subiecte fundeni-ultima modificare
TRANSCRIPT
PROPUNERI DE SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRESPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
ANUL SCOLAR 2012 - 2013
Page 1
Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul - CORECTAT
Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos:
1.1. Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie.2. Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular.3. Polipneea este cauzata de reducerea suprafetei respiratorii.4. Tahipneea apare in majoritatea bolilor pleuropulmonare.5. Dispneea Cheynes-Stokes se intalneste in coma diabetica.6. Dispneea Kussmaul este intalnita in coma uremica.7. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca.8. Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare.9. Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic.10.Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac.
2.1. Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara.2. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere.3. Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar.4. Anorexia este o cauza a deficitului alimentar.5. Lipsa de educatie si cunostinte poate determina o alimentatie inadecvata.6. Insomnia este nevoia brusca de somn.7. Afectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire.8. Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba somnul.9. Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul.10.Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie.
3.1. Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei.2. Hipertemia poate fi cauzata de tulburari metabolice.3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare.4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura.5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie.6.Bradipneea este dispneea cu frecventa respiratorie peste 18 respiratii/min la adult.7.Disuria consta in durere sau dificultate la mictiune.8. Hematemeza este varsatura alimentara.9. Melena este prezenta in hemoragiile digestive superioare.10.Enurezisul este emisia involuntara de urina in timpul zilei, manifestata dupa varsta de 3-6 ani.
Page 2
4.11.Hiperestezia reprezinta accentuarea anormala a sensibilitatii.12.Hemiplegia se defineste ca paralizia partii inferioare a corpului.13.Pronatia este miscarea de rotatie a mainii prin care palma este indreptata in jos.14.Pozitia Fowler este pozitia de decubit dorsal cu diferenta intre cele doua extremitati ale patului de 10-15 cm, realizata prin ridicarea extremitatii distale a patului.15. Termoreglarea permite mentinerea echilibrului dintre termogeneza si termoliza prin centrii termoreglatori dirijati de sistemul endocrin.16.Convectia reprezinta pierderea de caldura prin contact direct.17.Graficul pulsului este notat cu culoare rosie.18. Etapa sanguina a respiratiei asigura transportul oxigenului intre plamani si tesuturi si a dioxidului de carbon de la tesuturi la alveolele pulmonare19.Alimentarea prin fistula este indicata in stricturi esofagiene.20.Poliuria reprezinta tulburarea volumului urinar.
Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.
1.
A B1 Tahipnee a. Ritm respirator rar2 Bradipnee b. Cicluri respiratorii inversate3 Dispnee paroxistica c. Respiratie agonica4 Dispnee Bauchut d. Accese respiratorii repetate ziua/noaptea5 Dispnee Biot e . Cresterea frecventei respiratorii
f.Respiratie caracterizata prin alternanta dintre polipnee si apnee
2. 1. Anorexie a. Foame exagerata, fara control2. Bulimie b. Starea de nutritie nesatisfacatoare3. Polifagie c. Nevoia excesiva de a manca cu absenta
senzatiei de satietate4. Malnutritie d. Slabire extrema in faza terminala5. Casexie e. Diminuarea sau absenta poftei de
mancaref.Dificultatea de a inghiti.
Page 3
3.A B
1 Insomnie cronica a. Cauzata de probleme afective2 Insomnie la adormire b. Persista mai mult de 3 luni3 Insomnie reactionala c. Cauzata de administrarea unor
tranchilizante4 Insomnie medicamentoasa
d. Treziri multiple in partea a doua a noptii
5 Insomnia trezirii precoce e . Trec mai mult de 30’ pana la adormiref.Nevoia de somn neobisnuit de lunga.
4.
A B1 Hiperpirexie a. 36° - 37°C2 Temperatura normala b. 38° - 39°C3 Febra moderata c . 39° - 41°C4 Subfebrilitate d. 37° - 38°C5 Febra ridicata e. 41° - 42°C
f. sub 36 C
5.
A B1. Disfagie a. accentuarea anormala a sensibilitatii2. Hiperestezie b. dificultate in articularea cuvintelor3. Disartrie c.dificultate la inghitire4. Hematurie d. incapacitate de a intelege cuvinte scrise5. Alexie e. prezenta sangelui in urina
f.suprimarea secretiei urinare
Marcati cu „x” raspunsul corect :
1. Temperatura corpului cea mai scazuta se inregistreaza:a. dimineata intre orele 3 – 5b. la pranz intre orele 12 – 14c. seara intre orele 20 – 23d. seara in timpul somnului
2. Disfagia reprezinta:a. dificultate la inghitireb. dificultate in digestiec. lipsa poftei de mancared. lipsa senzatiei de satietate
Page 4
3. Dispneea Kussmaul se manifesta prin:a. bradipneeb. respiratie in 4 timpi: inspiratie – pauza - expiratie – pauzac. respiratie deficitara permanentad. repiratie suieratoare
4. Eupneea reprezinta:a. respiratie deficitarab. respiratie normalac. cicluri de respiratie inversatad. respiratie in patru timpi
5. Anuria reprezinta:a. cresterea numarului de mictiunib. suprimarea secretiei urinarec. scaderea cantitatii de urina sub 500 ml/24 ored. cresterea cantitatii de urina peste 500ml/24 ore
6. Incapacitatea vezicii urinare de a-si elimina continutul se defineste ca fiind:a. retentie de urinab. oligurie c. insuficienta renala cronicad. anurie
7. Tulburare de emisie urinara este:a. polakiuriab. poliuriac. hematuriad. oligurie
8. Nicturia este: a. inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina
emisa in timpul zilei si cea emisa in cursul noptiib. senzatia de mictiune c. lipsa urinei in vezica urinarad. prezenta sangelui in urina
9. Incontinenta urinara reprezinta:a. incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutulb. eliminarea involuntara a urineic. mictiuni involuntare nocturned. suprimarea secretiei urinare
10.Polakiuria este definita ca:a. mictiuni frecvente in cantitati mici
Page 5
b. cresterea diurezei peste 3000 mlc. imposibilitatea de a urinad. mictiuni involuntare nocturne
11.Poliuria reprezinta:a. cresterea concentratiei acidului uric in sangeb. tulburare de emisie urinarac. tulburare a diurezeid. cresterea diurezei peste 300 ml
12. Tulburarile de emisie urinara sunt:a. disuria, nicturia, polakiuriab. poliuria, anuria, hematuriac. polakiuria, izostenuria, glicozuriad. polakiurie, anurie, glicozurie
13.Reducerea diurezei sub 500 ml ml in 24 ore se numeste:a. poliurieb. anuriec. oliguried. polakiurie
14. Mictiunea dureroasa se numeste:a. poliurieb. oliguriec. anuried. disurie
15.Prezenta sangelui in urina reprezinta :a. hematemezab. hematemezac. hemoptizied. hematurie
16. Respiratia dispneica este un act reflex constient, in care pacientul simte:a. sete de aera. sete de apab. ambelec. limba umeda
17. Tahipneea este cauzata de:a.suprafata respiratorie maritaa.suprafata respiratorie redusab. efort intelectualc. administrarea unui regim bogat in proteine
18. Frecventa respiratorie in bradipnee este de:a. 16 – 18 resp./min.
Page 6
b. 12 – 16 resp./min.c. 8 – 12 resp./mind. 20-25 resp/min
19. Dispneea in patru timpi se numeste:a. Bauchutb. Cheynes-Stokesc. Biotd. Kussmaul
20. Dispneea matinala este cauzata de:a) insuficienta ventriculului stangb) contractia spastica a bronhiolelor in expirc) adoptarea unei pozitii neadecvated) schimbarea brusca de pozitie
21.Consumul alimentar excesiv, de lunga durata, duce la :a. malnutritieb. obezitatec. casexied. anorexie
22. Dificultatea la inghitire se numeste: a. disfagie b. polifagie c. anorexie d.bulimie
23. Senzatia de foame exagerata reprezinta: a. anorexie b. polifagie c. bulimie d.casexie 24. Hipoxia reprezinta:
a. scaderea CO2 in sangele circulantb. cresterea O2 in sangele circulantc. scaderea O2 in sangele circulant
d.senzatia de sufocare in timpul somnului 25. Cauze de ordin psihologic, prezente la un pacient cu problema “alimentatie deficitara” sunt:
a. anorexie, dementab. traditiile, religiac. durerea, imobilitatea
d.senzatia de foame excesiva
Page 7
26. Insomnia se manifesta prin:a. agitatie in timpul somnuluib. desfasurarea activitatilor de rutinac. cresterea starii de confortd. senzatie neobisnuita de somn
27. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin:a. acuze verbale din partea familieib. inlaturarea excitantilor vizuali si auditivic. actiunea unor excitanti termici si durerosid. administrarea unor excitanti inainte de culcare
28. Alexia reprezinta: a. incapacitatea de a articula cuvinte b. incapacitatea de a scrie selectiv
c. incapacitatea de a intelege cuvinte scrise d.incapacitatea de a memora
29. Combaterea insomniei se poate face prin:a. ingerarea de lapte cald cu miere, seara la culcareb. aplicarea unei buiote cu apa rece seara la culcarec. administrarea unui ceai diuretic seara la culcared. aplicarea unor comprese reci pe frunte
30.Hipertermia reprezinta:a. scaderea temperaturii corpului sub limita normalab. cresterea temperaturii corpului peste limita normalac. ambeled. cresterea tensiunii arteriale peste valorile normale
31. Temperatura corpului la un pacient cu pneumonie, atinge valoarea de:a. 40° Cb. 38° Cc. 39° Cd. 37,5 C
32. Hipertermia poate fi insotita de:a. limba umedab. frison sau senzatie de frigc. stare generala bunad. starea de malnutritie
33. Organul principal al termogenezei, in etapa de stationare, este:a. inimab. rinichiulc. ficatuld. plamanul
Page 8
34. Pentru a reduce febra asistenta medicala poate sa:a. aplice comprese reci la extremitatib. administreze un regim alimentar bogat in proteinec. administreze un regim alimentar bogat in lipided. administrarea unor lichide fierbinti
35. Diareea se manifesta prin:a. scaderea secretiei intestinaleb. scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichidec. oprirea tranzitului intestinald. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi
36. Diareea poate fi determinata de administrarea de:a. antibioticeb. mucilagiu de orezc. zeama de morcovid. antidiareice
37. In timpul diareei:a. creste reabsorbtia intestinalab. scade secretia intestinalac. creste peristaltismul intestinald. se opreste tranzitul intestinal
38. Numarul scaunelor in holera este de:a. 10 – 20/zib. 80 – 100/zic. 25 – 35/zid. 100 – 120/zi
39. Dizenteria se caracterizeaza prin scaune frecvente, in numar de :a. 20 – 30/zib. 25 – 35/zic. 30 – 40/zid. 6-8 scaune /zi
40. Enterocolita se manifesta printr-un numar de scaune diareice de:a. 40 – 50/zib. 25 – 35/zic. 3 – 6/zid. 20 – 30/zi
41. Pacientul cu constipatie are scaun :a. zilnic
Page 9
b. la 2 zilec. la 3 – 4 ziled. la 7 zile
42. Pacientul poate prezenta in constipatie:a. cefalee si astenieb. apetit crescutc. ambeled. stare generala buna
43. Constipatia poate fi cauzata de, cu exceptia:a. cresterea peristaltismului intestinalb. consumul crescut de laxativec. carenta de lichided. consumul crescut de lichide
44. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la:a. constipatieb. disuriec. ileusd. apetit crescut
45. Constipatia spastica este determinata de:a. hiposensibilitatii nervului vagb. hipersensibilitatea nervilor intestinalic. hiposensibilitatea nervilor intestinalid. toate cele trei variante
46. Comunicarea deficitara la nivel senzorial este determinata de:a. cresterea functiei vizualeb. accelerarea anormala a sensibilitatiic. cresterea functiei tactiled. deficitul functiei auditive
47. Hiperestezia reprezinta:a. diminuarea sensibilitatiib. pierderea sensibilitatiic. accentuarea anormala a sensibilitatii
d.diminuarea functiei vizuale
48. Paralizia unei jumatati de corp se numeste:a. hemiplegieb. paraplegiec. monoplegie d.tetraplegie
49.Paralizia celor patru membre se numeste:
Page 10
a. parezab. tetraplegiec. parapareza spasticad. hemiplegie
50.Comunicarea deficitara, poate fi produsa de una dintre sursele de dificultate de ordin psihic enuntate :
a.afectarea aparatului locomotorb.autoizolareac.neglijarea propriei persoaned.afazie
51.Sursa de dificultate de ordin fizic care duce la o comunicare deficitara este:a.intoxicatia medicamentoasab.dezorientareac.poluaread.neglijarea propriei persoane
52.Sursa de dificultate de ordin sociologic care duce la o comunicare deficitara este:
a. lipsa dintilorb. conditii de viata si munca nefavorabilec. stresuld. intoxicatia medicamentoasa
53.Paloarea pielii este cauzata de:a. afectarea aparatului locomotor b. transpiratii excesivec. eruptii cutanated. anemii
54.Cianoza reprezinta coloratia :a. galbena a tegumentelor si sclerelorb. albastruie a tegumentelor si mucoaselorc. maronie a tegumentelor si mucoaselord. rosie a tegumentelor
55.Micsorarea suprafetei respiratorii determina:a. roseata pieliib. paloarea pieliic. cianoza pieliid. eruptii cutanate
56.Aspectul rosu congestionat, in pneumonie, este caracteristic pentru:a. jumatatea fetei de partea plamanului afectatb. toata fatac. pielea toraceluid. jumatatea fetei de partea plamanului sanatos
Page 11
57.Coloratia icterica a pielii si mucoaselor poate indica o boala:a. respiratorieb. infectioasac. locomotoried. cardiaca
58.Anasarca este:a. edemul feteib. edemul localizatc. edemul generalizatd. edemul membrelor inferioare
59.Descuamatia reprezinta indepartarea celulelor cornoase din :a. derm, hipodermb. dermc. hipodermd. epiderm
60.Excoriatia este o leziune a:a. corneeib. pieliic. unghieid. hipodermului
61.Eruptia cutanata este prezenta in bolile:a. respiratoriib. sangeluic. infectioase acuted. cardiace
62.Vezicula este o leziune cutanata cu un lichid:a. clar/ galbuib. rosiaticc. violaceud. purulent
63.Pustula este o leziune cutanata cu continut:a. plasmaticb. purulentc. sangvinolentd. clar/galbui
64.Acneea juvenila survine in perioada:a. prescolarab. adulta
Page 12
c. pubertarad. copilariei
65.Hemoragia cutanata poate fi cauzata de:a. tulburari de coagulare a sangeluib. deficit de igiena tegumentarac. hemoragiile oculted. edemul generalizat
66.Epistaxisul este o hemoragie:a. bucalab. nazalac. analad. vaginala
67.Hematemeza este o eliminare de sange:a. pe nasb. prin urinac. prin varsaturad. prin fecale
68.Hemoptizia este o eliminare de sange din:a. plamanib. stomacc. rectd. ovare
69.Furunculoza este produsa de:a. streptococ ß hemoliticb. stafilococ auriuc. gonococd. streptococ si stafilococ
70. Intertrigo este localizat la:a. fatab. palme c. interdigitald. gat
71.Varicele reprezinta o dilatare:a. venoasa patologica la nivelul membrelor inferioareb. venoasa fiziologica la nivelul membrelor inferioarec. arterialad. venoasa patologica la nivelul membrelor superioare
72.Ulcerul varicos este localizat la nivelul:a. mucoasei stomacului
Page 13
b. mucoasei duodenuluic. tegumentelor membrelor inferioared. tegumentele membrelor superioare
73.Escara apare in urma deficitului :a. alimentarb. alimentar si hidricc. hidricd. de nutritie locala
74. Anartria reprezinta :a. incapacitatea de a scrie selectiv b. dificultatea in articularea cuvintelorc. incapacitatea de a articula cuvinteled. incapacitatea de a scrie cuvinte
75.Monoplegia reprezinta: a. absenta fortei musculare b. diminuarea fortei musculare
c. paralizia unui singur membrud.paralizia membrelor superioare
76. Miscarea de abductie se defineste ca : a. miscare de apropiere fata de axul median al corpului b. miscare de indepartare fata de axul median al corpului c. miscare de rotatie a mainii
d.miscarea de apropiere si indepartare fata de axul median al corpului
77. Pozitia Trendelenburg reprezinta : a. pozitie de decubit dorsal cu diferenta intre cele doua extremitati ale patului
realizata prin ridicarea extremitatii distale a patului b. pozitie culcat pe spate cu genunchii indoiti c. pozitia culcat pe spate cu fata in sus
d.culcat pe burta cu picioarele sprijinite
78. Producerea de caldura se numeste : a. termoreglarea
b. termoliza c. hipertermie
d. termogeneza
79. In febra moderata se ating urmatoarele intervale de valori: a. 38-39 C b. 37-38 C
c. 39-41 C
Page 14
d.36-37 C80. Hipotermia se defineste ca :
a. cresterea temperaturii corporale peste limita normalab. temperatura ce variaza intre 36-37 Cc. scaderea temperaturii corporale sub 36 C
d.cresterea temperaturii peste 38C
81. Pulsul se defineste ca :a. unda de soc prezenta la palparea arterelor comprimate pe suprafete
rezistenteb. presiunea exercitata de masa sanguina asupra peretilor arterialic. un sindrom clinic
d.un act reflex
82. Ritmicitatea cardiaca reprezinta:a. rapiditatea pulsatiilorb. numarul pulsatiilor pe minutc. rapiditatea de efectuare a undei pulsatile
d. regularitatea si cursivitatea pulsatiilor
83. Celeritatea pulsului este :a. numarul pulsatiilor pe minutb. cursivitatea, regularitatea pulsatiilor si a pauzelor dintre elec. rapiditatea de efectuare a undei pulsatile prin aparitie si disparitie
d.regularitatea pulsatiilor
84. Valorile frecventei pulsului la sugar variaza intre : a. 80-100 b/min
b. 100-140 b/minc. 60- 85 b/min
d.50 – 70 b/min
85. Hipertensiunea arteriala (HTA) apare la :a. cresterea valorilor tensionale peste 120/80 mmHg b. scaderea valorilor tensionale sub 120/70 mmHgc. cresterea valorilor tensionale peste 110/90 mmHg
d. cresterea valorilor tensionale peste 140/90 mmHg
86. Hipertensiunea arteriala reprezinta un important semn in urmatoarele afectiuni, cu exceptia :
a. dezechilibul hidroelectrolitic b. afectiuni cerebro-vascularec. afectiuni renale
d.afectiuni cardiace
87. Frecventa respiratiilor pe minut la nou-nascut este :a. 25-35 resp/min
Page 15
b. 40-50 resp/minc. 15-25 resp/min
d.15 – 18 resp/min
88. Frecventa respiratiilor la adult in repaus :a. 10-15 resp/minb. 30-40 resp/minc. 16 – 18 resp/min
d. 16-20 resp/min
89. Bradipneea este respiratie :a. cu frecventa sub 8-12 resp/minb. caracterizata prin alternanta intre polipnee si apneec. diafragmatica
d.in patru timpi
90. La femei valorile frecventei respiratorii variaza intre :a. 16-18 resp/minb. 18-20 resp/minc. 21-25 resp/min
d.10 – 15 resp/min
91. Expectoratia constituie :a. tuse cu expulzarea violenta a aeruluib. tuse zgomotoasa urmata de varsaturi alimentare c. act reflex si voluntar de eliminare a secretiilor si sputei formate in caile
respiratorii d.tuse urmata de respiratie suieratoare
