subiecte oncolsubiecte oncologie rezolvateogie rezolvate

7/25/2019 Subiecte oncolSubiecte oncologie rezolvateogie rezolvate

1/74

Subiecte Oncologie 2015-2016

1.Evidenta bolnavului oncologic.

Centrul Oncologiccel puin un cabinet de oncologie medical n care funcioneaz pe lng

personalul cu atribuii medicale i personal cu atribuiuni de introducere a datelor specifice nRegistrul de Cancer.

Registrul de CANCER-baz de date n care sunt REC toi pacienii cu neoplazii maligne nou

diagnosticate, pe baza C!.

Fia ONC 1-formular de raportare a unui caz de cancer-este documentul care este completat

de ctre medicul care a stabilit diagnosticul de cancer la un nou pacient, indiferent de specialitatea

medicului. "familie, pneumolog, c#irurg, oncolog$.

Fia ONC 2-fia de e%iden a bolna%ului de cancer-este documentul desc#is de ctre

registratorul medical la prima prezentare a unui pacient oncologic la un centru de oncologie. Este

documentul n care sunt prezentate toate incidentele medicale "consult, internare, e&ternare$ ale

pacientului respecti%. 'ceast fi este completat numai de (E)*C+ C.

Comisie de diagnostic si indicatie terapeutica comisie medical compus din minim /

membri din care cel puin unul este oncolog medical, restul fiind0 oncologi medicali, c#irurgi,

ginecologi, urologi, anatomo-patologi, radiologi, radioterapeuti.. 'ceasta este o comisie care

stabilete ce in%estigaii mai sunt necesare pentru diagnosticul de cancer si pentru e%aluarea

e&tensiei reale a afectiunii, precum si a indicatiei terapeutice pe care pacientul respecti%

trebuie sa o urmeze. )ecizia comisiei de diagnostic si indicatie terapeutica "C)*1$ se noteaza

intr-un registru special.

)iagnosticul de cancer este confirmat numai n momentul stabilirii rezultatului 2!. E&amenul

citologic poziti% pentru malignitate "celule maligne pe frotiul efectuat dupa o punctie aspirati%a cu

ac fin 3 secretii biologice$ poate inlocui e&amenul histopatologic numai in conditiile asocierii

unor in%estigatii imagistice performante, relati% specifice si sensibile pentru diagnosticul unui

anumit tip de cancer.

1


2/74

2. Epidemiologia descriptiva: caracteristici, metodologie.

Epidemiologia descripti%a4 studiul raspandirii cancerelor in populatia umana, in functie de

se&, %arsta, profesie, in spatiu si timpelaboreaza ipoteze.

Epidemiologia descripti%a cuprinde0

- definirea si delimitarea e&acta a ariei geografice pentru comunitatea studiata- culegerea completa si e&acta a datelor- definirea perioadei de timp a obser%atiilor- descrierea clara a0

)atelor despre cancer in ansamblu

)atelor pe localizari anatomice

r de cazuri ,,cancer5 fara alte elemente

r de cazuri confirmate 2!

r de cazuri depistate la deces 6ormularea e&acta a diag 2!

6ormularea e&acta a stadiului 1(

(E1)*E0

Indicatori extensivi:reprezinta un raport procentual al partii din fen. studiat fata de intreg.

-procentul de imbolna%iri prin cancer pt o anumita localizare

-procentul diferitelor forme #istologice de lez maligne ale unui organ

-repartizarea corecta a unor fonduri pt trat neoplaziilor in raport cu procentul de imbolna%iriIndicatori intensivi0 arata intensitatea fenomenului sau a unei parti din acesta raportat la o

populatie bine delimitata in timp si spatiu.

)efinirea clara a termenilor utilizati

+tilizarea obligatorie a terminologiei comune0 (7, +*CC.

INCIDENA:rep nr de cazuri noi de cancer inregistrate intr-o anumita perioada de timp "un

an$ intr-o comunitate populationala bine delim geogarfic, raportata la 899 999 de loc.

!ORA"IAEA0 rep nr de decese prin cancer intr-o cumunitate populationala, intr-o

anumita perioada de timp "un an$ impartit la nr de locuitori ai respecti%ei cominitati si inmultit cu 899

999.

INDICE"E DE FAA"IAE0 e&prima procentul deceselor prin cancer din subpop de bolna%i

cu cancer "4nr de decese prin cancer impartit la nr de bolna%i de cancer si inmultit cu 899$

2


3/74

#RE$A"ENA:rep nr de cazuri noi si %ec#i de boala la un moment dat "un an$ dint-o

comunitate populationala bine delimitata geografic, raportat la 899 999 de loc.

starea de sanatate a populatiei3colecti%itatii

orienteaza asupra eficientei diag si a trat in cancer

permite compararea situatiei cancerului in di%erse regiuni sau tari

stabilirea unor prognoze si elaborarea unor programe de combatere a cancerului.

. !rincipalii parametrii utili"ati in det #recventei cancerului.

riscul rate i proporii

Riscul%Riscul relativ este definit ca raportul dintre probabilitatea de a face cancer n cazul

unei e&puneri la factorii de risc , a unui grup populaional i probabilitatea de a face cancer n

cazul unui grup populaional nee&pus la factorii de risc.

a 4 nr pers e&puse cu cancer

b 4 nr pers e&puse fara cancer

c 4 nr pers nee&puse cu cancer

d 4 nr pers nee&puse fara cancera : b 4 nr populatie e&pusa

c : d 4 nr populatie nee&pusa

Riscul atri&ua&il este definit ca proporia cancerului la persoanele e&puse la factorul

de risc.

Cu ct riscul relati% crete cu att probabilitatea ca asocierea ntre factorul de risc

i boal s fie primar crete.

Rate'proportii sunt m(suri ale )recven*ei &olii + repre,ent-nd indicatori privind riscul +

de a )ace cancer%

#revalen*a- reprezint frec%ena cazurilor noi i %ec#i de cancer la un moment dat

ntr-o populaie , pe se&e, grupe de %rst, pe cauze de boal.

Inciden*a.reprezint frec%ena cazurilor noi de cancer ntr-o populaie pe se&e, grupe

de %rst, pe cauze de boal. Ea d o estimare a riscului dez%oltrii cancerului pe parcursul3


4/74

unei perioade de timp, spre deosebire de pre%alent care msoar numrul de cazuri

e&istente.

Fatalitatea- reprezint rata persoanelor decedate prin cancer din nr total al bolna%ilor

de cancer dintr-o perioad.

!ortalitatea.reprezint procentul persoanelor care mor datorit cancerului , din nr total

de decese.

$. Etapele testarii medicamentelor.

!entru a fi introdusi in practica noi agenti trb sa fie supusi unui program comple& de

testare. El este di%izat in doua faze imp0

faza preclinica0 in care propietatile substantei sunt studiate e&tensi% la animal si in sisteme

e&perimentale. Cuprinde0- metode de screening in sistemele e&perimentale0 teste in %itro "culture de bacterii,

apoi culture de celule tumorale umane$ si teste in %i%o "agentul tumoral este

administrat animalelor purtatoare de tumori$- studii to&icologice si farmacologice0 se fac studii pentru a determina calea optima de

administrare, stabilirea metabolismului medicamentului si modalitatile de eliminare;

apoi se fac studii asupra dozei optime, doz ma&im tolerat, doza letal, efecte

ad%erse ale supradozrii.faza clinica0 in care citostaticele testate preliminar si considerate a fi de %aloare certa

terapeutica, sunt in%estigate apoi la om. Cuprinde0- !R*(' E1'!< determinarea dozei ma&ime tolerate de om confirmarea efectelor to&ice stabilirea parametrilor farmacologici ai citoto&icelor- E1'!' ' =-' se %a urmrii aciunea antitumoral pe diferite tumori maligne"mamar,

colon, bronic$- E1'!' ' /-' 0 determinarea locului agentului antitumoral n cadrul bolii respecti%e.

rice medicament trb sa parcurgapatru etape esentiale de la descoperirea lui la

introducerea in practica medicala0

Etapa * 0 de cercetare e&perimental la animale cu tumori transplantateEtapa ** 0 studierea din punct de %edere farmacodinamic si farmacocinetic a subst

respecti%e, la animale si om.4


5/74

Etapa *** 0 stabileste in ce masura substanta studiata determina regresie tumoralaEtapa *> 0 urmareste inter%alele de remisiune, de incetinire a e%olutiei sau in ce masura

respecti%a subst prelungeste, cel putin, supra%ietuirea.

?.*mportanta diag in oncologie.

6. Etapele diagnosticului in cancer.

*. Etapa clinica4 7+7!*C*+E3R*E1'RE )*'71*C++***. Etapa in%estigatiilor paraclinice47+71*ERE' )*'71*C++****. )iagnosticul de certitudine 4 C6*R('RE' ('**1'1***>. E>'+'RE' E@1E7*E* RE'E ' A**>. E>'+'RE' 71'1+7++* C**CA**C ' !'C*E1++*

I% Diagnostic clinic / 00#ICINEORIENARE: este bazat pe semne si3sausimptome ale bolii0

7emne3simptome directe de malignitate0

1umora primara0 decelabila palpabil in stadiile a%ansate si in localizarile superficial "gl.

(amara, testicul, parti moi, sist osos, teg, mucoase$ 'denopatie tumorala0 cel mai frec%ent semn direct. E&0 limfoame, gl mamara,

cancerele R, bron#opulmonare, digesti%e, melanoame. caracterul indolor al lez neoplazice in stadiile initiale duce la intarziere diag.

B simptome de alarma det de o tumora maligna0

(odificari ale tranzitului int, tulb funct dig sau urinare (odificare aparenta a unei leziuni cutanate congenitale "ne%$ !laga care nu se %indeca3tumefactie care nu dispare 2emoragii dig, urinare, #emoptizie sau metroragii odul palpabil 1ulburari permanente de deglutitie !ersistent disfoniei sau tusei iritati%e

7emne3simptome indirect de malignitate0

8. 7curgeri anormale cu aspect seros, #emoragic, purulent la ni%elul %aginului, rectului,

foselor nazale, ca%itatii bucale.

