subiecte an iii-cariologie clinica rezolvate final

Upload: roxana-curca

Post on 03-Jun-2018

299 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    1/30

    Subiecte la examen teoretic

    CARIOLOGIE CLINICAAN III

    1. Examenul subiectiv in caria dentara: evaluarea durerii

    2. Examenul clinic odontal: detectia leiunilor carioase

    INS!EC"IA #nainte de a #nce$e examenul clinic al su$ra%e&elor dentare' ona

    res$ectiv( va %i cur(&at(' s$(lat(' iolat(' uscat( )i a$oi %oarte bine iluminat(.

    Pe lng utilizarea blnd a sondei i un periaj profesional neagresiv, abraziunea cu aer s-a

    dovedit o tehnic viabil n asigurarea unor suprafee dentare fr plac bacterian sau altebiofilme.

    - iluminare adecvata, folosirea camerei intraorale, etc

    n unele cazuri, putem apela la unii coloran&i s$eci%icipentru smal care rmn cantonai numai n

    zonele unde eist smal demineralizat.

    Ins$ec&ia am(nun&it( a su$ra%e&elor dentare r(m*ne un mi+loc clinic %undamental #n

    dia,nosticul cariilor a$roximale'

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    2/30

    La ins$ec&iesemnele evolutive patognomonice pentru o carie sunt reprezentate de modificarea

    de culoare, opacitatea, suprafaa aspr i cavitaia.

    !eziunea iniial, clinic decelabil n smal se numete pat alb cretoas sau "hite-spot.

    Pentru eaminarea feelor proimale separarea temporar localizat a dinilor poate fi de

    ajutor. Pentru separare se folosesc separatori ortodontici elastomerici #inele din material

    elastic$ care se plaseaz concentric n jurul punctului de contact. %up obinerea separrii,spaiul proimal este vizibil eaminri vizuale.

    !al$area presupune utilizarea unei sonde fr vrf, boante sau cu latul sondei rigide #pentru

    supraf. netede$ iar eaminarea tactil poate conferi dovezi ale procesului carios& rugozitatea sau

    reducerea consistenei suprafeei dentare.

    utilizarea sondei trebuie fcut cu precauii, deoarece pe de o parte eist riscul de a

    prbui smalul demineralizat i a accelera evoluia procesului, iar pe de alt parte senzaia

    tactil este strict subiectiv, iar 'agarea( vrfului sondei se poate datora i

    particularitilor de relief dentar, fr semnificaie patologic.

    prin utilizarea sondei se pot coloniza zonele inactive cu bacterii cariogene prelevate

    involuntar din zonele active cariogen.

    -. Examene com$lementare utiliate in detectia cariei dentare: metoda colorarii camera

    intraorala' metoda transiluminarii /0OI' I0OI3

    4etoda color(rii colorani specifici pentru smal #)criflavin, )cridin$ care rmn cantonai numain zonele unde eist smal demineralizat.

    Camera intraoral( preia imaginea din cavitatea oral cu o sond sub forma unei piese de mn

    clasice prevzut cu fibr optic i este prezentat pe ecranul unui monitor. *ste posibil mrirea

    de + de ori a imaginii, salvarea, monitorizarea i stocarea sa. ona eaminat este perfect i

    iluminat cu ajutorul unei lmpi de halogen eistent n piesa de mn.

    *ist trei situaii prestabilite n care poate fi nregistrat imaginea&

    -imagine intra-oral de ansamblu

    -imagine etra-oral

    -mrire puternic a unei zone limitate.

    /amera intraoral reprezint un mijloc auiliar de diagnosticare dar permite i implicarea

    pacientului n procesul de tratament ajutnd la educaia sanitar i motivarea sa.

    0OI

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    3/30

    /nd smalul este afectat #demineralizat$, fotonii penetrani ai luminii sunt difuzai, ceea ce i va

    modifica i imaginea optic. !a lumin normal, va apare "hite spot-ul, adic pata alb, ce va fi

    mai intens dac dintele este uscat.

    0123 are avantajul c utilizeaz o lumin alb de mare intensitate. !umina este ndreptat spre

    dinte iar efectul de difuziune poate fi observat ca umbre n smal i dentin, ceea ce crete

    capacitatea dispozitivului de a diferentia cariile incipiente de smal i cele de dentin.4n alt avantaj al 0123 este c poate fi utilizat pentru detecia cariilor de pe toate suprafeele.

    %30123

    5istemul %30123& %3632)! 37)6386 039*:-1P23/ 2:)853!!4738)2318 utilizeaz

    lumina alb obinuit i preia avantajele recentelor tehnologii computerizate

    /reeaz n mod sigur i instantaneu imagini digitale cu rezoluie nalt a suprafeelor

    ocluzale ,aproimale i netede.

    *l ajut medicul stomatolog s descopere sau s confirme prezena cariilor care nu au putut

    fi detectate prin inspecie , palpare sau chiar radiografic.

    Avanta+e:

    -fiabilitate n diagnostic& detecteaz cariile incipiente, necavitare , cele cavitare i marginale

    pe toate suprafeele dentare nainte ca acestea s fie detectabile clinic sau radiografic,

    -siguran n utilizare& utilizeaz lumina alb, obinuit i nici un fel de radiaii ionizante,

    -reprezint un mijloc valoros de educaie sanitar& d natere la imagini n timp real care

    pot fi analizate de ctre medic i pacient,

    5. Examene com$lementare utiliate in detectia cariei dentare: examene radio,ra%ice

    rezultatele eamenelor radiografice depind de o serie de factori cu variabilitate mare, cum ar fi&

    incidena, timpul de epunere, calitatea filmului, prezena restaurrilor, poziia dinilor, etc.

    avanta+e& caracterul neinvaziv al metodei,

    posibilitatea cuantificrii rezultatelor,

    posibilitatea monitorizrii leziunilor n timp, evidenierea zonelor inaccesibile prin alte metode de eamen etc.

    dezavantaje&

    este o metod a crei eactitate depinde de tehnica de eecuie,

    nu ntotdeauna poate identifica leziunile din primele stadii iar

    reproducerea bidimensional conduce la suprapuneri ale diferitelor fee ale dintelui, cu

    erorile de interpretare ce pot decurge din aceasta,

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    4/30

    procesele de pe feele vestibulare i orale sunt greu de detectat.

    /lasificareaclinica si radiologica a cariilor fisurale

    Gradul

    1

    ;hite spot necavitar sau leziune carioas uor modificat de culoare n smal i nici o

    leziune detectabill pe :

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    5/30

    6. 4etode cantitative utiliate in detectia cariei dentare: sistemul CARIES 0INER

    com$utertomo,ra%ia monitoriarea o$tica a cariei

    Com$uter tomo,ra%ia /C..3

    2ubul radiogen se rsucete n jurul pacientului, informaiile sunt transmise computerului care le

    nregistreaz. 5eciunile pot fi fcute de la ?,@ mm la Amm, la ?+m)

    5eciunile care ofer imagini ecelente ale bazelor osoase sunt cele frontale,obinute cnd pacientul are capul n hiperetensie.

    /ele mai dificil de obinut sunt seciunile sagitale care necesit o dimensiune mai

    mare cu B-Ccm a tunelului aparaturii. /apul pacientului va fi nclinat sub un

    unghi de D-D@ grade timp de @-? minute, perioad n care trebuie s stea imobil.

    5e realizeaz ?-D seciuni cu gura nchis, apoi deschis.

    %etectarea leziunilor carioase de tip "hite-spot prin sistemul /2 reprezint o metod neinvaziv a

    leziunilor i reduce semnificativ timpul necesar evalurii eficacitii msurilor de tratament.

    SISE49L CO4!9ERIA ;CARIES 0INER8

    Prezint o serie de avantaje&

    -economie de timp

    - epunere la doze reduse de radiaie

    -elimin filmele radiografice i substanele chimice necesare developrii.