92. Hemoptizia reprezinta :a. tuse pe mai multe tonurib. eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din caile aeriene
inferioarec. act reflex si voluntar de eliminare a secretiilor din caile respiratorii
d.eliminarea pe gura de masa sanguina provenita de la nivelul stomacului
93. Alimentarea artificiala se realizeaza prin urmatoarele cai cu exceptia :a. sonda Faucherb. sonda Folleyc. gastrostoma
d.seringa Gouyon
94. Descuamatia reprezinta :a. indepartarea celulelor cornoase din epidermb. decolorarea pieliic. leziune superficiala a pielii cu pierdere de substanta d. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm
Page 16
95. Petesiile sunt :a. hemoragii gingivaleb. pete hemoragice produse prin extravazarea sangelui si infiltrare difuza
in tesutul subcutanatc. hemoragii mici punctiforme, ovalare sau rotunde
d.hemoragii oculare
96. Tulburarile diurezei sunt :a. poliuria, oliguria, anuriab. hematuria, hematemeza, ischiuriac. piuria, polakiuria, disuria
d.hematuria, disuria, nicturia
97. Ischiuria consta in :a. durere sau dificultate la mictiuneb. emisie involuntara de urinac. incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul
d.pirderi mari de lichide
98. Hemoragiile mucoaselor sunt :a. edemul, escoriatiab. epistaxis, hemoragii gingivalec. petesii, echimoze
d.echimoze , escare
99. Narcolepsia reprezinta :a. dificultatea de a dormi si se odihni b. tulburari de vigilentac. nevoia brusca de somn independent de vointa individului
d.intoxicatii medicamentoase
100. Cifoza consta in :a. curbura lombara a coloanei vertebraleb. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioarac. deviatia laterala a coloanei vertebrale
d.curbura lombara
101. Scolioza reprezinta :a. curbura lombarab. deviatia laterala a coloanei vertebralec. deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara
d.deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate anterioara
Page 17
BAREM DE CORECTAREModulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul
Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos:
1.1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1102. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1183. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1184. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1185. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1186. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1187. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1198. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1199. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 11910.A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119
2.1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1462. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1473. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1474. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1475. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1476. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 2317. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 2318. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 2319. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 23110.A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
3.1. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 892. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 893. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 894. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 895. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 896. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1187. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1798. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1929. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 18810. F Pediatrie - Mracean C , Mihailescu V - pag. 312
Page 18
4.11. A Chiru,F. si colab. IOBS pag 2912 F Chiru,F. si colab. IOBS pag 2913 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 5514 F Chiru,F. si colab. IOBS pag 5815 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 8216 F Chiru,F. si colab. IOBS pag 8317 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 10118 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 10819 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 16020 A Chiru,F. si colab. IOBS pag 181
Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.
1. 1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 3-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119 5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
2.1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1472-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1473-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1474-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1475-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147 3.1-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 2322-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 2323-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 2324-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 2325-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232
4.1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 892-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 893-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 894-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 895-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
5. 1 - c Chiru,F. si colab. IOBS pag 1472 - a Chiru,F. si colab. IOBS pag 293 - b Chiru,F. si colab. IOBS pag 294 – e Chiru,F. si colab. IOBS pag 1825 – d Chiru,F. si colab. IOBS pag 29
Page 19
Marcati cu „x” raspunsul corect : 1.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 872.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1473.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1184.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1155.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1826.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1797.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1798.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 1799.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 17910.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 17911.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 18112.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 17913.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 2914.d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 17915.d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 18216.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 11817.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 11818.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 11819.d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 11820.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 11821.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 14722.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 14723.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 14724.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 13625.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 14726.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 23227.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 23228.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 23229.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 23330.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89
31.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 8932.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 8933.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 9034.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 9435.d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 18536.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 18537.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 18638.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 18639.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 18640.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 18641.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 18642.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 18643.d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 18644.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 18645.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 186
Page 20
46.d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 2847.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 2948.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 2949.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 2950.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 3051.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 3052.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 3053.d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20154.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20155.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20156.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20157.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20258.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20259.d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20260.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20261.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20262.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20363.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20364.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20365.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20366.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20367.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20368.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20369.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20370.d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20471.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20472.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20473.d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20474. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 2975. c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 2976 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 5577 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 5778 d Chiru,F. si colab. IOBS pag.8279 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 8980 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 9481 a Chiru,F. si colab. IOBS pag.9882 d Chiru,F. si colab. IOBS pag.9983 c Chiru,F. si colab. IOBS pag.10084 b Chiru,F. si colab. IOBS pag.9885d Chiru,F. si colab. IOBS pag.10386 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 10487 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 11388 d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 11389 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 11890 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 11491 c Chiru,F. si colab. IOBS pag.12292 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 12393 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 158
Page 21
94 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20295 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20396 a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 18197 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 17998 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 20399 c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231100 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 68101 b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 68
Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing- CORECTAT
I. Notati cu A afirmatiile adevarate si cu F afirmatiile false:
1. Masurarea temperaturii corpului in mod obisnui se efectueaza dimineata si seara.2. Dupa utilizare, termometrul va fi spalat si introdus intr-un recipient cu solutie de cloramina 0,5%.3.Pulsul se masoara cel mai frecvent la artera ulnara.4.Tensiunea arteriala sistolica reprezinta valoare tensiunii arteriale maxime.5. Supravegherea greutatii corporale se face prin cantarirea persoanei dimineata, inainte de a manca, dupa ce a avut scaun si a urinat.6. Masurarea respiratiei pacientului se face prin numararea miscarilor respiratorii ale cutiei toracice dupa ce am anuntat pacientul ce dorim sa facem.7. Frecventa respiratorie la nou-nascut este de 15-25 resp/min.8. Obstructia cailor aeriene superioare poate fi cauzata de aspirarea mucozitatilor si secretiilor.9. Oxigenul se administreaza pe cale inhalatorie.10. Alimentarea pasiva se face la pacientii cu usoare tulburari de deglutitie.11. Sondajul a-demeure poate provoca staza si hipercalciuria de imobilizare..12. Voma este un act reflex reprezentand o reactie naturala a organismului de aparare, fata de anumite substante toxice sau greu digerabile.13. Pentru indepartarea resturilor de sange si puroi plaga se spala cu apa oxigenata sau clorura de sodiu 0,9%.14. Pansamentul plagilor se schimba zilnic de 4 ori pentru a grabi vindecarea si cicatrizarea lor.15. O procedura importanta efectuata in scopul prevenirii escarelor consta in schimbarea pozitiei pacientului din doua in doua ore.16. Spalatura oculara se efectueaza prin instilarea unor solutii antiseptice izotone pe mucoasa conjunctivala.
Page 22
17. Spalatura auriculara se face in scop evacuator, explorator, si terapeutic.18. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare la o persoana adulta, se vor folosi 2.5 l apa incalzita la temperatura de 40-45 C.19. Zona de electie pentru efectuarea punctiei capilare la sugari este calcaiul.20. Punctia venoasa pentru recoltarea sangelui venos se poate efectua folosind trusa vacutainer ori folosind un ac steril atasat la o seringa sterila.
I I Asociaţi termenii din cele 2 coloane
a.A B
1.Dispnee a. Scaune frecvente, semilichide, lichide2.Incontinenta urinara b. Eiminarea continutului gastric la 2-6 ore dupa
ingestia alimentelor3.Diaree c. Respiratie fortata cu senzatie de sufocare4.Expectoratie d. Emisie involuntara de urina5.Varsaturi tardive e. Eliminarea secretiilor din caile respiratorii
f. Secretie vaginala alba - laptoasab.
A B1.Punctie rahidiana a.Determinarea naturii lichidului extras prin
punctionarea cavitatilor seroase2.Reactia Rivalta b. Dozarea cantitatii de albumina din urina3.Cistografia c. Rahianestezie, anestezie peridurala4.Proteinurie d.Explorarea ultrasonografica a organelor5.Ecografia e.Explorarea radiologic a vezicii urinare
f.Explorarea radiologica a colonului
c.A B
1.Spalatura vaginala a. Indepartarea corpilor straini2 Spalatura gastrica b. Indepartarea dopurilor de cerumen3.Spalatura oculara c. Scop evacuator si terapeutic4.Spalatura bucofaringiana d. Pregatirea preoperatorie in interventii pe
stomac5.Spalatura auriculara e. Dezinfectarea cavitatii bucale si faringelui
Page 23
f.Dezinfectarea urechii externe
III.
Marcati cu „x” raspunsul corect :
1. Recoltarea urinei pentru urocultura se face:a. concomitent cu administrarea antibioticelorb. dupa administrarea antibioticelorc. inainte de administrarea antibioticelord. in timpul administrarii perfuziilor
2. Sondajul vezical efectuat in scop explorator se face pentru:a. evacuarea continutului gastricb. golirea brusca a vezicii urinarec. administrarea medicamentelord. recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator
3. Sonda duodenala este :a. Faucherb. Thiemannc. Einhornd. Nelaton
4. Sondele gastroduodenale sunt utilizate in urmatoarele scopuri: a. oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene b. evacuarea continutului gastric inainte de anestezie ,in interventia
chirurgicala de urgenta c. prelevare de urinad. evacuarea continutului vezical
5. Sondele de compresiune esofagiana sunt folosite pentru:
Page 24
a. oprirea hemoragiei varicelor esofagiene b. prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic
c. extragerea continutului duodenal d. golirea brusca a veziculei biliare
6. Sonda de compresiune esofagiana este : a. Faucher b. Einhorn c. Blakemore d. Thiemann
7. Sonda vezicala este : a. Nelaton b. Blakemore c. Einhorn d. Thiemann
8. Accidentele posibile in sondajul gastric sunt: a. greata,senzatie de varsaturi,patrunderea sondei in laringe,
bronhopneumonii de aspiratie b. imposobilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului Oddi c. lezarea traumatica a mucoasei uretrale.d. lezarea nervului sciatic
9. Scopul explorator al sondajului duodenal este: a. realizarea hemostazei in hemoragia digestivab. recoltarea continutului duodenal, bila ( A,B,C) , suc pancreatic, secretie
proprie.c. evacuarea continutului stomacal toxic.d. Drenarea cailor biliare
10. Scopul explorator al sondajului vezical este:a. recoltarea urinei pentru examen de laboratorb. evacuarea continutului cand acesta nu se face spontanc. executarea unor procedee terapeutice prin sonda.d. Evacuarea continutului stomacal toxic
11. Spalatura oculara reprezinta :a. Introducerea unui curent de lichid in pavilionul urechii.b. spalarea conductului auditiv extern.c. introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda in vezica.d. introducerea unui curent de lichid in sacul conjunctival.
12. Spalatura oculara este indicata in:
Page 25
a. tratamentul otitelor cronice. b. in procesele inflamatoare ale conjunctivei , indepartarea corpilor straini. c. pregatirea pentru cistoscopie. d. in tratamentul rinofaringitei
13. Spalatura gastrica reprezinta:a. evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si
substante straine.b. introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in
vezicac. introducerea unui curent de lichid in vagin.d. Evacuarea continutului vezical
14. Tubul de gaze se introduce pentru : a. administrarea de medicamente. b. interventii chirurgicale asupra rectului. c. eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal. d. eliminarea fecalomului
15. Scopul explorator al punctiei venoase este: a. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i.v. b. recoltarea sangelui pentru examene de laborator. c. sangerare 300-500ml in hipertensiunea arteriala. d. oprirea hemoragiei
16. Zonele de electie ale punctiei venoase sunt:a. regiunea superoexterna fesierab. artera femurala, jugulara, poplitee.c. artera cubitala, radiala,humerala.d. venele plicii cotului , antebratului , venele de pe fata dorsala a
mainii,venele jugulare si epicraniene.
