stusiu de fezabilitate tuzla- turism

Proiect nr 240/2010 Amenajare Turistica Balta TUZLA

Judetul Constanta

STUDIU DE FEZABILITATESTUDIU DE FEZABILITATESTUDIU DE FEZABILITATESTUDIU DE FEZABILITATE

AMENAJARI TURISTICE BALTA TUZLA JUD. CONSTANTA


Judetul Constanta

1. DATE GENERALE 1. DATE GENERALE 1. DATE GENERALE 1. DATE GENERALE 1.11.11.11.1 Denumirea obiectivului de investitii: Denumirea obiectivului de investitii: Denumirea obiectivului de investitii: Denumirea obiectivului de investitii: AMENAJARI TURISTICE BALTA TUZLA JUD CONSTANTA AMENAJARI TURISTICE BALTA TUZLA JUD CONSTANTA AMENAJARI TURISTICE BALTA TUZLA JUD CONSTANTA AMENAJARI TURISTICE BALTA TUZLA JUD CONSTANTA 1.2.1.2.1.2.1.2. Amplasare:Amplasare:Amplasare:Amplasare:

Comuna Tuzla, judetul ConstantaComuna Tuzla, judetul ConstantaComuna Tuzla, judetul ConstantaComuna Tuzla, judetul Constanta

1.3. Titularul Investitiei:1.3. Titularul Investitiei:1.3. Titularul Investitiei:1.3. Titularul Investitiei:

CONSILIUL LOCAL AL comunei TuzlaCONSILIUL LOCAL AL comunei TuzlaCONSILIUL LOCAL AL comunei TuzlaCONSILIUL LOCAL AL comunei Tuzla

1.4. Beneficiar:1.4. Beneficiar:1.4. Beneficiar:1.4. Beneficiar:

PRIMARIA COMUNEI TUZLAPRIMARIA COMUNEI TUZLAPRIMARIA COMUNEI TUZLAPRIMARIA COMUNEI TUZLA 1.5. Elaborator:1.5. Elaborator:1.5. Elaborator:1.5. Elaborator: SC VILA HOUSE SRL BUCURESTISC VILA HOUSE SRL BUCURESTISC VILA HOUSE SRL BUCURESTISC VILA HOUSE SRL BUCURESTI Proiect nr. 240/2010 , faza STUDIU DE FEZABILITATEProiect nr. 240/2010 , faza STUDIU DE FEZABILITATEProiect nr. 240/2010 , faza STUDIU DE FEZABILITATEProiect nr. 240/2010 , faza STUDIU DE FEZABILITATE


Judetul Constanta

2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea 2.1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea 2.1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea 2.1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectuluiproiectuluiproiectuluiproiectului

2.1.1. Situatia actuala 2.1.1. Situatia actuala 2.1.1. Situatia actuala 2.1.1. Situatia actuala

Amplasamentul ales pentru dezvoltarea unei unitati turistice este un loc deosebit care poate fi dat de exemplu ca o posibilitate de a recupera si de a-l face productiv si de a capata chiar personalitate prin investitii minore.

Balta Tuzla este un lac artificial, rezultat din actiunea de protejare a Lacului Techirghiol. La un monent dat s-a constatat ca nivelul lacului Techirghiol s-a ridicat in mod ingrijorator, de unde se afla la o cota sub nivelul marii a ajuns cu cativa metri deasupra acesteia. In afara de aceasta concentratia de sare a lacul Techirghiol (mult mai mare decat concentratia marii), a inceput sa scada.

Balta Tuzla, in suprafata de 50,4 ha are bazinul de receptie in suprafata de 5,4 kmp este separata de lacul Techirghiol printr-un dig, pe care se afla un drum de acces realizat din materiale calcaroase, in lungime de 400m, folosit ca drum de acces catre turnul de televiziune.

Pana in anii 70 Balta Tuzla, ca de altfel intregul areal din jurul Lacului Techirghiol, reprezenta o zona arida. Dupa modificarea factorilor antropici, drenanta catre lacul Techirghiol a crescut, respectiv Balta Tuzla a devenit o zona mlastinoasa ce a evoluat catre un lac de sine statator in momentul de fata.

In prezent balta Tuzla este marginita de numeroase tufe de stuf inalt, care formeaza insule de vegetatie chiar in interiorul baltii si care pot fi potentiale medii de inmultire pentru tantari, ceea ce are un impact negativ asupra zonei turistice in care este amplasata si mai ales asupra comunitatilor aflate in zona de dezvoltare durabila.

Pe langa problemele de vegetatie deosebit de abundenta pe intrega suprafata a lacului ce creeaza probleme atat locuitorilor din zona prin sursa inepuizabila de tantari dar si faunei din lac, prin cantitatea scazuta de oxigen, in zona nordica a lacului sunt amplasate Statia de Epurare Eforie Sud ce deserveste localitatile Eforie, Techirghiol si Tuzla si fosta groapa de gunoi a Localitatii Eforie.

In ultima perioada de timp au fost luate unele masuri, este drept foarte timide, astfel in cazul nostru s-a renuntat la deversarea mlului din statia de epurare direct in Balta Tuzla si s-a renuntat la utilizarea gropii de gunoi. Pentru ecologizare aceasta groapa de gunoi a fost acoperita cu strat de pamant vegetal care a fost inierbat.

Problema ecologizarii baltii Tuzla este in atentia autoritatilor locale si a regiilor autonome din zona iar in acest moment se afla in faza Studiu de Fezabilitate pentru obtinerea finantarii lucrarilor de ecologizare.

In cadrul Strategiei de Dezvoltare Locala 2008 2028 a localitatii Tuzla, dezvoltarea turismului prin realizarea unei baze de agrement este unul din din proiectele prioritare.


Judetul Constanta

In prezentul Studiu de Fezabilitate se va studia posibilitatea dezvoltarii pe Balta Tuzla a conceptului de Sat Pescaresc dotat cu toate facilitatile unei amenajari turistice.

2.1.2.Descrierea functionala2.1.2.Descrierea functionala2.1.2.Descrierea functionala2.1.2.Descrierea functionala

Amenajarea turistica a fost conceputa ca un sat pescaresc, oferind atat pescarilor posibilitatea de a-si exersa talentul si cunostintele in ceea ce priveste pescuitul, oferind si familiilor acestora posibilitatea petrecerii timpului liber in mod placut la piscinele amenajate in complex, la restaurantul din zona de intrare sau sa pregateasca trofeele cucerite de pescari.

Acest loc a fost conceput pentru petrecerea unei zile. Pentru cei care doresc sa-si petreaca un timp mai indelungat exista si posibilitatea cazarii atat in casute din lemn cat si in corturi.

Pentru cresterea atractivitatii acestei amenajari, unele obiective au fost amplasate chiar pe malul lacului, iar celelalte au fost amplasate pe luciul apeipe pontoane din lemn.

Referitor la utilitati situatia existenta se prezinta dupa cum urmeaza: - exista un post de transformare pe strada Eternitatii; - exista retea de distributie a apei pe toate strazile limitrofe

amplasamentului - retea de canalizare exista doar pe strada Eternitatii.

2.1.3. Constructii existente si starea lor.2.1.3. Constructii existente si starea lor.2.1.3. Constructii existente si starea lor.2.1.3. Constructii existente si starea lor. Pe amplasamentul propus, in prezent nu exista nici o constructie. Acces direct din soseaua Constanta Mangalia Amplasamentul se afla la 150 m de malul Marii Negre si reprezinta o prelungire a Lacului Techirghiol. TOTAL suprafata teren = 1.97 haTOTAL suprafata teren = 1.97 haTOTAL suprafata teren = 1.97 haTOTAL suprafata teren = 1.97 ha TOTAL suprafata lac = 50.04 haTOTAL suprafata lac = 50.04 haTOTAL suprafata lac = 50.04 haTOTAL suprafata lac = 50.04 ha 2.1.4. Date privind plantatiile si arborii existenti in zona2.1.4. Date privind plantatiile si arborii existenti in zona2.1.4. Date privind plantatiile si arborii existenti in zona2.1.4. Date privind plantatiile si arborii existenti in zona

- In prezent pe amplasamentul ales nu exista arbori dar exista arbusti si iarba salbatica ce constituie un adapost natural pentru fauna din zona. 2.1.3. Date privind situatia actuala a utilitatilor.2.1.3. Date privind situatia actuala a utilitatilor.2.1.3. Date privind situatia actuala a utilitatilor.2.1.3. Date privind situatia actuala a utilitatilor.

- In comuna Tuzla, exista asigurate conditiile edilitare pentru un nivel acceptabil de locuire urbana. Astfel,exista sistem de alimentare cu apa potabila si sistem de canalizare a apelor uzate menajere. Exista retea de alimentare cu energie electrica si retea de alimentare cu gaz. Pentru necesarul de utilitati ( alimentare cu apa, canalizare, energie electrica) se vor realiza bransamente pe str. Eternitatii, unde se afla de altfel si accesul pe amplasamentul studiat


Judetul Constanta

2.2. Descrierea investitiei2.2. Descrierea investitiei2.2. Descrierea investitiei2.2. Descrierea investitiei Nu a fost realizat nici studiu de prefezabilitate si nici nu exista un plan de

investitii de lunga durata astfel in acest caz vor fi elaborate scenarii tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse. 2.2.1. Tema de Proiectare.2.2.1. Tema de Proiectare.2.2.1. Tema de Proiectare.2.2.1. Tema de Proiectare.

Scenariile tehnico- economice prin care obiectivele proiectului de investitie vor fi realizate vor fi elaborate pe baza Temei de Proiectare elaborata de beneficiar avand la baza prevederile Caietului de Sarcini elaborat pentru organizarea licitatiei pentru lucrarile de executie si proiectare.

Beneficiarul doreste o amenajare turistica care sa configureze un sat pescaresc. Acest sat trebuie sa includa, pe langa activitatea de baza pescuitul, si posibilitatea petrecerii timpului liber familiilor pescarilor intr-un mod cat mai variat si atragator.

Astfel vor fi create spatii comerciale, de alimentatie publica, spatii de odihna si recreere, spatii de promenada. In cazul in care turistii doresc sa petreaca o perioada mai indelungata de timp, benefiicarul a cerut si crearea unor locuri de cazare, cu un grad de confort tip camping la casute din lemn si corturi.

Beneficiarul a mai cerut ca elemente din acest complex sa aiba posibilitatea de a functiona si in afara sezonului estival. In acest caz restaurantul va deveni o functiune permanenta si deoarece a fost ceruta si amenajarea unei crescatorii de peste se va amenaja un spatiu comercial permanent care va vinde peste proaspat.