=. 7emne de compresiune0 neurologica "semne de facar, sdr de 2*C-cefalee, tulb de

ec#ilibru, paralizii$, mediastinale " sdr de %ena ca%a superioara cu edem in pelerina,

turgescenta ugularelor, ectazii cutanate %enoase$5


6/74

/. 1ulburari de tranzit, sdr #emoroidale, polaDiurie, nicturie, disfagie, dispnee " *R clinic

manifesta$, icter sclerotegumentar " apare mai ales in tumorile #epatice primiti%e iar in

metastaze poate lipsi$

. 7emne neurologice0 ne%ralgii, pareze, tulburari sfincteriene, dureri de tip sciatic

?. 7emne sistemice nespecifice0 febra prelungita, scadere ponderala, prurit, anore&ie,

transpiratii profuse

F. 7dr paraneoplazice0 endocrinometabolice, dermatologice, #ematologice,

osteoarticulare, neurologice

B. )ureri osoase "metastaze$

'namneza

factorii de risc "cresc probabilitatea unui cancer$0 %irsta, se&, antecedente familiale,

antecedente personale fiziologice si patologice, alimentatie , mod de %iata "alcool,fumat$, conditii profesionale "coloranti-cc %ezica urinara$, conditii #ormonale "cc col

uterin-deb precoce %iata se&uala, parteneri multipli, nr G sarcini si la %irste tinere$ ,

mediu inconurator "ag fizici, c#imici, biologici$ e&istenta unor stari precanceroase grupe de risc

- Aarbat G?9 ani, fumator, tusitor predispozitie spre cc pulm. dar necesar aparitia

de modificari de metaplazie pa%imentoasa a mucoasei bronsice pt aparitia cc pulm- femeie in postmenopauza cu antecedente de cicluri ano%ulatorii : triada clinica

")H, obezitate, 21'$ predispozitie spre cc endometru dar necesar aparitia de

modificari de displazie endometriala pt aparitia cc endometru

E&amenul clinic "fizic$-f. important

concura la sta&ilirea dg po,itiv si stadial presupune inspectia tegumentelor, palp reg gangl., inspectia ca%itatii orale, e&am sini,

testicule, 1R, e& ginecologic. precizeaza sediul si numarul leziunilor, dimensiunile, consistenta, limitele si raporturile

cu structurile %ecine. sustine dg la I caz sdt * si acurateta creste in cazul lez a%ansate evidentierea unor elem suplimentare de suspiciune 3investigatii suplimentare

II% Explorari paraclinice 3 elemenete de sustinere a diagnosticului

1este de laborator

+zuale0

6


7/74

- 2emoleucogramao scade 2g4anemieo crest leucocite4infectie3leucemie

- !62, !6R toleranta pacientului de a metaboliza sau tolera c#imioterapia "saruri

platina-to&icitate renala-creatinina antracicline-to&icitate cardiaca, #epatica-AR$ 7pecifice"marDer tumoral$- C'8?./-cc mamar- 'CE-cc colorectal- C'8=?-cc o%arian- !7', fosfataza acida prostatica-cc prostate- 'lfa fetoproteina si antigenul oncofetal pancreatic-#epatom si cc pancreatic- Cc A! microcelular- sdr paraneoplazice cu secretia de #. ectopici0 ')2, 'C12,

!12- beta2C-cc testicular, cc placentare- fosfataza acida serica, )2, 1'-metastaze #epatice

(etode imagistice Radiologia

- Radiografie pulm-tumora ce ocupa o parte din spatiul ce contine normal aee,

opacitate cu caracter retractile- Radiografie osoasa-tumora determina distructie osoasa- Radigrafii cu substanta de contrast - modificari de umplere sau e%acuare in

tumorile digesti%e- +rografia-modificari ale tractului urinar- (amografia-cc mamar0 opacitate cu aspect stelat

+ltrasonografia "ecografia$ - diferentiere tumora3adenopatie pe baza diferentelor dedensitate dintre acestea si tesuturile normale

1omografia computerizata - detectarea tumorilor din zone inaccesibile0 creier, madu%a

spinarii, reg. retroperitoneala Rezonanta magnetica nucleara E&plorari radioizotopice

- decelarea 1! "tiroida, pancreas, rinic#i$ zone #iper3#ipofi&ante "zone

rece3lacunara in cc tiroidian$- metastaze osoase "scintigrafia super. Rgrafiei , dar poate da rezultate fals poziti%e

in cazul infectiilor osoase benigne$ 1e#nici endoscopice - descrierea macroscopica a leziunii si permite prele%area de

material pt e& citologic3#istologic- e&plorarea cai aeriene "nas, git, tra#ee, bron#ii-bron#oscopie$,- tub digesti% "gastro, colono, recto-scopii$, %ezica urinara "cistoscopie$- colposcopia-cc col uterin

7


8/74

- laparascopia-e&plorarea peritoneului si a ca%itatii abdominale "laparascopie

e&ploratorie-dg si stad cc o%arian$

III% Diagnostic anatomopatologic/CONFIR!ARE

7ingura metoda care ofera certitudinea malignitatii fera date prognostice si terapeutice " tipul #istologic, R2, marDeri biologici si

imunologici, grad de malignitate, in%azie limfatica, %asculara$

C*1*' E@6*'1*>'0 studiul cel descuamate din stratul superf al

epiteliilor si accumulate in lic#ide " secretii bronsice, suc gastric, urina, fund

de sac %aginal post$

E@'(E C*1*C0 punctie aspirati%a din tumora primara si ggl

regionali, lic#id pleural, ascetic, secretii mamelonare

E@'(E 2*71!'1*C0

Aiopsie incizionala0 obtinerea unui fragment tumoral

Aiopsie e&cizionala0 ablatia tumorii din tesutul sanatos " cc mamar,

melanoma malign, sarcoame de tes moi$

I$% Evaluarea extensiei reale a &olii8. E>'+'RE' E@1E7*E* RE'E ' A**-C'' "1$ stabilirea %olumului tumoral si e&tensia la org %ecine e& clinic obiecti%0 E> "%ol tum$, 1> "%agin 67>$, 1R "parametre$ e&am imagistice0 r& simple " mamografie, r& osoase, r& pulm$, r& cu sc " tranzit baritat,

urografie i%$, eco, C1, R(, scintigrafie " tumora osoasa, tiroidiana$ e&am endoscopice

=. E>'+'RE' E@1E7E* RE'E ' A**-'*'RE "$ e&am clinic0 palparea reg ggl superf0 supracla%iculare, cer%ical, a&ilare, ing#inale e&am imagistice0 r& standard "ggl mediastinal, #ilari pulmonari$, eco "ggl lomboaortici,

iliaci, #il #epatic$, C1 "ggl mediastinali, abdominali, pel%ini$ C#irurgia0

o c#irurgia e&ploratorieo c#irurgia ganglionara asociata c#irurgieie de e&cizie a 1!o c#irurgia ggl izolata de principiu "limfadenectomie a&ilara in cc mamar- poate

aparea secundar edemul bratului$

/. A*'1+ E@1E7*E* (E1'71'1*CE0(etastazele cele mai frec%ente0

o ficat "!62, bilirubina, eco, r&$o os "Ca sang, R& tintite pe zonele dureriase, scintigrafie$o plaman " R&, C1$

8


9/74

o creier e&am clinic0 rar deceleaza prez meta cu ocazia bilantului initial preterapeutic

"#epatomegalie, matastaze cutanate$ e&am biologice, endoscopice, imagistice selectionate in fct de istoria naturala a

localizarii neoplazice

marDeri biologici tumorali)*'71*C 71')*'0

localizare0 neo bron#opulm sublocalizare0 lob superior stg #istopatologic0 cc epidermoid clasificarea c1(0 c18/(9 stadiul bolii0 std *** A

$% Evaluarea statusului clinico.&iologic al pacientului)iag de e%oluti%itate si aprecierea agresi%itatii bolii

!otentialul biologic e%oluti% al unei tumori-ritmul de crestere tumorala date anamnestice0 cresterea in dim a tumorii palpabile date clinice0 semne inflamatorii nespecifice " edem, eritem$ date obiecti%e0 masuratori directe sau imagistice ale cresterii tum la diferite inter%ale

de timp date de laborator0 %alori initiale si e%olutia marDerilor biologici specifici reacti%itatea bolna%ului efectele bolii asupra organismului se manifesta prin scaderea capacitatii de effort, a

curbei ponderale, status de performanta

7C'' H+AR)0 9-acti%itate normal 8-simptome usoare, acti% fizica restrictionata =-sta J?9K din timp in pat /-sta G?9K din timp in pat -incapabil de acti%itate fizica, 899K din timp sta in pat

7C'' L'R67LM0 899K, N9K...94deces *!4uneori mai important decat std bolii3tipul #istologic in stabilirea

indicatiei terapeutice

)iagnosticul este sugeratde factorii de risc si simptomatologie, sustinutde imagistica, laborator si

certi)icatde e&amenul #istopatologic.

Etapele diagnosticului0

*. Etapa clinica

9


10/74

)in anamneza trebuie sa rezulte factorii derisc, simptomatologia care sugereaza diagnosticul. 7e

au in %edere0 %arsta, se&ul, antecedentele familiale,'!6, '!!, factorii de mediu inconurator

"alimentatie, fumat, consum de alcool, agenti fizici, c#imici, biologici$, factori ocupationali. E&amenul fizic include inspectia tegumentelor, palparea regiunilor ganglionare, inspectia ca%itatii

orale, e&aminarea sanilor, testiculelor, tuseul rectal, e&amenul genital. Este utilatat in sustinerea

diagnosticului cat si in aprecierea e&tensiei bolii

**. Etapa in%estigatii lor paraclinice 2emoleucograma complete, analiza electrolitilor serici, e&amenul de urina e&plorari de rutina (etode imagistice tumorile ocupa spatial, imping sau infiltreaza si distrug tesuturile normale

inconuratoare. 'ceste modificarii pot fi e%identiate prin0o Radiologieo +ltrasonografieo C1o R(o E&plorari radioizotopiceo *magistica ce utilizeaza atc monoclonali

Endoscopia localizarile cancerului. >aloarea endoscopiei rezida in aceea ca, pe langa descrierea

macroscopica a leziunilor, permite prele%area de material citologic sau tisular pt diagnosticulmicroscopic de certitudine

E&plorari de laborator anumite teste sunt utile in diagnostic, altele in monitorizarea tratamentului

si detectarea recidi%elor tumorale.***. )iagnosticul de certitudine

E&amen citologico Citologia e&foliati%a studiul celulelor descoamate fiziologic din stratul superficial al

epiteliilor si acumularea lui in sucul gastric, urina, secretii bronsice, fund de sac %aginal

posterior. +tilizata ca metoda de screening de depistare precoce a cancerului, dar sic a

metod de diagnostic.o E&amenul citologic al lic#idului pleural, de ascita %aloare diagnosticao E&amenul citologic al secretiei mamelonareo Citologia prin punctie aspirati%a din tumorile solide sau ganglioni

E&amen #istologic0o Aiopsia incizionala obtinerea de fragmente tumoraleo Aiopsia e&cizionala ablatia tumorii in tesut sanatos

%.&olul parametrilor biologici in oncologie

'u rol important n diagnostic.

1E71E )E 'AR'1R

2-2---anemie, ---infecie

10


11/74

1rombocitoza traduce un cancer in e%olutie

!62, !6R---tolerana pacientului de a metaboliza sau c#imioterapia

Creatinina crecuta + C1

('RLER** 1+(R'*

C' 8?/"nu poate fi folosit ca metoda de screening si diagnostic, larg utilizein monitorizarea rasp la trat pt pacientele cu cancer mamar metastazat$,

CE'"depiatarea recidi%ei locoregionale, monitorizarea rasp la terapie in

boala a%ansata$-c. (amar

RE si R!g "obligatorii pt e%aluarea preterapeutica, poziti%itatea RE rep un

indicator al prognosticului fa%orabil$ c. mamar

CE'"%al crescute post operator semnifica boala reziduala imp$, C' 8N-N,

C' 8N?-c. Colorectal

C'8=? "sensibilitate si spacificitate diagnostic crescuta, importanta maora

pt monitorizarea trat$- c. %arian

!7' "diagnostic, prognostic, monitorizare trat, supra%eg#ere post

terapeutica$, fosfataza acida prostatica- c. !rostat

'lfa fetoproteina si antigenul oncofetal pancreatic #epatom si cc

pancreatic

Cc A! microcelular sdr paraneoplazice cu secretie de # ectopici0 ')2,

'C12,!12

Aeta2C cc testicular

6oafataza acida serica, )2,1' metastaze #epatice.

