de betoane. Materiale, prepararea si transportul amestecurilor de beton.

BETONUL = amestec format din agregate (nisip, pietris, balast), liant (ciment de diverse tipuri) si apa la

care se pot adauga adaosuri si aditivi

CLASIFICARE: dupa varsta: beton proaspat, beton in curs de intarire, beton intarit

PROPRIETATILE betonului proaspat:

- Stabilitatea – pastrarea calitatilor pe durata manevrarii si a punerii in opera

- Mobilitate – sa umpla cat mai bine cofrajul si spatiul dintre armaturi

- Lucrabilitatea – stabilitate si mobilitate

PREGATIEA AGREGATELOR- Extragerea agregatelor cu escavatoarele

- Transportul cu autobasculante pana la statia de sortare

- Sortarea – trecerea prin site vibratoare de diferite dimensiuni

-

Spalarea de argila si parti organice

- Concasarea pietrei de refuz

PREPARAREA BETONULUI- Alegerea componentelor betonului, stabilirea retetei, dozarea materialelor componente, malaxarea

(amestecarea) betonului

- In timpul transportului, manevrarii si depozitarii, comentul trebuie sa fie ferit de umezeala si

intemperii

- se face cu:

Betoniere – pentru cantitati mici

Centrale de beton – pentru cantitati mari

TRANSPORTUL AMESTECURILOR DE BETON

De la producator la obiectul de constructie:

- Autoagitatoare – transporta betonul proaspat pe distante/ durate de transport limitate pentru a nu

incepe priza cimentului

- Autobetoniere – sunt folosite pentru betonul praspat sau amestec uscat pentru beton, caz in care

apa urmeaza sa fie agaugata pe parcurs

- Autobasculante – betonul trebuie reomogenizat la locul de descarcare

Transportul loco-obiect se face cu roabe, tomberoane, vagoneti sau dumpere pitice

Transportul betonului pe trasee combinate se face cu:

- Macarale turn echipate cu bene

- Transportatoare cu banda rulanta

- Jgheaburi si hoboti

- Pomparea betonului

CONDITII GENERALE DE TRANSPORT- Utilizarea mijloacelor de transport si manevrare specifice si etanse pentru a evita scurgerea laptelui

de ciment

- Malaxarea adecvata a amestecului, pentru a evita separarea betonului

- Durate de timp mai scurte pe timp calduros pentru a evita evaporarea apei si implicit inceperea

prizei cimentului



29. Punerea in opera si compactarea amestecurilor de beton. Betonul autocompactat.

PUNEREA IN OPERA A BETONULUI PROASPAT

-

Inainte de inceperea turnarii betonului, se va verifica modul de executie al cofrajului, al

schelelor si alpodinelor de lucru si se semneaza un proces verbal

-

Punerea in opera se realieaza astfel:

1.

Direct din autobetoniera, prin jgheabul de evacuare

2.

Cu macara si bana de beton

3.

Cu pompa de beton amplasata astfel incat mecanicul sa aiba vizibilitate la locul de

turnare

COMPACTAREA BETONULUI

-

se face prin eliminare aerului din betonul turnat prin vibrare

-

mijcloacele de munca utilizare la compactarea betonului prin vibrare se numesc vibratoare

si pot fi:

de interior: pervibratoare

de exterior: de cofraj

de suprafata (cu placi, grinzi , rige, mese vibrante)

-

daca durata de compactare este prea scurta -> beton cu rezistenta scazuta

-

daca durata de compactare este prea lunga -> segregarea betonului

BETONUL AUTOCOMPRIMAT

-

Este un beton cu compozitie bine determinata, care in stare proaspata curge sub propria

greutate, umple cofrajul, indiferent de forma acestuia si atinge factorul maxim de

compactare fara a necesita vibrare, oricare ar fi configuratia armaturii in sectiune



30. BETONARE PE TIMP FRIGUROS, FOARTE CALDUROS, PLOAIE; INTRETINEREA

BETONULUI DUPA TURNARE

• Betonare pe timp friguros

Masuri care trebuie luate in cazul betonarilor pe timp friguros:

a) La prepararea betonului:

-reducerea raportului A/C;

-incalzirea agrecatelor si a apei;

-folosirea de acceleratori de priza sau de intarire.

b) La transportul betonului:

-folosirea de mijloace de transport rapide si bine izolate contra frigului, atat lateral cat si

la fata de sus(benele si autobasculantele vor fi termoizolate sau cel putin acoperite cu

prelate);

- evitarea distantelor mari de transport, a stationarile pe traseu si a transbordarilor

betonului;

-verificarea mijloacelor de transport inainte de incarcarea unei noi cantitai de beton.

Daca in acestea exista gheata sau beton inghetat, trebuie indepartate folosind depreferinta un jet de apa calda

c) La turnarea betonului:

-se verifica sustinerile cofrajelor daca sunt asezate pe pamanturi stabile, rezemarea

popilor se va face pe talpi asezate pe pamantul curatat in prealabil sau in cazul

umpluturilor, popii se vor aseza pe grinzi cu suprafata mare de rezemare, pe fundatii

existente. Zapada si gheata se indeparteaza de pe armaturi si cofraje (inainte de turnare)

prin suflare cu aer cald sau jet de abur;

-gropile de fundatii se protejeaza impotriva inghetului. Rosturile de lucru vor fi reduse

prin tehnologiile de turnare adoptate, iar in cazul cand avesta nu pot fi evitate, lareluarea betonarii rosturile se vor curata si apoi incalzi cu abur sau cu nisip cald;

-betonarea elementelor de constructii pe timp friguros poate incepe pe la temperaturi

mai mari de +5Co ( sau la temperaturi mai mici de +5, cand temperatura este pozitiva si

cu tendinte de crestere). Dupa turnare este necesar sa se asigure betonului o

temperatura minima de +5 pana la realizarea unei rezistente minime de 50daN/cm².