    )cest sistem este utilizat n special n scopul detectrii cariilor proimale cavitare si nevacitare.

    3maginile sunt cuantificate pe o scal de la la D@@. *ste mult mai precis dect radiografia

    bEte"ing digital.

    *valuarea suprafeelor de ctre sistemul computerizat /aries0inder se realizeaz prin calcularea&

    densitii leziunii relativ la structurile dentare nconjurtoare

    suprafeei leziunii i profunzimii acesteia n smal.

    5istemul compar rezultatele msurtorilor cu o baz de date care conine caracteristicile

    radiografice de carie sau de cavitaie. 5istemul furnizeaz o imagine video a suprafeei dintelui i

    un rezultat& Fnu eist leziune>, Fcarie>, Fcavitaie>.4ONIORIAREA O!IC< A CARIEI

    /ariile incipiente apar mai albe dect esuturile sntoase din jur din cauza puternicei dispersii a

    luminii n interiorul leziunii. )ceast dispersie poate fi cuantificat prin metode ce se bazeaz pe

    tehnologia cu fibre. /antitatea msurat este coeficientul de dispersie.

    4n instrument pentru utilizare clinic- monitorul optic pentru carie - are o surs de lumin, o

    unitate de msurare i referin i o parte de detectare. !umina este transportat printr-o fibr pn

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    6/30

    la vrful piesei de mn care este plasat pe suprafaa dintelui iar lumina reflectat este colectat de

    alte fibre situate tot n vrful insertului.

    )cest dispozitiv poate fi folosit numai pentru cuantificarea leziunilor carioase de pe suprafeele

    netede.

    =. 4etode cantitative utiliate in detectia cariei dentare: utiliarea %luorescentei indusa cu

    luminos / dis$oitivul IAGNOEN3 si %luorescenta cantitativa /dis$oitivul >L03

    Sistemul IAGNOEN 5e msoar lumina fluorescent iar intensitatea sa este o indicaie a

    mrimii i profunzimii leziunii carioase. 3ntensitatea luminii fluorescente este afiat ca un numr

    cuprins ntre i GG.

    Eta$e de lucru: curirea 501 cu dispozitive mederne& ProphEjet sau ProphEfle pentru

    ndeprtarea eficient a tuturor depozitelor organice care ar putea conduce la rezultate fals pozitive,

    se scaneaz suprafaa de eaminat i se nregistreaz valorile artate de monitor.

    H valorile ntre ?-?@ nu necesit o ngrijire sau msuri terapeutice active

    H valorile ntre ?@-A necesit o ngrijire preventiv=terapeutic i=sau

    tratament operativ n funcie de riscul cariogen al pacientului

    H valorile IA necesit ambele strategii terapeutice

    -? 52:4/24:) %*82):) 5)8)21)5) ??-D /):3* %* 57)!2 38 J47)2)2*) *L0? 0luorescena cantitativ indus prin radiaie

    )ceasta este o metod foarte sensibil pentru determinarea modificrilor pe termen scurt ale

    leziunilor din cavitatea oral.

    !ungimea de und de ecitaie n jurul valorii de + nm produs de sistem permite vizualizarea icuantificarea att a fluorescenei verzi intrinseci a esuturilor dentare, ct i a fluorescenei roii de

    origine bacterian care poate fi observat n tartru, plac i carii #avansate$. Pierderea de

    fluorescen verde observat la smalul demineralizat, ca i la leziunile cariogene naturale, este

    puternic corelat cu pierderea mineral. 0luorescena roie, permite vizualizarea marginilor fluide

    ale materialelor pentru sigilare i ale restauraiilor i este recomandat suplimentar pentru

    utilizarea n timpul ecavrii cariilor.

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    7/30

    @. 4etode cantitative utiliate in detectia cariei dentare: metode baate $e curentul electric

    !rinci$iile conductan&ei )i im$edan&ei electrice

    /nd un curent electric trece printr-un material, proprietile electrice ale acelui materialdetermin etinderea pn la care curentul este condus. 4nele materiale biologice sunt mai

    conductive dect altele. 5malul imatur, poros este mai conductiv dect cel matur i dentina este

    mai conductiv dect smalul. /nd un curent este aplicat prin plasarea unui electrod pe suprafaa

    dentar poate fi msurat conductana electric a ntregului material ntre acest electrod i contra-

    electrodul care n general este inut n mn. 5ediile demineralizate n smal, sedii cu un volum

    mare al porilor i microcaviti pot fi detectate prin msurarea conductanei. 2ehnica are dou

    moduri de aplicare& metoda specific pentru sediu aplic o sond ca electrod n fisur msurndu-

    se astfel conductana electric la acel sediu. Pentru a mpiedica curentul s se scurg printr-un strat

    superficial de umezeal spre gingie se aplic un jet de aer pentru a usca suprafaa dintelui n jurul

    sondei. %ezavantajul acestei metode este c numai o mic arie de pe suprafaa ocluzal poate fi

    msurat la o singur evaluare. Pentru a msura ntreaga suprafa ocluzal trebuie s o acoperim

    cu un mediu ce conine electrolit n care se plaseaz electrodul. )ceast tehnic este denumit

    s$eci%ic $entru su$ra%a&(.

    is$oitivul Caries 4eter LH cnd se aprinde led-ul verde impedana este peste B K;, indicnd starea de sntate a

    dintelui - fr indicaii terapeutice

    H led-ul ,albenaprins indic o impendan cuprins ntre D@-B K;, deci o carie de smal -

    indicaie de supraveghere a evoluiei leziunii n vederea remineralizrii ei

    H led-ul $ortocaliu se aprinde la o impedana de ?@-D@ K;, demonstrnd prezena unei carii

    etinse n dentin - indicaie de restaurare

    H led-ul ro)u indic o impedana mai mic de ?@ K;, deci leziunea carioas a atins pulpa -

    indicaie de tratament endodontic

    Pe acelai sistem de funcionare se bazeaz i aparatul an,uard Electronic Caries etectoral

    crui sistem de msurare a conductibilitii este convertit ntr-o scal de la la G.

    B. ia,nostic $oitiv si di%erential in caria dentara

    IAGNOSIC !OII- prezinL - sensibilitate la stimuli termici #rece$ i chimici#dulce i acru$ care dureazL ct stimulul

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    8/30

    - pierderea de substanL durL dentarL - dentinL ramolitL, pigmentatL n cavitatea dentarL - sensibilitate la palpare cu sonda - integritatea camerei pulpare - percuie n a negativL - teste de vitalitate pozitiveIAGNOSIC I0EREN"IAL

    -displaziile dentare-distrofiile dentare-fracturi dentare coronare nepenetrante-abraziunea, eroziunea, fisura, atriia-coloraii eo=endogene ale smalului-caria complicatL& -hiperemia preinflamatorie#durerea persistL M-? minute dupL ncetarea aciuniiecitantului$ -pulpita cronicL nchisL propriu-zisL -gangrena pulparL=necroza

