8/20/2019 Stupul Cu Robinet Fagurele Albinelor

1/4

 

4

  Stupul cu robinet

Fagurele Albinelor

  Copyright UN

8/20/2019 Stupul Cu Robinet Fagurele Albinelor

2/4

Fagurele – casa albinelor este format din sute de celule exagonale regulate. El are rolulde locuinţă colectivă pentru depozitarea alimentelor cât şi rol de creşă în acelaşi timp.

Albinele sunt capabile să îşi fabrice singure materialul de construcţie. ub !nelelepântecelui se găsesc mici plăcuţe de ceară" secretată de glandele speciale. #u a$utorulpicioruşelor" albina desprinde aceste lamele şi le amestecă bine între fălci" înmuindu%le cusalivă" ceara fiind prelucrată devine mai desc&isă la culoare şi mai maleabilă.

'a operaţiunile de construcţie a Fagurelui participă zeci de albine lucrătoare. (n prima etapă se formează peretele de susţinere a fagurelui cât şi sc&eletul său" iar 

apoi albinele încep să depună ceara rând pe rând. )upă ce stâlpişorii pereţilor sunt încleiaţi" începe modelarea fagurelui ca urmare a acţiunii colective a albinelor. Acestea folosesc cainstrumente" buza inferioară" fălcile şi picioruşele. *ereţii interiori ai celulelor" încep să ia forme

circulare fiind scobiţi în ung&iuri de +,

,

  iar dedesuptul lor începe să îşi sc&imbe formaemisferică într%una piramidală. )upă ce încăperile celulare sunt umplute cu miere" albinele leacoperă cu o foiţă transparentă de ceară şi le căpăcesc cum spun stuparii.

#ăsuţele albinelor sunt forme &exagonale sau prismă &exagonală iar dedesuptulcelulelor iau o formă tiromboidală ale căror ung&iuri romboidale sunt cel mare de -, ,/+0 iar ung&iul mic de 1,,2/0.

Albinele ştiu că forma geometrică este covârşitoare pentru căsuţele lor" aceasta fiindutilă pentru ca ele să folosească cât mai mult spaţiu în cadrul acestora şi să realizeze o cât maimare economie de material.

Fagurele construit din celule cilindrice fac ca acestea să fie prinse între ele decât printr%un singur punct de tangenţă ce permite să lase mai multe spaţii libere între ele. 3otuşi s%aconsiderat că această formă este neeconomică pentru că fiecare căsuţă trebuie construităindependent de celelalte.

'egătura cea mai bună o dau căsuţele prismatice având bazele triung&iurilor ec&ilaterale" pătrat sau &exagonal regulate. Feţele lor se suprapun perfect nelăsând nici unspaţiu gol. 3oate permit economie de spaţiu deoarece pereţii unei celule servesc la acelaşiscop cu cel al celulelor vecine.

8/20/2019 Stupul Cu Robinet Fagurele Albinelor

3/4

3riung&iul şi pătratul sunt spaţii neindicate când trebuie cuprinse între vârfurileung&iurilor pe care nimfa nu le poate folosi fiind prea strâmte. (n acest caz nimfa ar trebui săse mulţumească doar cu spaţiul delimitat de cercul înscris în triung&i sau pătrat.

#ea mai eficientă formă de căsuţă o reprezintă prisma cu secţiunea formată dintr%un&exagon regulat pentru că are mai mulţi pereţi comuni deci se realizează o economie serioasă

de material.4exagonul devine o figură ideală când este vorba de a completa în întregime osuprafaţă plană. Există un număr suficient de mare de construcţii realizate din elemente&exagonale şi în care" elementele alveolare se dovedesc foarte avanta$oase pentru construcţiledemontabile deoarece sunt uşoare şi rezistente. )e asemenea" cât priveşte durabilitatea întimp" figura &exagonală se identifică cu funcţia de rezistenţă.

5 taină a albinelor este şi modul lor de comunicare până la distanţe destul de îndepărtate de stup" aflate uneori la 6ilometrii întregi. (n cadrul acestei comunicări transmitereaştirilor" organizarea şi asigurarea ritmicităţii transporturilor" a condiţilor de muncă şi de viaţă înceea ce se numeşte metropola stupului se realizează codificat.

Albinele au un cod al lor în modul lor de comunicare când zboară colindând din floare în floare" aripile lor se mişcă într%un anumit ritm. !ar atunci când se întorc la stupul cu fagure cu

o încărcătură grea" ele îşi ambalează motorul care începe să urle pe cele mai înalte note.Albinele lucrătoare – mesagere întoarse la stup transmit colegelor de muncă" informaţiiasupra distanţei la care se găseşte sursa de &rană" asupra cantităţii şi calităţii mierii" atât prinintermediul dansurilor realizate" cât şi al semnalelor sonore codificate în durata emisiunii şinumărului de impulsuri sonore pe unitatea de timp.

