subiecte agrochimie

7/21/2019 Subiecte agrochimie

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-agrochimie 1/20

1. Defniti obiectul de studiu al agrochimiei: Agrochimia - constituie o ramura a chimiei, aplicata laagricultura, care se ocupa cu problemele de chimizare a

agriculturii.

2. Enumerati etapele dezvoltarii agrochimiei ca stiinta:

a) Perioada antica. Aceasta a durat de la sfrsitul comuneiprimitive pina in evul mediu.b) Perioada evului mediu In aceasta perioada, progresul instiinta s-a concretizat prin interesul oamenilor pentrucunostintele experimentale.c) Perioada stiintei moderne (s. sec. al XVIII-lea si incep.

sec. al XIX-lea. In aceasta perioada are loc individualizareaagrochimiei ca stiinta.d) In perioada contemporana, dezvoltarea impetuoasa astiintei si tehnicii se re!ecta pregnant si in domeniul chimizariiagriculturii.

3. Defniti legile ce guverneaza agrochimia ca stiintaagricola:a) Principiul restituirii substantelor nutritive Acest

principiu este ormulat de ".#.#oussingault ($%&', care aungein urma experimentarilor la concluzia ca) *plantele consuma dinsol substantele nutritive necesare pentru ormarea recoltelor,epuizeaza solul in aceste elemente, ceea ce duce treptat lascaderea ertilitatii solului*. +e aici necesitatea de a restituisolului, substantele nutritive pentru restabilirea echilibrului denutritie si mentinerea starii ridicate de ertilitate a solului.b) Legea minimului, maximului si optimului factorilor devegetatie egea minimului, ormulata de ellriegel ($%%&,

arata ca) *daca unul din actorii de vegetatie (hrana, apa,lumina, caldura lipseste sau se a!a in minim, atunci recoltaplantelor depinde de actorul respectiv*. imagine plastica aacestei legi a ost redata de iebig, printr-un butoi cu doageleinegale ca inaltime, fecare doaga reprezentind continutul unuielement nutritiv, /, 0, 1, 2a, 3g, etc. /ivelul maxim al recolteiva f conditionat intotdeauna de actorul a!at in minim, adica dedoaga cu inaltimea cea mai mica. egii minimului, i-a ostasociata ulterior 4 legea maximului - ormulata de 5elln6, cu

urmatorul enunt) *daca unul din actorii de vegetatie se a!a inexces, aceasta va in!uenta



neavorabil asupra plantelor, incit recolta poate deveni egala cuzero*.Intre nivelul minim si cel maxim, se situeaza intotdeaunanivelul optim pentru actorii de vegetatie la plante. 2a urmare

7. eibscher a enuntat *legea optimului* care arata ca) *recoltamaxima este posibila de realizat, mai ales atunci cind totiactorii de vegetatie se gasesc in optim pentru plante*. +e aicinecesitatea optimizarii dozelor de ingrasaminte la plante.c) Legea echivalentei factorilor de vegetatie (egaleiimportantei). Aceasta lege deriva din legea optimului si a ostenuntata astel) *toti actorii de vegetatie sunt la el deimportanti si de necesari pentru plante, indierent de raportulcantitativ cu care intervin in procesul de crestere si de

dezvoltare a plantelor*. 0otrivit acestei legi, nici unul din actorinu pot f substituiti prin alti actori, fecare avind un rol specifc,bine determinatd) Legea interdependentei factorilor de vegetatieAceasta lege are in vedere aptul ca) *actorii de vegetatie actioneaza in strinsa interdependenta asupra plantelor*. +acane reerim numai la nutritia plantelor, s-a constatat ca actiuneaingrasamintelor cu osor este strins legata de prezenta azotuluiin sol8 absorbtia elementelor nutritive de catre radacinile plantelor este legata de raporturile cantitative care se stabilesc intre ionii din solutia solului.

4. Motivati necesitatea sporiri productiei agricole peplan mondial:9tudiile de prognoza arata ca, daca se mentine ritmul decrestere actual, in anul :;<; populatia globului va f de circa %,;miliarde, iar in :$$; de $;,= miliarde, cresterea cea maiputernica avind loc in tarile in curs de dezvoltare. In etapaactuala, populatia globului creste anual cu cca. %; milioanelocuitori, adica tot atit cit are astazi, >omania, ?ngaria, #ulgariasi 7recia la un loc.Aceste statistici converg catre ideea ca, paralel cu sporuldemografc se impune si o crestere corespunzatoare aproductiei agricole si alimentare.0entru rezolvarea problemei alimentatiei, caile tehnice de caredispune agricultura sunt)a - extinderea supraetelor de teren agricol si in special deteren arabil, prin luarea in cultura de noi terenuri8



b - sporirea productiei agricole, pe unitatea de supraata, prinmasuri tehnologice de intensivizare.

5. Enumerati 1 cuvinte cheie care defnesc acest

capitol:

!.Enumerati principalele componente chimice aleplantelor:Analizind un organism vegetal, se constata ca acesta esteormat din)- apa, care reprezinta ';-@= , din greutatea plantei8- substanta uscata, care reprezinta =-&; din greutate si incare se inglobeaza compusii minerali din corpul plantei.

". #lasifcati elementele nutritive con$orm criteriilorenuntate:a Dupa cantitatile pe care le consuma plantele.0e baza acestui criteriu, elementele chimice pot f grupate inmod conventional in urmatoarele categorii)- macroelemente8- microelemente8- ultramicroelemente.

b Dupa rolul elementelor in metabolismul plantelor+upa acest criteriu elementele nutritive au ost impartite indoua grupe)Elementele esentiale sunt elementele nutritive care iau partela alcatuirea compusilor organici din plante sau care catalizeazaanumite procese biochimice.Elementele neesentiale sunt elementele ce pot f substituitein procesele biochimice din plante. +e exemplu) 3o - careactiveaza enzimele din grupa nitroreductazelor poate f

substituit de vanadiu (Va.c #riteriul agrochimic de clasifcareAcesta are in vedere semnifcatia elementelor nutritive caingrasaminte pentru plante cit si rolul lor in viata plantelor.

%. &erioadele de consum de elemente nutritive dincursul vegetatiei plantelor sunt:- perioada critica a nutritiei - perioada de consum maxim

- perioada de descrestere a consumului



'. Enuntati posibilitatile de absorbtie radiculara aelementelor nutritive din sol:0lantele preiau elementele nutritive prin intermediul radacinii siprin runze.