    . ia,nostic $oitiv in carii %isurale

    I. NECAIARE

    Ex clinic:3nspecie - pata alb cretoas #"hite spot$

    - brun #bro"n-spot$

    - Palpare N cu sonde fleibile

    /olorani specifici pentru smal, %etectorul electronic Oanguard, !0, %3)681dent

    II. CAIARE

    Ex clinic: 3nspecie

    Prezena unor leziuni "hite Nspot, cu smal opac, alb cretos n jurul descDiderii unor %isuri cu un

    aspect friabil Q se desprinde n timpul manoperelor de palpareQ carie activ

    Subminarea smal&ului Q modificare de culoare maro sau gri,

    cu punct de plecare n anul sau foseta respectiv

    Rn cariile fisurale etinse Q orificiul de intrare n leziune

    - opacitatea smal ului sau a dentinei

    - modificarea consisten ei dentinei

    %iagnosticul pozitiv prin metode electrice, !0, diagnodent, met. radiologice

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    9/30

    1. ia,nostic $oitiv in carii a$roximale $e dinti %rontali

    -inspectia si palparea& aceste leziuni nu pot fi eaminate vizual sau tactil direct deoarece evolueaza

    sub punctul de contact cu dintii vecini, iar cand leziunea a devenit vizibila pe la nivelul crestei

    marginale ocluzale, ea a progresat deja in dentina

    -radiografia bite-"ing digitala proceseaza si analizeaza imaginile pe o scara de la -D@@, nuantele

    de gri fiind citite identic de fiecare data, eliminand erorile subiective umane-sistem computerizat F/aries 0inder> realizeaza economie de timp, epunere la doze reduse de

    radiatii

    -transiluminarea& varful fibrei optice va avea un diametru mai mic si va fi plasat sub punctul de

    contact

    -coloranti fluorescenti& fiarea acestora la nivelul leziunii respective

    b. Carii cavitare

    -inspectia& carie deasupra punctului de contact#procesul carios evidentiindu-se de la sine$

    carie la nivelul punctului de contact#modificare de culoare de catre dentina patologica subiacenta$

    carie sub punctul de contact#papila interdentara inflamata mecanic si chimic de bacteriile din carie$

    -palparea& depozite bogate de resturi alimentare, flora bacteriana dentina patologica, daca leziunea

    se etinde spre O sau 1, un ajutor il reprezinta sonda dentara nr. ?C care va fi agatata de peretii

    cavitatii carioase, scamosarea firului de matase trecut interdentar ne ajuta la precizarea

    diagnosticului.

    -radiografia bite "ing& atunci cand caria este la nivelul sau sub punctul de contact se deceleaza o

    radiotransparenta dentinara care ne poate arata apropierea de camera pulpara-transiluminarea& se poate observa o zona opaca la nivelul dentinei.

    11. ia,nostic $oitiv in carii a$roximale $e dinti laterali

    -inspectia si palparea& aceste leziuni nu pot fi eaminate vizual sau tactil direct deoarece evolueaza

    sub punctul de contact cu dintii vecini, iar cand leziunea a devenit vizibila pe la nivelul crestei

    marginale ocluzale, ea a progresat deja in dentina

    -radiografia bite-"ing digitala proceseaza si analizeaza imaginile pe o scara de la -D@@, nuantele

    de gri fiind citite identic de fiecare data, eliminand erorile subiective umane

    -sistem computerizat F/aries 0inder> realizeaza economie de timp, epunere la doze reduse de

    radiatii

    -transiluminarea& varful fibrei optice va avea un diametru mai mic si va fi plasat sub punctul de

    contact

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    10/30

    -coloranti fluorescenti& fiarea acestora la nivelul leziunii respective

    b. Carii cavitare

    -inspectia& carie deasupra punctului de contact#procesul carios evidentiindu-se de la sine$

    carie la nivelul punctului de contact#modificare de culoare de catre dentina patologica subiacenta$

    carie sub punctul de contact#papila interdentara inflamata mecanic si chimic de bacteriile din carie$

    -palparea& depozite bogate de resturi alimentare, flora bacteriana dentina patologica, daca leziunease etinde spre O sau 1, un ajutor il reprezinta sonda dentara nr. ?C care va fi agatata de peretii

    cavitatii carioase, scamosarea firului de matase trecut interdentar ne ajuta la precizarea

    diagnosticului.

    -radiografia bite "ing& atunci cand caria este la nivelul sau sub punctul de contact se deceleaza o

    radiotransparenta dentinara care ne poate arata apropierea de camera pulpara

    -transiluminarea& se poate observa o zona opaca la nivelul dentinei.

    12. ia,nostic $oitiv in carii cervicale

    1.Carii necavitare

    3nspecia i palparea

    7odificare de culoare, ce poate fi acoperit de o suprafa aproimativ integr,

    !eziunile de tip "hite-spot, prin uscare cu un jet de aer leziunea devine mai alb i opac

    palparea modificarea de consisten a smal ului.

    2. Carii cavitare3nspecie

    - se observ soluia de continuitate la nivelul smalului,

    - modificarea de culoare a smal ului i a dentinei

    Palpare

    - se face o palpare lejer a cavitii, avnd n vedere apropierea de camera pulpar,

    modificarea de consisten a smal ului i a dentinei

    1-. ia,nostic $oitiv in carii de su$ra%ata radiculara

    Ins$ec ie

    5tadiul incipient leziunea este localizat la nivelul J5/

    - modificare de culoare #alb-glbui sau brun$,

    !al$are

    - 5uprafa aspr, consisten moale a cementului

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    11/30

    Rn stadiul cavitar

    - evolueaz mai mult n suprafa, fr margini bine definite,

    - cu prezen a modificarii de culoare nso it de pierdere de substan

    - nmuierea cementului i a dentinei- decelabil la palpare

    15. !arametrii clinico?biolo,ici caracteristici riscului cario,en mic0actorii etiologici&

    -7.5. pozitiv#

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    12/30

    -cariile i restaurrile sunt n majoritate ocluzale i aproimale

    - Rntre @?-B@ ani&

    -mai mult de D dini pierdui direct sau indirect prin carie

    - cariile i restaurrile sunt n majoritate ocluzale i aproimale#i pe incisivii mailari$ ca i pe

    unele suprafee vestibulare# n rile dezvoltate majoritatea cariilor sunt secundare$

    3ncidena cariei este mare& -Rntre D-@ ani eist >? suprafa nou cariat=an

    -Rntre @?-B@ ani eist >D suprafee noi cariate=an# peste C@S sunt carii secundare$

    0actori de risc eterni&

    -0recven crescut a aportului de produse ce conin zahr#timp de clearance glucidic prelungit$

    -8ivel socio-economic sczut#n special educaional$

    0actori de risc interni&

    0luul salivar stimulat este redus#?.. ufc=ml.$

    -!b. au un nivel foarte mare#>?. ufc=ml.$

    -3:0P mare sau foarte#+@$

    Prevalena cariei este foarte mare&

    - Rntre D-A@ ani&

    -mai mult de un dinte pierdut direct sau indirect prin carie #motive endodontice

    -suprafee ocluzale cariate sau restaurate

    -cariile sau restaurrile se gsesc pe majoritatea feelor aproimale, incluznd i incisivii

    mailari i cteva fee vestibulare

    - Rntre AB-@ ani&

    -mai mult de D dini pierdui direct sau indirect prin carie

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    13/30

    -cariile i restaurrile se gsesc pe majoritatea suprafeelor dinilor posteriori i pe suprafeele

    aproimale ale incisivilor

    -carii secundare multiple i cteva carii de suprafa radicular

    - Rntre @?-B@ ani&

    -mai mult de A dini pierdui direct sau indirect prin carie

    -cariile i restaurrile se gsesc pe majoritatea suprafeelor dinilor posteriori i pe suprafeeleaproimale ale incisivilor

    -carii secundare multiple i multe carii de suprafa radicular

    3ncidena cariei este foarte mare&

    -Rntre D-A@ ani& >D suprafee noi cariate=an

    -Rntre AB-@ ani& >A suprafee noi cariate=an#>M@S sunt carii recurente$

    -Rntre @?-B@ ani& & >+ suprafee noi cariate=an#>GS sunt carii recurente sau radiculare$

    0actori de risc eterni& -0recven foarte crescut a aportului de produse ce conin zahr#timp de clearance glucidic

    foarte prelungit$

    -8ivel socio-economic sczut sau foarte sczut #n special educaional$

    -4tilizarea regulat a medicamentelor hiposialice

    0actori de risc interni&

    -0luul salivar stimulat este foarte redus #.+ ml.=min.$ sau eist erostomie

    -/apacitate tampon salivar foarte redus

    -:spuns imun deficitar

    -9oli cronice ce induc erostomia#5indrom 5jogren$

    0actori preventivi&

    -5tandard de igien deficitar

    -4tilizarea neregulat a pastelor de dini fluorurate sau neutilizarea lor

    -)limentaie foarte cariogen

    -7ijloace preventive utilizate neregulat sau absente

    1@. aloarea testelor salivare in evaluarea riscului cario,en

    Saliva +oac( un rol im$ortant )i #n $rocesul de cario,ene( 0luul salivar poate reduce acumularea plcii bacteriene pe suprafaa dintelui i de asemenea

    mrete rata clearenceului carbohidrailor din cavitatea oral. 5istemul tampon acid carbonic-bicarbonat precum i constituenii de amoniac i uree pot

    tampona i neutraliza scderea pT-ului ce are loc atunci cnd bacteriile metabolizeaz zahrul.