4arold Esc&  a descoperit şi cercetat semnalele sonore pentru distanţă. emnaleleseamănă cu uruitul unui motor de bicicletă şi" în funcţie de durată" ele exprimă cu exactitatedistanţa până la sursa de &rană. )acă motorul bâzâie o $umătate de secundă" înseamnă cădistanţa ce trebuie parcursă până la florile bogate în nectar este de /,,m.

)e asemenea" numărul de impulsuri ale aripilor informează cu exactitate asupraconcentraţiei în za&ăr a &ranei. )e exemplu" o soluţie za&arată de ,"2 7 este comunicată prin/, – /+ pulsaţii8secundă" una de -"9 7 prin 2/ – :; pulsaţii iar una de /"9 7 prin 9+ – 1/pulsaţii8secundă. )eci cu cât albinele – mesagere bâzâie mai tare cu atât este mai bună

calitatea &ranei.trângerea &ranei şi umplerea Fagurilor sunt operaţii care cer în permanenţă nu numaio bună coordonare a acţiunilor lor dar şi dispunerea de informaţii corecte asupra surselor deaprovizionare.

Această informare surprinzător de exactă o realizează albinele cu a$utorul dansuluicodificat. Albinele execută două tipuri de dansuri<

a. o rondă deci un dans circular "b. şi un dans în formă de ; acesta reprezentând semnul infinitului pe verticală"

 înăuntrul stupului şi pe orizontală pe prispa stupului " la 'umina oarelui.

)ansul în rondă este efectuat atunci când sursa de &rană se găseşte mai aproape de-,, de metrii de stup. )ansul presupune o deplasare în direcţia acelor de ceasornic" urmatăfără pauză de o a doua mişcare în sens invers acelor de ceasornic. Aceste deplasări alternative

durează aproximativ o $umătate de minut.)ansul circular  conţine un mesa$ întreit precum< existenţa unei surse îndestulătoare de&rană =când sursa este săracă albina nu dansează>" distanţa sursei de stup este mică =cânddistanţa este mare albinele folosesc un alt sistem de dans> " conţinutul în za&ăr al &ranei =cândeste sporit" dansul este amplu şi vioi" când este scăzut " dansul este strâns şi lent>.

Albina – mesager are un dans molipsitor iar celelalte albine le urmează ţopăind dupăea" căutând cu antenele întinse să ţină contactul cu abdomenul dansatoarei.

Fiecare mişcare este urmată de celelalte albine ca o coadă de cometă" timp de 9 – 9, desecunde până când iniţiatoarea dansului se opreşte brusc. )upă captarea informaţiei" pornescspre sursa indicată. A$unse în stup" ele transmit prin acelaşi dans circular informaţia şi altor albine şi aşa mai departe" până când toată suflarea albinelor lucrătoare se pune în mişcare. *emăsură ce sursa de nectar şi polen se epuizează" dansul albinelor scade în intensitate" până laoprirea lui. )ansul este reluat din moment ce albina – mesager anunţă descoperirea unei noi

surse de aprovizionare. #ând distanţa de sursă depăşeşte -,, m" locul dansului în &oră sau în

8/20/2019 Stupul Cu Robinet Fagurele Albinelor

4/4

rondă îl ia dansul în formă de ;. #u fiecare deplasare în linie dreaptă de a lungul diametrului"abdomenul albinei care execută dansul" vibrează puternic.

Acest ansamblu complex de segvenţe" comunică cu precizie informaţiile cu privire ladistanţa faţă de stup" la cantitatea şi conţinutul în za&ăr al &ranei" precum şi direcţia pe carealbinele trebuie s%o urmeze.

)istanţele dintre stup şi sursa de &rană neindicată de dansurile în rondă sunt folosite

doar pentru distanţe mici şi de aici comunică prin două sisteme de informaţii care se execută într%o unitate de timp. Acestea sunt inversproporţionale cu distanţa. #u cât distanţa este mai mare" dansul este mai lent deci numărul derotiri este mai redus. )acă la -,, de metrii se înregistrează cca 29 – :, rotiri la - ?m scade cuaproximativ : – 9 rotiri" la / ?m la 9 rotiri iar la -, ?m se reduc la -"/ rotiri pe minut.

b. durata emisiei sonore pe timpul parcurgerii traseului în linie dreaptă dintre cele douăsemicercuri" timp în care abdomenul vibrează.

)urata emisiei ca şi numărul de oscilaţii pe unitatea de timp sunt direct proporţionalecu distanţa de la sursă la stup. #antitatea de &rană şi conţinutul în za&ăr sunt indicateasemănător dansului în cerc. Există în plus o proporţionalitate între conţinutul de za&ăr şifrecvenţa oscilaţilor abdominale. #ât priveşte indicarea direcţiei aceasta relevă posibilităţisenzoriale cu totul remarcabile la insecte.