>adacina este organul specializat care indeplineste nu numaiunctia de absorbtie a elementelor nutritive, ci si de sintezaprimara a substantelor in procesul de metabolism.9e cunoaste ca plantele absorb elementele nutritive, numai suborma de ioni) /& -, /<B, :0< -, 1 B, 2a:B, 3g:B, orme in careele se deplaseaza in solutia solului sub in!uenta ortelorelectrostatice.0rincipalele surse de ioni nutritivi sunt) sarurile solubile din sol(nitrati, osati, sulati, cloruri, acizi slabi si sarurile lor, precum

si coloizii solului (prin schimb cationic.a nivelul fecarei celule vii si mediul ambiant, are loc unpermanent schimb de substante.In situatia in care acest !ux are loc catre interiorul celulei,enomenul se numeste absorbtie, iar in cazul cCnd are loc dincelula vie catre exterior (mediu, poarta numele de desorbtie.2ercetarile intreprinse cu autorul microscopului electronic si aizotopilor radioactivi, au stabilit ca preluarea elementelornutritive de catre radacinile plantelor, se datoreaza atitproceselor fzico-chimice care au loc la nivelul membraneicelulare cCt si proceselor metabolice din interiorul celulelorperisorilor absorbanti.a organismele vegetale superioare, se considera ca,transportul ionilor nutritivi in celula radiculara se realizeaza prindoua mecanisme independente si anume)- absorbtia pasiva a ionilor nutritivi care are loc ara consum deenergie, deoarece deplasarea lor are loc in sensul dierentei depotential electrochimic (de la o conc. D la una E 8-absorbtia activa sau metabolica a ionilor nutritivi care are loccu consum de energie, deplasarea substantelor acindu-secontrar sensului dierentei de potential electrochimic (E la D.

1. Enumerati si defniti starile de aprovizionare aplantelor cu elemente nutritive:Insucienta este starea de nutritie in care planta esteaprovizionata nesatisacator cu elemente minerale, apt cedetermina scaderi de recolta.utritia normala, reprezinta starea de aprovizionare in optima plantelor cu elemente nutritive, aceasta satisacind pe deplin



cerintele plantelor, recoltele obtinute find maxime. 3omentulde trecere de la nutritia normala la ceainsufcienta, poarta numele de nivel critic.ivelul critic poate f defnit in mai multe moduri)

- continutul minim in elemente pentru maximul de recolta8- limita cea mai scazuta a concentratiei unui element la carerecolta incepe sa descreasca8- continutul in elemente la care sporul de recolta dat deingrasaminte nu mai este rentabil8/ivelul critic este considerat un criteriu de apreciere a starii denutritie a plantelor cultivate. Abundenta (consum de lux, reprezinta starea de nutritie incare concentratia intr-un anumit element depaseste nivelul

critic, aceasta acumulindu-se in planta in cantitati mai maridecCt cele necesare ormarii recoltei maxime, ara a produceinsa eecte toxice.Excesul, reprezinta starea de nutritie in care concentratia unuielement depaseste, un anumit nivel, lucru ce produce usoaretulburari fziologice, histochimice, soldate cu incetinirea cresteriisi scaderea recoltei.!oxicitatea, reprezinta treapta superioara a consumuluiexcesiv, cind in planta se acumuleaza cantitati mari deelemente ce provoaca procese ireversibile care tulbura proundmetabolismul normal, determinind moartea plantei.

Foxicitatea se maniesta in primul rind in cazulmicroelementelor, unde limitele de trecere de la insufcienta laexces sunt oarte restrinse.

11.Descrieti cele trei $aze constituiente ale solului:a) "a#a solida a solului , reprezinta rezervorul principal deelemente nutritive. Aceasta este constituita dintr-o ractiuneminerala Gntr-o proportie de @;-@@ Hi o ractiune organica, $-$;.b) "a#a lichida, este alcatuita de apa din sol, Gncarcata cu ioniHi gaze (:, 2:, /: . a reprezinta principalul miloc prinintermediul careia plantele absorb elementele nutritive din azasolida a solului. Aceasta aza trebuie privita sub aspect chimic Hifzic.c) "a#a ga#oasa, este reprezentata prin aerul Hi gazele careexista Gn mod permanent Gn spatiile libere ale solului.2omparativ cu aerul atmoseric ( :$:, ':/:, ;,;;& 2:,



aerul din sol este mai bogat Gn 2: Hi /: ( 2A0utJK :, '@/:,;,@ 2: .2antitatea de gaze din sol, reprezinta Gn medie, =-<; (Gnvolume Gn raport cu textura, vegetatia Hi agrotehnica olosita.

12. Enumerati categoriile de elemente nutritive in$unctie de accesibilitatea lor pentru plante:Ln unctie de disponibilitatea elementelor nutritive pentruplante, au ost stabilite urmatoarele patru categorii)a elemente nutritive, a!ate Gn stare disociata Gn solutia solului,sub orma de cationi Hi anioni. Acestea sunt ormele cele maiaccesibile plantelor. 2oncentratia lor Gn solutia solului esteoarte mica, de $;-:-$;-M .

b elemente nutritive sub orme schimbabile, adsorbite lacomplexul organo-mineral al solului. +in aceasta categorie acparte maoritatea cationilor schimbabili precum Hi anioniiosorului.c elemente nutritive neschimbabile, retinute la complexulorgano-mineral al solului. Ln aceasta categorie, intra o serie decationi, cum sunt cei de Ne&B, greu schimbabili Hi inaccesibiliplantelor.d elemente nutritive, a!ate Gn compozitia mineralelor primareHi secundare din sol, total insolubile Hi care nu pot f preluatedirect de plante.Ln unctie de o multitudine de actori, Gn sol au loc procese caredetermina trecerea elementelor nutritive, de la o categorie laalta, fe Gn sensul micHorarii sau al creHterii acesteia.

13. Defniti rolul coloizilor in procesul de nutritie alplantelor:Coloizii reprezinta acea parte a materiei solului a!ata sub ormade particule fne, de ordin coloidal ( O E ;,$ microni , care prinsupraetele divers Gncarcate cu sarcini electrice Hi cu substante

Gn dispersitate ionica Hi moleculara, participa la cea mai mareparte a proceselor fzice Hi fzico-chimice ce se petrec Gnsol, conditionCnd astel atCt specifcul ecologic, cCt Hipotentialul de ertilitate al solului. Ln sol se GntClnesc coloizi denatura minerala, organica Hi organo-minerala.