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    14/30

    Proteinele salivare pot mri grosimea peliculei dobndite ajutnd astfel la ntrzierea deplasriiionilor de /a i P n afara smalului.

    eterminarea ratei %luxului salivar de re$aus4etoda: pacientul se aeaz n poziie vertical,cu capul uor n fa, este rugat s nghit saliva pe care o are, apoi se ncepe cronometrarea este rugat s elimine saliva acumulat din D n D minute sau mai des ntr-un vas gradat

    #sialometru$ dup @ minute se msoar volumul.

    alori normale& ,+-,B ml=min.

    Determinarea ratei fluxului salivar stimulat:4etoda : pacientul aezat ca la testul anterior anterior este rugat s mestece o bucat de parafin

    timp de A-B s. i apoi s nghit saliva acumulat . %in acest moment ncepe cronometrarea,lsnd pacientul s mestece timp de @ min. i s

    evacueze saliva n tub. %ac secreia este mare va fi necesar s ne oprim mai devreme,

    dup A-+ min. 8e vom opri ntotdeauna la finalul minutului pentru a ne uura calculele. /antitatea de saliv este mprit la timp, iar rezultatul este eprimat n ml=min. *emplu&dac s-au obinut Mml de saliv n B min, rata secreiei este de M=BU?,AAml=min.

    alori:-?-Dml=min.Unormal

    - sub ,Cml=min.Uhiposialie- sub ,?ml=min.Uerostomie.

    Capacitatea tampon salivar/apacitatea tampon salivar se poate msura prin metoda %entobuff. *ste nevoie de un

    strips %entobuff, o pipet mic, parafin, eprubet i un cronometru. se colecteaz saliva ca la testul anterior

    cu o pipet mic se ia o pictur din saliva stimulat i se plaseaz pe stripsul test. 5tripsulconine un acid i un indicator de pT. 5aliva dizolv acidul, iar pT-ul iniial va avea ovaloare mic.

    %ac saliva poate neutraliza acidul, pT-ul va crete. 3ndicatorul de culoare reflect pT-ulde pe strips.

    dup @ min. se compar culoarea stripsului test cu scala dat de fabricant.ALORI: /uloarea galben indic un pT de + sau mai mic, culoarea verde este de grani, iar albastru indic o capacitate tampon favorabil.

    1B. Strate,ii tera$eutice in mana,ementul bolii carioase: modelul medical siFsau modelul

    restaurativ traditional: avanta+e si deavanta+e

    3n terapia minim invaziva, tratamentul restaurativ este amanat cat mai mult pentru a evalua rata

    de progresie a leziunilor si a promova remineralizarea celor necavitare situate in smalt, ?=A eterna

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    15/30

    a dentinei si cement, astfel incat sa conservam la maim aceste tesuturi chiar daca sunt afectate,

    dar nu intr-o maniera ireversibila.

    Principiile modelului medical din terapia minim invaziva ajuta la stabilirea unor strategii

    individualizate. *punerea acestor principii ne ajuta la intelegerea indicatiilor, rationamentului si

    mijloacelor de interventie in terapia minim invaziva care va avea urmatoarele obiective& limitarea

    substratului alimentar atunci cand eista o epunere frecventa la zaharoza, modificarea microfloreicand numarul streptococcilor mutans si lactobacililor este mare, efecte antiplaca urmarite cand

    indicii de placa, de igiena si de inflamatie gingivala sunt mari, modificarea suprafetelor dentare

    atunci cand sunt leziuni incipiente sau suprafete dentare aspre, stimularea secretiei salivare cand

    eista hiposalivatie sau erostomie, restaurarea suprafetelor dentare reprezinta ultima etapa.

    /riteriile tratamentului restaurativ sunt& carii active cavitare,retentive, in care eista unele

    simptome pulpare, carii active necavitare dentinare situate in D=A interne, carii fisurale,active sau

    cronice care afecteaza ocluzia, aspect estetic nesatisfacator, leziunea carioasa sau restaurarea

    eistenta poate avea ca si consecinta stagnarea alimentelor, halitoza, la pacienii cu manifestari

    alergice la materialele de restaurare deja folosite.

    1. 4i+loace $reventiv?tera$eutice in caria dentara: necesitatea mentinerii unei i,iene

    orodentare corecte

    *fecte biologice

    /urirea suprafeelor aproimale cu a dentar reduce semnificativ producerea de acizi organicidup o provocare glucidic, dar placa restant i menine abilitatea de a declana o scdere

    moderat a pT-ului. /hiar dup o ndeprtare performant a plcii, dinii niciodat nu sunt curai

    d.p.d.v. microbiologic. 9acteriile sunt adesea reinute pe suprafeele neregulate i n zonele care

    sunt greu de abordat, cum ar fi suprafeele aproimale i fisurile.

    !eria+ul dentar ilnic )i utiliarea a&ei dentare re$reint( mi+loacele cele mai e%iciente de

    #nde$(rtare mecanic( a $l(cii bacteriene' distru,*nd structura bio%ilmului )i veDicul*nd

    a,en&ii anti?$lac( )i antibacterieni' av*nd ca reultat sc(derea I! )i remineraliarea

    leiunilor inci$iente necavitare situate mai ales $e su$ra%e&ele netede.

    La $acien&ii cu risc cario,en mare' #nde$(rtarea mecanic( a $l(cii bacteriene trebuie %(cut(

    ri,uros )i %recvent cu o aten&ie deosebit( $entru su$ra%e&ele lin,uo?a$roximale a molarilor )i

    $remolarilor mandibulari )i su$ra%e&ele vesibulo?a$roximale a molarilor )i $remolarilor

    maxilari' du$( %iecare mas(.

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    16/30

    2. 4i+loace $reventiv?tera$eutice in caria dentara: utiliarea a,entilor antibacterieni

    ). Cationii Rn acest grup de substane se gsete clorheidina. *emple de alte produse ce

    conin cationi sunt ionii metalici #/u, n, 5n$, biguanide #clorheidina$, clorura de cetil-

    piridin, heetidina

    Rn farmacii se gsesc soluii, geluri, lacuri ce conin clorheidin i 5n0D soluie#fluorur de

    staniu$& ,?S /lorheidin, ,D S /lorheidin, ?S /lorheidin /lorheina este de elecie pentru reducerea 5treptococului 7utans. Pacientii considerai c au o

    activitate carioas nalt, cu numr mare de 57 sau provin din grup de risc cariogen mare pot fi

    tratai cu gel de clorheidin, la clinic sau acas.

    B.Anionii

    5ubstanele ce conin fluoruri sunt ageni anionici. *fecte cario-profilactice, intervenind n

    procesul de demineralizare=remineralizare. )ceste substane au proprieti antimicrobiene.

    Indicaii

    5e recomand utilizarea zilnic

    a pastelor de dini fluorizate, iar la pacienii cu risc carios mare se pot administra

    ape de gur,

    geluri, soluii cu 5n0Dsau lacuri cu fluor.