2.2.2. Necesitatea si oportunitatea investitiei.2.2.2. Necesitatea si oportunitatea investitiei.2.2.2. Necesitatea si oportunitatea investitiei.2.2.2. Necesitatea si oportunitatea investitiei.

Promovarea investitiei Ameanajari turistice pe Balta Tuzla este necesara si oportuna deopotriva datorita urmatoarelor considerente:

- Balta Tuzla a luat nastere in urma indiguirii in anii 80 a unui golf al Lacului Techirghiol, dig cu dubla necesitate: - accesul la turnul de televiziune ce deserveste localitatile Eforie, Techirghiol si Tuzla, si mai ales cu rol de a stopa aportul de apa dulce in lacul Techirghiol.

- Lacul se afla intr-un proces incipient de ecologizare materializat prin inchiderea gropii de gunoi a localitatilor Eforie si stoparea deversarii in apa a namolului de la statia de epurare.

- Pozitia lacului este absolut deosebita: se afla la 150 m de tarmul Marii Negre, se invecineaza cu lacul Techirghiol; are acces imediat din soseaua Constanta- Mangalia.

- Localitatea Tuzla nu are nici o unitate turistica de cazare sau de alimentatie publica.

- Balta Tuzla, amenajata corespunzator va raspunde cu succes cererii de locuri pitoresti, naturale ale turistilor tot mai apasati de stresul urbanizarii.

ProiectProiectProiectProiectul Amenajari turistice Balta Tuzlaul Amenajari turistice Balta Tuzlaul Amenajari turistice Balta Tuzlaul Amenajari turistice Balta Tuzla are ca obiectiv general promovarea turismului sub forma unui produs integrat cu accent pe varietatea componentelor ce deriva din potentialul zonei.


Judetul Constanta

Decizia de amenajare a lacului Tuzla si a zonelor aferente, avand la baza atat potentialul de dezvoltare al zonei sub aspect turistic dar, in acelasi timp, si necesitatea ameliorarii starii actuale de degradare avansata a lacului si a zonei aferente, starii actuale de degradare avansata a lacului si a zonei aferente, starii actuale de degradare avansata a lacului si a zonei aferente, starii actuale de degradare avansata a lacului si a zonei aferente, urmareste solutionarea unor deficiente. In conditiile in care apa lacului necesita o ecologizare (curatire prin greblare mecanica a vegetatiei acvatice si a sedimentelor organice si dragarea zonelor cu adancimi mici) inainte de aplicarea oricaror masuri de agrementare, s-a impus o solutie tehnica ce combina lucrari specifice, dupa cum urmeaza: - lucrari de ecologizare lacuri (curatarea prin greblare mecanica); - reabilitarea i ecologizarea lacului (reabilitare infrastructura maluri, amenajare alei pietonale perimetrale, amenajare spatii de odihna pentru turisti, amenajare spatii verzi in zona perimetrala a lacurilor, plantari copaci, arbusti, peluze, garduri vii, jardiniere); - amenajare spatiu pentru zona de agrement nautic; - lucrari de instalatii electrice pentru iluminatul public ambiental.

Reabilitarea i dezvoltarea infrastructurii unei zone publice cu valoare turistic ridicat va asigura un cadru favorabil atragerii investiiilor ulterioare n zon, ageni economici care s investeasc n activiti comerciale, de agrement (restaurante, baruri, cluburi) Dezvoltarea acestei nise va determina cresterea veniturilor din turism in lei si valuta- si cresterea importantei acestui segment in PIB.

In conditiile in care in prezent Balta Tuzla, cu un luciu de apa de 50 ha , constituie pentru Comuna Tuzla o reala problema datorata starii total necorespunzatoare atat din punct devedere estetico-ambiental, cat si al disconfortului datorat neigienizarii corespunzatore, decizia administratiei pubice locale va pune in valoare zona transformand aceste resurse naturale in puncte turistice deosebit de atractive.

Acest proiect este gandit in scopul imbunatatirea calitatii vietii si diversificarea ofertei locale de turism, crearea unor preconditii de baza care sa determine atragerea in zona a unor investitii ulterioare, cresterea veniturilor in zona si implicit imbunatatirea economiei locale si cresterea gradului de ocupare a fortei de munca;

Conform studiilor de specialitate, se apreciaz c un loc de munc direct n turism poate crea de la 1 loc pn la 3 locuri de munc indirecte (agricultur, industria alimentar, construcii, transport).

In acest context, implementarea proiectului propus de Consiliului Local Tuzla va avea ca rezultat direct cresterea atractivitatii si accesibilitatii unor zone cu potential turistic ridicat, in speta a Comunei Tuzla.

Totodata, proiectul va raspunde cerintelor de dezvoltare economica in contextul respectarii principiilor si cerintelor de dezvoltarii durabile.

2.2.3. Date generale despre comuna Tuzla.2.2.3. Date generale despre comuna Tuzla.2.2.3. Date generale despre comuna Tuzla.2.2.3. Date generale despre comuna Tuzla.

Comuna Tuzla este amplasata pe soseaua Constanta Mangalia, la 20 kilometri fata de Constanta. Comuna Tuzla are o suprafata de 5409 ha si dupa datele statistice din 2007 avea o populatiede 6571 locuitori. Analizand populatia in dinamica ei in conformitate cu cifrele oficiale rezulta ca populatie a avut un varf in anul 2004 de 6472 de indivizi, dupa care a urmat o scadere la 6252 in anul 2006. aceasta ne conduce la


Judetul Constanta

concluzia ca aceasta comuna ofera conditii favorabile de munca precum si conditii favorabile de desfasurare a vietii de zi cu zi .:

2.2.4. Amplasamentul obiectivului de investitie interitoriul comunei Tuzla2.2.4. Amplasamentul obiectivului de investitie interitoriul comunei Tuzla2.2.4. Amplasamentul obiectivului de investitie interitoriul comunei Tuzla2.2.4. Amplasamentul obiectivului de investitie interitoriul comunei Tuzla In nordul comunei Tuzla se afla lacul Techirghiol la care o parte a fost indiguita,

pentru a-l proteja de aportul unor izvoare cu apa dulce. Amenajarea turistica a fost propusa a se desfasura pe luciul lacului sus amintit, dar si pe tarmul lacului pe latura de sud.

Astfel o parte din investitie va fi construita pe apa Baltii Tuzla. Aceste constructii se vor amplasa pe pontoane fixe podine din lemn fixate pe lac cu piloti din lemn. Pe aceste podine se vor construi casute din lemn, sau vor fi amenajate locuri civilizate de pescuit sau locuri de relaxare si petrecerea timpului liber. Vor fi organizate si cateva locuri de parcare pentru barcile pescarilor.

Pe uscat, in apropierea lacului se vor amplasa obiectivele de investitie care au probleme din punct de vedere al instalatiilor precum: restaurantul, receptia cu administratia, grupurile sanitare, magazinul, toate aceste spatii ridica probleme la cofigurarea instalatiilor si din aceasta cauza a fost aleasa o abordare, in rezolvarea functionala a acestor cladiri, de tip clasic.

Constructiile au fost astfel dispuse incat au fost formate cateva zone mai mari, cu categorii distincte de functiuni precum:

- zona I zona care face legatura cu celelalte entitati urbanistice - zona II zona comerciala poate fi utilizata atat de celelalte entitati urbanistice,

exterioare investitiei noastre, dar au si rol important in cadrul sistemului propus de noua investitie zona III zona intima, specifica investitiei propuse contine doua subzone

subzona de relaxare si pescuit, si o subzona de cazare, impartita la randul ei in doua o parte fiind amplasata deasupra luciului de apa si cealalta parte se afla situata pe uscat, pe malul lacului.

2.2.5. Prevederi cuprinse in documentatiile de urbanism2.2.5. Prevederi cuprinse in documentatiile de urbanism2.2.5. Prevederi cuprinse in documentatiile de urbanism2.2.5. Prevederi cuprinse in documentatiile de urbanism Pana in prezent Balta Tuzla care propusa spre modernizata prin prezentul

studiu, nu a fost cuprinsa in nici o documentatie de urbanism in afara de PUG. Insula se afla cuprinsa in SP Zona pentru Spatii Verzi amenajate, Sport, Agrement, Perdele de Protectie. In cadrul acestei zone exista doua subzone distincte: SP subzona parcuri si amenajari sportive existente; SP. subzona parcuri, amenajari sportive si perdele de protectie propuse.


Judetul Constanta

2.2.6. Scenariile Tehnico 2.2.6. Scenariile Tehnico 2.2.6. Scenariile Tehnico 2.2.6. Scenariile Tehnico---- Economice prin care obiectivele proiectului de Economice prin care obiectivele proiectului de Economice prin care obiectivele proiectului de Economice prin care obiectivele proiectului de investitie pot fi atinse.investitie pot fi atinse.investitie pot fi atinse.investitie pot fi atinse.

Dupa cum am mentionat nu exista un plan amanuntit de investitie din care sa faca parte si prezentul obiect al studiului de fata. Astfel prezentul amplasament a fost ales urmare a analizei urmatorelor alternative:

- Varianta 0Varianta 0Varianta 0Varianta 0 nu se investeste nimic. In aceasta ipoteza turismul se desfasoara natural, dar datorita configuratiei actuale atractivitatea turistilor va ramane la un nivel scazut si intradevar costul distractiei va foarte ieftin. Durata de folosire a lacului va fi foarte scurta. Pe desfasurarea unui an calendaristic; va fi utilizat pe perioada estivala si apoi cat timpul este favorabil. Dotarile sunt inexistente si nu este posibila organizarea unor serbari complexe, cu un grad mare de reprezentativitate si care dau posibilitatea creerii unor traditii semnificative. Lipsa locurilor de parcare constituie un alt impediment in calea dezvotarii acestui loc de agrement atat de frumos din punct de vedere natural. Activitatea de pescuit se poate desfasura dar familiile nu au nici o posibilitate de a petrece timpul intr-un mod placut;

- Varianta maximalaVarianta maximalaVarianta maximalaVarianta maximala este o ipoteza de lucru care incearca sa creeze cele mai bune conditii in intreaga zona a Baltii Tuzla. Dupa cum am aratat anterior,. In cazul Baltii Tuzla sunt necesare lucrari de amploare pentru a aduce zona la un nivel bun. Aceste lucrari sunt cu specific de protejare a mediului inconjurator. Bineinteles toate acestea se vor realiza cu un efort investional mai mare, si desigur cu cheltuieli de intretinere mai mari. Dezavantajul acestei variante este urmatorul: suma necesara investitiei este mult prea mare si sursele de finantare sunt diferite. Astfel sunt necesare doua proiecte.