14. Descrieti micela coloidala:Micela coloidala este ormata dintr-un nucleu central, alcatuit fedintr-o molecula a substantelor coloidale, fe din mai multe



molecule strCns unite Gntre ele, sau poate f reprezentat printr-un ragment al retelei cristaline a unui mineral

15. Enumerati legile ce guverneaza schimbul cationic:

a - procesul de adsorbtie cu schimb de cationi, are loc incantitati echivalente (legea echivalentei. Aceasta inseamna capentru fecare cation adsorbit, trece din complex in solutie, unalt cation de aceeasi valenta sau doi cationi cu valenta de douaorimai mica.b - procesul de adsorbtie cu schimb de cationi, este reversibil.2ationii adsorbiti de particola coloidala, retinuti in stratul diuz,pot f inlocuiti, de alti cationi, a!ati in solutia solului.9chimbul

cationic find reversibil (EPDin sol are loc opermanenta o trecere a cationilor in solutia solului, si a celor dinsolutie in complexul adsorbtiv.reversibilitatea procesului aremare importanta in nutritia plantelor si aplicareaingrasamintelor.c - procesul de adsorbtie cu schimb de cationi, este supus legiiactiunii maselor. 2onorm acestei legi, raportul concentratiei adoua specii de cationi adsorbiti (a la micela coloidala, esteproportional cu raportul concentratiei acelorasispecii din solutia solului (s. uind in considerare cele douaspecii de cationi, de exemplu 8 1 B si /aB.d - energia de retinere a cationilor prin adsorbtie, creste odatacu masa lor atomica si cu valenta.In unctie de masa loratomica si de valenta, puterea de retinere a cationilor cresteastel) creste retinereae - puterea de adsorbtie a cationilor scade, pe masura cecreste gradul lor de hidratare. 2u cit un cation este mai slabhidratat, cu atit va f mai puternic retinut de complexuladsorbtiv, putind inlocui alti cationi mai hidratati. +upa gradulde hidratare, cationii monovalenti si cei bivalenti se succeddupa seriileliotroe ale lui oQmeister ) iB E /aB E 1 B E >bB E 2s83g:B E 2a:B E 9r:B E #a:B

+eci dintre cationii alcalini, 2s, are cea mai mare putere descoatere din complex, iar dintre alcalino-pamintosi, #a. - procesul de adsorbtie cu schimb de cationi, depinde deconcentratia solutiei solului. 2antitatea de cationi, de o anumitaspecie care se deplaseaza din complexul adsorbtiv creste odatacu cresterea concentratiei solului in acea specie de ioni.



+in cele prezentate, se poate desprinde concluzia ca, dupaputerea de retinere a cationilor la complexul adsorbtiv.

1!. (rupati plantele cultivate dupa sensibilitatea $ata de

reactia acida a solului:+upa sensibilitatea ata de reactia solului, plantele cultivate potf grupate Gn)- plante oarte sensibile la aciditate) secla pentru zahar Hi ceauraera, rapita, conopida, asole de gradina, migdal, gutui,viHin, care cresc Hi se dezvolta bine pe solurile neutre sau slabalcaline, cu p-ul cuprins Gntre ',; - %,;8- plante sensibile la reactia acida) !oarea soarelui, asolea, grCu,porumb, mazare, cCnepa , spanac, telina, dovlecei, pepene

verde, prun, coacaz. Aceste plante se dezvolta oarte bine pesolurile cu reactie slab acida (p P M - '8- plante tolerante la aciditate) secara, ovaz, tomate, morcov,vita de vie, mar. Intervalul p, Gn care aceste specii se dezvoltabine este mai larg, optimul find Gntre =,=, - M,;8- plante oarte tolerante (preera reactia acida) carto, lupin,agriH, rag, smeur.1". Enumerati criteriile pentru corectarea reactiei acide:a pH-ul, determinat Gn suspensie apoasa la raportul sol)solutiede $):,=. +in relatiile dintre gradul de saturatie Gn baze Hi p,gradul de saturatie Gn baze Hi aparitia aluminiului schimbabil Gnsolutia solului, s-a constatat ca la valori ale p-ului R =,%,

Gncepe aparitia Al&B schimbabil. Acest lucru a determinatconsiderarea valorii p de =,%, ca valoare limita, indicatoare anecesitatii deamendare a solurilor acide pentru maoritatea plantelorcultivate.b Saturatia în cationi bazici. Acest indice in!uenteaza atCtreactia solului cCt Hi un ansamblu de GnsuHiri fzice Hi chimicecare conditioneaza starea de ertilitate Hi conditiile de nutritiepentru plantele cultivate. a stabilirea gradului de saturatie Gnbaze se ace precizarea ca acesta se calculeaza cu autorulsumei bazelor schimbabile (9# Hi aciditatii hidrolitice (Ah,indici determinati,dupa metoda 1appen. /ivelul saturatiei Gn baze de la care seconsidera oportuna amendarea este cel al valorilor VAh E '=.7radul de saturatie Gn baze, dorit a f realizat prin amendare arevalori dierite, Gn unctie de modul de utilizare a terenului Hi despeciile cultivate, astel)



- '; pentru paiHti naturale8- '= pentru plantatiile pomicole Hi viticole8- @; pentru asolamentele de cCmp ara leguminoase perene8- $;; pentru asolamente de cCmp cu leguminoase perene.

c Continutul de aluminiu schimbabil (mobil) din sol./evoia principala de a corecta prin amendare reactia soluriloracide intervine, numai Gn masura Gn care acestea continaluminiu mobil Gn cantitati uHor dozabile Hi anume mai mari de;,& me Al&B S$;; g sol. "ustifcat de aptul ca eectul ftotoxic alionului de Al&B este dependent Hi de continutul bazelor deschimb din sol, pentru aprecierea oportunitatii calcarizariisolurulor acide se opereaza curaportul dintre Al&B schimbabil Hi suma bazelor de schimb