17. Recoltarea VSH se efectueaza : a. 2ml sange pe cristale de EDTA. b. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8% c. 5ml sange simplu. d. medii de cultura
18. Hematocritul se recolteaza prin punctie venoasa astfel: a. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%. b. 2 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8% c. 2 ml sange pe cristale de EDTA d. 5 ml de sange simplu
Page 26
19. Hemocultura reprezinta; a. viteza de sedimentare a hematiilor . b. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen
bacteriologic. c. identificarea anticorpilor in serul bolnavului. d. recoltarea sangelui pentru examene de laborator
20. Fibrinogenul se recolteaza: a. 0,5 ml citrat de Na 3,8% cu 4,5 ml sange. b. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml. c. 0,5 ml oxalat de K cu 4,5 ml sange. d. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de sodiu 3,8 %
21. Timpul de protrombina se preleveaza astfel: a. 4,5 ml sange cu 0,5 ml oxalat de K. b. 5 ml sange simplu. c. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8% d. 2 ml sange cu florura de sodiu 4 ml
22. Scopul recoltarii sputei este:a. explorator pentru examinari macroscopice , citologice ,bacteriologice ,
parazitologice in vederea stabilirii diagnosticuluib. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului
digestiv. c. pentru examinari virusologice. d. depistarea unor hemoragii oculte
23. Exudatul faringian reprezinta : a. lichidul rezultat in urma unui proces inflamator faringian b. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse. c. continut gastric eliminat spontan. d. lichidul pleural
24. Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii,cu exceptia: a. cancer gastric. b. intoxicatii cu substante caustice. c. staza gastrica.
d. hepatite cronice
25. Paracenteza se efectueaza pentru a evidentia :a. lichidul pericardicb. prezenta unor germenic. lichidul pleural
d. lichidul peritoneal
26. Accidentele posibile in punctia abdominala sunt:a. paralizii prin lezarea nervului sciatic.b. hemoragii digestive superioare
Page 27
c. infectii ale mediastinului. d. hemoragiile oculte
27. Paracenteza se efectueaza :a. in fosa iliaca stanga , linia Monroe – Richter.b. in fosa iliaca dreapta.c. pe linia mediana abdominala deasupra ombilicului
d. pe fata anterioara a coapsei
28. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor :a. inconstienti , comatosi, cu tulburari de deglutitie, hemoragii digestive.
b. adinamici, cu deficit motor la membrele inferioare c. astenici ,cu deficit motor la membrele superioare d. hemiplegie
29. Pozitia clinostatism reprezinta asezarea pacientului in: a. semisezutb. Trendelenburgc. decubit dorsal, lateral,ventrald. Genupectorala
30. Pozitia Trendelenburg reprezinta asezarea pacientului in :a. decubit dorsal oblic, cu picioarele mai sus cu 10-15 cm fata de pozitia
corpuluib. decubit dorsal, cu picioarele indoite din genunchi, sub genunchi
introducandu-se o pernac. decubit dorsal, toracele formand cu planul patului un unghi de 30-45 graded. decubit lateral
31. Mobilizarea pasiva se aplica urmatorilor pacienti:a. cu capacitate partiala de a se mobilizab. adinamici sau inconstientic. dinamici dar refuza sa se mobilizezed. cu tulburari de deglutitie
32. La copiii mici, temperatura se va masura in cavitatea :a. bucalab. rectalac. axilarad. vaginala
33. Temperatura corpului atinge valori intre 41-42° C in :a. febra ridicatab. febra moderatac. hiperpirexied. afebrilitate
34. Hipertermia se manifesta prin :
Page 28
a. bradicardie, scaderea tensiunii arteriale, cianoza extremitatilorb. tahicardie, delir, inapetenta, setec. cianoza extremitatilor, tremuraturi, frison, abolirea reflexelord. varsaturi si cianoza
35. Caracteristicile pulsului aritmic sunt :a. pulsatiile se succed la intervale de timp egaleb. in inspiratie pauzele dintre pulsatii sunt mai scurtec. pauzele dintre pulsatii sunt inegaled. pauzele dintre pulsatii sunt egale
36. Masurarea pulsului se face prin numararea pulsatiilor la nivelul:a. venelorb. vaselor capilarec. nervilor
d. arterelor
37. Tensiunea arteriala diastolica reprezinta :a. valoarea minima arteriala b. valoarea maxima arterialac. valoarea diferentiala
d. pauzele dintre pulsatii
38. Cresterea valorii maxime a tensiunii arteriale peste 150 mmHg determina aparitia urmatoarelor semne clinice:
a. scaderea presiunii arteriale, lipotimie, vasodilatatieb. cefalee, stare confuzionala, hemoragie cerebralac. varsaturi, paloarea extremitatilor, puls imperceptibil
d. paloare si transpiratii reci
39. Evaluarea respiratiei pacientului se realizeaza prin observarea urmatoarelor caracteristici :
a. frecventa, celeritate, tensiuneb. ritmicitate, tensiune, simetriec. frecventa, amplitudine, ritmicitate
d. ritmicitate, celeritate, tensiune
40. Tipul de respiratie, in care dupa fiecare ciclu respirator urmeaza o perioada de 10-12 sec. de apnee,se numeste :
a. respiratie Biotb. respiratie Kussmaulc. respiratie tahipneica
d. respiratie bradipneica
41. Recoltarea sputei, pacientului care nu expectoreaza, se va face prin :a. spalatura bronsicab. spalatura cavitatii bucalec. spalatura nasofaringiana
Page 29
d. spalatura oculara
42. Materiile fecale se recolteaza in urmatoarele conditii:a. numai dupa emisia spontana a scaunuluib. direct din colon sau rectc. dupa administrarea unui purgativ
d. toate cele trei variante
43. Recoltarea secretiilor purulente se face cu:a. ac de punctie steril, atasat la seringa sterilab. trocar steril, atasat la seringa sterilac. ambele
d. seringa Guyon
44. Materialele necesare recoltarii secretiilor purulente sunt :a. lamele pentru frotiurib. eprubete cu substante anticoagulantec. medii de cultura adecvate
d. ac de punctie
45. Secretiile uretrale se recolteaza : a. dimineata, inainte de prima mictiuneb. seara, dupa efectuarea toaletei meatului urinarc. in orice moment al zilei dupa efectuarea toaletei localed. dupa spalatura gastrica
46. Pregatirea fizica a pacientului pentru endoscopie gastrica consta in :a. servirea cinei in seara precedenta examenului, cel mai tarziu la ora 18 ,
iar in dimineata endoscopiei nu mananca si nu consuma lichideb. pacientilor li se vor face spalaturi gastrice repetate in zilele precedentec. seara precedenta si in dimineata endoscopiei se face clisma
evacuatoried. administrarea diureticelor cu 24 ore inainte
47. Scopul cistoscopiei este :a. identificarea proceselor patologice din colonb. identificarea calculilor in vezicula biliarac. identificarea proceselor patologice endovezicaled. de golire a intestinului
48 . Pentru efectuarea bronhoscopiei asistentul medical va pregati solutie anestezica pentru regiunea orofaringiana si regiunea traheobronsica. Acest anestezic cu actiune locala se numeste :
a. Kelenb. Xilina 2 %c. Novalgind. Novocalmin
Page 30
49. Spalatura gastrica se efectueaza dupa introducerea in cavitatea gastrica a unei sonde :
a. Einhornb. Linton –Nachlasc. Faucherd. Thiemann
50. Una din contraindicatiile spalaturii gastrice este :a. intoxicatia alimentara b ingestia de substante causticec. staza gastricad. deviatia de sept
51. Pentru efectuarea spalaturii gastrice pacientul in stare de inconstienta, va fi pozitionat in :
a. decubit dorsal, capul in hiperextensieb. semisezand cu genunchii flectatic. decubit lateral stangd. decubit ventral
52. Alimentarea artificiala pe sonda este indicata in cazul pacientilor:a. cu afectiuni gastro-intestinaleb.cu stricturi esofagienec. inconstientid. cu intoxicatii alimentare
53. Solutiile alimentare se administreaza pe sonda:a. fragmentar, cu ajutorul seringii Guyonb. semicontinuu, cu ajutorul perfuzoruluic. ambele raspunsurid. Thiemann
54. Pentru a se mentine permeabilitatea sondei gastrice, dupa administrarea solutiei alimentare, se procedeaza la :
a. inchiderea ori pensarea capatului extern al sondeib. introducerea pe sonda a 50 ml de apa ori ceaic. schimbarea sondei gastrice dupa fiecare procedura de alimentared. introducerea pe sonda a 100 ml lapte
55. Pentru a se face sondajul vezical se pot utiliza urmatoarele sondele, cu o exceptie:a. Tiemannb.Foleyc. Faucherd. Thiemann, Foley
56. Prevenirea infectiei prin instalarea sondei vezicale se realizeaza prin:a. baie generalab. indepartarea pilozitatii pubiene
Page 31
c. respectarea conditiilor de perfecta asepsied. baie generala si indepartarea pilozitatii
57. Diureza reprezinta :a. cantitatea de urina eliminata la o mictiuneb. cantitatea de urina eliminata in primele 6 ore ale zileic. cantitatea de urina eliminata dimineatad. cantitatea de urina eliminata pe timp de 24 ore
58. Scaderea cantitatii de urina eliminata in 24 ore, sub 500 ml de urina se numeste:a. oligurieb. anuriec. enurezisd. poliurie
59. Punctia pleurala se efectueaza pacientului cu pneumotorax pentru a evacua :a. sangele acumulat in aceasta cavitateb. colectia de lichid pleuralc. aerul sau gazele acumulate in cavitatea pleuralad. continutul gastric
60. In timpul efectuarii punctiei pleurale, pacientii adinamici vor fi mentinuti in pozitia:a. sezand, usor aplecat in fata cu bratele sprijinte pe spatarul scaunuluib. sezand, cu bratul ridicat deasupra capuluic. decubit lateral, la marginea patului, culcat pe partea sanatoasad. decubit ventral
61. Supravegherea pacientului dupa efectuarea punctiei pleurale vizeaza:a. pansamentul care acopera orificiul de punctieb. starea de constienta c. ambeled. alimentatia in primele 12 ore
62. Contraindicatiile paracentezei sunt:a. ocluziile intestinale, tulburari de coagulare, sarcinab. ciroza, tumori peritonealec. sindrom nefrotic, hipotiroidismd. hipertiroidism
63. In vederea efectuarii punctiei lombare, pregatirea fizica a pacientului consta in :a. alimentarea inainte de efectuarea punctieib. asigurarea igienei, indepartarea pilozitatilor din regiunea interesata c. asezarea pacientului in pozitie semisezand cu picioarele intinsed. asezarea pacientului in decubit dorsal cu picioarele sprijinite
64. Sondajul gastric explorator se va efectua respectand urmatoarele conditii :a. in ziua anterioara sondajului nu va manca nimic, nu ia medicamenteb. in ziua anterioara mananca doar dejunul si nu bea apa
Page 32
c. in seara zilei anterioare nu bea apa, nu fumeaza, nu ia medicamente care influenteaza secretia gastrica
d. in ziua anterioara nu consuma carne
65. Scopul explorator al toracocentezei este :a. recoltarea lichidului pentru exminarea cantitativa si calitataivab. administrarea medicamentelor in cavitatea pleuralac. evacuarea lichidului pleurald. introdcerea substantelor de contrast
66. Pregatirea varsaturilor pentru examen de laborator consta in:a. insemantarea produsului pe medii de culturab. notarea aspectului macroscopicc. pastrarea produsului la frigider 10 ored. completarea buletinului de recoltare si trimiterea produsul la laborator
67. Recoltarea materiilor fecale se realizeaza pentru efectuarea urmatoarelor examene, cu o exceptie:
a. biochimicb. bacteriologicc. biotoxicologicd. parazitologic
68. Recoltarea lichidului cefalorahidian se realizeaza prin efectuarea urmatoarelor punctii, cu o exceptie:
a. lombarab. suboccipitalac. ventricularad. pericardica
69. Recoltarea secretiei vaginale la fetite se realizeaza cu :a. anseb. valve c. specule steriled. tampon fixat pe porttampon
BAREM DE CORECTAREModulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing
II. Notati cu A afirmatiile adevarate si cu F afirmatiile false:
1. F Chiru F. si colab. IOBS pag 83 2. A Chiru F. si colab. IOBS pag 85
Page 33
3. F Chiru F. si colab. IOBS pag 1004. A Chiru F. si colab. IOBS pag 1025. A Chiru F. si colab. IOBS pag 1076. F Chiru F. si colab. IOBS pag 1117. F Chiru F. si colab. IOBS pag 1138. A Chiru F. si colab. IOBS pag 1269 A Chiru F. si colab. IOBS pag 13510 A Chiru F. si colab. IOBS pag 156/15811. F Chiru F. si colab. IOBS pag 18112 A Chiru F. si colab. IOBS pag 19113. A Chiru F. si colab. IOBS pag 21014 F Chiru F. si colab. IOBS pag 21115 A Chiru F. si colab. IOBS pag 21416 A Chiru F. si colab. IOBS pag 22017 A Chiru F. si colab. IOBS pag 22218 F Chiru F. si colab. IOBS pag 37219 A Chiru F. si colab. IOBS pag 41820 A Chiru F. si colab. IOBS pag 421/425
III Asociaţi termenii din cele 2 coloaneA
1 c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 2602 d Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 2733 a Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 2794 e Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 2865 b Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 2856 f Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 294
B 1 c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 5052 a Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 3493 e Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 3714 b Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 3455 d Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 376
C1 c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 5642 d Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 5263 a Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 5694 e Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 5715 b Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 570
Marcati cu „x” raspunsul corect :
1. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali Ed. Viata Medicala Romaneasca / 2004 pag. 94
2. d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Page 34
Ed. Viata Medicala Romaneasca 2004/ pag. 116 3. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca 2004/ pag. 105 4. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca / 2004 pag. 105 5. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca / 2004 pag. 105 6. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca / 2004 pag. 105 7. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Ed. Viata Medicala Romaneasca / 2004 pag. 107 8. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali -
pag. 1109. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 112 10. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 1162. d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 1223. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 1224. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 1255. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 1316. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 1357. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 448. d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 449. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 7910. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 8020. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 8321. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 8222. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 8223. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 9224. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 8925. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 125- 12626. d Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
Page 35
pag. 5327. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 5628. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 5429. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 158
30. c Chiru F. si colab. IOBS pag 155
31. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 59
32. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 65
33. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 85
34. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 89
35. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 89
36. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 99
37. D Chiru ,F. si colab. IOBS pag 101
38. A Chiru ,F. si colab. IOBS pag 103 39. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 103/104
40. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 110
41. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 118
42. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 448
43. d hiru ,F. si colab. IOBS pag 450/451
44. d Chiru ,F. si colab. IOBS pag 452
45. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 452
46. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 453
47. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 457
48. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 459
49. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 460
50. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 357
Page 36
51. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 357
52. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 358
53. A Chiru ,F. si colab. IOBS pag 361
54. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 361
55. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 362
56. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 365
57. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 366
58. d Chiru ,F. si colab. IOBS pag 174
59. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 182
60. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 383
61. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 384
62. c Chiru ,F. si colab. IOBS pag 385
63. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 390
64. b Chiru ,F. si colab. IOBS pag 392
65. c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 897
66. a Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 897
67. c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 897
68. c Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 898
69. b Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului pag 773
Page 37
Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca - CORECTAT
I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1. Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plagi, de pe obiecte, etc.
2. Asepsia este o metoda profilactica.3. Spalarea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute.4. Mainile, dupa spalare se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete.5. Microbii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda.6. Sterilizarea instrumentelor chirurgicale efectuata incorect, determina supuratii
postoperatorii.7. Materialul moale (campuri, halate, comprese, etc.) se sterilizeaza la autoclav.8. Sterilizarea prin fierbere, in laboratoarele de bacteriologie, ramane inca utila.9. Instrumentele taioase se sterilizeaza la poupinel.10. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor.
11. Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid.12. Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nou-
nascuti.13. Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura. 14. Sondele sterilizate cu formol irita mucoasele.15. Sistemul de sterilizare a sticlariei prin caldura uscata, este cel mai recomandat.16. Razele UV au o putere slaba de penetratie si nu realizeaza o sterilizare ci numai o
dezenfectie.17. Flambarea este o metoda de sterilizare foarte defectuasa.18. Sterilizarea reprezinta distrugerea tuturor microbilor , inclusiv a formelor sporulate.19. Materialele din casoletele sterilizate vor fi utilizate cel mult 48 de ore din momentul
sterilizarii.20. Sterilizarea la poupinel trebuie facuta la temperatura mai inalta decat la autoclav.
II. Asociati termenii din cele 2 coloane 1.
Sterilizare prin flambare a. instrumente opticeSterilizare la pupinel b. materiale moi (comprese, campuri,
halate, masti)Sterilizare la autoclav (la cald) c. gura eprubetelor cu medii de
cultura, anse de prelevareSterilizare la autoclav (la rece cu vapori de oxid de etilen)
d. materiale din polietilen
Sterilizare prin iradiere cu raze gama c. materiale din sticla
f. solutiile dezinfectante
Page 38
2.
A B1. Alcoolul 70˚ a) in contact cu plaga face bule de aer2 Tinctura de iod b) are actiune bactericida 3 Apa oxigenata c) se mai numeste solutie Dakin4 Rivanolul d) nu se aplica pe plagi5 Cloramina solutie e) se utilizeaza cu predilectie in pansamentele
umedef) perhidrol
III. Marcati cu X raspunsul corect:
1. Antisepsia este o metoda:a. profilactica de lupta impotriva infectiilorb. curativa de lupta impotriva infectiilorc. de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din incaperid. de indepartare a pilozitatii
2. Sterilizarea urmareste:a. dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilorb. profilaxia infectiilor plagilorc. distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor.d. patrunderea germenilor
3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare prin :a. caldura umedab. caldura uscatac. mijloace chimiced. ventilatie
4. La poupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:a. 128 ˚Cb. 180 ˚Cc. 100 ˚Cd. 60 C
5. Oxidarea instrumentelor metalice supuse fierberii se evita astfel :a. se pun la fiert in apa rece b. se mentin in apa pana ce se raceste
Page 39
c. se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiumd. se adauga apa oxigenata in momentul fierberii
6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:a. 1-2%b. 7-8%c. 10%d. 20%
7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:a. poate produce arsuri chimiceb. este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)c. fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagid. este un bun dezinfectant
8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:a. alcoolulb. apa oxigenatac. tinctura de iodd. cloramina
9. Materialul moale se sterilizeaza la:a. 28˚ si 1,5 atm prin fierbereb. 133˚ si 2 atm la autoclav, in mediu de vaporic. 180˚ si 2 atm la pupineld. 40 ° si 1 atm
10. Instrumentele chirurgicale sterilizate la autoclav, au un termen de valabilitate :a. 24 de ore de la efectuarea sterilizariib. 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumentec. 48 de ore de la efectuarea sterilizariid. 7 zile daca un s-au deschis cutiile
BAREM DE CORECTAREModulul 17 : Protectia si securitatea in munca
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:1. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64-652. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 643. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 664. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 675. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 756. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 767. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 798. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 779. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 8310. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 86
Page 40
11. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 8712. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 8813. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 8314. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 8215. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83 16. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 81 17. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79 18. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75 19. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79 20. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 81
Asociati termenii din cele 2 coloane
1. 1 –c , 2 –e , 3 –b , 4 –a , 5 –d Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre medii.Pag 82 - 83
2. 1 –b, 2 –d , 3 –a ,4 –e , 5 –c Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre medii.Pag 87
Marcati cu X raspunsul corect
1. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64 2. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75 3. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75 4. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76 5. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76 6. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87 7. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 86 8. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87 9. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83 10.a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79
Page 41
Modulul 18 : Administrarea medicamentelor- CORECTAT Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii
1. Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine minerala,vegetala,animala utilizate cu scopul de a preveni, ameliora sau vindeca bolile.2. Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat sau pe retete in cazul pacientului ambulator.3. Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic.4. Administrarea medicamentelor per oral se va indica pentru a se obtine efectul rapid.5. Asistenta medicala, inainte de administrarea medicamentelor, se va spala bine pe maini cu apa si sapun.6. Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa are scopul de a dezinfecta si de a decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii.7. Unguentele au la baza o substanta grasa necesara pentru mentinerea consistentei si se pastreaza la rece.8. Prescriptia injectiilor este facuta de catre medic.9. Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala.10. Administrarea tratamentului injectabil nu necesita informarea pacientului.11. Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului,inainte de utilizare,este obligatorie.12. Dozele de insulina se masoara in unitati.13. Fraxiparine,calciparine,clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata,injectarea acestora intramuscular constituie contraindicatie majora.14. Injectia intradermica se efectueaza fara degresarea locului de electie.15. Introducerea medicamentelor peroral constituie calea naturala de administrare.16. Calea inravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare.17. In vederea alegerii locului de electie in efectuarea punctiei venoase se examineaza atent ambele brate ale pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor.18. Abordul venos poate fi efectuat periferic sau central.19. In scop anestezic injectia intradermica poate fi efectuata pe orice suprafata a corpului.20. In cazul injectiei intradermice nu se evita regiunile cutanate cu foliculi pilosi.
Asociati termenii din cele 2 coloane 1.
Page 42
1. Durere vie a. Introducerea de solutii uleioase intr-un vas sanguin
2. Necroza tesuturilor b. Punctionarea cu acul intr-un vas sanguin
3.Embolie grasoasa c.Atingerea nervului sciatic
4.Hematom d.Introducerea de solutii injectabile cu cale strict intravenoasa
5. Embolie gazoasa e. Efectuarea injectiei in tesutul muscularf. introducerea unei cantitati de aer in circuitul venos.
2.1.Calea orala. a.Introducerea madicamentelor gazoase si
volatile prin mucoasa respiratorie2.Calea rectala. b.Calea digestiva de administrare cu
resorbtie la nivelul mucoasei rectale.
3.Calea respiratorie c.Calea naturala de adminitrare a medicamentelor cu resorbtie la nivelul mucoasei bucale si digestive.
4. Calea percutanatad.Introducerea substantelor medicamentoase in stare lichida in organism prin intermediul unui ac atasat la seringa.
5. Calea parenterala e. Introducerea medicamentelor prin suprafata tegumentara cu absorbtie la nivelul pielii.f. Pudrarea pe suprafata pielii.
3.1.Injectia intramusculara a. Efectuarea injectiei sub piele.
2.Injectia subcutanata b. Efectuarea injectiei in tesutul muscular
3.Injectia intradermica c. Efectuarea injectiei in vasele sanguine
4. Injectia intravenoasa d.Efectuarea injectiei in grosimea pielii5. Injectia intraarteriala e.Efectuarea injectiei in inima
f.Efectuarea injectiei in vasele sanguine arteriale.
Marcati cu „x” raspunsul corect :
1. Solutiile hipertonice se administreaza pe cale: a. intravenoasa
Page 43
b. intramuscularac. intradermicad. intraarterial
2. ”Coaja de portocala” este caracteristica pentru injectia:a. intradermicab. subcutanatac. intravenoasad. intramusculara
3. Prin urmatoarea cale de administrare a medicamentelor, absorbtia se face lent:a. orala b. intravenoasac. intramuscularad. intraarteriala
4. Solutiile injectabile uleioase se administreaza:a. intravenosb. intramuscularc. intradermicd. subcutanat
5. Dezinfectia locala in IDR se face cu:a. ser fiziologicb. solutie dezinfectantac. nu se dezinfecteazad. solutie de cloramina 1%
6. Introducerea de aer intr-un vas de sange produce:a. hematom b. paraliziec. embolie gazoasad. embolie uleioasa
7. Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect:a. generalb. localc. local si generald. anestezic
8. Unul din accidentele injectiei intramusculare poate fi: a. flebalgia si trombozab. embolia gazoasac. lezarea nervului sciaticd. embolie uleioasa
9. Calea percutanata presupune administrarea medicamentelor:a. pe tegumente b. intramuscularc. intraarteriald. intravenos
10. Inhalatia este indicata urmatoarei categorii de pacienti:a. constienti, cooperantib. inconstientic. nou-nascuti, copii micid. cu afectiuni psihice grave
Page 44
11. Utilizarea acelor si seringilor de unica folosinta impune :a. anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia b. verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizariic. anuntarea urgenta a mediculuid. incalzirea la temperatura camerei
12. Dupa dezinfectia locului unde se efectueaza punctia venoasa se recomanda :a. sa se mai palpeaze odata locul punctiei si sa se introduca aculb. sa se sufle puternic in locul punctiei pentru a diminua durereac. sa se stearga usor cu degetul surplusul de alcoold. se interzice palparea venei (dupa dezinfectarea locului de electie)
13. Insulina se administreaza cu:a. orice seringab. seringa de 2 mlc. seringa marcata special pentru concentratia specifica a insulineid. seringa Guyon
14. Fraxiparine se administreaza:a. subcutanatb. strict intrevenosc. intramusculard. intradermic
15. Pacientul operat de 6 zile va avea o alimentatie:a. Hidro-zaharat-lactata b. completac. sucuri carbogazoased. bogata in lipide
16. Dupa dupa interventia chirurgicala bolnavii vor fi asezati in saloane:a. intens luminateb. incalzite la 32ºCc. cu lumina redusa si temperatura in jur de 20ºCd. la o temperatura de aproximativ 15°C
17. Pozitia pacientului pe masa de operatie, in interventiile pe abdomen, este:a. decubit lateral cu membrul inferior de partea sanatoasa flectatb. decubit dorsal cu sul introdus sub mijlocc. pozitie semisezandad. decubit ventral
18. Mobilizarea pacientului impune verificarea unor parametrii :a. pulsul si tensiunea arterialab. scaunul, diurezac. nu este necesara nici o verificared. integritatea mucoaselor
19. Alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depinde de: a. starea clinica a pacientului b. criteriul de urgenta in administrare sau nu c. cantitatea de administratd. toate cele trei raspunsuri
20. In injectia intravenoasa se vor evita regiunile care prezinta: a. procese supurative
b. piodermite
Page 45
c. eczeme d. toate cele trei raspunsuri
BAREM DE CORECTAREModulul 18 : Administrarea medicamentelor Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii
1. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag 2952. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag 2953. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-2964. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-2985. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-2996. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-3017. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-3048. A -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-3059. F -Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-.30610.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-30811.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-30812.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-32013.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-32414.A- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-32915.A- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-29716.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-33117.A- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-33118.A- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-33119.A- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-32920.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru -pag-329
Asociati termenii din cele 2 coloane
1. 1-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru- pag.2972-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl Chiru – pag. 2993-A Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav – Fl. Chiru – pag 3014-E Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav – Fl. Chiru – pag 305
5-D Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav – Fl. Chiru – pag 302
2. 1-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 2972-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 2993-A Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 3014-E Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305
5- D Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 302
Page 46
3. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 305 2-A Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 3053-D Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 3054-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 3065-F Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag. 306
Marcati cu „x” raspunsul corect :
1. a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru -3312. a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 3293. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 2984. b – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 3165. b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 3306. c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 3407. c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 297 8. c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 3179. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 30210 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 30111 b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 30812 d– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 33213 c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 32014 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 32415 b. - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 47216 c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 47017 b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 46818. a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 47319. d – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 33120 d – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 331
Page 47
Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific - CORECTAT
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1. Hemoptizia constituie eliminarea sangelui, pe gura, provenit din caile aeriene inferioare.
2. Hemoptizia este precedata de : senzatie de caldura retrosternala, gust sarat usor metalic, jena laringiana, tuse.
3. Expectoratia este precedata de gust sarat usor metalic.4. Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara.5. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin tuse insotita de cresterea
secretiei bronsice..6. Bacilul Koch este agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive.7. Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar. 8. Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cronica. 9. In astmul bronsic , bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei bronsice si
hipersecretiei bronsice.10. Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40/
min.11. Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul tanar. 12. In starea de rau astmatic , tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie. 13. In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore.14. Pneumonia pneumococica debuteaza printr-un stadiu de congestie alveolara – urmat
de hepatizatie rosie.
Page 48
15. Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38,5-39 grade C.16. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa.17. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ.18. Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch.19. Bacilul Koch se raspandeste in organism prin caile: limfatica si hematogena.20. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie.
Asociati termenii din cele 2 coloane :
I.
1. astmul bronsic a. bicarbonat de sodiu2. pneumonia pneumococica b. rifampicina 3. ulcer gstro-duodenal c. miofilin
4. tuberculoza pulmonara d. penicilina G 5. angina pectorala e. nitroglicerina
f.ciprofloxacin
II.
1. astmul bronsic a. aerosoloterapie2. pneumonia pneumococica b. virajul la tuberculina3. bronsita cronica c. hepatizatie rosie4. ftizia d. caverna5. primo-infectia tuberculoasa e. dispnee paroxistica
f. hematemeza
III.
1. tuberculoza primara a. caverna2. pneumonia pneumococica b. dispnee paroxistica expiratorie3. pneumotorax c. febra in platou – 40 C4. ftizia d. sancru de inoculare5. astmul bronsic e. aer in cavitatea pleurala
f.hiperpirexie
Marcati cu „x” raspunsul corect :
1. Dispneea este definita ca fiind :
Page 49
a. oprirea respiratieib. patrunderea aerului in plamanic. respiratie anevoioasad. eupnee
2 . Dispnee cu scaderea ritmului respirator este :a. tahipneeb. bradipneec. polipneed. eupnee
3. Tahipneea reprezinta:a. respiratie anevoioasab. patrunderea aerului in plamanic. cresterea frecventei respiratorii peste 40 resp/min d. scaderea frecventei respiratorii sub 20 resp/min
4. Eliminarea sangelui provenit din arborele bronsic reprezinta :a. hematurieb. hematemezac. vomicad. hemoptizie
5. Disfagia reprezinta :a. greutate la inghitireb. dificultate in digestiec. lipsa poftei de mancared. senzatie de foame exagerata
6. Respiratia Kussmaul se manifesta prin:a. bradipneeb. respiratie in patru timpi : inspiratie – pauza – expiratie – pauza.c. respiratie deficitara permanenta.d. tahipnee
7. Eupneea reprezinta: a. respiratie deficitarab. respiratie normalac. cicluri de respiratie inversate.d. cresterea frecventei respiratorii peste 40 resp/min
8. Hipoxia reprezinta:a. cresterea oxigenului in sangele circulantb. cresterea CO2 in sangele circulant c. scaderea oxigenului in sangele circulantd.oprirea respiratiilor
9. Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza :a. bronhiile marib. pleurac. ambeled. bronhiile mici
10. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit sa:a. intrerupa fumatul si sa evite mediul poluatb. pastreze greutatea corporala in raport cu varstac. evite practicarea sporturilor de iarna.