- Varianta medVarianta medVarianta medVarianta medieieieie , varianta echilibrata, varianta care asigura un echilibru optim intre valoarea investita si efectul produs asupra clientilor.

- In cadrul acestei solutii, ca solutie generala abordata este crearea unui sat de pescari, avand toate facilitatil si fiind atractiv prin rezolvarea arhitecturala.

- Daca mai adaugam si prelungirea duratei de exploatare a unora din obiectivele propuse, precum si faptul ca beneficiarul este constient de continuarea eforturilor de a obtine fonduri pentru incheierea cu succes a amenajarii turistice a Baltii Tuzla.

Proiectantul recomanda Varianta medie Proiectantul recomanda Varianta medie Proiectantul recomanda Varianta medie Proiectantul recomanda Varianta medie

a. Avantajele solutiei recomandate pot fi catalogate din urmatoarele puncte de Avantajele solutiei recomandate pot fi catalogate din urmatoarele puncte de Avantajele solutiei recomandate pot fi catalogate din urmatoarele puncte de Avantajele solutiei recomandate pot fi catalogate din urmatoarele puncte de vedere:vedere:vedere:vedere:

- din punct de vedere economic: valoarea de investitie poate fi esalonata fata de varianta maximala deoarece au fost evitate constructiile de dimensiuni mari si au fost alese cele care au dimensiuni la scara umana formate din elemente modulate, usor sa fie uzinate;

- varianta a fost usor de stucturat pe categorii de lucrari;


Judetul Constanta

- prin configurarea noilor constructii se va mari timpul de exploatare a investitiei; - din punct de vedere tehnic aceste constructii vor fi realizate din materiale

usoare, construite din materiale nepoluante, recirculabile, materiale cu rezistenta sporita;

- Prin alegerea Variantei medii se ofera tuturor o gama mai larga de posibilitati de distractie, acoperind o arie larga de cosumatori structurati pe categorii de varste, pe categorii de preocupari sau pe categorii de instruire;

- Prin alegerea rezolvarii functionale cu constructii mici exista posibilitatea unei flexibilitati sporite, atat prin posibilitatea reamenajarii interioare cat si prin posibilitatea modificarii amplasamentului.

b. descridescridescridescrierea constructiva, functionala a investitieierea constructiva, functionala a investitieierea constructiva, functionala a investitieierea constructiva, functionala a investitiei

Intreaga amenajare a fost conceputa in scopul de a reintroduce conceptul de Sat Pescaresc ,de a semnala importanta apei in viata noastra, si de a impune respectul fata de mediul inconjurator, si mai ales fata eforturile comunitatii locale de a aplica principiile dezvotarii durabile. Se propune astfel amplasarea a trei zone functionale, dupa cum urmeaza:

ZONA IZONA IZONA IZONA I---- Zona de acces, de interrelationare intre vecinatati si Zona de acces, de interrelationare intre vecinatati si Zona de acces, de interrelationare intre vecinatati si Zona de acces, de interrelationare intre vecinatati si aaaamenajarea turistica menajarea turistica menajarea turistica menajarea turistica propriuzisapropriuzisapropriuzisapropriuzisa si cuprinde urmatoarele subzone: si cuprinde urmatoarele subzone: si cuprinde urmatoarele subzone: si cuprinde urmatoarele subzone: Aceasta zona se constituie ca o zona tampon, zona general valabila, utilizata in comun atat de zonele invecinate cat si de amenajarea turistica propriuzisa. Aceasta zona va cuprinde o parcare pentru clienti de 34 locuri, cu o suprafata de = 787.5 mp, circulatii carosabile de 510 mp si alei pietonale interioare in suprafata totala de 330 mp. Spatii verzi: 12.950 mp ZONA II ZONA II ZONA II ZONA II ZONA comerciala si alimentatie publica ZONA comerciala si alimentatie publica ZONA comerciala si alimentatie publica ZONA comerciala si alimentatie publica Reprezinta o zona ambivalenta care deserveste atat vecinatatile cat si zona studiata. In principal aceasta zona este formata din cladiri cu fuctionare permanenta. Aceasta zona cuprinde urmatoarele functiuni: Cladire receptie Cladire receptie Cladire receptie Cladire receptie administratie administratie administratie administratie cu Sdesf = 68 mp si Sutila=58 mp Restaurant Restaurant Restaurant Restaurant 80 locuri; Sala de restaurant a fost conceputa astfel incat sa poata fi ecxploatata asa mare cum este sau poate fi divizata in sali mai mici, fiind usor adaptabila la nevoile concrete. Scons= 330 mp; Sdesf= 400 mp; Grupuri sanitare cu dusuriGrupuri sanitare cu dusuriGrupuri sanitare cu dusuriGrupuri sanitare cu dusuri Sconstr=205 mp; Sutila=126mp Chioc comert Chioc comert Chioc comert Chioc comert ---- Sconstr=20 mp; Sutila=18.35 mp Bazine adulti si copii - Sconstr=402 mp;


Judetul Constanta

ZONA III ZONA III ZONA III ZONA III ---- ZONA DE RELAXARE SI PESCUIT ZONA DE RELAXARE SI PESCUIT ZONA DE RELAXARE SI PESCUIT ZONA DE RELAXARE SI PESCUIT SUBZONA 1- Amenajari pe uscat Foisor cu bar de ziFoisor cu bar de ziFoisor cu bar de ziFoisor cu bar de zi - Scons=50 mp Spatiu campareSpatiu campareSpatiu campareSpatiu campare va cuprinde amenajarea locurilorde campare pietris margaritar pe pat de nisip, alei interioare si amenajarea spatiilor verzi - alei S=1475; spatii de campare s=140 mp-4 pers/loc loc; spatii repaus S=555 mp Spatii verzi S= 4.447 mp SUBZONA 2 SUBZONA 2 SUBZONA 2 SUBZONA 2 Amenajari pe apa Amenajari pe apa Amenajari pe apa Amenajari pe apa Pontonul Pontonul Pontonul Pontonul pe piloti pe piloti pe piloti pe piloti ----Sconstr=5000mp In majoritatea traseului pontonului are latimea de 3 m, insa pontonul poate avea latimi intre 1.2 m-pana la 11 m. Casute din lemn tip campingCasute din lemn tip campingCasute din lemn tip campingCasute din lemn tip camping, amplasata pe podina deasupra apei. - Sconstr=20 mp


Judetul Constanta

CAP. 3 DESCRIEREA INVESTITIEI

3.1.3.1.3.1.3.1. Zona si amplasamentulZona si amplasamentulZona si amplasamentulZona si amplasamentul Lacul Tuzla, in suprafata de 50 ha, se afla in nordul localitatii Tuzla, in extravilanul localitatii si se afla in domeniul privat al Comunei Tuzla. In jurul lacului, Comuna Tuzla mai detine cca 8 ha teren, din care, dezvoltarea turistica vizeaza numai 1,97 ha, teren ce are deschidere de 67,57 m la strada Eternitatii. 3.2.3.2.3.2.3.2. Statutul juridic al terenului care urmeaza a fi ocupat.Statutul juridic al terenului care urmeaza a fi ocupat.Statutul juridic al terenului care urmeaza a fi ocupat.Statutul juridic al terenului care urmeaza a fi ocupat.

Atat terenul studiat,cat si lacul Tuzla se afla in domeniul prival al Comunei Tuzla, in conformitate cu HCL 26/2010 al Consiliului Local Tuzla.

3.3. 3.3. 3.3. 3.3. Situatia ocuparii definitive de terenSituatia ocuparii definitive de terenSituatia ocuparii definitive de terenSituatia ocuparii definitive de teren, suprafata totala reprezentand terenuri din intravilan/extravilan.

Se propun urmatoarele constructii cu suprafetele aferente :

Nr crt

Ob nr Cladirea Arie construita Arie desfasurata

1 OBIECT 1 Parcare clienti 787,50 725,50 3 OBIECT 3 Circulatii carosabile 510,00 510,00 4 OBIECT 4 Alei pietonale 330,00 330,00 5 OBIECT 5 Cladire receptie-administratie 68,00 68,00 6 OBIECT 6 Cladire restaurant 330,00 400,00 7 OBIECT 7 Grupuri sanitare si dusuri 205,00 205,00 8 OBIECT 8 Chiosc comercial 3 buc 20,00 60,00 9 OBIECT 9 Bazine adulti si copii 402,00 402,00 10 OBIECT 10 Foisor cu bar de zi 50,00 50,00 11 OBIECT 11 Spatii verzi 17.397,00 17.397,00 12 OBIECT 12 Ponton 5.000,00 5.000,00 13 OBIECT 13 Casuta din lemn tip camping

12 buc 20,00 240,00


Judetul Constanta

Bilantul teritorial al propunerilor din cadrul prezentului Studiu de Fezabilitate este urmatorul: TOTAL suprafata Studiata = 5,55 haTOTAL suprafata Studiata = 5,55 haTOTAL suprafata Studiata = 5,55 haTOTAL suprafata Studiata = 5,55 ha Din care - teren = 1,97 ha

o luciu apa = 3,58 ha Interventii pe teren Suprafata construita ( pe teren): 653 mp POT: 3, 3 % Suprafata alei carosabile, parcare: 1650 mp CUT: 0,037 Spatii verzi: 17.397 mp Interventii pe apa: ponton 5.000 mp piscina - 402 mp

3.4.3.4.3.4.3.4. Studii de terenStudii de terenStudii de terenStudii de teren - 3.4.1.3.4.1.3.4.1.3.4.1. Operaiuni topo cadastrale efectuate:

Pentru ntocmirea documentaiei tehnice s-au executat ridicari topografice planimetrice si de nivelment, efectuandu-se o drumuire cu plecare de pe puncte determinate planimetric si nivelitic, puncte aflate in baza de date a OCPI Constanta, ele fiind determinate anterior si folosite la alte lucrari de specialitate din zona. 3.43.43.43.4.2. Raportul geotehnic.2. Raportul geotehnic.2. Raportul geotehnic.2. Raportul geotehnic elaborat pentru acest proiect prezinta situatia actuala dupa cum urmeaza : Din punct de vedere geomorfologicDin punct de vedere geomorfologicDin punct de vedere geomorfologicDin punct de vedere geomorfologic, zona studiat se situeaz n nordul localitii Tuzla , fiind caracterizat printr-un relief cu energie i pante reduse, ce nu poate favoriza desfurarea unor procese geomorfologice rapide (alunecri de teren, eroziune accelerat). Amplasamentul se afl situat pe un teren relativ stabil i fr eroziune actual marcant. Cotele medii din amplasament variaz n jurul cotei de 0 3 mdMN. Din punct de vedere geologicDin punct de vedere geologicDin punct de vedere geologicDin punct de vedere geologic, formaiunile de suprafa i mic adncime sunt depozitele ce aparin Pleistocenului mediu-superior (qp22-qp