'.&olul mar(erilor tumorali in oncologie.

('RLER 1+(R' 4 substante sau molecule a caror acumulare sa fie asociata cu aparitiasi dez% tumorilor maligne

('RLER 1+(R' 4 indicator de suspiciune a prezentei formatiunii tumorale si numai intr-

un conte&t specific, alaturi de alte elemente clinice si paraclinice poate sa contribuie la0

7tabilirea diagnosticului de tumora malignaE%aluarea prognosticului(onitorizarea e%olutiei bolii

11


12/74

(onitorizarea tratamentului

R )*'71*C

+tilizarea marDerilor tumorali in diag precoce al tumorii maligne este strans corelata cu

sensibilitatea testelor realizate precum si cu specificitatea acestora.

(arDeri tumorali care si-au do%edit importanta in cadrul etapei de diag primar specific sunt0 onadotrofina corionica umana "b-#C$0 rep un marDer util pt diagnosticarea

tumorilor trofoblastice.

'lfa fetoproteina "'6!$0 diag tumorilor #epatice primare, tumori cu origine in

sacul %itelin. Cresteri moderate ale '6! se gasesc si in afectiuni #epatice

insotite de regenerare tisulara " #epatita ac si cr, ciroza #ep$, precum si in

sarcina normala sau cea cu fat malformat.

Calcitonina0 util in diag tumorilor maligne tiroidiene cu origine in celparafoliculare C.

!7'0 util pt diag primar al carcinoamelor prostatice, precum si in aprecierea

prog, monitorizarea trat si supra%eg#erea postterapeutica.

CE'0 cancerul glandei mamare

o )epistarea recidi%ei locoregionale

o (onitorizarea raspunsului la terapie in boala a%ansata

o 7creening-ul matastazelor #epatice, CE' are %al crescuta la B9K dinpac cu boala metastazata #epatic

o in cancerul colorectal are sensibilitate diagnostic scazuta iar persistent

unor %al crescute postop semnifica de cele mai multe ori boala reziduala

importanta; in CRC se mai util C' 8N.N, C' 8N?

tireoglobulina0 utila in diag recidi%elor locale sau a metastazelor la distant ale

carcinoamelor foliculare tiroidiene

receptorii estrogenici "RE$ si progesteronici "R!g$

o obligatorii pt e%aluarea preterapeutica

o indentificarea pac care prez probabilitatea de raspuns la

#ormonoterapie si care au un prog mai bun

o apro&imati% =3/ din tumorile mamare contin o cantitate masurabila de

RE, dintre acestea ?9K au si R!g:

12


13/74

o pac cu %arsta sub ?9 de ani au RE- sau daca prez RE: ni% acestora

este scazut

o pac peste ?9 de ani au frec%ent RE:

o R!g sunt : mai ales in prezenta unor RE: cu %al peste 89 fentomoli

o

!oziti%itatea RE rep un indicator al prognosticului fa%orabil

R * '!REC*ERE' 71')*++* E>+1*>

(arDerul tumoral este indeosebi imp ca factor modelator al deciziei terapeutice.

>ariatia %al marDerului este ideal sa corespunda %ariatiei %ol tumoral. !rin urmare cresterea

tumorala %a fi asociata cu cresterea progresi%a a %al marDerului iar ablatia tumorii cu scaderea

acestuia. !e de alta parte cresterea %al dupa o initiala scadere a ni% serice denota fie recidi%a

locala fie metastazarea la distant.

R * '!REC*ERE' !R71*C++*

Rolul marDerilor tumorali in e%al prog tum maligne este adu%ant, alaturi de ceilalti marDeri

prognostici0

>arsta, se&

1are organice

)im tumorii

!rezenta limfonodulilor in%adati sau a metastazelor

6orma #istopatologica

r de diferentiere al tesutului tumoral

7-a constatat ca ni% crescute ale CE', C' 8=? det preoperator au fost associate in mod

repetat cu recidi%e locale sau metastaze precoce fata de cazurile cu ni% moderate. )e asemenea

persistent ni% crescute postop este corelata cu nee&tirparea in totalitate a tum sau prez

metastazelor.

R * (*1R*H'RE' 1R'1'(E1++*

+tili in momentul in care %al initiale ale acestora au fost semnificati% modificate fata de cele

normale.

Re%enirea %al marDerilor la normal semnifica un rasp t#erapeutic fa%orabil si permite

monitorizarea in continuare a trat aplicat, orice crestere ulterioara fiind asociata cu recidi%a sau

metastazarea.

13


14/74

C' 8?-/0 cancerul gl mamare

- nu poate fi folosit ca metoda de screening si diagnostic

- este larg utilizat in monitorizarea rasp la tratament pt pac cu cancer mamar metastazat

C' 8=?0 cancer o%arian

- important maora pt monitorizarea trat acestui tip de cancer

- sensibilitatea in std * ?9K, in std ** N9K si aunge pana la 899K in std *** si *>

- tumora abdominala : C' 8=?: femeie in postmenopauza

). *mportanta diagnosticului imagistic in oncologie

1umorile ocupa spatial, imping sau infiltreaza si distrug tesuturile normale

inconuratoare. 'ceste modificarii pot fi e%identiate prin0

Radiologie de e&emplu o tumora pulmonara se e%identiaza ca o opacitate, o

tumora osoasa- modificari in densitatea osoasa. !e radiografiile cu substanta

de contrast se pot e%identia modificari de umplere sau e%acuare a anumitor

structure in cazul preentei unei tumori la ni%elul tractului digesti%e. +ltrasonografia utila prin capacitatea de a diferentia tumora sau adenopatia,

pe baza diferentelor de densitate dintre acestea si tesuturile normale. 1omografia computerizata esteo te#nica care construieste o imagine

tridimensionala a unei tumori. 'desea este utilizata pt detectarea tumorilor inzone inaccesibile ale corpului cum ar fi0 creierul, madu%a spinarii, regiunea

retroperitoneala. R( poate %izualiza tumori inaccesibile altor metode E&plorarile radiozotopice utilizate, in general, pt detactarea metastazelor

"osoase in special$, dar si a unor tumori primare "tioid, pancreas, rinic#i$.

7cintigrafia osoasa este mai sensibila decat e&plorarea radiologica in cazul

diagnosticului metastazelor osoase, dar specificitatea este mai redusa, fiind

poziti%a si in infectii osoase benigne. *magistica ce utilizeaza atcmonoclonali se utilizeaza in trialurile de cercetare.

ocalizarea tumorii este %izualizata cu maimulta precizie.

10. &olul si locul tehnicilor diagnostic endoscopice in oncologie

14


15/74

- )escrierea macroscopic a leziunii- !rele%area de material pt e&am citologic32!- 7fera R0 rinoscopie, laringoscopie directa3indirect- eoplasmul bron#opulmonar0 bron#oscopie, toracoscopie, mediastinoscopie- 1ub digesti%0 gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie- 7fera genital

o

femei0 cistoscopie, colposcopie, #isteroscopie, laparascopie e&ploratorie aperitoneului

o barbati0 cistoscopie, punctie biopsie prostatica transuretrala

11. &olul si importanta diagnosticului anatomopatologic in oncologie

7ingura metoda care ofera certitudinea malignitatii. fera date prognostice si

terapeutice " tipul #istologic, R2, marDeri biologici si imunologici, grad de malignitate, in%azie

limfatica, %asculara$

C*1*' E@6*'1*>'0 studiul cel descuamate din stratul superf al epiteliilor si

accumulate in lic#ide " secretii bronsice, suc gastric, urina, fund de sac %aginal post$ E@'(E C*1*C0 punctie aspirati%a din tumora primara si ggl regionali, lic#id

pleural, ascetic, secretii mamelonare E@'(E 2*71!'1*C0

o Aiopsie incizionala0 obtinerea unui fragment tumoralo Aiopsie e&cizionala0 ablatia tumorii din tesutul sanatos " cc mamar, melanoma

malign, sarcoame de tes moi$

12. !rincipalele sindroame paraneopla"ice endocrine

0dr secretiei inadecvate de 4ormon antidiuretic 0IAD5

2ormonul antidiuretic ')2 sau arginin-%asopresina '>! este secretat de #ipotalamus,a%and rol in mentinerea constanta a osmolaritatii plasmatice.

Cauza cea mai frec% de 7*')2 este cancerul pulmonar microcelular, si mai rar alte forme

de cancer pulm, limfoame, sarcom EOing, cancer pancreatic si duodenal, precum si tumori

din sfera capului si gatului cu cel scuamoase.

2*!'1RE(*'-este indicatorul bioc#imic primar al secretiei inadec%ate de ')2

15


16/74

Criteria de diag 7*')20

a seric sub 8/? mEP3l

smolaritate plasmatica sub =QF msm3Dg

smolaritatea urinara peste 899 sm3Dgc

a urinar normal)iag diferential0

#ipoa de laborator

#ipoa asociata cu depletia %olemica si0

a urinar sub =9 mEP3l0 in %arsaturi, sec#estrare de lic#ide, diaree si

transpiratii e&cesi%e

a urinar peste =9 mEP3l0 in cazul fol diureticelor, pierderilor de sare

nefrogena, deficientei de mineralocorticoizi, diurezei osmotic, alcalozei metab #ipoa asociata e&pansiunii %olemice si0

a urinar sub =9 mEP3l0 *C, ciroza si sdr nefrotic

a urina peste =9 mEP3l0 *R' si *RC.

7tarile eu%olemice cu #ipoa includ0

o 7*')2

o )eficienta de glucocorticoizi

o 2ipotiroidismo !olidipsia psi#ogena

o 7tarile de stress emotional si fizic

1R'1'(E1+ #ipoa data de 7*')20

restrictia lic#idiana sub 8l3zi

perfuzie de sol salina

0dr Cus4ing dat de tumorile care produc AC5

Caracterizat prin0

o 21'

o 2iperpigmentare cutanata

o Edeme

o *ntoleranta la glucoza

o )istributie anormala a grasimii

o 'lcaloza #ipoDaliemica

16


17/74

o Cauze frec%ente0 cancerul pulm microcel, tumorile timice, tumorile carcinoide,

feocromocitomul, adenocarcinomul bronsic.

o i%elurile urinare foarte inalte de cortizol si 'C12 seric G=99 pg3ml semnifica de

obicei un sdr ectopic.

o

1R'1'(E10 este orientat asupra malignitatii si a anomaliilor metabolice.o (edicamentele ce controleaza e&cesul de glucocorticoizi0

(etrapom act pe gl adrenala

Letoconazol ce necesita si substitutie de glucocorticoid " e&. )e&ametazona$

ctreotidul act pe recep somatostatinici tisulari

Aromocriptina act pe recep dopaminergicio

5ipercalcemia:

o 'pare in0 cancerele pulm epidermoide, tumora mamara, carcinoamele scuamoase ale

capului si gatului, neoplasmul esofagian si renal.

o 7e dat cel mai frec% factorilor umorali eliberati direct sau indirect de catre tumora si nu

se dat eroziuni osoase metastatice.

o a pac cu #ipercalcemie s-a e%id prez unei protein inrudite cu #ormonal paratiroidian

!12r!.

o Caracteristici clinice si biologice0

o 2ipercalcemie, #ipercalciurie

o 7impt 7C, Deratopatie in banda, prurit calculi renali

o 'cidoza, alcaloza

o 1R'1'(E10

#iperCa medie0 se fol sol saline perfuzabile, Ca seric normalizandu-se dupa #idratare

adec%ata. 7e adauga un diuretic furosemidul, pt facilizarea calciurezei la ni% ansei.

u se adm diuretice tiazidice pt ca induc abs renala a Ca.