(Al&BS9# x $;;.1%. Descrieti materialele utilizate pentru corectareareactiei acide a solurilor:&iatra de var (agrocalcar 2a2&. 9e obtine prin macinarearocilor calcaroase naturale, care contin '=-@@ 2a2&,respectiv <:-=M 2a. 2a amendament, trebuie sa fe fnmacinata, astel ca @; din material sa treaca prin sita cuochiuri de $,M= mm. ?miditatea trebuie sa fe Gn ur de $;. 9epastreaza la loc uscat, find predispusa la cimentare.Agrocalcarul are culoare alba, cenuHie, roHcata sau galbuie,greutatea volumetrica este de $,'-:,: tSm&8 este greu solubila Gnapa, la :=o 2 se solubilizeaza numai ;,;$< g 2a2&Sl de apa,motivpentru care actiunea de neutralizare a aciditatii din sol estelenta. 0uterea de neutralizare este de circa @;.)arul ars (nestins 2a. 9e obtine prin calcinarea pietrei devar, cu cel mult $; impuritati, la temperaturi de @=;-$:;;o 2.Are o solubilitate mai mare Gn apa, actiunea de neutralizare aaciditatii solului find mai rapida. 9e recomanda a f olosit maiales pe solurile argiloase. Aplicat pe teren, trebuie amestecatoartebine cu solul, deoarece Gn caz contrar absoarbe apa Hi 2:,ormCnd granule cu crusta de 2a2&, care ramCn mult timp araeect asupra aciditatii solului. Nata de piatra de var, prezintaavantaul ca se oloseHte cu <; mai putin, apt ce-l ace maiefcient. Are dezavantaul ca, Gn timpul administrarii se depunede



corpul muncitorilor avCnd eect caustic. 7reutatea volumetricaeste de ';;-$@;; TgSm&. 0uterea de neutralizare este de $=;-$%=.)arul stins 2a(:. 9e obtine din varul ars. 9tingerea varului

ars se ace prin aHezarea lui pe o platorma Gn straturialternative de :;-:= cm, care se stropesc cu apa Gn proportie deo parte la & parti var. Ln fnal se acopera cu un strat de pamCntsau nisip de $;-:; cm grosime. Are loc o stingere lenta a varuluiars, Gnurma caruia rezulta o pulbere fna de hidroxid de calciu, deculoare alba. 0rezinta o solubilitate de $; ori mai mare decCt a2a2&. Nata de agrocalcar se Gntrebuinteaza cu :=-&= maiputin8 are actiune rapida, find din acest punct de vedere

aporopiat cu varul ars. 7reutatea volumetrica, ';;-$:;; TgSm&.0uterea de neutralizare este de $&=.Dolomitul 2a3g(2&:. ste un carbonat dublu de 2a Hi 3g,continCnd =<,< 2a2& Hi <=,M 3g2&. 0entru a f olosit caamendament se macina oarte fn Gn particule cu diam. E $ mm,deoarece este mai putin solubil. +atorita continutului Gn 3g, serecomanda a f aplicat mai ales Gn asolamentele cu trioi, carto,varza, radacinoase. Valoarea de neutralizare este de %;-$$;.*u$urile calcaroase. 9unt reprezentate prin depozitelenticulare, prezente Gn zonele premontane Hi montane, care s-au ormat prin precipitarea partiala a carbonatului de calciu Hi acelui de magneziu, din apele izvoarelor, dupa aparitia acestorala zi.2ontin Gntre %;-@; 2a2&. 9e prezinta ca o masa spongioasade culoare gris-deschis, pCna la gris Gnchis, care se aramiteazauHor. 9e olosesc sub orma macinata Hi cernuta prin sita cuochiuri de :,=-= mm. 7reutatea volumetrica este de %;; TgSm&.Valoarea de neutralizare este de %;.Marna.ste o roca sedimentara care contine Gntre :=-'=2a2& la care se adauga Hi cantitati mici de 3g2&. 2aamandament are o actiune mai rapida decCt piatra de varmacinata. 9e transporta Gn cCmp toamna, iar primavara se

GmpraHtie pe teren Hi se Gncorporeaza Gn sol. 0uterea deneutralizare este de=;-M;.De+euri industriale $olosite ca amendamente,puma de de$ecatie. Acest deHeu se obtine de la abricilepentru zahar, Gn urma purifcarii siropului obtinut din seclapentru zahar. 0rin adaos de 2a(:, saturare cu 2: Hi fltrare,



substantele nazaharoase din sirop precipita. 3aterialul rezultat,este trecut Gn bazine deschise, unde 2a2& ormat precipita. Lngeneralcompozitia medie a acestui deHeu este) &$,M= 2a2&, ;,&%

azot, ;,%$ osor (0:=, ;,;< potasiu (1 :, $=,&;substante organice Hi :@,'< apa.Lnainte de olosire, trebuie uscata Gn platorme, astel ca sa aibacirca '; substanta uscata. ste un amendament cu actiunerapida avorizCnd sporuri de productie de $=-&= chiar Gnprimul an dupa aplicare. ectul ameliorativ se Gmbina cu cel de

GngraHamCnt. 0rin aplicarea unei doze de $; tSha, se introduc Gnsol aproximativ &% Tg de azot Hi %$ Tg osor. Valoarea deneutralizare

este de =;.-gura de la $urnalele nalte. Aceasta rezulta Gn urmaobtinerii ontei brute. Ln timpul arderii, 2a2& din minereu trece

Gn 2a, care se combina cu silicati, ormCnd zgura - 2a9i&.>acita la aer, macinata Hi cernuta se poate utiliza caamendament. 2ontine :;-'; 2a Hi :-:; 3g. Valoarea deneutralizare este de '=.&recipitatul de #a#/3, de la industria sodei. >ezulta careziduu de la abricarea sodei. Ln stare uscata contine) '<2a2&, $,@ 2a(:, $,M /a, ;,' 9i:. +upa zvCntareacest material poate f olosit ca amendament. ?tilizarea luiimpune controlul cantitatii de sodiu pe care-l contine Hi care nutrebuie sa depaHeasca $-:. Are putere de neutralizare de %@.#arbonatul de calciu rezidual (22> de la industria

GngraHamintelor complexe de tip nitrooati. >eziduul obtinut suborma de 2a2&, are calitati oarte bune ca amendamentcontinCnd Hi azot pCna la @ sub orma azotatului de amoniu.Valoarea de neutralizare este de ';-%; (echivalent 2a2&.

1'. #alculati urgenta de calcarizare in $unctie de modulde $olosinta al terenului pentru 0l3% me si,#0&ut67 me:

2. #alculati doza de amendamente calcaroase pentru,2 me )d1 )i"2 si &80'5:

21. Enumerati indicii utilizati la caracterizarea toleranteila salinitate a plantelor:



- limita inerioara de toleranta la salinitate, ce reprezinta cel mairidicat grad de salinitate al solului, la care se poate obtine oproductie normala, egala cu cea obtinuta de pe solulnesalinizat8

- limita superioara de toleranta la salinitate, reprezinta gradulcel mai scazut de salinitate la care productia plantelor estenula8- intervalul de toleranta, corespunde intervalului dintre celedoua limite8- toleranta agronomica relativa, este gradul de salinitate la careara aplicarea GngraHamintelor se poate obtine =; dinproductia normala obtinuta de pe un sol nesalinizat.