3), constituite din prafuri argiloase loessoide, care acoper depozitele sarmaiene reprezentate de calcare lumaelice bessarabian-kersoniene. n zona studiat, depozitele cuaternare aparin ciclului de sedimentare Holocen superior (qh2), fiind reprezentate de argile i argile


Judetul Constanta

prfoase cu caracter mlos, plastic moi n zona lacului i loessuri remaniate, lehmuri i prafuri argiloase, pe malurile acestuia. n imediata apropiere a lacului s-au depus umpluturi neomogene, n scopul ridicrii terenului la cote superioare cotei de inundabilitate. Din punct de vedere hidrogeologic, Din punct de vedere hidrogeologic, Din punct de vedere hidrogeologic, Din punct de vedere hidrogeologic, amplasamentul este situat n apropierea Lacului Techirghiol, nivelul apei subteraneivelul apei subteraneivelul apei subteraneivelul apei subterane fiind ntlnit n forajele executat n amplasament, la adncimea de 1,0 2,0 m de la cota terenului actual. Din punct de vedere climatic, Din punct de vedere climatic, Din punct de vedere climatic, Din punct de vedere climatic, regiunea n care se situeaz amplasamentul aparine sectorului cu clim temperat continental, prezentnd anumite particulariti legate de poziia geografica si de componentele fizico-geografice ale teritoriului, determinate de prezena Marii Negre, cu o permanenta evaporare a apei, ce asigur umiditatea aerului si totodat provoac reglarea nclzirii acestuia. Temperaturile medii anuale se nscriu cu valori superioare mediei pe ar - 11,20o C la Mangalia. Temperaturile minime absolute nregistrate in judeul Constana au fost de -25o C la Constana la 10 februarie 1929, -33,1o C la Basarabi (Murfatlar) la 25 ianuarie 1954 i 25,2o C la Mangalia la 25 ianuarie 1942. Temperaturile maxime absolute inregistrate au fost de +43oC la Cernavod la 31 iulie 1985, +41oC la Basarabi la 20 august 1945, +38,5oC la Constana la 10 august 1927 si +36oC la Mangalia la 25 mai 1950. Precipitaiile prezint valori anuale de 378,8 mm la Mangalia, judeul Constana fiind ntre regiunile cele mai aride ale tarii. Vnturile sunt determinate de circulaia general atmosferic si condiiile geografice locale. Caracteristice zonei sunt brizele de zi si de noapte. n conformitate cu harta privind repartizarea tipurilor climatice, dup indicele de umezeal Thortwaite, zona la care ne referim se ncadreaz la tipul climatic I, caracterizat printr-un coeficient Im < -20

ncrcarea din zpadncrcarea din zpadncrcarea din zpadncrcarea din zpad, conform Normativ CR-1-1-3-2005, este de 2,0 KN/m2,0 KN/m2,0 KN/m2,0 KN/m2222 Valorile presiunii de referin a vntuluiValorile presiunii de referin a vntuluiValorile presiunii de referin a vntuluiValorile presiunii de referin a vntului, conform normativului NP 082/04, NP 082/04, NP 082/04, NP 082/04, mediat pe 10 minute, la 10 m, avnd 50 ani interval mediu de recuren, este de 0,5 kPa 0,5 kPa 0,5 kPa 0,5 kPa Adncimea de nghe Adncimea de nghe Adncimea de nghe Adncimea de nghe n terenul natural, conform STAS 6054-77, este de 0,80 m0,80 m0,80 m0,80 m .

Din pDin pDin pDin punct de vedere seismic unct de vedere seismic unct de vedere seismic unct de vedere seismic amplasamentul studiat este ncadrat n zona de macroseismicitate I=7I=7I=7I=71111 pe scara MSK (unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani), conform SR 11100/1-93.


Judetul Constanta

Dup normativul P 100-1/2006, amplasamentul se afla situat n zona caracterizat prin valori de vrf ale acceleraiei terenului, pentru proiectare aaaagggg = 0,16g = 0,16g = 0,16g = 0,16g .

Din punct de vedere al perioadelor de control (col), amplasamentul este caracterizat prin TcTcTcTc=0,7 sec=0,7 sec=0,7 sec=0,7 sec .

Conform normativului NP 074/2007, Conform normativului NP 074/2007, Conform normativului NP 074/2007, Conform normativului NP 074/2007, terenul se ncadreaz n categoria terenurilor categoria terenurilor categoria terenurilor categoria terenurilor dificile (Umpluturi neomogene, pmnturi plastic moi i pmnturi sensibile la dificile (Umpluturi neomogene, pmnturi plastic moi i pmnturi sensibile la dificile (Umpluturi neomogene, pmnturi plastic moi i pmnturi sensibile la dificile (Umpluturi neomogene, pmnturi plastic moi i pmnturi sensibile la umezire)umezire)umezire)umezire). Din punct de vedere al ncadrrii n categoria geotehnic, cDin punct de vedere al ncadrrii n categoria geotehnic, cDin punct de vedere al ncadrrii n categoria geotehnic, cDin punct de vedere al ncadrrii n categoria geotehnic, conform normativului NP 074/2007, lucrarea ce urmeaz a se executa se ncadreaz, n categoria geotehnic 2, categoria geotehnic 2, categoria geotehnic 2, categoria geotehnic 2, cu risc geotehnic moderatcu risc geotehnic moderatcu risc geotehnic moderatcu risc geotehnic moderat

n scopul identificrii litologiei i stratificaiei i determinrii caracteristicilor geotehnice ale terenului din amplasamentului studiat a fost executat 5 foraje geotehnic pe malul 5 foraje geotehnic pe malul 5 foraje geotehnic pe malul 5 foraje geotehnic pe malul lacului, n zona propus pentru construcii lacului, n zona propus pentru construcii lacului, n zona propus pentru construcii lacului, n zona propus pentru construcii F1 F1 F1 F1 F5 F5 F5 F5 cu adncimea de 6 m, cu prelevare de probe pentru testarea n laborator i 10 sondaje penetrometrice10 sondaje penetrometrice10 sondaje penetrometrice10 sondaje penetrometrice, n zona lacului, n lungul pontonului propus a se construi. ; Forajele executate au pus n eviden urmtoarea stratificaie medie

Umpluturi neomogene Umpluturi neomogene Umpluturi neomogene Umpluturi neomogene (U), cu grosimi medii de 2,0 m;;;; Complex prfosComplex prfosComplex prfosComplex prfos----argilos (PA)argilos (PA)argilos (PA)argilos (PA) alctuit din argile prfoase i prafuri

argiloase loessoide remaniate i argile cu caracter mlos, plastic moi, saturate, a fost interceptat pe toat adncimea de investigaie;;;;

Avnd n vedere c adncimea de fundare poate varia ntre 1 i 3 m, terenul de fundare va fi reprezentat de Umpluturile neomogene U i Complexul prfos-argilos A. Din forajele executate au fost prelevate probe pentru analizare n laboratorul geotehnic. Pe baza valorilor parametrilor geotehnici rezultai n urma testelor de laborator, terenul de fundare n zona de influen a fundaiilor se poate caracteriza astfel:

Din punct de vedere granulometricDin punct de vedere granulometricDin punct de vedere granulometricDin punct de vedere granulometric, pmnturile coezive ce alctuiesc

terenul de fundare, se ncadreaz n grupa argilelor prfoase loessoide grupa argilelor prfoase loessoide grupa argilelor prfoase loessoide grupa argilelor prfoase loessoide remaniate i argilelor plastic moi remaniate i argilelor plastic moi remaniate i argilelor plastic moi remaniate i argilelor plastic moi Complexul A Complexul A Complexul A Complexul A;

Dup indicele de plasticitate (Ip),Dup indicele de plasticitate (Ip),Dup indicele de plasticitate (Ip),Dup indicele de plasticitate (Ip), se ncadreaz n grupa pmnturilor cu grupa pmnturilor cu grupa pmnturilor cu grupa pmnturilor cu

plasticitate mare;plasticitate mare;plasticitate mare;plasticitate mare;


Judetul Constanta

Dup indicele de consisten (Ic),Dup indicele de consisten (Ic),Dup indicele de consisten (Ic),Dup indicele de consisten (Ic), se ncadreaz n categoria pmnturilor categoria pmnturilor categoria pmnturilor categoria pmnturilor plastic moi;plastic moi;plastic moi;plastic moi;

Dup compresibilitateDup compresibilitateDup compresibilitateDup compresibilitate, se ncadreaz n grupa pmnturilor cu grupa pmnturilor cu grupa pmnturilor cu grupa pmnturilor cu

compresibilitate mare i foarte mare;compresibilitate mare i foarte mare;compresibilitate mare i foarte mare;compresibilitate mare i foarte mare;

Dup indicele de tasare suplimentar la umezire (ImDup indicele de tasare suplimentar la umezire (ImDup indicele de tasare suplimentar la umezire (ImDup indicele de tasare suplimentar la umezire (Im3333),),),), Complexul prfosComplexul prfosComplexul prfosComplexul prfos----argilos A, de deasupra nivelului hidrostatic, se argilos A, de deasupra nivelului hidrostatic, se argilos A, de deasupra nivelului hidrostatic, se argilos A, de deasupra nivelului hidrostatic, se ncadreaz n categoria pmnturilor sensibile la umezire ncadreaz n categoria pmnturilor sensibile la umezire ncadreaz n categoria pmnturilor sensibile la umezire ncadreaz n categoria pmnturilor sensibile la umezire ---- PSU PSU PSU PSU (Im(Im(Im(Im3333>2%)>2%)>2%)>2%).