Metoda conservarii caldurii interne – mentinerea caldurii initiale a betonului si a

celei degajate de hidratarea cimentului in timpul prizei. Protejarea betonului se face cu

materiale termoizolatoare: rogojini, carton asfaltat, panouri de lemn etc.

Metoda pastrarii betonului in spatii mari incalzite se aplica in executarea

elementelor de constructie cu durata mare de intarire a betonului. Spatiile inchise se pot

realiza printr-o constructie provizorie de protectie, totala (dn panouri sau prelate) sau

partiala ( cu folosirea elementelor de constructie definitive executate deja).

Metoda incalzirii betonului cu abur sau cu aer cald consta in asigurarea intaririi

betonului la temperatura necesara prin tratarea termica a acestuia cu aburi sau cu aer

cald. Se folosesc cofraje metalice cu pereti incalzitori sau o camasa din scanduri captusita

cu carton asfaltat si polietilena in interior si materiale termoizolante la exterior.

Metoda incalzirii betonului in masa – se creaza curent electric intre electroziimetalici din beton. In cazul betonului armat se produce incalzire neuniforma.



• Betonarea pe timp foarte calduros

Se iau masuri de protejare a betonarii pentru evitarea evaporarii apei de

amestecare (motiv principal pt. aparitia fisurilor)

Masuri pana la turnare: de reduc distantele de transport, stationarile pe traseu,

transbordarile, se acoper betonul din autobasculante si bene si se utilizeaza cantitati mai

mari de parti fine in beton.

Dupa turnare: stropirea cofrajelor cu apa, acoperirea betoanelor cu prelate (care se

uda periodic), folii de polietilena sau, in cazul elementelor orizontale, cu nisip care se

mentine umed 3-7 zile dupa turnare.

• Protejarea betonului dupa turnare

Betonul va trebui sa fie protejat dupa turnare contra actiunii unor agenti exteriori.

In conditii normale de intarire a betonului, umiditatea de 65% ± 5% si temperatura de

20˚C ± 2˚C, uscaciunea, vantul, temperatura ridicata, insorirea idecta si puternica a

suprafetelor betonate, ploile, socurile date de circulatie, depozitarea materialelor etc., au

efecte daunatoare asupra calitatii betonului.

a)

Protejarea betonului contra uscarii rapideUscarea rapida se produce imediat dupa preparare si in perioada de intarire a betonului,

si-i infuenteaza proprietatile prin:

-reducerea rezistentelor mecanice;

-marirea contractiei si fisurarea;

-marirea permeabilitatii.

Masuri: -mentinerea umiditatii in primele zile dupa turnare prin acoperirea

suprafetelor libere cu materiale de protectie (prelate, rogojini, folii de polietilena, straturi

de nisip sau rumegus 3-4cm), stropire cu apa, aplicare pelicule protectie.

•

Protejarea betonului contra ploii

In primele 1-2 zile de la turnare, betoanele trebuie protejate contra ploii prin

acoperirea suprafetelor libere cu prelate sau folii de polietilena.



CAPITOLUL 5 ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON

31. TIPURI SI CARACTERISTICI ALE ELEMENTELOR PREFABRICATE DIN BETON

• Clasificarea elementelor prefabricate

Dupa rolul pe care il au in constructii: de rezistenta, rezistenta si compartimentare,

umplutura.

Dupa natura si destinatia constructiilor:

-pentru constructii de locuinte si social-culturale;

-pentru constructii industriale;

-pentru consturctii ingineresti si speciale;

-specifice care se folosesc independent, fara a necesita asamblarea cu alte feluri de

elemente prefabricate (stalpi pentru linii electrice, traverse etc.).

Dupa forma elementelor se disting:

-elemente liniare, la care predomina lungimea(stalpi, grinzi, piloti etc.);

-elemente de suprafata (panouri mari de pereti, placi etc.);

-elemente de volum sau spatiale, dezvoltate pe toate cele trei dimensiunile (blocurimasive pentru fundatii sau pentru ziduri de sprijin; elemente spatiale pentru incaperi

intregi etc.).

In functie de locul unde se confectioneaza: prefabricate uzinale si prefabricate de santier.

Prefabricarea uzinala cuprinde confectionarea elementelor in fabrici, in care se

realizeaza o productie continua, de serie. Elementele prefabricate in uzine, au dimensiuni

si greutati limitate de gabaritul si capacitatea mijloacelor de transport.

Pefabricarea pe santier - in general productie restransa de elemente prefabricate,

in serie mica, elemente cu gabarite si greutati mari, ce nu pot fi transportate de la fabrici.

Se fabrica ori in ateliere inchise sau poligoane deschise prin preturnare.Din punct de vedere al folosirii: prefab. In sistem “inchis” sau “deschis”.

