subiecte examen

TESTE DREPTUL PROPRIETĂŢII INTELECTUALE

A. ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI ÎNTRE CONTRACTUL DE EDITARE ŞI CEL DE ANTREPRIZĂ

1. ASEMĂNĂRIa) Ambele sunt contracte încheiate între părţi, în scopul de-a produce efecte juridice:

Cesiunea:- Este convenţia prin care titularul dreptului de autor cedează editorului, în schimbul unei remuneraţii, dreptul de a reproduce şi de a difuza opera;-Este un contract de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor; este un contract comercial;- Este reglementat de Legea 8/1996, privind drepturile de autor.Antrepriza:- Este conventia prin care titularul dreptului de autor(beneficiar) împuterniceşte, pe cheltuiala sa, pe un editor(antreprenor) pt. a reproduce şi, eventual, a difuza opera;- Antreprenorul se obligă ca, pe riscul său, să reproducă şi/ difuzeze opera beneficiarului, în schimbul unui preţ;- Este reglementat de noul Cod civil; este contract civil.

b) Caracterele juridice a contractelor de editare şi de antrepriză:– consensual, în sensul că se încheie prin simplul acord de voinţă al părţilor cu capacitate de a contracta care îşi dau consimţământul reciproc şi concordant asupra condiţiilor contractului, – sinalagmatic (bilateral), înseamnă că generează drepturi şi obligaţii reciproce şi interdependente între părţi; – comutativ, înseamnă că la momentul încheierii contractului de antrepriză, ambele părţi cunosc existenţa şi întinderea drepturilor dobândite şi a obligaţiilor asumate; – cu titlu oneros, înseamnă că ambele părţile urmăresc la încheierea contractului de antrepriză interese patrimoniale; – de regulă, cu executare succesivă, implică un interval de timp; – intuitu personae , având în vedere calităţile– translativă de drepturi numai pt contractul de cesiune exclusivă, în rest fiind netranslativă de drepturi

c) Pentru valabilitatea contractelor e necesar ca: - opera de creaţie intelectuală să existe, să fie originală, să îmbrace o formă de exprimare obiectiv perceptibilă, să fie susceptibilă de aducere la cunoştinţă publică, altfel nu se pune problema drepturilor de autor;- consimţămâtul să fie dat de persoane cu discernământ, în scopul de-a produce efecte juridice, exteriorizat şi fără vicii; - capacitate de exerciţiu, trebuie să existe la încheierea contractelor: pentru titular poate să lipsească, contractul se încheie de reprezentant, iar editorul trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu; - obiectul celor două contracte e diferit, dar: trebuie să existe, să fie determinat/determinabil, să fie licit şi moral, în circuitul civil; - cauza să fie licită şi morală;

d) Trebuie stabilite în contracte:- părţile(editorul şi titularul dreptului de autor) şi calitatea lor(diferă la cele două contracte);- obiectul(diferă esenţialmente: la cesiune se cedează drepturile patrimoniale expres prevăzute, iar la antrepriză se împuterniceşte executarea acelor drepturi de antreprenor, pe cheltuiala şi în numele titularului)) şi cauza; - scopul: reproducere şi difuzare a operei şi obţinerea unui beneficiu material din aceasta(diferă ordinea de prioritate a celor două)- durata contractului; absenţa dă dreptul părţii interesate de a cere anularea contractului;- natura exclusivă sau neexclusivă şi întinderea teritoriala a contractului; absenţa dă dreptul părţii interesate de a cere anularea contractului(aceste clauze prevăzute în cele 2 contracte au implicaţii juridice diferite:

Cesiune:

1


-natura exclusivă(stabilită expres) implică faptul că drepturile patrimoniale asupra operei(reproducerea şi difuzarea) intră în patrimoniul cesionarului, iar titularul nu mai beneficiază de aceste drepturi patrimoniale în modalităţile, limitele teritoriale şi termenul pt care au fost cedate; cesionarul poate introduce acţiunea în contrafacere şi poate ceda drepturile cesionate, în aceleaşi condiţii, fără acordul titularului dreptului de autor;-natura neexclusivă(se subînţelege) implică faptul că drepturile patrimoniale asupra operei nu intră în patrimoniul cesionarului, iar titularul beneficiază de aceste drepturi patrimoniale, pe durata cesiunii(poate încheia alte contracte de cesiune); cesionarul nu poate introduce acţiunea în contrafacere şi nu poate ceda drepturile cesionate, în aceleaşi condiţii, fără acordul titularului dreptului de autor;-întinderea teritorială: limitată/nu la anumite teritorii;

Antrepriză: -natura exclusivă implică faptul că nu s-au încheiat alte contracte de antrepriză având acelaşi obiect; -natura neexclusivă implică faptul că se pot încheia alte contracte de antrepriză având acelaşi obiect; -întinderea teritorială: limitată/nu la anumite teritorii; se poate încheia un contract de subantrepriză, fără a depăşi clauzele contractului de antrepriză(dacă nu s-a prevăzut altfel), fără acordul titularului(antreprenorul răspunde pt faptele subantreprenorului);

c) numărul maxim şi minim al exemplarelor; având în vedere faptul că dreptul patrimonial de reproducere şi difuzare a unei opere de creaţie intelectuală aparţine exclusiv autorului, este normal ca autorul să cunoască şi să autorizeze numărul de exemplare reproduse şi difuzated) termenul pentru apariţia şi difuzarea exemplarelor fiecărei ediţii sau, după caz, ale fiecărui tiraj; e) termenul de predare a originalului operei de către autor; f) procedura de control al numărului de exemplare produse de către editor. g) preţul contractului este lăsat la latitudinea părţilor(la cesiune numai în bani, iar la antrepriză pot fi şi alte bunuri), dacă nu e stabilit se poate stabili ulterior(de organele jurisprudenţiale; prin lege); absenţa dă dreptul părţii interesate de a cere anularea contractului; diferă la cele două contracte:

Cesiune: pt cedarea drepturilor de reproducere şi difuzare a operei, titularul dreptului de autor are dreptul la o remuneraţie(obligatoriu bani) achitată de către editor(cesionar)

Antrepriză: pt executarea reproducerilor şi difuzarea lor(conform contractului), editorul are dreptul la încasarea unui preţ, achitat de titularul dreptului de autor ce a încheiat contractul; preţ stabilit în bani, bunuri/alte servicii

h) numărul de exemplare rezervate autorului cu titlu gratuit este o clauză esenţială doar contractului de editare, nu şi celui de antrepriză

e) Forma contractelor:- forma scrisă=condiţie ad probationem, nu ad validitatem(pt ambele contracte);

f) Efectele contractelor:-obligaţiile titularului dreptului de autor: de-a pune la dispoziţie originalul pt reproducere; de garanţie împotriva tulburărilor de fapt şi de drept(specifice fiecărui contract);

Pt antrepriză avem achitarea preţului pt lucrările de editare şi a cheltuielilor înaintate de antreprenor-obligaţiile editorului: de reproducere, distribuţie publicitate a operelor, în conformitate cu prevederile contractuale/legale

2


Pt cesiune avem: achitarea remuneraţiei către titular, pt cedarea spre utilizare a drepturilor patrimoniale conform contractului/confor deciziei organelor jurisdicţionale; obligaţia de utilizare a operei→desfiinţarea contractului de editare; obligaţia de a avea un număr de exemplare în stoc şi la vânzare pe măsura cererii; obligaţia de a reimprima opera dacă se epuizează cât timp mai există cerere pentru ea. Fără a depăşi însă limitele stabilite de contractul de editare; obligaţia de a permite autorului să aducă îmbunătăţiri operei la fiecare ediţie. Modificările aduse nu trebuie să mărească substanţial costul editorului sau să schimbe caracterul operei

- suportarea riscurilor: în ambele situaţii aparţine editorului-transmiterea contractelor se face cu acordul scris al titularului dreptului de autor

g) Încetarea contractelor, în condiţiile legii, prin:- executare, -acordul de voinţă al părţilor, -denunţare unilaterală, -expirarea termenului, -îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea condiţiei, -imposibilitate fortuită de executare, precum şi din -orice alte cauze prevăzute de lege.SPECIFICE CESIUNII:-Exercitarea de autorul cedent a dreptului de retractare -Neutilizare sau utilizare insuficientă dacă interesele cedentului sunt afectate considerabil -Epuizarea ultimei ediţii convenite. Se consideră epuizată o ediţie dacă numărul exemplarelor nevândute e mai mic de 5% din numărul total de exemplare sau mai mic de 100 -Nepublicarea în termenul convenit. În acest caz cedentul are dreptul de a cere desfiinţarea contractului şi daune pentru neexecutare -Pierderea operei originare -În cazul decesului autorului înainte de terminarea operei contractul se consideră rezolvit numai pentru partea de operă neterminată. Editorul poate publica partea terminată a operei numai dacă autorul şi-a manifestat în timpul vieţii acordul neechivoc în acest sens.

