subiecte drept procesual penal

7/21/2019 Subiecte Drept Procesual Penal

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-drept-procesual-penal-56d9935075108 1/6

1. Principiile fundamentale a procesului civil

a) Principiul independenţei judecătorului

Potrivit art. 123 alin. 2 din Constituţie, judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

Independenţa judecătorilor decurge dintr-o serie de aspecte precum: - modul de recrutare a acestora- durata numirii - recunoaşterea inamovi!ilităţii - recunoaşterea dreptului de a-şi "orma organi#aţii pro"esionale - nivelul pregătirii pro"esionale şi "i$area unui salariu corespun#ător. C%t priveştemodul de recrutare, judecătorii, cu e$cepţia celor stagiari, sunt numiţi prin decret al Preşedintelui&om%niei, la propunerea Consiliului 'uperior al (agistraturii.)udecătorii stagiari sunt numiţi prinordin al ministrului justiţiei.

*urata numirii este limitată de v%rsta de pensionare. Inamovi!ilitatea este unul dintre celemai puternice garanţii ale independenţei. +n temeiul acestui !ene"iciu al legii judecătorul nu poate "irevocat, suspendat, trans"erat, sancţionat, promovat dec%t de Consiliul 'uperior al (agistraturii, n

condiţiile prevă#ute de lege. 'ancţionarea judecătorilor poate "i "ăcută, n condiţiile strict sta!ilite nlege, numai de către Consiliul 'uperior al (agistraturii, care ndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, n domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor.ine tot de inamovi!ilitate "aptul că judecătorii nu pot "i cercetaţi, reţinuţi, arestaţi, perce#iţionaţisau trimişi n judecată "ără avi#ul ministrului justiţiei. /ivelul pregătirii pro"esionale şi un salariucorespun#ător nu sunt de neglijat atunci c%nd este apreciată independenţa judecătorilor. +n literaturade specialitate s-a arătat că "ormarea judecătorilor tre!uie să "ie reali#ată la un nivel superior şisu"icient de ridicat, dat "iind "aptul că ignoranţa este soră cu dependenţa şi cu supunerea degradantă,cu prăpastia necunoaşterii şi cu ncălcarea legii.

!0 Principiul organizării justiţiei pe sistemul dublului grad de jurisdicţie cest principiu răspunde necesităţii ca o otăr%re judecătorească să poată "i supusă controlului judiciar la o instanţă superioară, ast"el nc%t să se nlăture eventualele erori de judecată săv%rşite deinstanţa ieraric in"erioară. +n doctrină se arată că instanţele sunt grupate două c%te două, ast"el nc%tun proces judecat ntr-o instanţă să poată ajunge apoi n "aţa unei instanţe superioare. *e aceea sespune că justiţia este organi#ată pe sistemul du!lului grad de jurisdicţie. Practic, pentru a determinac%te grade de jurisdicţie sunt ntr-un sistem procesual tre!uie vă#ut de c%te ori o pricină poate "i judecată n "ond. )udecata n "ond presupune o cercetare a pricinii at%t din punct de vedere allegalităţii, al normelor de drept aplica!ile, c%t şi din punct de vedere al temeiniciei, al aprecierii

pro!elor administrate n cau#ă. +n sistemul nostru de drept, o pricină poate "i judecată n "ond dedouă ori: n primă instanţă şi n apel. aptul că otăr%rea poate "i supusă şi unui control de legalitate, prin intermediul recursului, nu nseamnă că e$istă trei grade de jurisdicţie de vreme ce n recurs nu poate "i e$aminată dec%t legalitatea otăr%rii, nu şi temeinicia ei.



c) Principiul liberului acces la justiţie - art. 21 din Constituţie

ccesul li!er la justiţie nu poate "i considerat ca "iind ngrădit prin sta!ilirea unor ta$e de tim!ru,"iind normal ca justiţia!ilii care trag un "olos nemijlocit din activitatea des"ăşurată de instanţele judecătoreşti să contri!uie la acoperirea celtuielilor acestora. Pe de altă parte, art. 21 alin. din