Prefabricarea “inchisa” (elemente specifice, concepute econimoc si destinate

exclusiv unei anumite categorii de constructii) se aplica, in general, constructiilor de

acelasi tip integral prefabricate, folosite pe scara larga, care permit productia industriala

de mare serie a elementelor respective.

Prefabricarea “deschisa” (elemente prefabricate universale, interschimbabile,

concepute mai larg pentru aceeasi functiune, dar corespunzand exigentelor mai multor

categorii de constructii) se aplica grupurilor de constructii cu destinatii diferite, integral

sau partial prefabricate.



32. FABRICAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA ELEMENTELOR DIN BETON

• Fabricarea

Realizarea elementelor prefabricate prin preturnare

Prefabricarea prin preturnare reprezinta modalitatea de realizare a elementelor

din beton, beton armat sau precomprimat pe o platforma, langa pozitia de punere in

opera sau in imediata vecinatate a obiectului in constructie.

Avantaje: reducerea masiva a cheltuielilor de transport, manipulare, depozitare si

reducerea numarului de imbinari si monolitizari prin realizarea unor elemente mari.

Elementele preturnate se executa pe platforme betonate, individual, suprapuse(cu

un strat de separatie intre ele) sau alaturat, folosindu-se acelasi cofraj.

• Transportul elementelor prefabricate

Tipuri de mijloace de transport: nespecifice (autocamioane, remorci, semiremorci,

vagoane platforma curente, vagoane descoperite) sau specifice (remorci cu platforma

joasa – treilere - , vacoane platforma

speciala) a caror alegere depinde de:

-distanta de transport;-dimensiunile si greutatea

elementelor;

-numarul de elemente;

- situatia calilor de comunicatie,

etc.

La transportarea in conditii bune,

se tine cont de:

-asezarea elementelor in pozitia

prevazuta in proiect pentru a eliminasolicitari care n-au fost luate in calcul; nu

se poate aplica la stalpi, piloti si alte

elemente verticale

-elementele sa fie fixate bine,

cand e cazul sa fie despartite prin rigle

-elementele de forma speciala

(tuburi, jgheaburi) se sprijna pe suporti

de lemn sau metal cu conturul

elementului

-elementele usoare ( placi de

azbociment, BCA, etc.) transportate sub

forma de pachete balotate

-elemente grele de transportat pe

treilere vor fi sprijinite pe stelaje

metalice de care vor fi fixate



• Depozitarea elementelor prefabricate

Se face pe suprafete plane betonate, balastate sau pietruite cu macedam cilindrat,

cu o usoara panta pt scurgerea apelor, pe sortimente si dimensiuni, in raza de actiune a

utilajelor.

La asezarea in depozit se vor respecta indicatiile proiectului de executie privind:

-conditiile de protectie contra intemperiilor pentru elemente speciale(cu izonatii,

finizaje sau echipamente speciale)

-conditiile de rezemare

-numarul maxim de elemente ce se pot depozita suprapuse;

-masurile de protectie a muncii etc.

In pozitie orizontala, elementele prefab. Se aseaza pe reazeme din rgle de lemn sau

alte materiale elastice; la cele care se monteaza pe verticala in constructie, dar se

depoziteaza orizontal, pozitia se trabileste in functie de dimensiuni si armare. Cand

stivuirea elementelor se face pe mai multe randuri, reazemele se aseaza strict pe aceeasi

verticala; inaltimea reazemelor trebuie sa asigure spatiu suficient intre elemente. Pentru

prefabricate depozitate vertical sau inclinat se amenajeaza stelaje.



33. MONTAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE: SISTEME DE PRINDERE, DISPOZITIVE DE

MANEVRARE SI MONTAJ, OPERATII NECESARE LA MONTARE

• Montarea elementelor prefabricate

Dispozitivele de manipulare si montaj se aleg in functie de: tipul, forma,

dimensiunile si greutate prefabricatului, tipul utilajului, modul de deplasare a

prefabricatului in timpul montajului etc. Elementele sunt prinse prin agatare, legare, prin

intermediul unor gauri lasate in prefabricat, prin asezare, pneumatic etc.

Dispozitive de agatare:

Sistemele ce necesita agatarea elementelor presupun inglobarea inca de la

executie in acestea a unor piese metalice speciale sau a unor goluri.

Dispozitivele de agatare sunt in general din otel-beton, cu capete ancorate in

betonul elementului, la pozitiile stabilite in proiect.

Aceste dispozitive au dezavantaje: posibilitatea ruperii otelului, necesitatea taierii

urechilor in cazul finisarii fetelor elementului, imposibilitatea realizarii unor depozitari

corecte, necesitatea de a turti dispozitivele cand elementele se toarna prin suprapunere.

Dispozitivele care elimina aceste neajunsuri sunt alcatuite dintr-o piesa inglobata inbetonul elementului, compunsa dintr-o teava filetata fixata in beton cu agrafe din otel-

beton. De aceasta piesa se prinde prin infiletare dispozitivul propriu-zis de agatare, care e

un surub de care se prinde carligul dispozitivului de ridicat.

Stalpii prefabricati se manipuleaza in general prin bolturi introduse n gaurile

prevazute la turnare, prin bride metalice de inventar si uneori prin legare directa cu

cabluri.



