subiecte buget final

36
SUBIECTUL 1 Principiul unitatii si acuratetei bugetului Are semnificatia ca totalitatea veniturilor si cheltuielilor trebuie sa fie exprimata sub forma unui singur document. Prin respectarea acestui principiu se poate realiza o cunoastere clara a surselor de venituri si cheltuieli pe ansamblul lor, precum si a deficitului si echilibrului bugetar. Prin intermediul unitatii bugetare se poate prezenta situatia financiara a tarii ce constituie fundamntul alegerii Parlamentului intre optiunile prezentate de Guvern. Aplicarea concreta a principiului s-a realizat din 1965 cand cele doua bugete, CECO si EURATOM, s-au modificat. Exceptie (regasibile si in bugetele nationale): organizarea si finantarea descentralizata prin intermediul subsidiilor (subventiilor). SUBIECTUL 2 Principiul echilibrului bugetar Se întalneste in legislatia nationala bugetara, dar functionalitatea este complet diferita. Conform acestuia nu exista dezechilibre care sa poata fi acoperite pe baza de imprumuturi, ca urmare bugetul este echilibrat, dar poate sa se ajunga la existenta a două scenarii: 1. regula: bilantul e pozitiv (situatia explicata anterior privind restituirea sumelor); 2. Exceptia: bilantul negativ. In primul caz, echilibrul se face printr-o asa numita executie financiara anticipata. - este principiul conform caruia cheltuielile bugetului trebuie sa fie acoperite integral din veniturile cu caracter stabil - nerespectarea acestui principiu determina aparitia deficitului bugetar - reprezinta regula de aur a gestiunii bugetare. SUBIECTUL 3 Principiul anualitatii Numit acum al plurianualitatii, avandu-se in vedere ultmele decizii privind cresterea duratei pentru care sa se realizeze bugetul UE. Principiul are corespondent si in legislatia nationala, chiar daca exista legislatie in concordanta cu directiva europeana, in Romania avand un caracter anual. Principiul este in concordanta cu: structura anului financiar; Cerintele activitatii de control privind eficacitatea fondurilor europene (organismele Curtea de Conturi uropeana si structura de audit). Consecinta pentru care se refera in special la un asect contabil o reprezinta faptul ca excedentul bugetar va putea fi reportat in cadrul bugetului urmator. Aceasta situatie poate sa apara ca urmare a destinatiei alocatiilor, care sunt de doua feluri: 1. Alocatii pentru angajamente 2. Alocatii pentru plati. Asadar, este vorba de aplicarea sub aspect contabil a principiilor intalnite in contabilitatea de angajamente (care face diferenta intre venituri si cheltuieli) si contabilitatea de trezorerie (care face distincita intre incasari si plati). Posibilele decalaje dintre angajamente/plati si cheltuieli/incasari pot sa conduca la situatia unor raportari in

Upload: andrei-florin-c

Post on 21-Oct-2015

83 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Subiecte

TRANSCRIPT

Page 1: Subiecte Buget Final

SUBIECTUL 1 Principiul unitatii si acuratetei bugetului Are semnificatia ca totalitatea veniturilor si cheltuielilor trebuie sa fie exprimata sub

forma unui singur document. Prin respectarea acestui principiu se poate realiza o cunoastere clara a surselor de venituri si cheltuieli pe ansamblul lor, precum si a deficitului si echilibrului bugetar. Prin intermediul unitatii bugetare se poate prezenta situatia financiara a tarii ce constituie fundamntul alegerii Parlamentului intre optiunile prezentate de Guvern.

Aplicarea concreta a principiului s-a realizat din 1965 cand cele doua bugete, CECO si EURATOM, s-au modificat. Exceptie (regasibile si in bugetele nationale): organizarea si finantarea descentralizata prin intermediul subsidiilor (subventiilor).

SUBIECTUL 2 Principiul echilibrului bugetar Se întalneste in legislatia nationala bugetara, dar functionalitatea este complet diferita. Conform

acestuia nu exista dezechilibre care sa poata fi acoperite pe baza de imprumuturi, ca urmare bugetul este echilibrat, dar poate sa se ajunga la existenta a două scenarii:

1. regula: bilantul e pozitiv (situatia explicata anterior privind restituirea sumelor);2. Exceptia: bilantul negativ. In primul caz, echilibrul se face printr-o asa numita executie financiara anticipata.- este principiul conform caruia cheltuielile bugetului trebuie sa fie acoperite integral din

veniturile cu caracter stabil- nerespectarea acestui principiu determina aparitia deficitului bugetar- reprezinta regula de aur a gestiunii bugetare.

SUBIECTUL 3 Principiul anualitatii Numit acum al plurianualitatii, avandu-se in vedere ultmele decizii privind cresterea

duratei pentru care sa se realizeze bugetul UE.Principiul are corespondent si in legislatia nationala, chiar daca exista legislatie in

concordanta cu directiva europeana, in Romania avand un caracter anual. Principiul este in concordanta cu: structura anului financiar; Cerintele activitatii de control privind eficacitatea fondurilor europene (organismele Curtea de Conturi uropeana si structura de audit). Consecinta pentru care se refera in special la un asect contabil o reprezinta faptul ca excedentul bugetar va putea fi reportat in cadrul bugetului urmator. Aceasta situatie poate sa apara ca urmare a destinatiei alocatiilor, care sunt de doua feluri: 1. Alocatii pentru angajamente 2. Alocatii pentru plati.

Asadar, este vorba de aplicarea sub aspect contabil a principiilor intalnite in contabilitatea de angajamente (care face diferenta intre venituri si cheltuieli) si contabilitatea de trezorerie (care face distincita intre incasari si plati). Posibilele decalaje dintre angajamente/plati si cheltuieli/incasari pot sa conduca la situatia unor raportari in consecinta.

Exceptii apar cu ocazia acordarii unor autorizari bugetare si in cazut acceptarii sistemului de reporturi. In cazul nostru, reportul apare cand veniturile nu sunt anulate, ci ele devin reportate (ccontractul ce cont curent).

SUBIECTUL 4 Mecanismul resurselor proprii• Resurse propriia. Traditionale: reprezinta impozitele datorate bugetului UE si se compun din:- Taxe vamale asupra produselor agricole: se stabilesc la importul acestor produse din state terte ale acestor caror preturi sunt mai mici decat cele din UE. Nivelul preturilor din UE se stabileste de catre Consiliul european in urma consultarilor cu Comisia si Parlamentul, de regula la un nivel superior celor practicate la nivel mondial, astfel prelevarile agricole au rolul de a egaliza pretul produselor

Page 2: Subiecte Buget Final

importate cu al celor autohtone, pentru a proteja piata agricola comunitara.- Accize pe zahar: sunt datorate de producatorii de zahar si produse derivate din zahar si sunt de trei tipuri: accize de productie, accize de depozitare, alte accize. Aceste venituri au o destinatie prestabilita fiind directionate pietei comunitare a produselor din zahar.- Taxe vamale de import: sunt stabilite asupra bunurilor importate din state terte si au ca obiectiv, similar prelevarilor agricole, egalizarea preturilor bunurilor importate cu cele ale produselor indigene pentru a proteja piata europeana.- Taxele vamale practicate de UE pot fi: t.v. contractate, autonome, pentru neutilizarea subventiilor, antidumping.

Statele membre au obligatia de a colecta resursele proprii traditionale si a le transfera la bugetul UE, avand dreptul sa retina o cota de 25% din acestea in contul costurilor de colectare. Aceasta cota se acorda automat, indiferent de costurile efective de colectare.

Resursele proprii traditionale reprezinta practic singura sursa proprie a bugetului UE, fiind rezultatul aplicarii tarifului vamal si al legislatiei comunitare privind agricultura. Colectarea acestor resurse implica niste costuri semnificative concentrate in jurul serviciilor vamale ale statelor membre. Atribuirea resurselor proprii traditionale, direct statelor membre nu ar fi eficienta, intrucat colectarea acestora depinde mai degraba de distributia geografica a fluxurilor de importuri decat la locul unde are loc consumul final al acestora.

b. Resursa bazata pe TVA: nu reprezinta o prelevare fiscala propriu-zisa, fiind un procent din TVA colectat in fiecare stat membru.

Aceasta reprezinta practic o contributie din partea fiecarui stat, calculata in functie de o baza stabilita in mod unitar, la care se aplica o cota uniforma.

Baza de calcul se stabileste pentru fiecare stat, impartind veniturile fiscale colectate din TVA, la o medie ponderata a cotelor de impunere, baza de calcul neavand voie sa depaseasca 50% din VNB al statului in cauza.

In prezent cota uniforma de impunere se situeaza la nivelul de 0,3% pentru toate statele cu urmatoarele exceptii: Austria 0,225%, Germania 0,15%, Olanda si Suedia 0,1% (reduceri valabile doar in perioada 2006-2013).

c. Resursa bazata pe VNB (cea de-a IV-a resursa): ultima ca si aparitie reprezinta contributii directe din partea statelor membre, din bugetul public national al acestora. Rolul acesteia este de a echilibra bugetul UE, fiind introdusa initial pentru situatia in care veniturile din celelalte 3 surse nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile, altfel fiecare stat membru are obligatia de a contribui la bugetul uniunii, cu o cota uniforma aplicata asupra VNB. Nivelul cotei nu este supus unor limitari, insa totalul resurselor proprii este plafonat la 1,24% din VNB al UE.

Cuntumul veniturilor aferente celei de-a IV-a resurse, se stabileste pornind de la totalul cheltuielilor aprobate, din care se scad veniturile previzionate din celelalte 3 surse. Intrucat acestasta resursa este corelata cu dimensiunea economiilor statelor membre, este considerata cea mai echitabila, intrucat reflecta capacitatea contributiva a statelor membre. Cu toate acestea, intrucat se bazeaza pe un agregat macroeconomic, ea reprezinta o contributie nationala si nu asigura o legatura directa cu cetatenii uniunii.

d. Mecanismele de corectieDintre aceste mecanisme, cel mai important este corectia in favoarea Marii Britanii, introdusa

pentru a reduce dezechilibrele existente intre contributia acestui stat la bugetul UE si fractiunea relativ modesta din cheltuielile bugetului alocate Marii Britanii. Finantarea acestei corectii se realizeaza de catre restul statelor membre in functie pe ponderea VNB al acestora in VNB al uniunii.