    175 a punctat cteva reguli& utilizarea apei de gur cu fluor,

    n cltiri zilnice, cu ,@S 8a0#DAppm0$ sau cu ,DS 8a0#Gppm0$, n cltiri

    sptmnale, sunt indicate la pacienii cu risc crescut la carii apele de gur

    fluorurate nu sunt indicate la copii sub B ani

    folosirea pastei de dini fluorizate trebuie fcut zilnic, la o concentraie maim de

    ?@ppm0

    gelurile ce conin ,DS sau ?S 0 se folosesc la pacienii cu risc carios mare, timp

    de @ minute, de D ori =zi, pentru A zile # ?S$ i timp de @ minute pe zi pentru D

    sptmni # ,DS$, de preferin n gutiere pentru a evita nghiirea lor

    lacurile, de tipul 0luor Protector #,?S 0$ inhib demineralizarea cu pn la @S i

    se aplic odat la B luni la pacienii cu risc carios mare.C. AGENII NE-IONICI

    5unt dou tipuri de substane de tip fenol.

    triclosanul, ce este un agent nencrcat i Listerina, ce este o combinaie de uleiuri

    eseniale ce conin fenol, timol i eucaliptol. 2riclosanul mrete eficacitatea copolimerului

    ce nvelete suprafaa

    D. ENI!E

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    17/30

    5unt diferite tipuri de enzime cu activitate antimicrobian folosite n teste in vitro.

    %etranaza este o enzim ce se crede c dizolv legtura de adeziune a detranului

    #glucan$, teoretic rezultnd o reducere a acumulrii de plac bacterian.

    1 combinaie constnd din amiloglicozidaz i glucoz-oidaz acioneaz n maniere

    diferite. )ceste dou enzime sporesc sistemul sialoperoidaz care este dependent de

    peroidul de hidrogen, produs metabolic. )miloglucozidaza scindeaz amilaza din glucoz.6lucoz-oidaza produce peroid de hidrogen din glucoz

    21. 4i+loace $reventiv?tera$eutice in caria dentara: s%aturi $rivind dieta

    5faturi privind dieta La indiviii cu risc cario,en mare, la care se constat obiceiuri i atitudini alimentare

    greite, indicaiile vor fi personalizate& se va reduce la patru numrul total de prnzuri i gustri, cu stabilirea ct mai

    multor perioade zilnice fr zahr, deoarece o frecven mic reduce numrul

    atacurilor acide va fi echilibrat compoziia prnzurilor vor fi eliminate produsele zaharoase, vscoase, adezive i va fi interzis consumul

    lor nainte de culcare sau n timpul nopii se va restriciona consumul de alimente puternic cariogene& bomboane dure

    #dropsuri i tablete$, prjituri, biscuii, jeleuri, gume de mestecat cu zahr buturileacide i indulcite nu se vor sorbi sau bea nghiitur cu nghiitur la nevoie putemapela la nlocuitori de zahr cu putere cario-inductiv redus.

    %up mese este indicat periajul dentar cu paste de dini fluorurate i gume de mestecat sau

    dropsuri fluorurate fr zahr, care stimuleaz secreia salivar i crete concentraia de fluor n

    fluidele plcii bacteriene.

    22. 4i+loace $reventiv?tera$eutice in caria dentara: rolul %luorului

    reducerea demineralizrii i favorizarea remineralizrii

    concentraia crescutde fluor favorizeaz captarea lui de ctre mineral, diminundu-i rata

    de disociere.

    concentraia redusde fluor N inhib producerea de acid de ctre bacteriile din placabacterian.

    *fectul preventiv al fluorului implic trei mecanisme principale&

    reducerea demineralizrii smalului n condiii acide

    creterea ratei de remineralizare la nivelul leziunilor incipiente

    la nivel bacterian 0 inhib enolaza, care reduce rata glicolitic i transportul

    intracelular al glucidelor

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    18/30

    2-. 4ana,ementul cariilor cavitare active $rin restaurari tranitorii mana,ementul cariilor

    cavitare active: vaccinarea

    :estaurarile tranzitorii urmaresc indepartarea prin mijloace cat mai putin traumatizante a dentinei

    infectate.

    !a pacientii cu risc cariogen mediu sau mare, cu multiple carii cavitare primare sau secundareactive, lipsa igienei dentare, epunere minimala la fluor, dieta cariogena, este total contraindicata

    initierea tratamentului restaurativ de durata pana ce infectia cariogena nu a fost eliminata.

    2ratamentul restaurativ vizeaza eliminarea tuturor tesuturilor infectate. 3n leziunile dentinare

    insa, bacteriile nu ajung niciodata pana la frontul de avansare al leziunii-dentina afectata-astfel

    incat in managementul cariilor active nu vor trebui eliminate toate tesuturile implicate in procesul

    carios.

    3n cariile acute,cavitare,fara dureri spontane si iradiante, eliminarea stratului infectat si stimularea

    formarii barierelor biologice de aparare la adapostul unor restaurari tranzitorii,fac parte din

    atitudinea minim invaziva a tratamentului cariei dentare

    /onsidernd caria dentara ca o boal infecioas i transmisibil, s-a sugerat utilizarearspunsului imun, ca procedeu de prevenie.

    3munizarea suprafeelor dentare se poate face pe cale activ sau pe cale pasiv.

    Imuniarea $asiv( confer creterea rezistenei la carie, prin transfer pasiv de )c laStreptococul Mutans. 4n progres cert este reprezentat de utilizarea )c monoclonali la )g 3=33 al.Streptococului Mutans)plicarea unui astfel de preparat purificat pe dinti, de cteva ori, a dus la

    prevenirea sau reducerea semnificativ a colonizrii acestora de ctre Streptococul Mutans #timpde D ani dup A sptmni de tratament$.

    5trategii de imunizare pasiva&

    - )dministrarea laptelui de vaca imunizat in prealabil cu 5. 7utans

    - )dministrarea de anticorpi continuti in galbenusul de ou al gainilor imunizate

    - 4tilizarea anticorpilor monoclonati

    - Plantele. /a surse de anticorpi monoclonati

    3munizarea activa urmareste inducerea unor raspunsuri imune eficiente in organismul gazda prin

    administrarea antigenului. *fectorii raspunsului imun obt in urma imunizarii sunt anticorpi

    specifici, celulte efector specifice si celule de memorie.

    25. O$tiuni clinico?tera$eutice restaurative in carii %isurale

    a. Carii necavitare

    -la inspectie se observa o modificare de culoare alb-cretoasa#"hite spot$ la nivelul fisurilor si

    gropitelor, care apoi poate deveni bruna, maronie#bro"n spot$

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    19/30

    -palparea acestor leziuni incipiente se va face cu sonde fleibile pentru a evita distrugerea

    smaltului sanatos de la suprafata leziunii

    -colorantii specifici pentru smalt, fluorescenti& pentru detectarea cariilor dentinare cu ajutorul

    colorantilor se pot folosi albastru de metilen, fuina,albastru de toluidina

    -detectorul electronic Oanguard-este un aparat de masoara impedanta eistenta intre dinte si

    mucoasa bucala, cu ajutorul unui curent sinusoidal cu frecventa de + Tz-radiografii retro-alveolare

    -transiluminarea cu fibre optice#0123$ consta in trecerea unui fascicol luminos puternic prin

    tesuturi si cavitati in scopul eaminarii lor, se poate realiza si prin plasarea unor fibre optice

    luminoase in sistemul %3-0123

    b. Carii cavitare

    -la inspectie odata ce caria penetreaza in dentina, demineralizarea evolueaza rapid spre lateral la

    nivelul jonctiunii smalt-dentina, subminarea smaltului se poate observa clinic ca o modificarede

    culoare maro sau gri

    -la palpare& leziunea carioasa este cavitara cand& baza santului si a fisurii este moale, eista o

    opacitate in jurul santului si a fosetei, sonda are tendinta de a fi retinuta in cavitate

    -detectorull electronic

    -radiografii retro-alveolare

    -0123& se observa prin transparenta smaltului o zona intunecata, indicand prezenta cariei in smalt

    si dentina

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    20/30

    26. O$tiuni clinico?tera$eutice restaurative in carii a$roximale $e dinti %rontali

    2=. O$tiuni clinico?tera$eutice restaurative in carii a$roximale $e dinti laterali

    5e va incepe prin eamenul ocluziei si localizarea zonelor de contactare in relatie centrica

    si in timpul miscarilor functionale mandibulare. Prepararea cavitatii se face dupa curatirea

    mecanica a dintelui, alegerea culorii, izolarea campului operator si plasarea penelor interdentare in

    regiunea proimala gingivala ce ajuta la separarea dintilor pentru a compensa& -grosimea

    benzii,contribuind astfel la realizarea unui punct de contact optim

    -absenta presiunii pe matrice in timpul plasarii compozitului,in comparatie cu

    condensarea amalgamului ?prezenta penei in timpul prepararii cavitatii este un ghid pentru a preveni supraetensia

    planseului gingival.