2. DEOSEBIRI:CONTRACT DE EDITARE CONTRACT DE ANTREPRIZĂ

Definiţie şi reglementare- Este convenţia prin care titularul dreptului de autor cedează editorului, în schimbul unei remuneraţii, dreptul de a reproduce şi de a difuza opera;-Este un contract de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor; este un contract comercial;- Este reglementat de Legea 8/1996, privind drepturile de autor.

- Este conventia prin care titularul dreptului de autor(beneficiar) împuterniceşte, pe cheltuiala sa, pe un editor(antreprenor) pt. a reproduce şi, eventual, a difuza opera;- Antreprenorul se obligă ca, pe riscul său, să reproducă şi/ difuzeze opera beneficiarului, în schimbul unui preţ;- Este reglementat de noul Cod civil; este contract civil.

Părţile în contract-Editorul(calitate de cesionar) şi titularul dreptului de autor(calitate de cedent)

-Editorul(calitate de antreprenor) şi titularul dreptului de autor(calitate de beneficiar a lucrării executate de antreprenor)

Obiectul contractului- Cesiunea parţială a drepturilor patrimoniale de autor - Împuternicirea acordată, de titularul dreptului de

3


către editor, în schimbul unei remuneraţii acordate titularului, pe cheltuiala editorului:

Expresă: reproducerea şi difuzarea; Cedează editorului dreptul de-a reproduce şi

difuza opera; beneficiile aparţinând editorului

autor, antreprenorului(editor) de-a reproduce şi difuza opera, în schimbul unui preţ, pe cheltuiala titularului:

Expresă:reproducerea şi difuzarea; Împuterniceşte editorul să execute dreptul

de-a reproduce şi difuza opera, în numele şi pe cheltuiala titularului; beneficiile aparţinând titularului

Scopul-Scopul principal este obţinerea unei remuneraţii în schimbul cedării celor două drepturi patrimoniale-Scopul secundar este reproducerea şi difuzarea operei

- Scopul principal este reproducerea şi difuzarea operei- Scopul secundar este obţinerea unor benefici prin aducerea la cunoştinţa publicului a operei

Conţinutul contractuluia) durata cesiunii; absenţa dă dreptul părţii interesate de a cere anularea contractului;b) natura exclusivă sau neexclusivă şi întinderea teritoriala a cesiunii; absenţa dă dreptul părţii interesate de a cere anularea contractului;-natura exclusivă(stabilită expres) implică faptul că drepturile patrimoniale asupra operei(reproducerea şi difuzarea) intră în patrimoniul cesionarului, iar titularul nu mai beneficiază de aceste drepturi patrimoniale în modalităţile, limitele teritoriale şi termenul pt care au fost cedate; cesionarul poate introduce acţiunea în contrafacere şi poate ceda drepturile cesionate, în aceleaşi condiţii, fără acordul titularului dreptului de autor;-natura neexclusivă(se subînţelege) implică faptul că drepturile patrimoniale asupra operei nu intră în patrimoniul cesionarului, iar titularul beneficiază de aceste drepturi patrimoniale, pe durata cesiunii(poate încheia alte contracte de cesiune); cesionarul nu poate introduce acţiunea în contrafacere şi nu poate ceda drepturile cesionate, în aceleaşi condiţii, fără acordul titularului dreptului de autor;-întinderea teritorială: limitată/nu la anumite teritorii;c) numărul maxim şi minim al exemplarelor;d) remuneraţia autorului, stabilită în condiţiile prezentei legi; absenţa dă dreptul părţii interesate de a cere anularea contractului; pt cedarea drepturilor de reproducere şi difuzare a operei, titularul dreptului de autor are dreptul la o remuneraţie(obligatoriu bani) achitată de către editor(cesionar)

e) numărul de exemplare rezervate autorului cu titlu –

a) durata împuternicirii; dă dreptul părţii interesate de a cere anularea contractului;b) natura exclusivă sau neexclusivă şi întinderea teritoriala a împuternicirii; dă dreptul părţii interesate de a cere anularea contractului;-natura exclusivă implică faptul că nu s-au încheiat alte contracte de antrepriză având acelaşi obiect;-natura neexclusivă implică faptul că se pot încheia alte contracte de antrepriză având acelaşi obiect;-întinderea teritorială: limitată/nu la anumite teritorii; se poate încheia un contract de subantrepriză, fără a depăşi clauzele contractului de antrepriză(dacă nu s-a prevăzut altfel), fără acordul titularului(antreprenorul răspunde pt faptele subantreprenorului);

c) numărul maxim şi minim al exemplarelor; d) preţul, stabilit în condiţiile codului civil; dă dreptul părţii interesate de a cere anularea contractului; pt executarea reproducerilor şi difuzarea lor(conform contractului), editorul are dreptul la încasarea unui preţ, achitat de titularul dreptului de autor ce a încheiat contractul; preţ stabilit în bani, bunuri/alte serviciie) numărul de exemplare rezervate autorului cu titlu

4


gratuit- cheltuiala cu reproducerea şi difuzarea aparţine editorului, nu titularului, iar titularul are dreptul la un anumit număr de exemplare gratuite;f) termenul pentru apariţia şi difuzarea exemplarelor fiecărei ediţii sau, după caz, ale fiecărui tiraj;g) termenul de predare a originalului operei de către autor; h) procedura de control al numărului de exemplare produse de către editor.

gratuit- această clauză nu există(cheltuiala cu reproducerea şi difuzarea e a titularului, nu a editorului;f) termenul pentru apariţia şi difuzarea exemplarelor fiecărei ediţii sau, după caz, ale fiecărui tiraj;g) termenul de predare a originalului operei de către autor; h) procedura de control al numărului de exemplare produse de către editor.

Efectele contractelor1. Obligaţiile cedentului(titularul dreptului):

-Obligaţia de a pune obiectul ediţiei la dispoziţia editorului(formă care permite reproducerea normală; păstrează dreptul de proprietate asupra originalului; nu poate modifica substanţial opera după predarea obiectului ediţiei; obligaţia efectuării corecturilor)Refuzul autorului=retractarea-Obligaţia de garanţie împotriva tulburărilor de drept şi a celor de fapt:- pentru cesiunile anterioare sau ulterioare ale aceleiaşi opere/opere nesemnificativ diferit- trebuie să se abţină de la orice acte care ar jena normala utilizare a operei şi să evite să facă rău operei odată introdusă în circuitul economic- nu poate încheia un alt contract de editare înainte de epuizarea primei ediţii(contract pe 1 ediţie)- nu poate încorpora opera unei ediţii complete a operelor sale înainte de epuizarea ediţiei anterioare-răspunde şi pentru fapta unui terţ dacă aceasta priveşte o tulburare de drept (acţiunile împotriva editorului pentru contrafacere, încălcarea dreptului la intimitate şi viaţă privată sau a drepturilor personalităţii prin operă) 2. Obligaţiile cesionarului(editorul):-Obligaţia de publicare a operei; nu publică opera(la data stabilită/în termen de 1 an) = solicita desfiinţarea contractului şi plata de daune; poate păstra remuneraţia deja primită sau solicita plata integrală a remuneraţiei-Obligaţia de reproducere a operei- în condiţiile şi numărul de exemplare convenit cu cedentul/cel stabilit pt acel tip de operă-în termenul stabilit de contract/un an de la acceptare-editorul nu poate interveni în conţinutul operei, poate totuşi să corecteze erorile de ortografie, punctuaţie, sintaxă dar nu şi stilul-Obligaţia de distribuire a operei se face de către editor prin vânzare, închiriere sau împrumut. -Pentru ca opera