SUBIECTUL 5 Cheltuielile bugetului comunitar (ale UE) In plus SEMINARSunt angrenate in utilizarea si dimensionarea acestor cheltuieli o multitudine de

organisme europene, atat in faza de proiectie, cat si in faza de alocare.Identificam 2 categorii de cheltuieli:

Page 3: Subiecte Buget Final

• Obligatorii• Facultative

Organele angrenate cu rol de decizie sunt Comisia Europeana, Consiliul European, Parlamentul European. Procedura este diferita decat cea interna. Incadrarea in chelutielile obligatorii sau facultative se realizeaza in functie de nivelurile de cheltuieli stabilite si anume restrictionate prin 2 reguli:

• Platile insumate printr-un buget anual nu pot depasi un plafon total• Exista o limita superioara pentru fiecare categorie de cheltuieliSi in cadrul UE, bugetul este privit ca fiind un instrument, dar are o fundamentare specifica,

pe baza asa numitei „perspective financiare”. Aceasta are rolul definitivarii in avans a prioritatilor pentru o perioada de 7 ani, precum si stabilirea unui plafon. In acelasi timp se remarca si introducerea unei cote maxime de crestere a cheltuielilor facultative, dar asupra carora are competenta doar Parlamentul. O pozitie aparte ocupa cheltuielile privind politicile agricole, iar din punct de vedere bugetar ele sunt dimensionate cu ajutorul asa numitelor linii de ghidare in domeniul agricol.

Se poate ridica problema controlului cheltuielilor, si anume a celor parlamentare, avandu-se in vedere ca determinarea acestora nu sunt in cea mai mare parte de competenta aprobarii Parlamentului ( cel putin 45% sunt cele agricole).Contul general de cheltuieli este divizat in mai multe sectiuni, dupa cum urmeaza:

• Parlamentul European• Consiliul• Comisia• Curtea de Justitie• Curtea Auditorilor• Comitetul economic social si Comitelui regiunilor

Cheltuielile cuprinse in sectiunile I, II, III, IV, VI, poarta denumirea si de cheltuieli administrative, o nota aparte pentru seciunea a III- a in care in parte 1 se regasesc cheltuieli legate de personal, cladiri,echipamente, etc dar si alocatiile pentru operare (partea b) si care contine unele subsectiuni. Acestea reprezinta o detaliere in functie de modalitatea cuprinsa in agenda bugetara anuala. Cele mai importante sectiuni sunt legate de:

1. Agricultura –politica agricola comuna si politica rurala 2. Instrumente structurale – fonduri structurale si fondul de coeziune.Cu o pondere mai redusa regasim si sume distribuite pentru politici interne si actiuni externe,

in aceasta categorie intrand si fondurile de aderare, precum si un procent de 1% din totalul cheltuielilor (fond de rezerva). In plus SEMINAR

SUBIECTUL 6 Principiile ce guverneaza fondurile structurale • Principiul parteneriatului intre UE si un stat mambru, in baza caruia actiunile sunt in

stransa legatura si au un caracter coerent• Principiul subsidiaritatii- care prevede ca regulile, procedurile si banii europeni ii

completeaza pe cei nationali si invers (daca ne referim la cofinantare)

• Principiul multianualitatii- vedem legatura intre bugetul national, bugetele locale si bugetele firmei, care sunt legate si de pozitia de contribuitori.

• Principiul aditionalitatii conform acestuia, exista posibilitatea atragerii unor sume complementare de finantare (in completarea celor alocate din UE). Problema este ca creditul bancar (ca posibilitate suplimentara) ocupa o pondere relativ redusa, ideea fiind ca entitatile finantate sa fie stimulate prin utilizarea unor fonduri proprii. Practic, in unele situatii, cum ar fi cele privind dezvoltarea regionala, sumele sunt reduse comparativ cu obiectivele dezirabile si in acest context se resimte nevoia completarii cu fonduri ale bugetelor locale.

Page 4: Subiecte Buget Final

• Ultimul principiu care poate fi pus in discutie este cel al eligibilitatii (al justificarii legale), in conformitate cu obiectivele, programele, planurile financiare si vointa finantatorilor intermediari exprimata prin ghiduri. Aceste sume in limbaj mai tehnic poarta denumirea de alocatii pentru angajamente. Ex. cele pentru dezvoltare durabila sau coeziune pentru crestere economica.

SUBIECTUL 7 Inregistrarea in bugetul national a tranzactiilor financiare cu UERelatiile Romaniei cu bugetul UEDe la data de 01.01.2007, Romania participa de drept si de fapt la procesul bugetar comunitar in ansamblul sau:

1. in mecanismul de luare a deciziilor pe parcursul desfasurarii procesului bugetar comunitar la nivelul fiecarui an bugetar2. in mecanismul de stabilire sau schimbare a cadrului general legal, de baza, prevazut de Tratatul UE si de regulamentele comunitare din domeniul bugetar.

Romania participa in procesul decizional din domeniul bugetului comunitar, la nivelul grupurilor de lucru, comitetelor care se desfasoara la nivelul Consiliului UE, la nivelul Comisiei europene, precum si la nivelul Parlamentului european, prin europarlamentarii alesi prin votul direct al populatiei. Odata cu aderarea la UE Romania va beneficia de fonduri postaderare in vederea implementarii politicii de coeziune economica si sociala, comisa europeana a creat o serie de instrumente financiare destinate:

• promovarii, dezvoltarii economice echilibrate a teritoriului UE• cresterea ocuparii fortei de munca• protejarea mediului inconjurator.

De la 01.01.2007 Romania primeste asistenta financiara nerambursabila din partea UE, in cadrul obiectivelor „convergenta si cooperare teritoriala europeana” prin intermediul a 3 fonduri:

1. Fondul european de dezvoltare regionala:• Sustine dezvoltarea economica durabila si integrata la nivel regional si local prin

mobilizarea si consolidarea capacitatilor locale, prin programe destinate modernizarii si diversificarii stucturilor economine. (Protectia mediului,Turism,Transport, Educatie, Sanatate, Prevenirea riscurior naturale, Sociatatea informationala.)

• Ofera o finantare de maxim 75% din cheltuiala publica de proiect.

2. Fondul Social European (FSE) - contribuie la realizarea obiectivului convergenta:• Sporirea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor.• Cresterea accesului pe piata fortei de munca a persoanelor aflate in cautarea unui loc de

munca si a persoanelor inactive;• Prevenirea somajului;• Prelungirea vietii active si a gradului de participare pe piata muncii a femeilor si

emigrantilor;• Sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate si combaterea discriminarii;• Imbunatatirea investitiilor in capitalul uman 3. Fondul de coeziune- domenii de finantare din acest fond:

• retelele transeuropene de transport• proiecte majore de infrastructura de mediu• dezvoltare durabila• imbunatatirea managementului aerian si rutier

• dezvoltarea transportului public, etc.Acest fond se aloca pentru statele cu VNB per capita sub 90% din media UE, rata maxima

de finantare fiind de 80% din cheltuiala publica pe proiect.

Page 5: Subiecte Buget Final

SUBIECTUL 8 Evolutia conceptului de trezorerie publica sau trezorerie a statuluiDin istoria finantelor regasim mecanismul de trezorerie si modul de functionare inca din

antichitate. In Atena banii publici se pastrau in temple, din aceasta cauza banii publici si banii private nu puteau sa fie bine identificati. In Roma antica identificam 4 institutii care apartin unor forme incipiente de trezorerie:

• Aerarium in care colectarea disponibilitatilor se realiza prin arendarea pe intregul teritoriu a functiei de colectare catre un personal specializat foarte numeros, greu de administrat si incert sub aspectul securitatii fondurilor.

• Cezarus fiscus ( ne sugereaza ca banii au si o destinatie publica, colectarea acestora ramanand in competenta persoanelor autorizate de autoritatile timpului.

• Casa militara autonoma: dupa cum ii arata numele avea menirea de a furniza bani catre personalul cu atributii militare sub forma de succesiune si drepturi de pensie.

• Patrimoniul lui Cezarus, in care predomina formele de dispozitie asupra banilor publici de catre imparat.

Preocuparile de imbunatatire a activitatii de trezorerie au fost orientate catre:• Crearea mecanismelor de administrare a banilor• Mecanismelor de control.Sub acest aspect s-au identificat 2 etape din epoca medievală:• Etapa initiala (timpurie) in care regimul monarho-feudal nu facea distinctia intre

trezoreria publica si casa regelui numita si caseta regala in care era pastrata inclusiv averea personala. Totusi in aceasta perioada, cu timpul regele a incercat sub presiunea evenimentelor sa dea seama publiccu privire la afectarea unor cheltuieli in fata unor persoane care ulterior au luat numele de auditori.

• Era firesc sa se incerce varianta de separare a celor 2 patrimonii si este marcata de istoriceste vorbindn de etapa monarhiei absolutiste. Cauza a constituit-o: progresul general al societatii, necesitatea unor fonduri mai substantiale, o mai buna functionare a trezoreriei

Este de remarcat faptul si faptul ca exista o incercare de separare a celor 2 patrimonii, in care un oarecare success l-a avut Fillip cel Frumos, prin crearea unui minister al finantelor si a unei Curti de Conturi, lucru realizat la sfarsitul secoluli al XIV lea. Totusi se considera ca un accord substantial in fundamentarea acestei institutii financiare l-a avut aparitia Biroului central de finante in timpul lu Ludovic al XIV lea care a si creat un consiliu regal al finatelor condus de către ministrul sau de finanţe Colbert, considerat chiar părintele ministrilor de finanţe de astazi. Legislatia .