Ca seric crescut0 se fol bisfosfonatii0 clodronat, pamidronat.

1erapie cu octreotide.o

5ipocalcemia:

o 'pare in boala metastatica osoasa, tipic in cancerul prostatei si mai putin in cancerul

gl mamare si pulmonar.


18/74

o Cauze0 malnutritia, sepsia, #ipomagneziemia si tratamentul c#imioterapic.

o 7imptomatologie0

*ritabilitate ner%oasa

1etanos

'ritmii cardiace *nsuficienta cardiaca

#1'

calcificari ale %aselor cerebrale

edem papilar, cataracta

inter%alul 71 prelungit pe EL

o 6rec%ent se asociaza cu #ipo(g.

o 1R'1'(E10 sol perfuzabile "de&troza si solutie salina la -F l3zi$ si allopurinol.

o

o

o 1. !rincipalele sindroame paraneopla"ice cutanate

o

0dr pem)igus.li6e:

o Caracterizat prin0

Eroziuni ale mucoaselor

Eruptii cutanate polimorfe

!rez pustulelor pe trunc#i si e&tremitati

o 7e asociaza cu0 limfoame, timoame, leucemie limfatica cr, sarcoame

fusocelulare si rareori tumori benigne.

o 1ratamentul cu steroizi poate aduce un beneficiu.o

0dr 7a,ex / acro6erato,a paraneopla,ica

o 'sociat cu cancere cu cel scuamoase ale tractului aerodigesti% superior la

barbat si mai rar la femei cu tumori %al%ulare, esofagiene si uterine.

o Clinic0 ras# psoriaziform cu distributie periferica ce afe%teaza ung#iile,

urec#iile, nasul, degetele si mai limitat coatele si genunc#ii.o

Acanto,is nigricans:


19/74

o Rep ingrosarea, #iperpigmentarea cutanata la ni% a&ilelor, gat sau piele

submamara.

o 'pare in tumorile gastroint si pulmonare

o 'sociere frec%enta cu sdr palmelor mozaicate ingrosarea palmelor

"dermatoglife e&ofitice$o 7dr o%arian polic#istic rareori poate fi prezent un e&ces de somatotrop

"acromegalie$, rezistenta la insulin ")H$ si #iperandrogenism, associate cu acntozos

nigricans.

o 8ERAO9A 0E7OREICA ER#I$A 0E!N" "E0ER.RE"A . cancerul

gastroint, cancere cutanate "asociate cu cancerul de colon si polipii de colon$ si

acantozis nigricans.

o

o

o 1$. +ancerul: de#initie, importanta

o

o Cancerul a fost definit de R.'. Sillisca ca o masa anormala de tesut a carei

crestere se produce in e&ces fata de normal, este neconcordanta cu cea a tesuturilor

normale si continua in acelasi mod progresi% si dupa incetarea act stimulului care a produs

transformarea neoplazica.

o

Caracteristici0 ipsa de diferentiere

(onoclonalitatea

*re%ersibilitatea

E%olutia spontana, rapid progresi%a

o )E6 actuala 4 boala genetica a cel somatic "acumulere de cel prin e&pansiune

clonala$

o Cancerul mai poate fi definit si ca o boala a diferentierii celulare , celneoplazice putand fii considerate ca si cel imature functional care au scapat controlului

reglarii functiei si structurii.

o *(!R1'Tconsum ridicat de

resurse umane , medicamente, materiale sanitare

afecteaz toate %rstele 3toate se&ele

problem maor se sntate public

o

o 15. eorii privind aparitia cancerului

o

eoria mutatiei genetice:afirma ca aparitia cel neoplazice se dat unor anomalii ale

genelor care regleaza cresterea si diferentierea celulara. 'ceste modif genetice pot fi

ereditare sau pot aparea in cursul %ietii sub actiunea carcinogena a fact de risc. Un

fa%oarea acestei teorii au fost adugate urmtoarele argumente0

a influena constituiei genetice datorit constatrii c anomaliile cromozomiale

sunt frec%ent asociate cu neoplaziile maligneb prezena anomaliilor cromozomiale n celula canceroas a cror intensitate i

frec%en sunt proporionale cu stadiul e%oluti% al bolii

c corelaia dintre mutagenitate i carcinogenitate care prezint o relaie direct

proporional ntre ele

eoria di#erentierii aberante0 considera cancerul ca fiind secundar tulb functionale

ale mecanismelor de reglare genetic, fara modif de structura "teoria epigenetica$

eoria virotica:a dus la descoperirea oncogenelor %irale si a omoloagelor acestoranormale, protooncogene. Conform acestei teorii , infecia %irotic pentru a putea iniia

o cretere tumoral trebuie duc la integrarea propriei inflamaii genetice a genomului

celular gazd, determinnd fie e&presia propriilor gene daca sunt oncogene, fie

acti%area si transfomarea protooncogenelor normale.

eoria selectiei celulare:considera cancerul ca rezultatul selectiei celulare cu

autonomie si malignitate crescanda.

o

o

o 16. &olul #actorilor genetici in aparitia cancerului

o

o 7e contureaza tot mai clar in ultima %reme notiunea de cancer ca &oala

genetica, e%idente in acest sens fiind multiplele mutatii pe care le produc di%ersi carcinogeni


21/74

precum si constatarea ca deficientele genetice ale enzimelor implicate in reparearea lez

')-ului sunt associate cu un risc crescut de cancer.

o Cand sur%in mutatii in linia germinala suficiente ca nr si pozitie in genom, pot

pot sur%eni cancere care se mostenesc asemenea altor anomalii genetice. (utatiile sur%in

nu numai in cel germinale dar si in cele somatice, fiind necesare cel putin doua mutatii pt

transformarea maligna.

o 'naliza molecular a cancerului mostenit a elucidat cate%a mecanisme prin care

mutatiile in linia germinal pot conduce la predispozitia la cancer0

*nacti%area genelor supresoare tumorale in linia germinala0 genele supresoare sunt

gene cu rol esential in proc de crestere si diferentiere cel, fiind importante atat in

tumorile spontane dar si ereditare.

'cti%area oncogenelor in linie germinala0 protooncogenele sunt gene esentiale in

diferite trepte ale ciclului celular in toate tesuturile normale, functionand ca mesageri

prin care stimulii de la supraf celulei induc sinteza ac nucleici, deci cresterea si

di%iziunea cel. (utatiile care acti%eaza aceste gene %or conduce la stimularea

anormala a proloferarii cel in absenta unui stimul e&terior.

)efecte genetice in repararea ')-ului0 in &eroderma pigmentosum caract prin

transmitere autozamal recesi%a e&ista o incapacitate de reparare a lez ')-ului

produse de lumina ultra%iolet.

1rasaturi ecogenetice0 acestea sunt dezordini ereditare ce predispun la cancer prinsensibilitate neobisnuita la carcinogenii comuni.

(utatii in genele ce determina rezistenta gazdei

o >ariatiile genetice ale metabolismului carcinogenilor de la un indi%id la altul

impreuna cu diferentele in capacitatea de reparare a lez ') si in capacitatea de rasp la

promotorii tumorali gu%erneaza riscul relati% al unui indi%id.

o

o

o 1%.eoria multistadiala a cancerului. e"i curs $

o

o !osibilitatile actuale de diagnostic se limiteaza la o formatiune tumorala cu

peste 8 miliard de cellule maligne, respecti%e o neoplazie dea in%adata local si forte probabil

diseminata la distanta.


22/74

o )iagnosticul precoce eficient trebuie realizat sub limita de 8 milion cellule

maligne, cu alte cu%inte, stadiul cel mai a%ansat de diagnostic sa fie carcinomul in situ.

o

o

o

o 1'.*nitierea si promotia.

o

o INIIEREA / este un proces ire%ersibil, aditi%, limitat in timp in care sub

actiunea fact carcinogen "mutagenic$ se produce o modificare permanenta si transmisibila la

ni% molecule critice celulare.

o 4mutatie somatica 4 alterare genetic prin0

'ctiunea directa a0 "fact mutageni$ %irusuri, radiatii, fact c#imici

transcriere eronata a ')

Erori in acti%itatea polimerazelor reparatorii ale ') 4 anomalii ale ')

in cursul sintezei postreplicati%e, care sunt0

Reparate "di%iziune inaintea repararii 4 risc mutatie$

o Este ne%oie de cel putin o di%iziune cel pt ,,fi&area leziunilor54 transmitere catre

generatii ulterioare

6ara efect

*nduc moartea celulara

o #RO!OIA4 este un proc de lunga durata, cu o serie de efecte det de act

repetata a unui promoter "non-mutagenic$ prin care cel initiala se transforma intr-o celula

malignacare a capatat in mod gradat caracteristici )enotipice noi si o autonomie in

capacitatea de a se divide%

o 'lterarea cronica a informatiei genetice din cel initiala 4 una sau mai multe cel

neoplazice 4 cel capabile de crestere anormala, autonoma "proliferarea cel initiate$.

o Este un fenomen RE>ER7*A* "partial$ ce poate fi stopat prin inlaturarea0"agenti promotori 4 non-mutagenici$

6actori de risc e&ogeni0 alimentari, fumat, radiatii

6actori de risc endogeni0 #ormoni

o

o 1). !rogresia cancerului: inva"ia si metasta"area


23/74

o

o !rogresia este un process de lunga durata caracterizat prin0

- Cresterea nr de cellule maligne "formarea unei tumor ice %a de%ein e%identa clinic

tardi%$- 'cumularea a numeroase mutatii genetice 4 fenotip agresi%"in%azi% si metastazat$

o

Etape e%oluti%e08. Crestere deasupra membrane bazale=. *n%azia, distrugerea si depasirea membrane bazale/. *n%azia locala si metastazareao

o *n%azia locala etape0

8. 7caderea adezi%itatii dintre celulele maligne- !resiunea intratumorala crescuta- Vonctiuni celulare deficient- Cresterea motilitatii celulelor maligne

=. 'tasarea celulelor maligne la mb bazala si degradarea acesteia- !rocess dependent de prezenta moleculelor de adeziune celulara prezente pe

suprafata celulelor mb bazale0 laminina, integrine, caderine "celulele maligne prezinta

amplificarea receptorilor pentru aceste molecule$- Celulele maligne secreta enzime ce distrug mb bazala si matricea e&tracelulara0

o 'cti%atorii de plasminogen "uroDinaza, acti%atorul tisular$o (etaloproteinazeleo Cisteinproteaze "catepsinele A, ) si $

/. ocomotia celulelor maligne prin mb bazala si corionul in%adat- !rin zona degradata a mb bazale- 'bsenta actinei si %inculinei din citosc#eletul celulelor maligne 4 capacitate,

deformabilitate si propulsie. 'ngiogeneza- !rocess necesar cresterii tumorale- 6actori implicati0 >E6, 66, E6, !)6, *6- Etape0

o )istrugerea laminei bazale endotelialeo !roliferarea celulelor endotelialeo (igrarea celulelor endoteliale in lungul laminei densa a (A

- (ecanismul 'ngiogeneizei -80o Cella maligna secreta factori proangiogenici >E6o >E6 se leaga la receptorii specifici de pe suprafata celulelor endotelialeo 'cti%area mecanismelor de sinteza proteica intracelularao 7ecretia de protein ce stimuleaza cresterea noilor endotelii