22. Enumerati criteriile pentru corectarea reactieialcaline:- pH-ul, în suspensie apoasa8 valorile p-ului mai mari de %,=indica prezenta /a:2& sau a unui continut ridicat de sodiuschimbabil Gn complexul coloidal8- continutul total de saruri solubile (2.F.F.9. , determinatconductometric Gn extract apos cu raportul sol)solutie de $)=,reprezinta un criteriu Gn stabilirea masurilor de ameliorare asolurilor saline, iar continutul de carbonati Hi bicarbonati (2&:-

B2& -, mai mare de $ meS$;; g sol, serveHte la calculareadozelor de amendamente, alaturi de saturatia Gn sodiu acomplexuluiadsorbtiv8- saturatia în sodiu a complexului adsorbtiv sau procentul desodiu adsorbit (09A, reprezinta criteriul principal Gn apreciereaoportunitatii corectarii reactiei alcaline, servind Gn acelaHi timpHi la calcularea dozelor de amendamente.

23. Descrieti materialele utilizate pentru corectareareactiei alcaline a solurilor:(ipsul (2a9<::. ste principalul amendament pentrusoloneturi cu sau ara carbonat de sodiu Hi pentrusolonceacurilesodice. 2ontine circa &$ 2a Hi $=-$% 9. ste greu solubil Gnapa (: gSl la $%o 2. 0entru a putea f administrat caamendament,gipsul se macina, astel ca ';-%; din particule sa treaca prinsite



cu diam. de ;,$= mm, iar restul prin sita cu diam. de : mm. Lnsolse solubilizeaza lent, participCnd prin reactii de schimb la

Gnlocuirea /aB din complex Hi la neutralizarea reactiei data de

/a:2&.9os$ogipsul. ste un reziduu industrial provenit de laabricarea acidului osoric pe cale umeda sau a osatuluitrisoditi Hi hexametaosatului trisodic. 2ontine '=-%; gips,;,:-: osor total, ;,$&-;,< osor solubil Gn apa, contribuindastel Hi la ertilizarea cu osor a solurilor amendate. +upaevacuarea din instalatii se prezinta ca un namol ce contine $%-<; umiditate, din care cauza se aHeaza pe platorme deuscare Gn straturi subtiri. 2Cnd

umiditatea aunge la $; se poate administra.,ul$ul nativ. Administrat Gn sol sub orma de pulbere, esteoxidat de thiobacterii, rezultand acid suluric care reactioneazacu /a2& Hi /a:2&, ormCnd saruri neutre, reducCnd astelalcalinitatea solului. 9e oloseHte mai rar, deaorece este scump.&ra$ul de lignit. 9e oloseHte ca amendament pentruameliorarea soloneturilor, deoarece contine sul (D:. Ln sol,sulul este oxidat la acid suluric de catre thiobacterii, reducCndastel alcalinitatea. >ezulta ca deHeu de la industria miniera.De+eurile industriale - ce contin reziduuri de sulat de fer(Ne9<': Hi sulat de aluminiu Al:(9<&$%:, pot f utilizatepentru corectarea reactiei alcaline data de /a:2& Hi /a2&,prin ormarea /a:9<, sare neutra Hi solubila.

24. #alculati doza de amendament gipsos pentru 8a12me *2% me #/3#/31% me h25 cmDa13" g;cm3 #(0%:

25. Enumera i îngră ămintele chimice cu azot i detalia i modul lor deț ș ș ț

folosin ăț :În sol azotul se află sub formă anorganică (minerală) i organică.ș

Azotul mineral reprezintă o mică parte, obi nuit sub 5% din azotul total, fiindț

reprezentat prin săruri de amoniu, de nitra i i nitri i. Pentru nutri ia minerală aț ș ț ț

plantelor prezintă importan ă formele de amoniu (NH !) i de nitra i (N"#$).ț ș ț

Forma amoniacală (azotul amoniacal, NH!), se găse te n sol sub formă de:ș

ioni de NH!, liberi n solu ia solului& ioni de NH!, nesc'imbabili, re inu i laț ț ț

compleul adsorbti& ioni de NH!, nesc'imbabili, din silica ii primari (mice,ț

feldspa i), sau fiat n unele minerale argiloase (illit, ermiculit,ț

montmorillonit).



*moniul sc'imbabil, se află n cantită i foarte mici, sub + ppm i mpreună cuț ș

cel eistent n solu ia solului, constituie formele de azot imediat accesibileț

plantelor.-antitatea de amoniu nesc'imbabil, este mult mai mare, #$% din azotul total

aflat n orizontul superior al solului, dar este inaccesibil sau foarte greu accesibil plantelor, fiind lipsit de semnifica ie practică din acest punct de edere.ț

Forma nitrică (NO3-), proine n sol din oidarea bioc'imică a formeiamonicale. /iind anion, nu este re inut adsorbti de mineralele argiloase iț ș

circulă n sol prin procesul de difuziune i curgere liberă. -antită ile sunt foarteș ț

ariabile i depind de factorii de mediu, de planta cultiată, de te'nologiile deș

cultură. 0acă nu este consumat de plante, n condi ii de umiditate, se leigă p1năț

la apa freatică. În cursul perioadei de egeta ie, concentra ia solului n N"#$,ț ț

poate aria foarte mult, de la +$2 ppm la nceputul egeta iei, p1nă la 2$+5ț

ppm N"#$, n perioadele călduroase i umede, sau la aplicarea ngră ămintelorș ș

minerale. 3e apreciază, n general că, la culturile intensie, n perioadaconsumului maim, un con inut de $+ ppm N, este satisfăcător.ț

4aportul dintre N"#$ i NH! n solu ia solului, este n primăară n faoareaș ț

amoniului, iar ulterior n faoarea formei nitrice, N"#$. Pentru ca o solu ieț

nutritiă să fie considerată ec'ilibrată din punct de edere al formelor de azot,concentra ia ionului de NH!, nu trebuie să depă ească + din suma ionilorț ș