1. Obligaţiile beneficiarului(titularul dreptului):-Obligaţia de a pune obiectul ediţiei la dispoziţia editorului(formă care permite reproducerea normală; păstrează dreptul de proprietate asupra originalului; nu poate modifica substanţial opera după predarea obiectului ediţiei; obligaţia efectuării corecturilor)Refuzul autorului=denunţ unilateral-Obligaţia de garanţie împotriva tulburărilor de drept şi a celor de fapt:- pentru antreprizele anterioare sau ulterioare ale aceleiaşi opere/opere nesemnificativ diferit- trebuie să se abţină de la orice acte care ar jena normala reproducere şi distribuţie a operei;-răspunde şi pentru fapta unui terţ dacă aceasta priveşte o tulburare de drept (acţiunile împotriva editorului pentru contrafacere, încălcarea dreptului la intimitate şi viaţă privată sau a drepturilor personalităţii prin operă) ;- Obligaţia de plată a lucrărilor intelectuale efectuate de editor pe cheltuiala şi în numele titularului 2. Obligaţiile antrepenorului(editorului):-Obligaţia de publicare a operei; nu publică opera(la data stabilită/în termen de 1 an) = solicita desfiinţarea contractului şi plata de daune; poate păstra remuneraţia deja primită sau solicita plata integrală a remuneraţiei-Obligaţia de reproducere a operei- în condiţiile şi numărul de exemplare convenit cu cedentul/cel stabilit pt acel tip de operă-în termenul stabilit de contract/un an de la acceptare-editorul nu poate interveni în conţinutul operei, poate totuşi să corecteze erorile de ortografie, punctuaţie, sintaxă dar nu şi stilul-Obligaţia de distribuire a operei se face de către editor prin vânzare, închiriere sau împrumut. -Pentru ca opera să fie distribuită ea trebuie înainte reprodusă

5


să fie distribuită ea trebuie înainte reprodusă- Obligaţia de publicitate pentru operă, conform uzanţelor pentru tipul de operă care se promovează- Obligaţia de utilizare a operei. Dacă editorul nu utilizează sau utilizează insuficient opera, cauzând prejudicii semnificative cedentului acesta poate solicita desfiinţarea contractului de editare- Obligaţii subsecvente:-Obligaţia de a avea un număr de exemplare în stoc şi la vânzare pe măsura cererii-Obligaţia de a reimprima opera dacă se epuizează cât timp mai există cerere pentru ea. Fără a depăşi însă limitele stabilite de contractul de editare-Obligaţia de a permite autorului să aducă îmbunătăţiri operei la fiecare ediţie. Modificările aduse nu trebuie să mărească substanţial costul editorului sau să schimbe caracterul operei- Obligaţia de plată a remuneraţiei cedentului: atât remuneraţia în bani cât şi un număr de exemplare gratuite stabilit prin contract- Obligaţia de restituire a originalului operei- Obligaţia de a oferi autorului copiile rămase în stoc3. Transmisiunea contractului de editare. Fiind un contract intuitu personae, editorul nu poate ceda contractul fără consimţământul scris al autorului4. Încetarea contractului de editare. Contractul de editare încetează în cazurile prevăzute de dreptul comun dar şi în cazuri specifice precum:-Exercitarea de autorul cedent a dreptului de retractare-Neutilizare sau utilizare insuficientă dacă interesele cedentului sunt afectate considerabil-Epuizarea ultimei ediţii convenite. Se consideră epuizată o ediţie dacă numărul exemplarelor nevândute e mai mic de 5% din numărul total de exemplare sau mai mic de 100-Nepublicarea în termenul convenit. În acest caz cedentul are dreptul de a cere desfiinţarea contractului şi daune pentru neexecutare-Pierderea operei originare-În cazul decesului autorului înainte de terminarea operei contractul se consideră rezolvit numai pentru partea de operă neterminată. Editorul poate publica partea terminată a operei dacă autorul a manifestat în timpul vieţii acordul neechivoc în acest sens.

- Obligaţia de publicitate pentru operă, conform uzanţelor pentru tipul de operă care se promovează- Obligaţia de utilizare a operei. Dacă editorul nu utilizează sau utilizează insuficient opera, cauzând prejudicii semnificative cedentului acesta poate solicita desfiinţarea contractului de editare- Obligaţii subsecvente:-Obligaţia de a avea un număr de exemplare în stoc şi la vânzare pe măsura cererii-Obligaţia de a reimprima opera dacă se epuizează cât timp mai există cerere pentru ea. Fără a depăşi însă limitele stabilite de contractul de editare-Obligaţia de a permite autorului să aducă îmbunătăţiri operei la fiecare ediţie. Modificările aduse nu trebuie să mărească substanţial costul editorului sau să schimbe caracterul operei- Obligaţia de plată a remuneraţiei cedentului: atât remuneraţia în bani cât şi un număr de exemplare gratuite stabilit prin contract- Obligaţia de restituire a originalului operei- Obligaţia de a oferi autorului copiile rămase în stoc3. Transmisiunea contractului de antrepriză. Fiind un contract intuitu personae, editorul nu poate ceda contractul fără consimţământul scris al autorului4. Încetarea contractului de antrepriză. - executare,-acordul de voinţă al părţilor,-denunţare unilaterală,-expirarea termenului,-îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea condiţiei,-imposibilitate fortuită de executare, precum şi din-orice alte cauze prevăzute de lege.

6


B. CONDIŢII CERUTE PENTRU PROTECŢIE:DREPT DE AUTOR MARCĂ ŞI INDICAŢIE GEOGRAFICĂ INVENŢIE1.să existe într-o formă perceptilă obiectiv;2.să fie originală;3.să fie susceptibilă de aducere la cunoştinţa publicului, indiferent de: domeniul creaţiei(literară, muzicală, dramatică, artistică /programe calculator), modalitatea de creaţie, modul şi forma de exprimare, valoarea şi destinaţia lor

-Sunt semne distinctive ale activităţii de comerţ, nu creaţii originale/noi;-Nu sunt obligatorii;-Sunt protejate prin înscriere la OSIM, pe baza unei cereri(pers fizică/juridică), contra cost, cu îndeplinirea condiţiilor;-Protecţia nu e perpetuă, ele fiind limitate la 10 ani(pot fi prelungiţi nelimitat).1.MARCĂ :a)Să fie susceptibilă de reprezentare graficăb)Să fie distinctă;c)Să fie disponibilăd)Să nu fie identică/asemănătoare cu o marcă notorie/de renume;e)Liceitatea semnului ales2.INDICAŢIE GEOGRAFICĂa)Să fie denumire de tara, regiune/localitate a unui statb)Serveşte la identificarea unui produs originar din acea zonăc)O calitate, o reputatie sau alte caracteristici determinate ale produsului pot fi in mod esential atribuite acestei origini geografice;d)Să obţină acordul M Agriulturii şi Alimentaţiei

-Sunt creaţii noi ce rezolvă o problemă tehnică;-Sunt protejate prin înscriere la OSIM, pe baza unei cereri(autor numai persoana fizică), contra cost, cu îndeplinirea condiţiilor;-Protecţia nu e perpetuă, ele fiind limitate la 20 ani, după care intră în domeniul publicBREVETUL DE INVENŢIE:1.să fie nouă, la nivel mondial,2.să implice o activitate inventivă(nu rezultatul evident al progresului tehnic) şi3.să fie susceptibilă de aplicare industrială şi agricolă.