- (ecanismul 'ngiogenezei =0o Celula endoteliala acti%ate secreta ((!so )istructia matricei interstitialeo Celulele endoteliale migreaza si se di%ido 'par noi capilare "capilarele de neo%ascularizatie tumorala$


24/74

?. )ez%oltarea locala a tumoriio

o (etastazarea 4 diseminarea celulelor maligne din tumora maligna primara in alte

compartimente ale organismului

- 6enotipul metastazant se obtine in urma proceselor de initiere,

promotie,progresie,prin acumulari successi%e de mutatii genetice- 7trabaterea membrane bazale de catre celulele maligne 4 posibilitate aparitie

metastaze- rice metastaza are capacitatea de a forma o alta metastaza- 1umora secundara reproduce #istologic tumora primara- !rocess putin efficient- !rincipalele oncogene responsabile de fenotipul metastazant0 2-ras, mdm-=, 2ER-

=3neu, L-ras, #st.- !rezenta bolii metastazate 4 tratament paleati%o

o 1eorii asupra predilectiei de localizare a metastazelor0

- *poteza #emodinamica "Vames EOing$- *poteza specificitatii de organ Wseed and soil5 "!aget$o

o Etapele metastazarii0

8. !atrunderea celulelor maligne in %asele limfatice si sanguine celulele in%adante in

matricea interstitiala patrund in %enulele3limfaticele gazdei precum si in %asele de

neoformatie "angiogeneza$

=. Citemia celulelor maligne numai 9,8K reusesc sa supra%ietuiasca in %aselesanguine si limfatice. Circula sub forma de emboli tumorali

/. Warestarea5 intr-un pat capilar si atasarea la membrane endoteliala prin intermediul

receptorilor pt moleculele de adeziune endoteliala. )egradarea mb bazale endoteliale prin intermedul enzimelor secretate "((ps,

catepsine, acti%atori plasminogen$?. Cresterea si dez%oltarea formatiunilor tumorale maligne metastatice.

o

o

o 20.!rincipalele elemente de cinetica celulara in de"voltarea cancerului

o

o Un ceea ce pri%ete cinetica celular tumoral s-a constat c durata fazei 8

este factorul care %ariaz cel mai mult , n unele cazuri poate lipsi, iar n unele cazuri poate

dura c#iar /9 de #.


25/74

o (aoritatea celulelor au o durat a fazei 8 cuprins ntre ?-89 #. 6aza 7 are o

durat mult mai constant "F-Q #$ la fel i faza ="=- #$. (itoza este finalizat de obicei ntr-

o #.

o Un cazul celulelor maligne tratate cu ageni citoto&ici are loc oprirea ciclului

celular n faza 8 i mai ales n =. 'ceast oprire este interpretat ca fiind o posibilitate acelulei tratate de a ctiga timp pentru repararea leziunilor , nainte de parcurgerea etapelor

urmtoare ale ciclului celular.

o )intre citoto&icele cu aceste efecte menionm0 ? fluorouracil, metotre&at,

ciflofosfamid.

o alt modalitate a oprii ciclului celular este apoptoza n interfaz.

o )intre reglatorii ciclului celular implicati in oncogeneza un rol particular are

proteina p?/, care controleaza proliferarea celulara, blocand pasaul celulelor in faza de

sinteza a ')-ului. !e langa acest rol, in anumite cazuri, p?/ poate induce apoptoza

celulara.

o ena proteinei p?/ este structural modificata in apro&imati% umatate din

cancerele umane, constituind leziunea moleculara cea mai frec%ent asociata acestor maladii.

o *n circumstantele lezarii ')-ului este acti%ata gena p?/ care prin

mecanismele sale in#iba demaraul replicarii '), respecti% pasaul din 8 in 7,permitand

sistemelor de reparatie sa restabileasca integritatea ') si sa e%ite astfel aparitia mutatiilor

din care unele ar putea duce la acti%area oncogenelor. )aca reparatiile sunt insuficiente, p?/

%a orienta metabolismul celular catre apoptoza" fenomenul este contrabalansat de

oncogena &cl2+ care este in#ibitoarea apoptozei$.

o

o

o 21. /omenclatura tumorilor. +riterii de clasi#icare a tumorilor maligne

o

o 1umorile maligne epiteliale sunt desemnate mai e&act cu termenul de ,,carcinom5.

o 1umorile maligne de origine mezenc#imala sunt desemnate de termenul de

,,sarcom5.

o (EC'1+R' 1+(R*R )EH>1'1E )* 1E7+1 E!*1E*'

o 1esut de

origine

o 1umori

benigne

o 1umori

maligne


26/74

o Epiteliu de

supra#ata:

o -ep c#eratinizat

o -ep glandular

"cilindric$o -ep transitional

o !apilom

o -papilom cu cel

c#eratinizate

o -adenom "%iols sau

tubular$o -papilom tranzitional

o +arcinom

o -carcinom

epidermoid

o -adenocarcinom

o -carcinomtranzitional

o

o Epiteliu din

parenchime

o glandulare

o -gl tiroida

o -rinic#i

o -ficat

o

o denom

o -adenom tiroidian

o -adenom renal

o -adenom #epatic

o denocarcinom

o -adenocarcinom

tiroidian

o -adenocarcinom

renal

o -adenocarcinom

#epatic

o

o (EC'1+R' 1+(R*R )EH>1'1E )* 1E7+1 CV+C1*>

o 1esut de

origine

o 1umori

benigne

o 1umori

maligneo 1esut fibros o 6ibrom o 6ibrosarcom

o 1esut osos o steom o steosarcom

o 1esut cartilaginous o Condrom o Condrosarcom

o 1esut adipos o ipom o iposarcom

o 1esut muscular

neted

o eiomiom o eiomiosarcom

o 1esut muscular

striat

o Rabdomiom o Rabdomiosarcom

o

o S*** !&*+&E:

Caracterele cel neoplazice "carcinom cu cel clare, cu cel mari sau cel microcelular$

Caracteristici functionale "adenocarcinom muco-secretor$

Citoar#itectonie tumorala "carcinoma follicular, trabecular$


27/74

1umori mi&te "carcinasarcom$

Cancere cu dez%oltare din cel omnipotente " tumori desembrioplazice$

1umori benigne sau maligne denumite dupa nume proprii "tumaora raOitz, tumora

Silms, boala 2odgDin$

1ermenul de blastom ",,blastos,,4germen, ,,omo,,4umflatura$ definitoriu pt denumireatumorilor sist ner%os "neuroblastom, retinoblastoma, glioblastom$

o +S*3*+&E 4O&*O& 4*/E:

o -erealizata inca etiologic si patogenic

o )in punct de %edere macroscopic0

1umori situate la ni% in%elisurilor ecto- sau endodermice0

6orma %egetanta

6orma ulcerate 6orma infiltrati%a

6orme mi&te, combinatia primelor trei0 ulcero-%egetanta

1umorile %iscerelor si ale organelor compacte0

odulara

C#istica

Ca%itara

7c#iroasa

Encefaloida

(asi%a-compacta

o )in punct de %edere microscopic dez%oltarea poate fi descoperita deasupra

membr bazale "carcinoma in situ intraepitelial$, in%adand incipient aceasta

"carcinoma microin%azi% sau ca forma franc in%azi%a$

o Criterii de clasificare actuale0

De evolutivitate:

o Cresterea in%azi%a si e&pansi%a

o !ot metastaza

o !ot prezenta perturbari ale diferentierii celulare

o (itoze numeroase dintre care unele atipice


28/74

o Raportul nucleu3citoplasma crescut

o !leomorfism cellular "%eriatii ale formei si dimensiunilor celulare$ sau

pleomorfism nuclear "%ariatii de forma si dimensiuni ale nucleilor$

5istogene,a:

eneralitati0

- Criteriu fundamental in clasificarea tumorilor maligne

- 7e admit doua mari categorii de neoplazii maligne0 tumori solide si

#emopatii maligne

- ruparea tumorilor in raport cu originea lor tisulara

- 1umorile din acelasi grup #istogenetic prezinta caractere tisulare

macroscopice, microscopice si de e%oluti%itate asemanatoare

Categorii de tum maligne0

o 1umorile epiteliale

o 1um tes con si ale altor tes mezenc#imatoase

o 1um tes #ematopoietic, sist limfoid si reticulo#istiocitar

o 1umori ale tes ner%oase

o 1um ale tes melanogen

o 1um continand mai multe tesuturi "mi&te$

o

1um care nu pot fi incadrate in grupele anterioare "cuprinzand si formeledisembrioplazice$

"ocali,are

#articularitati:

Celulare sau tisulare

Functionale si 4istologice

o E&am 2! detine un rol primordial in oncologie, el permitand stabilirea diag de

certitudine pri%ind e&istent procesului neoplazic malign, a naturii si tipului sau#istopatologic, fiind indispensabil pt diag oncologic, astfel incat nu este permisa

aplicarea unei terapii oncologice decat dupa confirmarea #istopatologica a e&istentei

tumorii si a naturii acesteia.

o E&am 2! stabileste0

8 1ipul tumoral si subtipul acestuia


29/74

= r de diferentiere0 bine diferentiat, slab diferentiat, nediferentiat

/ Caracterizeaza tum si ggl loco-regionali

!articularitatile morfologice ale tesutului

? i%elul de in%azie in tesuturile %ecine

F !rezenta in%aziei in %enule

B !rez in%aziei in %asele limfatice

Q !rez unor recep #ormonali sau pt factori de crestereo

Forme anatomo.clinice particulare

Clasi)icarea stadiala 3 N! a neopla,iilor maligne

o

o

o 22.Obiectivele clasi#icarii stadiale /4o

'precierea prognosticului

7tabilirea indicatiei terapeutica

E%aluarea unitara a rezultatelor deferitelor metode terapeutice

Compararea statisticii din diferite centre oncologice; face posibila selectarea loturilor

omogene de pacienti in trialuri clinice in %ederea aplicarii unor noi modalitati

terapeutice

Contribuie la continuarea cercetarilor pri%ind e%aluarea masurilor de control a

cancerului

o

o

o 2.&eguli generale de clasi#icare /4 si simboluri suplimentare

o

o RE+* EER'E 'E 7*71E(++* 1(

8 1oate cazurile trb confirmate #istopatologic= +*CC a adoptat pt uzul curent clasificarile c1( si p1(

/ Categoriile de 1, si ( preterapeutice, odata stabilite trb sa ramana nesc#imbate

E&ista e&amene minim necesare pt e%aluarea categoriilor 1, si (

? )upa definirea categoriilor 1 ( acestea pot fi grupate pe stadii clinice, notate cu *-