Constituţie prevede că jurisdicţiile speciale administrative sunt "acultative şi gratuite. Ca atare, numai e$istă condiţionarea ca, n anumite ca#uri prevă#ute de lege, cel interesat să se adrese#e maint%i unui organ de jurisdicţie ori cu activitate jurisdicţională. +n pre#ent, este la latitudinea celuiinteresat să se adrese#e direct instanţei sau, mai nt%i, organului cu activitate jurisdicţională.

d) Principiul contradictorialităţii

Potrivit art. 124 alin. 2 C. proc. civ., judecătorul are ndatorirea să "acă respectate şi să respecte elnsuşi principiul contradictorialităţii şi celelalte principii ale procesului civil. Contradictorialitatea presupune că judecătorul tre!uie să asculte deopotrivă pe cel care a sesi#at instanţa c%t şi pe cel care

se apără. iecare parte are dreptul de a participa la pre#entarea, argumentarea şi dovedirea pretenţiilor sau apărărilor sale precum şi dreptul de a discuta şi com!ate susţinerile şi pro!eleceleilalte părţi. *e asemenea, "iecărei părţi tre!uie să i se o"ere posi!ilitatea să-şi e$prime punctul devedere asupra cestiunilor de "apt sau de drept invocate de instanţă din o"iciu n scopul a"lăriiadevărului şi pronunţării unei otăr%ri legale şi temeinice. Pentru ca părţile să poată, n mod real 5nunumai "ormal0, să pună conclu#ii asupra aspectelor invocate de instanţă din o"iciu, aceasta tre!uie săargumente#e pro!lemele puse n de#!atere. +n temeiul acestui principiu, părţile au dreptul de a "acecereri, de a propune şi administra pro!e, de a pune conclu#ii cu privire la toate pro!lemele de "apt şide drept care interesea#ă n re#olvarea pricinii. Instanţa este o!ligată să dea cuv%ntul părţilor asupraoricărei cereri şi să-şi ntemeie#e otăr%rea numai pe acele elemente care au "ormat o!iectul

de#!aterilor contradictorii. Principiul contradictorialităţii şi găseşte consacrare n mai multe te$te aleCodului de procedură civilă: - art. 113 şi art. 116, art. 78, art. 127 alin. "inal, art. 124 alin. , art. 169,art. 111 alin. 8, art. 266 alin. "inal, art. 36 alin. 2, art. 182, art. 22 alin. 2, etc.. +n măsura n careotăr%rile pronunţate n cadrul procedurilor anterior menţionate sunt supuse căilor de atac, n etapacăilor de atac se revine la contradictorialitate deoarece judecata acestora se "ace numai cu citarea părţilor.

e) Principiul dreptului de apărare

Principiul dreptului la apărare are o valoare constituţională. Potrivit art. 2 din Constituţie, dreptul la

apărare este garantat. +n tot cursul procesului, părţile au dreptul să "ie asistate de un avocat, ales saunumit din o"iciu. +n doctrină se arată că dreptul la apărare are două accepţiuni: una materială şi alta"ormală. +n sens material, mai larg, el cuprinde ntregul comple$ de drepturi şi garanţii procesualecare sunt instituite de lege pentru a da posi!ilitate părţilor să-şi apere interesele legitime: dreptul de a"ace cereri, de a lua cunoştinţă de actele de la dosar, de a propune pro!e, de a-i recu#a pe judecători şi pe procurori, de a participa la de#!ateri, de a pune conclu#ii, de a e$ercita căile de atac. +n sens"ormal, mai restr%ns, dreptul de apărare nseamnă dreptul părţii de a-şi angaja un apărător. (ai recent



s-a impus opinia n sensul că dreptul la apărare este asigurat prin: a0 modul cum sunt organi#ate şi"uncţionea#ă instanţele judecătoreşti !0 e$istenţa unor dispo#iţii procedurale - art. 78 C. proc. civ.,art. 112 C. proc. civ., art. 118 C. proc. civ., 132 C. proc. civ., art. 111 şi 116 C. proc. civ., art. 127 C. proc. civ., art. 137 C. proc. civ., art. 16 C. proc. civ., art. 186 C. proc. civ. c0 asistarea de către unavocat - ; garanţie importantă a dreptului de apărare o constituie şi asistenţa juridică gratuită - art.