Page 50
d. sa respire pe gura in anotimpul rece11. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza:
a. combaterea obstructiei , inflamatiei , spasmuluib. administrarea penicilinei Gc. administrarea de lichide calded.administrarea de nitroglicerina sublingual
12. BPOC –ul este complicatia :a. pneumoniei pneumocociceb. astmului bronsicc. bronsitei croniced.ftiziei
13. Termenul de BPOC reprezinta:a. pneumotorax spontanb. bronhopneumopatie obstructiva cronica c. astm bronsicd. bronsita cronica
14. Combaterea obstructiei in BPOC vizeaza :a. administrarea de bronhodilatatoareb. administrarea corticoizilor c. tratament antibiotic.d. drenaj postural, aspiratie bronsica, spalatura bronsica
15. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin dispnee:a. paroxistica expiratorieb. inspiratorie si expiratoriec. paroxistica inspiratoried. Biot
16. Criza de astm bronsic are durata variabila: a. 15 min- 3 oreb. 30 minc. 2 ored. 2-5 min
17. Sputa din astmul bronsic este:a. mucopurulentab. ruginiec. alb- sidefie cu aspect perlat.d. hemoptoica
18. Conduita de urgenta in astmul bronsic vizeaza:a. administrarea de bronhodilatatoare , antispastice , simpaticomimeticeb. administrarea de antitusivec. drenaj postural.d. administrarea de cardiotonice
19. „Inflamatia acuta a mucoasei bronsice corespunde :a. astmului bronsicb. tuberculozei pulmonarec. bronsitei croniced. bronsitei acute
20. Etiologia bronsitei cronice cuprinde:a. infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate,fibroze pulmonare
Page 51
b. bacilul Kochc. pneumococuld. stafilococul
21. Complicatiile bronsitei cronice pot fi:a. edemul pulmonar acutb. emfizemul pulmonar , insuficienta respiratoriec. pneumotoraxuld. tuberculoza pulmonara
22. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza: a. reducerea iritatiei bronsice , tratamentul infectiilor rino-faringiene, tratamentul bronhodilatator
b. chimioprofilaxia contactilor c. administrarea miofilinului si corticoterapiei i.v. d. administrarea nitroglicerinei sublingual
23. Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin: a. dispnee paroxistica inspiratorie b. febra si junghi toracic c. dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee d. dilatarea bronhiilor mici si mijlocii
24. Aspectul sputei din astmul bronsic este: a. mucopurulenta b. rosie ruginie c. alb – sidefie d. sanguinolenta
25. Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este: a. restrictiva b. obstructiva c. mixta d. toate cdele trei variante
26. Tratamentul crizei astmatice vizeaza: a. administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie b. administrarea de antibiotice c. drenaj postural d. paracenteza
27. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome: a. vomica, febra 37,5 – 38 grade, greata b. expectoratie mucopurulenta , febra in platou c. hiperpirexie d. frison unic , febra 39-40, junghi toracic
28. Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a. Penicilina G b. Tetraciclina c. Biseptol d. Miofilin
29. Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi : a. pleurezia sero-fibrinoasa b. emfizemul pulmonar c. edemul pulmonar acut
Page 52
d. B.P.O.C.30. In perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda:
a. repaus la pat,regim hidro-zaharat bogat in vitamine b. regim alimentar desodat c. consum excesiv de lichide
d. consum excesiv de lipide31. Expectoratia in pneumonia pneumococica este :
a. rosie – ruginie , vascoasa, aderenta b. sidefie - perlatac. spumoasa , aeratad. alb perlata
32. Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta: a. leziuni tegumentareb. leziuni cazeoasec. leziuni fibro-cavitared. sindrom de condensare pulmonara
33. Primoinfectia TBC se face pe cale:a. cutanatab. aerianac. sexualad. bucala
34. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu exceptia : a. sancrul de inoculare , adenopatiile traheo - bronsice b. leziuni condensate c. leziuni cavitare d. adenopatiile traheobronsice
35. Leziunea primitiva in TBC se numeste :a. adenopatie traheo-bronsicab. tuberculoza miliarac. leziune cavitarad. sancru de inoculare
36. Diagnosticul de primoinfectie se pune pe : a. virajul la tuberculina si aspectul radiologicb. teste de sensibilizarec. bronhografied. foliculul tuberculos
37. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este IDR la:a. antimicoticeb. tuberculinac. antibioticed. antivirale
38. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective , cu exceptia:a) intarirea rezistentei nespecifice a organismuluib) vaccinare antituberculoasac) vaccinare antigripalad) izolarea pacientului
39. Leziunea caracteristica ftiziei este:a) sancrul de inoculare
Page 53
b) cavernac) adenopatia satelitad) granulia
40. Formele clinice de ftizie sunt urmatoarele, cu exceptia : a) primoinfectia ocultab) tuberculoza fibro-cazeoasa cavitarac) tuberculoza fibroasad) tuberculoza infiltrativa
41. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin:a) corticoterapieb) antiinflamatoarec) antibioticed) tuberculostatice
42.Hemoptizia reprezinta hemoragia:a. otorinolaringianab. nazalac. provenita din arborele bronsicd. hemoragia gingivala
43.Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta:a. tahicardieb. tahipneec. bradipneed. eupnee
44.Dispneea, in bolile pulmonare, este datorata: a.scaderii aportului de oxigen, cresterii cantitatii de CO2 si obstructiei cailor respiratorii
b.contaminarii cu pneumococc.comprimarii organelor abdominale d. cresterii aportului de oxigen
45.Declansarea hemoptiziei este precedata de:a.senzatie de vomab.caldura retrosternala si jena respiratorie c.varsaturad. epistaxis
46.Durerea toracica poate avea drept cauze: a.afectiuni cardiovasculare b.afectiuni pleuropulmonare c.afectiuni cardiovasculare si pleuropulmonare
d.afectiuni gastrice 47.Definitia astmului bronsic include, cu exceptia: a.reducere ireversibila a diametrului bronhiilor b.dispnee expiratorie c.reducerea reversibila a diametrului bronhiilor d. raluri sibilante48.O complicatie a pneumoniei este : a.bronsita cronica b.emfizemul pulmonar
Page 54
c.insuficienta renala d. pleurezia sero-fibrinoasa
49.Simptomul sugestiv pentru TBC este: a. febra 40 – 41 °C b.tuse seaca persistenta peste 3 saptamani c.frison unic 30 – 40 minute
d. hiperpirexie50.Spirografia exploreaza: a.volumele pulmonare dupa efort b.arborele traheo-bronsic, folosind substanta de contrast c.volumele si capacitatile pulmonare
d. volumele pulmonare in timpul efortului51.Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele, cu exceptia: a.lipotimie b.pneumotorax c.hematemeza
d. colaps52.Depistarea precoce a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin: a.spirografia b.IDR Cassoni c.IDR Dick
d. IDR la tuberculina53.Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui bronsic: a.Sonda Metras b.Bronhoscop
c.Aparat Roentgend. spirograful
54. In perioadele febrile se recomanda;a) regim alimentar sarac in proteine si caloriib) regim alimentar desodatc) regim alimentar bogat in proteine si caloriid) bogat in lipide
55. Ingrijirile acordate unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele, cu exceptia:a) repaus la patb) linistirea si calmarea pacientuluic) administrarea de lichide calded) asigurarea toaletei bucale
56. Expectoratia constituie: a) actul reflex si voluntar de eliminare a secretiilor b) eliminarea sangelui pe nasc) eliminarea pe gura de masa sanguinad) act reflex involuntar de eliminare a scretiilor
57. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica consta in urmatoarele,cu o exceptie:a) medicatie simpaticomimeticab) tratamentul infectiei bacterienec) medicatie anticolinergicad) admin istrare de alupent
58. Terapia astmului bronsic include:
Page 55
a) ameliorarea manifestarilor acuteb) deranjul de posturac) informarea, educarea pacientului, tratament farmacalogic, imunoterapiad) edarea exagerata a pacientului
59. Dispneea paroxistica in astmul brinsic este consecinta a trei factori, cu exceptia:a) edemul mucoasei bronsiceb) hipersecretie bronsicac) spasmuld) hiposecretia
60. Cantitatea de sange eliminata de pacient dupa tuse, in hemoptiziile mijlocii, este de :a) 50 – 100 mlb) 100 – 300 mlc) 500 – 1000 mld) 20 – 50 ml
BAREM DE CORECTARE
Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii
1 A Chiru F. si colab. IOBS pg. 1232 A. Chiru F. si colab. IOBS pg. 1233 F. Chiru F. si colab. IOBS pg. 1234 F Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
Page 56
5 A C. Borundel – Medicina interna pentru cadre medii, Ed. All 2011 – pg. 2756 F . C. Borundel –Medicina interna pentru cadre medii – pg. 1457 A . C. Borundel – Medicina interna pentru cadre medii, Ed. All, Pg. 2758 A L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 339 A L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 2510 F L. Titirca – “ Ghid de nursing “ – pg. 8111 A C. Borundel – Manual de medicina interna pentru cadre medii – pg. 28612 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 287-28813 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 28614 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 29315 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 29316 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 29417 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 30618 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 30619 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 30620 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 306
Asociati termenii din cele 2 coloane :
I.R: 1C C. Borundel – “ Manual de medicina interna “ - pg. 287 2D C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 295 3A C. Borundel – “Manual de medicina interna - pg. 464 4B C. Borundel – Manual de medicina interna - pg. 318 5E C. Borundel – “ Manual de medicina interna – pg. 384
II.R: 1E C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 284 2C C. Borundel - “ Manual de medicina interna “ – pg. 293 3A C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 278 4D C. Borundel – “Manual de medicina interna” – pg. 311 5B C. Borundel – “ Manual de medicina interna “ – pg. 309
III.R: 1D C. Borundel – “Manual de medicina interna” – pg. 309 2C C. Borundel – “ Manual de medicina interna” – pg. 293 3E C. Borundel “Manual de medicina interna” – pg. 320 4A C. Borundel “ Manual de medicina interna” – pg. 311 5B C. Borundel “ Manual de medicina interna “- pg. 284
Marcati cu „x” raspunsul corect
1. c L. Titirca – Ghid de Nursing pag. 812. b Chiru F. IOBS pag. 1183. c Chiru F. IOBS - pag. 1224. d Chiru F. IOBS pag. 1235. a Chiru F. IOBS pag. 1476. b Chiru F. IOBS pag. 118
Page 57
7. b Chiru F. IOBS pag. 1158. c Chiru F. IOBS pag. 1369. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.27510. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 3611. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 3412. c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 3313. b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 3314. d Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 3415. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 2516. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 2617. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.28518. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 2619. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.27420. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.27521. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.27622. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.27823. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.28424. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.28525. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.28426. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.28727. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.29328. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.29529. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.29430. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.29531. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.29332. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.29333. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.30834. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.30935. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.30736. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.30837. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.30838. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.31539. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.31140. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.31441. d. Borundel C. Manual de medicina interna pag.31842. c Chiru F. Urgente medicale pag. 3343. b Chiru F. IOBOS pag. 11844. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 3745. b Chiru F. Urgente medicale pag. 3446. c. L. Titirca-Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag.3747. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.28448. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.31249. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.30950. c Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 27151. c Chiru F. IOBOS pag. 39052. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.30653. b Chiru F. Urgente medicale pag. 2354. a Chiru F. IOBOS pag. 94
Page 58
55. c Chiru F. Urgente medicale pag. 3556. d Chiru F. IOBOS pag. 12357. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.27858. c Chiru F. Urgente medicale pag. 3059. d Borundel C. Manual de medicina interna pag.28460. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34
Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie- CORECTAT
Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii:
Page 59
1. Sediul durerii in angina pectorala este in regiunea retrosternala medie sau inferioara, mai rar precordial sau epigastric.
2. Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandibulei, maxilarului, iar in jos pana la nivelul ombilicului.
3. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget.4. Majoritatea pacientilor acuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute.5. Repausul la pat este indicat pacientilor cu crize anginoase frecvente.6. Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie, reprezinta examinari
paraclinice invazive.7. Tratamentul anginei pectorale include utilizarea medicamentelor cu efect antianginos si
antiischemic.8. Principalul factor cauzal al I.M.A. este obstructia coronariana, in peste 95% din cazuri.9. Forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic exista in 15% din cazuri.10. In infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati.11. Modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic includ si
cresterea enzimelor serice (C.P.K., L.D.H., G.O.T., H.B.D., M.B.)12. In infarctul miocardic, calmarea durerii se realizeaza prin administrarea de analgetice
opiacee, cu mentiunea ca efectul acestuia este limitat.13. Radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale renale, apreciaza
gradul de evolutivitate al hipertensiunii arteriale.14. In hipertensiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate.15. Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de stadiul si
severitatea bolii.
II. Asociati termenii din cele 2 coloane:1.
A B1. sedativ a. Morfina2. opiacee b. Heparina3. antianginos c. Diazepam4. anticoagulant d. Aspirina5. antiagregant plachetar e. Nitroglicerina
f.Miofilin
2. A B
1. Nifedipina a. actiune pe receptorii betaadrenergici2. Nefrix b. inhibitor al enzimei de conversie3. Clonidina c. actiune vasodilatatoare4. Propranolol d. actiune asupra volumului sanguin5. Captopril e. actiune asupra S.N.C.