*>


30/74

F Clasif c1( prezinta importanta deosebita pt raportarea cazurilor de neoplazii

maligne "registrul de cancer$

B )aca e&ista %reo indoiala asupra categoriei corecte de 1(, atunci trb ales stadiul cel

mai putin a%ansat

Q 6olosirea unui factor de certitudine ,,c5este optional

N 7tatusul de performanta al gazdei se codifica prin litera ,,25

89 'precierea e&tensiei anatomice a tumorii primare 1

'precierea e&tensiei anatomice a tum primare 1 se bazeaza obisnuit pe trei

criterii0

- )imensiunea tumorii

- )iseminarea in suprafata

- !rofunzimea in%aziei

)imensiunea tum se apreciaza prin masurarea a doua diametre0 cel mai mare

sic el ami mare perpendicular pe acesta. Cand tum nu este masurabila se fol

criteria clinice specific "e&. in%azia in parametre sau in %agin in cazul cancerului

de col uterin$

)aca e&ista doua sau mai multe lez se considera formatiunea cu 1-ul cel mai

mare

7e %a preciza sublocalizarea tum in organ

1um care depasesc subloc specificate se %or atribui teritoriului unde se

gaseste cel mai mare %olum tumoral

1umorile egal impartite se %or atribui teritoriului unde cancerul este cel mai

frec%ent

1um egal impartite ca %olum in mai multe subloc, se %or atribui teritoriului cu

cea mai mare gra%itate

!entru localizarile in care e&ista diferente prognostice, se subimparte gruparea

1 in subcategorii notate cu a, b,co

o !odel de clasi)icare al categoriilor :

o 1& 4 tumora primara nee%identiabila

o 19 4 nu e&ista leziune primara macro sau microscopic

o 18 4 leziune limitata la organ; tumora este mobile; nu in%adeaza structurile adiacente;

frec%ent este superficial


31/74

o 1= 4 leziune localizata, cu e&tensie la str %ecine; e&ista o oarecare pierdere a

mobilitatii "incompleta$

o 1/ 4 o lez a%ansata, limitata la regiune; criteriul critic este fi&area "lipsa totala a

mobilitatii$

o

1 4 o lez masi%a e&tinsa intr-un alt organ ca%itar parenc#imatoso

o 88.7tabilirea categoriei

Criteriile sunt0 dimensiune, fermitate "duritate$, in%azie capsulara sau ggl multipli

ipsilaterali

)istributia poate fi0 ipsilat, contralat, bilateral, la distanta

o 9 4 nu e&ista in%azie limfatica

o & 4 ggl inaccesibili e%aluarii clinice

o 8 4 ggl limfatici palpabili si mobile, limitati la prima statie

o = 4 ggl fermi pana la duri, palpabili si partial mobile, cu dim cup inre /-?cm

o / 4 ggl cu capsula in%adata cu fi&are complete la str adiacente, mai mari de F cm

o 4 ggl in%adati dincolo de statia 8, in statia = sau la distant

o 8=.7tabilirea categoriei (

!rezenta metastazelor (8 sau absenta lor (9

(etastazele se codifica astfel0 !+-plaman, 2E!-ficat, 77-os, 7LM-piele, AR'-

creier, ('R-madu%a osoasa, M(-ggl limfatic, 12-alte localizari

o (9 4 nu e&ista metastaze

o (8 4 prez metastaza unica3multiple

o (& 4 u se pot e%alua metastazele cu miloacele diagnostic e&istenteo

o 7*(A+R* 7+!*(E1'RE

4 gradding #istopatologic "gradul de diferentiere$

o

& 4 gr de dif nu poate fi e%aluato 8 4 bn dif

o = 4 moderat dif

o / 4 slab dif "se foloseste indicatorul cel mai adec%at$

4 in%azie limfatica

o & 4 in%azia limfatica nu poate fi e%aluate


32/74

o 9 4 nu e&ista do%ada in%aziei limfatice

o 8 4 do%ada in%aziei limfatice superficial

o = 4 in%azia limfaticelor profunde

> 4 in%azie %enoasa

o >& 4 in%azia %enoasa nu poate fi e%aluateo >9 4 %enele aferente nu contin cel tum

o >8 4 eferente contin cel tum

o >= 4 %enele la distant contin cel tum

R 4 tumora reziduala

o R9 4 nu e&ista tumora reziduala

o R8 4 tum reziduala microscopica

o R= 4 tum reziduala macroscopic Recidi%e locale simbolului r pus inaintea categoriei 1( sau p1(

C 4 simbolul de certitudine

o C8 4 date pe baza eam clinic

o C= 4 cu procedee speciale de diagnostic

o C/ 4 inter%entia c#irurgicala e&ploratorie

o C 4 inter%entia c#ir radical "p1($

o C? 4 date culese la necropsie

o

o 2$.*mportanta clasi#icarii postoperatorii si histologice in cancer

o

Completeaza clasif clinica 1(

7e refera la cazurile la care a fost posibila inter%entia c#ir cu intentie de radicalitate

6oarte importanta din pct de %edere prognostic

fera informatii intraoperatorii pri%ind e&tensia reala a bolii 6acititeaza un e&am 2! complet, amanuntit al piesei de e&ereza, indentificarea ggl pe

statii, numararea lor

u se efectueaza o clasificare p1( la inter%entii e&ploratorii

Categoriile p1, p, p( se suprapun peste cele ale clasif clinice 1(

o


33/74

o 25.Scopurile tratamentului chirurgical in cancer

o

o *n ceea ce pri%este rolul actului c#irurgical in oncologie acesta este rep de0

!rofilactic - tratarea unor leziuni precursoare ale malignitatii, eliminand riscul

aparitiei si dez%oltarii bolii neoplazice maligne, ceea ce rep c#ir cu scop profilactic

eucoplazia orala

Rectocolita #emoragica trenanta

eziuni displazice col uterin

!olipoza colonica familial

7tabilirea diag de certitudine a malignitatii si tipului #istologic al proliferarii maligne0

biopsia este un procedeu diagnostic crucial pt stabilirea tipului #istologic si a

gradding-ului neoplaziei maligne.!rele%area de material tisular se poate face prin0

!unctie aspirati%a cu ac fin "6'A$

!unctie biopsie cu ac gros "1ru-cut

Aiopsia incizionala

Aiopsia e&cizionala

7tadializarea bolii neoplazice prin determinarea corecta a e&tensiei reale a

acesteia

Curati% - tratamentul tumorilor maligne0

- Rezectia locala larga- Rezectia radical cu limfadenectomie in bloc- *nter%entii c#irurgicale e&tinse "largite$

1ratarea recidi%ei tumorale1ratarea metastazelor tumoraleCitoreducti% are ca scop reducerea cat de mult posibil a masei tumorale pentru a

creste eficienta altor metode terapeutice administrate postroperator "C1,R1$)e control Wsecond-looD5 cand in prima inter%entie nu s-a reusit eliminarea in

totalitate a masei tumorale

!aleati%Reconstructi%e si de recuperare a defectelor anatomice rezultate in urma

inter%entiilor c#irurgicale radicale la bolna%ii neoplazicio

o C#irurgia minima in%azi%a laparoscopia0

- )iagnostic- 1#erapeutic

o


34/74

o 26.ocul radioterapiei in tratamentul cacerului si tipuri de radiatii #olosite.

o

o Radioterapia este o specialitate medicala care se ocupa cu trat tum maligne cu

autorul radiatiilor ionizante; rep o ,,sec%enta5din trat comple& al cancerului, studiind radiatiile

ionizante administarate in %olumul tumoral 1 in doza ) necesara controlului loco-regional.

o !rezinta0

7cop curati%0 sterilizarea tum primare si a diseminarilor ggl regionale

o !reoperator3e&clusi%a0 tum cerebrale, cap si gat, ginecologoice " col uterin,

corp uterin$, prostate, rect, %ezica urinara

o !ostop0 cc gl mamare

7cop paleati%0 imbunatatirea confortului de %iata, ameliorarea simpt, cresterea duratei

supra%ietuirii 0 compresie medulara, mediastinala, durere acuta "(877$, cefalee

"(8AR'$, #emoragie "R31)3gineco$o

o 1ipuri de radiatii0

Electromagnetice0

Radiatii @ "fotoni$0 rezulta din energia cinetica data de ciocnirea fascicolului de

electroni de o tinta

Radiatii gama0 aparute in urma dezintegrarii elementelor radioacti%e

Corpusculare0

!articule usoare0 electroni, protoni, particule alfa, neutron

!articule grele0 ionii de carbon, neon, argon

o 6otonii si electronii sunt tipurile de radiatii cele mai importante in radioterapie.

o

o

o 2%. E#ectele biologice si tisulare ale radioterapiei in cancer

o

o E6EC1E A**CE

E6EC1E CE+'RE0 acestea pot fi in fct de doza de radiatii si radiosensibilitatea

celulelor0

(odificari morfologice0

- 'le permeab de membr

- Rupturi ale in%elisului mitocondrial si ale membr nucleare


35/74

- 'paritia de depozite de lipide in citoplasma

- )ilatatii ale RE

- )epletia rezer%elor de glicogen

(odificari cromozomiale0

-

*ngrosarea cromozomilor "fenomen posibil re%ersibil$- Ruptiri cromozomiale totale sau partiale, unice sau multiple, rezultand

aberatii cromozomiale. )upa rupturi fragmentele pot urma urm cai0

Relipire cu ,,restitution ad integrum5

7eparare si di%iziune

)epletie, duplicatie, in%ersie sau translocatie

o X!olidactilia, nanism, acondroplazia, anomalii in str si functiile 7C "#emop#ilia,

daltonism$, renale, metabolice si endocrineY *n#ibitia si intarzierea mitozei0 rasp la R1 difera in fct de perioada ciclului

celular, perioadele cele mai radiosensibile fiind mitoza, fazele 8 7* =. *n

cazul in#ibitiei mitozei are loc o blocare temporara a cel aflate in = de a intra

in mitoza si in fct de marimea dozei cel isi pot recapata cap de di%iziune dupa

un timp %ariabil ",,intarzierea mitozei5$

)iferentierea celulara0 rep fenom prin care cel irradiate isi pierd capacitatea de

reproducere si iau calea diferentierii

(oartea celulei0 este det de lez care apar dupa R1. 'cestea pot fi letale,

su&letale"pot fi reparate$, dar multiple saupotential letalecare in anumite

conditii pot de%ein letale.o

E6EC1E 1*7+'RE0

(ecanismul de actiune al radiatiilor0

- 'ct directa0 asupra cel parenc#imatoase, prin in4i&itia mito,eisi

pierderea cap de reproduceresi moartea cel- 'ct indirect0 asupra retelei conuncti%o-%asculare cu producerea unui

exudat in)lamatorurmat de )i&ro,a perivasculara si interstitialacare

reduce microcirculatia scazand aportul nutriti%, implicit capacitatea

functionala si #ipoplazia tesutului.o


36/74

(ecanismele de aparare ale organismului0 org cauta sa repare lez induse de

iradiere prin0

- Reo&igenare

- Resincronizare0 prima doza distruge cel din (, =, 8 "sfarsitul ei$, iar

cel din 7 si inceputul lui 8 "mai radiorezistente$ %or progresa in bloc"sincron$

- Repopularea0 cu scopul regenerarii populatiei cel initiale prin0

Recrutarea cel din 9 "dormante$

!roliferarea cel sanatoase de la periferia zonei sanatoase

(igrarea cel normale de la distanta

- Repararea0

eziunilor subletale radioinduse si repopularea celulara cu

regenerarea paranc#imului cu cel identice cu cele de origine sau

*nlocuirea cel parenc#imatoase cu cel conuncti%e ducand la

fibroza

o

o

o 2'.E#ectele biochimice ale &

o

la ni%elul ')-ului0o rupture monocatenare0

- subletale0 reparate enzmatic in -F ore

- letale0

afectarea structurala a proteinelor care inconoara capetele rupte

defecte ale sistemelor enzimatice responsabile de reunirea

lanturilor rupte

prezenta = "tum e&ofitice, %ascularizate$ ag radiosensibilizatori "cisplatin$

#iperfractionare "= fr3F# min3zi$

o rupture bicatenare moartea celulara

asupra proteinelor enzimatice0 cea mai imp modif este in4i&itia )os)orilarii oxidativecu

importante consecinte in proc de reparare dupa R1, pri%and celula de aport energetic.