SUBIECTUL 9 Asemanari si deosebiri intre trezoreria publica si bancile comercialeIn principiu autorii romani identifica 3 categorii de deosebiri intre cele doua “sisteme

bancare”:- calitatea beneficiarilor de servicii bancare: sub acest aspect diferenta esentiala se reduce la ceea ce Louis Trotaba afirma, si anume ca trezoreria publica prezinta aceasta originalitate de a nu exista. El se referea la serviciile invizibile desfasurate de subiectii domeniului public si facea referire intre spatial public si domeniul public, cel de-al doilea fiind mai larg si mai presupunand importante sume banesti pentru realizarea functiilor sale, in timp ce subiectii bancilor ii reprezinta cu prioritate societatile private intalnite sub diverse, “clientii” trezoreriei statului sunt subiecti publici. Intre cele 2 categorii o pozitie intermediara o ocupa persoanele fizice care pot sa fie subiecti comuni- natura depozitelor precum si modalitatea de echilibrare a trezoreriilor acestor entitati. In cazul trezoreriei publice in Romania, notiunea de depozite este improprie instruct prin functiile sale trezoreria statului indeplineste in special functie de casier si doar in subsidiar pe cea de bancher. Depozitele apar cu durata temporara in procesul de:a. echilibrare a trezoreriilor pe orizontala sau verticalab. in masura in care exista relatia de correspondent cu banca centrala, cu alte entitati atrase respective CEC-ul sau posta sau chiar alte unitati bancare(conjunctural)

Page 6: Subiecte Buget Final

Constituirea de depozite este mult mai vizibila in trezoreria franceza, unde o anumita politica de finantare practicata de trezorerie se oberva in mod conjugat de catre sistemul bancar si de trezorerie pentru finantarea unor domenii (activitati militare, infrastructura, finantarea “viitorului”, educatie si sanatate, respective cercetare).In sistemul bancar politica de depozite inteleasa sub toate formele sale:plasamente, categorii, transferuri, poliici intra si interbancare, reprezinta in sine o activitate specifica.- mecanismul de realizare a sistemului de plati: in ceea ce priveste trezoreria statului, aparand ca evident rolul sau de mandatar al statului si deci procedurii specifice de gestionare a banilor publici, greoaie si constrangatoare, in timp ce in sistemul bancar se observa de regula o flexibilitate mai accentuata desi aici sunt reserve in ceea ce priveste instrumentele de plata fara numerar, dar care sub aspect formal sunt riguros legiferate

SUBIECTUL 10 Organizarea si functionarea trezorerie statului la nivel centralÎn România, Trezoreria generală funcţionează în cadrul Ministerului

Finanţelor Publice, reprezentată de Direcţia generală a contabilităţii publice şi a sistemului de decontări în sectorul public si de Unitatea de management a Trezoreriei statului.

În cadrul Direcţia generală a contabilităţii publice şi a sistemului de decontări în sectorul public sunt organizate servicii ş i compartimente care se ocup ă cu probleme legate de:

• metodologie privind contabilitatea publică, şi în mod deosebit a contabilităţii Trez stat.

• operaţiuni financiare şi deschideri de credite bugetare, • elaborarea bugetului Trezoreriei statului,• elaborarea conturilor generale de execuţie şi verificarea bilanţurilor

contabile ale instituţiilor publice, • decontări intertrezorerii etc,

În cadrul Unitatea de management a Trezoreriei statului funcţionează compartimente care au atribuţii referitoare la:

• administrarea contului curent al Trezoreriei statului, • serviciul datoriei publice, • produse de trezorerie, • garanţii interne, • piaţa primară a titlurilor de stat, • plăţi interbancare şi operaţiuni de piaţă a Trezoreriei statului etc.

Întreaga activitate este subordonată directorului general al Direcţiei generale a contabilităţii publice şi a sistemului de decontări în sectorul public şi celui al Unităţii de management al Trezoreriei statului, celor doi secretari de stat care coordonează activitatea celor două direcţii şi, în ultimă instanţă, ministrului finanţelor publice.

Unitatea de management a Trezoreriei statului şi Direcţia generală a contabilităţii publice şi a sistemului de decontări în sectorul public, ca organe centrale ale Trezoreriei statului în România, îndeplinesc un rol important în coordonarea întregii activităţi cu privire la constituirea şi utilizarea fondurilor publice pe plan naţional, referitor la:

• metodologia cu privire la funcţionarea Trezoreriei statului, mecanismul deschiderii creditelor bugetare, de încasare a veniturilor şi efectuare a cheltuielilor prin contul curent general deschis la Banca Naţională a României (TransFond), organizarea contabilităţii şi funcţionarea sistemului informaţional;

• organizarea şi coordonarea activităţii de emisiune a certificatelor de trezorerie şi a titlurilor de stat, în vederea finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice;

Page 7: Subiecte Buget Final

• gestionarea contului curent general al Trezoreriei statului prin efectuarea de prognoze pe termen scurt şi mediu, precum şi plasarea disponibilităţilor aflate temporar în acest cont;

• efectuarea de plăţi din conturile de disponibilităţi administrate de Ministerul Finanţelor Publice, pe baza documentelor aprobate de ordonatorul de credite, cu încadrarea în soldul disponibilităţilorşi respectarea destinaţiei acestora;

• întocmirea şi executarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Trezoreriei statului;

• întocmirea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor speciale;

• contabilitatea operaţiunilor de încasări şi plăţi derulate prin Trezoreria generală;

• bilanţul general al Trezoreriei statului, precum şi raportul asupra acestuia

SUBIECTUL 11 Organizarea si functionarea trezorerie statului la nivel teritorial

La nivel de municipiu vom intalni o structura complexa compusa din:• servicii casierie-tezaur• vanzarea si gestiunea titlurilor de stat si a certificatelor de trezorerie• servicii de contabilitate a trezoreriei statului.

La nivelul oraselor, in structura fin publice orasenesti exista un compartiment de trezorerie publica, iar la nivel comunal in structura administrarii finantelor publice comunale intalnim compartimentul de trezorerie si contabilitate publica.

Activitatea de trezorerie la nivel judetean este condusa de trezorierul sef care are in subordine urmatoarea structura:

• servicii de sinteza si asistenta elaborarii si executiei bugetelor locale• servicii de administrare si contabilitate a contului curent al trezoreriei • servicii de intocmire si verificare a activitatii trezoriilor locale• compartimentul de urmarire a activitatii de vanzare si gestiune a titlurilor de stat si a

certificatelor de trezorerie. In ceea ce priveste organizarea trezoreriei la nivel de municipiu structurile functionale

sunt:Seful administratie are în subordine trezoreria si contabilitatea publica organizata sub

forma unui serviciu de contabilitate a trezoreriei statului si a unui serviciu de tezaur care are ca scop vanzarea si gestiunea titlurilor de stat si a certificatelor de trezorerie. De exemplu in aceasta ultima structura se desfasoara urmatoarele operatiuni:

• de incasari in numerar ale institutiilor publice• se verifica, se numara, se impacheteaza corespunzatornumerarul incasat (dupa norme

BNR)• se asigura supravegherea numararii banilor• se conduce corect si la zi evidenta intrarilor si iesirilor de numerar

SUBIECTUL 12 Functiile trezoreriei statului in Romania

Ca instituţie financiară, aşa cum acestea s-au manifestat în administrarea fondurilorpublice, de la înfiinţarea sa şi până în prezent, funcţiile ei ar putea fi sintetizate astfel:

a) casier (casierie) al sectorului public prin care se asigură încasarea veniturilor bugetare, efectuarea plăţilor în numerar sau pe calea decontărilor cât şi păstrarea disponibilităţilor;

Page 8: Subiecte Buget Final

b) exercită un control fiscal asupra încasării veniturilor bugetare şi unul financiar - preventiv asupra efectuării plăţilor privind respectarea limitelor şi destinaţiei creditelor bugetare, aşa cum acestea au fost aprobate, deschise şi repartizate de autorităţile în drept;

c) efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi în contul instituţiilor publice, cu prilejul constituirii şi utilizării mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor speciale;

d) atrage disponibilităţile din economie pe calea împrumuturilor de stat, a certificatelor de trezorerie, de depozit de la persoane juridice şi fizice în vederea acoperirii golurilor temporarede casă ale componentelor bugetului general consolidat, a deficitului bugetului de stat şi a refinanţării datoriei publice;

e) pe seama disponibilităţilor existente în contul curent general şi din contravaloarea în lei a împrumuturilor externe păstrate în contul curent general al Trezoreriei statului, aceasta:- acoperă temporar deficitul bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat şial bugetelor fondurilor speciale din anii precedenţi şi anul curent, precum şi al golurilor de casăînregistrate de către bugetele locale;- efectuează plasamente financiare, pe termen scurt, la băncile comerciale sau la alte instituţii financiare prin Banca Naţională a României, care acţionează ca agent al statului.

f) pentru acoperirea temporară a decalajului dintre încasările şi plăţile din contul curentgeneral al Trezoreriei statului, aceasta poate contracta de la Banca Naţională a României şisistemul băncilor comerciale împrumuturi pe termen scurt;

g) gestionează datoria publică internă şi externă, asigurând evidenţa şi plata serviciului datoriei publice interne şi externe;

h) efectuează operaţiuni privind drepturile de încasat şi obligaţiile de plată ale statului, la baza cărora stau acorduri şi convenţii guvernamentale;

i) asigură contabilitatea privind execuţia de casă pentru operaţiunile de încasări şi plăţi privind veniturile şi cheltuielile sectorului public;

j) asigură funcţionarea corespunzătoare a sistemului informaţional-contabil privind raportarea modului de constituire şi utilizare a fondurilor publice.

SUBIECTUL 13 Functiile generale ale trezorerie publice (si in celelalte tari nu doar in Romania)

Funcţiile clasice ale Trezoreriei1.Funcţia de casier publicTrezoreria prezintă 2 f2 clasice: funcţia de casier al statului şi cea de bancă a statului.Prin funcţia de casier public, Trezoreria efectuează:

• toate operaţiunile propriu-zise de încasări şi plăţi privind fondurile publice, în numerar sau prin decontări în cont;• controlul asupra cheltuielilor la eliberarea fondurilor de la buget şi asigurarea informaţiei necesare privind execuţia de casă a bugetului în vederea întocmirii conturilor de execuţie a bugetului şi a elaborării rapoartelor periodice asupra acestora;• gestiunea poziţiei de casă, zilnice, a bugetului;• asigurarea lichidităţilor necesare prin cunoaşterea fluxurilor de încasări şi plăţi, elaborarea de prognoze cu privire la cerinţele de plată, la sincronizarea plăţilor şi încasărilor, inclusiv a acelora privind finanţarea deficitului şi serviciul datoriei publice.

Însărcinată cu execuţia efectivă a operaţiunilor de încasări şi plăţi prevăzute prin legea anuală a finanţelor, Trezoreria este casierul statului. Mişcările de fonduri, în cadrul Trezoreriei, rezultă din operaţiunile permanente, vizând, pe de o parte, resursele permanente ale statului, în cadrul cărora impozitele ocupă un rol esenţial, iar pe de altă parte, cheltuielile permanente, care cuprind cheltuielile ordinare, cheltuielile de capital, transferurile etc.

Permanenţa acestor operaţiuni (repetitivitatea acestora) poate fi înţeleasă numai pornind de la funcţiile permanente ale statului, justificând caracterul lor precis, riguros şi restrictive.

Realizând aceste operaţiuni, Trezoreria manifestă o atitudine pasivă, deoarece aceste operaţiuni sunt fixate prin legea finanţelor şi i se impun Trezoreriei.