f.actiune bronhodilatatoare
3.A B
1. Dislipidemiile (cresterea lipidelor serice) a. principalul factor cauzal al I.M.A.
Page 60
2. Infarctul silentios b. se manifesta chiar si 1 luna inainte de I.M.A.3. Sindrom coronarian intermediar c. manifestare clinica importanta la debutul I.M.A4. Obstructia coronariana d. factor influentabil pentru aparitia I.M.A.5. Durerea toracica e. lipsit de manifestarile prodromale
f.se manifesta cu 2 luni inainte de IMA
Marcati cu X raspunsul corect
1. Medicatia de urgenta in HTA cu valori mari, consta in administrarea de:a. anticoagulanteb. antiaritmicec. diuretice
d. antiinflamatoare
2. Medicamentele urmatoare sunt betablocante, cu exceptia:a. Propranololb. Metoprololc. Salbutamol
d.Labetolol
3. Complicatiile pacientului cu IMA, determinate de repausul absolut si prelungit pot fi evitate prin :
a. administrarea de morfinab. mobilizarea precocec. reluarea plimbarilor in salon dupa 48 de ore.d.reluarea activitatii dupa 24 ore
4. Principalul factor cauzal al I.M.A. , in peste 95% din cazuri, este:a. obstructia coronarianab. fumatulc. sedentarismuld.alimentatia hiposodata
5. In I.M.A. conduita terapeutica, in spital, presupune efectuarea tratamentului:a. antibioticb. anticoagulantc. antiinflamatord.bronhodilatator
6. In tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele:a. cu efect antianginos si antiischemicb. antialgice cu actiune retardc. opiacee si sedatived.cu efect bronhodilatator
7. Accesul dureros, in angina pectorala la majoritatea pacientilor dureaza :a. 20-30 minuteb. 3-5 minute
Page 61
c. cel putin 2-3 ored.30-60 minute
8. Complicatiile mai frecvente in hipertensiunea arteriala benigna, sunt, cu exceptia:a. trombozei cerebraleb. glomerulonefritei hipertensivec. infarctului miocardicd.cardiopatie ischemica
9. Mobilizarea activa in IMA necomplicat, se recomanda reluarea plimbarilor in salon astfel:a) la 48-72 ore de la debutb) la 12-24 de ore de la debutc) dupa 8-10 ziled) 2-3 zile
10. Regimul dietetic al bolnavului cu infarct miocardic acut include:a) preparatele greu digerabileb) reducerea severa a grasimilor animalec) condimenteled) conserve
11. Dieta in angina pectorala va fi:a) hipercalorica, hiperglucidicab) hipocalorica, hipolipemiantac) hipercalorica, hiperlipidicad) hipercalorica, hiperlipemianta
12. Nitroglicerina administrata in angina pectorala poate provoca uneori efecte neplacute:a) senzatie de frig in zona cefalicab) cefaleec) hipertensiune ortostaticad)senzatie de somnolenta
13. Circumstantele de aparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:a) expunerea la frigb) efectuarea de efort fizicc) hiperglicemiiled)efortul sexual
14. Circumstantele de disparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:a) stoparea efortuluib) administrarea de nitroglicerinac) expunerea la frigd) repaus la pat
15. Conduita de urgenta in angina pectorala presupune:a) administrarea de Heparinab) mobilizarea precoce pentru a preveni complicatiile
Page 62
c) administrarea de Nitroglicerina sublinguald) administrarea de insulina
16. Cei mai importanti factori de risc pentru I.M.A. sunt:a) stresul, infectii ale tractului urinarb) diabetul zaharat, HTA, fumatulc) hipotensiunea arteriala, infectii ale tractului respiratord)socul hipovolemic
17. Cateterismul cardiac este:
a) un examen scintigraficb) un examen radiologicc) o metoda invaziva de diagnosticd) metoda neinvaziva de diagnostic
18. Tratamentul anginei pectorale include medicatie cu efect:a) antianginos si antiischemicb) antiinflamatorc) antiviral d) antiinfectios
19. Simptomul principal in angina pectorala este:a) durereab) insuficienta respiratoriec) edemuld) febra
20. In angina pectorala durerea este:a) brusca, violenta ca „o lovitura de pumnal” , in etajul abdominal superiorb) localizata in regiunea retrosternala medie sau inferioarac) localizata in regiunea lombara, unilaterald) localizata in hipocondrul drept
21. Cefaleea in HTA apare :a) de obicei dimineata, la trezireb) spre seara, accentuata de schimbari de pozitiec) insotita de paloare a feteid) schimbarea brusca de pozitie
22. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in:a. feocromocitomb. glomerulonefrita acuta c. boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creieruluid. glomerulonefrita cronica
23. Forma benigna a hipertensiunii arteriale are o evolutie:a. rapida
Page 63
b. progresivac. cu mortalitate ridicatad. cu mortalitate scazuta
24. Cauzele hipertensiunii arteriale secundare sunt, cu exceptia:a. renaleb.endocrinec. cardiovasculared.pulmonare
25. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele, cu exceptia:a) insuficienta cardiaca globalab) encefalopatie hipertensivac) infarct miocardicd) anevrism de aorta
26. HTA esentiala se caracterizeaza prin:a) aparitia, de obicei, dupa 30 de ani, cu maxim de frecventa intre 40-50 de anib) incidenta este mai mare la barbatic) formele mai grave apar la femeid) incidenta mai mare la adolescenti
27. Regimul alimentar in hipertensiunea arteriala trebuie sa fie:a) hipersodatb) normosodatc) hipo sau desodatd) hipercaloric
28. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele, cu exceptia:a) limitarea eforturilor fiziceb) respectarea orelor de somn si de masac) implicarea in situatii conflictualed) respectarea programului de masa
29. Regimul hiposodat contine:a) mai putin de 0,5 g sare/zib) 10-14 g sare/zic) 15-20 g sare/zid) 2-5 g sare/zi
30. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin:a) tubajul gastric si duodenal, ex. radiologicb) EKG, fundul de ochi si probele functionale renalec) EKG de efort, ex. Sputeid)EKG si examen radiologic
31. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul, cu exceptia :a) arterei radialeb) carotidei
Page 64
c) venei femuraled) artera humerala
32. Tahicardia reprezinta:a) frecventa normala a respiratieib) frecventa scazuta a respiratieic) accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/mind) diminuarea frecventei pulsatiilor sub valorile normale
33. Bradicardia reprezinta:a) accelerarea frecventei pulsatiilorb) scaderea frecventei pulsatiilor sub 60/minc) scaderea frecventei respiratiilord) cresterea frecventei respiratiei
34. Simptomul principal in angina pectorala este:a) dispneeab) insuficienta respiratoriec) dureread) disuria
35. Perioada de deput in IMA dureaza:a) 10 – 12 zileb) 7 – 10 zilec) 1- 2 ziled) 3-5 zile
36. Durerea precordiala in angina pectorala este localizata:a) 40-50% din cazuri in fosa iliaca dreapta b) 10-20% din cazuri in hipocondrul dreptc) 80-90% din cazuri in flancul stangd) 80 – 9°% retrosternal
37. Durerea in IMA poate dura:a) 15 – 30 de minute si cedeaza la administrarea de nitratib) 30 minute pana la cateva ore sau zile si nu cedeaza la administrarea de nitratic) 10 – 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicardiaced) 2-3 min
38. Infarctul miocardic este produs de:a) scaderea contractiilor ventriculareb) diabetul zaharatc) obliterarea unei ramuri coronoriene, avand drept urmare necroza portiunii
respective a miocarduluid) hipotensiunea arteriala
39. Conduita de urgenta in IMA vizeaza: a) oprirea hemoragiei
Page 65
b) intreruperea efortului fizicc) calmarea durerii si prevenirea mortii subited) accentuarea efortului fizic
40. Interventiile medicale cele mai indicate, in primele ore, la un bolnav cu IMA sunt:a) ameliorarea durerii si reducerea anxietatiib) supravegherea dietei si tranzitului intestinalc) asigurarea confortuluid)crearea unui mediu psihologic favorabil
41. Tratamentul cu heparina impune sa se determine:a) indicele de protrombinab) creatinac) colesteroluld) indicele glicemic
42. Durerea in cardiopatia ischenmica are urmatoarele caracteristici:a) prezinta localizarea retrosternalab) iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului dreptc) apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgind) iradiaza in regiunea lombara
43. Febra in IMA apare :a) 10-12 ore de la debutb) 2-4 ore de la debutc) 5-6 ore de la debutd) 24-48 ore de la debut
44. Tratamentul igieno-dietetic in IMA consta in:a) regim alimentar hiposodatb) regim hipercaloricc) regim hipoglucidicd) regim hiperzaharat
45. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea:a) diureticelor, vasodilatatoarelor, blocante ale canalelor de calciub) antibioticelor, vasodilatatoare, antispasticec) tonicardiacelor, antispastice, diureticed) tonicardiace si diuretice
46. HTA apare mai frecvent la femei:a) dupa varsta de 25 anib) dupa varsta de 40 anic) dupa varsta de 60 anid) dupa varsta de 20 ani
47. HTA esentiala se mai numeste:a) boala hipertensiva
Page 66
b) hipertensiune permanentac) feocromocitomd) boala hipotensiva
48. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active la:a) 48 – 72 de ore de la debutb) 12 – 24 de ore de la debutc) 14 zile de la debutd) 7 zile de la debut
49. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin:a) ionograma sanguinab) hemoleucogramac)probe hepaticed) probe de coagulare
50. In HTA, factorii de risc sunt:a) ereditatea, continutul crescut de sodiu din alimentatie, starile de incordare nervoasa, obezitateab) ateroscleroza coronorianac) umiditatea d) poluarea atmosferica
Page 67
Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie
BAREM DE CORECTURA
I. Notati cu A (adevarat) au F (fals)
1 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 2 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 3 – F – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 4 – F – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 5 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95 6 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97 7 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97 8 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103 9 – F – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.104 10 – F – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.105 11 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.107 12 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109 13 – A – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406 14 – F – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407 15 – A – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 411
II. Asociati termenii din cele 2 coloane
1. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.1091 – c; 2 – a; 3 – e; 4 – b; 5 – d
2. Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408, 4091 – c; 2 – d; 3 – e; 4 – a; 5 – b
3. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103, 1041 – d; 2 – e; 3 – b; 4 – a; 5 – c
III. Marcati cu X raspunsul corect
1 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
Page 68
2 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 4083 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.1104 – a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.1035 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.1096 – d - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.997 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.948 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 4079 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.11010 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.11211 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 38412 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 38513 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.9514 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.9515 – d - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.9716 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.10317 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.6918 – a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.9819 – a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.9420 – d - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.9421 – a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 40622 – a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 40423 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 40624 – d - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 40625 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 40626 – a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 40527 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 40828 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 40829 – d - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 40830 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 40631 - a Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.9832 – c Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.9933 – b Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.9934 – c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 38735 – d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 38736 – d Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 7937 - b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 4338 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 4239 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 4440 –a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 4541 – a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 4642 - a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 4243 - d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 38744 – a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 4645 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 40746 - b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 40547 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 40548 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 39049 - d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390
Page 69
50 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie- DE VERIFICAT
Notati cu A (adevarat) au F (fals): 1.Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40ani2. Ulcerul gastric apare mai frecvent la varsta de 30-50ani3. Localizarea durerii in ulcerul gastrio-duodenal este in regiunea epigastrica.4. Perioadele dureroase in ulcerul gastro-duodenal apar frecvent in cursul toamnei sau al primaverii.5. Hemoragia digestiva este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal6.Hematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de sange.7.Varsatura cu aspectul “ zatului de cafea “ poarta denumirea de hematemeza.8. Melena reprezinta scaunul cu sange digerat , de culoare neagra , lucios “ ca pacura”.9. Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal.10.In ulcerul gastro-duodenal, pofta de mancare scade pana la anorexie.11.Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice.12.Complicatia colecistitei acute este perforatia colecistului , urmata de peritonita .13.Tratamentul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie. 14. Una din complicatiile colecistitei acute este gastrita.15. Colecistita acuta este inflamatia cu caracter acut al peretelui colecistic.
Marcati cu „x” raspunsul corect :1. Ulcerul gastro-duodenal este:
a. pierderea de substanta a peretelui gastric sau duodenalb. inflamatie a mucoasei duodenale c. inflamatie a intestinului subtired. inflamatia mucoasei gastrice
2. Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in :a. hipocondrul dreptb. epigastru
Page 70
c. fosa iliaca dreaptad. hipocondrul stang
3.Durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de :a) antispasticeb) antialgicec) ingestie de alimente alcalined) antiinflamatoare
4. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este:a. hemoragiab. stenoza c. malignizaread. varsatura
5.Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de: a) hematemeza,stenozab)malignizare hematemezac) dureri mari si repetate, varsaturid) stenoza,perforatie ,hemoragii masive ,cancer gastric
6. Colecistita acuta este:a) inflamatia acuta a peretelui colecisticb) pierderea de substanta a peretelui gastricc) inflamatie a mucoasei duodenale.d) inflamatie a mucoasei gastrice
7. Spalatura gastrica este contraindicata in:a) cancer gastricb) intoxicatii cu substante causticec) staza gastricad)intoxicatii medicamentoase
8. Stenoza esofagului este cel mai frecvent produsa de:a. ingestia de substante caustice b. volum gastric crescutc. presiune gastrica crescutad.intoxicatii alimentare
9. HDS se exteriorizeaza prin:a. hematemeza, hemoptizieb. hematemeza, melenac. hematemeza, hematurie d.hemoptizie vomica
10. Melena reprezinta hemoragia digestiva exteriorizata prin:a. scaun acoperit cu sange rosub. scaun negru ca pacura
Page 71
c. varsatura alimentarad. varsatura sanguinolenta
11. Paracenteza este punctia:a. exploratorie a cavitatii peritonealeb. evacuatorie a cavitatii toracicec. evacuatorie a cavitatii pericardiced. Exploratorie a cavitatii pleurale
12.Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop: a. diagnostic, evacuator sau terapeuticb. curativ, de drenaj sau hemostaticc. diagnostic, drenaj sau hemostaticd. scop curativ si terapeutic
13. Inflamatia acuta sau cronica a mucoasei duodenale se numeste :a. duodenitab. gastritac. peritonitad. colecistita
14. Hemoragia gastroduodenala este complicatia cea mai frecventa a :a. gastriteib.stenozeic.ulcer gastroduodenald.colecistitei
15. Care din urmatoarele complicatii nu apartin ulcerului gastroduodenal:a. perforatiab.stenozac.hemoptiziad.hematemeza
Page 72
Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologieBAREM DE CORECTURA
Notati cu A (adevarat) au F (fals)1. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 4562. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 4563. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 4574. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 4575. - A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 4606. – F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 4607. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 4608. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 4609. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 46010. – F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 45811. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 46412. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 55113. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 55214. – F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 55115. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 550
Marcati cu X raspunsul corect1. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 4562. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 457
Page 73
3. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 4574. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 4605. d Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 4606. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 5507. b Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 1268. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 4509. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 46010. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 37411. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 5312. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 5313. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 47514. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 46015. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 461
Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale – DE VERIFICAT
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1. In colica renala durerea este atroce, permanenta, cu intensificari paroxistice.2. Polakiuria este o tulburare a diurezei.3. Retentia de urina este emisia involuntara de urina.4. Hematuria totala este de origine uretrala.5.Edemul renal este alb, nedureros, moale.6.Proteinuria inseamna prezenta glucozei in urina.7. Radiografia simpla ,“pe gol”, permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci.8. Hemodializa este o forma de circulatie extracorporeala.9.IRA este o suferinta renala grava, caracterizata prin suprimarea brusca a functiilor renale.10Oliguria / anuria constituie simptomul caracteristic al insuficientei renale acute.11.In stadiul anuric din IRA, asistenta medicala instituie repaus la pat pe toata perioada anuriei.12.Dializa scade sansa de supravietuire a pacientului.13.In colica renala durerea dispare progesiv sau brusc dupa eliminarea unui calcul.14.Calculii renali pot fi de acid uric, de oxalati sau de fosfat de calciu.15.In colica renala bolnavul este nelinistit si agitat, prezinta mictiuni rare si dureroase.
Page 74
Asociati termenii din cele 2 coloane.1.
1.Radiografia abdominala pe gol a. necesita obligatoriu testarea sensibilitatii la iod
2.Urografia b. apreciaza valoarea functionala a fiecarui rinichi in parte
3.Cistoscopia c. se mai numeste “rinichi artificial”4.Pielografie d. studiaza prezenta unor calculi radioopaci
5.Hemodializa e. tehnica instrumentala de explorare a vezicii urinare
f. informatii asupra starii anatomice a cailor excretoare
2.
1. Polakiurie a.cresterea cantitatii de urina peste 2 l / 24 ore2. Incontinenta de urina b.prezenta sangelui in urina 3. Poliurie c.cresterea frecventei mictiunilor4. Hematuria d.prezenta puroiului in urina5. Piuria e.emisia involuntara de urina
f.prezenta glucozei in urina
3.