3.5.3.5.3.5.3.5. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEIDATE TEHNICE ALE INVESTITIEIDATE TEHNICE ALE INVESTITIEIDATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

Se propune amplasarea a trei zone functionale, dupa cum urmeaza:

ZONA IZONA IZONA IZONA I---- Zona de acces, de interrelationare intre vecinatati si amenajarea turistica Zona de acces, de interrelationare intre vecinatati si amenajarea turistica Zona de acces, de interrelationare intre vecinatati si amenajarea turistica Zona de acces, de interrelationare intre vecinatati si amenajarea turistica propriuzisa/ si cuprinde urmatoarele subzone:propriuzisa/ si cuprinde urmatoarele subzone:propriuzisa/ si cuprinde urmatoarele subzone:propriuzisa/ si cuprinde urmatoarele subzone: Aceasta zona se constituie ca o zona tampon, zona general valabila, utilizata in comun atat de zonele invecinate cat si de amenajarea turistica propriuzisa. Aceasta zona va cuprinde urmatoarele obiective:

- OBIECT 1 Parcare clienti- 34 locuri de parcare - Sdesf= 787,5 mp - Platforma executata din pietris margaritar, pe pat de nisip. - OBIECT 3 Circulatii carosabile - Sdesf= 510 mp - Platforma executata din pietris margaritar, pe pat de nisip. - OBIECT 4 - alei pietonale interioare - - Sdesf= 330 mp - Platforma executata din pietris margaritar, pe pat de nisip

Aceasta zona cuprinde si o suprafata importanta de spatii verzi, necesar a fi amenajate din punct de vedere peisagistic.

Suprafata spatiilor verzi este de 12.950 mp. ZONA II ZONA II ZONA II ZONA II ZONA ZONA ZONA ZONA comerciala si alimentatie publicacomerciala si alimentatie publicacomerciala si alimentatie publicacomerciala si alimentatie publica Reprezinta o zona ambivalenta care deserveste atat vecinatatile cat si zona studiata. In principal aceasta zona este formata din cladiri cu fuctionare permanenta. Aceasta zona cuprinde urmatoarele functiuni:


Judetul Constanta

OBIECT 5OBIECT 5OBIECT 5OBIECT 5 Cladire receptie Cladire receptie Cladire receptie Cladire receptie administratie administratie administratie administratie - Sdesf= 68 mp Sutila= 58.08

- Structura de rezistenta profile metal placate cu lemn - Infrastructura beton - Regim de inaltime Parter - Inchideri exterioare panouri geam termopan glisante dublate de impletitura din

nuiele si papura care vor filtra lumina, invelitoarea din baloti de stuf

OBIECT 6OBIECT 6OBIECT 6OBIECT 6 Restaurant Restaurant Restaurant Restaurant 80 locuri; 80 locuri; 80 locuri; 80 locuri; Sala de restaurant a fost conceputa astfel incat sa poata fi exploatata asa mare cum este sau poate fi divizata in sali mai mici, fiind usor adaptabila la nevoile concrete. Sala restaurantului este legata de spatiile de productie printr-un oficiu. Spatiile de productie au avut la baza cofigurarii lor studierea tuturor fluxurilor care configureaza orice bucatarie (fluxul materiilor prime, a produselor finite, fluxul gunoiului, sau al angajatilor, etc.

- Scons=330 mp; Sdesf=400 mp; - Structura de rezistenta profile metal placate cu lemn - Infrastructura beton - Regim de inaltime P+M - Inchideri exterioare panouri geam termopan glisante dublate de impletitura din

nuiele si papura care vor filtra lumina, - Invelitoarea din baloti de stuf - Restaurantul va avea finisaje specifice, din materiale refolosibile

Restaurantul va fi dotat cu echipament pentru bucatarie si bar, precum si cu mese si scaune pentru vizitatori. Se estimeaza ca va fi necesar de achizitionat:

- 25 mese - 100 scaune - Echipament pentru bucatarie;


Judetul Constanta

OBIECT 7OBIECT 7OBIECT 7OBIECT 7 Grupuri sanitare cu dusuri Grupuri sanitare cu dusuri Grupuri sanitare cu dusuri Grupuri sanitare cu dusuri

capacitati: femei 8 dusuri, 8 WC, 8 lavoare;

barbati 8 dusuri, 6 WC, 4 pisoare, 8 lavoare

- Sconstr=205 mp; Sutila=126mp - Structura de rezistenta lemn - Infrastructura beton - Regim de inaltime: Parter - Inchideri exterioare panouri termopan cu finisaj de impletitura din nuiele si

papura, - invelitoarea din baloti de stuf

OBIECT 8OBIECT 8OBIECT 8OBIECT 8 Chioc comert Chioc comert Chioc comert Chioc comert 3 buc 3 buc 3 buc 3 buc

---- Sconstr=20 mp; Sutila=18.35 mp - Structura de rezistenta profile metal placate cu lemn - Infrastructura podina din lemn - Regim de inaltime: Parter - Inchideri exterioare panouri geam termopan glisante , - invelitoarea din baloti de stuf


Judetul Constanta

OBIECT 9 si OBIECTOBIECT 9 si OBIECTOBIECT 9 si OBIECTOBIECT 9 si OBIECT 10101010 Bazine adulti si copii Bazine adulti si copii Bazine adulti si copii Bazine adulti si copii

- Sconstr=402 mp; - Cuve complet separate de lac, executate din betron hidro, finisate la interior cu

folie speciala pentru piscine. Fiecare bazin este prevazut cu spatiu tehnic care este ingropat si care adaposteste un bazin de retentie cu o inaltime de max 1,5m, pompe de recirculare a apei si filtre speciale de nisip, tate necesare pentru filtrarea si purificarea apei din bazine. Bazinele vor fi prevazute cu un sistem special de autocuratare;

Piscina trebuie sa raspunda unor norme de executie, materiale utilizate, de securitate si de tratament al apei. Piscinele nu pot fi executate decat de specialisti in instalatii, cunoscatori ai normelor europene in vigoare, competenti, profesionisti. Ele trebuie sa corespunda mereu normelor fizice, chimice si bacteriologice. Aspectele absolute indispensabile pentru exploatarea unei piscine sunt recircularea, filtrarea si tratarea chimica a apei) si fiecare bazin va avea un spatiu tehnic unde se vor desfasura aceste activitati.

Capacitatea bazinelor este de 60 adulti si 40 copii

Norme obligatorii de utilizare a piscinei:

- Umplerea piscinei se face cu apa din reteaua publica;

- Aport de apa proaspata zilnic, 30 de litri pentru fiecare utilizator al piscine;

- Este interzisa intrarea in piscine a persoanelor cu afectiuni de orice fel ale pielii;

- Este obligatoriu ca inainte de intrarea in piscina, utilizatorii sa apeleze la normele de igiena corporala: utilizarea toaletei, dus, demachere, clatirea talpilor de la picioare in bazinele cu dezinfectant, etc;

- Schimbarea apei din piscine cel putin odata pe an pentru piscinele sezoniere;

- Stabilirea unui plan de intretinere a suprafetelor plajelor si a bazinului de piscina, astfel incat apa de pe plaja sa nu ajunga in piscine;

- Masurarea clorului si a ph-ului zilnic, uneori de 3 ori pe zi;

- Obligativitatea detinerii unui caiet sanitar in care se trec zilnic valorile masurate ale parametrilor piscinei, precum si a interventiilor de intretinere;


Judetul Constanta

ZONA III ZONA III ZONA III ZONA III ---- ZONA DE RELAXARE SI PESCUIT ZONA DE RELAXARE SI PESCUIT ZONA DE RELAXARE SI PESCUIT ZONA DE RELAXARE SI PESCUIT SUBZONA 1- Amenajari pe uscat OBIECT 10OBIECT 10OBIECT 10OBIECT 10 Foisor cu bar de zi Foisor cu bar de zi Foisor cu bar de zi Foisor cu bar de zi - Scons=50 mp - constructie de lemn, acoperita cu stuf OBIECT 11OBIECT 11OBIECT 11OBIECT 11 Spatiu campare Spatiu campare Spatiu campare Spatiu campare va cuprinde amenajarea locurilorde campare pietris margaritar pe pat de nisip, alei interioare si amenajarea spatiilor verzi

- alei S=1475; - spatii de campare s=140 mp-4 pers/loc; - Spatii verzi S= 4.447 mp

SUBZONA 2 SUBZONA 2 SUBZONA 2 SUBZONA 2 Amenaj Amenaj Amenaj Amenajari pe apaari pe apaari pe apaari pe apa OBIECT 12OBIECT 12OBIECT 12OBIECT 12 Pontonul pe piloti Pontonul pe piloti Pontonul pe piloti Pontonul pe piloti Sconstr= 5000 mp In majoritatea traseului pontonul are latimea de 3 m, insa pontonul poate avea latimi intre 1.2 m-pana la 11 m. Descrierea sistemului constructiv al pontonului este urmatorul:

- pontonul va fixa intreaga constructie pe piloti batuti in medie cu H=6.5m, cu diametrul de 20 cm, fiind amplasati la interax de 3.00 m. pe stalpi se vor aseza o retea de grinzi. Pe acestea se va bate o podea din lemn tip deck, din lemn de stejar, tratata antifungic,anticarii,antiputrezire si antifoc.Pentru a mentine stabilitatea podinei se vor crea dese schimbari de directie.

Podina este alcatuita din din pardoseala din scandura geluita, fixate intre ele cu nut si feder. Scandura este din lemn de stejar, tratat cu diferite substante, si este asezata pe lung in stilul deck..Structural podina se sprijina pe piloti batuti cu soneta, din lemn de stejar tratat corespunzator pentru a rezista in mediu umed.existent. In anumite zone ale pontonului si in jurul piscinei sunt amplasate sezlonguri si umbrele pentru plaja. In zona de pescuit, se vor amplasa 30 umbrele pentru fiecare loc de pescuit, celelalte dotari ( scaun pescuit, masuta, accesorii pescuit) fiind disponibile pentru inchiriere. Necesar dotari: - sezlonguri lemn 100 buc; - umbrele plaja acoperite cu stuf 70 buc;


Judetul Constanta

OBIECTUL 13OBIECTUL 13OBIECTUL 13OBIECTUL 13 Casuta din lemn tip camping Casuta din lemn tip camping Casuta din lemn tip camping Casuta din lemn tip camping, amplasata pe podina deasupra apei.

- Sconstr=20 mp - Structura de rezistenta lemn - Infrastructura ponton din lemn - Regim de inaltime Parter - Inchideri exterioare panouri termopan cu finisaj de impletitura din nuiele si

papura, invelitoarea din baloti de stuf.