Dispozitive de manipulare si montaj

Fac legatura intre carligul macaralei si dispozitivul de agatare a elementului

prefabricat. Se aleg in functie de: tipul, forma, dimensiunea si greutatea prefabricatului;

tipul utilajului; modul de manevrare al prefabricatului in timpul montajului

Grinzile se prind in general in doua puncte asezate simetric fata de mijlocul lor.

Dispozitivul cel mai simplu este alcatuit dintr-un cercel si doua cabluri cu ocheti si carlige.

Elementele de suprafata se prind in minim patru puncte cu ajutorul unor

dispozitive asemanatoare cu cele ale grinzilor, dar cu patru cabluri.

Fermele se prind in doua sau patru puncte, in functie de greutate, situate la talpa

superioara. Fermele cu deschideri de 18-24m si greutati mai mici de 17,5 t se face

utilizand o traversa cu role la capete si doua cabluri care prind elementul in patru puncte.

Panourile usoare din BCA se manipuleaza cu dispozitive tip cleste.

In unele cazuri se folosesc dispozitive de prindere cu vid, care nu necesita urechi de

agatare.

Operatii de montaj

Lucrari de pregatire:a) Verificari:

-geometria elementului prefabricat (dimensiuni);

- calitatea elementului prefabricat – depistarea eventualelor goluri, fisuri,

armaturi dezvelite;

-existenta, pozitia si calitatea mustatilor, placutelor, pieselor de asamblare,

dispozitivelor de agatare;

-pozitia de prindere a elementelor;

b) Lucrari pregatitoare cu caracter tehnologic:

-trasarea semnelor de axa;-pregatirea si verificarea dispozitivelor de manipulare si montaj;

-pregatirea si verificarea macaralelor de montaj

c) Lucrarile pregatitoare cu caracter organizatoric:

-pregatirea si verificarea cailor de circulatie pentru mijloacele de transport si

macarale;

-marcarea pozitiilor de lucru pentru macara – la montaj – cu tarusi de anumita

culoare;

Montajul propriu-zis al elementului prefabricat

-amplasarea macaralei in poz. De montaj.

-prinderea prefabricatului in dispozitive de montaj adecvate

-verificarea sigurantei prinderii

-ridicarea prefabricatului si aducerea lui in pozitia de montaj

-pozitionarea prefabricatului si verificarea cotelor

-fixarea provizorie cu pane din lemn de esenta tare si tiranti de ancoraj

Fixarea definitiva:

-verificarea elementului

-verificarea imbinarilor etc.-realizarea imbinarilor uscate sau monolitizarea imbinarilor.



CAPITOLUL 6 – TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE ZIDARIE SI TENCUIELI

34. EXECUTAREA ZIDARIILOR (CARAMIDA, PIATRA NATURALA, BCA)

In functie de material, zidariile pot fi:

-zidarii de caramida si blocuri ceramice;

-zidarii din blocuri mici de beton cu agregate usoare;

-zidarii din blocuri mici si placi din BCA;

-zidarii din placi de fosfogips sau ipsos;

-zidarii din piese presate de sticla.

Executarea zidariilor din caramizi si blocuri ceramice

Lucrarire pregatitoare constau in:

- operatii de masurare si trasare a axelor zidariei, a pozitiilor intersectiilor, a

golurilor de usi si ferestre;

- asigurarea de materiale cel putin o zi;

-pregatirea uneltelor necesare, inclusiv sfori, dreptare, coltare etc.

- pregatirea schelelor pentru nivele de lucru mai inalte de 1,5m.Lucrarile propriu-zise incep de la colturi sau goluri spre mijlocul peretelui,

montandu-se dreptare verticale gradate si intinzandu-se sfori intre acestea pentru

alinierea sirurilor de caramizi. Pentru aliniere se folosesc si coltre, sabloane, dreptare etc.

Se verifica orizontalitatea si verticalitatea la fiecare rand, cu dreptar si nivela. Se curata

zidul de mortarul iesit din rosturi.

La intreruperea lucrului:

- Zidaria se leaga in frma de trepte a caror inaltime sa nu depaseasca 1m

-intreruperea in dreptul capetelor buiandrugului este interzisa;

-nu este permisa aplicarea de mortar peste ultimul rand zidit, deoarece mortarul seintareste si nu mai face adernta.

Dispunerea caramizilor depinde de grosimea zidariei si trebuie sa respecte

urmatoarele reguli:

-rosturile verticale dispuse a.i. suprapunerea lor din 2 randuri succesive sa se

faca pe minim ¼ din lungimea caramizilor sau ½ din lungimea blocurilor ceramice;

-grosimea rosturilor intre caramizi sau blocuri sa fie de ~12 mm in cazul

rosturilor orizontale si 10 mm in cazul celor verticale;

-rosturile orizontale trebuie sa se afle in acelasi plan, iar cele verticale

trebuie sa corespunda modului de tesere treptat.

-zidariile cu lungimi mai mari de 3m dispuse in zone seismice cu grad mai

mare de 7 trebuie fixate de diafragme de beton, stalpi sau stalpisori, cu bare de otel-

beton.

Executarea zidariilor din piatra naturala

Materiale: piatra bruta sau prelucrata, mortare, piese metalice de legatura si

armatura propriu-zisa.

Piatra provenita din roci cu structura omogena, compacta, fara crapaturi, zone

alterate etc., trebuie sa fie dura si rezistenta la slicitarile la care va fi supusa:compresiune, uzura, inghet, dezghet, agenti chimici.