    %aca eista o leziune carioasa primara ce urmeaza a fi restaurata cu materiale

    fizionomice, preparatia va fi conservativa si cu un design bizotat.

    9izoul va fi periferic cu eceptia pragului gingival situat aproape de jonctiunea smalt

    cement, unde smaltul este subtire.

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    21/30

    )tunci cand creasta marginala este subminata, crearea accesului se face dinspre

    ocluzal, dar cu o profunzime aiala mai mica decat cazul preparatiilor pt amalgam.

    *tensia in sens O-1 este minima, limitandu-se la indepartarea smaltului demineralizat de

    la margini. %aca pe fata ocluzala sunt fisuri retentive sau santuri afectate, se vor include in cavitate

    prin preparatii ocluzale conservative. 5e sigileaza santurile sanatoase. 5e mentin peretii de smalt

    sanatos chiar nesustinuti de dentina, care ulterior vor fi captusiti cu ciment glassionomer tip 333. )tunci cand creasta marginala este integra, caria fiind putin sub punctul de contact, aceasta

    se va pastra, astfel incat accesul la leziune se face dinspre ocluzal, pornind de la foseta aproimala

    de deasupra cariei#prep tunelizate$, sau dinspre O sau 1#prep sub forma de sant$.

    2@. O$tiuni clinico?tera$eutice restaurative in carii cervicale

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    22/30

    2B. O$tiuni clinico?tera$eutice restaurative in carii a$roximale $e dinti laterali in situatii

    $articulare: tuneliarea' cavitatea ti$ caseta si $re$ararea de ti$ Hsant

    Preparatiile tunelizate sunt indicate cand procesul carios este situat sub punctul de contact.%e

    multe ori nu se poate face o indepartare eficienta a tesuturilor patologice fata a submina creasta

    marginala, iar leziunea in smalt ramane in mare parte intacta daca freza este dirijata numai pentru a

    face eereza dentinei cariate. Pentru a proteja papila si dintele vecin, se poate aplica o matrice saubanda metalica interdentara.

    Preparatiile sub forma de sant sunt indicate in cazul leziunilor carioase situate imediat

    sub punctul de contact strans si punctiform, dar deasupra marginii libere a gingiei cu evolutie spre

    O sau oral. )ccesul este realizat dinspre peretele mai subtiat de evolutia procesului carios cu freze

    sferice mici, diamantate. *ste esential mentinerea pe cat posibil a peretelui opus directiei de acces,

    ca un mijloc care sa se opuna materialului in timpul condensarii. Pentru a creste adeziunea, se va

    realiza unde avem acces o bizotare circumferentiala.

    Preparatiile sub forma de caseta sunt indicate atunci cand procesul carios este localizat

    sub punctul de contact, cand se observa semne indirecte de carie iar creasta marginala este integra.

    Procesul carios este situat sub punctul de contact, la distanta de fata ocluzala fiind separat de

    aceasta printr-un strat gros de dentina sanatoasa. /avitatea va avea forma de caseta cu cinci pereti&

    patru laterali si unul aial. 5e lucreaza cu piesa drapta sau contraunghi cu cap miniaturizat

    realizandu-se miscari active de scoatere. :etentia nu pune probleme deosebite, fiind asigurata prin

    convergenta spre eterior a peretilor laterali, eventual se poate crea un sant la unirea peretilor

    laterali cu cel aial cu ajutorul unei freze roata.

    2. !rinci$ii de realiare a adeiunii rasinilor com$oite la tesuturile dure dentare

    adeziunea reprezint mecanismele prin care dou materiale sunt unite n contact intim. Rn

    stomatologie fenomenul de adeziune se obine prin combinarea mai multor mecanisme&

    Adeiunea cDimic(

    Adeiunea %iic(

    -fore de atracie intermoleculare sau interatomice provocate de ncrcareabipolar a acestora sau aprute la nivelul dipolilor indui

    - fore de adeziune electrostatice de o calitate slab

    - legturi prin puni de hidrogen care se stabilesc ntre diferii ali atomi, cu o

    structur deasemeni bipolar.

    ADEI"NEA #A $!A#

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    23/30

    *ste o condiie obligatorie n obinerea unei restauraii fizionomice ct mai etane n timp i

    ct mai estetice. *ste o adeziune mecanic care se bazeaza pe utilizarea unor adezivi

    reprezentai de monomerul rinos, cu vscozitate mic, capabil s ptrund i s umecteze

    microretentivitile mecanice de pe suprafaa smalului, realizate n prealabil prin

    condiionare acid.

    9izotarea marginilor. 0ace parte din realizarea formei de adeziune, deoarece crete suprafaade smal supus condiionrii i eficiena gravrii acide.

    ADEI"NEA #A DEN%IN&

    adeziunea rinilor compozite la dentin se face prin intermediul sistemului de adezivi

    dentinari constituit din monomeri rinoi cu vscozitate sczut, ce se aplic pe suprafaa

    dentinar, anterior condiionat.

    !egturile se fac n special cu faza anorganic, dar i legturi chimice cu faza organic

    /lasificarea adezivilor dentinari n funcie de strategia aplicrii

    A'en(ii a)e*ivi +n , timpi

    )vantaje&

    /alitate ecelent a adeziunii

    pot fi folosite cu toate materialele n toate substraturile

    Priz dubl

    /ei mai buni adezivi la ora actual

    %ezavantaje&

    /ostul

    4urina n folosire

    A'en(i a)e*ivi +n timpi

    )vantaje&

    4or de folosit )deziune ecelent

    /ost sczut

    %ezavantaje

    %oar priz foto

    A'en(i a)e*ivi auto'ravan(i +ntr-un sin'ur timp

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    24/30

    )vantaje&

    4or de folosit

    %ezavantaje&

    6ravarea inadecvat a smalului

    pT puternic acid

    -. Amal,amele dentare: indicatii' contraindicatii

    IICAII:

    ?./arii primare cavitare, medii sau mari

    D./arii recurente adiacente unor obtura ii mai vechi cu amalgam, cand ndepartarea vechii

    obturaii determin crearea unei cavita i cu caracteristici corespunzatoare pentru amalgam

    A./nd nu se pot realiza condi ii de izolare perfect , necesare pentru tratamentul prin restaurri

    cu rsini preventive posterioare

    +.7ultiple contacte ocluzale sau solicitare ocluzal important pe suprafa a viitoarei obtura ii

    sau n cazul cnd marginile cavit ii sunt n contact ocluzal cu antagonitii

    @.!a pacien i cu igien deficitar .

    CONRAINICAII:

    la pacien ii cu numr mare de leziuni restaurate cu amalgam, la care s-au diagnosticat prin

    eamene clinice si de laborator, intoica ii cronice cu mercur , prin corodarea

    suprafe elor obtura iilor

    la pacien ii care prezint lucrri gnatoprotetice conjuncte din alte metale, la care ar putea

    eista riscul apariiei galvanismului bucal

    la pacien ii care n antecedente au prezentat reac ii adverse la amalgam , de tipul lichenului

    plan

    n cazul leziunilor carioase necavitare sau a leziunilor carioase mici, la care se pot aplica

    restaurri preventive posterioare.