C. EXCLUSE DE LA PROTECŢIE:DREPT DE AUTOR MARCĂ/INDICAŢIE GEOGRAFICĂ INVENŢIEa) ideile, teoriile, conceptele, descoperirile ştiinţifice, procedeele, metodele de funcţionare sau conceptele matematice ca atare şi invenţiile, conţinute într-o operă, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare;b) textele oficiale de natură politică, legislativă, administrativă,

MARCĂ:a) marcile care nu sunt: susceptibile de reprezentare grafică, distinctive şi legale; care sunt contrare ordinii publice şi moralei; care conţin numele unei persoane de renume/nu au aprobarea acestuia;b) marcile uzuale in limbajul curent sau in practicile comerciale loiale si constante;c) marcile pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinatia, valoarea, originea geografica sau timpul fabricarii produsului ori prestarii serviciului sau alte caracteristici ale acestora;d) marcile constituite exclusiv din forma produsului, care este impusa de natura produsului sau este necesara obtinerii unui rezultat tehnic sau da o valoare susbtantiala produsului;e) marcile care induc publicul in eroare cu privire la originea geografica, calitatea sau natura produsului sau serviciului;

a) Pentru că nu le consideră a fi invenţii:-descoperirile, teoriile ştiinţifice şi metodele matematice-creaţiile estetice-planurile, principiile şi metodele în exercitarea de activităţi mentale, în materie de jocuri sau în domeniul activităţilor economice, precum şi programele de calculator-prezentările de informaţiib) Pentru motive de ordine şi sănătate publică, pentru evitarea unui cumul de protecţie:

7


judiciară şi traducerile oficiale ale cestora;c) simbolurile oficiale ale statului, ale autorităţilor publice şi ale organizaţiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul şi medalia;d) mijloacele de plată;e) ştirile şi informaţiile de presă;f) simplele fapte şi date

f) marcile care contin o indicatie geografica, dacă nu sunt originare din teritoriul indicat, inducând publicul in eroare;g) marcile care sunt constituite sau contin o indicatie geografica identificind vinuri sau produse spirtoase care nu sunt originare din locul indicat;h) marcile care sunt contrare ordinei publice sau bunelor moravuri;i) marcile care cuprind, fara autorizatia organelor competente, reproduceri sau imitatii de steme, drapele, alte embleme, etc..j) este identica/similară cu o marca anterioara, notorie/de renume, iar produsele sau serviciile pentru care inregistrarea marcii a fost ceruta sint identice cu cele pentru care marca anterioara este protejata/există risc de confuzi/ asociereINDICATIILE GEOGRAFICE:a) nu sunt atribuite produselor din zona respectivă; produsele nu implică calităţi, caracteristici specifice zonei; induc publicul în eroareb) sunt denumiri generice ale produselor;c) sunt contrare bunelor moravuri sau ordinii publice.

-invenţiile a căror exploatare comercială este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv cele dăunătoare sănătăţii şi vieţii persoanelor, animalelor ori plantelor, şi care sunt de natură să aducă atingeri grave mediului, cu condiţia ca această excludere să nu depindă numai de faptul ca exploatarea este interzisă printr-o dispoziţie legală-soiurile de plante şi rasele de animale, precum şi procedeele esenţial biologice pentru obţinerea plantelor sau animalelor

D. DREPTURI MORALE ŞI PATRIMONIALE:DREPT DE AUTOR MARCĂ/INDICAŢIE

GEOGRAFICĂINVENŢIE

-DREPTURILE MORALE1. Dreptul de divulgare a operei = dreptul de a decide dacă, în ce mod şi când va fi adusă opera la cunoştinţă publică; denumit şi dreptul la prima publicare2. Dreptul la paternitate=dreptul de a pretinde recunoaşterea calităţii de autor a operei=dreptul la calitatea de autor; Conferă autorului dr de a cere ca numele său să figureze pe opere/ să fie asociat cu acestea-Are două aspecte:■ Pozitiv= dreptul autorului de a revendica oricând calitatea de autor■ Negativ= dreptul de a se opune oricărei uzurpări a calităţii sale de autor de către terţi3. Dreptul la nume=dreptul de a decide sub ce nume va fi adusă opera la cunoştinţă publică. De fapt este dreptul autorului de a decide dacă opera apare sub numele lui/sub pseudonim/în anonimat.4. Dreptul la respectul integrităţii operei=dreptul

-DREPTURILE MORALE

-DREPTURI MORALE.1.Dreptul la calitatea de autor-Este dreptul care permite inventatorului să i se menţioneze numele, prenumele şi calitatea în brevetul eliberat, în carnetul de muncă, precum şi în orice acte sau publicaţii privind invenţia sa o Se naşte din momentul creaţiei dar se consolidează la momentul brevetării invenţiei-Este un drept personal, nepatrimonial, exclusiv, absolut, inalienabil, imprescriptibil şi insesizabil2.Dreptul de a da publicităţii invenţia-Dreptul inventatorului de a divulga invenţia sa către public, indiferent dacă urmăreşte sau nu

8


de a pretinde respectarea integrităţii operei şi de a se opune oricărei modificări, precum şi oricărei atingeri adusă operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputaţia sa. Excepţii: programele de calculator pt utilizarea conform destinaţiei şi pt operele arhitecturale-necesităţi de siguranţă publică5. Dreptul de retractare=dreptul de a retracta opera, despăgubind, dacă este cazul, pe titularii drepturilor de utilizare prejudiciaţi prin exercitarea retractării.Este drept viager; aparţine numai autorului, celelalte pot fi transmise prin moştenire până la 70 ani după moartea autorului, după care intră în circuitul public-DREPTURILE MORALE. CARACTERE JURIDICE:1. Caracterul strict personal. În timpul vieţii autorului ele nu pot fi exercitate decât de autor ; ele pot fi transmise prin moştenire(nu dr la nume şi dr la retractare), nu însă şi prin contracte între vii2. Caracterul inalienabil şi insesizabil: nu pot fi înstrăinate de către autor ; nu se poate nici renunţa la ele ; nu pot fi nici urmărite silit de creditorii autorului3. Caracterul imprescriptibil. Excepţie: dreptul la retractare. Prescripţia extinctivă se aplică doar în cazul drepturilor patrimoniale, nu şi al celor morale4. Caracterul perpetuu. Excepţie: dreptul la nume şi dreptul de retractare. Se transmit prin moştenire pe durată nelimitată-DREPTURILE PATRIMONIALE:-Existenţa acestor drepturi este condiţionată de exercitarea de către autor a dreptului de divulgare.-Ele sunt legate de persoana autorului, exclusive şi limitate în timp.1. Dreptul de a utiliza opera. Este dreptul autorului de a trage foloase materiale din utilizarea operei sale, el putând decide dacă, în ce mod şi când va fi utilizată opera inclusiv de a consimţi la utilizarea ei de către terţi. Consimţirea la utilizare se realizează prin cesionarea unuia sau mai multor drepturi

scopuri patrimoniale-Este limitat în cazul invenţiilor realizate de salariat în executarea unui contract individual de muncă cu activitate inventivă în cadrul funcţiilor ce i-au fost conferite3.Dreptul la nume-Constă în necesitatea identificării inventatorului ca autor al invenţiei, indiferent de titular/ solicitant4.Dreptul de prioritate-Dreptul inventatorului de a cere recunoaşterea faptului că a fost primul care a identificat soluţia brevetată-Acest drept nu are o finalitate juridică directă în sistemele de protecţie cu prioritate de înregistrare (precum cel din România).-DREPTURI PATRIMONIALE1.Brevetul de invenţie conferă titularului său un drept exclusiv de exploatare a invenţiei pe întreaga sa durată şi, pe latura sa negativă, permite titularului să interzică terţilor neautorizaţi efectuarea următoarelor acte:-fabricarea, folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în vederea folosirii, oferirii spre vânzare ori vânzării, în cazul în care obiectul brevetului este un produs-utilizarea procedeului, precum şi folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în aceste scopuri al produsului obţinut direct prin procedeul brevetat, în cazul în care obiectul brevetului este un procedeu-Întinderea protecţiei conferite de brevet sau de cererea de brevet este determinată de conţinutul revendicărilor. Acestea sunt

