subiecte referate2010
TRANSCRIPT
Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială
Subiecte pentru Referate
Cap. 1 SPAŢII VECTORIALE FINIT DIMENSIONALE Literele
asociate *)
1. Spaţii vectoriale. Combinaţii liniare. Sisteme de
generatori. Sisteme liniar dependente şi liniar independente.
Definitii si exemple. Demonstrati afirmatia: familia de vectori
nenuli {x1, x2,, …, xn}, este liniar dependentă dacă şi numai
dacă există un indice j {1, 2, …, n} astfel încât xj se scrie ca
o combinaţie liniară de ceilalţi vectori din familie.
A, O
2. Baza a unui spaţiu vectorial. Coordonate ale unui vector
intr-o bază. Dimensiune a unui spaţiu vectorial. Definitii si
exemple. Demonstrati afirmatia: Dacă G= (x1, x2, …, xm) un
sistem de generatori din spaţiul vectorial V (0) şi (G) este
familia tuturor sistemelor de vectori liniar independente din G
atunci orice F(G) cu proprietatea că numărul de elemente
din F este maximal (adică orice alt element al lui (G) are cel
mult tot atatea elemente ca si F) este o bază a lui V.
B, H
3. Lema substituţiei. Enunţ şi exemplu de aplicare. Aplicati
Lema susbstituţiei pentru a calcula: inversa unei matrici,
matricea de trecere de la o baza la alta, determinarea
coordonatelor unui vector intr-o bază, rezolvarea sistemelor
liniare compatibil nedeterminate.
C,P
4. Baza a unui spaţiu vectorial. Matrice de trecere de la o
bază la alta. Definitii si exemple. Folositi atat Lema
substitutiei cat si definitia matricei de trecere pentru a calcula
D,U
254
Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială
matricea de trecere de la o baza la alta a unui spaţiu vectorial.
Demonstrati afirmatia: Dacă un vector xV are coordonatele
x = (x1, x2,…, xn) în baza B = {u1, u2,…, un} şi coordonatele
= (1, 2,…, n) în baza B' = {v1, v2,…, vn} iar A = (aij), i,j =
1,…,n este matricea de trecere de la baza B la B' atunci
legătura între cele două sisteme de coordonate este dată de
formula: T= (AT)-1xT.
5. Subspaţii vectoriale. Intersecţii şi sume de subspaţii
vectoriale. Suma directă. Definitii si exemple. Demonstrati
afirmatia: Dacă B1 = {u1, u2,…,up}, respectiv B2 = {v1, v2,
…,vk}, sunt baze în subspaţiile V1 şi respectiv V2 ale K
spaţiului vectorial V, iar V1V2 = (0), atunci B1 B2 este o
bază în V1 V2.
E, S
6. Segment orientat. Vector liber. Operaţii cu vectori liberi (adunarea vectorilor liberi, înmulţirea vectorilor liberi cu numere reale). Definitii, proprietăţi şi exemple. Demonstrati afirmatiile: a) Vectorii liberi , V3 sunt liniar dependenţi dacă şi numai dacă sunt coliniari.b) Vectorii liberi , , V3 sunt liniar dependenţi dacă şi
numai dacă sunt coplanari.
F, V
7. Produs scalar, produs vectorial şi produs mixt. Definiţii şi
proprietăţi. Exemple de aplicare a proprietăţilor produselor
enumerate mai sus. Demonstraţi afirmaţiile de mai jos:
1) Dacă = a1 + a2 + a3 , = b1 + b2 + b3 , = c1 + c2
+c3 , unde , , este
o bază canonică în V3, atunci < , x >=
2) < , x > = 0 unul din vectori este nul sau doi dintre vectori sunt coliniari sau vectorii sunt coplanari.
G,T
255
Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială
3) < , x > = < , x > = < , x >, < , x > = -< , x >.< 1 + 2, x > =< 1, x > + < 2, x >.
Cap. 3 OPERATORI LINIARI
8. Operatori liniari. Definitii, proprietăţi şi exemple. Imaginea
şi nucleul unui operator liniar. Definitii şi exemple de calcul.
Demonstrati ca imaginea (ImA) şi nucleul (Ker A) unui
operator liniar ALK(V,W) sunt subspatii vectoriale ale
spaţiilor vectoriale W, respectiv V. Demonstraţi relaţia
dimKImA+ dimKKerA = dimKV.
I
9. Operatori liniari. Matrice asociata unui operator liniar.
Valori şi vectori proprii. Subspaţii proprii. Polinom
caracteristic, ecuaţie caracteristică. Definitii, şi exemple.
Demonstrati afirmatiiile:1) Mulţimea tuturor vectorilor
proprii, corespunzători valorii proprii , la care se adaugă
vectorul nul 0V este un subspaţiu vectorial al lui V, notat V .
2)Vectorii proprii ce corespund la valori proprii distincte
sunt liniar independenţi.
J, R
10. Operator liniar diagonalizabil. Definiţie. Multiplicitate
algebrica. Multiplicitate geometrică. Definitii, şi exemple.
Enunţati criteriul de diagonalizare şi daţi exemple de aplicare.
Demonstraţi afirmaţia: Dacă V un K-spaţiu vectoria a.î dimKV
= n şi ALK(V), iar ma(0) este multiplicitate algebrică a
valorii proprii 0 a operatorului liniar A, respectiv mg(0)
este multiplicitate geometrică a valorii proprii 0 atunci
mg(0) ma(0).
L
Cap. 4. SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE/UNITARE
11. Produs scalar. Spaţii euclidiene şi spaţii unitare. Bază M, Z
256
Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială
ortonormată. Definitii şi exemple. Aplicaţi procedeul de
ortonormare Gram Schmidt pentru a ortonorma o bază a unui
spaţiu vectorial unitar. Demonstraţi teorema următoare:
(Inegalitatea lui Schwarz) Fie V un spaţiu vectorial peste
corpul K (K = R sau K = C) înzestrat cu produsul scalar ,
. Pentru orice x, yV, x, y 2 x, x y, y.
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă vectorii x şi y sunt
liniar dependenţi.
Cap. 5 FORME PĂTRATICE
12. Forme pătratice definite pe Rn. Matrice asociată unei
forme pătratice într-o bază canonică a spaţilui Rn. Definiţii şi
exemple. Reducerea la forma canonică prin metoda lui Gauss.
Exemple de aplicare a metodei lui Gauss.
Prezentaţi, folosind cursul tipărit, noţiunea de formă biliniară
simetrică (definită pe un spaţiu vectorial real) şi respectiv de
matrice asociată unei forme biliniare simetrice. Daţi exemple
de forme biliniare simetrice şi respectiv de matrici asociate în
diferite baze ale spaţiului. Ce legătură există între formele
pătratice şi cele biliniare simetrice?
N, P
*) fiecare student care a acumulat (până la data de 1.dec 2010) cel puţin 10 ore de participare la cursul de ALGAD, poate realiza un referat corespunzător primei litere a primului său nume de familie. Referatul va fi notat cu o notă de la 1 la 10 şi va contribui în proporţie de 40% la nota obţinută pe parcurs. **) Pentru demonstratiile cerute se va utiliza cursul tiparit sau afisat pe internet la adresa
Exemplu: studentului Popescu Ion îi va fi atribuit referatul cu numărul 13 (corespunzător literei P), dacă acesta are cel puţin 10 ore de participare
257
Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială
la cursul de ALGAD. Orice alt referat nu va fi luat in considerare, fiind notat cu nota 1.
258