37/74

o

o 2).E#ectele adverse ale chimioterapiei: incidente si complicatii

o

o +n citostatic odata patruns in organism afecteaza atat cel tumorale cat sic el

normale care prolifereaza in proc fiziologic de reparare si refacere " in generalc#imioterapicele act mai mult pe cel tum dacat pe cel normala$. data cu impunerea trat

sistemic apar si efectele to&ice care pot fi imediate " B-8 zile$ sau tardi%e "=8-=Q zile$.

o Efectul medicamentelor citoto&ice se manifesta in special asupra tesuturilor cu ritm

mare de multiplicare, cele mai imp fiind0 madu%a #ematoformatoare, epiteliul

gastroint, epidermal; de asemenea di%iziuni cel rapide apar la fetus, in timpul sarcinii

si in anumite stituatii la ni% sist imun.

1o&icitatea #ematologica0 depinde de agentii folositi, dozele adm, modul de adm,

antecedentele terapeutice "iradiere, C21 anterioara$, strategia terapeutica aplicata

si de statusul biologic al pacientului. Clinic se poate e&prima in / modalitati0

Apal,ie medulara0 gra%itatea sa este data de posibilitatea instalarii unui sdr

infectios septicemic, unui sdr #emoragic sau a unui sdr la ni% mucoaselor,

associate cu #emoragie, necroza sau suprainfectie. 7e impune

supra%eg#erea atenta a pac, adm de transfuzii cu masa leucocitara si

trombocitara cat si adm profilactica de antibiotic.

#ancitopenia cronica0 se e&prima print-o scadere moderata a nr de

leucocite, trombocite initial re%ersibila, apoi din ce in ce mai greu de

corectat, ducand la complicatii #ematologice se%ere.

oxicitatea cumulativa cronica asupra unei linii 4ematologice0 apare la pac

tratati indelungat cu AC+, CC+, (e-CC+ si se manif asupra

trombocitelor cu scaderea progresi%a a acestora si re%enirea lenta la

normal dupa intreruperea trat.

o *n consecinta este necesar controlul #ematologic periodic 1o&icitatea digesti%a0 simptomele aparute sunt diferita in fct de segmental afectat

de rata de proliferare celulara de la acest ni%el, de c#imioterapicul utilize si de

doza.

a ni% ca%itatii bucale0 ulceratii extinse

a ni% int gros0 ulceratii ce pot provoca diaree si rectoragii


38/74

a ni% int subtire0 cel mai sensibil dat cel epiteliale ce prez un turn-o%er f

rapid "durata de %iata de numai =-Q#$. (odificarile aparute in urma adm

citostaticelor impiedica indeplinirea )ct de &ariera a mucoaseisi permite

trecerea in torentul sang% a bact din flora saprofita int, cu riscul producerii

unor septicemia fatale. Cele mai frec% manif0 greturilesi varsaturile, aparute

mai ales dupa adm nitrogen mustar, ciclofosfamida, CC+, procarbazina,

actinomicina ) si cisplatin.

1o&icitatea dermatologica0

Necro,a la locul de adm0 det de e&ta%azarea citostaticului, mai frec% la

med0 actinimicina ), ta&olul, %incristina, antraciclinele.

Alopecia0 dat act to&ice a med antineoplazic la ni% cel foliculilor pilosi.

'ceasta apare de obicei la /-F sapt de la inceperea trat, mai frec% dupa

adm i% decat cea per os si este intotdeauna re%ersibila. Ea apare mai frec%

dupa0 do&orubicina, adriamicina, metotre&at, bleomicina.

Reactii de 4ipersensi&ili,are si alergice0 contau in modif in pigmentarea

cutanata , foliculite.

Fotosensi&ili,area0 ia aspectul unei inurii c#imice a tegm, manif ca eritem,

edem, %ezicule, #iperpigmentare, descuamare.

1o&icitatea cardiaca0 apare mai ales dupa utilize antraciclinelor si depinde de doza

cumulati%e, de ritmul de adm "saptamanal sau la inter%al de / sapt$, doza adm de

fiecare data si de prez antecedentelor cardio%asc.

o (anifestari cardiace0

- 'ccese de ta#icardie pe fondul carora se suprapun e&trasistole

polimorfe

- 1ulb de ritm

- 'lungirea inter%alului Z1 pe EL

- *ntalarea sau agra%area *C congesti%e- ecroza cordazelor tendinoase si a miocardului, modif diastola >7 si

fractia de eectie a acestuaia "J9K$

o 1rat tulb det de antracicline este cel classic al *C congesti%e.

1o&icitatea pulmonara0


39/74

o (edicamente0 metotre&atul, citarabina, mitomicina C, procarbazina si ma

agentilor alc#ilanti.

o Ce mai intalnita forma de to&icitate se intalneste dupa trat cu &lemeocina+

producand lez interstitial cu e&udate fibrinoase, proliferare atipica de cel epiteliale al%eolare

si metaplazia epidermoida a bron#iolelor terminale,modificari ce duc la )i&ro,a interstitialaextensiva.

1o&icitatea asupra aparatului e&cretor0

o 'paritia semnelor de suferinta renala impun det diurezei, ureei sag%,

creatininei, ionogramei sag% si urinare la care se adauga +*>, arteriografia renala si punctie

biopsie renala in %ederea depistarii cauzelor0 compresiune ureterala sau to&icitatea det de

trat cu c#imioterapice. (ed0 cisplatinul, metotre&atul, mitarmicina, lomustinul, bleomicina,

procarbazina, mitomicina C.

o !re%enirea nefroto&icitatii induse de acestea impune realiz unui regim de

#idratare care sa permita o diureza de 899-8Q9 de ml3# "regimurile de #idratare sunt diferite

in fct de doza folosita$.

o

o 0.E#ectele adverse ale &.

o

o )urata si se%eritatea reactiilor tesutului normal sunt dependente de0 doza totala,

fractionarea dozei, %olunului de trat si energia radiatiei.

o )eoarece iradierea, spre deosebire de C21, este un trat local, efectele ad%erse

sunt limitate la tesuturile cuprinse in campurile de iradiere.

1o&icitatea tegumentului si mucoaselor0 cu iradiere in mega%olta se poate dez% la

distanta fibroza in special cu doze depasind F? .

- Radiodermita, mucozita

- 'trofie, epilare, uscaciune

1o&icitatea la ni% ca%itatii bucale si la ni% mandibular0 dozele de iradiere mai mari

de =9 la ni% gl sali%are principale produc scaderea sali%atiei si &erostomie

"predispune la carii dentare$. @erostomia poate fi partial ameliorate prin #idratare

frec%enta. Este esentiala mentinerea unei bune igiene a ca% bucale pt pre%enirea

descompunerii dintilor si osteonecroza mandibulara.

1o&icitatea #ematologica0 se manifesta in mod primar ca mielosupresie.


40/74

- 'nemie, leucotrombocitopenie#ipo-aplazia medulara

- 7ectiune medulara cu paralizie

1o&icitatea gastroint0

Complicatii acute0 greturi, %arsaturi si diaree apar obisnuit dupa =-F# dupa

iradierea pel%ina sau bdominala si pot incepe din prima zi de trat. Complicatii cronice0

- )iareea cronica

- oculzia cauzata de aderente intestinale si formarea de fistule "peritonita$

- odinofazia progresi%a, cauzata de iradierea faringiana sau esofagiana

- atrofie musc

o

o 1.!rincipalii #actori de care depinde raspunsul tumoral la &

.o

6actorii ce tin de gazda0

Rezistenta nespecifica a gazdei data de0

- >arsta

- 7tarea de nutritie

- 'fectiuni cronice

- 7tatusul imun

- 7tatusul #ormonalo

Rezistenta locala data de 0

- *ntegritatea stromei conuncti%o-%asculare

6actorii ce tin de tumora0

radul de diferentiere cel nedif mai radiosensibile decat celeb n dif

1esutul de origine0 cele malpig#iene de origine ectodermica mai sensibile decat

cele cilindrice de org endodermica

1umorile e&ofitice mai sensibile decat tumorile infiltrati%e

*nfectia creste rezistenta

>ascularizatia scazuta scade radiosensibilitatea

>olumul tumorii cu cat %olt um este maimare cu atat doza totala ")1$ este

mai mare


41/74

R1 distruge cel periferice mai bn o&genate

6actorii ce tin de te#nica0

o 1ipul total de iradiere " etalarea$

o *ntreruperea iradierii este permisa la aparitia de leziuni ire%ersibile ale cel

sanatoase si nu la reactii acute postiradiereo Reluarea cresterii tumorale "prelungirea cu 8 zi scade C cu 8K -9,? 38zi$

o 6ractionarea dozei #iperfractionarea3#ipofractionarea

o )ebit3minut0

- Ara#iterapia

- )ebit mare "2)R$ repararea leziunilor subletale redusa

o 2.!rincipiile chimioterapiei si polichimioterapiei.

o

o !R*C*!**E C2*(*1ER'!*E* '1*E!'H*CE0

8 Citostaticele %or fi adm in dozele ma&ime tolerate

= 'socierile a mai multor citostatice antineopl se %or adm pe durata mai multor zile pt a

realize un contact cat mai prelungit cu cel tumorale

/ 1rat citostatica antineopl trb sa fie indelungat, pt a fi siguri de obtinerea %indecarii

7unt de preferat tart care folosesc medicamente cu mec de actiune diferite pt a

preintampina aparitia rezistentei

? 7e %or alege trat, de preferinta, intermitente "cicluri de C21 intrerupte de perioade derepaus$

F !olic#imioterapia este superioara monoC21

o !R*C*!**E !*C2*(*1ER'!*E*

8 6iecare medicament utilizat in combinati%e trb sa aiba singur eficinta ma&ima

demonstrate supra tipului respecti% de tumora

= (edicamentele administrate combinat trb sa aiba mec de act diferite

/ 1o&icitatea medicamentelor adm combinat trb sa fie diferitapt a e%ita cumulareaacesteia

1rb adm medicamentele care nu determina rezistenta incrucisata a cel tumorale.

o

o .*ndicatiile si +* chimioterapiei in cancer.

o


42/74

o C#imioterapia antineoplazic ca modalitate terapeutic %a fi utilizat numai n

situaiile n care confirmarea malignitii a fost realizat #istologic, sau cel mult n

cazurile n care diagnosticul este susinut cu elemente clinice, paraclinice i de

citologie malign , obinut prin di%erse modaliti.o

o C1R'*)*C'1**E0 Contraindicatii absolute0

Aoli neoplazice in stadiul terminal

'dm la gra%id " se initiaza trat numai dupa inreruperea sarcinii sau dupa primul

trimestru de sarcina$

Aolna%ii denutriti, casectici, comatose sau functie #ematologica deprimata

"este necesara corectarea starii biologice si #ematologice inaintea inceperii

trat$ Aolna%ii cu neoplazii demonstrate curabile prin inter%entie c#ir cu intentie de

radicalitate sau R1 curati%e

Contraindicatiile relati%e0

*n situatia in care boala neoplazica este asociata cu grade se%ere de *R,

#epatica sau cardiac "se %a e%ita adm citostaticelor cu to&icitate asupra functiei

initial deficitara sau se %or adapta dozele in functie de %aloarea constantelor

biologice$ 'socierea bolii neoplazice cu coagulopatii, infectii se%ere sau tulburari psi#ice