9


patrimoniale-Dreptul de a utiliza opera dă naştere la drepturi patrimoniale, distincte şi exclusive, ale autorului de a autoriza sau interzice:-Reproducerea integrală/parţială, directă sau indirectă, temporară sau permanentă, prin orice mijloace şi sub orice formă a operei;-Distribuirea operei;-Distribuirea are ca obiect suportul material în care opera este multiplicată şi nu opera în sine-Dreptul de distribuire se epuizează odată cu prima vânzare sau primul transfer de drept asupra originalului ori a copiilor unei opere, pe piaţa internă, de către titularul de drepturi sau cu consimţământul acestuia-Importul în vederea comercializării pe piaţa internă a copiilor realizate cu consimţământul autorului; trebuie autorizată de titularul dreptului-Închirierea operei; punerea la dispoziţie spre utilizare, pentru un timp limitat şi pentru un avantaj economic sau comercial direct sau indirect, a unei opere sau a copiilor protejate ale acesteia-Împrumutul operei; punerea la dispoziţie spre utilizare, pentru un timp limitat şi fără un avantaj economic sau comercial direct ori indirect, a unei opere prin intermediul unei instituţii care permite accesul publicului în acest scop.-Autorul beneficiază de plata unei remuneraţii echitabile pentru autorizarea acestui împrumutComunicarea publică, direct sau indirect a operei, prin orice mijloace, inclusiv prin punerea operei la dispoziţia publicului astfel încât să poată fi accesată în orice loc şi orice moment ales, în mod individual, de către public;-Radiodifuzarea operei;-emiterea unei opere de către un organism de radiodifuziune ori de televiziune, prin orice mijloc ce serveşte la propagarea fără fir a semnelor, sunetelor sau imaginilor, ori a reprezentării acestora, inclusiv comunicarea ei publică prin satelit, în scopul recepţionării de către public;

interpretate cu ajutorul descrierii şi desenelor.-Solicitantul se bucură de drepturile sale încă de la data publicării cererii de brevet, sub rezerva înregistrării ulterioare a brevetului.-Dreptul exclusiv de exploatare suferă însă următoarele limitări :-folosirea invenţiilor în construcţia şi în funcţionarea vehiculelor terestre, aeriene, precum şi la bordul navelor sau la dispozitivele pentru funcţionarea acestora, aparţinând statelor membre ale tratatelor şi convenţiilor internaţionale privind invenţiile, la care România este parte, când aceste vehicule sau nave pătrund pe teritoriul României, temporar sau accidental, cu condiţia ca această folosire să se facă exclusiv pentru nevoile vehiculelor sau navelor-efectuarea oricăruia dintre actele prevăzute de lege ca fiind componente ale dreptului exclusiv de exploatare de către o persoană care a aplicat obiectul brevetului de invenţie sau cel al cererii de brevet, aşa cum a fost publicată, ori a luat măsuri efective şi serioase în vederea producerii sau folosirii lui cu bună-credinţă pe teritoriul României, independent de titularul acesteia, cât şi înainte de constituirea unui depozit naţional reglementar privind invenţia sau înainte de data de la care curge termenul de prioritate recunoscută;â caz în care invenţia poate fi folosită în continuare de acea persoană, în volumul existent la data de depozit sau a priorităţii recunoscute, şi

10


-transmiterea unei opere sau a reprezentării acesteia, prin fir, prin cablu, prin fibră optică sau prin orice alt procedeu similar, cu excepţia reţelelor de calculatoare, în scopul recepţionării ei de către public.-Retransmiterea prin cablu a operei;-Realizarea de opere derivate: traducerea, publicarea în culegeri, adaptarea, precum şi orice altă transformare a unei opere preexistente, dacă aceasta constituie creaţie intelectuală2. Dreptul de suită. Este menit să ajute artiştii să beneficieze în timp de aprecierea valorii operelor lor deja vândute. Există doar în ceea ce priveşte operele de artă grafică sau plastică şi a operelor fotografice-DREPTURILE PATRIMONIALE. CARACTERE JURIDICE:-Caracterul personal: pot fi transmise atât prin acte între vii cât şi prin moştenire sau, uneori, prin efectul legii-Caracterul exclusiv. Are două componente:-Autorul are dreptul suveran de a decide dacă opera va fi utilizată, în ce mod şi când-Monopolul utilizării aparţine în exclusivitate autorului-Caracterul temporar

Ca regulă generală-durează tot timpul vieţii autorului-după moartea acestuia se transmit prin moştenire, potrivit legislaţiei civile, pe o perioadă de 70 de ani, oricare ar fi data la care opera a fost adusă la cunoştinţă publică în mod legal.

Excepţii:-Persoana care aduce la cunoştinţă publică o operă care nu a fost divulgată în termenul de protecţie beneficiază de drepturi de autor asupra respectivei opere pentru o perioadă de 25 de ani de la momentul în care a fost adusă pentru prima dată la cunoştinţă publică.-Drepturile de autor asupra operelor aduse în mod legal la cunoştinţa publică, sub pseudonim sau fără indicarea autorului, e de 70 de ani de la data aducerii la cunoştinţă publică-Efectele expirării duratei de protecţie: opera cade în domeniul public ceea ce semnifică

dreptul la folosire nu poate fi transmis decât cu patrimoniul persoanei ori cu o fracţiune din patrimoniul afectat exploatării invenţiei-efectuarea oricăruia dintre actele prevăzute de lege ca fiind componente ale dreptului exclusiv de exploatare exclusiv în cadru privat şi în scop necomercial, producerea sau, după caz, folosirea invenţiei exclusiv în cadru privat şi în scop necomercial-comercializarea sau oferirea spre vânzare pe teritoriul Uniunii Europene a acelor exemplare de produs, obiect al invenţiei, care au fost vândute anterior de titularul de brevet ori cu acordul său expres-folosirea în scopuri experimentale, exclusiv cu caracter necomercial, a obiectului invenţiei brevetate-folosirea cu bună-credinţă sau luarea măsurilor efective şi serioase de folosire a invenţiei de către terţi în intervalul de timp dintre decăderea din drepturi a titularului de brevet şi revalidarea brevetului.-în acest caz invenţia poate fi folosită în continuare de acea persoană, în volumul existent la data publicării menţiunii revalidării, şi dreptul la folosire nu poate fi transmis decât cu patrimoniul persoanei care utilizează invenţia ori cu o fracţiune din patrimoniul care este afectat exploatării invenţiei-exploatarea de către terţi a invenţiei sau a unei părţi a acesteia la a cărei protecţie s-a renunţat

11


încetarea monopolului asupra utilizării operei.E. LIMITELE EXERCITARII DREPTULUI DE AUTOR- Sunt permise, fara consimtamantul autorului si fara plata vreunei remuneratii, 1. Utilizari ale unei opere, dacă:

Operele au fost aduse anterior la cunostinta publică, Utilizările:

o sa fie conforme bunelor uzante, o sa nu contravina exploatarii normale a operei si o sa nu il prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de utilizare

2. Tipuri de utilizări permise:a) Reproducerile:

- unei opere in cadrul procedurilor judiciare, parlamentare/administrative ori pentru scopuri de siguranta publica; pentru inlocuirea originalului, in cazul distrugerii, al deteriorarii grave sau al pierderii exemplarului unic din colectia permanenta a bibliotecii sau a arhivei respective; specifice realizate de bibliotecile accesibile publicului, de institutiile de invatamant sau de muzee ori de catre arhive, care nu sunt realizate in scopul obtinerii unui avantaj comercial sau economic, direct ori indirect;- pentru informare si cercetare de scurte extrase din opere, in cadrul bibliotecilor, muzeelor, filmotecilor, fonotecilor, arhivelor institutiilor publice culturale sau stiintifice, care functioneaza fara scop lucrativ; pentru testarea înregistrărilor audio/video de către fabricanţi;- cu excluderea oricaror mijloace care vin in contact direct cu opera, distribuirea sau comunicarea catre public a imaginii unei opere de arhitectura, arta plastica, fotografica sau arta aplicata, amplasata permanent in locuri publice, in afara cazurilor in care imaginea operei este subiectul principal al unei astfel de reproduceri, distribuiri sau comunicari si daca este utilizata in scopuri comerciale; -pentru uz personal sau pentru cercul normal al unei familii

b) Reproducerea, distribuirea, radiodifuzarea sau comunicarea catre public, fara un avantaj direct sau indirect, comercial sau economic; utilizări de extrase/fragmente din opere în scopul informării publicului prin radio şi televiziune: - de scurte extrase din articole de presa si reportaje radiofonice sau televizate, in scopul informarii asupra problemelor de actualitate, cu exceptia celor pentru care o astfel de utilizare este, in mod expres, rezervata;- de scurte fragmente ale conferintelor, alocutiunilor, pledoariilor si ale altor opere de acelasi fel, care au fost exprimate oral in public, cu conditia ca aceste utilizari sa aiba ca unic scop informarea privind actualitatea;- de scurte fragmente ale operelor, in cadrul informatiilor privind evenimentele de actualitate, dar numai in masura justificata de scopul informarii;- de opere, in cazul utilizarii exclusiv pentru ilustrare in invatamant sau pentru cercetare stiintifica; e) de opere, in beneficiul persoanelor cu handicap, care sunt direct legate de acel handicap si in limita ceruta de handicapul respectiv.