Piesele metalice(placute, tiranti etc.) se folosesc pentru legaturi ca armaturi la

zidariile mixte din piatra si beton armat. Se fixeaza cu mortar apos de ciment in orificii



special perforate. Metalul din care se executa legaturile se alege dupa natura rocii: - pt.

roci vulcanice si calcaroase: otel;

-pt marmura: bronz, alama, otel galvanizat;

Executarea zidariilor din BCA

Tipul acesta de zidarie este folosit in general la pereti neportanti sau de

compartimentare, avand greutate redusa si calitati termoizolatoare, deoarece contine un

numar foarte mare de pori de aer.

Lucrarile de pregatire si de zidarie propriu-zise sunt asemanatoare cu cele de la

zidaria din caramizi



35.Mortare pentru zidarie

Clasificare si domenii de utilizare

- sunt amestecuri omogene de liant, nisip si apa ce pot cuprinde si adaosuri cu caracter

plastifiant (var pasta, argila, aracet), substante pentru reglarea timpului de priza (clei de

case, clorura de calciu) sau diferiti coloranti minerali cu scop estetic.

- domenii de utilizare sunt : lucrari de zidarie, ce utilizeaza mortare din categoria Z, si

lucrari de tencuieli, mortare de categoria T

-stabilirea compozitiei amestecurilor si tipurile de mortare depind de domeniul de

utilizare, tinandu-se seama de marimea solicitarilor si natura elementelor de zidarie, la

mortarele pentru zidarie, sau rolul ca element de protectie si finisaj la mortarele de

tencuieli.

Mijloace de munca pentru prepararea mortarelor

- mortarele se pot prefara mecanizat cu betoniere sau malaxoare de mortar, manual cu

unelte specifice, volume sub 2 metri cubi pe schimb.

Prepararea mecanizata

se realizeaza in 2 moduri, centralizat sau in instalatii complexe (statii de preparare)situate in baze de productii sau statii de betoane, fie necentralizat, la obiect cu ajutorul

malaxoarelor

a. prepararea centralizata- se realizeaza in instalatii complexe, presupune o organizare a

statiilor de preparat mortar asemeni celor de preparat betoane, ca utilaje si flux

tehnologic.

- procesul de baza il constituie pregatirea si dozarea varului, functie de forma de livrare

de la furnizor

- pentru varul praf gata hidratat- depozitare in silozuri inchise; utilizat la prepararea

mortarului de tip uscat, apa se introduce inainte de folosire.- pentru varul livrat sub forma de bulgari, este necesara operatia de stingere si fluidificare

inainte de introducere in betoniere.

- instalatia de stingere a varului bulgari este alcatuita dintr-un stingator alimentat cu var

de catre o lopata mecanica prin benzi de transportare, un rezervor de lapte de var si

groapa de var.

- pentru stingerea unei tone de var bulgari se consuma 3 pana la 3 tone jumate de apa,

rezultand dupa decantare circa 2 metri cubi de var pasta.

- varul se mentine in groapa de var dupa stingere circa 3-5 zile; varul se va extrage apoi

din groapa cu o macara Pionier, incarcator pivotant etc.

-varul pasta trebuie fluidificat intr-un rezervor agitator cu palete

b. prepararea necentralizata, realizata la obiect, necesita utilizarea malaxoarelor de

mortar de 250 litri sau betoniere cu toba basculanta de 100 litri.

- acest procedeu presupune dozarea componentilor amestecului volumetric, realizand

aproximativ marca mortarului; prepararea necentralizata este indicata pentru volume

mici de mortar.

- indiferent de procedeu, ordinea de introducere a componentelor este : apa, pasta de

var fluidificata, nisipul iar apoi cimentul.- timpul de amestecare dupa introducerea tuturor componentelor : cca. 1-2 minute



Prepararea manuala

- se realizeaza in lazi de lemn - amestecarea componentilor introdusi volumetric in

ordinea mentionata anterior, se efectueaza cu sapa de var, pana la obtinerea consistentei

dorite.

- stingerea manuala a varului se realizeaza intr-o lada prevazuta cu deschidere laterala cu

oblon si plasa metalica

- pentru stingere in varnita se introduca apa, cca.1/4 din volumul acesteia, apoi bulgari de

var cu lopata, completandu-se cu apa pana la acoperirea bulgarilor

- stingerea este incheiata la momentul incetarii fierberii; varul se foloseste la doua

saptamani dupa stingere



36. Executarea peretilor despartitori din diferite materiale ( zidarie, gips-carton)

Pereti despartitori din zidarie

a. zidaria din caramida, etape de executie:

- trasarea si intinderea uniforma a primului strat de mortar

- pozitionarea randurilor de caramida

- curatirea fetelor zidului de mortar iesit din rosturi

- prinderea de peretii structurali

- continuarea zidirii si teserea rosturilor

b. zidaria din sticla

- caramizile de sticla au rol de material de compartimentare, filtru de lumina si element

decorativ; rosturile acestei zidarii sunt perpendiculare

- daca suprafata zidului e mai mare de 1 m2, zidul trebuie armat

2. pereti din gips-carton

- panouri din gips carton- un strat de gips si doua foi de carton rigid

- etape de lucru : 0 cadrele se fixeaza de podea si tavan

- panourile se prind pe cadre cu suruburi- imbinarile se lipesc, se chituiesc si se slefuiesc