N"#$ i NH!.ș

Nitri iiț (NO2-), au o eisten ă efemeră n solurile agricole, bine aerate iț ș

cu umiditate suficientă. În astfel de condi ii, ei sunt rapid oida i n nitra i deț ț ț

către microorganismele din sol. Azotul organic, reprezintă peste 6%, din azotul total eistent n sol.*minoacizii reprezintă forma de azot organic cea mai nt1lnită (7$%) nsoluri (cistina, lizina, 'istidina, metionina, alina, etc). *ce tia se găsesc maiș

rar n stare liberă, cea mai mare parte intr1nd n componen a proteinelor iț ș

peptidelor. " altă categorie de compu i cu azot organic, o reprezintăș

'eozaminele (glucozamina, galactozamina) ce constituie, circa 5$+% dinazotul organic eistent n sol. În cantită i mici, se nt1lnesc i compu i purinici iț ș ș ș

pirimidimici ai acizilor nucleici i nucleotidelor.ș

-ompu ii cu azot organic din sol proin din: resturile de organisme egetale iș șanimale nedescompuse sau pe cale de descompunere, care con in azotul subț

formă de amine, amide, proteine, baze purinice& 'umus, care con in ,$5,2%ț

azot, n func ie de tipul de sol i natura 'umusului& substan ele proteice,ț ș ț

proenite din plasma microorganismelor care trăiesc n sol i care con in $+5%ș ț

azot& substan ele cu azot neproteic, ca acizii alifatici, aromatici, diersele secre iiț ț

ale rădăcinilor i microorganismelor.ș

*proape 6% din azotul organic, se află n compu ii 'umici. În urma procesuluiș

de mineralizare a 'umusului, azotul organic poate fi eliberat i pus la dispozi iaș ț

plantelor sub formă minerală.



26. Grupa i îngră ămintele chimice cu fosfor după gradul de accesibilitateț ș

pentru plante:

-ompu ii organici, sunt cei mai importan i, ei rezult1nd n urma reac iilor deș ț ț

esterificare a acidului fosforic, cu glucidele, lipidele i protidele, sau prin reac iiș ț

cu func ii aminice. Principalii compu i organici ai fosforului sunt: fitina,ț șfosfatidele, acizii nucleici.Fitina, constituie una din substan ele de rezeră, cele mai aloroase dinț

produsele egetale, fiind prezentă n semin e, tuberculi, rizomi, particip1nd laț

pornirea n egeta ie a tinerelor plante. 8a con ine 77% fosfor, +7% calciu iț ț ș

+,5% magneziu. -on inutul semin elor n fitină, diferă n func ie de specie:ț ț ț

oleaginoasele con9in 7$#%, leguminoasele +,7%, gramineele ,5$+,%, fitină.Fosfatidele (fosfolipide, sunt esteri fosforici cu lipidele, formate dintr$un alcool(glicerol, inozitol, aminoalcool), o bază azotată (colina, colamina), acizi gra iș

superiori (stearic, oleic, palmitic) i acid fosforic. -ele mai cunoscute iș ș

răsp1ndite fosfatide egetale sunt: lecitina i cefalina. /osfatidele se acumuleazăș

ndeosebi n embrionul semin elor, oleaginoasele fiind speciile cu cel mai ridicatț

con inut n fosfatide (+,$7,% la soia).ț

Acizii nucleici , sunt compu ii organici cu fosfor cei mai importan i, eiș ț

particip1nd la procesele itale din plante, fiind considera i suportul ie ii.ț ț

*cizii nucleici, au un con inut ridicat n fosfor, de $+%, sub formă de acidț

fosforic, care le imprimă caracterul acid i capacitatea de a forma săruri cuș

bazele. Esterii fosforici , posedă nsu irea unică de a nmagazina energie liberăș

ce rezultă n metabolismul plantelor, transmi 1nd$o apoi, prin reac ii controlateț ț

enzimatic. -ei mai importan i esteri fosforici, boga i n energie, sunt esteriiț ț

fosforici ai acidului adenilic (acid adenozinmonofosforic, *P) i anume,ș

adenozindifosfat (*0P) ;i adenozintrifosfat (*<P *cidul adenomizmonofosforic(*P), poate cupla (condensa) una sau două molecule de acid fosforic, form1ndadenozindifosforic (*0P), respecti acidul adenozintrifosforic (*<P).*cizii adenozindifosforic i adenozintrifosforic, sunt uniersal răsp1ndi i nș ț

materia ie, serind nu numai ca transportori de energie, ci i ca agen i deș ț

fosforilare care, prin grefarea de radical fosforil pe diferite substan e, amorseazăț

transformarea enzimatică ulterioară a acestora.Compu ii anorganici ș , cei mai frecent nt1lni i sunt fosfa ii alcalini de calciu iț ț ș

magneziu. *ce tia se găsesc ăn toate celulele ii ale plantelor, mai ales n frunze,ș

tulpini i rădăcini i n cantită i foarte mici sau deloc n semin e.ș ș ț ț

-ompu ii anorganici ai fosforului, reprezintă substan e de rezeră pentruș ț

plante, ei put1nd fi transfera i de la un organ la altul. *cest proces de transfer,ț

are loc mai ales n timpul fructificării, c1nd se formează fitina n semin e,ț

tuberculi i rizomi. 0e asemenea n cazul insuficien ei fosforului asimilabil nș ț

sol, are loc un proces de transfer de fosfor anorganic, de la un organ la altul,

fenomen nt1lnit frecent la plantele tinere. Prezen a fosforului anorganic nțfrunze, lăstari, tulpini, indică o bună aproizionare a plantelor cu fosfor, lucru



pe care se bazează metodele epeditie de diagnoză foliară. /osforulinfluen ează n mod faorabil procesul de fructificare la cereale, pomi, i ă deț ț

ie, legume, precum i acumularea za'arurilor n fructe. ăre te rezisten a laș ș ț

ger, cădere i boli, precum i păstrarea legumelor i fructelor. 3curteazăș ș ș

perioada de egeta ie i grăbe te maturarea. În primele faze de egeta ieț ș ș țstimulează dezoltarea sistemului radicular. /osforul reduce cantitatea de apănecesară pentru producerea unei unită i de substan ă uscată.ț ț

2!. Enumera i metodele de ob inere a îngră ămintelor chimice potasice:ț ț ș

Clorura de potasiu, !Cl . 8ste un subprodus ce se ob ine n mod curent dinț

silinit, unde =-l se găse te mpreună cu Na-l. 3epararea celor douăș

componente se face prin mai multe metode i anume:ș

- metoda dizol"ării sil"initului & această metodă se bazează pe solubilitateadiferită a celor două săruri n raport cu cre terea temperaturii.ș