1. Disurie a) scaderea cantitatii de urina in 24 ore2 Retentie de urina b) suprimarea secretiei urinare 3 Anurie c) dificultatea sau durerea la mictiune4 Nicturie d) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica5 Oligurie e) situatia in care bolnavul se scoala noaptea pentru
a urinaf) cresterea cantitatii de urina peste valoarea
normala
Marcati cu X raspunsul corect:
1. Infectia urinara este favorizata de:a. traumatismeb. expunerea in mod constant la frig c. adenomul de prostated. expunerea in mod constant la umiditate
Page 75
2. Recoltarea urinei pentru examene bacteriologice se face:a. prin urinare directa intr-o eprubetab. din urina recoltata 24 de ore intr-un recipient sterilc. direct din mijlocul jetului urinar, dupa toaleta riguroasa a meatului urinard. dupa administrarea antibioticelor
3. Manifestarile urinare din cadrul sindromului de insuficienta renala sunt urmatoarele, cu exceptia:a. oligurie, pana la anurieb. HTAc. hipostenuried. izostenurie
4. Alimentarea bolnavului cu IRA, care prezinta varsaturi frecvente, se face:a. prin sonda duodenala b. numai pe cale parenteralac. prin clisme alimentared. sonda intestinala
5. Conduita terapeutica pentru stadiul anuric consta in:a. administrarea de lichide in cantitate crescutab. administrarea de diuretice care nu elimina potasiulc. dializa in caz de hiperkaliemie care pune viata pacientului in pericol d. administrare de lichide in cantitati scazute
6. Complicatiile IRA pot fi urmatoarele, cu exceptia:a. supraincarcare sodica si hidricab. hipokaliemie si hipercalcemiec. HTA,insuficienta cardiacd. supraincarcare hidrica
7. Regimul alimentar va fi intotdeauna desodat in perioada de:a. formare a edemelorb. formare si mentinere a edemelorc. mentinere a edemelord. absenta edemelor
8. Retentia de urina reprezinta:a. suprimarea secretiei urinareb. emisia involuntara de urinac. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezicad. emisia voluntara de urina
Page 76
9. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin: a. suprimarea brusca a functiilor renale
b. leziuni degenerative renalec. blocarea brusca a ureterului prin migrarea unui calculd. leziuni glomerulare
10. Dieta in faza compensata a IRA, trebuie sa fie:a. moderat hipoproteica, normolipidica, hiperglucidicab. hipoproteica, hipolipidica, hiperglucidicac. hiperproteica, normolipidica, hiperglucidicad. normolipidica si hipoglucidica
11. Tratamentul profilactic al IRA vizeaza urmatoarele, cu exceptia:a. evitarea infectiilor b. depistarea si tratarea in faze incipiente a afectiunilor renale, in special a celor
bilateralec. evitarea consumului de sared. tratarea corecta a infectiilor
12. In faza de vindecare a IRA, volumul de urina:a. creste progresivb. ramane neschimbatc. scade progresivd. urea si creatinina cresc
13. Cauzele prerenale ale IRA sunt:a. neoplasmul de prostatab. obstructia uretralac. hipovolemia d. hipotensiune arterial
14. Oliguria in IRA dureaza:a. 10-14 zileb. 1-2 lunic. 2-3 saptamanid. 2-4 zile
15. Edemul renal este:a. rosu, nedureros, moaleb. alb, dureros, tarec. alb, nedureros, moale
Page 77
d. rosu, dureros, tare
16. Oliguria apare in urmatoarele cazuri, cu exceptia:a) colaps vascularb) constipatiec) insuficienta cardiacad) glomerulonefrita
17. Hipovolemia este determinata de:a) hemoragii importanteb) insuficienta cardiovascularac) hipotensiune arteriald) gingivoragii
18. Calculii mobili in bazinet sau angajati in ureter produc:a. colica biliarab. colica abdominalac. colica renalad. enterocolita
19. Simptome asociate, care pot aparea in colica renala sunt:a. diareeb. constipatiec. anemied. polakiurie, tenesme vezicale
20. In colica renala, asistenta medicala instituie de urgenta:a. administrarea de diureticeb. administrare de laxativec. punga cu gheata pe regiunea lombarad. repaus la pat si aplicatii calde pe regiunea lombara
21. Calculii urici sunt:a) duri, galben-brunib) albiciosi, moi si sfaramiciosic) neregulati si cenusiid) rosii caramizii
22. In oligurie, excretia urinei in 24 de ore poate fi:a) sub 1000 mlb) intre 1000 ml si 1500 mlc) sub 100 m
Page 78
d) peste 2000 ml
23. Densitatea urinei in poliurie, este:a) 1001-1002b) 1015-1020c) 1030-1040d) 1050-1060
24. Edemul renal are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:a) este alb, nedureros, moale b) este violaceu, dur, durerosc) debuteaza la pleoape, fata, maleoled) se pastreaza amprenta degetului la apasare
25. Prezenta puroiului in urina se numeste:a. proteinurieb. hematuriec. piuried. albuminurie
26. Calculii renali pot fi formati din:a) colesterolb) acid uricc) clorura de potasiud) clorura de sodium
27. In litiaza urica se administreaza:a) medicatie alcalinizantab) acid mandelicc) acidifianted) colecistochinetice
28. Regimul recomandat in litiaza fosfo-calcica este:a) sarac in acizi nucleicib) sarac in oxalatic) echilibrat, fara exces de lapte, legume si fructed) bogat in legume si fructe
29. Halena, in insuficienta renala acuta are miros:a) amoniacalb) de acetonac) dulceag – gretosd) fetidig
Page 79
30. Conduita terapeutica in stadiul de reluare a diurezei, din IRA, prevede:a) repaus absolut la patb) reducerea ratiei caloricec) introducerea proteinelor de mare valoare nutritiva in alimentatived) reducerea proteinelor
31. In administrarea orala de Furosemid diureza incepe dupa :a) 20-60 min si se mentine 4-6 oreb) 10 min si se mentine 2-3 orec) 3-15 min si se mentine 2-5 ored) 10-15 min si se mentine 24 ore
32. Polakiuria reprezinta:a) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezicab) cresterea frecventei mictiunilorc) emisia involuntara de urinad) scaderea frecventei mictiunilor
33. Colica renala poate sa fie determinata de urmatoarele cauze, cu exceptia:a) migrarea unui calculb) abuzuri alimentarec) zdruncinaturid) restrictii alimentare
34. Pentru examenul sumar de urina se recolteaza:a) urina din 24 de oreb) prima urina de dimineatac) 5 ml urina din mijlocul jetului urinard)5 ml urina de la inceputul jetului
35. Complicatiile litiazei renale cele mai obisnuite sunt urmatoarele, cu exceptia:a. poliuriab. anuriac. infectia urinarad. hidronefroza
36. Tratamentul chirurgical in litiaza renala, este indicat in urmatoarele situatii, cu exceptia:a) cand apare infectia urinarab) cand calculii ureterali nu se elimina timp indelungatc) cand functia rinichiului nu este afectatad)cand tratamentul renal nu da rezultate
37. Calculii renali au un diametru de:a) 0.5 – 1 mmb) 1 - 1.5 mmc) peste 2 mmd) sub 0,5 mm
Page 80
38. Recuperarea functionala, anatomica, in formele medii de IRA, necesita:a) 2-3 saptamanib) 4-6 luni c) 1-2 lunid) 1-7 zile
39. Restabilirea diurezei in stadiul preanuric al IRA, se face cu:a) manitol si diuretice de ansab) antihistaminicec) solutii perfuzabiled) antibiotice
40. Cauzele organice ale colicii renale sunt urmatoarele, cu exceptia:a) calculi mobili in bazinet sau angajati in ureterb) obstructia unilaterala a cailor urinarec) compresiunea ureterelor prin uterul gravidd)stenozeureterale
41. In stadiul compensat al IRA, cantitatea de apa permisa este:a) 1500-2000 ml/zib) 600-700 ml/zic) 500-1000 ml/zid) 300-500 ml/zi
42. Hipokaliemia din IRA se corecteaza prin urmatoarele, cu exceptia:a) b) lactat de sodiumc) saruri de potasiud) aport alimentar de legume, sucuri
43. Cauzele postrenale ale IRA sunt:a) hipovolemiab) glomerulonefritec) obstructia cailor urinared) soc traumatic
44. Manifestarile digestive ale IRA sunt:a) sughit, sete, anorexieb) oboseala, somnolenta, asteniec) facies teros, edeme declived)tahicardie
45. Avantajele dializei sunt urmatoarele, cu exceptia:a) controleaza balanta lichidianab) pacientul dializat necesita mai putine calorii, lichide si electroliti fata de tratamentul
conservatorc)creste sansa de supravietuire a pacientului
d) controleaza tulburarile electrolitice
Page 81
46. Manifestarile encefalopatiei uremice sunt: a) dureri lombare, musculare
b) febra si scadere ponderalac) somnolenta, stare confuzionalad)dureri abdominale
47. Simptomele generale ale colicii renale sunt:a) polakiurieb) agitatie psiho-motorie, transpiratiec) tenesme vezicale, senzatie de greutate in anusd) disurie
48. Conduita terapeutica pentru colica renala vizeaza:a. alterarea starii generale a pacientuluib. mentinerea stazei urinare unilateralc. calmarea durerii si a parezei intestinaled.aplicatii locale reci pe regiunea lombara
49. Poliuria este o tulburare:a) a emisiei urinareb) a diurezeic) calitativa a uriniid)retentie de urina
50. In litiaza urica se recomanda:a) alimente bogate in oxalatib) lapte, legumec) alimente sarace in acizi nucleicid) fructe
51. Colica renala apare mai rar in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:a) tuberculoza renalab) litiaza renalac) cancerul renald)hidronefroza
52. Proteinuria inseamna prezenta:a) glucozei in urinab) albuminei in urinac) sangelui in urinad) prezenta proteinelor in sange
53. Hematuria de natura renala apare in:a) adenom de prostatab) litiaza renalac) uretrited)litiaza biliara
Page 82
54. In IRA se recurge la urmatoarele investigatii radiologice corelate cu etiologia:a) ecografieb) radiografie abdominala pe gol, urografiec) scintigrafie renalad) hemoleucograma
55. Sechelele IRA pot evolua spre:a) cancer renalb) litiaza renalac) insuficienta renala cronicad)colica renala
56. Asistenta medicala, pentru calmarea durerii in colica renala, instituie urmatoarele, cu exceptia:
a) aplicatii calde pe regiunea lombarab) Buscopan 20-40 mg i.v.c) tratament antibioticd) repaos la pat
57. Substanta de contrast utilizata la efectuarea urografiei este:a. Carbune animalb. Odistonc. Razebil d. Pobilan
58. Explorarea rinichiului si a cailor urinare include: a. bronhoscopia b. urografia c. ecografia
d. radiografia pulmonara
59. Urografia reprezinta examenul radiologic al:a) aparatului renal, folosind substanta de contrast Odiston b) aparatului renal, folosind substanta de contrast, iodura de sodiu 10%, injectat
prin cateterism uretralc) vezicii urinared) folosind substanta de contrast Pobilan
60. Radiografia renala simpla poate evidentia:a) conturul si pozitia rinichilorb) calculii biliaric) chistul ovariand) examinare morfofunctionala a rinichilor.
Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renaleBAREM DE CORECTURA
Page 83
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1 – A – C. Borundel, Medicina interna - 2011 pag. 581
2 – F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 5813 – F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 5814 - F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 5825 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 5836 – F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 5857 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 5898 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 5909 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 60510 – A – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.20511 – A – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.20912 – F – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.20913 – A – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.21314 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 61015 – F - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610
Asociati termenii din cele 2 coloane.1. C. Borundel, Medicina interna, pag. 589, 590
1 – d; 2 – a; 3 – e; 4 – f; 5 – c2. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581-583
1 – c; 2 – e; 3 – a; 4 – b; 5 – d3. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581, 582
1 – c; 2 – d; 3 – b; 4 – e; 5 – a
Marcati cu X raspunsul corect1 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.1972 – c – C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 3343 – b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 8884 – b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 8915 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.2096 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 6067 – b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 8768 – c- C. Borundel, Medicina interna, pag. 5819 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 60510 - a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 60911 - c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 60912 – a- C. Borundel, Medicina interna, pag. 60713 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 60514 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 60615 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 58316 - b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 582
Page 84
17 – a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.20418 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.21219 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.21320 – d - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.21421 - a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 61022 – a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 27923 – a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 28224 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 58325 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 58326 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 61027 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 61128 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 61129 – a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.20630 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.21031 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 23732 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 58133 – d - C. Borundel, Medicina interna, pag. 58134 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 58435 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 61036 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 61137 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 61038 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.20739 – a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.20940 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.21241 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 60942 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 60943 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.20544 – a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.20645 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.20946 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.21047 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.21348 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.21549 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 58250 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 61151 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 58152 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 58553 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 58354 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.20655 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.20756 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.21457 – b – Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 21958 – b - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
Page 85
59 – a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 21960 – a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 217
Page 86
Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala – DE VERIFICAT
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1. Determinarea grupului sanguin si a Rh-ului nu este obligatorie pentru bolnavii internati in serviciile de chirurgie.2.Tranzitul baritat este absolut necesar in precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv de la esofag pana la rect.3.Tubajul duodenal permite studierea functiei cailor biliare,a secretiei biliare (bila A,B,C),examenul macroscopic,chimic,bacteriologic si citologic al bilei4.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor digestivi cuprinde doua parti:reechilibrarea nutritiva si hidroelectrolitica si dezinfectia tubului digestiv.5.In preziua operatiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate prea abundenta. Va avea insa grija sa bea o cantitate normala de lichide.6.Purgativele nu se administreaza preoperator decat in cazuri speciale,la indicatia expresa a medicului .7.Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila,insa cu toata dificultatea,este mai usoara decat tratarea ulceratiei constituite.8.Eventratia este complicatia frecventa care se produce prin ruperea sau dezlegarea unor fire in urma unui efort sau supuratia plagilor.9.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate in seara operatiei si diminueaza progresiv in 48h.10. Pentru bolnavii operati pe tubul digestiv reluarea alimentatiei nu ridica probleme deosebite.11.O ascensiune a febrei in ziua a-3-a,a-4-a de la interventia chirurgicala,nu presupune existenta unei complicatii.12.Imbibarea pansamentului plagii operatorii cu sange,nu presupune nici o interventie din partea asistentei medicale.13. Colica biliara apare cel mai frecvent in litiaza biliara.14. Colica abdominala este provocata de o contractie peristaltica violenta a unui fragment tubular.15. Colica biliara este forma cea mai des intalnita a durerii biliare determinata de cresterea brusca a presiunii in caile biliare.
Asociati termenii din cele 2 coloane
1).Colica biliara A).Afectiuni inflamatorii ale cailor biliare extra si intrahepatice.
2).Litiaza biliara B).Inflamatii cu caracter acut ale peretelui colecistic,de diferite grade (congestie,supuratie,gangrena).
3).Colecistita acuta C).Afectiunea provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in vezicule sau in caile biliare.
4).Angiocolitele D).Durere violenta in epigastru sau hipocondrul drept cu iradiere in umarul drept.