37.Tencuilei: rol, lucrari pregatitoare ,executarea principalelor tipuri de

tencuilei9driscuite si gletuite)

Tencuielile fac parte din categoria lucrarilor de finisaj si reprezinta stratul de mortar ce

acopera suprafetele elementelor de constructie; au rol de protectie la actiunea factorilor

climatici, de a mari capacitatea de izolare termica si fonica, constituind totodata stratul

suport pentru aplicarea zugravelilor si vopsitoriilor.

categorii date de preparare si alcatuire :

- tencuieli brute- singur strat de mortar de var cu sau fara adaos de ciment

- tencuieli simple (driscuite)- constituite din 3 straturi de mortar de compozitii diferite,

aspectul fetei vizibile respecta succesiuni de operatii tehnologice

- tencuieli gletuite- asemanatoare celor driscuite, se aplica zugraveli si vopseli

- tencuieli sclivisite- doua straturi de mortar de ciment cu grad mare de

impermeabilitate, pentru umiditati ridicate.

- tencuieli decorative - constituie ele insele elemente de finisaj, datorita modului

decorativ de prelucrare.

- toate tencuielile cu exceptia celor brute sunt alcatuite din trei straturi de mortaraplicate succesiv:

- spritul- asigura aderenta la suprafata de tencuit

- grundul- stratul de baza, cu rol de a acoperi neregularitatile suprafetei de tencuit

- stratul vizibil- tinciul- aspectul de finisaj al tencuielii

Inceperea lucrarilor de tencuieli necesita etape premergatoare.

- pregatirea constructiei presupune terminarea urmatoarelor lucrari :

- executarea zidariilor si montarea tamplariilor in goluri

- montarea definitiva a instalatiilor ce vor fi ingropate sub tencuiala si fixarea diblurilor

pentru obiectele sanitare- terminarea invelitorii la acoperis si hidroizolatiei la planseul terasa

Pentru tencuieli de buna calitate, suprafetele de tencuit trebuiesc sa fie rigide, plane si

rugoase pentru aderenta buna. Astfel, se iau urmatoarele masuri:

- verificarea verticalitatii si orizontalitatii peretilor cu firul cu plumb si dreptarul cu nivela

cu bula de aer

- pentru aderenta, se curata de praf, pete de grasime, se cioplesc cu dalta suprafetele

netede de beton sau se curata rosturile zidariei de caramida

- fixarea plaselor de rabit, prin ancorarea de elementele de constructie, pentru tencuirea

suprafetelor de lemn sau metalice si si pentru obtinerea unor tavane netede in cazul

planseelor cu grinzi vizibile

Executarea tencuielilor simple ( driscuite)

Operatiuni legate de realizarea celor trei straturi, precedate de trasarea suprafetelor.

Trasarea suprafetelor.

-operatiile legate de trasare au ca scop stabilirea verticalitatii, orizontalitatii si planeitatii

suprafetelor, precum si realizarea unei grosimi cat mai reduse a tencuielilor pentru a

reduce consumul de mortar.- 2 operatiuni : - punctarea si executarea stalpisorilor.



Aplicarea spritului.

- spritul sau amorsajul tencuielii este realizat dintr-un strat de mortar de 1-2 mm grosime

cu o consistenta fluida

- stratul de sprit se aplica manual prin stropire cu bidineauasau maturica, mecanizat cu

masini de tencuit

- pentru suprafete de beton se foloseste ca sprit lapte de ciment cu adaos mic de nisip,

iar pentru suprafete acoperite cu plasa de rabit se aplica un stat de mortar de consistenta

vartoasa (smir) executata manual cu mistria

- suprafata stratului de sprit se niveleaza pentru a asigura o buna aderenta cu grundul.

Aplicarea grundului.

- stratul de grund are o grosime de cca. 10-12 mm si se aplica numai dupa intarirea

stratului de sprit

- realizare manuala sau mecanizata

- aplicare manuala prin aruncarea mortarului cu canciocu sau mistria intre stalpisorii de

mortar

- stratul de mortar se intinde si niveleaza intre stalpisori incepand de jos in sus, cudreptarul

- suprafata grundului astfel obtinuta nu se netezeste, trebuie sa ramana aspra pentru a

asigura aderenta stratului vizibil.

- aplicarea mortarului de grund pe tavane se face de la colturi spre centru, folosind fasiile

reper.

- racordarea intre pereti si tavan se face in colt la 90 de grade sau printr-o scafa rotunda

- aplicarea mecanizata a grundului se face cu masini de tencuit

Aplicarea stratului vizibil.

- se aplica dupa uscarea grundului, incepand cu tavanul si continuand cu peretii dupa ostropire cu apa

- grosimea stratului de tinci este de circa 2-4 mm si se prepara cu nisip cu granule mai

mici de 1 mm

- se aplica pe mici suprafete si se intinde imediat cu drisca intr-un strat uniform si cat mai

subtire

- netezirea se face stropind apa cu bidineaua pe stratul aplicat si frecare cu drisca cu

miscari circulare

- se verifica cu dreptarul suprafata netezita

- tencuielile pe suprafete de zidarie din bca se executa in cele 3 straturi, intr-o grosime

totala de 1,5 cm pentru interior si 1,8 pentru exterior; pentru interior mortar de var

obisnuit, pentru exterior ciment-var

- tencuielile pe suprafete de zidarii din elemente ceramice se pot executa si fara strat de

sprit

- pe suprafete de beton se admit numai atunci cand exista cerinte impuse de procesele

tehnologice; pentru suprafete de beton se utilizeaza o pasta cu compozitie din ipsos,

aracet si plastifiant direct peste sprit.