Na-l Î ii modifică foarte pu in solubilitatea odată cu cre terea temperaturiiș ț ș

n timp ce =-l i măre te foarte mult solubilitatea .3ilinitul se introduceș ș

ntr$o solu ie fierbinte la 6$+ -, saturată cu Na-l& n această solu ie seț ț

dizolă acum numai =-l iar clorura de sodiu răm1ne n reziduu. 3olu ia seț

separă de reziduu i prin răcire la 7$75 -, =-l cristalizează. *ceasta seș

usucă i se ambalează.ș

- metoda flota iei ț & este folosită n prezent pe scară largă, aproimati 2 % din produc ia mondială de =-l, ob in1ndu$se prin flota ie. etoda constă nț ț ț

sfăr1marea i măcinarea silinitului, iar n solu ia saturată de Na-l! =-l seș ț

adaugă agen i de flota ie (amine alifatice). -ristalii de =-l sunt ncon>ura i de oț ț ț

peliculă protectoare cu bule de aer n >ur, făc1ndu$i să plutească. "dată ridica i laț

suprafa ă sunt cule i, usca i i ambala i.ț ș ț ș ț

#area potasică 8ste ngră ăm1ntul cu potasiu cel mai folosit n agricultură.ș

*cest ngră ăm1nt se ob ine prin amestecul =-l, cu săruri naturale de potasiuș ț

măcinate (silinit ? =-l Na-l, carnalit ? =-l g-l7 2H7", @ainit=-lg3" ++H7"). În func ie de propor ia de amestec dintre =-l i sărurileț ț ș

naturale potasice se ob in trei sortimente de sare potasică:ț

$ sare potasică 50 %. 3e prezintă sub formă de cristale de culoare alb$cenu ie.ș

-on inutul n substan ă actiă este de $57 % =7" ($# %).ț ț8ste 'igroscopică ca urmare a unui con inut de circa +# % Na-l, motiț

pentru care se recomandă a fi păstrată n spa ii nc'ise.ț

$ sare potasică 40 %. 3e prezintă ca o pulbere cristalină, de culoare cenu ie rozăș

cu cristale galbene i ro ii, n func ie de natura impurită ilor.ș ș ț ț

-on inutul n substan ă actiă ariază ntre #$7 % =7".ț ț

$ sare potasică 30 %. 3e prezintă sub formă de granule cu diametru mai mic de #mm, de culoare ro ietică. -on inutul n substan ă actiă este de 7$#7 % =7" .ș ț ț

3e recomandă pe solurile cu tetură medie i argiloasă.ș



#ulfatul de potasiu !2#O$ "cupă n sortimentul actual al ngră ămintelor cuș

potasiu, o pondere redusă ca urmare a faptului că este un ngră ăm1nt scump. 3eș

poate ob ineț prin unul din procedeele:$ prin reac ia de dublu sc'imb ntre sulfatul de magneziu i clorura de potasiu&ț ș

$ prin prelucrarea polimineralelor& roca măcinată se tratează cu o solu iețconcentrată de Na-l ncălzită la 25$A -, c1nd se dizolă, @ainitul, silinitul,sc'Benitul, leonitul i alte minerale solubile ,iar n reziduu răm1ne, langbeinitul,ș

pol'alitul i gipsul. 3olu ia se limpeze te prin decantare i este trimisă apoi laș ț ș ș

instala ia de cristalizare sub id.ț

2". #escrie i rolul macroelementelor de ordin secundar în nutri iaț ț

plantelor:

În această grupă sunt incluse, ngră ămintele c'imice cu sulf, calciu iș ș

magneziu. *cestea sunt considerate ngră ăminte de ordin secundar, deoareceș

rolul lor n sporirea produc iei este mic, dar a căror caren ă se manifestă prinț ț

scăderea recoltei.3ulful este un element cu rol plastic n ia a plantelor, el particip1nd la sintezaț

unui mare număr de aminoacizi (cistină, cisteină, metionină)& intră ncomponen a proteinelor (colagen, @eratină)& a peptidelor (glutation), itaminelorț

(biotină, tiamină), enzime (coenzima *$3H), 'ormoni (insulină) ,esteri, sulfa i aiț

poliza'aridelor, etc.Caren a în sulf.ț 3imptomele caren ei n sulf, sunt asemănătoare cu caren a nț ț

azot& plantele răm1n mici, frunzele se decolorează cu marginea limbului uneori

ro ie. /enomenul se manifestă la frunzele mai tinere, din partea superioară aș

plantelor, deosebindu$se astfel de caren a n azot ce se manifestă prin acelea iț ș

simptome, dar care apar la frunzele mature de la baza plantei. -aren a n sulf,ț

duce la ncetinirea cre terii n grosime a tulpinii, la cre terea anormală aș ș

tesuturilor fibroase.$alciul este un element de bază n metabolismul plantelor superioare.*cestea, nu pot să crească i să se dezolte fără calciu, care nu poate fi nlocuitș

n func iile metabolice de bază de nici un alt cation.. 8l este elementul necesar ț

pentru men inerea plasmei celulare n stare actiă i stabilă, pentru men inereaț ș ț

ec'ilibrului acido$bazic prin neutralizarea acizilor organici afla i n eces.țCaren aț n calciu. Cnsuficien a calciului n nutri ia plantelor nu este at1t deț ț

frecentă ca cea determinată de principalele macroelemente, azot, fosfor, potasiu& totu i ea poate să apară pe fondul unei nutri9ii neec'ilibrate sau peș

solurile nisipoase.-a urmare a mobilită ii reduse n plantă, caren a seț ț

eteriorizează predominant n 1rfurile de cre tere a tulpinii, pe inflorescen e iș ț ș

pe fructe. În condi ii de c1mp, caren a n calciu apare foarte rar& mai frecentț ț

apare la culturile din seră i atunci nu datorită lipsei calciului, ci antagonismuluiș

ionilor ca urmare a raportului =-a, *l-a, neec'ilibrat.