5) Coledoscopia E). Evidentierea ficatuluiF) Endoscopia caii biliare principale
Page 87
1).Ecografia A).Decelarea calculilor in caile biliare2).Colangiografia B).Evidentiaza prezenta calculilor3).Colecistita acuta C).Cea mai exacta metoda pt evidentierea permeabilitatii
fluxului pe venele hepatice4).Angiografia D).Afectiunea provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in
vezicule sau caile biliare5) RMN E). Foarte utila pentru detectarea si diagnosticarea tumorilor
abdominale si a chisturilorF) Cea mai sensibila explorare pentru detectarea tumorilor si a chisturilor
Marcati cu „x” raspunsul corect :
1. Pregatirea psihica a bolnavului in vederea interventiei chirurgicale are urmatorul obiectiv:a. respectarea disciplinei spitalicestib. convingerea ca interventia chirurgicala este beneficac. respectarea relatiilor cu personalul de ingrijired. respectarea pozitiilor impuse de medic
2. Preoperator unui bolnav cu stenoza pilorica i se va efectua:a. urografieb. esofagoscopiec. evacuarea continutului gastric si spalaturi gastrice repetated. clisme repetate
3. Pregatirea preoperatorie a unui bolnav, in etapa anemica include si administrarea de:a. plasmab. sange total conservatc. administrarea de fierd. masa eritrocitara
4. Preoperator colonul se pregateste astfel:a. regim alimentar sarac in reziduuri, administrare de ulei de parafina,clisme repetateb. regim alimentar bogat in fibre celulozicec. administrarea purgativelor drasticed. spalaturi gastrice
5.Complicatia postoperatorie mai frecventa la obezi este:a) hiperhidratareab) insuficienta renalac) hipertiroidismd) boala tromboembolica
6. Regimul alimentar administrat bolnavului in preziua interventiei este:
Page 88
a. dimineata si la pranz, regim obisnuit,iar seara regim hidricb. nu mananca nimic cu 48 ore inaintea interventieic. regim hidricd. regim obisnuit
7. Regiunile cu pilozitati se indeparteaza :a. in seara dinaintea interventieib. cu 1 ora inaintea interventieic. cu 36 ore inaintea interventieid. cu 15 min inainte de interventie
8.Complicatia rahianesteziei este: a. cefaleea persistenta
b. tusea cu expectoratie sangvinolenta c. greturi si varsaturi d. tuse uscata
9. Mobilizarea pacientului dupa interventia chirurgicala se face:a. dupa 48 oreb. dupa 2 saptamanic. dupa 1 saptamanad. cat mai precoce
10. Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate:a. la 3 zile dupa interventia chirurgicalab. in prima ora dupa interventiec. in seara interventiei
d. la 24 ore dupa interventie
11. Pacientul operat cu rahianestezie se transporta de la sala de operatie la salon in pozitie:a. decubit ventralb. decubit lateralc. decubit dorsal, cu capul intors laterald. decubit ventral cu capul intors lateral
12. Dupa interventia chirurgicala tranzitul intestinal se reia:a. in prima zib. dupa 7 zilec. dupa 48-72 ored. dupa 24 ore
13. Necesarul bazal de apa al organismului este de:a. 30-40 ml/kg corpb. 5-6 grc. 2-4 grd. 10-15 ml /Kg corp
14. Durerea care apare in hipocondrul drept ce iradiaza sub rebordul costal in spate, in umarul drept, subscapular si in regiunea cervicala este prezenta in:
Page 89
a. colica biliarab. ulcer gastricc. pancreatita acutad. colica renala
15. Colica biliara apare mai frecvent :a. dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochineticb. dimineata, dupa ce bolnavul se trezeste din somnc. dupa o masa compusa din paine prajita si branza de vacid. dupa o masa saraca in grasimi
16. Colica biliara impune explorarea cailor biliare, pentru a depista cauza prin:a. sondaj gastricb. colecistografie orala sau colongiografie intravenoasac. efectuarea ionogramei sanguined. cistografie
17. In colica biliara,bolnavului i se administreaza:a. antialgice,antispastice,antiemeticeb. antitermice, antispastice
c. antibiotice, antispasticed. antiemetice
18. Colica renala se caracterizeaza prin :a. durere paroxistica in hipocondrul dreptb. durere lobmara cu iradiere abdominalac. durere precordialad. durere paroxistica cu sediu lombar unilateral de iradiere de-a lunful ureterului in
hipogastru si organele genitale externe
19.Tratamentul in colica renala vizeaza administrarea de :a. Antispastice, antialgice, bai caldeb. Bai reci si antiinflamatoarec. Aplicatii locale calded. Antitusive, antitermice, antialgice
20. Pregatirea preoperatorie a bolnavului hepatic vizeaza:a. Reducerea secretiilor prin medicatie si drenaj posturalb. Gimnastica respiratoriec. Administrarea de antiagregate plachetared. Alimentatie bogata in proteine si perfuzii cu glucoza tamponata cu insulina
Page 90
Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala
BAREM DE CORECTURA
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1.F- Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-5372.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-5433.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-5454.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-5505.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-5566.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-5577.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-5988.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-5999.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-61510.F- Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-61611.F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-61812F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-61813.Ad- Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-65914 A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag 65915 A Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag 659
Asociati termenii din cele 2 coloane1.
1-D Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.5462-C Medicina interna – Corneliu Borundel – pg. 5453-B Medicina interna – corneliu Borundel – pg 5504-A Medicina interna – Corneliu Borundel – pg. 5525 F Medicina interna – Corneliu Borundel – pg 547
2. 1-b Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.551
2-a Medicina interna – Corneliu Borundel – pg. 5473-d Medicina interna – corneliu Borundel – pg 5444-c Medicina interna – Corneliu Borundel – pg. 5445 F Medicina interna – Corneliu Borundel – pg 544
Marcati cu „x” raspunsul corect
Page 91
1. b – Chirurgie Daschievici-Mihailescu –pg. 5352. c – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 5513 d – Chirurgie Daschievici-Mihailescu –pg. 5504.d–Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 5525 d – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 5556 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 5567 b –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 5588 a– Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 6159 d–Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 61610 c – Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 61511 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 61512 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 61713 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 62214 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 66015 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 66016 b –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – pg. 66017 a – Chirurgie Daschievici Mihailescu – pg 66018 d - Chirurgie Daschievici Mihailescu – pg 66019 a - Chirurgie Daschievici Mihailescu – pg 66120 d - Chirurgie Daschievici Mihailescu – pg 554
Page 92
Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific – DE VERIFICAT
Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos:
1. Pacientii imobilizati la pat beneficiaza de schimbari pasive ale pozitiei corpului.2. Schimbarea pozitiei unui pacient imobilizat se realizeaza de catre 2 asistente medicale.3. Actiunile asistentei medicale, in cazul unui pacient imobilizat, prevad prevenirea ulceratiilor de decubit.4. Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului.5. Obiectivele potentiale pentru pacientul imobilizat vizeaza invatarea deplasarii cu ajutorul carjelor, cadrului, bastonului.6. Asistenta medicala, in timpul mobilizarii, va supraveghea doar mersul pacientului.7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.8. Mobilizarea depinde de starea generala a pacientului.9. Evaluarea ingrijirii bolnavului imobilizat, se refera la prevenirea complicatiilor de decubit.10. Accentuarea mobilitatii fizice la un bolnav imobilizat produce o problema.11. Lezarea integritatii sistemului locomotor duce la deficit in a se alimenta si a se hidrata.12. Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie.13. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.14. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de igiena.15. Afectarea mobilitatii diminueaza capacitatea de participare la activitati recreative.
Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.
1.A B
1 Aparat respirator a Pneumonie hipostatica2 Pielea b Tromboze3 Aparatul digestiv c Deformari articulare4 Aparatul circulator d Incetinirea tranzitului5 Aparatul locomotor e Escara de decubit
Page 93
f Fracturi
2.A B
1 Imobilizare prelungita a exercitii din pozitia decubit dorsal2 Mobilizare progresiva b escare de decubit3 Ortostatism c tromboze4 Aparatul locomotor d pozitie bipeda5 Aparatul circulator e dozarea si gradarea exercitiilor
f deformari articulareIncercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:
1. Imobilizarea la pat predispune pacientul la:a. greturib. varsaturic. escared. litiaza biliara
2. In cazul bolnavilor imobilizati, salteaua patului trebuie sa fie:a. antidecubitb. relaxac. de paied. de buret
3. Toaleta bolnavului imobilizat, se face: a) in cada b) in pat c) la dus
d) pe scaun
4. Pielea bolnavului imobilizat este: a) fara tonicitate b) elastica c) grasoasa
d) rosie umeda
5. Bolnavii imobilizati vor fi scosi la aer cu: a. fotoliul rulant b. patul c. cadrul
d. scaunul6. Satisfacerea preocuparilor intelectuale ale pacientului imobilizat se face la: a. cinematograf b. teatru c. radio si T.V.
d. calculator
7. EKG-ul la un pacient imobilizat se face in :
Page 94
a. in salon b. in cabinetul EKG c. in cabinetul asistentelor
d. in laborator
8. Imobilizarea favorizeaza: a. diareea b. constipatia c. varsaturile
d. accelerarea circulatiei
9. Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat va fi bogat in: a. lipide b. glucide c. proteine
d. celuloza si lichide
10. Trombozele venoase, la bolnavul imobilizat, se previn prin: a. masaj usor al membrelor b. tapotaj toracic c. pudraj cu talc
d. masaj cervical
11. Pneumonia hipostatica se previne prin: a. gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi b. administrare de antibiotice c. administrare de chimioterapice
d. administrare de antiemetice
12. Stimularea circulatiei cutanate, la bolnavul imobilizat, se face prin frictionarea: a. zilnica cu alcool diluat b. saptamanala cu alcool diluat c. lunara cu alcool diluat
d. zilnica cu rivanol
13. Atitudinea asistentei medicale fata de pacientul imobilizat trebuie sa fie: a. indiferenta b. blanda c. violenta
d. agresiva
14. Acomodarea unui bolnav imobilizat la pat se realizeaza prin : a. atingeri repetate b. izolare c. atitudine calma
d. severitate
15. Procedeele profilactice aplicate bolnavului imobilizat, depind de starea :
Page 95
a. pacientului b. familiei c. asistentei medicale
d. medicului
Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific
BAREM DE CORECTURANotati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
Nr. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina1 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului
sanatos “ – Chiru F.- pag. 65
2 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.- pag.
65
3 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.- pag.
74
4 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.- pag.
70
5 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.- pag.
74
6 F “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.- pag.
75
7 F “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.- pag.
75
8 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.- pag.
74
9 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.- pag.
74
10 F “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.- pag.
73
11 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.- pag.
72
12 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.- pag.
72
13 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.- pag.
72
14 F “Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos “ – Chiru F.- pag.
73
15 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului 73
Page 96
sanatos “ – Chiru F.- pag.
Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.
1.Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. pagina1 - a “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 11062 - e “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 11063 - d “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 11064 - b “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 11065 - c “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1106
Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. pagina1 - b “Ingrijirea omului bolnav si sanatos”
Chiru F75
2 - a Ingrijirea omului bolnav si sanatos” Chiru F
74
3 - d Ingrijirea omului bolnav si sanatos” Chiru F
76
4 - f “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 11065 - c “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1106
Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:
Nr. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina1 C “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 11062 A “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 11073 B “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 11074 A “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 11065 B “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 11066 C “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 11077 A “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 11088 B “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 11089 D “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 110810 A “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 110811 A “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 110812 A “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 110813 B “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 110914 C “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 110915 A “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1109
Page 97
Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific – DE VERIFICAT
Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos:
1.Consumatorii de droguri sunt feriti de infectia cu virusul HIV.2.Persoanele care practica prostitutia sunt expuse infestarii cu virus HIV.3. Asocierea virusului HIV cu germeni oportunisti, produce febra inalta.4. Incapacitatea de a se alimenta si hidrata genereaza deshidratarea.5. Persoanele seropozitive pot prezenta anxietate data de insuficienta respiratorie.6. Dificultatea de a se misca este legata de atrofia musculaturii.7. Asistenta medicala educa pacientul pentru a deveni o sursa de infectii nosocomiale.8. Pacientul seropozitiv, imobilizat la pat, necesita ajutor in practicarea religiei.9. Hipertermia se combate prin impachetari reci, schimbate la 5’.10. Monitorizarea temperaturii pacientului seropozitiv se face numai dimineata.11. Administrarea oxigenului se face numai la indicatia medicului.12. Hidratarea parenterala cu glucoza 10% si vitamine se face numai la indicatia medicului.13. Toaleta cavitatii bucale a pacientului seropozitiv se face doar cu ser fiziologic.14. Prevenirea escarelor se face prin igiena, schimbarea pozitiei si a lenjeriei.15. Asistenta medicala are nevoie de manusi in manevrele de ingrijire a pacientilor seropozitivi.
II. Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.
1A B
1 Fereastra serologica a Perioada a doua2 Perioada de latenta clinica b Perioada a patra3 Primele manifestari ale bolii c Perioada a cincea4 Manifestari produse de virusul HIV in organism d Perioada a treia5 Infectii oportuniste e Prima perioada
Page 98
f. infectii virotice
2.A B
1 Tratamentul antifungic a Nistatin2 Tratamentul sarcomului Kaposi b Chimioterapice si interferon3 Tratamentul limfomului malign c Eritromicina4 Tratamentul infectiei streptococice d Ciprofloxacina5 Tratamentul infectiei cu salmonela e Tratament antivirotic
f.Clexan
3.
A B1 Pneumocystis carinii a Cotrimoxazol + Sulfadiazina2 Toxoplasma gondii b Cotrimoxazol3 Giardia intestinalis c Tiabendazol4 Strongiloides stercoralis d Ampicilina5 Hemophilus influenzae e Metronidazol + Furazolidon
f.Miofilin
Marcati cu „x” raspunsul corect :
1. SIDA este cauzata de: a) retrovirus b) treponema pallidum c) enterovirus d) virusul HIV2. Perioada de latenta clinica la adultii infestati cu HIV este de: a) 6 – 12 luni b) 2 – 4 ani c) 5 – 10 ani d) 1 an3. Rezistenta HIV in mediul extern este: a) crescuta b) slaba c) foarte crescuta d) inexistente4. Virusul HIV poate fi izolat din: a) sange, sperma, secretie otica b) sange, sperma, secretie vaginala c) sange, secretie salivara, LCR d) sperma5. Bolnavii seropozitivi pot face una din infectiile oportuniste enuntate :
Page 99
a) infectia bacteriana b) infectia reumatismala c) infectia ganglionara d) infectia urechii externe6. Tratamentul infectiei bacteriene in SIDA se face cu: a) antivirotice b) antihistaminice c) antiemetice d) antibiotice
7. Rolul profilactic in infectia HIV/SIDA revine: a) asistentei medicale b) consilierului c) psihologului d) medicului
8. Primul test efectuat in suspiciunea infestarii HIV este: a) testul alergologic b) IDR la tuberculina c) testul ELISA d) testu ADN
9. Protectia personalului medico-sanitar impotriva infectarii cu HIV se face prin: a) vaccinare b) masuri preventive ca cele din hepatita transmisa parenteral c) protectie cu antibiotice d) recoltarea marcarilor virali
10. Gravidelor seropozitive, medicul le recomanda: a) intreruperea sarcinii b) continuarea evolutiei sarcinii c) cat mai multe nasteri d) folosirea metodelor contraceptive 11. Masurile de protectie fata de caile de transmitere ale virusului HIV se refera la: a) folosirea obiectelor personale b) folosirea baii c) indepartarea donatorilor infectati d) izolarea suspectilor
12. Evolutia infectiei cu virusul HIV se desfasoara in cel mult: a) 10 ani b) 5 ani c) 3 ani d) 1 an
13. O problema majora la pacientii cu SIDA o reprezinta:
Page 100
a) cresterea apetitului alimentar b) febra c) cresterea apetitului sexual d) varsatura
14. Izolarea pacientului cu SIDA este cauzata de lipsa : a) conditiilor de mediu b) locuintei c) sustinerii sociale d) banilor
15. Primul obiectiv al asistentei medicale, in ingrijirea unui pacient cu SIDA, este: a) ameliorarea confortului pacientului b) orientarea in timp si spatiu c) indepartarea depresiei d) ameliorarea varsaturilor
BAREM DE CORECTURA Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific
Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos
Nr. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina1 F “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
catre asistentii medicali” Titirca L.425
2 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L.
425
3 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L.
426
4 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L.
426
5 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L.
426
6 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L.
426
7 F “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L.
426
8 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L.
426
9 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L.
427
10 F “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L.
427
11 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L.
427
Page 101
12 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L.
427
13 F “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L.
427
14 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L.
428
15 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L.
428
Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”
Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. pagina1 - e “Puericultura si pediatrie” Marcean si
Mihailescu455
2 - a “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu
455
3 - d “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu
455
4 - b “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu
455
5 - c “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu
455
2.
Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. pagina1 - a “Puericultura si pediatrie” Marcean si
Mihailescu458
2 – e “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu
458
3 – b “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu
458
4 – c “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu
458
5 – d “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu
458
3.
Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. Pagina1 – b “Puericultura si pediatrie” Marcean si
Mihailescu459
2 - a “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu
459
3 - e “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu
459
4 - c “Puericultura si pediatrie” Marcean si 459
Page 102
Mihailescu5 - d “Puericultura si pediatrie” Marcean si
Mihailescu459
Marcati cu „x” raspunsul corect :
Nr. intrebare
Raspuns Bibliografie Nr. pagina
1 D “Ingrijiri speciale acordate pacientilor” Lucretia Titirca 4252 C “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 4553 B “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 2204 B “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 2195 A “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 4566 D “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 4587 A “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 4598 C “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea. 2229 B “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 22410 A “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 22311 C “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 22312 A “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 22213 B “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii
medicali” Titirca L.426
14 D “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L.
426
15 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Titirca L.
426
Page 103