Executarea tencuielilor gletuite

- tencuielile gletuite sunt categorii superioare fata de cele simple driscuite, datorita

realizarii suprafetelor vizibile cu ajutorul gletului de var sau de ipsos; aceste tencuieli sunt

suportul finisajelor de tipul zugravelilor si vopsitoriilor.

Tencuieli gletuite cu glet de var.

- gletul de var este un strat subtire de pasta de var simplu sau cu adaos de ipsos, aplicata

pe tencuieli driscuite inainte de uscarea completa a acestora; pasta de var se intinde pe

suprafata driscuita cu o drisca metalica, netezindu-se pana se obtine suprafata neteda.

Tencuieli gletuite cu glet de ipsos.

- gletul de ipsos este un strat de pasta de ipsos de 1-3 mm, aplicat pe suprafete driscuite

cu mortar de ciment cu var, ipsos cu var sau de ipsos umezite in prealabil pentru a mari

aderenta pastei de suprafata

- intinderea si netezirea pastei de ipsos se face ca si in cazul celei de var cu drisca

metalica pe portiuni de maxim 1 m2

- fiecare portiune gletuita se prelucreaza rapid prin 2-3 treceri pana nu isi pierde

plasticitatea pasta.



38.Verificarea calitatii lucrarilor de tencuieli si abateri limita admise

- verificarea calitatii consta in:

- verificarea suprafetei tencuite din punct de vedere a palneitatii si uniformitatii, cu

dreptarul de 2 metri; se admit maxim 2 denivelari in orice directie cu o grosime pana la 3

mm

- verificarea muchiilor la intersectia peretilor cu tavanul, a muchiilor spaletilor in jurul

golurilor; abateri admise sunt de 2 mm pe metru, sau maximum 5 mm pe intreaga

lungime a muchiei

- verificarea aderentei tencuielii pe stratul suport prin ciocanirea cu manerul mistriei sau

cu un ciocan de lemn

- verificarea existentei unor defecte cum sunt fisurile, impuscaturile, urme vizibile de

reparatii locare, portiuni neacoperita cu mortar, neadmise.



CAPITOLUL 7 - Placaje, Zugraveli si Vopsitorii

39. Placaje

Constituie categoria de finisaje realizate din placi sau panouri, de lemn sau piatra,

aplicate pe pereti in vederea protejarii acestora si realizarii unui aspect decorativ

deosebit.

Pot fi realizate din:

- materiale lemnoase sub forma de placi sau panouri : PFL, PAL

- piatra artificiala- faianta, placute glazurate

- piatra naturala- marmura, travertin etc.

Executarea placajelor de faianta

Prelucrarea suprafetei suport

- operatiile de prelucrare cuprind :

- amorsarea suprafetelor suport cu un strat de mortar de ciment cu grosmie de 3-5 mm,

stropit cu bidineaua sau canciocul

- materializarea reperelor de trasare

Aplicarea placilor de faianta :-placile de faianta umezite cu apa se aplica in randuri orizontale, de la plinta in sus

- plrimele 2 placi de faianta reper, fixate cu mortar, reazema pe dreptar si constituie

repere orizontale pentru aplicarea placilor din primul rand. Cu o sfoara se indica nivelul

orizontal al placilor.

- montarea placilor se face dupa aplicarea pe dosul fiecarei placi un strat de mortar de

ciment cu o grosime de 2-3 cm. Se fixeaza apasand cu mana, se regleaza planeitatea

ciocanind cu coada mistriei.

- la cca. 6-8 ore de la montarea placilor se umplu rosturile cu mortar de ciment alb aplicat

cu spaclu si o pensula moale.Executarea placajelor din piatra naturala

- lucrarile incep la 6 luni dupa terminarea executarii peretilor suport si dupa incarcarea

acestora cu cel putin 85% din solicitarea de calcul .

- prinderea placilor de peretii suport : cu cleme si carlig ancorate in peretii de beton sau

scoabe fixate in dibluri de lemn pentru pereti din zidarie

- fixarea clemelor si carligelor presupune inglobarea lor odata cu betonarea peretilor

suport.

- se fixeaza o bara metalica verticala de care se prind carligele de agatare a placilor de

piatra

- fixarea cu scoabe presupune prinderea acestora de peretele suport prin dibluri de lemn;

se utilizeaza si carlige intre 2 placi adiacente

- marimea rostului dintre placi este functie de modul de finisare al suprafetei placilor;

variaza intre 0,5-10 mm

Executarea placajelor din produse lemnoase

- se folosesc placi tip PAL de 12-16 mm si placi tip PFL de 3,2-5 mm, fixate cu cuie,

suruburi de lemn, bolturi cu piulita sau lipire cu PRENADEZ

- rosturile se acopera cu baghete de lemn profilate sau profile PVC, fixate cu suruburi- abateri de la verticalitate si planeitate de maxim 2 mm