În nutri ia plantelorț magneziul , ocupă un loc important, alături de N, P, =, 3 iș-a. agneziul, este o parte componentă a clorofilei, reprezent1nd aproape +$



+5% din totalul g din plante. 3pre deosebire de calciu, magneziul se află ncantitatea cea mai mare n esuturile tinere de cre tere i n semin e, acolo undeț ș ș ț

se află i fosforul.ș

Caren a în magneziuț . 3imptomele caren ei n magneziu se manifestă diferit, nț

func ie de specie, 1rstă, factorii de mediu. -aren a se manifestă n primul r1ndț țn frunzele bătr1ne (bazale), etinz1ndu$se i pe cele tinere dacă insuficien aș ț

persistă.

2%. #efini i cloroza fero&calcică i enumera i măsurile de pre'enire iț ș ț ș

combatere a acesteia:

-loroza ferică, nu apare ntotdeauna datorită insuficien ei /e7!, ci i unuiț ș

bloca>, al /e7! de către carbonatul de calciu (cloroză indusă). -loroza ferică,este frecent nt1lnită la i a de ie, pomi i arbu ti fructiferi, tomate, soia,ț ș ș

fasole, manifest1ndu$se ndeosebi n primăerile reci i umede.ș

-loroza ferică, apare frecent pe solurile calcaroase, cu pH$ul alcalin precum iș

pe solurile amendate recent cu doze mari de carbonat de calciu.Prezen a ionilor de calciu n cantitate mare n solu ia solului, mpiedică absorb iaț ț ț

ionilor de /e7!, ca urmare a caracterului antagonist (cloroză indusă).

). A'anta*ele+ nomenclatura i posibilită ile de utilizare aleș ț

îngră ămintelor chimice comple,e sunt:ș

Cndustria c'imică produce n afară de ngră ămintele c'imice care con in unș ț

singur element fertilizant de bază (N, P sau =) cunoscute i sub denumirea deș

ngră ăminte simple, i o serie de ngră ăminte care con in 7 sau #ș ș ș ț

macroelemente n dierse propor ii. *ceste ngră ăminte prezintă fa ă de celeț ș ț

simple o serie de a"anta%e: con inut mai mare de substan ă actiă pe unitatea deț ț

masă& nsu iri fizice superioare, fiind mai pu in 'igroscopice, reac ia fiziologicăș ț ț

este neutralizată i nu lasă reziduuri n sol& se pot aplica mai uniform i omogenș ș

n sol& necesită un olum redus de for ă de muncă i un consum mai mic deț ș

energie& prezintă un coeficient de utilizare a elementelor nutritie mai mare, caurmare a ac iunii de sinergism.ț

În acela i timp acest sortiment de ngră ăminte prezintă i unele dezaanta>e:ș ș ș

con in elemente nutritie n propor ii fie& ma>oritatea ngră ămintelor compleeț ț șsunt deficitare ntr$o serie de elemente i microelemente, put1nd induce caren e.ș ț

-. Gunoiul de gra*d: fazele fermenta iei i utilizare.ț ș

0in punct de edere c'imic, gunoiul de gra>d proaspăt este format din: glucide(celuloză, 'emiceluloză lignină, za'aruri, pentazoni) i substan e azotate (aciziș ț

organici i sărurile lor, lipide, tanin, etc.).ș

3ub influen a microorganismelor (bacterii, ciuperci, actinomicete) care proin nț

mare parte din tubul digesti al animalelor, ace ti compu i suferă transformăriș ș

mai mult sau mai pu in intense n timpul procesului de fermentare.ț



<ransformările au loc cu intensitate mai mare n condi ii aerobioză, i sunt maiț ș

lente n condi ii de anaerobioză. 0escompunerile ncep c'iar n momentul nț

care de>ec iile au fost eliminate de către animale i continuă apoi n platforma deț ș

gunoi. -el mai repede i mai intens se descompun compu ii din de>ec iileș ș ț

lic'ide.Prin ncorporarea n sol a gunoiului de gra>d se realizează următoarele obiectie:$ mbogă irea solului cu materie organică 'umificată, care contribuie la formareaț

structurii i mbunătă irii nsu irilor fizice ale solului&ș ț ș

$ cre te puterea de re inere a apei cu aproape 7%&ș ț

$ se măre te capacitatea de tamponare a solului i de re inere a substan elorș ș ț ț

nutritie la compleul adsorbti, limit1ndu$se leigarea lor&$ intensificarea actiită ii microbiologice a solului&ț

$ mbunătă irea aproizionării plantelor cu elemente nutritie. " tonă de gunoiț

de gra>d con ine circa 5 @g N, 7,5 @g P7"5, 2 @g =7" i A @g -a". *ceastaț ș

nseamnă că prin aplicarea a 7 t gunoi la 'ectar, se introduce n sol substan eț

nutritie care ec'ialează cu circa # @g NHN"#, 75 @g superfosfat i 7ș

@g =-l&$ mbogă irea solului cu -"7, necesar plantelor. Pentru o produc ieț ț

de #5$ @g boabe la 'ectar, plantele consumă circa 7 @g -"7zi.Cntroduse n sol #$ t'a gunoi, asigură n perioada descompunerii luilente +$7 @g -"7 zilnic.

2. estarea stării de fertilitate a solului prin analiza chimică a plantei:

etape.4ecoltarea probelor egetatie pentru analiză

Recoltarea probelor de material vegetal la pricipalele culturi agricole

Pregătirea probelor de material egetal pentru analize i analiza lor ș

*naliza materialului egetalCnterpretarea datelor analitice n diagnoza foliară

. $alculul dozelor de îngră ăminte organice:ș

Normele (dozele) de aplicare periodică n sol a ngră ămintelor organice seș

stabilesc n func ie de :ț$ con inutul solului n 'umus&ț

$ gradul de satura ie n baze &ț

$ con inutul de argilă din stratul arabil sau desfundat al solului&ț

$ con inutul total de azot din ngră ăm1ntul organic&ț ș

$ recolta scontată.

/. 0tabilirea dozelor de îngră ăminte chimiceș

În general, dozele de gunoi de gra>d sunt următoarele:

$ pentru cereale, 7$75 t'a n zonele umede i +$+5 t'a n zonele secetoase&ș



$ pentru culturile te'nice (cartof, sfeclă, c1nepă) i pentru legume, #$ t'a, peș

podzoluri i pe soluri brune i 7$7$# t'a pe cernoziomuri&ș ș

$ pentru porumb, cantitatea de gunoi este de 75$#t'a&$ n liezi i ii, gunoiul de gra>d se administrează toamna sau primăaraș

dereme n doză de $5 t'a&$ la desfiin area lucernierilor i pepinierilor gunoiul de gra>d se administrează nț ș

doze de 5$ t'a.

subiecte agrochimie

Documents