Casutele vor fi dotate cu tot echipamentul necesar unei camere, pentru 2 persoane. Astfel pentru o casuta vor fi necesare:

- 2 paturi; - o masuta; - 2 scaune - Lenjerie de pat, - 2 saltele; - 2 perne; - 2 paturi

In scopul bunei functionari a Satului Pescaresc sunt strict necesare realizarea retelelor exterioare de alimentare cu apa, canalizare ape uzate si electricitate, ce vor avea bransamentele pe strada Eternitatii, a unui canal colector deschis pentru colectarea apelor pluviale si deversarea acestora in lac, precum si imprejmuirea obiectivului. Canal colector ape pluvialeCanal colector ape pluvialeCanal colector ape pluvialeCanal colector ape pluviale In prezent canalul colector al apelor pluviale este existent in forma naturala, nefiind executate lucrari de regularizare si colectare ape pe terenul studiat. Astfel, se va realiza un canal deschis in lungime de 205 m iar rigolele santului vor fi bordate cu elemente prefabricate de beton armat ( conf HG 336/2010)

Caracteristici tehnice canal secundar

Lungime (m) 205

Suprafa (m2) 1.563

Debit (mc/s) 1,0


Judetul Constanta

Pant fund (i %o) 0,2

Lime fund, b (m) 0,5

Inlime ap, ha (m) 1,5

Taluz interior 1:1,5

Lucrrile de impermeabilizare (pereu din beton simplu hidrotehnic turnat pe loc, pe suport de folie PVC) constau n impermeabilizarea pe toat lungimea, att pe fund, ct i pe taluze, cu beton turnat pe loc pe suport de folie de PVC de 0,8 mm grosime, avnd ca scop eliminarea pierderilor de ap prin exfiltraie.

Pereul realizat este din beton simplu hidrotehnic clasa C12/15 de 10 cm grosime turnat n cmpuri de 2-2,5 m2 prevzut cu rosturi de contracie.

Reteaua de canalizare Reteaua de canalizare Reteaua de canalizare Reteaua de canalizare In zona studiata, pentru evacuarea apei uzate menajere de la obiectivele studiate se propune nfiinarea unei retele de canalizare cu descrcare n reeaua de canalizare existenta la limita zonei studiate.( str. Eternitatii) Lungimea totala a retelei de canalizare exterioara pana la bransamentul cu reteaua existenta este de circa 230 ml. Cantitile de apa evacuate vor fi stabilite n conformitate cu prevederile SR 1846-1/2006 avnd n vedere restituiile folosinelor de apa care au instalaii de evacuare a apelor uzate, n reeaua de canalizare. Apele meteorice de pe acoperisurile cladirilor sunt colectate cu ajutorul jgheaburilor si evacuate prin intermediul coborarilor verticale pe spatiul verde. Instalatiile interioare se executa din : - pentru instalaiile interioare supraterane de canalizare menajer: tuburi si piese de legtura din polipropilen, avand dimensiunile 40-110mm ; Instalatiile exterioare se executa din :

- pentru instalaiile interioare subterane i exterioare de canalizare menajer:

tuburi si piese de legtur din PVC-KG avand dimensiunile 110-125mm.


Judetul Constanta

Adncimea de pozare a conductelor este variabil cu conditia respectarii adancimii de inghet 80cm. Conductele de canalizare se va executa din tuburi tip PVC-KG pentru canalizri exterioare, cu mbinare uscat. n lungul conductei, la intersecia tronsoanelor precum si la schimbrile de direcie s-au prevzut cmine de vizitare . Cminele de vizitare sunt proiectate i se vor executa conform STAS 2448/82. Acestea se vor executa concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, din aval spre amonte. Reteaua de alimentare cu apaReteaua de alimentare cu apaReteaua de alimentare cu apaReteaua de alimentare cu apa Distribuia apei la obiectivele propuse n zona studiata se va realiza prin reele de distribuie stradale din conducte de polietilen de nalta densitate cu diametre de 25 mm-75 mm. Conducta din polietilena in lungime totala de 230 ml, sa va monta pe un pat de nisip de 10 cm, la adncimea de 1.0 m, fiind mai mare dect adncimea de nghe specifica zonei. Umplerea traneei dup pozarea conductei se face din nisip sort 0-3 mm, in straturi succesive de 15 cm grosime, compactate cu mai de man, pe o nlime de 70% cm din diametrul conductei. Se continu umplutura i compactarea manual cu pmnt rezultat din sptura pan la nlimea de 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei. Dup efectuarea compactrilor manuale, pe tot traseul conductei se pozeaz grila de semnalizare-avertizare. AlimenAlimenAlimenAlimentarea cu energie electricatarea cu energie electricatarea cu energie electricatarea cu energie electrica::::

In zona studiata se propune realizarea de reele de distribuie de joasa tensiune 0,4KV ingropate, cu alimentare din postul de transformare propus n zona studiata.

Alimentarea cu energie electrica a cldirilor propuse se va realiza prin branamente subterane trifazate prevzute cu Blocuri de Masura si Protectie Trifazate (BMPT) pentru fiecare obiectiv, n baza unui aviz emis de S.C. ELECTRICA S.A.

La nivelul postului de transformare, puterea maxima simultan absorbita va fi:

P max sim. abs. = N g x P kW , unde

N g - numrul preconizat de apartamente propuse. P - necesarul energetic kW

Puterea aparenta la nivelul postului de transformare va fi :


Judetul Constanta

S u = 1,1 x P max sim. abs. / cos kVA, unde :

cos - factor de putere ;

1,1 - coeficient ce tine seama de scderile de tensiune pe linie. Viitorii consumatori de energie electrica se mpart n urmtoarele categorii: P 1 - iluminat public, statii pompare ape uzate, fantani arteziene ;

P 2 - iluminat i utilitti pentru fiecare obiectiv ;

Pentru iluminatul public se vor considera ncrcri uniform distribuite; valorile nivelelor de iluminare E med = 10-20 lx. sunt n funcie de categoria cailor de circulaie ( drumuri , alei) ;

Pentru a se asigura necesarul de putere se va avea n vedere, amplasarea unui post de transformare echipat cu un transformator 20kV/0.4kV cu capacitatea de 200 kVA.

Solutia finala se va determina pe baza unui studiu de solutie realizat de catre Electrica S.A. la cererea beneficiarului . Receptoarele de energie electrica constau din : iluminat artificial, aparate de ventilare, aparatura de birou, pompe i ventilatoare, instalatii frigorifice; Receptorii electrici din instalaia electrica a consumatorului nu produc influene negative perturbatoare asupra instalaiilor furnizorului . Schema de distributie este in schema TNS pana la tablourile electrice. De la tablourile generale, tot in distributie TNS, se alimenteaza individual restul consumatorilor in schema radiala. Factorul de putere al consumatorului este de 0,93 datorita utilizarii echipamentelor cu factor de putere imbunatatit ( compensare locala ) . Se vor achizitiona doar aparate cu factor de putere imbunatatit si compensat. Contorizarea energiei electrice se propune sa se realizeze pe medie tensiune in cadrul postulrilor de transformare, solutie ce va fi definitivata in baza studiului de solutie realizat de catre Electrica S.A. la cererea beneficiarului .

2. DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE

De la postul de transformare se va alimenta in sistem TNS tablourile cu cablu armat din cupru tip CYAbY cu manta din PVC si tensiunea nominala de minim 1kV. Cablul de alimentare va fi montat ingropat in pamant la adancimea de -0.8m fata de cota terenului amenajat (CTA) . La toate subtraversarile aleilor si platformelor betonate, cablurile se vor monta in tuburi de protectie. Tablourile electrice montate la interior sunt din material plastic, cu grad de protectie IP 31/40, avand o rezerva de spatiu de minim 15% pentru montarea posibililor viitori receptori electrici. Tablourile electrice montate la exterior vor fi in


Judetul Constanta

constructie metalica, cu usa cu yala, IP54. 3. INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE

Iluminatul interior Instalatia de iluminat interior din cadul obiectivelor este realizata cu corpuri de iluminat tip downlight cu surse compact fluorescente si cu halogenuri metalice dar si cu corpuri de iluminat echipate cu lampi liniar florescente de TL-D 2x36W / 1x36W. Nivelul de iluminat in toate incaperile este in conformitate cu prevederile normativului NP061/1. Comanda iluminatului se realizeaza local prin intrerupatoare montate aparent la inaltimea de 1.5 m fata de cota pardoselii finite la usiile de acces in incaperi . Circuitele pentru iluminat sunt realizate cu cabluri cu intraziere la propagarea focului tip CYYF, cu manta din PVC si tensiunea nominala minima de 1kV montate in tuburi de protectie flexibile tip Monoflex ingropate in tencuiala.

Prize si racorduri electrice Toate prizele sunt prevazute cu contact de protectie si sunt pozate in functie de destinatia incaperii unde se gasesc pe pereti in montaj ingropat sau aparent . Inaltimea de montaj este in general de 0.3 m fata de pardoseala finita sau la cotele indicate. Prizele si racordurile electrice sunt dispuse pe circuite diferite in functie de gradul de importanta. Prizele din zonele periculoase din punct de vedere electric sunt protejate cu intrerupatoare automate cu protectie diferentiala de 30 mA . Distributia circuitelor de prize se realizeaza cu cablu cu conductoare din cupru cu manta din PVC cu intarzierea propagarii focului tip CYYF si tensiunea nominala de minim 1kV, pozat in tub de protectie flexibile tip Monoflex incropate in tencuiala . Proiectul de instalatii electrice realizeaza doar alimentarea cu energie electrica a consumatorilor de forta prin cabluri individuale. Fiecare consumator de forta va fi prevazut cu tablou propriu de automatizare care este responsabilitatea furnizorului de echipamente . Pentru obtinerea conditiilor de confort termic in obiectivele functionale si in timpul anotimpului rece vor fi prevazute radiatoare electrice.

Iluminatul exterior

Iluminatul exterior se va realiza cu corpuri de iluminat stradale decorative echipate cu surse economice 75W montate pe stalpi metalici de sustinere de 3 m . Acestia vor fi dispusi astfel incat sa se realizeze un nivel mediu de 20 lx pe caile


Judetul Constanta

de acces dar si in jurul obiectivelor. Aprinderea acestora se realizeaza automat printr-o fotocelula dublata de comanda manuala . Iluminatul exterior va fi alimentat din cadrul cutiilor de distributie pentru iluminat.