Page 9: Subiecte Buget Final

2. Funcţia de bancă a statuluiRolul Trezoreriei de bancă a statului are două forme :• Trezoreria acţionează ca o bancă de depozit, bancă de afaceri care furnizează capitaluri unor întreprinderi pentru a le asigura dezvoltarea;• Trezoreria acţionează ca o bancă de emisiune şi în acest fel intervine în domeniul circulaţiei monetare.

În calitate de bancă, Trezoreria asigură următoarele servicii:• este banca la care instituţiile publice, precum şi agenţii economici îşi au deschise conturi de disponibilităţi prin care se efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi, realizând, astfel, gestionarea disponibilităţilor băneşti ale sectorului public şi integrarea acestora în politica de lichidităţi;• gestionează datoria publică, respectiv, operaţiunile de contractare a împrumuturilor de către Guvern pentru finanţarea deficitului bugetar, precum şi de refinanţare a datoriei publice;• efectuează şi operaţiunile în care statul apare în calitate de garant sau de coparticipant la acordarea de împrumuturi agenţiilor guvernamentale, care la rândul lor pot acorda împrumuturi.

Funcţiile moderne ale Trezoreriei publice

In plus fata de functiile traditionale ale Trezoreriei, casierie si banca, Trezoreria se afla in stransa legatura cu piata financiara si, mai ales, cu piata monetara. Se pot regrupa intr-o abordare generica, cinci functii principale:

1. Administrator al banului public, in sensul de gardian al echilibrului bugetar si casier al Statului;

2. Intermediar financiar in sensul ca imprumuta pentru a acoperi diversele deficite si acorda imprumuturi din disponibilitatile sale;

3. Mandatar al puterii publice in masura in care bugetul exprima imaginea vointei politice a partidelor aflate la guvernare, iar lichiditatile trezoreriei statului - instrumentul prin care se poate asigura realizarea executiei bugetare. De aici pozitia ei intre institutiile financiare de intermediar cu vocatie financiara, sui generis, adica de asigurare a unor legaturi echilibrate.;

4. Agent al interventiei financiare publice in economie in vederea reducerii costului resurselor financiare furnizate (de exemplu: acordarea de garantii anumitori solicitatori de imprumuturi in scopul reducerii costului resursei);

5. Gardian al marilor echilibre ce pot fi definite ca raporturi de egalitate intre nevoile si capacitatile de finantare, ele exprimand chiar obiectul politicii financiare, inteleasa ca ajustare a capacitatilor de finantare la nevoile de finantare si plasarea acestor finantari in serviciul actiunii economice.

SUBIECTUL 14 Fluxurile financiare determinate de incasarea prin numerar a fondurilor publiceFluxurile financiare sunt determinate de incasarea prin numerar a veniturilor bugetare,

extrabugetare, fondurilor speciale de la contribuabili, personae juridice, fizice catre casele de incasari, casele de plati si caserii tezaur. Mecanismul este reglementat riguros sub aspectul sistemului informational (foi de varsamant, etc) sistemului informatic (soft adecvat:trezor, etc), controlului institutional ex ante si ulterior sistemul de raportare semestrial, anual.

SUBIECTUL 15 Fluxuri financiare determinate de efectuarea cheltuielilor din sectorul publicFluxurile finanicare determinate prin incasarea de numerar a creantelor de la contribuabil,

Page 10: Subiecte Buget Final

personae fizice, juridice, trezorerii care au in structura casa de incasari, fara casa de plati si caserii tezaur.in aceasta situatie incasarea impozitelor, taxelor cat si restituirile de venituri pentru cei indreptatiti se realizeaza printr-o banca comerciala din localitatea respective la care trezireria are deschis un cont si se realizeaza operatiunile ca atare incepand cu 1 ianuarie 2004.

SUBIECTUL 16 Controlul incasarii veniturilor bugetare prin trezoreria statuluiFiecare trezorerie are obligaţia de a exercita controlul asupra încasării la termen a

veniturilor datorate bugetului de stat, bugetelor locale sau bugetului asigurărilor sociale, după caz, de către agenţii economici, instituţii publice sau contribuabili (persoane fizice). Controlul veniturilor datorate bugetului se excita in mod permanent de către compartimentul încasarea şi evidenta veniturilor din cadrul trezoreriei pe baza documentelor de plata prezentate spre verificare primite în trezorerie, cum ar fi: chitanţe, dispoziţii de încasare, ordine de plata.

Cu ocazia controlului se verifica si se analizează următoarele aspecte:

a)- temeiul legal prin care s-a stabilit obligaţia vărsării de impozite şi taxe către buget.

b)- respectarea reglementarilor in vigoare privind vărsarea impozitelor si taxelor pe bugete, precum si încadrarea veniturilor pe capitole si subcapitole prevăzute de clasificaţia bugetara aprobata.

c)- respectarea termenelor de vărsare a impozitelor, taxelor si a altor venituri. Se considera ziua efectuării plătii:

- ziua depunerii sumei, când plata se face in numerar direct ia casieria trezoreriei.

- ziua virării sumei din contul plătitorului, când plata se face cu ordin de plată din iniţiativa agentului economic.

- ziua primirii cecului cu limita de suma pentru plata sumelor datorate bugetului de stat.

În cazul nerespectării termenelor de plată se calculează majorări de întârziere prevăzute ele legislaţia in vigoare.

d) înscrierea corectă în documentele de plată, a conturilor sintetice pe feluri de venituri, şi a celor analitice pe plătitori.

e) determinarea corectă a bonificaţiilor acordate contribuabililor pentru plata anticipată a unor impozite si taxe stabilite prin reglementările in vigoare.

SUBIECTUL 17 Controlul efectuarii cheltuielilor bugetare prin trezoreria statului

Activitatea desfasurata prin trezorerie presupune costuri mai reduse intrucat pentru operatiile de executie bugetara nu se solicita comisioane, in schimb unitatile bancilor utilizeaza disponibilitatile bugetului – excedentele si cele ale institutiilor publice, ca surse de creditare, fara sa se acorde dobanzi. In vederea acoperirii deficitului bugetar, in existenta unor sume importante in contul curent al trezoreriilor, sunt avute in vedere si disponibilitatile institutiilor, care nu se mai pastreaza la banci ci in conturi la trezorerie.

Page 11: Subiecte Buget Final

Prin infiintarea trezoreriilor cu costuri de altfel infime s-a ajuns la o gestionare mai eficienta a resurselor Statului dar si la un control mai atent a cheltuielilor dispuse de institutiile publice prin contul curent al trezoreriei, deschis la Banca Nationala. Eficienta s-a concretizat in localizarea operativa a intarzierilor de plata, a railor platnici sau a nerespectarii cuantumului de impozit datorat bugetului Statului.

Totodata au fost respinse la plata institutiilor publice acele plati care nu se incadrau in creditele bugetare aprobate pe subdiviziunile clasificatiei bugetare ca volum si categorii de cheltuieli. Astfel se creeaza posibilitatea organizarii si exercitarii controlului prin organele proprii ale Trezoreriei asupra efectuarii cheltuielilor de catre institutiile publice din creditele bugetare aprobate, mijloacele speciale extrabugetare si fondurile speciale, asigurandu-se incadrarea platilor in destinatiile stabilite pe subdiviziunile aprobate prin legea bugetara anuala – cheltuieli curente: salarii, materiale subventii, transferuri, cheltuieli de capital, respectarea dispozitiilor legale in vigoare care privesc: plata salariilor si a altor sporuri si drepturi de personal, procurari de bunuri, obiecte de inventar, materiale, alimente, medicamente, investitii precum si intarirea raspunderii ordonatorilor de credite in cheltuirea banului public. Acestea toate, in conditiile executiei bugetare prin unitatile Bancii Comerciale Romane nu se asigura nici un fel de control asupra cheltuielilor institutiilor publice, ci numai evidenta platilor pe capitole si ordonatori de credite.           

SUBIECTUL 18 Unitatea de trezorerie

Câteva opinii cu privire la aceasta institutie publica. In general autorii se indrepata spre 3 categorii de opinii:

• Sustinuta de exemplu de Andre Neurisse si care sustine ca trezoreria publica reprezinta un ansamblu de servicii publice oferite de catre stat in favoarea contribuabilului si prin care acesta isi relizeaza scopurile si respectiv drepturile prin mecanismul solidar al unitatilor de trezorerie (subunitatilor acesteia)

• Grupa de autori cum ar fi: Philipe Jurgensen si Block- Laine care sustin ca pe langa sarcina de a oferi servicii publice, are si menirea de a efectua incasari si plati in vederea realizarii unor sarcini bugetare.

• Categorie in care il remarcam pe Gheorghe Manolescu care apreciaza ca sarcina trezoreriei (in Romania) este aceea de a realiza incasarile si platile in operatiunea de executie de casa a bugetului de stat.Autorii francezi subliniaza si rolul monetar al trezoreriei redus doar la procesul creatiei

monetare. De aici si cele doua imagini pe care ei le au asupra acestei institutii cu vocatie financiara suis generis (aparte):

• Calitatea de platitor general, intelegandu-se prin acest aspect, faptul ca conturile trezoreriei sunt publice si supuse controlului Curtii de conturi (regasim optica lui Filip cel Frumos)

• Circuitul trezoreriei publice (banesc, monetar) in sensul ca fiind emitent de moneda participa la circuitul general care reprezinta apanajul bancii centrale.

SUBIECTUL 19 Mecanismul de functionare a trezoreriei statului in RomaniaImportanţa organizării sistemului Trezoreriei finanţelor publice în România rezultă din

următoarele:• este considerat cel mai potrivit sistem de organizare a execuţiei finanţelor publice, protejându-le de toate riscurile;

Page 12: Subiecte Buget Final

• permite soluţionarea unor importante probleme financiare, prin mijlocirea operaţiilor specifice, şi anume:

• gestionarea creditelor externe primite de către Guvern pentru sprijinirea programelor de reformă;

• mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului bugetar şi pentru serviciul datoriei publice;

• finanţarea obligaţiilor statului asumate prin acorduri guvernamentale cu decontare în conturile de clearing, barter şi cooperare economică, în vederea echilibrării importurilor cu exporturile.