9-71 C. proc. civ..

f) Principiul rolului activ al judecătorului

&olul activ al judecătorului se mani"estă, n "apt, n următoarele aspecte principale: - dă cali"icareae$actă cererii, n "uncţie de conţinutul său, iar nu n "uncţie de denumirea dată de parte. Potrivit art.7 C. proc. civ., cererea de cemare n judecată sau pentru e$ercitarea unei căi de atac este vala!il"ăcută ciar dacă poartă o denumire greşită. *esigur, pentru respectarea principiilorcontradictorialităţii şi al dreptului la apărare, instanţa tre!uie să pună n discuţia părţilor nouacali"icare a cererii - potrivit art. 124 alin. 2 te#a I C. proc. civ., judecătorul conduce des"ăşurarea

procesului civil, vegea#ă la respectarea dispo#iţiilor legale şi are puterea de a "i$a termenele şi de aordona măsurile necesare judecării cererii 5pre#entarea unor pro!e, cone$area sau disjungerea pricinilor, suspendarea judecăţii, etc.0. - judecătorul poate invoca din o"iciu ncălcarea normelorimperative - n ca#ul n care părţile nu sunt asistate sau repre#entate de avocat sau de mandatarii prevă#uţi la art. 67 alin. 8 5doctori sau licenţiaţi n drept, mandatari n pricinile soţului sau ale rudelor p%nă la gradul I< inclusiv0, judecătorul le va da ndrumări cu privire la drepturile şi o!ligaţiile ce lerevin n proces 5art. 124 alin. 3 C. proc. civ.0.

g) Principiul disponibilităţii

Principiul disponi!ilităţii constă n posi!ilitatea părţilor de a dispune de o!iectul procesului - dreptulmaterial - şi de mijloacele procesuale de apărare a acestui drept - dreptul procesual. +n conţinutul său principiul disponi!ilităţii cuprinde următoarele drepturi:

a) dreptul persoanei interesate de a porni sau nu acţiunea civilă Ca regulă, instanţacivilă nu se sesizează din ofciu, ci procesul civil trebuie să fe declanşat, printr-ocerere de chemare în judecată, de partea care pretinde că cel pe care l-a chemat în

judecată i-a încălcat sau îi contestă un drept (art !"# C proc civ) $n procesul civilrom%n, disponibilitatea nu este absolută, întruc%t, pentru ocrotirea unor persoanesau interese, legiuitorul a recunoscut legitimare procesuală activă şi altor persoanesau organe dec%t titularul dreptului

!0 dreptul de a determina limitele cererii de chemare în judecată sau ale apărării&imitele cererii de chemare în judecată, ale cadrului procesual în care se vades'ăşura judecata cu privire la obiect (pretenţia concretă dedusă judecăţii) şi lapersoanele care stau în proces, sunt fate de către reclamant C%t priveşte obiectul,art !# alin * C proc civ prevede că în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numaiasupra obiectului cererii deduse judecăţii Ca atare, instanţa nu poate depăşi limiteleobiectului fate de reclamant, în sensul că nu poate să acorde mai mult dec%t s-a



solicitat, chiar dacă din probe rezultă că reclamantul are dreptul la mai mult, altcevadec%t s-a cerut sau mai puţin dec%t s-a cerut

c0 dreptul de a renunţa la judecată sau la dreptul subiectiv, dreptul de achiesare şidreptul de a stinge litigiul printr-o tranzacţie +eclamantul poate să renunţe la

judecată (art * C proc civ) sau la dreptul subiectiv (art C proc civ).