4. INSTALATIA DE PROTECTIE SI IMPAMANTARE

Circuitele electrice vor avea nulul de lucru distinct fata de nulul de protectie pana la tablourile electrice. Nulul de protectie se va realiza din conductor de cupru izolat cu sectiunea minima de 2.5 mmp cand distributia se realizeaza in conductoare montate in tuburi de protectie sau de 1.5 cand nulul de protectie face parte dintr-un cablu de alimentare . Sectiuna conductorului de protectie se coreleaza cu sectiunea conductoarelor active conform prevederilor STAS 12.604/4,5 si nu se va intrerupe. Pentru protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta in prezentul proiect s-a prevazut: -legarea la conductorul de protectie ca mijloc principal de protectie ; -legarea la priza de pamant ca mijloc suplimentar de protectie ; Se vor realiza prize de pamant artificiale pentru fiecare obiectiv in parte. Aceste prize de pamant se realizeaza prin dispunera in fundatii a unor platbande din OL-Zn 40x4 mm, sudate de armaturi respectand cerintele impuse de catre normativul I20/02 . Rezistenta de dispersie a prizelor de pamant trebuie sa fie sub valoarea de 4 Ohm, fiind prize numai pentru instalatia electrica de protectie importiva atingerilor accidentale. In cazul in care prizele de pamant nu satisfac conditia de


Judetul Constanta

- panou de gard bordurat avand urmatoarele dimensiuni: lungime panou 2500mm; latimea panoului este de 2000mm.

Poarta este formata din doua elemente distincte: o poarta pietonala, cu

deschidere normala, pe balama, avand latimea de 1m si inaltimea de 1200mm. Al doilea element este poarta pentru autovehicule avand o latime de 5500mm si o inaltime de 1200mm. .

Structura de rexistenta a portilor este facuta din teava dreptunghiulara de 80/60.

Spatiile verziSpatiile verziSpatiile verziSpatiile verzi Amenajarea spatiilor verzi pe amplasamentul propus este o adevarata provocare pentru orice arhitect peisagist deoarece se afla in fata unui teren viran ce abia asteapta sa fie modelat de imaginatia unui specialist. Compozitia vegetalaCompozitia vegetalaCompozitia vegetalaCompozitia vegetala existenta nu se ridica la potentialul peisagistic pe care il detine Balta Tuzla Aceasta ar trebui sa potenteze, sa fie un complement al elementului apa, insa ea se caracterizeaza prin stereotipicitate, biodiversitate scazuta, slaba reprezentare in randul arborilor,a tufisurilor, etc. In acest sens va trebui luat in considerare un anumit grad de interventie asupra vegetatiei arboricole, astfel: Compozitia vegetala va trebui imbogatita prin folosirea unor specii ornamentale valoroase. In momentul de fata se constata o saracie a formelor, a culorilor, a persistentei de frunzis. In acest scop vor trebui practicate plantari in zonele in care se impun aceastea. Arborii si arbustii se impun in peisaj prin talie, habitus si frunzis. Acestora li se adauga efecte decorative suplimentare precum florile, fructele si scoarta. TaliaTaliaTaliaTalia reprezinta inaltimea plantelor in etapa de deplina dezvoltare. Arborii fiind elementele cele mai inalte, talia lor intervine decisiv in realizarea volumelor plantatiei, in gradarea si echilibrarea spatiala a compozitiei, in asocierea cu elementele de arhitectura. Habitusul Habitusul Habitusul Habitusul forma pe care o capata un arbore, specifica in anumite limite pentru fiecare specie in parte. FrunzisulFrunzisulFrunzisulFrunzisul arborilor si arbustilor adduce peisajului vegetal, in primul rand, culoarea, prezenta in tot cursul anului la sempervirescenti si limitata in sezonul rece la caduce. FlorileFlorileFlorileFlorile reprezinta la unii arbori o caracteristica ornamentala importanta, chiar daca este de scurta durata. Fructele si conurileFructele si conurileFructele si conurileFructele si conurile reprezinta la unele specii lemnoase o caracteristica ornamentala suplimentara. Abundenta, tipul, epoca de decoratie maxima se iau in consideratie la stabilirea planurilor de plantare. ScoartaScoartaScoartaScoarta, la unele specii, contribuie la sporirea valorii ornamentale.

In cazul amenajarii parcurilor intinse pot exista chiar mai multe elemente dominante si se pot fixa mai multe centre compozitionale.


Judetul Constanta

Principiul functionalitatii Principiul functionalitatii Principiul functionalitatii Principiul functionalitatii - Cunoscut si sub denumire de principiul proiectarii organice, impune proportionarea functionala a volumelor, formelor si suprafetelor planului.

Principiul compatibilitatiiPrincipiul compatibilitatiiPrincipiul compatibilitatiiPrincipiul compatibilitatii - Are la baza concordanta dintre functiune si obiect. Acest principiu obliga la integrarea spatiului verde in ambient. Cu toate ca oriunde un spatiu verde este placut, nerespectarea acestei regului duce lapierderea caracteristicilor functionale care stabilizeaza amenajarea efectiva in timp si spatiu.

Principiul unitatii in diversitate Principiul unitatii in diversitate Principiul unitatii in diversitate Principiul unitatii in diversitate ---- Impune ordonarea elementelor decorative si spatiile amestecate care se supun unei conceptii dominante capabila sa atraga toate partile componente intr-un intreg, obtinandu-se in cele din urma unitatea in diversitate, adevarata lege de aur ce a dominat arta gradinilor. Toate elementele folosite sunt legate unele de altele, unul singur nefiind suficient, dar fiecare ramane subordonat celulilalt, si toate la un loc unui element central care constituie centrul compozitionalcentrul compozitionalcentrul compozitionalcentrul compozitional.

EchilibrulEchilibrulEchilibrulEchilibrul - cere realizarea unei compozitii in care atentia sa fie repartizata egal pe cele doua parti ale axei verticale centrale. Orice tablou, perspectiva, priveliste lipsita de aceasta regula apare neplacuta si dezordonata.

SimetriaSimetriaSimetriaSimetria - Elementele unui plan simetric sunt asemenea fata de un punct central sau de fiecare parte a unei axe. Axa poate fi o linie sau o zona de folosinta cum ar putea fi o poteca, o strada sau o perspectiva lina de-a lungul unei fasii deschise unei pajisti, vand de ambele parti lucruri de par a fi egale si asezate echilibrat.

Asimetria Asimetria Asimetria Asimetria ---- Subtila, reconfortanta, interesanta, intamplatoare dar umana, proiectarea asimetrica nu mai conduce vizitatorul pas cu pas, ci il lasa sa descopere singur ceea ce este frumos, placut ori folositor. Asimetria pune omul in legatura directa cu natura, circulatia este libera in imaginile de o varietate nenumarata. In proiectul de fata am folosit atat simetria cat si asimetria in trasarea aleilor, in proiectare volumelor si a compozitiei in sine.

Repetarea si ritmul Repetarea si ritmul Repetarea si ritmul Repetarea si ritmul reprezinta alternarea regulata la intervale determinate a acelorasi elemente. Ritmul se poate exprima in modul de amplasare a speciilor, a grupurilor, a bancilor, cat si periodicitatea acestora. El usureaza perceperea unei compozitii, deoarece tot ce alterneza regulat, repetandu-se, devine obisnuit si deci usor accesibil intelegerii. Cand la vederea unui plan, se distinge un ritm al obiectivelor si intervalelor, ochiul anticipeaza urmatorul obiect sau interval si este socat daca ceva lipseste.

Principiul armoniei Principiul armoniei Principiul armoniei Principiul armoniei ---- Include relatia desfasurata a tuturor elementelor dintr-un intreg. Frumosul se realizeaza prin aceea ca un intreg este guvernat de legile armoniei prin relatiile dintre partile sale si nu printr-o singura parte considerata prin ea insasi. O.Simonds, O.Simonds, O.Simonds, O.Simonds, observa ca: Ordinea este intr-adevar cea mai mare si cea mai generala dintre legile estetice. Dupa el, armonia arhitecturala este dominata de 2 legi: a identitatii si a asemanarii. Atat identitatile cat si asemanarile le-am folosit si la elementele antropice si la cele naturale pentru o incadrare cat mai buna in compozitie.

Principiul proportionalitatii Principiul proportionalitatii Principiul proportionalitatii Principiul proportionalitatii ---- Proportia exprima relatia dintre marimile unor elemente si actioneaza, intotdeauna, direct asupra privitorului. In realizarea spatiilor verzi, in acest proiect obiectele au fost proportionate la o scare individuala ( alei, banci ).


Judetul Constanta

Perspectiva Perspectiva Perspectiva Perspectiva ---- este o priveliste limitata, de obicei indreptata catre un element sau o trasatura dominanta sau terminala. Perspectiva poate fi naturala sau poate fi construita ca o perspectiva maiestuoasa.

Punctul terminus Punctul terminus Punctul terminus Punctul terminus - terminus este elementul terminal asupra caruia se orienteaza perspectiva si se formeaza tema care trebuie dezvoltata.

IncadrareaIncadrareaIncadrareaIncadrarea - o perspectiva are trei planuri de incadrare care sunt de obicei cel mai bine valorificate ca forma, textura si culoare. Planurile verticale pot fi naturale sau artificiale, libere sau severe. Planurile terestre pot fi plane, inclinate sau terasate cu materiale de imbracaminte. Manevrarea de deasupra capului ( cerul sau frunzisul copacilor ) in punctul de observatie sau in alta parte, poate executa un control important asupra calitatii scarii perspectivei. Un element terminus in bazinul cu apa, trebuie sa reflecte din punctele de observatie o unitate vizuala a elementului terminal.

Perceperea progresivaPerceperea progresivaPerceperea progresivaPerceperea progresiva - O perspectiva poate fi pusa in valoare satisfacator intr-o varietate infinita de moduri. Este necesar doar, ca din toate punctele de observatie ori caile de acces perspectiva sa fie conceputa ca o entitate vizuala placuta. Perspectiva poate sugera miscare sau repaus. Toate perspectivele din amenajare supun privitorul unei linii obligatorii de observatie, il atrage cu lucratura bogata a elementului, iar la apropiere dezvaluie formele si culorile, decoratiunile, permitand contemplarea detaliilor.

Vegetatia propusa pentru plantare:

1.Arbori foiosi ornamentali prin habitus si frunzis:

ACER PLATANOIDES Crimson KingACER PLATANOIDES Crimson KingACER PLATANOIDES Crimson KingACER PLATANOIDES Crimson King Paltinul rosu de campPaltinul rosu de campPaltinul rosu de campPaltinul rosu de camp----este un arbore de circa 30 m, cu coroana deas, ovoidal ; frunzele sunt mari, palmat-lobate, cu 5 lobi prelung-acuminai, sinuat-dinai, verzi-deschis, lucitoare, visinii toamna devin rosii, frumoase. Florile sunt galbene-verzui, strlucitoare, aezate n corimbe erecte ce mpodobesc arborele nainte de nfrunzire, ncepnd din aprilie. Disamarele au unghi obtuz i devin pendente la maturitate.