- in caz de abateri, se rectifica cu un strat de tencuiala subtire

- trasarea suprafetelor si marcarea pozitiei buloanelor



- distanta intre dibluri trebuie sa fie mai mica de 50 cm, la PFL si pana la 80 cm la PAL

- placile PAL se fixeaza de suport prin cuie sau suruburi pentru lemn cu cap ingropat,

bolturi, buloane cu piulita

- placile PFL se fixeaza prin lipire cu PRENADEZ, aplicat cu spaclu

- finisajele pot fi executate manual sau cu mijloace de mica mecanizare sau instalatii

- finisajele de tip tapet si placaj nu pot fi realizate decat pe cale manuala



40.Executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii

- zugravelile sunt alcatuite dintr-un amestec de lianti, pigmenti si apa. Liantii sunt lapte

de var si cleiuri animale din oase sau piele. Pigmentii folositi uzual sunt: varul, huma, oxizi

de plumb, ocrul, oxid de crom.

- functie de liant, avem :

- spoieli (varuieli)- finisaj pentru constructii provizorii sau anexe

- zugraveli cu compozitii de apa si clei - simple, obisnuite sau superioare

Pregatirea stratului suport

Modul de pregatire a stratului suport depinde de materialul din care este realizat si

calitatea lucrarilor.

- principalele lucrari sunt:

- inlaturarea asperitatilor de pe suprafata suport cu piatra ponce, spaclu sau perii,

mecanizat cu aparate de slefuit

- repararea tencuielilor deteriorate cu pasta de ipsos sau mortar

- inlaturarea petelor de noroi, grasimi sau rugina prin periere, decapare cu acizi,

degresare cu solventi sau ardere cu flacara- spalarea zugravelii vechi cu un burete ud, cu bidineaua sau stropire cu aparatu de

zugravit

- razuirea partiala sau totala ia zugravelilor vechi cu spaclul metalic


Modul de prelucrare depinde de natura suprafetei si compozitiei aplicate.

- principalele operatii de prelucrare sunt:

- grunduirea suprafetei cu o compozitie de apa si sapun, aplicate cu bidineaua

- chituirea fisurilor si adanciturilor, dupa uscarea grundului, cu pasta de ipsos sau ipsos-

var, aplicata cu spaclul- slefuirea si grunduirea din nou a zonelor chituite

- spacluirea, pentru netezirea suprafetelor pentru zugraveli superioare, cu chituri aplicate

manual sau cu spaclul

- slefuirea cu hartie sticlata

Aplicarea compozitiei de zugravit

- operatiile sunt:

- trasarea liniilor de delimitare a culorilor

- executarea zugravelii, manual sau cu bidineaua, mecanizat cu aparate; operatia incepe

cu tavanul, continuandu-se cu peretii

- schema tehnologica de principiu este urmatoarea:

- compozitiile de zugravit se stabilesc functie de natura liantului folosit pentru fixarea

pigmentilor de suport

Executarea lucrarilor de vopsitorii.

Vopsitoriile reprezinta categoriile de finisaje unde se utilizeaza ca si liant uleiuri vegetale

sau rasini sintetice de tipul celor epoxidice, alchidalii sau poiacetatul de vinil.

- comozitiile lor sunt produse industriale finite, livrate in ambalaje, necesitand doardiluare cu solventi precum spirtul, toluenul sau acetona; se utilizeaza emailuri (lacuri

pigmentate) pentru asigurarea unei suprafete semimate sau lucioase.



- la executarea vopsitoriilor sunt utilizate si materiale auxiliare produse industrial:

grunduri de imbibare sau acoperire, chituri pentru fixarea peliculelor: egalizatori, pasta si

lichid de slefuit

- lucrarile se executa la o temperatura de minim 15 grade celsius si in conditii de

umiditate relativa a aerului de maxim 60%


Operatiile de prelucrare se executa functie de natura suprafetei si compozitia de vopsit,

astfel :

- grunduirea suprafetei cu grund de imbibare pentru suprafete gletuite si lemn, grund

anticoroziv pentru suprafete metalice; stratul de grund se aplica manual cu bidinele si

pensule

- chituirea cu chit de cutit a zgarieturilor, fisurilor sau adanciturilor; cu spaclul

- slefuirea locurilor chituite cu hartie sau cu panza de slefuire

- grunduirea locurilor chituite asemeni primei operatii de grunduire

- in cazul vopsitoriei vechi, indepartarea acesteia se face complet pe intreaga suprafata,cu ajutorul spaclului de otel, prin ardere cu lampa de benzina sau cu paste decapante,

aplicate cu tamponul; se indeparteaza prin razuire sau spalare.

Aplicarea compozitiei de vopsit

- pentru uniformitate, este indicata palicarea mecanizata cu instalatii de vopsit si pistol de

pulverizat in 2-3 straturi, functie de calitatea prescrisa

- fiecare strat se aplica numai dupa uscarea completa a celui precedent, pe directii

perpendiculare una pe cealalta

- ultimul strat se intinde pe pereti incepand de jos in sus; straturile intermediare se

slefuiesc cu hartie de slefuit sau panza de slefuit, ultimul strat nu necesita slefuire.categorii de vopsitorii:

- vopsitorii cu ulei

- vopsitorii cu emailuri pe baza de rasini achidice

- vopsitorii pe baza de poliacetat de vinil

- vopsitorii pe baza de emailuri epoxidice

subiecte tehnologii 1 40

Documents