C#imiorezistenta tumorii "trat are in acest caz beneficiu incert, in tip ce tabloul

clinic si biologic este dominat de ef sec ale adm citostaticelor

*n caz de asociere cu boala neoplazica a unor afectiuni care pot fi aggra%ate

de adm citostaticelor "e&0 fibroza pulm de adm bleomicinei$

Copii cu %arsta mai mica de / luni

!ersonae %arstice debilitate

!ac necooperanti

o 'ceste C* impugn, fie renuntarea la C21 fie adaptarea dozelor sau inlocuirea

c#imioterapicelor cu alte.

o

o $.4odalitati si cai de adm a chimioterapicelor antineopla"ice.

o


43/74

o Calea de adm folosita este influentata de localizarea bolii neoplazice, de tipul de

c#imioterapic folosit si de efectul urmarit.

o (odalitati de adm0

ral0 sub forma de comprimate, capsule, draeuri sau sub forma lic#ida.[

*nectabil0

0u&cutanat

Intramuscular

Intravenos:are a%antaul introducerii subst direct in mediul intern al org. 7e pot

utiliza si catetere %enoase care au a%antaul e%itarii oricarui disconfort,

reducandu-se riscul ca subst sa se disperseze in tesuturi prin perforarea

peretelui %asc, cu efecte sclerogene sau necrotice. 7e adm si #eparina pt a

pre%enii coagularea sangelui pe cateter. Intrara4idian0 unii pac, cum ar fi cei cu leucemie, necesita adm inrara#idiana

deoarece maoritatea citostaticelor nu strabat bariera #ematomeningee. 7e

realiz prin punctii lombare repetate sau prin folos unui dispoziti% constituit dintr-

un rezer%or de cauciuc implantat sub scalp, conectat printr-un tub cu fluidul

ra#idian. *ndicatia maora a adm inrara#idiene este leucemia limfatica acuta si

tum primare ale 7C "glioblastom multiform$

intrapleural

Intraperitoneal0 este utiliz mai ales in cancerele metastatice o%ariene sau

abdominale si se face cu autorul unui cateter conectat la un rezer%or e&terior,

care patrunde in ca% peritoneal ape cale transabdominala sau transtoracica.

'ceasta adm are / obiecti%e0

- controlul ascitei

- controlul cancerelor a%ansate

- terapia adu%anta "se utilize in timpul inter% c#i ref pt rezectia

crcinomului primar gastric, rectal sau o%arian pt impiedicarea

insamantarii cel tum desprinse de la ni% tumorii la ni% peritoneului$

Adm loco.regionala intraarterial;:principiul de baza al acestei terapii este adm

citostaticelor intr-o reg a organismului care contine tum, pe calea arterei care o

%ascularizeaza; astfel conc med in zona tum crescte considerabil comparati%e


44/74

cand acesta se adm sistemic. 7e indica in trat cancerelor cu localizari la ni%0

ficat, cap, gat, pel%is.

ocal0 prin aplicatii pe piele si mucoase e&terne. 7e adm citoto&ice sub forma de

unguente, utiliz in #iperc#eratoze, carcinoame superf bazocelulare, carcinoame in situ

ale pielii. Cel mai frec%ent se utilizeaz creme care conin ?-fluorouracil ?K"E6+)*@$.

o

o 5.+lasi#icarea citostaticelor antineopla"ice.

o

o 8. 'E1* 'C2*'1*0

)eri%ati de azot mustar0 mecloretamina+ cloram&ucil

&azofosforine0 ciclo)os)amida+ i)os)amida

'ziridine

1etrazine

)eri%ati de nitrozouree0 7CN+ CCN+ metilCCN+

o =. 'E1* '1*(*CR1+A+*0

'lcaloizi de >inca0 vincristina+ vin&lastina

1a&ani

o /. '1*(E1'A*1*0

'ntagonisti ai acidului folic0 metotrexat+ trimitrexat

'nalogi ai purinelor0 allopurinol+ ER7*0 4exametilenmelamina+ procar&a,ina+

mitotan


45/74

o B. 'E1* '1*1+(R'* * 7'+ * E>'+'RE C**C' 0

'genti anti-angiogenezici

*n#ibitori de telomeraze

o

o 6.!rincipalele mecanisme de actiune ale citostaticelor.o

o E/** +*/*:alc#ilarea acizilor nucleici si a ')-ului 4 inlocuirea

atomilor de #idrogen ai compusilor organici cu radicali alc#il un ion intermediar de

etilenamoniurupture ale ') si legaturi incrucisate "punti$ intre cele doua catene ale

#eli&ului, interferand cu replicarea ') si cu transcriptia acestuia in 'R.

o E/** /*4*+&O7*:

'lcaloizi de >inca0 compusi dimerici care se fi&eaza de un situs specific de la ni%tubulinei, blocand polimerizarea dimerilor de tubulina, mecanism prin care este

stopata formarea microtubulilor 1a&ani0 inducerea eficace a polimerizarii tubulinei si in#ibitia depolimerizarii

microtubulilorfus mitotic anormal

o /*4E7O**: analogi structurali ai metabolitilor normali, a caror acti%

este determinata prin substitutia unui metabolit normal care, fiziologic, este incorporate intr-o

molecula c#eie determinand astfel functionarea anormala a acesteia. "e&. metotre&atul se

aseamana cu ac folic, fiind preluat de cel tumorale si incorporate in str acestora, ducand la

moartea lor$

o +O4!E8E 9E !*/: se leaga de azotul din pozitia B al restului de

guanine din ')la o legare incrucisata in interiorul lantului de ')in#ibitia replicarii

celulare

o E/* +&E */E&+*O/E + O!O*O4E&:

Epipodofiloto&ine0 in#iba polimerizarea tubulinei, prin legarea de un situs al acesteia

'nalogi ai camptotecinului0 topotecanul formeaza o legatura co%alenta cutopoizomeraza * in momentul cli%arii '), impiedicand refacerea dublului #eli& si

replicarea acestuia 'ntibiotice antineoplazice0 do&orubicina det alterari ale ') prin proc de intercalare,

prin c#elarea ionilor metalici de fier si cupru sau prin generarea radicalilor liberi; in#iba

topoizomeraza **, permitand realizarea rupturii dublu catenare determinate de aceasta

enzima, impiedicand reatasarea portiunilor desprinse.


46/74

o /*OS*/: este o prot naturala care in#iba cresterea tumorala "primiti%e

sau metastatica$ prin blocarea formarii de noi %ase de sange si a fost indentificat ca un

fragment intern al plasminogenului.

o /*+O&! 4O/O+O/ E& 2;/E "2ERCE!1*$0 suprae&presia

receptorului 2ER= are rol in alterarea acti%e biologice a cel epiteliale maligne si normale alegl mamare. Efectele biologice ale acestui process constau in sinteza de '), cresterea cel

"independent de fenom de atasare$ si metastazare. 'nticorpul monoclonal unam

recombinant 2ER =3neu se leaga de receptorul 2ER=, determinad in#ibarea acestor efecte.

o &*8*470 este atc monoclonal murin3uman obtinut genetic care se leaga de

marDerii C) =9: de pe supraf cel A si pre-A, inclusi%e cel maligne ale limfoamelor. *nduce

citoto&icitate celulara dependent de atc. )eclanseaza apoptoza, in#iba proliferarea liniilor cel

tumorale si sensibilizeaza linile cel maligne rezistente ale limfoamelor la agentii

c#imioterapici.

o *2*A*1R** 1*RH* L*'HE* care bloc#eaza E6 receptor Dinaza, cu

blocarea cresterii tumorale.

o (EC+EE 1*1' *(!*C'1E * *>'H*E 7* (E1'71'H'RE0

- !roteaze si modificatori ai semnalului implicate in controlul e&tracel al

degradarii matricei "c-met tirozin Dinaza$- (olecule de la supraf cel si modificatori ai semnalului implicate in

interactiunile intercelulare si ale celulelor cu matricea "proteinele $- (olecule intra si e&tracel implicate in facilitarea migrarii cel "prot $

o

o %. 3actori #armacocinetici si #armacodinamici care in#luentea"a e#icienta

citostaticelor antineopla"ice.

o Factori )armacocinetici:

o E 4 C & 1

o C 4 concentratia eficace la ni%elul tintei

o 1 4 timpul de actiune

)oza de c#imioterapic0 doza cea mai eficient a unui citostatic, este cea ma&im

tolerat , iar reducerea acesteia pn la o treime poate compromite rezultatul

terapeutic. a adult doza se stab in fct de suprafata corporala sau de greutate, iar la

copii in fct de greutate. (arimea dozei este influentata de efectele secundare

produse.


47/74

Calea de administrare0 pe cale orala, inectabila "sc, im,i%,ia,etc$ sau aplicatii locale. 'bsorbtia0 strans corelata cu calea de adm. 7electia adec%ata a caii de adm este

factor determinant al eficacitatii c#imioterapicelor deoarece influenteaza direct conc

lor in zona tumorala. *n cazul adm pe cale parenteralacitostaticul patrunde direct in

circulatia generala. 'dm orala abs la ni% gastroint, urmata de metabolizarea

#epatica pt ca apoi citostaticul sa aunga in circulatia sistemica. 1erapia intraca%itara

permite o buna abs locala si obtinerea unei conc mai mari fata de cele obt pe cale

sistemica. 1ransportul si distributia0 sunt influentate de legarea citostaticelor de albumine sau de

alte proteine si de %ascularizatia tumorala. )aca tum sunt situate in zone slab

%ascularizate sau in zonele unde e&ista beriere biologice care nu pot fi stabatute de

c#imioterapic, nu se obtin efecte benefice dar in sc#imb apar ef secundare. (etabolizarea0 unele medicamente isi pot diminua efectul citoto&ic in situatiile in care

metabolizarea se desfasoara cu %iteza mai mare. Eliminarea0 "calea renala, biliara, etc$ pot aparea efecte secundare ca rezultat al act

directe al citostaticului. *nteractiunile dintre medicamente0 poate aparea diminuarea efectului antitumoral al

unui anumit c#imioterapic, cresterea to&icitatii acestuia sau aparitia unor efecte

antagonice.

o

o '. &e"istenta la +. !rincipalele tipuri de re"istenta la +. +lasi#icare

o *n multe situatii utilizarea terapeutica cu intentie curati%a sau paleati%a

amedicamentelor antineoplazice poate prezenta in timp un deza%anta foarte serios

reprezentat de aparitia rezistentei tum sau recidi%ei acesteia dupa trat cu unul sau mai multi

agenti terapeutici.

8. Rezistenta medicamentoasa multipla clasica0 gena ()R8 care det rezistenta multipla

medicamentoasa clasica este implicate in sinteza unei glicoprot "glicoprot !$ care in

prezenta '1!-ului intracel, pompeaza citoto&ice antineoplazice din interiorul celulei in

spatial e&tracel. 6enomenul ()R este asociat cu o scadere a acumularii intracel de

medicament, secundara cresterii eflu&ului acestuia din celula ca urmare a

#iperfunctiei !-glicopro

subiecte oncolsubiecte oncologie rezolvateogie rezolvate

Documents