    -1. Rasini com$oite: indicatii' contraindicatiiINICAII:

    Rn condi ii optime de izolare

    !a pacien i alergici la amalgam

    pacien i cu eigen e estetice

    !eziuni carioase de dimensiuni reduse

    Rn cazul unor for e ocluzale limitate sau absente

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    25/30

    !eziuni cu localizare pe premolari mai mult dect pe molari

    CONRAINICAII:

    Prezen a unor zone de stress ocluzal

    prezen a de contacte ocluzale pe compozit

    imposibilitarea unei izolri corecte iperfecte

    un prag gingival plasat n profunzime, dificil de izolat, preparat, restaurat Pacien i cu risc cariogen mare

    -2. Cimenturi ,lassionomer si com$omerii: indicatii'contraindicatii

    Indicatii :/imenturi&- 1bturatii de baza pentru rasinile compozite tehnica sand"ich -1bturatii coronare clasa O - 1bturarea dintilor temporari

    - 1bturatii retrograde - /imentarea coroanelor, puntilor - 1bturatii de baza

    /ompomeri&-/lasa 33-restaurari mite #compomerVrasina compozita$ -:estaurari de bonturi - coroana mai prezinta W din peretii ei -:estaurari coronare dinti fracturati -/lasa 3, 33 dintii temporari.-%e electie clasa 333, clasa 3O

    -*roziuni cervicale #lacune cuneiforme$ -/ariile radiculare Contraindicatii:-dinti cu leziuni carioase foarte mari-5e contraindica aplicarea compomerului peste paste 1* deoarece eercita un efect plastifiantinhiband polimerizarea, se modifica proprietatile obturatiei.-cimenturile se contraindica in restaurarea cav in zonele ce vor suporta presiuni ocluzaleimportante,rez la compresiuneUD7pa-suprafata cimentului glassionomer cu priza fotoindusa nu se conditioneaza acid

    --. eDnici de restaurare coronara bioadeiva in ona laterala: leiuni %isurale

    2erapia minim invaziva, prin tehnica ameloplastiei se indica cand riscul cariogen este mare si

    anatomia sistemului fisural ocluzal este defavorabila. Poate fi aplicata si la dintii la care nu este

    anticipata nici o preparatie,nu se va folosi decat daca fisura poate trece in sant cu un planseu

    rotunjit, printr o reducere minima a smaltului si cu mentinerea contactelor centrice.

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    26/30

    /and avem carii active diagnosticabile clinic in smalt se indica o sigilare fisurala perfecta cu scop

    terapeutic. daca este o afectare dentinara #?=Aeterna$, se va face eereza tesuturilor

    infectate,moi,umede si vom aplica rasina compozita pt sigilarea sistemului fisural ocluzal.

    1 alternativa este abraziunea cu aer care consta in indepartarea structurilor dentare patologice cu

    ajutorul unui flu de particole generat de aerul comprimat. 5e indica in indepartarea defectelor

    superficiale ale smaltului,curatirea fisurilor si a supraf preparate pt sigilare,preparerea cav mici declasa ? pana la clasa @.

    3n situatia in care o zona din suprafata ocluzare indeplineste criteriile tratamentului restaurativ, iar

    alta zona necesita o sigilara, se apeleaza la combinarea celor D tehnici, ajungand la termenul de

    restaurare sigilanta. %aca leziunea este mai putin etinsa decat se astepta, se intrerupe tratementul

    chirurgical si se restaureaza defectul cu materialele indicate.

    2ratament restaurativ atraumatic- presupune indepartarea numai a tesutului moale,demineralizat,cu

    instrumente de mana,urmata de obturarea cavitatii rezultate si a sistemului fisural ocluzal asociat

    cu un /63 traditional care nu necesita inducerea reactiei de priza.

    5olutii terapeutice&sigilant fisural,rasina compozita si sigilant fisural,ciment glassionomer si

    sigilant fisural,restaurari laminate,restaurari din amalgam.

    -5. eDnici de restaurare coronara bioadeiva in ona laterala a$roximala

    /and nu eista cavitatie, se indica remineralizarea leziunii, a opririi in evolutie si vindecarea

    acesteia prin eliminarea si controlul infectie. !eziunile necavitare active in smalt pot fi oprite inevolutie cu ajutorul scobitorilor fluorizate cu un control al placii bacteriene si aplicarea de lacuri

    Pt.cariile dentinare ce ajung in ?=Amedie ,in functie de starea suprafetei smaltului, se poate apela la

    tehnici restaurative non sau minim invazive&

    3n absenta unei cavitati, indepartam P9 prin periaj profesional,dupa care apelam la agenti de

    control al placii cu actiune lenta#clorheidina$fluorizari locale intense ,conditionare acida a

    suprafetei si sigilare cu o rasina neumpluta, cu vascozitate mica si priza fotoindusa

    3n prezenta unei cav.,aceasta trebuie curatata,fie prin tehnici abrazive cu aer sau mecanic cu freze

    de finisat si apoi restaurata cu /63 modificat cu rasini plasat sub presiunea unei benzi de celuloid.

    %aca leziunile sunt cavitare, numai etapa restaurativa definitiva reuseste sa refaca morfologia

    functionala. se va apela numai la designuri conservative, care sa pastreze cat mai mult din

    structurile naturale greu de refacut cu materiale plastice&punct de contact,creasta marginala.

    -6. eDnici de restaurare coronara bioadeiva in ona cervicala

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    27/30

    Prezenta cariilor pe suprafetele cervicale care in mod normal sunt supuse curatirii artificiale si

    naturale cat si a celor de terapie locala#clatiri,geluri$ indica un risc cariogen mare si posibilitati mai

    eficiente de oprire in evolutie a acestora prin masuri preventive fara un tratament cu adevarat

    restaurativ.

    !eziunile pot afecta separat smaltul#coronare$,cementul#lez de suprafata radiculare$ sau

    concomitent ambele tesuturi#corono-radiuclare$ rezultand diferente in realizarea designuluicavitatii si in alegerea materialelor si a tehnicii de restaurare.

    7odificarile carioase initiale pot fi remineralizate prin&

    -igiena orala adecvata

    -accesibilitate la leziune

    :ecomandari&

    reducerea hiperesteziei dentinare-premisa pt efectuarea masurilor de igiena orala

    aplicatii profesionale terapeutice antibacteriene#pt a reduce nr de germeni-clorheidina,fluor$

    masuri individuale#lacuri,geluri,paste cu continut crescut de 0-%uraphat$

    -=. eDnici de restaurare bioadeiva $e su$ra%ete radiculare

    /ariile de pe suprafata radiculara sunt asociate in special cu varsta inaintata, cand apar unii factori

    favorizanti&recesiunea parodontala cu epunerea directa a cementului,scaderea cantitatii de saliva.

    7ajoritatea leziunilor radiculare nu sunt propriu zis cavitare,de aceea stratul de suprafata este

    esential sa nu fie distrus cand apelam la diferite tehnici iatrogene, chiar si in formele active,pentruca , la fel ca si leziunile in smalt disparitia acestui strat favorizeaza aparitia leziunilor cavitare.

    /ariile active de suprafata radiculara,in faza incipienta prezinta o suprafata aspra,se intind rapid si

    pe suprafetele aproimale, fiind foarte greu de restaurat. .*ste indicata lustruirea acestor suprafete

    si remineralizarea lor ,modificarea de culoare spre maron inchis si cresterea duritatii fiind semne

    evidente de reusita.

    :estaurarea cariilor radiculare este mai dificila datorita dificultatii de vizibilitate, controlul izolarii

    ,accesul la leziune, marginea gingivala.

    4tilizarea zilnica a unui gel de 8a0 neutru ?S in gutiere timp de D ani inhiba aparitia de noi

    leziuni si cronicizeaza CS din leziunile incipiente si DS din leziunile cavitare de pe suprafata

    radiculara.