• permite cunoaşterea permanentă a resurselor publice şi previziunea nevoilor de împrumuturi pentru finanţarea deficitului bugetar.Trezoreria publică cuprinde totalitatea resurselor de care dispune statul. Ea nu se

limitează, însă, numai la execuţia bugetului de stat. Astfel, prin Trezorerie s-a realizat separarea finanţelor sectorului public de resursele private din conturile distincte la bănci. De asemenea, prin Trezorerie se realizează şi politica de plasamente financiare din disponibilităţile temporare aflate în conturile trezoreriei, asigurând astfel, pe de o parte, valorificarea disponibilităţilor temporare (surplusul de încasări faţă de plăţi), iar pe de altă parte, sprijinirea prin mecanismele statului a procesului de tranziţie.

Înfiinţarea Trezoreriei finanţelor publice în România a completat cadrul instituţional prin care statul şi-a creat posibilitatea de a-şi stabili şi aplica politica de venituri şi cheltuieli, organizându-şi activitatea financiară atât la nivel central, cât şi în teritoriu. Astfel, a devenit posibilă creşterea răspunderii utilizării banilor publici, cât şi asupra asigurării finanţării obiectivelor şi acţiunilor aprobate. Ca urmare, prin Trezorerie este posibilă cunoaşterea şi rezolvarea implicaţiilor specifice gestiunii financiare publice. În plus, Trezoreria facilitează folosirea de către Ministerul Finanţelor Publice, cu ocazia întocmirii, aprobării şi execuţiei bugetului public, a instrumentelor de analiză fundamentală şi de supraveghere a realizării echilibrului financiar, monetar, valutar şi a datoriei publice.

Ministerul finanţelor Publice a fost autorizat să organizeze contabilitatea Trezoreriei privind execuţia de casă a bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale de stat; constituirea şi utilizarea veniturilor proprii ale instituţiilor publice, precum şi a fondurilor cu destinaţie specială; gestiunea datoriei publice, precum şi alte operaţii financiare efectuate în contul instituţiilor publice, agenţilor economici.

Trezoreria Statului este organizată şi funcţionează ca direcţie generală în cadrul Ministerului Finanţelor Publice (Unitatea de Management a Trezoreriei Statului). Trezoreria Statului este sistemul unitar şi integrat prin care statul asigură efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi privind fondurile publice, inclusiv cele privind datoria publică, şi a altor operaţiuni ale statului, în condiţii de siguranţă şi în conformitate cu dispoziţiile legale.

Trezoreria Statului este concepută ca un sistem unitar atât la nivel central, cât şi la nivelul unităţilor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în scopul realizării operaţiunilor financiare ale sectorului public, astfel:

• la nivel central: Direcţia Generală a Trezoreriei Statului;• la nivel judeţean: Direcţii judeţene ale Trezoreriei Statului în cadrul Direcţiilor generale

ale finanţelor publice judeţene;• la nivel local: Trezorerii municipale organizate ca direcţii în cadrul Administraţiilor

Financiare orăşeneşti; • Trezorerii comunale organizate ca servicii în cadrul Administraţiilor Financiare

comunale.Alte atributii ale trezoreriei in Romania:

• asigură execuţia de casă a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Trezoreriei Statului, bugetele fondurilor speciale şi veniturile proprii ale instituţiilor publice, precum şi efectuarea de operaţiuni rezultate din lansarea titlurilor de stat către persoane fizice.

• conduce evidenţa analitică a conturilor de cheltuieli şi disponibilităţi, deschise pe

Page 13: Subiecte Buget Final

ministere şi instituţii publice subordonate;• efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar;• încasarea şi evidenţa veniturilor bugetare şi a veniturilor proprii ale instituţiilor publice;• verificarea şi decontarea cheltuielilor instituţiilor publice;• vânzarea şi gestiunea titlurilor de stat şi certificatelor de trezorerie;• administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei;• administrarea conturilor persoanelor fizice şi juridice (agenţi economici, medici de

familie etc.)• administrarea operaţiunilor de încasări şi plăţi prin casieriile proprii.

SUBIECTUL 20 Aplicarea principiilor guvernantei corporative in cadrul trezorerie statuluiCa institutie publica, trezoreria statului a preluat unele din metodele de guvernanta

corporativa din practica si legislatia Americana care s-a aplicat incepand cu anii ‘40 in cadrul General Motors. Sub aspect istoric, principiile de guvernanta corporativa le regasim initial in domeniul privat, ulterior inspre cel public in America, iar in Europa etapele si parcursul urmat de principiile si metodele guvernantei corporative a fost asemanator.

Modelul romanesc actual regasit in trezoreria statului a apelat la 2 categorii de surse (modele) regasite in economiile altor state cum ar fi spre exemplu Australia sau Noua Zeelanda, ori Marea Britanie. Prima si cea mai importanta sursa a constituit-o modelul de gestionare al riscurilor prevazuta in cartea portocalie care cuprinde modele, principii si concepte elaborate in anul 2004 si publicata cu permisiunea trezoreriei Majestatii Sale din Anglia ( institutie care este echivalenta ministerului economiei si finantelor din Romania), document care a fost publicat in numele imprimeriei Majestatii Sale. Elementele pe care le contine si intre care indentificam adevarate etape pe care managementul in fond trebuie sa le parcurga se refera la:

1. identificarea riscurilor 3. controlarea riscurilor 2. evaluarea riscurilor 4. raportarea (reporting) riscului.

Toate cele 4 etape constituie obiectul unui proces de comunicare si invatare de catre management si de transformare in proceduri operationale a unor parti componente ale guvernantei corporative. Acestea sunt legate de: controlul de gestiune, controlului intern si auditului intern in conditiile in care se tine cont ca organizatia actioneaza intr-un mediu perturbator amenintat de diverse categorii de riscuri in conditiile in care managementul raspunde unor asteptari si a influentei autoritatilor tutelare sau a unor factori externi.

Daca vom face referire la modelul prezentat in standardele australiene, sau in standardele Noii Zeelande, vom constata ca intalnim aceleasi activitati de monitorizare si in final de revizuire a riscurilor ca urmare a parcurgerii intr-un context dat a etapelor de:

1. identificarea riscurilor2. a aprecierii lor pe baza metodei sintezei si analizei3. a evaluarii si ierarhizarii riscurilor4. a tratarii riscurilor Etapele sunt aproape similare, dar ca sub aspect practic difera tehnicile si metodele

operationale prin care managementul intervine in vederea valorificarii concluziilor pe care instrumentele utilizate (controlul intern si auditul intern) le ofera.

Principalele categorii de riscuri asupra carora se indreapta managementul si care sunt supuse monitorizarii prin intermediul auditului intern sunt riscuri financiare, legislative, sociale, juridice, de functionare, de imagine, comerciale, legate de mediu, legate de securitatea informatiilor, sistemice, functionale, riscuri de organizare, operationale. Transpunerea activitatilor manageriale in scopul atingerii obiectivelor guvernantei corporative in proceduri interne de audit se realizeaza in trezoreria statului pe compartimente de profil la nivel central si la nivel local care trebuie intelese ca reprezentand un circuit (un sistem) de control asupra fluxului informational si al celui banesc.

Auditul intern identifica, evalueaza, controleaza si raporteaza cu o anumita frecventa

Page 14: Subiecte Buget Final

abaterile sau devierile intre ceea ce s-a prevazut, planificat, programat pe de-o parte, si ce s-a realizat pe de alta parte sub aspectul asigurarii fiabilitatii circuitului trezoreriei statului.

SUBIECTUL 21 Contul unicIncepând cu 1 ianuarie 2008 toţi contribuabilii efectuaza plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor

şi a altor sume datorate bugetului general consolidat, într-un cont unic. Aceştia vor utiliza un ordin de plată pentru Trezoreria Statului, pentru obligaţiile datorate bugetului de stat şi un ordin de plată pentru Trezoreria Statului, pentru celelalte obligaţii de plată.

Astfel, prin Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală privind impozitele, contribuţiile şi alte sume reprezentând creanţe fiscale, care se plătesc de contribuabili într-un cont unic, au fost reglementate următoarele: - obligaţiile fiscale datorate la bugetul de stat care se plătesc în contul unic „Venituri ale bugetului de stat – sume încasate pentru bugetul de stat în contul unic în curs de distribuire” sunt cele prevăzute în Nomenclatorul – Anexa 1 la ordin; - obligaţiile fiscale datorate bugetelor asigurărilor sociale şi fondurilor speciale, care se plătesc în contul unic „Disponibil al bugetelor asigurărilor sociale şi fondurilor speciale în curs de distribuire” sunt cele prevăzute în Nomenclatorul – Anexa 2 la ordinul mai sus menţionat.

Debitorii trebuie sa efectueze fiecare plata distinct, pe fiecare impozit, contributie si alte sume datorate bugetului general consolidat.

De retinut ca nu exista un singur cont unic, ci de fapt sunt doua:1. contul 20.47.01.01 „Venituri ale bugetului de stat - sume incasate pentru bugetul de stat in contul unic, in curs de distribuire”;2. contul 55.02 „Disponibil al bugetelor asigurarilor sociale si fondurilor speciale, in curs de distribuire”

Distribuirea sumelor din contul unic se face de organul fiscal competent, distinct pe fiecare buget sau fond, dupa caz, proportional cu obligatiile datorate. În cazul în care suma platita nu acopera obligatiile fiscale datorate, distribuirea, în cadrul fiecarui buget sau fond, pe tip de impozit, contributie sau alta suma reprezentând creanta fiscal se face mai întâi pentru impozitele si contributiile cu retinere la sursa si apoi pentru celelalte obligatii fiscale, proportional cu obligatiile datorate.

SUBIECTUL 22 Autorizarea bugetara • Prin aprobarea bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se autorizează, pentru anul bugetar,

veniturile şi cheltuielile bugetare, după caz.• Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin.(2), în

cadrul cărora se angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă limite maxime, care nu pot fi depăşite.

• Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.

• Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovaţi, în condiţiile legii.

• Pentru acţiunile multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajament şi creditele bugetare.

• În vederea realizării acţiunilor multianuale ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv.angajament bugetar - actul prin care o autoritate publică competentă, potrivit legii,

afectează fonduri publice unei anumite destinaţii, în limita creditelor bugetare aprobate;

SUBIECTUL 23 Veniturile si cheltuielile bugetelor locale

Page 15: Subiecte Buget Final

Veniturile bugetare locale se constituie din:a) venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şicote defalcate din impozitul pe venit;b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;c) subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;d) donaţii şi sponsorizări.

Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazează pe constatarea şi evaluarea materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se calculează impozitele şi taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea, precum şi pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluării corecte a veniturilor.

Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori de credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe, proiecte, obiective, se efectuează în concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, cu priorităţile stabilite de acestea, în vederea funcţionării lor şi în interesul colectivităţilor locale respective.

Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în stricta corelare cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.

SUBIECTUL 24 Principii bugetare

1. Principiul universalitatii: - Veniturile şi cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute.- Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte.2. Principiul unitatii Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice locale3. Principiul anualitatii - Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condiţiile legii, pe o perioadă de un an, care corespunde exerciţiului bugetar.-Toate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparţin exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului respectiv.4. Principiul specializarii bugetare Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aprobă în buget pe surse de provenienţă şi, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora.5. Principiul unitatii monetare Toate operaţiunile bugetare se exprimă în monedă naţională.6. Principiul publicitatii Procesul bugetar este deschis şi transparent, acesta realizându-se prin:a) publicarea în presa locală, pe pagina de internet a instituţiei publice, sau afişarea la sediul autorităţii administraţiei publice locale respective a proiectului de buget local şi a contului anual de execuţie a acestuia;b) dezbaterea publică a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia;c) prezentarea contului anual de execuţie a bugetului local în şedinţă public7. Principiul echilibrului Cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv.

PRINCIPII SPECIFICE BEGETELOR LOCALE1 Principiul solidaritatii Prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a persoanelor fizice aflate în situaţie de extremă dificultate,

Page 16: Subiecte Buget Final

prin alocarea de sume din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local.2 Principiul autonomiei financiar locale - Unităţile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care autorităţile administraţiei publice locale le pot utiliza în exercitarea atribuţiilor lor, pe baza şi în limitele prevăzute de lege.-Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa stabilirii nivelurilor impozitelor şi taxelor locale, în condiţiile legii.3 Principiul proportionalitatii Resursele financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale trebuie să fie proporţionale cu responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale stabilite prin lege.4 Principiul consultarii Autorităţile administraţiei publice locale, trebuie să fie consultate asupra procesului de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat către bugetele locale.

SUBIECTUL 25 Reguli bugetareLegislatia enumera 6 reguli bugetare:

1 Este interzisă efectuarea de plăţi direct din veniturile încasate, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.2 Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate deautorizările conţinute în legi speciale şi în legile bugetare anuale.3 Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) şi nici nu poate fi angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială.4 Nicio cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii, şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare.5 După aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicaţii asupra acestora, dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare aferente exerciţiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective.6 La elaborarea bugetelor ordonatorii de credite si autoritatile deliberative au obligatia sa prevada in mod distinct creditele bugetare destinate stingerii platilor restante pentru finele anului financiar anterior. Scopul aceste prevederi este acela de a dimensiona arieratele, de creare a unui circuit financiar sanatos, dar si a unui cadru concurential adecvat.

SUBIECTUL 26 Competente si responsabilitatile autoritatilor administratiei publice in procesul bugetar

Competente si raspunderi in derularea procesului bugetar:• Elaborarea si aprobarea bugetelor locale se face in conditii de echilibru bugetar la termenele

si cu porcedura legala.• Sunt implicate compartimentele proprii de specialitate pentru stabilirea, constatarea,

controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale.• Posibilitatea rectificarilor bugetare in anul bugetar respectiv• Stabilirea unor criterii de eficienta pentru gestionarea bunurilor aflate in proprietate publica si

privata.• administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică şi privată a unităţilor

administrativ-teritoriale;• contractarea directă de împrumuturi interne şi externe, pe termen scurt, mediu şi lung, şi

urmărirea achitării la scadenţă a obligaţiilor de plată rezultate din acestea;• garantarea de împrumuturi interne şi externe, pe termen scurt, mediu şi lung, şi urmărirea

Page 17: Subiecte Buget Final

achitării la scadenţă a obligaţiilor de plată rezultate din împrumuturile respective de către beneficiari;

• administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuţiei bugetare, în condiţii de eficienţă;

• stabilirea opţiunilor şi a priorităţilor în aprobarea şi în efectuarea cheltuielilor publice locale;• elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea realizării programelor de dezvoltare în

perspectivă a unităţilor administrativ-teritoriale ca bază a gestionării bugetelor locale anuale;

SUBIECTUL 27 O.C: rol, categorii, raspundereCategorii de ordonatori de credite:

Ordonatorii de credite sunt pe trei categorii:1. Ordonatori principali sunt primarii unităţilor administrativ-teritoriale, primarul general al municipiului Bucureşti, primarii sectoarelor municipiului Bucureşti şi preşedinţii consiliilor judeţene.Ordonatorii principali de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare, ordonatorii principali de credite vor preciza limitele şi condiţiile delegării.2. Ordonatori secundari de credite3. Ordonatori tertiari de credite

Rolul O.COrdonatorii principali de credite analizează modul de utilizare a creditelor bugetare

aprobate prin bugetele locale şi prin bugetele instituţiilor publice, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz, şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale.

Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite, şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale.

Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unităţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.

Responsabilităţile ordonatorilor de credite(1) Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.(2) Ordonatorii de credite răspund de:a) elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu;b) urmărirea modului de realizare a veniturilor;c) angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate şi a veniturilor bugetare posibil de încasat;d) integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituţiei pe care o conduc;e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi a execuţiei bugetare;f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de investiţii publice;g) organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;h) organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor legale;i) alte atribuţii stabilite de dispoziţiile legale.

Page 18: Subiecte Buget Final

SUBIECTUL 28 Continutul si structura bugetelor localeVeniturile bugetare reprezintă resurse băneşti care se cuvin bugetului în baza unor

prevederi legale, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri, cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, etc. Veniturile publice se materializează în încasări din impozite, taxe, contribuţii, amenzi, vărsăminte din veniturile instituţiilor publice, venituri din închirierea terenurilor şi alte bunuri proprietate de stat, împrumuturi, donaţii, ajutoare.

In Romania bugetele locale sunt structurate astfel:• Bugete ale municipiilor, oraselor, comunelor si sectoarelor mun. Bucuresti• Bugete proprii ale jud. Si municipiului Bucuresti• Bugete centralizatoare ale judetelor, obtinute prin insumarea celor de mai sus

În bugetul local se respectă sistemul de clasificaţie bugetară a veniturilor cât şi a cheltuielilor. Clasifcaţia bugetară este instrumentul prin care veniturile unui buget sunt grupate într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare şi precis determinate şi se utilizează atât în faza de elaborare a bugetului cât şi în faza de execuţie a acestuia.

Clasificaţia bugetară a veniturilor bugetului local se structurează astfel: Total Venituri A. Venituri proprii

• Venituri curente • Venituri fiscale :

- impozite directe: impozitul pe profit, impozite şi taxe de la populaţie, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, impozitul pe clădiri şi terenuri de la persoane juridice,alte impozite directe

- impozite indirecte: impozitul pe spectacole, alte impozite indirecte • Venituri nefiscale

–vărsăminte din profitul net al regiilor autonome –vărsăminte de la instituţiile publice –diverse venituriB. Venituri din capital -Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului C.Venituri cu destinaţie specială D. Prelevări din bugetul de stat - cote defalcate din T.V.A. pentru bugetele locale - cote şi sume defalcate din impozitul pe venit E.SubvenţiiF.Încasări din rambursarea împrumuturilor acordateG. Împrumuturi

Cheltuielile bugetare sunt sume aprobate în bugete în limitele şi potrivit destinaţiilor stabilite prin bugetele respective. Cheltuielile bugetare reflectă utilizarea resurselor pentru realizarea obiectivelor cuprinse în programele locale privind activitatea socială, economică şi de altă natură. Sunt plăţi efectuate pentru achiziţia de bunuri sau prestări de servicii.

SUBIECTUL 29 Competente privind I si Tx localeCompetenta din punct de vedere institutional o au consiliile locale care actioneaza intr-un

cadru reglementativ unitar (in raport de care exista si competente speciale, de cele mai multe ori limitate in functie de prioritati, situatii conjuncturale de natura economica si altele).

Page 19: Subiecte Buget Final

O preocupare sub aspectul finatarii este obtinerea de sume importante rezultate din mai multe surse. Astfel sunt cele din :

• valorificarea mijloacelor fixe a unor bunuri materiale, • a sumelor rezultate din concesionare sau inchiriere ori din comercializarea unor bunuri

confiscate• sumele incasate din operatiunile de demolare, dezmembrare sau dezafectare, mijloacele

fixe apartinatoare unor institutii publice sau alte bunuri materiale Acestea constituie venituri ale bugetelor locale si se varsa la acestea ca atare.Taxele speciale pentru functionarea unor sevicii publice locale sunt create in interesul

persoanelor fizice si juridice, se stabilesc anual iar destinatia este de acoperire a cheltuielilor care sint destinate pentru infiintarea de servicii publice de interes local sau chiar a finantarii unor cheltuieli curente. Autoritatiile deliberative intocmesc lista cu aceste impozite si taxe si conditiile de instituire, cu formalitatile legale respective.

Sumele reprezentand amortizarea calculata pentru mijoace fixe se colecteaza intr-un cont separat la trezoreria publica si are ca destinatie realizarea de investitii intr-un anumit domeniu si ca atare se si urmaresc in aceasta directie. Au competenta calcularii amortizarii si evidentierii sumerlor rezultate serviciile publice de interes local, care desfasoara activitati de natura economica. Sunt si exceptii de la aceasta practica si anume finantari pe baza sumelor prevazute in acordurile de imprumut sau de garantie incheiate cu institutii financiare internationale. Desi activitatea este la nivel local ea este identificata ca fiind supusa regimului de amortizare printr-o hotaarare de guvern (competenta centrala).

SUBIECTUL 30 Cote defalcateUna din preocuparile autoritatiilor locale privind imbunatarirea sistemului de echilibrare

financiara este apelarea la cote defalcate din impozitul pe venit. Logica este a asigurarii functionalitatii autonomiei sistemului in conditiile unor resurse banesti subdimensionate ori nereallizabile din punct de vedere a nivelului de colectare. Astfel din impozitul pe venitul incasat la bugetul de stat, la nivelul fiecarei unitati se aloca lunar in termen de 5 zile lucratoare de la finele lunii in care s-a achitat acest impozit urmatoarele cote

• 47% la bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, unde isi desfasoara activitatea contribuabilii care le-au achitat

• 13% la bugetul local al judetului• 22% intr-un cont distinct deschis la Directia Generala a Finantelor Publice Judetene (prin

Trezoreria Publica) in vederea echilibrarii bugetelor locale ale acestor entitatiIn executie, cota de 22% se aloca de catre directia generala a finantelor publice in termenul prevazut de lege – 5 zile - proportional cu sumele repartizate si aprobate in acest scop in bugetele entitatilor amintite anterior – comune, orase, municipii, o repartitie asemanatoare o are si municipiul Bucurest (alte cote) pentru acele momente, alocare si executie.