QUERCUS RUBRA QUERCUS RUBRA QUERCUS RUBRA QUERCUS RUBRA Stejar rosu Stejar rosu Stejar rosu Stejar rosu Arbore de talia I/II, tulpina dreapta, scoarta mult timp neteda si subtire, coroana rotunda cu frunzis bogat. Frunzele mari, sinuat-lobate, lobii terminali cu varfuri prelungi. Toamna devin pieloase si se coloreaza in variate nuante de aramiu-rosu pana la brun roscat. Ghinda, scurt-ovoidala, are cupa usor conica, imbracand o treime din baza achenei.

CERCIS SILIQUASTRUMCERCIS SILIQUASTRUMCERCIS SILIQUASTRUMCERCIS SILIQUASTRUM Arborele iudei Arborele iudei Arborele iudei Arborele iudei Orginar din Europa de sud; creste ca mic arbore cu tulpina neregulata si coroana larga, bine-ramnificata, uneori ramane arbust. Frunzele frumoase sunt deosebite prin forma rotunjit-reniforma; florile viu colorate, roz violacei, apar in fascicule numeroase, inaintea infrunzirii, adesea pe trunchi. Pastaile mici, negricioase se mentin mult timp pe planta.


Judetul Constanta

Liane pe pergole, pe edicule, acester plante vor decora extraordinar. In acest sens, a fost aleasa liana Partenocissus quinquifoliaPartenocissus quinquifoliaPartenocissus quinquifoliaPartenocissus quinquifolia Vita salbatica,

Lian viguroas, de maxim 10 m, cu lujerii roietici cu crcei ramificai i cu vrfuri dilatate n form de ventuz. Frunzele sunt palmat-compuse, cu 5 foliole alungit-eliptice, scurt peiolate, glabre, acuminate, verzi-mat pe partea superioar i glauce pe cea inferioar, toamna devin roii. Florile sunt verzi, dispuse n panicule terminale care apar vara iar fructele sunt bace albastre-nchis, cu 2-3 semine.

Specii acvatice

Nymphea alba Nymphea alba Nymphea alba Nymphea alba Nufar Nufar Nufar Nufar ---- planta acvatica plutitoare cu florile de diferite culori si cu un aspect deosebit.

Nuphar luteaNuphar luteaNuphar luteaNuphar lutea - Planta perena. Rizom repent. Frunze natante cu petioli triunghilari, lungi; limb ovat, cordat de 10-30 cm lungime.Flori solitare, actinomorfe, bisexuate; petale galbene. Fruct baciform, conic. Habitat: ape stagnante si lin curgatoare.

Specii pentru covorul vegetal Pentru realizarea gazonuluigazonuluigazonuluigazonului, terenul se pregateste de toamna, prin curatire si

executarea araturii de 30 cm adancime. Se pot administra ingrasaminte organice (compost, balegar). Semanatul se executa primavara, in pamant reavan, pe timp linistit. Lucrarea se face manual. Dupa insamantare terenul trebuie greblat si putin tavalugit. Operatiile de intretinere sunt : udatul, ingrasatul, tunsul si se vor executa manual si partial mecanic (tunderea). Agrostis stolonifera-------------------------------------10%

Festuca heterophilla-------------------------------------40%

Poa silvicola--------------------------------------------40%

Poa trivialis--------------------------------------------10%


Judetul Constanta

3.6.3.6.3.6.3.6. SITUATIA EXISTENTA A UTILITATILOR SI ANALIZA DE CONSUMSITUATIA EXISTENTA A UTILITATILOR SI ANALIZA DE CONSUMSITUATIA EXISTENTA A UTILITATILOR SI ANALIZA DE CONSUMSITUATIA EXISTENTA A UTILITATILOR SI ANALIZA DE CONSUM In prezent amplasamentul studiat nu are nici o dotare, dar implementarea proiectului propus implica si realizarea utilitatilor si bransarea acestora la cele existente pe strada Eternitatii, la care terenul are o deschidere de 67,57 m. 3.6.1.3.6.1.3.6.1.3.6.1. calculul necesarului de utilitati pentru varianta propusa promovarii calculul necesarului de utilitati pentru varianta propusa promovarii calculul necesarului de utilitati pentru varianta propusa promovarii calculul necesarului de utilitati pentru varianta propusa promovarii Instalatii sanitInstalatii sanitInstalatii sanitInstalatii sanitare:are:are:are:

1. 1. 1. 1. Determinarea debitelor de alimentare cu apa si canalizareDeterminarea debitelor de alimentare cu apa si canalizareDeterminarea debitelor de alimentare cu apa si canalizareDeterminarea debitelor de alimentare cu apa si canalizare 1.1 1.1 1.1 1.1 Determinarea debitelor de alimentare cu apaDeterminarea debitelor de alimentare cu apaDeterminarea debitelor de alimentare cu apaDeterminarea debitelor de alimentare cu apa

Conform STAS 1478-90 i STAS 1343/1-2006: Debitul de ap potabil aferent consumului menajer se va asigura de la

conducta de branament.

Necesarul de ap, calculat conform STAS 1478 90 este calculat conform

algoritmului urmator

- debit mediu zilnicdebit mediu zilnicdebit mediu zilnicdebit mediu zilnic, notat zimedQ ; acesta reprezinta media volumelor de apa utilizate zilnic in decursul unui an, in m3/zi :

= =

=

n

k

m

is

zimed iiNQ q1 1

)()(1000

1 [ m3/zi]

- debit maxim zilnicdebit maxim zilnicdebit maxim zilnicdebit maxim zilnic, notat maxziQ ; acesta reprezinta volumul de apa utilizat in ziuacu consum maxim in decursul unui an, in m3/zi :

= =

=

n

k

m

iZIszi

iiiNQ Kq1 1

max )()()(10001 [ m3/zi]


Judetul Constanta

- debit orar maximdebit orar maximdebit orar maximdebit orar maxim, notat maxorarQ ; acesta reprezinta valoarea maxima a consumului orar din ziua ( zilele ) de consum maxim, in m3/h :

= =

=

n

k

m

iorarZIsorar

iiiiNQ KKq1 1

max )()()()(241

10001 [ m3/h]

in care:

)(iN - este necesarul de utilizatori;

)(iqs

- este debit specific: cantitatea medie zilnica de apa necesara unui

consumator, in litri/consumator si zi;

)(iK ZI - este coeficient de variatie zilnica; se exprima sub forma abaterii valorilor consumului fata de medie, adimensional:

)(/)()( max iQiQi zimedziZIK = )(iK orar - este coeficient de variatie orara; se exprima sub forma abaterii valorilor maxime orare ale consumului fata de media in zilele de consum maxim,

adimensional.

)(/)()( max iQiQi orarmedorarorarK = , 24/)()( max KK oziorarmed iQi = [ m3/h]

Indicii de sume au semnificatia:

k - se refera la categoria de necesar de apa (nevoi gospodaresti, publice);

i - se refera la tipul de consumatori si debit specific pe tip de consumator;

Coeficienti de variatie zilnica si orara ai necesarului de apaCoeficienti de variatie zilnica si orara ai necesarului de apaCoeficienti de variatie zilnica si orara ai necesarului de apaCoeficienti de variatie zilnica si orara ai necesarului de apa

Coeficient de variatie zilnica (KCoeficient de variatie zilnica (KCoeficient de variatie zilnica (KCoeficient de variatie zilnica (Kzizizizi)))) se stabileste pentru fiecare tip de consum,

conform tabelului de mai jos :


Judetul Constanta

Nr. Nr. Nr. Nr. ZZZZoneioneioneionei

Zone sau loZone sau loZone sau loZone sau localitati diferentiate in functie de gradul calitati diferentiate in functie de gradul calitati diferentiate in functie de gradul calitati diferentiate in functie de gradul de dotare cu instalatii de apa rece, calda si de dotare cu instalatii de apa rece, calda si de dotare cu instalatii de apa rece, calda si de dotare cu instalatii de apa rece, calda si menajeremenajeremenajeremenajere

qqqqssss(i) (i) (i) (i) l/om,zil/om,zil/om,zil/om,zi

KKKKzizizizi(i)(i)(i)(i)

1111 Zone in care apa se distribuie prin cismele amplasate pe strazi fara canalizare

50 1.50/2.00

2222 Zone in care apa se distribuie prin cismele amplasate in curti fara canalizare

50..60 1.40/1.80

3333 zone cu gospodarii avand instalatii interioare de apa rece, calda si canalizare, cu preparare individuala a apei calde

100..120 1.30/1.40

4444 zone cu apartamente in blocuri cu instalatii interioare de apa rece, calda si canalizare, cu preparare individuala a apei calde

150..180 1.20/1.35

Coeficient de variatie orara (KCoeficient de variatie orara (KCoeficient de variatie orara (KCoeficient de variatie orara (Koooo)))) se stabileste pentru fiecare tip de necesar de

apa, conform tabelului de mai jos :

Numarul total de locuitori ai Numarul total de locuitori ai Numarul total de locuitori ai Numarul total de locuitori ai

localitatiii/zonei de presiune localitatiii/zonei de presiune localitatiii/zonei de presiune localitatiii/zonei de presiune

considerateconsiderateconsiderateconsiderate

KKKKoooo

10.000 2,003,00

15.000 1,302,00

25.000 1,301,50

50.000 1,25...1,40

100.000 1,201,30

200.000 1,151,25

1.2 D1.2 D1.2 D1.2 Determinarea debitelor de canalizareeterminarea debitelor de canalizareeterminarea debitelor de canalizareeterminarea debitelor de canalizare

Debitul de calcul pentru conductele de canalizare a apei uzate menajereDebitul de calcul pentru conductele de canalizare a apei uzate menajereDebitul de calcul pentru conductele de canalizare a apei uzate menajereDebitul de calcul pentru conductele de canalizare a apei uzate menajere

Debitul de calcul pentru conductele de legatura ale obiectelor sanitare sau

punctelor de consum este egal cu debitul specific :

QQ SC = [l/s]


Judetul Constanta

Pentru celelalte conducte de canalizare a apelor uzate menajere, debitul de

calcul, QC , se calculeaza cu relatia generala: maxssc qQQ += [l/s]

in care:

QS - debitul, corespunzator valorii s

stusiu de fezabilitate tuzla- turism

Documents