    -@. Ji$ersensibilitatea dentinara cervicala: $revalenta etio$ato,enie

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    28/30

    E0INI"IAU durere scurt i ascuit ce provine de la o dentin epus fiind un rspuns lastimuli tipici, termici, volatili, tactili, osmotici, sau chimici i care nu poate fi atribuit altuidefect sau altei patologii dentare.

    -n majoritatea cazurilor, hipersensibilitatea dentinar nsi nu reprezint o afeciune ci unsimptom, de origine plurifactorial.P:*O)!*8X)-5tudiile demonstreaz o variaie destul de mare cu valori cuprinse ntre A-@CS. !apacienii parodontotici procentul este mai mare &CD-GMS*231!163)-dou procese sunt necesare pentru hipersensibilitatea dentinara& dentina trebuie s

    devin epus i sistemul dentinar tubular trebuie s fie deschis i s comunice cu pulpa./ei D factori care conduc la epunerea dentinei sunt pierderea de smal i recesiuneagingival 57)!X Nabraziunea,eroziunea,forme combinate ,abfracia

    :*/*53483 63863O)!*& igiena incorect,parodontite marginale acute i cronice,tratamenteparodontale,tratamente ortodontice,traumatisme cronice date de unele obinuine personale,cauzeiatrogene-- n timpul finisrii obturaiilor adezive n regiunea cervical se vor lua masuripreventive deosebite.

    -B. Ji$ersensibilitatea dentinara cervicala: dia,nostic $oitiv si di%erentialia,nostic $oitivapariiadureriiprovocatde&-agenitermici #rece$,-ecitanichimici #dulce, acru$- ecitanielectrici,%urerea dispareodatcuindeprtareaecitantului.Palparea cu sonda, presiunile eercitate dealimente nu provoacdureri.

    ia,nosticul di%eren&ial al Di$ersensibilit(&ii-cariadentarincipient- durerile provocate de rece sau dulce nceteazodatcu ndeprtarea

    ecitantului, prezenta dentinei- fracturi dentare coronare cu camerapulpardeschis,n care apar dureri la rece, dulceila palparea cu sonda, dar seevideniazorificiul de deschidere alcamerei pulpare-cariedentarprofund, cu deschiderepunctiforma camerei pulpare, la care cainsituaiaprecedentsedepisteaz orificiul de deschidere al camerei pulpare-hiperemia preinflamatorie, la care durerile provocate de rece, dulce sau acrudureazM-? minute dup ndeprtarea ecitantului.-Tipersensibilitatea postoperatorie se manifest dup plasarea unor restaurri din diferite motive&contaminarea compozitelor n timpul plasrii lor sau o condiionare improprie a dintelui ce vaconduce la micropercolare o tehnic de uscare incorecto incorect preparare a cimenturilorglasionomere sau fosfat de zinc

    -. Ji$ersensibilitatea dentinara cervicala: o$tiuni tera$eutice

    ?. desensibilizare&

    a. nitrat de potasiu - pasta de dinti @S nitrat de potasiu)Yua-fresh5ensitive, /olgate 5ensitive,

    D. inchiderea tubulilor dentinaria. chirurgie parodontala #grefe$b. restaurari compozitec. coroane de acoperire

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    29/30

    d. laserA. /rearea de cepuri dentinare prin&a. 3oni, saruri& fluorura de staniu simpla sau combinata cu fluorura de 8a,oalat de potasiu, oid defier, clorura de strontiub. PrecipitantiN glutaraldehidac. :asini& sigilanti, metilmetacrilat #T*7)$

    -!eziunile cervicale date de abraziune sau abfracii pot necesita i o protecie termic

    suplimentar #nu numai aplicarea de material desensibilizant$. 1 oarecare sensibilitate esteasociat cu aplicarea unor restaurri recente din :/ ea datorndu-se tehnicii de plasare #ocantitate mare de material va avea o contracie mai mare de polimerizare $. 0actorul /, sauraportul ntre suprafeele legate i cele nelegate poate determina potenialul de sensibilitatei sugereaz o posibil schimbare n tehnica de plasare pentru a minimaliza efectelecontraciei de polimerizare.

    2ehnicile care pot minimaliza ansa de a schimba un tip de sensibilitate cu altul includ evitareatehnicii de plasare a materialului n bloc, plasarea unui liner ce disipeaz stresul cum ar fi1ptibond 33 sau Oitrebond sau intensiti soft de polimerizare. )bfraciile pot necesitareechilibrarea ocluziei# de obicei eliminarea contactelor funcionale altele dect cele nintercuspidare maim$ urmat de plasarea unui compozit microfill care ofer o oarecare

    fleibilitate.

    5. Caria secundara mar,inala: dia,nostic $oitiv si di%erential

    %iagnostic pozitiv se pune peurmtoarelesemne principale&- dinte cuobturaiecoronar,cusoluiede continuitate ntreobturaieiesutuldentar dur- colorareasmaluluibrun cafenie sau alb-cretoas-prezenadentinei infectate la palparea cu sonda- probe de vitalitate pozitive.-dovezi radiologice sau 0123 c leziunea carioas marginal progreseaz n dentin.%iagnosticuldiferenialse face cu&- fracturacoronardecauztraumatic

    -smalulare culoarenormalinu eistdentinaalterat-obturaiifizionomice cu pierdere desubstan-lipsetesoluiade continuitate, iarsmalulare culoarenormal-obturaiiarmate la care s-a fracturat pivotul radicular-soluiade continuitate esteprezent,darlipsetedentinaalteratismaluleste normal colorat.

    51. Caria secundara mar,inala: o$tiuni tera$eutice

    2ratamentul preventiv const n eliminarea tuturor factoriloretiologici care pot interveni n producerea ei.2ratamentul curativ const n ndeprtarea obligatorie a obturaieicoronare n totalitate, eereza dentinei infectate, preparareaconturului marginal al cavitii corect i reobturarea cu material derestaurare adecvat.)legerea restauraii se va stabili in functie de riscul cariogen, i prepararea de design-uri cavitare

    conservative.

  • 8/12/2019 Subiecte an III-cariologie Clinica Rezolvate Final

    30/30

    /rearea orificiului de acces se va face prin materialul de restaurare i nu acionnd n esuturile

    dentare sntoase, iar regiunea unde a fost detectat defectul va fi tratat ca o leziune carioas

    primar, iar restaurarea restant va fi considerat ca un esut sntos.

    %ac pacientul face parte dintr-o grup de risc cariogen mic, sigilarea acestor defecte este mai

    benefica, att timp ct se pstreaz un grad de etaneitate perfect.

    Pentru defectele marginale minore, localizate, se recomanda reconturarea i surfasarea restaurrii,dup care defectul marginal necarios poate fi sigilat cu materiale sigilante.

    52. Recidiva de carie: dia,nostic si tratament

    ia,nosticul $oitiv se %ace $e baa urm(toarelor semne:-obturaie coronar bine adaptat marginal-coloraie alb-cretoas a smalului, decelabil prin transparena sa, mai ales la nivelul cuspizilor-semne clinice de pulpit #durere$ sau coloraie anormal a dintelui dac a aprut necroza saugangrena pulpar-camera pulpar poate fi integr sau se deschidedup ndeprtarea dentineiinfectate -probele de vitalitate sunt pozitive, dac dintele ipstreaz vitalitatea sau negative dac aparenecroza sau gangrena pulpar.

    ratamentul $reventivconst n eliminarea tuturor factoriloretiologici care o produc.ratamentul curativ const( #n:-ndeprtarea n ntregime a obturaiei coronare i a obturaiei debaz,-ablaia n totalitate a dentinei infectate,-prepararea unei caviti corecte-reobturarea ei cu respectarea tuturor regulilor.

    )tunci cnd apare complicaia pupar, se face tratamentul adecvatal acesteia, dup care se preparcavitatea care se reobtureaz utiliznd materiale potrivite fiecrei situaii clinice.