p%r%tul poate să achieseze, să recunoască pretenţiile reclamantului ori partea care apierdut procesul să recunoască hotăr%rea prin care a 'ost obligat la o prestaţie cătrecealaltă parte. ambele părţi pot conveni să stingă litigiul printr-o tranzacţie (art !C proc civ) /ceste drepturi eistă şi atunci c%nd procesul a 'ost pornit de o altăpersoană dec%t titularul dreptului, pentru că şi în acest caz, titularul va f introdus înproces /rt 0 alin C proc civ prevede că în cazul în care procurorul a pornitacţiunea, titularul dreptului la care se re'eră acţiunea va f introdus în proces şi se vaputea 'olosi de dispoziţiile prevăzute în art *- şi !-1, iar în cazul în careprocurorul şi-ar retrage cererea, va putea cere continuarea judecăţii

d0 dreptul de a ataca sau nu hotăr%rea prin intermediul căilor legale de atac 2arteacare a pierdut procesul poate să ceară re'ormarea sau retractarea ei prinintermediul căilor legale de atac /ceeaşi parte poate însă să şi achieseze lahotăr%re fe în mod epres, declar%nd că renunţă la calea de atac (art * C procciv) fe tacit, prin eecutarea de bună voie a hotăr%rii 3esigur că, dacă o parte aeercitat o cale de atac, în aplicarea principiului disponibilităţii, poate să şi renunţela judecata acelei căi de atac 4ot ca epresie a principiului disponibilităţii, parteapoate să critice hotăr%rea în întregime, cu privire la soluţia dată tuturor capetelor decerere, fe poate să limiteze critica la anumite aspecte 5e poate vorbi în acest cazde una din limitele devoluţiunii apelului (tantum devolutum 6uantum apellatum)ceea ce înseamnă că instanţa de apel nu va cerceta legalitatea şi temeiniciahotăr%rii atacate dec%t în limitele criticii 'ormulate de apelant 7i această

componentă a principiului disponibilităţii su'eră unele limitări /st'el, în condiţiile art0 alin fnal C proc civ procurorul poate, în condiţiile legii, să eercite căile de atac

împotriva oricăror hotăr%ri 2rocurorul are acest drept indi'erent dacă a participatsau nu la judecata pricinii în care s-a pronunţat hotăr%rea atacată

e0 dreptul de a cere eecutarea hotăr%rilor judecătoreşti 3acă debitorul nu-şi eecutăde bună voie obligaţia înscrisă în titlul eecutor creditorul are dreptul să cearăeecutarea silită a hotăr%rii $n aceeaşi măsură, epresie a principiuluidisponibilităţii, partea poate să şi renunţe la punerea în eecutare a hotăr%rii 7iacest aspect al disponibilităţii este atenuat de dreptul procurorului de a cereeecutarea silită a hotăr%rilor date în 'avoarea minorilor, interzişilor, dispăruţilor,precum şi a altor categorii de persoane, în condiţiile legii (art 0 alin fnal C procciv) 3e asemenea, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere saude alocaţie pentru copii, precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiripentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrităţii corporalesau a sănătăţii, c%nd eecutarea se 'ace asupra salariului sau asupra altor venituriperiodice cunoscute realizate de debitor, înfinţarea popririi se dispune de instanţade 'ond, din ofciu, de îndată ce hotăr%rea este eecutorie potrivit legii (art 01 alin C proc civ)



h) Principiul publicităţii

Potrivit art. 126 din Constituţie, şedinţele de judecată sunt pu!lice, a"ară de ca#urile prevă#ute delege. =n conţinut similar are şi art. 121 alin. 1 C. proc. civ. cest principiu presupune că procesulcivil, cu e$cepţia deli!erării, se des"ăşoară n pre#enţa părţilor dar şi a oricărei persoane străine delitigiu care doreşte să asiste la de#!ateri. *e la acest principiu e$istă şi e$cepţii, permise ciar dete$tul constituţional. st"el, n condiţiile art. 121 alin. 2 C. proc. civ. instanţa poate să dispună cade#!aterile să se "acă n şedinţă secretă, dacă de#!aterea pu!lică ar vătăma ordinea sau moralitatea pu!lică sau pe părţi. +n acest ca#, părţile vor putea "i nsoţite, n a"ară de apărătorii lor, de cel mult