• Conform legii aceste cote, in situatii deosebite, prin intermediul legii bugetului de stat pot sa fie majorate. Institutia prin care se realizeaza operatiunile de virament este Ministerul Fintelor Publice, respectiv a corespondentului sau teritorial, directiile generale (si a municipiului Bucuresti).

• Orice persoana, subiect intr-un raport juridic fiscal are obligatia sa solicite inregistrarea fiscala a entitatii respective tinand cont de subordonarea locala in raport cu ANAF, cu respectarea unor termene procedurale.

• Platitorii (si beneficiarii sumelor) au obligatia de a evidentia sumele respective prin sistemul contabil (armonizat cu directivele europene dar si cu intregul sistem national).

• Primarul, prin compartimentele de specialitate, poate verifica corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar. Primarul are obligaţia să sesizeze orice nereguli constatate organului fiscal teritorial al Ministerului Finanţelor Publice.

Page 20: Subiecte Buget Final

SUBIECTUL 31 Criterii privind alocarea sumelor defalcate Pentru finantarea cheltuielilor publice si echilibrarea bugetelor locale exista posibilitatea

aprobarii unor sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat care dobandesc in felul acesta o destinatie speciala.

Alocarea se face in functie de niste criterii de natura legala care sunt:• Capacitatea financiara determinata pe baza impozitului pe venit incasat pe locuitor in

proportie de 70%• Suprafata judetului in proportie de 30%

Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, şi din cota de 22%, o cotă de 27% se alocă bugetului propriu al judeţului, iar diferenţa se repartizează pentru bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, astfel:

• 80% din sumă se repartizează în două etape, prin decizie a directorului direcţiei generale a finanţelor publice judeţene,

• 20% din sumă se repartizează, prin hotărâre a consiliului judeţean, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, pentru proiecte de infrastructurăRepartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat in scopul

echilobrarii bugetelor locale se realizeaza pe baza unor indicatori care sunt:• Impozitul pe venit mediu pe locuitor din unitatea administrativ teritoriala destinatara• Impozitul pe venit mediu pe locuitor pe ansamblul judetului In stiuatia in care datele nu sunt disponibile la finalul anului anterior celui pentru care se face

repartizarea, impozitul pe venit se determina pe baza unei formule de calcul care tine cont de marimile:

• impozit pe venit incasat intr-o unitate componenta a judetului• impozit pe venit incasat in lunile anterioare lunii de calcul• numarul anterior de luni pentru care se face repartizarea

SUBIECTUL 32 Transferuri consolidabile pentru bugetele localeEle se acorda in varianta existentei investitiilor finantabile din imprumuturi externe la

care contribuie si guvernul in baza unor competente legale; se aproba anual sub forma unei pozitii globale prin legea bugeetului de stat.

Tehnica alocarii acestor sume se realizeaza prin antrenarea ordonatorilor principali de credite, pe baza existtentei unui document numit contract de finantare si a existentei unor resurse financiare care sa asigure finantare totala sau partiala a proiectelor in discutie.

Criteriile sunt propuse de fiecare ordonator principal urmand sa fie aprobate de catre guvern. Contractull de finantare cuprinde obligatoriu elementele: obiect, durata, valoare, esalonare multianuala, cheltuieli eligibile, clauze de modificare si reziliere, clauza a raspunderii solidare in cote prportionale.

SUBIECTUL 33 Fondul de rezerva bugetaraÎn bugetele locale se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziţia consiliului local,

judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi a sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se utilizează la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe bază de hotărâri ale consiliilor respective, pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul exerciţiului bugetar, pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale, precum şi pentru acordarea unor ajutoare către alte unităţi administrativ-teritoriale în situaţii de extremă dificultate, la cererea publică a

Page 21: Subiecte Buget Final

primarilor acestor unităţi ori din iniţiativă proprie.Fondul de rezervă bugetară poate fi majorat în cursul anului, cu aprobarea consiliului

local, judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi a consiliilor sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, din disponibilităţile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârşitul anului.

SUBIECTUL 34 Investitii publice localeCheltuielile pentru investiţii publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri

publice locale se cuprind în proiectele de buget, în baza programului de investiţii publice al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, întocmit de ordonatorii principali de credite, care se prezintă şi în secţiunea de dezvoltare, ca anexă la bugetul iniţial şi, respectiv, rectificat, şi se aprobă de autorităţile deliberative.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale întocmesc anual programul de investiţii publice pe clasificaţia funcţională. Pentru fiecare obiectiv inclus în programul de investiţii sunt prezentate informaţii financiare şi nefinanciare. Informaţiile financiare vor include:a) valoarea totală a proiectului;b) creditele de angajament;c) creditele bugetare;d) graficul de finanţare, pe surse şi ani, corelat cu graficul de execuţie;e) analiza cost-beneficiu, care va fi realizată şi în cazul obiectivelor în derulare;f) costurile de funcţionare şi de întreţinere după punerea în funcţiune.Informaţiile nefinanciare vor include:a) strategia în domeniul investiţiilorb) descrierea proiectului; c) stadiul fizic al obiectivelor.Aprobarea proiectelor de investiţii publice locale Ordonatorii principali de credite, pe propria răspundere, actualizează şi aprobă valoarea fiecărui obiectiv de investiţii nou sau în continuare, indiferent de sursele de finanţare ori de competenţa de aprobare a acestora, în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri. Această operaţiune este supusă controlului financiar preventive propriu.

SUBIECTUL 35 Executia bugetaraExecutia bugetara se deruleaza prin parcurgerea mai multor faze:• Angajament• Lichidare• Ordonantare• PlataExecuţia bugetară la oraşe, municipii, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţe şi

municipiul Bucureşti se bazează pe principiul separării atribuţiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuţiile persoanelor care au calitatea de contabil.

Operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor sunt în competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituţiilor publice.

Plata cheltuielilor este asigurată de şeful compartimentului financiar-contabil, în limita fondurilor disponibile.

Instrumentele de plata vor fi la randul lor insotite de documente justificative, care sunt intocmite in conformitate cu legea si numai dupa ce au fost angajate, lichidate si ordonantate. Observam o data in plus implicarea ordonatorilor de credite in parcurgerea acestor faze.Pentru anumite categorii de cheltuieli pot fi efectuate plati in avans intr-un procent de pana la 30% in conditiile dispozitiilor legale.Sunt anumite situatii in care daca platile efectuate in avans sunt nejustificate prin bunuri, lucrari, servicii prestate pana la sfarsitul anului vor fi recuperate de catre cei care le-au acordat si vor fi

Page 22: Subiecte Buget Final

restituite catre bugetul din care provin.EXCEPTII: Partea aferenta cheltuielilor eligibile pentru sume reprezentand plati in

avans pentru implementarea programelor, proiectelor, actiunilor finantate din fonduri externe nerambursabile post-aderare, altele decat cele aferente programului operational sectorial transport si care pot fi justificate prin: bunuri livrate, lucrari si servicii prestate pana la termenul stabilit pentru plata finala conform contractelor incheiate, respectandu-se unele prevederi specifice ce fac obiectul unor memorandumuri, acorduri, contracte, decizii, ordine de finantare etc.

SUBIECTUL 36 Procedura deschiderii creditelor bugetare• Creditele bugetare aprobate prin bugetele locale pot fi folosite prin deschideri de

credite efectuate de ordonatorii principali de credite ai acestora, în limita sumelor aprobate, potrivit destinaţiei stabilite şi cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.

• Deschiderile de credite bugetare pentru transferurile de la bugetul de stat sau de la alte bugete către bugetele locale, în cadrul limitelor prevăzute în bugetele respective, se efectuează de către Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţiile generale ale finanţelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, în funcţie de necesităţile execuţiei bugetare, cu respectarea destinaţiei, sau de către ceilalţi ordonatori principali de credite, pentru transferurile consolidabile

• Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente justificative, care să confirme angajamentele contractuale, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor şi a altor drepturi băneşti, plata obligaţiilor bugetare, precum şi a altor obligaţii.

SUBIECTUL 37 Regimul creditelor bugetare neutilizate de O.CRegimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatori, acestia au obligatia sa analizeze

lunar necesitatea mentinarii unor credite bugetare pentru care sarcinile au fost desfiintate sau amanate si sa propuna autoritatilor deliberative anularea acestor credite. Termenul limita este 10 decembrie. Cu creditele bugetarea anulate se majoreaza fondul de rezerva bugetara aferent la dispozitia autoritatilor deliberative.

SUBIECTUL 38 Contul anual de executieOrdonatorii primari intocmesc si prezinta pana la 31 mai din anul urmator conturiile anuale in urmatoarea structura:

• Pentru venituri• Prevederi bugetare initiale• ..............................definitive• Incasari realizate

• Pentru cheltuieli• Credite bugetare initiale• ...........................definitive• Plati efectuate

Aceste situatii (conturile anuale de executie) sunt intocmite trimestrial si anual si se depun sub forma unor situatii financiare privind executia bugetara la directiile generale ale Finantelor Publice care urmeaza sa fie centralizate la Ministerul de Finante.

Trimestrial şi anual, ordonatorii principali de credite întocmesc situaţii financiare asupra execuţiei bugetare, care se depun la direcţiile generale ale finanţelor publice. După verificare, acestea întocmesc şi depun la Ministerul Finanţelor Publice situaţii financiare centralizate privind execuţia bugetelor, pe ansamblul judeţului, la termenele şi potrivit normelor stabilite de

Page 23: Subiecte Buget Final

acesta. Ministerul Finanţelor Publice transmite spre informare Ministerului Administraţiei şi Internelor o situaţie financiară centralizată privind execuţia bugetelor locale.

Ordonatorii principali de credite au obligaţia să întocmească şi să anexeze la situaţiile financiare anuale rapoarte anuale de performanţă, în care să prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele preconizate şi pe cele obţinute, indicatorii şi costurile asociate, precum şi situaţii privind angajamentele legale.

Situaţiile financiare anuale, inclusiv anexele la acestea, se prezintă de către ordonatorii principali de credite, spre aprobare, autorităţilor deliberative.