c) Utilizarea de scurte citate dintr-o opera, in scop de analiza, comentariu sau critica ori cu titlu de exemplificare, in masura in care folosirea lor justifica intinderea citatului; in publicatii, in emisiuni de radio sau de televiziune ori in inregistrari sonore sau audiovizuale, destinate exclusiv invatamantului, precum si reproducerea pentru invatamant, in cadrul institutiilor de invatamant sau de ocrotire sociala, de articole izolate sau de scurte extrase din opere, in masura justificata de scopul urmarit;

12


d) Reprezentarea si executarea unei opere in cadrul activitatilor institutiilor de invatamant, exclusiv in scopuri specifice si cu conditia ca atat reprezentarea sau executarea, cat si accesul publicului sa fie fara plata;

e) Utilizarea operelor in timpul celebrarilor religioase sau al ceremoniilor oficiale organizate de o autoritate publica; in scopuri publicitare, a imaginilor operelor prezentate in cadrul expozitiilor cu acces public sau cu vanzare, al targurilor, licitatiilor publice de opere de arta, ca mijloc de promovare a evenimentului, excluzand orice utilizare comerciala.

- Transformarea unei opere, fara consimtamantul autorului si fara plata unei remuneratii, este permisa in urmatoarele cazuri: a) daca este o transformare privata, care nu este destinata si nu este pusa la dispozitia publicului; b) daca rezultatul transformarii este o parodie sau o caricatura, cu conditia ca rezultatul sa nu creeze confuzie in ce priveste opera originala si autorul acesteia; c) daca transformarea este impusa de scopul utilizarii permise de autor. d) daca rezultatul transformarii este o prezentare rezumativa a operelor in scop didactic, cu mentionarea autorului.

F. ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI ÎNTRE EMBLEMĂ ŞI MARCĂ:1. ASEMĂNĂRI:

- sunt elemente distinctive ale activităţii de comerţ;- sunt bunuri mobile incorporabile afectate fondului de comerţ, deci au valoare economică;- sunt opozabile erga omnes, comerciantul având un drept exclusiv de a le exploata în folosul său, în condiţiile stabilite de lege;- sunt reglementate de Legea 26/1990, privind registrul comerţului; Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale; Legea nr. 84 din 1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice(numai cu privire la marcă- nu sunt obligatori(legea reglementează modul de constituire, de înregistrare, de folosinţă, de înstrăinare şi de ocrotire a lor);-nu sunt creaţii noi/opere de creaţie estetică, artistică ori ştiinţifică-pentru a fi protejate, trebuie înregistrate(la instituţii şi prin modalităţi diferite: Registrul Comerţului/OSIM)-condiţiile de înregistrare sunt aceleaşi, dar aplicate diferit, în funcţie de obiect:

Să fie nouă: poate fi un semn comun, dar nu uzual; Să fie distinctinctivă(la emblemă să facă distincţia între omercianţii de acelaşi gen/de pe aceeaşi piaţă;

la marcă să facă distincţia dintre produsele şi/ serviciile unui conerciant de cele identice/similare ale altui comerciant);

Să fie disponibilă(anterior cererii de înregistrare să nu se fi înregistrat alta identică/asemănătoare, de natură să producă confuzii/analogii(între comercianţii de acelaşi gen, respectiv între produse şi/servicii identice/asemănătoare);

Semnele distinctive ale activităţii de comerţ să nu fie contrare ordinii şi morale publice(liceitate) Să fie susceptibilă de reprezentare grafică(la emblemă este necesar ca dimensiunea ei să fie dublul

firmei): orice semn susceptibil de reprezentare grafică, cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale şi, în special, forma produsului sau a ambalajului sau, culori, combinaţii de culori, holograme, semnale sonore, precum şi orice combinaţie a acestora, cu condiţia ca aceste semne să permită a distinge 2 comercianţi de acelaşi gen/de pe aceeaşi piţă, respectiv produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi

-dreptul de exploatare exclusivă a celor două semne distinctive ale activităţii de comerţ este unul relativ, putând fi opus numai concurenţilor direcţi; excepţie fac emblemele şi mărcile notorii/de renume;- pot fi înstrăinată şi separat de fondul de comerţ din care fac parte,

13


-Nu pot fi semne distinctive ale activităţii de comerţ:a) cele care nu sunt: susceptibile de reprezentare grafică, distinctive şi legale; care sunt contrare ordinii publice şi moralei; care conţin numele unei persoane de renume/nu au aprobarea acestuia;b) cele uzuale in limbajul curent sau in practicile comerciale loiale si constante;c) cele pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinatia, valoarea, originea geografica sau timpul fabricarii produsului ori prestarii serviciului sau alte caracteristici ale acestora;d) cele constituite exclusiv din forma produsului, care este impusa de natura produsului sau este necesara obtinerii unui rezultat tehnic sau da o valoare susbtantiala produsului;e) cele care induc publicul in eroare cu privire la originea geografica, calitatea sau natura produsului sau serviciului ori comerciantului;f) cele care contin o indicatie geografica, dacă nu sunt originare din teritoriul indicat, inducând publicul in eroare;g) cele care sunt constituite sau contin o indicatie geografica identificind vinuri sau produse spirtoase care nu sunt originare din locul indicat;h) cele care sunt contrare ordinei publice sau bunelor moravuri;i) cele care cuprind, fara autorizatia organelor competente, reproduceri sau imitatii de steme, drapele, alte embleme, etc..j) cele identice/similare cu un semn anterior(emblemă, marcă, brevet de invenţie, desen/model, drept de autor), notoriu/de renume, iar produsele sau serviciile pentru care inregistrarea lor a fost ceruta/ sunt identice cu cele pentru care marca anterioara este protejata/există risc de confuzi/ asociere- Folosirea fără drept a unui semn distinctiv din activitatea de comerţ(emblemă/marcă) constituie faptă de concurenţă neloială, Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale;-Subiect al drepturilor pot fi atât persoane fizice, cât şi juridice;-Pierderea dreptului asupra acestor semne distinctive se face diferit;-Caracteristicile juridice ale emblemelor şi mărcilor:

Sunt bunuri mobile incorporale, cu valoare economică; contribuie la activitatea de comerţ; Sunt bunuri mobile incorporale, neobligatorii ce fac parte din fondul de comerţ; Sunt personale, folosinţa exclusivă o au cei ce le deţin(conform legii); Sunt temporare, valabile atâta vreme cât funcţionează societatea/până se pierde dreptul la ele; Nu sunt inalienabile şi insesizabile(se pot înstrina, se poate renunţa la ele, pot fi executate silit de

creditori); Nu sunt imprescriptibile şi nici perpetue; Pot face obiectul unei transmiteri a lor către terţi/aportului la capitalul social.

-Funcţiile emblemelor şi mărcilor(sunt aceleaşi, dar aplicate corespunzător obiectelor): De diferenţiere:

o Emblema face diferenţa între comercianţii de acelaşi gen/de pe aceiaşi piaţă;o Marca face diferenţa între produsele şi/ serviciile unui comerciant şi cele identice,

asemănătoare/similare ale altui comerciant De garanţie:

o Emblema întodeauna trebuie însoţită de numele comerciantului→ certificareo Marca individuală, notorie/de renume reprezintă o garanţie indirectă a aşteptărilor clienţilor;

marca de certificare garantează direct calitatea, modul de fabricare, originea, caracteristicile tehnice ale produselor şi/ serviciilor;

De protecţie a consumatorilor: o derivă din funcţia de garanţie;o scuteşte consumatorul de confuzii, asocieri

14


De publicitate:o impactul pe care îl au asupra consumatorilor;o atragerea consumatorilor şi implicit sporirea cifrei de afaceri.