două persoane desemnate de ele. aptul că n anumite ca#uri judecata se "ace n camera de consiliu,nu nseamnă că şedinţa este secretă n sensul art. 121 alin. 2 C. proc. civ. >egiuitorul a ngăduit să senlăture pu!licitatea n acest ca# nu pentru că de#!aterea pu!lică ar vătăma ordinea sau moralitatea pu!lică sau pe părţi, ci din necesitatea de a se asigura soluţionarea rapidă a incidentului proceduralsau a cererii respective. ?edinţa secretă va "i dispusă de instanţă n şedinţă pu!lică. Indi"erent dacă judecata are loc n şedinţă pu!lică sau n camera de consiliu, otăr%rea se pronunţă n şedinţă pu!lică5art. 121 alin. "inal C. proc. civ.0, su! sancţiunea nulităţii.

i) Principiul nemijlocirii

cest principiu presupune o!ligaţia instanţei de a cerceta direct şi nemediat toate elementele careinteresea#ă de#legarea pricinii. Potrivit art. 164 alin. 1 C. proc. civ., administrarea pro!elor se "ace n"aţa instanţei de judecată, dacă legea nu dispune alt"el. @$cepţii de la acest principiu: - c%ndadministrarea dove#ilor urmea#ă să se "acă n altă localitate, ea se va ndeplini, prin delegaţie, decătre o instanţă de acelaşi grad sau ciar mai mică n grad, dacă n acea localitate nu e$istă o instanţăde acelaşi grad 5art. 164 alin. C. proc. civ.0. Ae$tul reglementea#ă comisia rogatorie - c%nd e$istăurgenţă n administrarea unei pro!e - să se constate mărturia unei persoane, părerea unui e$pert,starea unor lucruri mo!ile sau imo!ile, ori să do!%ndească recunoaşterea unui nscris, a unui "apt oria unui drept 5art. 238-21 C. proc. civ.0. - dove#ile administrate de o instanţă necompetentă c%ştigate judecăţii iar instanţa competentă nu va dispune re"acerea lor dec%t pentru motive temeinice 5art. 16

C. proc. civ.0. 'ituaţia este aceeaşi n ca#ul n care se perimă o cerere şi ulterior este "ormulată o nouăcerere de cemare n judecată. +n noul proces părţile se pot "olosi de dove#ile administrate n cursul judecării cererii perimate, n măsura n care noua instanţă socoteşte că nu este de tre!uinţă re"acerealor 5art. 28 alin. 2 C. proc. civ.0 - instanţa care soluţionea#ă cererea de strămutare poate decide, nca# de admitere, ca actele ndeplinite de instanţă nainte de strămutare, să "ie păstrate 5art. alin. C. proc. civ.0. 'e păstrea#ă aşadar, şi pro!ele administrate nainte de strămutare, instanţa sesi#ată naceste condiţii nemaidispun%nd re"acerea lor.



) Principiul continuităţii

Principiul continuităţii este n str%nsă legătură cu principiul nemijlocirii şi constă n cerinţa ca judecarea pricinii să se "acă de la nceput p%nă la s"%rşit, de acelaşi complet de judecată, ntr-osingură şedinţă care se nceie prin deli!erarea judecătorilor şi pronunţarea otăr%rii. +ntruc%t este

necesar să se asigure şi reali#area altor principii "undamentale precum contradictorialitatea, dreptulde apărare etc., n sistemul nostru procesual civil continuitatea este limitată la cerinţa ca otăr%rea să"ie pronunţată de judecătorii care au "ăcut parte din completul de judecată n "aţa căruia au avut locde#!aterile n "ond. +ncălcarea acestui principiu atrage, potrivit art. 3 pct. 2 C. proc. civ., casareaotăr%rii atacate cu recurs.

subiecte drept procesual penal

Documents