SUBIECTUL 39 Executia de casa a bugetelor locale

Execuţia de casă a bugetelor locale se efectuează prin unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului, evidenţiindu-se în conturi distincte:a) veniturile bugetare încasate pe structura clasificaţiei bugetare;b) efectuarea plăţilor dispuse de persoanele autorizate ale instituţiilor publice, în limita creditelor bugetare şi a destinaţiilor aprobate potrivit dispoziţiilor legale;c) efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi privind datoria publică internă şi externă, rezultată din împrumuturi contractate sau garantate de stat, precum şi cele contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la scadenţă şi plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi altor costuri aferente;d) efectuarea altor operaţiuni financiare în contul autorităţilor administraţiei publice locale;e) păstrarea disponibilităţilor reprezentând fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea în lei a acestora, primite pe bază de acorduri şi înţelegeri guvernamentale şi de la organisme internaţionale, şi utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate;f) alte operaţiuni financiare prevăzute de lege.

Pentru împrumuturile contractate, altele decât cele din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului, autorităţile administraţiei publice locale îşi pot deschide conturi la bănci comerciale, în vederea derulării acestora.

În execuţie, alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat se efectuează lunar de către direcţiile generale ale finanţelor publice, pe baza fundamentărilor prezentate de ordonatorii principali de credit.

SUBIECTUL 40 Datoria publica localaDatoria publică locală reprezintă o obligaţie generală care trebuie rambursată, conform

acordurilor încheiate, din veniturile proprii ale unităţii administrativ-teritoriale împrumutate, precum şi din veniturile beneficiarilor de împrumuturi garantate de autorităţile administraţiei publice locale, după caz.Instrumentele datoriei publice locale sunt:a) titluri de valoare;b) împrumuturi de la băncile comerciale sau de la alte instituţii de credit;c) credite furnizor;d) leasing financiar;e) garanţie locală.

Consiliile locale sau judetene pot aproba contractarea sau garantarea unui imprumut intern sau extern pentru:-realizarea de investitii publice de interes local-refinantarea datoriei publice locale

Unitatilor administrative teritoriale li se interzice accesul la imprumuturi sau sa garanteze

Page 24: Subiecte Buget Final

orice fel de imprumut daca totalul datoriei anuale reprezentand ratele scadente la imprumuturi contractate si garantate, dob si comisioanele aferente acestora, in anul respective, sa depaseasca 30% din totalul veniturilor propri.

SUBIECTUL 41 Fondul de risc• Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile

administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de operatorii economici şi serviciile publice de subordonare locală se constituie fondul de risc în afara bugetului local.

• Fondul de risc se păstrează în conturi separate, deschise la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului, şi se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi, respectiv, pentru garanţii la împrumuturi externe.

• Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate; dobânzile acordate de unităţile Trezoreriei Statului la disponibilităţile fondului; majorări de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, aplicate pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor garantate a comisioanelor şi, respectiv, a ratelor scadente, dobânzilor şi comisioanelor aferente şi, în completare, din bugetul local. În cazul în care se efectuează plăţi din fondul de risc, aferente unor scadenţe neonorate de garantat, veniturile fondului de risc se reîntregesc cu sumele recuperate de la acesta.

• Nivelul comisionului de risc se determină de către ordonatorul principal de credite şi se aprobă de către autorităţile deliberative. Acest comision se aplică asupra valorii împrumutului garantat.

• Sumele aflate în fondul de risc la sfârşitul anului se regularizează cu bugetul local, în limita sumelor primite de la acest buget, iar diferenţa se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Contul de execuţie al fondului de risc se anexează la situaţiile financiare.

SUBIECTUL 42 Finantarea institutiilor publiceFinanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale se asigură instituţiilor publice astfel:

a) integral din bugetul local;b) din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul local;c) integral din venituri proprii. Instituţiile publice, finanţate integral din bugetul local, varsă veniturile realizate la acest buget.Veniturile proprii ale instituţiilor publice

• Veniturile proprii ale instituţiilor publice se încasează, se administrează, se utilizează şi se contabilizează de către acestea potrivit dispoziţiilor legale.

• Veniturile proprii ale bugetelor instituţiilor publice provin din prestări de servicii, chirii, manifestări culturale şi sportive, concursuri artistice, publicaţii, prestaţii editoriale, studii, proiecte,valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe şi altele.

Bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de instituţiile publice• Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale şi

fonduri băneşti, primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale.

• Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice, în situaţia instituţiilor publice finanţate integral de la buget, sunt vărsate direct la bugetul local din care se finanţează acestea. Cu aceste sume se majorează veniturile şi cheltuielile bugetului local, iar fondurile respective se vor utiliza cu respectarea destinaţiilor stabilite de transmiţător.

• Cu fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice se vor majora bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora. Aceste instituţii au obligaţia de a prezenta, în anexa la contul de execuţie bugetară trimestrială şi anuală, situaţia privind sumele primite şi utilizate în aceste condiţii şi cu care a fost majorat bugetul de venituri şi cheltuieli.

Page 25: Subiecte Buget Final

• Bunurile materiale primite de instituţiile publice seînregistrează în contabilitatea acestora.Excedentele bugetelor instituţiilor publice

• Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice, se regularizează la sfârşitul anului cu bugetele locale din care sunt finanţate, în limita sumelor primite de la acestea, dacă legea nu prevede altfel.

• Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publicerămân la dispoziţia acestora, urmând a fi folosite în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

Regimul de finanţare a unor activităţi ale instituţiilor publice• În situaţia nerealizării veniturilor prevăzute în bugetele activităţilor finanţate integral din

venituri proprii, cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate.• Excedentele rezultate din execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale activităţilor

finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie sau se preiau ca venit la bugetul local, potrivit hotărârii autorităţilor deliberative.

Împrumuturi temporare pentru unele activităţi sau instituţii publice• În cazul în care la înfiinţarea, în subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor

instituţii şi servicii publice sau a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, în baza documentaţiilor temeinic fundamentate autorităţile deliberative pot aproba împrumuturi fără dobândă din bugetul local, pe bază de convenţie.

• Împrumuturile acordate vor fi rambursate integral întermen de un an de la data acordării.• În situaţia nerambursării împrumuturilor la termenul stabilit, se vor aplica majorări de

întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, potrivit legii.Execuţia de casă a bugetelor instituţiilor publice

• Instituţiile şi serviciile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice, finanţate integral din venituri proprii, efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului în a căror rază îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli şi disponibilităţi.

• Instituţiile publice au obligaţia de a transmite bugetul aprobat potrivit prevederilor prezentei legi la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului.

• Autorităţile executive şi preşedinţii consiliilor judeţene au obligaţia publicării pe pagina de Internet a instituţiilor publice şi/sau prin afişaj public a proiectului de buget, a bugetului aprobat, a execuţiei bugetului, a evoluţiei execuţiei bugetului, a rectificării bugetului şi a contului de execuţie, precum şi actualizarea informaţiilor cel puţin o dată pe trimestru.

SUBIECTUL 43 Criza financiara a unitatilor administrative teritorialeEntitatea administrativ teritoriala este considerata in criza financiara daca se afla:• Neachitate obligatii de plata lichide si exigibile mai vechi de 90 de zile si care depasesc

15% din bugetul anual• Neachitate drepturi salariale prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli pe o perioada

mai mare de 90 de zile la data scadenta• In vederea determinării neachitării obligaţiilor de plată lichide şi exigibile, nu se iau în

calcul obligaţiile de plată care se află în litigiu comercial

Page 26: Subiecte Buget Final

SUBIECTUL 44 Planul de redresare financiaraContinutul planului de redresare este:

• Analiza economico-financiara a entitatii• Masuri de mentinere a serviciilor publice esentiale• Masuri de crestere a gradului de colectare a veniturilor proprii sau de atragere a altor venituri• Masuri de reducere a cheltuieli• Planificarea economico-financiara si bugetara pana la redresare• Stabilirea sarcinilor pentru indeplinirea prevederilor din planul de redresare financiara (se

realizeaza de Curtea de Conturi)• Planul de redresare financiară este supus spre aprobare autorităţii deliberative în termen

de 3 zile lucrătoare de la elaborare şi va fi adoptat în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la depunere. În cazul în care planul de redresare financiară nu este adoptat, autoritatea deliberativă se întruneşte în termen de 3 zile lucrătoare de la data dezbaterii în ultima şedinţă pentru reanalizarea acestuia. Dacă planul de redresare financiară nu se adoptă, acesta se consideră aprobat în forma propusă de iniţiator.

• Planul de redresare financiară poate fi modificat cu aprobarea autorităţii deliberative, ori de câte ori va fi necesar, în cazul în care apar date, informaţii sau fapte necunoscute la momentul sesizării crizei financiare, dacă acestea pot împiedica procesul de redresare financiară.

• Ordonatorul principal de credite are obligaţia ca în perioada desfăşurării procedurii de redresare a crizei financiare să asigure funcţionarea eficientă şi eficace a serviciilor publice esenţiale.

SUBIECTUL 45 Insolventa unitatilor administrativ teritorialeStarea de insolventa apare daca entitatea se afla in una din urmatoarele situatii:

• Nu si-a echitat obligatiile de plata lichide si exigibile mai vechi de 120 zile si care depasesc 50% din bugetul anual fara a se lua in calcul si cele aflate in litigiu contractual

• Neachitarea drepturilor salariale prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli pe o perioada mai mare de 120 zile de la data scadentei.

SUBIECTUL 46 Regimul imprumuturilor din contul current general al Trezoreriei Statului

În situaţia în care, pe parcursul execuţiei, apar goluri temporare de casă ca urmare a decalajului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin împrumuturi acordate de Ministerul Finanţelor Publice din disponibilităţile contului current general al Trezoreriei Statului, numai după utilizarea fondului de rulment.

Valoarea totală a împrumutului care poate fi angajat de autorităţile administraţiei publice locale este supusă următoarelor limite:a) nu va depăşi 5% din totalul veniturilor estimate a fi încasate pe durata anului bugetar în care se face împrumutul.b) în condiţiile anterioare autorităţile administraţiei publice locale nu pot angaja împrumuturi mai mari decât fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiaşi an bugetar.

Rambursarea fondurilor împrumutate va fi garantată cu veniturile estimate a fi încasate în anul bugetar respectiv, în condiţiile respectării garantării, prin venituri, a celorlalte datorii publice locale.

În situaţia în care împrumutul nu a fost restituit până la 31 decembrie, direcţiile generale ale finanţelor publice sunt autorizate să execute contul unităţii administrativ-teritoriale în cauză.