-Transmiterea emblemei şi mărcii poate fi: totală(cesiune)/(parţială), cu titlu oneros/gratuit, împreună/separat de fondul de comerţ; ca aport la capitalul social; prin cesiune/licenţă(obligatorie precizarea „sub licenţă”; obligatorie înregistrarea în Reg. Comerţului,

respectiv în Reg. Naţional al mărcilor)-Acţiuni ce pot fi introduse:

la emblemă: contestaţia/acţiunea în anulare; la marcă: acţiunea în anulare/cea în contrafacere(nu poate fi invocată pe cale de excepţie)

2. DEOSEBIRI:EMBLEMĂ MARCĂ-Emblema este un bun mobil incorporal al fondului de comerţ, un element facultativ şi complementar de identificare a unui comerciant faţă de alţi comercianţi de acelaşi gen sau de pe aceeaşi piaţă; este element distinctiv al activităţii de comerţ; este un bun mobil incorporal; conferă comerciantului drept de folosire exclusivă; nu este obligatorie; are valoare economică-Se înregistrează la Registrul Comerţului-Condiţii de înregistrare:-Să fie nouă;-Să fie distinctinctivă, să facă distincţia dintre produsele şi/ serviciile unui conerciant de cele identice/similare ale altui comerciant;-Să fie disponibilă(anterior cererii de înregistrare să nu se fi înregistrat alta identică/asemănătoare, de natură să producă confuzii/analogii(între produse şi/servicii identice/asemănătoare);- Semnele distinctive ale activităţii de comerţ să nu fie contrare ordinii şi morale publice(liceitate)-Să fie susceptibilă de reprezentare grafică: semn distinctiv, mai sugestiv decât firma, menit să atragă clientela;-Emblema va putea fi folosită de comerciant, în mod exclusiv, pe panouri de reclamă oriunde ar fi aşezate, pe facturi,

-Marca este orice semn susceptibil de reprezentare grafică, cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale şi, în special, forma produsului sau a ambalajului sau, culori, combinaţii de culori, holograme, semnale sonore, precum şi orice combinaţie a acestora, cu condiţia ca aceste semne să permită a distinge produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi; este un bun mobil incorporal al fondului de comerţ; este facultativ; se acordă pe o perioadă de 10 ani, ce poate fi prelungită la nesfârşit; este un semn distinctiv al activităţii de comerţ; are valoare economică; nu e obligatorie .-Se înregistrează, pe baza cererii de înregistrare şi achitarea taxelor aferente, la OSIM(pentru a se bucura de protecţie, a fi opozabilă terţilor):-dreptul asupra mărcii se dobândeşte prin constituirea depozitului regulamentar şi înregistrarea şi publicarea într-un registru public(Registrul Naţional al Mărcilor)-Condiţii de înregistrare:-Să fie nouă;-Să fie distinctinctivă, să facă distincţia între omercianţii de acelaşi gen/de pe aceeaşi piaţă;-Să fie disponibilă(anterior cererii de înregistrare să nu se fi înregistrat alta identică/asemănătoare, de natură să producă confuzii/analogii(între comercianţii de acelaşi gen);Semnele distinctive ale activităţii de comerţ să nu fie contrare ordinii şi morale publice(liceitate)-Să fie susceptibilă de reprezentare grafică(la emblemă este necesar ca dimensiunea ei să fie dublul literelor firmei)-Marca va putea fi folosită de comerciant, în mod exclusiv: -pentru produsele şi/ serviciile pt care a fost înregistrată;-pe

15


scrisori, note de comandă, afişe, publicaţii şi în orice alt mod, cu condiţia să fie însoţită în mod vizibil de firma comerciantului;-Titularul unei embleme are deschisă calea anulării înregistrării unei mărci, dacă e identică/asemănătoare;- Pot fi înstrăinată şi separat de fondul de comerţ din care fac parte;-Folosirea fără drept a unei embleme constituie faptă de concurenţă neloială, Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale-Pierderea dreptului la emblemă:-Expirarea duratei de funcţionare a societăţii comerciale;-Emblema e susceptibilă de a produce confuzii;-Anularea dreptului la emblemă(anterior acelaşi semn a beneficiat de o altă protecţie specială)

perioada în care se bucură de protecţia specială;-pt a face distincţie între produsele şi/serviciile unui comerciant de produsele şi serviciile altui comerciant;- Pot fi înstrăinată şi separat de fondul de comerţ din care fac parte;-Folosirea fără drept a unei mărci constituie faptă de concurenţă neloială, Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale-Pierderea dreptului la marcă=sancţiune:-Expirarea duratei de protecţie de 10 ani(se protejează atât dr morale, cât şi cele patrimoniale, fără distincţie), fără înoirea protecţiei;-Renunţarea la dreptul la marcă: expresă/prin toleranţă(înstrăinarea unei mărci e diferit de pierderea dr la marcă);-Decăderea, prin neutilizarea ei, în mod nejustificat, timp de 5 ani de la înregistrare;-Marca a devenit uzuală în comerţul cu un produs/serviciu;-Marca a devenit susceptibilă de-a produce confuzii.-Anularea dreptului la marcă-Înregistrarea mărcii s-a făcut fără respectarea condiţiilor absolute: Reprezentabilitatea grafică;Distinctivitate; Liceitate-Înregistrarea mărcii s-a făcut fără respectarea condiţiilor relative: Disponibilitatea-Înregistrarea mărcii s-a făcut cu rea-credinţă : Frauda în dauna intereselor unui terţ; Frauda la lege

■ Abuzul de drepto Înregistrarea mărcii aduce atingere dreptului la

imagine sau numelui patronimic al unei persoaneo Înregistrarea mărcii aduce atingere unui drept

anterior de proprietate industrială sau a unui drept de autor anterior

-Acţiuni ce pot fi introduse: acţiunea în anulare/cea în contrafacere(nu poate fi invocată pe cale de excepţie)

G. ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI ÎNTRE MARCĂ ŞI BREVETUL DE INVENŢIE

1. ASEMĂNĂRI:-Sunt protejate prin înregistrare_(se înregistrează la două autorităţi diferite: Registrul comerţului, OSIM);-Pt a fi protejate trebuie să îndeplinească condiţii de protecţie(diferite: 1)marca: să fie un semn susceptibil de reprezentare grafică, să fie distinctivă, nu notorie/de renume, să fie disponibilă, să fie conformă cu morala şi ordinea publică, să nu fie printre semnele excluse la marcă; 2) brevetul de invenţie: să fie nouă la nivel mondial, să implice o activitate inventivă, să fie susceptibilă de aplicare la scară industrială/agricolă);

16


-Se înregistrează pe baza unei cereri şi constituirea unui depozit reglementar, după achitarea taxelor prevăzute de lege şi examinările impuse, prin lege, pt fiecare protecţie acordată:

cererea trebuie să cuprindă: numele solicitantului, exprimarea expresă că doreşte acest lucru, prezentarea clară a obiectului cererii(marcă-redarea clară; invenţie-descrierea în aşa fel încât să poată fi realizată de o persoană de specialitate medie în domeniu);

în cerere apar şi diferenţe: 1)marcă: produsele şi serviciile pt care se solicită marca(diferenţiază produsele şi serviciile unui comerciant de cele identice/asemănătoare ale altuia; 2) invenţie: revendicările solicitate, priorităţile, desenele şi modelele conform descrierii şi revendicărilor;

-Se acordă protecţie pe o perioadă de timp limitată(diferită astfel: marcă 10 ani, cu posibilitate de prelungire şi se acordă un drept la marcă; invenţie 20 ani, după care intră în domeniul public şi se acordă un titlu), după ce sunt examinate cererile de către OSIM. -Asupra cererilor înregistrate se poate face opoziţie(marcă)/ contestaţie(invenţie), în condiţiile prevăzute de lege(marcă: Legea 84/1998; invenţie: Legea 64/1991);-Ambele au ca titulari o persoană fizică, dar marca poate avea titular şi o persoană juridică(e semn distinctiv a activităţii de comerţ); -Conferă titularilor drepturi patrimoniale(personale, exclusive relativ şi temporare) de folosinţă exlusivă(pe perioada acordată) şi de interzicere a folosirii lor de terţi. Spre deosebire de marcă, la care titularul nu se bucură de drepturi morale(marca e un semn susceptibil de reprezentare grafică, nu o creaţie estetică, artistică, ştiinţifică/nouă), inventatorul are drepturi morale(invenţia e o creaţie nou, rezultat al muncii inventive, nu al progresului tehnic ce rezolvă o problemă tehnică) asupra invenţiei(dr de-a o face publică, dreptul de paternitate, dreptul la nume, dreptul de prioritate);-Ambele se pot transmite prin cesiune, licenţă(la invenţii apare licenţa obligatorie, la cerere, dacă nu e aplicată o perioadă de 3 ani de la brevetare, cazuri de necesitate naţională, extremă urgenţă, utilizare publică în scopuri necomerciale, cu achitarea unei remuneraţii către titularul brevetului);-Pierderea dreptului asupra celor două:

renunţare(expresă/tacită); neplata taxelor de acordare/menţinere în vigoare; retragerea cererii de înregistrare(la invenţie neformularea/formularea în afara termenului cererii de

examinare, refuzul de-a răspunde la opoziţii/contestaţii); anularea dreptului acordat pentru: neîndeplinirea condiţiilor de protecţie, încadrarea în unul din

cazurile pt care nu se acordă dreptul(diferite: 1) la marcă: să nu fie identică/similară cu o marcă notorie/de renume, una anterior înregistrată pt aceleaşi produse şi/servicii, să nu producă în rândul consumatorilor confuzie, asociere cu altă marcă înregistrată anterior, să nu conţină indicaţii geografice ce nu corespund originii produsului, semnul-independent de produs-să nu fie contra moralei şi ordinii publice, uzual simbol al statului, autorităţilor publice, să nu fie uzuală în comerţul cu acel produs, să nu fie o denumire generică, să nu se fi acordat un alt titlu pt acel semn: emblemă, desen/model, creaţie estetică, artistică, invenţie, etc; 2) la invenţie: să nu îndeplinească condiţiile de protecţie, să nu fie rezultatul unei activităţi inventive, să nu fie aplicabilă industrial, să nu fie rezultatul stadiului tehnic, aplicabilitatea să nu fie contra moralei şi ordinii publice, sănătăţii persoanelor, animalelor, plantelor, să nu fie tratamente aplicate medical, soiuri de plante/rase de animale, etc), prezentarea neclară a mărcii, respectiv dezvăluirea insuficientă a invenţiei

2. DEOSEBIRI:-Marca

este definită ca un semn susceptibil de reprezentare grafică, cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale şi, în special, forma produsului sau a ambalajului sau, culori, combinaţii de culori, holograme, semnale sonore, precum şi

17


orice combinaţie a acestora, cu condiţia ca aceste semne să permită a distinge produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi ;

este un bun mobil incorporal, un semn distinctiv al activităţii de comerţ, este facultativ, nu e o creaţie estetică, artistică, ştiinţifică/nouă;

este reglementată de Legea 26/1990, privind înreg la Registrul Comerţului, Legea 11/1991, privind concurenţa neloială şi Legea 84/1998, privind mărcile şi indicaţiile geografice;

înregistrarea ei la OSIM conferă titularului un drept de proprietate intelectuală(folosirea ei exclusivă, în condiţiile legii şi a înregistrării pt care a fost acordată)

se înregistrează(RNMIG) la cerere expresă, prin constituirea unui depozit reglementar, cu achitarea taxelor legale şi respectarea condiţiilor de protecţie;

se publică în Buletinul Oficial al Mărcilor şi indicaţiilor Geografice; se acordă pe o durată de 10 ani, cu posibilitate de prelungire, pt produsele şi/ serviciile şi zonele

solicitate; cesiunea şi licenţa sunt obligatorii în formă scrisă(pt valabilitate) şi se înregistrează în RNMIG; titularul dreptului la marcă nu se bucură de drepturi morale asupra mărcii

-Brevetul de invenţie: este un titlu acordat de o autoritate publică inventatorului, celui care a creat un produs/procedeu nou,

ca urmare a unei activităţii inventive, invenţie ce se poate aplica industrial; este un drept complex cu atribute de ordin moral şi patrimonial:

-drepturi morale: dr de-a face publică invenţia; dr la paternitate;dr la nume; dr de prioritate;-drepturi patrimoniale: aspecte pozitive-folosirea eclusivă, drept de transmitere şi negative-interzicerea folosirii de către terţi;

se acordă pe o perioadă de 20 ani(nu poate fi prelungită), după care intră în domeniul public subiect poate fi doar o persoană fizică=inventatorul(nu se exclude coautoratul) titularul brevetului de invenţie poate fi şi altul decât inventatorul: inventatorul are în fişa postului

activitatea de invenţie prevăzută expres, în domeniul invenţiei(titular e angajatorul)/inventatorul a creat invenţia pe baza unui contract de cercetare(brevetul aparţine celui ce-a făcut comanda)

H. PLAGIATUL:-este o “Operă literară, artistică sau ştiinţifică a altcuiva, însuşită (integral sau parţial) şi prezentată drept creaţie personală”. -este expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale.-este o atingere adusă dreptului de autor a unor creaţii artistice, estetice/ştiinţifice;- încalcă în primul rând drepturile morale(dr la paternitate, la nume, la integritatea operei) ale autorului unei creaţii intelectuale şi în al II-lea rând dr patrimoniale(reproducere, disribuire, comunicare publică, transformare);-este o fraudă la dreptul de autor;-acţiunea în justiţie e la plângerea prealabilă a oricărei persoane, fără a fi necesară dovedirea unui interes.I. INVENŢIA ŞI INOVAŢIA:INVENŢIA INOVAŢIAProtecţie:- e protejată printr-un brevet de invenţie(titlu care conferă inventatorului atât drepturi morale, cât şi drepturi patrimoniale asupra invenţiei);Cerinţe pt protecţie: să fie un

Protecţie:-nu e protejată de legeCerinţe pt a fi inovaţie: nu se limitează la știință și tehnologie; poate fi și socială (în sisteme sociale), artistică, în domeniul administrativ, în afaceri, în îngrijirea medicală etc., dar trebuie să îndeplinească anumite cerinţe:

18


produs/procedeu ce răspunde unei probleme tehnice şi îndeplineşte anumite cerinţe:

noutate la nivel mondial, implică activitate inventivă(nu

rezultatul progresului tehnic) şi susceptibilă de aplicare industrială

şi/ agricolă-Drepturile titularului brevetului de invenţie:

drepturi morale (dr de-a divulga invenţia, dr la paternitate, dr la nume, dr la prioritate); sunt drepturi personale, inalienabile, insesizabile, imprescriptive, perpetue

drepturi patrimoniale(dr la exploatare exclusivă şi dr de-a interzice terţilor-20 ani-folosirea invenţiei; dr de-a transmite dr patrimoniale asupra inventiei în schimbul unei remuneraţii);

-Scopul unei invenţii: să dea răspuns unei probleme

tehnologice, nerezolvate la nivel mondial, ce nu se poate rezolva ca urmare a progresului tehnic;

implică o activitate inventivă şi nu aplicarea efectivă în industrie/agricultură, e suficient să fie susceptibilă de aplicabilitate;

noutate pe plan local(instituţie, organizaţie, colectivitate, tehnologie): poate fi îmbunătăţirea unei tehnologii existente (materii prime, costuri reduse, timpi mai scurţi, etc.), schimbări pozitive în administrare, menegementul, unor organizaţii, în desfăşurarea unei afaceri, în desfăşurarea unui program, etc.;

implică o activitate de creativitate: se modifică/îmbunătăţeşte o tehnologie, strategie, formă de organizare(poate să se bazeze pe experienţa altora/stadiul), creşte producţia, reduce costurile, tehnicii, etc.;

aplicabilă la cerinţele şi utilităţile locului, clientului, organizaţiei, societăţii

-Drepturile inovatorului: drepturi morale (dr de-a divulga inovaţia, dr la

paternitate, dr la nume, dr la prioritate), aplicate la nivelul locaţiei respective

drepturi patrimoniale (drepturile băneşti ale autorului acestei realizări se stabilesc prin contract încheiat între autor şi unitate).

-Scopul unei inovaţii: să îmbunătăţească o situaţie existentă la nivel local,

organizaţia să-şi îmbunătăţească performanţele, având la bază activităţi de cercetare-dezvoltare, informări asupra brevetelor de invenţie ce se pot aplica la nivel local, în conformitate cu activitatea ce urmează să evolueze;

implică atât activitatea creativă, cât şi aplicarea efectivă a inovaţiei;

o invenţie nu poate fi inovaţie dacă nu e comercializată

19

subiecte examen

Documents